RAPORT referitor la noua agendă europeană pentru cultură
23.11.2018 - (2018/2091(INI))
Comisia pentru cultură și educație
Raportor: Giorgos Grammatikakis
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la noua agendă europeană pentru cultură
Parlamentul European,
– având în vedere Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile desfășurat la Göteborg la 17 noiembrie 2017, Agenda liderilor privind educația și cultura din noiembrie 2017 și concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 privind dimensiunea socială a Uniunii, educația și cultura,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la promovarea sectoarelor culturale și creative europene ca surse de creștere economică și de creare de locuri de muncă[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind industriile culturale din Europa[4],
– având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2007 privind statutul social al artiștilor[5],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE[6],
– având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 intitulată „Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”[7],
– având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE[8],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală[9],
– având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare[10],
– având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2018 referitoare la barierele financiare în calea accesului la cultură[11],
– având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE[12],
– având în vedere Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la 20 octombrie 2005,
– având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția de la Faro) din 27 octombrie 2005,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE[13],
– având în vedere Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură[14],
– având în vedere concluziile Consiliului din 23 decembrie 2014 privind un plan de lucru în domeniul culturii (2015-2018)[15],
– având în vedere Planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018,
– având în vedere concluziile Consiliului din 27 mai 2015 privind interacțiunile culturale și creative pentru stimularea inovării, a sustenabilității economice și a incluziunii sociale[16],
– având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) din 8 iunie 2016 intitulată „Către o strategie a UE privind relațiile culturale internaționale” (JOIN(2016)0029),
– având în vedere Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a agendei europene pentru cultură (COM(2010)0390),
– având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 aprilie 2010 intitulată „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative” (COM(2010)0183),
– având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al patrimoniului cultural (2018) (COM(2016)0543),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2012 intitulată „Promovarea sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în UE” (COM(2012)0537),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012 privind conținutul în cadrul pieței unice digitale (COM(2012)0789),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2012, intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” (COM(2014)0477),
– având în vedere Raportul din 2012 al grupului de lucru al experților din statele membre ale UE privind accesul la cultură,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2010 privind îndepărtarea obstacolelor fiscale transnaționale din calea cetățenilor UE (COM(2010)0769),
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Dubla impunere pe piața unică” (COM(2011)0712),
– având în vedere raportul grupul de experți al Comisiei pe tema eliminării problemelor fiscale cu care se confruntă persoanele care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier în cadrul UE din 2015 privind modalitățile de abordare a obstacolelor fiscale transfrontaliere cu care se confruntă persoanele fizice din UE,
– având în vedere Raportul din 2017 al grupului de lucru al experților din statele membre ale UE pe tema dialogului intercultural în cadrul metodei deschise de coordonare, intitulat „Modul în care cultura și artele pot promova dialogul intercultural în contextul crizei migrației și a refugiaților”,
– având în vedere Declarația de la Roma din 25 martie 2017, în care liderii a 27 de state membre și ai instituțiilor UE și-au afirmat dorința de a edifica o Uniune Europeană ambițioasă, „în care cetățenii să beneficieze de noi oportunități de dezvoltare culturală și socială și de creștere economică”, „o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală”,
– având în vedere Declarația de la Davos din 22 ianuarie 2018, privind o cultură arhitectonică de înaltă calitate pentru Europa, în care miniștrii culturii din Europa a subliniat că este „o nevoie urgentă […] de a pregăti noi viziuni de protejare și promovare a valorilor culturale ale mediului construit european” și „de o abordare globală, orientată spre cultură a mediului construit”,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0388/2018),
A. întrucât prioritățile privind noua agendă și abordarea sectorială sunt binevenite; întrucât ar trebui să se acorde tuturor sectoarelor culturale și creative un sprijin egal, adaptat și orientat spre problemele sectorului respectiv și întrucât diversitatea culturală și dialogul intercultural ar trebui menținute ca priorități transversale; întrucât cultura este un bun public, iar noua agendă pentru cultură ar trebui să vizeze conservarea, extinderea și răspândirea unei scene culturale dinamice și diversificate, asigurând accesul tuturor și stimulând participarea;
B. întrucât noua agendă europeană pentru cultură ar trebui să furnizeze un cadru flexibil pentru ecosistemele culturale în schimbare și să încurajeze sinergiile dintre sectoare;
C. întrucât Europa iese dintr-o criză financiară gravă, în care, din păcate, bugetele naționale și regionale pentru cultură au fost deseori printre primele care au suferit reduceri;
D. întrucât Europa se confruntă cu șomaj în rândul tinerilor și inegalități sociale în creștere, populism și radicalizare în ascensiune și are o populație tot mai diversă; întrucât cultura este, așadar, mai importantă ca oricând în realizarea coeziunii sociale și a dialogului intercultural, precum și în garantarea libertății și a diversității de exprimare, comunicare și creație a cetățenilor, precum și în construirea de legături între persoane;
E. întrucât industriile culturale și creative ale UE sunt bunurile cele mai importante ale UE, întrucât ele reprezintă 4,2 % din PIB-ul UE, creează 8,4 milioane de locuri de muncă, adică echivalentul a 3,7 % din totalul locurilor de muncă din UE, sunt robuste din punct de vedere economic, chiar și în perioade de criză; întrucât aceste sectoare încurajează creativitatea, care alimentează toate sectoarele de activitate, asigurând, în același timp, un procent mai ridicat de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și al femeilor decât alte sectoare;
F. întrucât sectorul muzical european este foarte dinamic, reprezentând un milion de locuri de muncă și având o cifră de afaceri de 25 de miliarde EUR; întrucât, cu toate acestea, acest sector rămâne grav subfinanțat, în special atunci când se iau în considerare noile modele de distribuție online; întrucât, dintr-un buget total de 1,46 miliarde EUR pentru programul „Europa creativă”, până în iulie 2018 doar 51 de milioane EUR s-au îndreptat către proiecte muzicale și în special către muzica clasică; întrucât aceasta nu reflectă diversitatea sectorului muzical din Europa, nici contribuția sa economică, socială și culturală;
G. întrucât cultura joacă un rol important în coeziunea și integrarea socială, în special prin participarea minorităților, grupurilor dezavantajate, comunităților marginalizate, migranților și refugiaților la viața socială și culturală și întrucât apelul special la integrarea migranților în programul „Europa creativă” s-a dovedit a fi eficient, însă cererile au depășit finanțarea, iar programul este insuficient finanțat;
H. întrucât artiștii și profesioniștii din domeniul cultural se confruntă deseori cu situații precare și instabile, din cauza lipsei asigurărilor sociale sau a asigurărilor sociale foarte reduse și a imprevizibilității veniturilor;
I. întrucât sensibilizarea și manifestarea culturală au fost recunoscute la nivelul UE în recomandarea revizuită privind competențele-cheie necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții; întrucât artele și științele umaniste ar trebui să fie încorporate pe deplin în sisteme educaționale, astfel încât să contribuie la făurirea unei Europe deschise colaborării, creative și mobilizate în direcția promovării sustenabilității, integrării și coeziunii civice;
J. întrucât rețelele culturale sunt instrumente puternice de creare de legături interpersonale și conexiuni și dialoguri transfrontaliere pașnice durabile și, deci, de încurajare a relațiilor culturale internaționale, care stau la baza activității de reglementare internațională și a creării unui spațiu cultural european,
Observații cu caracter general
1. salută noua agendă pentru cultură și subliniază că aceasta este o foarte bună ocazie de a adopta o politică culturală cuprinzătoare și coerentă la nivel european recunoscută de cetățenii europeni și în afara UE; subliniază, cu toate acestea, că acesta poate avea succes numai dacă este sprijinit de o creștere bugetară semnificativă pentru programul Europa Creativă și de dezvoltarea de sinergii și interacțiuni cu alte programe finanțate de UE, pentru a genera o viziune globală și transversală asupra culturii;
2. reafirmă rolul activ al culturii și al industriilor culturale și creative în realizarea obiectivelor politicii de coeziune și de incluziune socială pe teritoriul Uniunii și solicită ca acestea să fie luate în considerare la alocarea fondurilor structurale și de coeziune;
3. recunoaște că Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, este un prilej de a crește gradul de sensibilizare în legătură cu forța și diversitatea singulară și valoarea intrinsecă a culturii și patrimoniului UE și cu rolul vital pe care îl joacă în societățile și economiile noastre, în crearea unui sentiment de apartenență, în promovarea unei cetățenii active și în definirea identității noastre și a valorilor fundamentale ale libertății, diversității, egalității, solidarității și justiției sociale;
4. salută intenția Comisiei de a prezenta un plan de acțiune privind patrimoniul cultural și subliniază necesitatea de a pune accentul atât pe aspectele tangibile, cât și pe cele intangibile ale patrimoniului european și pe legăturile pe care acesta le are cu manifestările și proiectele creative și artistice contemporane; subliniază, în plus, necesitatea de a crea un dialog structurat permanent cu părțile interesate pentru colectarea de cunoștințe, consolidarea capacităților și coordonarea acțiunilor de promovare a patrimoniului cultural în Europa, ca o modalitate de a consolida moștenirea pe termen lung a Anului european al patrimoniului cultural și de a sprijini punerea în aplicare a planului de acțiune; subliniază că acest dialog structurat ar trebui să includă toate industriile culturale, creative și de patrimoniu; invită, de asemenea, statele membre să elaboreze planuri de acțiune complementare la nivel național și consideră că planul de acțiune este o ocazie de a lua în discuție toate problemele ridicate în cadrul celor zece inițiative europene care vin în continuarea Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 și de a prezenta recomandările formulate în cadrul EYCH 2018;
5. solicită Comisiei să se asigure că nevoia de a răspunde unor noi circumstanțe neprevăzute nu va împiedica realizarea obiectivelor deja convenite în domeniul culturii; reamintește că noile inițiative ar trebui finanțate de la un nou buget, alimentat din noi surse, și nu printr-o realocare a fondurilor existente;
6. solicită Comisiei să înființeze un portal unic la nivelul UE pentru patrimoniul cultural, unde să se prezinte informații privind toate programele UE care finanțează patrimoniul cultural și care să fie împărțit în trei secțiuni principale: posibilități de finanțare a patrimoniului cultural, o bază de date cu exemple de bune practici și de excelență din domeniul patrimoniului cultural și cu referințe relevante, precum și știri și legături utile cu privire la progresele, acțiunile și evenimentele din domeniul politicii privind patrimoniul cultural;
7. solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze noi abordări în materie de colectare sistematică de date cu privire la toate industriile culturale și creative și să asigure utilizarea unor coduri statistice eficace și a unor indicatori de mai bună calitate, reducând decalajul dintre sectorul public, care colectează tot mai puține date, și operatorii digitali, care dețin o cantitate mare de informații, care sunt utilizate pentru câștigarea de cote de piață și pentru destabilizarea celorlalți actori de pe piață;
8. solicită Comisiei să introducă foi de evidență la nivelul UE pentru a măsura pluralismul cultural și mediatic, pentru a dezvolta indicatori și pentru a monitoriza libertatea de exprimare artistică la nivel european și diversitatea în crearea, distribuirea și livrarea de opere creative;
9. salută lansarea acțiunii pregătitoare „Muzica mișcă Europa” ca un prim pas important în stimularea creativității, diversității și inovării în sectorul muzical european și a acțiunii la nivel sectorial privind muzica în cadrul programului „Europa Creativă”; invită Comisia să se concentreze asupra mobilității artiștilor și a repertoriilor în interiorul și dincolo de granițele Europei, a distribuirii, a finanțării destinate IMM-urilor, a transparenței și responsabilității platformelor digitale destinate artiștilor, a diversității serviciilor de streaming, accesibilității informației online și a unei inventarieri a sectorului atunci când se elaborează noi acțiuni la nivelul UE în domeniul muzicii;
10. salută crearea unui repertoriu online al filmelor europene și lansarea primei Săptămâni a filmului din UE și încurajează Comisia și statele membre, în colaborare cu artiștii și industriile creative, să consolideze vizibilitatea cinematografiei europene în Europa și la nivel mondial, mai ales prin creșterea disponibilității filmelor europene și prin promovarea dezvoltării unei platforme europene care să permită accesul la filme europene distribuite cu licență, simultan cu remunerarea corectă a artiștilor și a titularilor de drepturi și respectând principiul teritorialității; subliniază și experiența pozitivă a LUX Prize în promovarea filmelor europene și în facilitarea distribuției acestora;
11. invită Comisia să recunoască importanța Agendei urbane a UE și să încurajeze cooperarea dintre statele membre și orașe, pe lângă alte părți interesate, pentru a stimula creșterea, condițiile propice de locuit și inovarea în orașele Europei și pentru a identifica și soluționa cu succes problemele sociale;
12. invită Comisia să inițieze o acțiune care să vizeze mobilitatea operelor artistice, sub forma unui potențial grant de turneu, întrucât, în acest fel, s-ar putea extinde ciclul de viață al multor proiecte care sunt finanțate prin programul „Europa creativă”;
Dimensiunea culturală și artistică
13. recunoaște valoarea intrinsecă a liberei exprimări culturale, artistice și creative și a celui mai amplu acces al persoanelor la cultură, inclusiv prin acțiuni specifice;
14. invită Comisia să garanteze că festivalurile europene primesc sprijin, întrucât acestea sunt un element esențial pentru a aduce la un loc cetățenii din interiorul și din afara granițelor Europei, consolidând, în același timp, legăturile dintre aceștia; subliniază că festivalurile sunt o forță unificatoare, cu un impact asupra societății, cetățeniei, economiei, patrimoniului cultural și dezvoltării externe;
15. invită Comisia să ia în considerare desemnarea unei personalități culturale europene a anului, acțiune care ar putea cuprinde o serie de activități și proiecte la nivel european prin care s-ar omagia viața și activitatea acestei personalități și ar sublinia impactul pe care l-a avut asupra încurajării valorilor și identității europene;
16. solicită utilizarea profesionalismului artiștilor, autorilor, practicienilor din domeniul cultural, creativ și al audiovizualului ca sprijin esențial pentru dezvoltarea unei dimensiuni europene a culturii, a dialogului intercultural, a inovării culturale și artistice, a coeziunii teritoriale și a incluziunii sociale;
17. invită Comisia să recunoască Cultura drept o „putere discretă” care implică și încurajează cetățenii să fie lideri responsabili în societate, dând dovadă de integritate, entuziasm și empatie;
18. invită Comisia să ia măsuri pentru a permite Europei să fie un spațiu al cetățenilor responsabili care creează relații dincolo de culturile proprii, reînnoiesc modul de gândire și încurajează inovarea, dezvoltându-i și implicându-i și pe ceilalți;
19. invită Comisia să încurajeze diversitatea culturală, integrarea migranților și calitatea cetățeniei;
20. invită Comisia să încurajeze colaborările dintre profesioniști în domeniul culturii, profesori, cetățeni implicați și profesioniști în domeniul afacerilor pentru a stimula interesul public pentru cultură;
21. invită Comisia să garanteze faptul că se acordă sprijin rețelelor culturale ca mijloc al cunoașterii, experienței și memoriei colective, asigurând schimbul informal de informații, stimulând discuții și dezvoltarea culturii pentru a continua îmbunătățirea mobilității și a posibilităților de cooperare și pentru a contribui la un spațiu cultural european integrat;
Dimensiunea socială
22. salută intenția Comisiei de a introduce o acțiune specială privind mobilitatea în cadrul programului Europa creativă, dar subliniază că acest lucru necesită un buget adecvat și proceduri administrative simplificate, pentru a evita obstacolele, cum ar fi cele legate de vize, în special cele din țări terțe; subliniază că este nevoie de acțiuni speciale pentru a remedia piedicile și obstacolele care conduc la o impozitare excesivă sau la o dublă impozitare a artiștilor;
23. solicită Comisiei să înființeze un portal unic care să conțină informații referitoare la toate programele de specializare și posibilitățile de mobilitate educațională;
24. invită statele membre să reflecteze la eliminarea din tratatele fiscale bilaterale dintre ele a articolului 17 din modelul OCDE de convenție fiscală; invită Comisia să instituie un cod de conduită sectorial privind impozitele reținute la sursă, în care să prevadă în detaliu opțiunile de reducere a costurilor și de simplificare a procedurilor prezentând cele mai bune practici și excepțiile disponibile;
25. solicită garantarea dreptului lucrătorilor în domeniul cultural și artistic la remunerare, acorduri contractuale și condiții de muncă echitabile; atrage atenția asupra caracterului atipic, precar și bazat pe proiecte al încadrării în muncă a lucrătorilor în domeniul cultural în Europa; invită, deci, statele membre să adopte măsuri cuprinzătoare în vederea reducerii sectorul nereglementat prin armonizare și a îmbunătățirii condițiilor contractuale ale artiștilor și creatorilor de pe teritoriul UE și la scara întregului continent în ceea ce privește reprezentarea colectivă, asigurările sociale și impozitarea directă și indirectă; solicită sistemelor de asigurări sociale de pe teritoriul Uniunii să ia în considerare pe deplin particularitățile formelor de încadrare în muncă atipice;
26. subliniază că patrimoniul cultural și spațiile culturale joacă un rol important în regenerarea urbană și în asigurarea coeziunii între locuitori; prin urmare, încurajează Comisia și Centrul Comun de Cercetare, a cărui activitate imprimă direcție interpretării contemporane a trecutului orașelor, să continue dezvoltarea Monitorului orașelor culturale și creative și invită orașele și municipalitățile să îl utilizeze mai eficient;
27. recunoaște valoarea adăugată a activităților culturale locale pentru a furniza comunităților locale beneficii sociale, economice și în domeniul sănătății, în special în zonele cu venituri reduse și zonele marginalizate, cum ar fi zonele de periferie și zonele rurale; invită, așadar, statele membre, orașele și municipalitățile să sprijine aceste activități prin măsuri concrete, cum ar fi regulamente de zonare adaptate, inițiative de finanțare și reutilizarea instalațiilor abandonate;
28. subliniază faptul că cultura are un impact dovedit asupra stimulării coeziunii sociale, a creșterii nivelului de satisfacție cu privire la viața personală și a bunăstării și, prin urmare, joacă un rol esențial în reducerea presiunii cu care se confruntă Europa din cauza faptului că găzduiește o populație tot mai diversă din punct de vedere cultural; subliniază rolul pe care pot să îl joace cultura și dialogul intercultural în responsabilizarea migranților și în facilitarea integrării acestora;
29. regretă că, în conformitate cu Eurobarometrul 2017, 36 % dintre europeni nu au participat la nicio activitate culturală din anul precedent; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să întărească legăturile dintre cultură, artă, creație, educație, inovare și cercetare artistică; solicită, de asemenea, acestora să investească în implicarea publicului, în implicarea comunității și în capacitatea culturală și să pună în aplicare măsurile necesare pentru a garanta accesul și participarea la viața culturală, în special în cazul grupurilor cele mai defavorizate;
30. încurajează sinergii mai apropiate între sectorul cultural și educație, de exemplu, prin încurajarea activităților din afara programei sau implicarea artiștilor în școli; reamintește, în acest sens, necesitatea de a acorda suficient sprijin financiar public artiștilor, directorilor, profesorilor, consilierilor, asistenților sociali și altor profesioniști implicați în aceste activități;
31. subliniază importanța măsurilor eficace pentru a promova dezvoltarea intelectuală și culturală a copiilor; invită Comisia și statele membre, în cadrul sferelor de competență proprii, să ofere o finanțare adecvată pentru a sprijini proiecte de producție culturală care se adresează copiilor;
32. subliniază valoarea adăugată a artelor, a muzicii și a științelor umaniste în programele școlare, deoarece acestea contribuie la creșterea creativității, suscită interesul pentru cultură și promovează gândirea critică; subliniază că aptitudinile culturale și creative sunt din ce în ce mai necesare în peisajul digital și, în consecință, invită Comisia și statele membre să depășească separarea strictă dintre discipline și să treacă de la modelul STIM (științe, tehnologie, inginerie, matematică) la modelul STIAM (științe, tehnologie, inginerie/mediu, artă, matematică) atât în educația formală, cât și în cea nonformală și să adopte o abordare bazată învățarea continuă pentru practicienii din domeniile creativ, cultural și audiovizual; recunoaște rolul important al muzicii și al artelor în programele școlare; invită Comisia și statele membre să examineze elaborarea unui manual de istorie culturală a Europei;
33. subliniază că garantarea unui mediu de învățare sigur și adecvat pentru studenți și cadre didactice este esențială pentru dezvoltarea culturii; de aceea, invită statele membre să realizeze investiții serioase în întreținerea instalațiilor publice, în special a școlilor, cu scopul de a îmbunătăți securitatea seismică și, unde este cazul, de a elimina barierele constructive;
34. ia act de faptul că ritmul schimbărilor tehnologice impune adoptarea unei abordări de învățare continuă care să fie accesibilă practicienilor în domeniul cultural și îmbunătățirea sinergiilor dintre cultură și educație în domeniul formal și non-formal;
35. recunoaște potențialul centrelor creative ca spații de lucru comune pentru profesioniștii din industriile culturale și creative; subliniază, totuși, că sectoarele au nevoie mai ales de crearea de capacități în domeniul digital și al gestiunii, în loc de simpla concentrare asupra inovării digitale;
36. remarcă faptul că principiile democratice și valorile europene, cum ar fi libertatea de exprimare, respectarea drepturilor omului și statului de drept, democrația și solidaritatea sunt din ce în ce mai contestate din cauza polarizării crescânde atât în Europa, cât și la nivel mondial; solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze o strategie pentru protejarea drepturilor culturale, a libertății de exprimare artistică și a pluralismului mijloacelor de informare în masă și a dreptului de a participa în mod liber la viața culturală, inclusiv prin sprijinirea elaborării indicatorilor și a sistemelor de monitorizare la nivel european;
37. este de acord cu faptul că participarea culturală și creativitatea cotidiană contribuie în mare măsură la încurajarea dialogului intercultural și la consolidarea societăților sănătoase, dar subliniază, totuși, necesitatea de a garanta instrumentelor de finanțare europene o anvergură suficientă pentru a ține seama într-un mod adecvat de valoarea intrinsecă și unică a operelor artiștilor;
38. reamintește că este necesar să se promoveze accesul femeilor la toate profesiile artistice, culturale și creative și încurajează statele membre să înlăture obstacolele care intervin în calea accesului femeilor la funcții de conducere în instituțiile și fundațiile culturale, în academii și în universități.
Dimensiunea economică
39. subliniază că Comisia și statele membre ar trebui să contribuie la dezvoltarea organizațiilor culturale prin acordarea unui sprijin financiar stabil, sigur și durabil; regretă că, în ciuda valorii adăugate reprezentate de UE în ceea ce privește investițiile culturale, programul „Europa Creativă” reprezintă abia 0,15 % din bugetul total al UE, din care abia 31 % este alocat culturii; remarcă faptul că vor fi extinse domeniile de acțiune ale programului „Europa Creativă”; ia act de noua propunere de CFM și salută propunerea de majorare a finanțării ca un prim pas în direcția bună, dar solicită o dublare a bugetului alocat noului program „Europa Creativă” și facilitarea accesului organizațiilor mai mici la acesta;
40. subliniază că popularitatea programului „Europa Creativă”, combinată cu finanțarea insuficientă a acesteia și complexitatea sa administrativă au condus la o rată de succes de doar 16,2 % și la dezechilibre semnificative regionale și geografice în ceea ce privește proiectele susținute; atrage atenția asupra faptului că acest fapt, la care se adaugă complexitatea administrativă. acționează ca un factor de descurajare care generează frustrare în legătură cu programul și cu activitatea culturală a Uniunii Europene, împiedicându-i pe mulți dintre actorii din sectorul industriilor culturale și creative să candideze; solicită, prin urmare, o regândire a procesului de selecție care să țină seama de deficiențele identificate în raportul de evaluare la jumătatea perioadei;
41. subliniază importanța facilitării și optimizării accesului micilor operatori culturali și al întreprinderilor mici și mijlocii la programul „Europa creativă”; în acest sens, subliniază necesitatea de a introduce o componentă specială rezervată acestora, în special celor situați în zonele afectate de dezastre naturale;
42. regretă faptul că, în propunerea de CFM a Comisiei, cultura și artele nu sunt menționate în majoritatea domeniilor de politică la care acestea contribuie și, prin urmare, solicită Comisiei ca, în colaborare cu industriile culturale și creative, să elaboreze strategii globale și coordonate pentru integrarea culturii și a artelor în celelalte domenii de politică, acordând o atenție specială accesibilității finanțării pentru organizațiile mai mici;
43. subliniază impactul transversal al culturii și invită Comisia și statele membre să furnizeze informații cu privire la cuantumul finanțării alocate culturii în toate programele de finanțare și să se asigure că acesta reprezintă cel puțin 1 % din următorul CFM; invită regiunile UE să desemneze cultura, patrimoniul și industriile culturale și creative ca o prioritate în domeniul fondurilor structurale și să încurajeze statele membre să includă o dimensiune culturală în obiectivele strategice ale programelor lor operaționale;
44. solicită Comisiei să elaboreze un portal de tip „ghișeu unic” în cadrul căruia să fie enumerate toate instrumentele de finanțare ale UE în vigoare, într-un mod ușor de utilizat, cuprinzător, inovator și eficient, cu orientări de aplicare clare și asistență;
45. solicită Comisiei și statelor membre să garanteze că sunt alocate resurse suficiente din cadrul instrumentelor de finanțare ale UE pe criteriul valorii intrinseci a proiectelor artistice și creative;
46. invită Comisia să acorde o atenție specială domeniilor culturale care sunt pe cale de dispariție din cauza lipsei de finanțare sau de atenție, un astfel de domeniu fiind poezia;
47. invită Comisia și statele membre să adopte o abordare individualizată pentru fiecare sector; reamintește că subvențiile sunt esențiale în analizarea unui ecosistem cultural în ansamblu, în evaluarea corectă a bunurilor intangibile și în sprijinirea practicilor artistice și culturale; reamintește, de asemenea, că, dacă instrumentele financiare precum garanțiile, împrumuturile și fondurile proprii sunt adecvate pentru proiectele generatoare de profit, subvențiile trebuie să rămână prima sursă de finanțare, în special pentru entitățile mici;
48. solicită Comisiei să prezinte un raport privind punerea în aplicare a mecanismului de garantare financiară pentru sectoarele culturale și creative; își exprimă regretul cu privire la acoperirea geografică limitată a acestuia și sugerează că ar trebui oferite microfinanțări atunci când sunt implicați actori de foarte mică anvergură, având în vedere că industriile culturale și creative sunt în majoritate formate din IMM-uri, dintre care 95 % sunt microîntreprinderi; subliniază nevoia ca drepturile de autor și activele intangibile să fie mai bine evaluate de bănci;
49. încurajează dezvoltarea pe mai departe a inițiativei Capitalelor Europene ale Culturii și a turismului cultural sustenabil, în colaborare cu sectoarele culturale, comunitățile și cetățenii, dar și cu UNESCO, privind desemnarea siturilor de patrimoniu, precum și cu Consiliul Europei, prin dezvoltarea unor itinerarii culturale; solicită promovarea regiunilor UE ca destinații europene de excelență (EDEN);
Digital4Culture
50. ia act de faptul că revoluția digitală a transformat radical modul în care arta și cultura sunt produse, distribuite și consumate, ceea ce prezintă potențiale avantaje, dar că, în același timp, pune mari probleme în ceea ce privește condițiile de muncă deja solicitante ale artiștilor și creatorilor, care pun în pericol supraviețuirea lor economică; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să promoveze remunerarea echitabilă, condițiile de muncă decente și modernizarea sistemelor de protecție socială destinate industriilor culturale și creative, precum și recunoașterea statutului artiștilor;
51. recunoaște contribuția pozitivă a tehnologiilor digitale la facilitarea și extinderea posibilității de conservare și de acces la conținut și la serviciile culturale, artistice, creative și audiovizuale, de exemplu prin intermediul realității augmentate și virtuale și a interfețelor om-mașină, dar și prin producția de jocuri video educative și narative și crearea unui Cultural Heritage Cloud; invită Comisia Europeană și statele membre să stimuleze sinergiile în acest domeniu, în special prin programele Europa Digitală și Orizont Europa.
52. consideră că protecția drepturilor de autor este esențială pentru veniturile industriilor culturale și creative și salută noua propunere de directivă privind drepturile de autor și măsurile pe care ea le conține, de protejare a producătorilor de știri, de eliminare a decalajul valoric dintre industriile creative și platformele digitale, de creștere a transparenței și echilibrului în relațiile contractuale ale autorilor și interpreților și de protejare împotriva pericolului de acaparare a proprietății intelectuale; subliniază că este esențial să se creeze o piață digitală echitabilă, în care creatorii să fie corect compensați;
53. solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că platformele digitale care joacă un rol activ în distribuirea, promovarea și valorificarea comercială de conținut protejat prin dreptul de autor au obligația clară de a obține licențe de la titularii de drepturi și de a remunera echitabil artiștii, scriitorii, producătorii și difuzorii de știri, ziariștii și creatorii de produse pentru utilizarea digitală a muncii lor.
54. subliniază că este important să se mențină corelația dintre agenda europeană pentru cultură și agenda digitală în vederea sporirii sinergiilor existente;
55. reamintește importanța încurajării, în special în rândul minorilor, a protecției datelor, a alfabetizării digitale și mediatice, ca fiind cele mai eficace soluții la problemele de manipulare online și marketing personalizat, printre altele;
56. subliniază faptul că este esențial să se furnizeze lucrătorilor din domeniul culturii competențele și abilitățile digitale corespunzătoare pentru a încuraja promovarea și fructificarea patrimoniului cultural;
Dimensiunea externă
57. regretă faptul că protejarea și promovarea culturii nu a fost inclusă ca obiectiv în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă; subliniază că cultura este un motor al dezvoltării durabile și al dialogului intercultural și că sinergiile pot fi valorificate, dată fiind dimensiunea de vecinătate și internațională a programului „Europa Creativă”;
58. solicită Comisiei să prezinte periodic Parlamentului un raport privind punerea în aplicare a strategiei privind relațiile culturale internaționale și să sporească resursele destinate delegațiilor Uniunii Europene prin inițiative și proiecte de promovare culturală, inclusiv prin colaborarea cu Institutele culturale naționale din Uniunea Europeană (EUNIC);
59. sprijină inițiativa Consiliului de a elabora o abordare cuprinzătoare a relațiilor culturale internaționale și solicită crearea unor puncte de contact cultural în toate delegațiile UE, formarea adecvată a funcționarilor, precum și implicarea autorităților locale și a actorilor de la nivelul de bază, a societății civile și a rețelelor culturale internaționale, inclusiv în acțiunea pregătitoare privind Casele europene de cultură; își reiterează solicitarea adresată Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă de a prezenta rapoarte privind stadiul punerii în aplicare a relațiilor culturale internaționale o dată la doi ani;
°
° °
60. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor statelor membre.
- [1] JO C 377 E, 7.12.2012, p. 142.
- [2] JO C 93, 9.3.2016, p. 95.
- [3] JO C 238, 6.7.2018, p. 28.
- [4] JO C 247 E, 15.10.2009, p. 25.
- [5] JO C 125 E, 22.5.2008, p. 223.
- [6] JO C 377 E, 7.12.2012, p. 135.
- [7] JO C 316, 22.9.2017, p. 88.
- [8] JO C 11, 12.1.2018, p. 16.
- [9] JO C 58, 15.2.2018, p. 57.
- [10] JO C 247 E, 15.10.2009, p. 32.
- [11] Texte adoptate, P8_TA(2018)0262.
- [12] JO C 263, 25.7.2018, p. 19.
- [13] JO L 347, 20.12.2013, p. 221.
- [14] JO C 287, 29.11.2007, p. 1.
- [15] JOC 463, 23.12.2014, p. 4.
- [16] JO C 172, 27.5.2015, p. 13.
EXPUNERE DE MOTIVE
Europa se confruntă cu provocări multiple, cum ar fi inegalitățile sociale în creștere, diversitatea populațiilor, populismul, radicalizarea și amenințările la adresa securității care zdruncină temelia integrării europene și pun sub semnul întrebării solidaritatea dintre statele membre. În acest context critic, este important să redescoperim legăturile care ne unesc pe toți. În acest sens, cultura are un rol vital, deoarece creează un sentiment de apartenență, promovează cetățenia activă și ne definește valorile de bază și identitatea.
Departe de a avea o influență minoră, industriile culturale și creative ale Europei sunt, de fapt, atuuri dintre cele mai puternice ale UE. Acestea sunt robuste din punct de vedere economic, chiar și în perioade de criză, și oferă un procentaj mai ridicat de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor decât majoritatea celorlalte sectoare. Ele sunt, de fapt, al treilea cel mai mare angajator din UE, după sectorul construcțiilor și al produselor alimentare și băuturilor și generează un excedent comercial considerabil.
Actuala dinamică fără precedent la nivelul UE în favoarea protecției și promovării culturii, așa cum a fost exprimată în Declarația de la Roma și la summitul de la Göteborg, împreună cu Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, oferă o ocazie unică de a construi o politică culturală europeană coerentă, cuprinzătoare și durabilă a UE. Dacă vrem să rămânem cu adevărat „uniți în diversitate”, nu ne putem permite să pierdem această ocazie.
Prezentul raport din proprie inițiativă nu are doar scopul de a contribui la elaborarea politicilor culturale și de a evalua rezultatele agendei precedente. El are și scopul de a asigura un echilibru just între politicile sociale, economice și culturale și o coerență între noua agendă și alte programe, cum ar fi programul „Europa creativă” și „Europa pentru cetățeni”.
În ceea ce privește prioritățile noii agende, raportorul salută alegerea de a o structura în jurul a trei dimensiuni: socială, economică și externă, precum și includerea unei abordări sectoriale. Raportorul subliniază că toate industriile culturale și creative ar trebui să beneficieze de sprijin și că diversitatea culturală și dialogul intercultural ar trebui menținute ca priorități transversale.
Cultura s-a dovedit a avea un impact asupra consolidării coeziunii sociale, a incluziunii, a dialogului și înțelegerii reciproce și asupra creării unui sentiment de apartenență. Nu poate fi subestimat rolul său în ceea ce privește responsabilizarea cetățenilor prin participare la activități culturale și creative. Acest lucru este deosebit de important și vizează toate categoriile socioeconomice și de vârstă, inclusiv minoritățile, migranții, tinerii și persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și care beneficiază de mai puține oportunități. Cel mai important atu al culturii europene este diversitatea de viziuni, opinii și expresii, care trebuie păstrată, consolidată și promovată.
Mobilitatea artiștilor și a lucrătorilor din domeniul culturii are un impact crucial asupra dezvoltării spațiului cultural european. Ea este o condiție prealabilă pentru promovarea diversității culturale și a cooperării. Prin urmare, raportorul își exprimă satisfacția cu privire la intenția de a elabora un sistem de mobilitate pentru artiști și profesioniști din domeniul culturii și solicită înlăturarea ultimelor obstacole precum vizele și riscul dublei impuneri.
O altă prioritate a noii politicii culturale va fi amplificarea sinergiilor între educație și cultură. Este necesar să se recunoască utilitatea educației culturale și artistice prin trecerea de la o abordare de tip STIM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) la una de tip STIAM (știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică) în educație.
Totuși, indiferent de cât de ambițioasă este, noua agendă poate avea succes numai dacă este însoțită de un sprijin financiar durabil și crescut pentru cultură. Raportorul subliniază că popularitatea programului „Europa Creativă”, împreună cu faptul că este drastic subfinanțat, a dus la o rată de succes de doar 16,2 % pentru perioada 2014-2017 și de 14 % atunci când este vorba de proiecte de cooperare. Acest fapt înseamnă că aproape 85 % dintre proiecte, inclusiv un număr mare de proiecte de bună calitate, care trec prin procedura de solicitare administrativă greoaie, nu beneficiază de niciun fel de sprijin. Acest fapt acționează ca un factor de descurajare și împiedică mulți actori din industriile culturale și creative să solicite finanțare, deși se confruntă cu un deficit de finanțare.
Raportorul solicită, de aceea, dublarea bugetului programului „Europa Creativă” și elaborarea unei strategii globale și coordonate pentru integrarea culturii în cadrul celorlalte politici. În acest scop, raportorul invită Comisia și statele membre să informeze cu privire la valoarea fondurilor alocate în prezent culturii în cadrul tuturor programelor de finanțare și să se asigure că aceasta reprezintă cel puțin 1 % din următorul CFM. Raportorul solicită, de asemenea, Comisiei Europene să dezvolte un site/portal de tip „ghișeu unic” în cadrul căruia să fie enumerate toate instrumentele de finanțare existente ale UE într-un mod ușor de utilizat, cuprinzător și eficient.
Muzica mișcă Europa
Sectorul muzical din Europa este foarte dinamic, reprezentând un milion de locuri de muncă și având o cifră de afaceri de 25 miliarde EUR. În Europa activează unii dintre cei mai mari artiști și compozitori și unele dintre principalele case de discuri, săli de concerte, festivaluri și platforme digitale de distribuție muzicală din lume. Cu toate acestea, sectorul muzical rămâne grav subfinanțat, beneficiind până în prezent de 3 % din bugetul general al programului „Europa Creativă”, o parte care nu reflectă nici pe departe contribuția economică, socială și culturală a sectorului muzical. Raportorul sprijină cu fermitate acțiunea pregătitoare a Parlamentului European „Muzica mișcă Europa” ca un prim pas important în stimularea creativității, diversității și inovării în sectorul muzical european și salută acțiunea sectorială a Comisiei privind muzica din cadrul programului „Europa Creativă”. Raportorul subliniază că ar trebui să se acorde o atenție specială actorilor cu o anvergură mai redusă, deoarece în sectorul înregistrărilor muzicale 99 % dintre casele de discuri sunt IMM-uri, reprezentând 80 % din noile apariții.
Dimensiunea externă
Schimburile culturale pot juca rolul de punte trainică între persoane cu origini etnice, religioase și sociale diferite, prin consolidarea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce. În întreaga istorie a UE, relațiile culturale au fost factori fundamentali ai coeziunii sociale și ai dezvoltării durabile. Acestea joacă un rol esențial în consolidarea capacităților societății civile și a contactelor interpersonale, precum și în prevenirea radicalizării, în scopul protejării patrimoniului cultural și prevenirii și soluționării durabile a conflictelor. Prin urmare, cultura ar trebui să devină o parte esențială a dialogului politic cu țările terțe, fiind nevoie ca aceasta să fie integrată în mod sistematic în proiectele și programele de acțiune externă. Raportorul solicită punerea în aplicare a Strategiei pentru relații culturale externe, cu acordarea atenției cuvenite organizațiilor și actorilor culturali locali și de la nivelul de bază. Obiectivul nu este de a exporta cultura europeană, ci de a crea legături și de a consolida dialogul intercultural și relațiile pașnice.
Raportorul recunoaște importanța aspectelor sus-menționate, dar insistă asupra faptului că între acestea ar trebui să existe întotdeauna un echilibru și că valoarea intrinsecă a culturii este obiectivul principal al politicilor culturale. Raportorul subliniază necesitatea de a se aloca fonduri suficiente pe baza valorii intrinseci a proiectelor artistice și creative și necesitatea de a reacționa la apariția unor situații neprevăzute, cum ar fi integrarea refugiaților, care ar trebui să fie susținută prin alocarea de noi fonduri, fără a submina deja obiectivele și programele din domeniul culturii.
Raportorul salută strategia digital4culture, având în vedere faptul că revoluția digitală a transformat radical modul în care arta și cultura sunt produse, distribuite și consumate, oferind posibilități de diseminare mai largă a conținutului, dar ridicând, în același timp, probleme serioase în privința condițiilor de muncă deja solicitante ale artiștilor și creatorilor și care pun în pericol supraviețuirea lor economică. Raportorul subliniază că protejarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe este esențială pentru veniturile industriilor culturale și creative.
Întrucât nu poate exista artă fără artiști, raportorul insistă asupra necesității de a proteja creatorii din mediul digital și, în acest sens, salută propunerea de directivă privind drepturile de autor. Solicită Comisiei Europene și statelor membre să se asigure că platformele digitale care joacă un rol activ în distribuirea, promovarea și valorificarea comercială de conținut protejat prin dreptul de autor au obligația clară de a obține licențe de la titularii de drepturi și de a remunera echitabil artiștii, scriitorii, producătorii și difuzorii de știri, ziariștii și creatorii de produse pentru utilizarea digitală a muncii lor. Este important să se specifice în mod clar faptul că scutirile de răspundere se pot aplica numai pentru prestatorii de servicii online cu adevărat neutri și pasivi, astfel cum sunt definiți în Directiva privind comerțul electronic și în jurisprudența CJUE.
Anul European al Patrimoniului Cultural a mobilizat un număr mare de actori ai societății civile și organisme publice din întreaga UE, dovedind că cultura poate și trebuie să fie integrată în toate domeniile de politică. Este momentul ca acestei inițiative să i se asigure o continuare durabilă, atât cu privire la conținut, cât și la nivel organizațional, astfel încât rezultatul acestor eforturi să nu fie irosit. Raportorul subliniază necesitatea de a lua în considerare atât elementele tangibile și intangibile ale patrimoniului cultural, cât și legătura lor cu cultura și creația contemporană.
Raportorul subliniază necesitatea urgentă de a elabora noi abordări în ceea ce privește colectarea datelor pentru toate sectoarele culturale și creative și utilizarea unor indicatori de mai bună calitate pentru a concepe mai bine politicile culturale și a măsura impactul acestora. În prezent, există o diferență uriașă între operatorii din sectorul public care colectează tot mai puține date și operatorii digitali, care dispun de o mare densitate a informației. În cele din urmă, întrucât difuzarea digitală a artei europene este extrem de importantă, raportorul recomandă, de asemenea, dezvoltarea unei platforme digitale europene care să permită accesul la filme produse în UE cu licență.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
Data adoptării |
20.11.2018 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
21 4 2 |
|||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Rupert Matthews, Luigi Morgano, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Norbert Erdős, Santiago Fisas Ayxelà, Dietmar Köster, Emma McClarkin, Michel Reimon |
||||
|
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Nicola Danti, Tomáš Zdechovský |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
21 |
+ |
|
|
ALDE |
Mircea Diaconu, María Teresa Giménez Barbat |
|
|
EFDD |
Isabella Adinolfi |
|
|
PPE |
Norbert Erdős, Santiago Fisas Ayxelà, Svetoslav Hristov Malinov, Sabine Verheyen, Theodoros Zagorakis, Tomáš Zdechovský, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver |
|
|
S&D |
Silvia Costa, Nicola Danti, Damian Drăghici, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Dietmar Köster, Luigi Morgano, Julie Ward |
|
|
VERTS/ALE |
Michel Reimon, Helga Trüpel |
|
|
4 |
- |
|
|
ECR |
Angel Dzhambazki, Emma McClarkin, Rupert Matthews |
|
|
ENF |
Dominique Bilde |
|
|
2 |
0 |
|
|
ALDE |
Yana Toom |
|
|
GUE/NGL |
Nikolaos Chountis |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri