RAPORT referitor la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2017
28.11.2018 - (2018/2105(INI))
Comisia pentru petiții
Raportoare: Eleonora Evi
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2017
Parlamentul European,
– având în vedere Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2017,
– având în vedere articolele 9, 11, 15, 24 și 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere articolele 11, 35, 37, 41, 42 și 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Protocolul nr. 1 la tratate privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,
– având în vedere Protocolul nr. 2 la tratate privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,
– având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD),
– având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului[1],
– având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat de Parlament la 6 septembrie 2001,
– având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlament și Ombudsmanul European la 15 martie 2006, intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la activitățile Ombudsmanului European,
– având în vedere articolul 52 și articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0411/2018),
A. întrucât Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2017 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului European la 22 mai 2018 și întrucât Ombudsmanul, Emily O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 16 mai 2018 la Bruxelles;
B. întrucât, în temeiul articolelor 24 și 228 din TFUE, Ombudsmanul European este împuternicit să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia;
C. întrucât articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că „[o]rice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii” și că „[d]eciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”;
D. întrucât articolul 15 din TFUE prevede că „[î]n scopul promovării unei bune guvernări și asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” și că „[o]rice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;
E. întrucât articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale, care vizează dreptul la o bună administrare, prevede, printre altele, că „[o]rice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;
F. întrucât articolul 43 din Cartă prevede că „[o]rice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale”;
G. întrucât, în conformitate cu articolul 298 alineatul (1) din TFUE, „[î]n îndeplinirea misiunilor lor, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă”;
H. întrucât, în 2017, Ombudsmanul a deschis 447 de anchete, dintre care 433 s-au bazat pe plângeri, iar 14 au fost anchete din proprie inițiativă, și a închis 363 de anchete (dintre care 348 bazate pe plângeri și 15 din proprie inițiativă); întrucât majoritatea anchetelor au vizat Comisia (256 de anchete sau 57,3 %), urmată de agențiile UE (35 de anchete sau 7,8 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (34 de anchete sau 7,6 %), Parlamentul (22 de anchete sau 4,9 %), Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (17 anchete sau 3,8 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (16 anchete sau 3,6 %) și alte instituții (67 de anchete sau 15 %);
I. întrucât principalele trei teme abordate de anchetele închise de Ombudsman în 2017 au fost: transparența, responsabilitatea și accesul public la informații și la documente (20,6 %); cultura serviciului (16,8 %) și respectarea drepturilor procedurale (16,5 %); întrucât alte preocupări au inclus chestiuni etice, participarea publică la drepturile de decizie ale UE, utilizarea adecvată a puterii discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestiune financiară a procedurilor de oferte, a granturilor și a contractelor UE, recrutarea și buna gestionare a chestiunilor legate de personalul UE;
J. întrucât, în activitatea sa strategică din 2017, biroul Ombudsmanului a închis patru anchete strategice și a deschis altele patru privind transparența Consiliului, privind problema „ușilor turnante” referitoare la foștii comisari europeni și privind accesibilitatea site-urilor Comisiei pentru persoanele cu dizabilități și privind activitățile desfășurate în etapa ce precedă depunerea unei cereri, legate de evaluările medicamentelor de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA); întrucât, în 2017, Ombudsmanul a deschis opt inițiative strategice cu privire, printre altele, la transparența activităților de lobby pe lângă Consiliul European, la îmbunătățirea inițiativei cetățenești europene (ICE) și la normele privind „ușile turnante” în diverse instituții și organisme ale UE, și a închis șase inițiative strategice;
K. întrucât UE se confruntă, în continuare, cu cea mai gravă criză economică, socială și politică de la înființarea sa; întrucât abordarea ineficace adoptată de instituțiile UE în ceea ce privește reacția la lipsa de transparență atât din procesul decizional la nivelul UE, cât și din activitățile de lobby, pe lângă alte aspecte etice importante din cadrul instituțiilor, contribuie la subminarea, în continuare, a imaginii UE;
L. întrucât refuzul accesului la documentele UE și aspectele aferente legate de transparență au reprezentat, în continuare, cea mai mare parte a anchetelor Ombudsmanului European în 2017;
M. întrucât, dat fiind faptul că cererile de acces la documente sunt adesea sensibile la factorul timp, Ombudsmanul a deschis o perioadă de probă pentru o procedură accelerată;
N. întrucât Ombudsmanul trebuie să joace un rol esențial în asigurarea responsabilității instituțiilor UE și a transparenței și imparțialității maxime ale administrației UE și ale proceselor decizionale, pentru a proteja cu succes drepturile cetățenilor, sporindu-le astfel încrederea, implicarea și participarea la viața democratică a Uniunii;
O. întrucât Curtea de Justiție a stabilit că principiile publicității și transparenței sunt inerente procesului legislativ al UE și că eficacitatea și integritatea procesului legislativ nu pot submina principiile publicității și transparenței care stau la baza acestui proces; întrucât Curtea de Justiție a oferit o orientare clară în această chestiune, cum ar fi în hotărârea sa din 22 martie 2015 în cauza T-540/15;
P. întrucât Ombudsmanul a efectuat timp de un an o anchetă pe baza unei plângeri cu privire la calitatea de membru a președintelui Băncii Centrale Europene (BCE) în Grupul celor 30 (G30), o organizație privată ai cărei membri includ reprezentanți ai băncilor supravegheate direct sau indirect de către BCE; întrucât Ombudsmanul a recomandat Președintelui BCE să renunțe la calitatea sa de membru în G30;
Q. întrucât Ombudsmanul a efectuat anchete cu privire la plângerile legate de modul în care Comisia a tratat angajarea foștilor comisari după mandatul acestora; întrucât Ombudsmanul constatase deja că neadoptarea unei decizii specifice de către Comisie în cazul fostului președinte al Comisiei, domnul Barroso, a constituit un caz de administrare defectuoasă; întrucât, în cazul Barroso, Comitetul de etică a concluzionat că nu există motive suficiente pentru a se stabili o încălcare a obligațiilor juridice, luând în considerare declarația scrisă a fostului președinte potrivit căreia acesta nu a făcut lobby în numele Goldman Sachs și nu a avut intenția de a face acest lucru;
R. întrucât criza financiară a provocat o criză economică și socială, punând sub semnul întrebării instituțiile europene;
S. întrucât, la 25 octombrie 2017, a avut loc o reuniune între fostul președinte al Comisiei Barroso și un actual vicepreședinte al Comisiei, care a fost înregistrată ca o reuniune oficială cu Goldman Sachs; întrucât Ombudsmanul a constatat că natura exactă a acestei reuniuni nu este clară; întrucât Ombudsmanul a subliniat faptul că există preocupări firești cu privire la faptul că fostul președinte își utilizează statutul anterior și contactele sale cu foștii colegi pentru a influența și a obține informații; întrucât acest caz ridică probleme sistematice în ceea ce privește abordarea generală a Comisiei cu privire la tratarea acestor cazuri și la gradul de independență al Comitetului de etică; atrage atenția, prin urmare, că sunt necesare reguli mai stricte la nivelul UE pentru a preîntâmpina și a sancționa toate conflictele de interese din instituțiile și agențiile UE;
T. întrucât, în martie 2017, Ombudsmanul a inițiat o anchetă strategică privind deschiderea și răspunderea Consiliului; întrucât Ombudsmanul a constatat că absența înregistrării de către Consiliu a identității statelor membre care adoptă o poziție în cadrul unei proceduri legislative și lipsa de transparență a Consiliului în ceea ce privește accesul public la documentele sale legislative, cum ar fi practica de a marca în mod disproporționat documente cu marcajul de distribuire „LIMITE”, însemnând că acestea nu sunt destinate circulației, constituie administrare defectuoasă; întrucât, la 17 mai 2018, Ombudsmanul a trimis Parlamentului un raport special privind ancheta sa strategică referitoare la răspunderea și transparența în cadrul activității legislative a Consiliului;
U. întrucât o deschidere mai mare către pozițiile adoptate de guvernele naționale ar putea contribui la reducerea fenomenului de „blamare a Bruxelles-ului”, care denaturează realitatea privind modul în care se cade de acord asupra legislației UE, promovând euroscepticismul și sentimentele anti-UE;
V. întrucât Ombudsmanul a efectuat o anchetă privind neconformitatea cu normele UE și cu normele internaționale a politicii de transparență a Băncii Europene de Investiții (BEI) în materie de acces la documente;
W. întrucât prevenirea adecvată a conflictelor de interese în cadrul instituțiilor, agențiilor și organismelor UE este un element esențial pentru a garanta o bună administrare și pentru a crește încrederea cetățenilor în procesul decizional al Uniunii; întrucât Ombudsmanul a demarat o anchetă strategică privind modul în care Comisia efectuează evaluări ale conflictului de interese în cazul consilierilor săi speciali, care adesea lucrează concomitent pentru sectorul privat;
X. întrucât Ombudsmanul a analizat plângerile cetățenilor care au denunțat faptul că Comisia nu a reușit să ia o decizie în timp util cu privire la cazurile de încălcare a dreptului UE în ceea ce privește utilizarea abuzivă a contractelor de muncă pe durată determinată; întrucât mai multe state membre au înregistrat, de-a lungul anilor, o creștere semnificativă a contractelor atipice și temporare de muncă, ceea ce pune sub semnul întrebării aplicarea dreptului european în materie de ocupare a forței de muncă și jurisprudența Curții de Justiție;
Y. întrucât, în scopul luării de decizii legate de protejarea sănătății și a siguranței oamenilor, a animalelor și a plantelor, instituțiile, agențiile și oficiile UE ar trebui să aibă o abordare orientată în mod deosebit către cetățeni și să se pună în serviciul acestora și ar trebui să răspundă în mod adecvat preocupărilor publicului în ceea ce privește transparența deplină, independența și acuratețea în colectarea și evaluarea dovezilor științifice; întrucât dovezile științifice și procedurile utilizate la nivelul UE care au condus la autorizarea, printre altele, a organismelor modificate genetic, a pesticidelor și a glifosatului au atras critici dure și au declanșat o amplă dezbatere publică;
Z. întrucât Comisia mai are de pus în aplicare recomandările Ombudsmanului în ceea ce privește relațiile cu industria tutunului, nereușind să asigure, astfel, o transparență deplină în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru controlul tutunului (CCCT);
AA. întrucât Ombudsmanul a publicat recomandări clare și practice privind modul în care ar trebui să interacționeze funcționarii publici cu reprezentanții grupurilor de interese și a făcut eforturi pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la acestea în Consiliu și Comisie;
AB. întrucât Ombudsmanul este o parte a cadrului UE care face obiectul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, menit să protejeze, să promoveze și să monitorizeze aplicarea Convenției la nivelul instituțiilor UE;
AC. întrucât Ombudsmanul a desfășurat o anchetă cu privire la modul în care Martin Selmayr, la acel moment șef de cabinet al Președintelui Comisiei Europene, a fost numit Secretar General al Comisiei; întrucât Ombudsmanul a subliniat că Comisia a creat un sentiment artificial de urgență pentru ocuparea postului de Secretar General cu scopul de a justifica faptul că nu a publicat un anunț de post vacant și că a organizat o procedură de selecție a Secretarului General adjunct nu pentru a ocupa direct acel post, ci pentru ca domnul Selmayr să devină secretar general printr-o numire rapidă în doi pași; întrucât Ombudsmanul a găsit patru exemple de administrare defectuoasă la numirea domnului Selmayr, cauzate de nerespectarea de către Comisie a normelor aplicabile, atât în litera, cât și în spiritul lor;
AD. întrucât activitatea Ombudsmanului European completează în mod perfect activitatea diferiților săi omologi de la nivel național și regional; întrucât schimburile și coordonarea activității lor în cadrul Rețelei Europene a Ombudsmanilor, sub auspiciile Ombudsmanului European, constituie o parte pozitivă a eforturilor menite să asigure că toți cetățenii și rezidenții UE se bucură de dreptul la bună administrare la toate nivelurile;
AE. întrucât Statutul actual al Ombudsmanului European a fost actualizat ultima oară înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; întrucât, de atunci și până în prezent, au apărut așteptări noi în rândul cetățenilor UE în ceea ce privește buna administrare și rolul jucat de Ombudsman în asigurarea acesteia, în special în ceea ce privește accesul la documente, avertizarea în interes public și hărțuirea, și în garantarea gestionării corecte și echitabile de către Comisie a admisibilității inițiativelor cetățenești europene,
1. aprobă Raportul anual pentru anul 2017 prezentat de Ombudsmanul European; ia act de prezentarea clară și ușor de citit a acestuia, care subliniază cele mai importante fapte și cifre referitoare la activitatea Ombudsmanului în 2017;
2. o felicită pe Emily O’Reilly pentru activitatea sa excelentă și pentru eforturile constructive de îmbunătățire a calității administrației UE, a accesibilității și a calității serviciilor pe care le oferă cetățenilor; își reafirmă sprijinul ferm pentru acțiunile desfășurate de Ombudsman în beneficiul cetățenilor și al democrației europene;
3. salută strategia pe cinci ani a Ombudsmanului, intitulată „Spre 2019”, al cărei obiectiv este să crească impactul și vizibilitatea biroului său și să construiască relații solide cu instituțiile, agențiile și organizațiile UE, în beneficiul sporit al cetățenilor;
4. este extrem de preocupat de faptul că anchetele privind transparența și responsabilitatea, inclusiv privind accesul la informații și la documente, au continuat să reprezinte cel mai mare număr de cazuri tratate de Ombudsman în 2017, urmate de plângerile referitoare la agențiile și alte organisme ale UE;
5. salută eforturile depuse de Ombudsman pentru a acorda personalului instituțiilor UE Premiul pentru bună administrare ediția 2017, în special personalului DG Sănătate a Comisiei pentru eforturile lor de susținere a pacienților cu boli rare;
6. subliniază importanța unei transparențe maxime și a accesului public îmbunătățit la documentele deținute de instituțiile UE; evidențiază activitatea structurală a Ombudsmanului în dezvăluirea unor cazuri suspectate de administrare defectuoasă, prin adoptarea unei abordări de la caz la caz și prin lansarea unui număr tot mai mare de anchete din proprie inițiativă;
7. este recunoscător pentru buna cooperare a Ombudsmanului și a echipei sale cu Comisia pentru petiții, caracterizată de stimă reciprocă și atenție la detalii;
8. subliniază faptul că legislația UE privind accesul la documente ar trebui actualizată; își reia apelul pentru o revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 cu scopul de a facilita, de asemenea, activitatea Ombudsmanului de verificare în ceea ce privește acordarea accesului la documente de către Parlament, Consiliu și Comisie; salută introducerea de către Ombudsman a procedurii accelerate de tratare a plângerilor pentru a gestiona anchetele privind accesul la documente;
9. subliniază că cetățenii trebuie să fie în măsură să participe mai direct la viața democratică a UE și să urmărească în detaliu procesul decizional din instituțiile UE, precum și să aibă acces la toate informațiile de interes pentru a-și exercita pe deplin drepturile democratice;
10. subliniază rolul Ombudsmanului în eforturile de a atinge un nivel mai mare de transparență și asumare a răspunderii în procesul legislativ al UE cu scopul de a crește încrederea cetățenilor, nu numai cu privire la legalitatea unui act anume, ci și cu privire la legitimitatea întregului proces decizional;
11. solicită o reexaminare a orientărilor interne ale Consiliului privind documentele LIMITE, care nu au niciun temei juridic solid, în scopul de a promova principiul potrivit căruia statutul LIMITE poate fi acordat doar unui proiect preliminar care nu are încă un autor și care nu influențează procedura legislativă;
12. recunoaște nevoia de transparență maximă în procesul decizional al UE și salută ancheta Ombudsmanului cu privire la practica obișnuită de negociere neoficială dintre cele trei instituții principale ale UE („triloguri”); sprijină publicarea tuturor documentelor trilogurilor în conformitate cu hotărârile Curții de Justiție;
13. are convingerea fermă că recomandările Ombudsmanului cu privire la politica de transparență a BEI trebuie puse în aplicare fără întârziere; invită BEI să inițieze imediat eliminarea prezumției de nedivulgare în legătură cu informațiile și documentele colectate în cursul auditurilor, al inspecțiilor și al investigațiilor, inclusiv cele lansate atât în cursul, cât și după cazurile de fraudă și corupție;
14. solicită ca politica de divulgare a Grupului BEI să asigure un nivel din ce în ce mai ridicat de transparență în ceea ce privește principiile care reglementează politica sa de prețuri și organismele de guvernanță; solicită publicarea proceselor-verbale ale reuniunilor Comitetului de direcție al BCE;
15. subliniază că pozițiile statelor membre în cadrul Consiliului în timpul procesului legislativ trebuie înregistrate și făcute publice în timp util și într-un mod accesibil, deoarece, în orice sistem bazat pe principiul legitimității democratice, colegiuitorii trebuie să își asume responsabilitatea față de public pentru acțiunile lor; este de părere că o responsabilitate sporită a Consiliului față de pozițiile adoptate de guvernele naționale cu privire la legislația UE, inclusiv punând în mod proactiv la dispoziția publicului documentele legislative câtă vreme procedura legislativă este în curs, ar contribui la atenuarea lipsei de transparență a procesului decizional și ar reduce din cultura de „blamare a Bruxelles-ului” pentru deciziile pe care, în ultimă instanță, le iau guvernele naționale însele; solicită Consiliului ca, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din TFUE, să își revizuiască politica de confidențialitate pentru a asigura cel mai înalt nivel de transparență în activitatea sa;
16. invită Comisia să asigure transparența maximă și accesul la documente și informații în ceea ce privește procedurile EU Pilot, cel puțin în ceea ce privește petițiile primite, precum și transparența deplină și accesul integral la procedurile EU Pilot și cele legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor care au fost finalizate deja;
17. îndeamnă Ombudsmanul să monitorizeze în continuare punerea în aplicare de către Comisie a reformei sistemului grupurilor de experți, pentru a asigura conformitatea deplină cu normele obligatorii din punct de vedere juridic și o transparență maximă în realizarea tuturor activităților grupurilor de experți, precum și să ancheteze și să semnaleze orice posibil conflict de interese; consideră că este necesară o evaluare atentă a tuturor grupurilor de experți și informații cu privire la acestea, pentru a înțelege gradul lor de independență, în scopul de a servi interesul public și a livra valoare adăugată în procesul de elaborare a politicilor la nivelul UE; consideră că toți membrii grupurilor de experți trebuie să fie înscriși în registrul de transparență;
18. își reia apelul în favoarea unei platforme centrale de transparență pentru toate instituțiile și agențiile UE;
19. sprijină angajamentul Ombudsmanului în favoarea îmbunătățirii transparenței activităților de lobby din UE; subliniază că este important să se adopte un act legislativ adecvat pentru a face registrul de transparență al UE imperativ și obligatoriu din punct de vedere juridic pentru toate instituțiile și agențiile UE și reprezentanții de interese, asigurând astfel deplina transparență a activității de lobby;
20. subliniază că este important să se actualizeze în mod regulat și să se îmbunătățească în mod substanțial precizia datelor din registrul de transparență al UE, incluzându-se obligația firmelor de avocatură care practică activități de lobby de a-și declara toți clienții; subliniază că este necesar ca toate informațiile cu privire la influența lobbiștilor să fie puse la dispoziție în mod gratuit, să fie pe deplin comprehensibile și ușor accesibile publicului; consideră că trebuie asigurată transparența deplină cu privire la finanțarea tuturor reprezentanților de interese; solicită ca toate organizațiile care încalcă normele privind „ușile turnante” să fie suspendate din registrul de transparență;
21. evidențiază constatările Ombudsmanului potrivit cărora apartenența continuă a Președintelui BCE la Grupul G30 a reprezentat o administrare defectuoasă, deoarece a dat naștere unei percepții publice că independența BCE față de interesele financiare private ar putea fi compromisă; subliniază că membrii Comitetului executiv al BCE ar trebui să evite să fie, în același timp, membri ai unor forumuri sau ai altor organizații care includ membri ai conducerii executive a băncilor supravegheate de BCE; ia act de recomandările Ombudsmanului din 15 ianuarie 2018 privind implicarea Președintelui BCE și a membrilor organelor sale de decizie în Grupul G30 și îndeamnă BCE să modifice normele aplicabile pentru a asigura transpunerea în practică a celor mai înalte standarde etice și de asumare a răspunderii;
22. este de părere că Comisia nu a respectat principiile transparenței, eticii și statului de drept în procedura de numire a lui Martin Selmayr în funcția de nou Secretar General al său; regretă profund decizia Comisiei de a confirma calitatea de nou Secretar General a domnului Selmayr fără a ține seama de criticile numeroase și extinse ale cetățenilor UE și de prejudiciile aduse reputației UE în ansamblul său; subliniază că domnul Selmayr trebuie să demisioneze din postul de Secretar General al Comisiei și solicită Comisiei să adopte o procedură nouă pentru numirea secretarului său general, asigurând punerea în aplicare a celor mai înalte standarde ale transparenței, eticii și statului de drept;
23. invită Ombudsmanul să își continue activitatea de consolidare a normelor etice din cadrul instituțiilor UE, pentru a rezolva chestiunile legate de fenomenul „ușilor turnante”, și să garanteze transparența deplină a tuturor informațiilor legate de aceste cazuri, inclusiv publicarea rapidă a numelor tuturor înalților funcționari ai UE implicați; așteaptă cu interes analiza Ombudsmanului cu privire la modul în care Comisia își pune în aplicare orientările și sugestiile referitoare la modalitățile de îmbunătățire a modului în care sunt tratate situațiile de „uși turnante”, inclusiv la posibilitatea de a adopta norme legislative pentru prevenirea și sancționarea acestui tip de situații și a posibilelor abuzuri;
24. are convingerea fermă că trebuie aplicate rapid norme și standarde morale și etice mai stricte, clare și ușor de pus în practică în toate instituțiile, agențiile și organismele UE, pentru a asigura respectarea obligației de integritate și discreție, precum și pentru a preveni conflictul de interese cu sectorul privat; consideră că aceste norme și standarde trebuie să se întemeieze pe un act legislativ; ia act de codul de conduită actualizat pentru comisari, care a intrat în vigoare în februarie 2018 și a introdus perioade mai stricte de existență a stării de incompatibilitate; este însă de părere că perioadele de notificare după expirarea mandatului ar trebui prelungite;
25. subliniază că este necesară actualizarea efectivă și de urgență a Codului bunei conduite administrative, prin adoptarea unui regulament obligatoriu privind această chestiune;
26. consideră că reuniunea dintre fostul președinte al Comisiei Barroso și un actual vicepreședinte al Comisiei, care a fost înregistrată ca reuniune oficială cu Goldman Sachs, demonstrează și mai mult necesitatea urgentă de a revizui normele și practicile actuale pentru a consolida cerințele de integritate ale comisarilor atât în cursul, cât și după mandatul acestora;
27. invită din nou Comisia să garanteze publicarea proactivă și transparența deplină în ceea ce privește activitățile profesionale ale foștilor comisari după încheierea mandatului; invită Comisia să asigure asumarea totală a răspunderii de către Comitetul de etică și independența sa deplină și încurajează Ombudsmanul să evalueze în continuare și să semnaleze orice posibil conflict de interese în cazul membrilor Comitetului de etică;
28. felicită Ombudsmanul pentru ancheta sa strategică cu privire la transparența în procesul legislativ al Consiliului (OI/2/2017/TE), dar regretă faptul că acesta din urmă nu a furnizat un răspuns în termenul prevăzut în constatări; constată că acesta este, din păcate, un subiect recurent care apare constant și în plângerile transmise Ombudsmanului; consideră, în plus, că această chestiune ar trebui considerată ca având o mare importanță pentru viața democratică a Uniunii și pentru participarea efectivă a cetățenilor de pe întregul continent, deoarece împiedică respectarea tratatelor constituționale și a Cartei drepturilor fundamentale; ia act, în acest context, de constatările Ombudsmanului într-un caz recent (1272/2017/LP – refuzul Consiliului de a acorda acces public la avizul Serviciului său juridic cu privire la un acord interinstituțional referitor la registrul de transparență), care sugerează că problema respectivă amenință principiul echilibrului instituțional și contravine practicii esențiale de cooperare loială reciprocă; atrage atenția că este imposibil să se efectueze verificări ex post pe o bază ad-hoc după ce o cerere este refuzată;
29. subliniază că este necesară efectuarea unor îmbunătățiri majore ale normelor privind conflictele de interese în cazul consilierilor speciali; solicită Comisiei să pună pe deplin în aplicare recomandările Ombudsmanului în acest sens, asigurând o transparență totală și o abordare proactivă în evaluarea oricărui conflict potențial de interese, înainte și după numirea consilierilor speciali, precum și să se asigure că cetățenii au acces complet la toate informațiile de interes;
30. salută interesul constant arătat de Ombudsman unor chestiuni care prezintă interes pentru personalul instituțiilor și subliniază importanța reducerii oricărui tip de discriminare care ar putea rezulta dintr-un statut diferențiat; reafirmă semnificația constatărilor Ombudsmanului privind stagiile neremunerate în cadrul delegațiilor UE ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) (cazul 454/2014/PMC) și recomandarea ca SEAE să își remunereze stagiarii cu o diurnă adecvată, respectând principiul nediscriminării; regretă faptul că și alte instituții ale UE urmează aceeași practică a stagiilor neremunerate, care nu oferă oportunități echitabile tinerilor și nici nu oferă un loc de muncă egal cu cel al unui angajat, ducând la excluderea tinerilor specialiști cauzată de lipsa fondurilor adecvate cu care să se întrețină și la remunerarea lor necorespunzătoare în raport cu serviciile pe care le prestează; atrage atenția că deficiențe în statutul stagiarilor sunt vizibile în alte zone, cum ar fi lipsa unor mecanisme pentru raportarea hărțuirii sexuale în agențiile Uniunii; solicită, prin urmare, Ombudsmanului să deschidă o anchetă strategică generală cu privire la statutul stagiarilor;
31. îndeamnă Comisia să asigure transparența totală a activității sale, prin publicarea online a datelor referitoare la toate reuniunile cu lobbiștii industriei tutunului sau cu reprezentanții lor legali, precum și a tuturor proceselor-verbale ale acestor reuniuni, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul CCCT a OMS;
32. îndeamnă Ombudsmanul să monitorizeze punerea în aplicare a recomandărilor adresate funcționarilor publici europeni cu privire la interacțiunile acestora cu reprezentanții grupurilor de interese și să continue să sensibilizeze membrii personalului UE cu privire la aceste recomandări în toate instituțiile UE, prin formare, seminare și măsuri de sprijin conexe;
33. regretă profund întârzierile acumulate de Comisie în legătură cu procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind utilizarea abuzivă a contractelor pe durată determinată atât în sectorul privat, cât și în cel public, care au contribuit la perpetuarea abuzurilor și la încălcarea drepturilor lucrătorilor din statele membre; invită Ombudsmanul să monitorizeze această problemă, pentru a proteja în mod eficace drepturile cetățenilor;
34. sprijină rolul Ombudsmanului în definirea unei politici proactive și transparente în toate agențiile UE; îndeamnă Ombudsmanul să continue monitorizarea tuturor agențiilor UE, pentru a se asigura că acestea respectă cele mai înalte standarde de transparență și oferă acces public la documente și informații, punându-se un accent deosebit pe procedurile și activitățile legate de protecția sănătății umane;
35. solicită Ombudsmanului să lanseze o anchetă strategică pentru a evalua dacă instituțiile, oficiile și agențiile UE, cum ar fi Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) garantează că adunarea, examinarea și publicarea probelor științifice sunt pe deplin independente, transparente, imparțiale, exacte și fără conflicte de interese și că există politici și garanții procedurale adecvate, în special în ceea ce privește OMG, glifosatul, pesticidele, produsele fitosanitare și biocide și medicamentele; sugerează, în această privință, o anchetă suplimentară cu privire la procedurile de alcătuire și selecție a comitetelor și grupurilor științifice de către aceste agenții, pentru a asigura independența lor deplină și pentru a pune în aplicare cele mai riguroase mecanisme de prevenire a oricărui posibil conflict de interese;
36. salută anchetele strategice ale Ombudsmanului cu privire la tratamentul persoanelor cu dizabilități în cadrul Sistemul comun de asigurări de sănătate al Comisiei și cu privire la accesibilitatea paginilor web ale Comisiei și ale instrumentelor online pentru persoanele cu dizabilități; încurajează Ombudsmanul să facă tot posibilul pentru a asigura punerea în aplicare deplină și coerentă a UNCRPD de către administrația UE;
37. salută angajamentul Ombudsmanului de deschidere și transparență pe toată durata negocierilor referitoare la Brexit; subliniază răspunsul pozitiv primit de Ombudsman atât din partea Consiliului, cât și din partea Comisiei, care recunoaște importanța transparenței; solicită Guvernului Regatului Unit să își asume același angajament;
38. încurajează Ombudsmanul să își continue colaborarea cu omologii săi la nivel național prin intermediul Rețelei Europene a Ombudsmanilor;
39. face apel la Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor să dea dovadă de mai multă vigilență pentru a monitoriza dacă autoritățile publice acționează imediat în cazurile de brutalitate din partea poliției, de rasism și antisemitism în raport cu respectarea drepturilor omului și a guvernanței democratice;
40. solicită alocarea unor resurse financiare și umane suplimentare pentru biroul Ombudsmanului, ca acesta să poată face față volumului de muncă prezent și viitor, în scopul de a-și îndeplini datoria esențială constând în consolidarea practicilor de bună administrare în cadrul UE, un serviciu de importanță vitală pentru cetățenii Uniunii;
41. salută conferința anuală a Rețelei Europene a Ombudsmanilor, care a avut loc în iunie 2017 și a fost dedicată efectelor Brexitului și creșterii populismului în Europa asupra drepturilor cetățenilor;
42. salută Premiul pentru bună administrare acordat de Ombudsman, care recunoaște eforturile depuse de funcționarii UE pentru a găsi soluții inovatoare de aplicare a unor politici axate pe cetățeni;
43. își reamintește disponibilitatea de a actualiza Statutul Ombudsmanului[2] și orice secțiune aferentă din acquis, pentru a adapta rolul Ombudsmanului la nevoile și așteptările actuale ale cetățenilor UE în ceea ce privește buna administrare;
44. subliniază necesitatea de îmbunătățire a dialogului social;
45. subliniază faptul că încrederea dintre cetățeni și instituții este de o importanță capitală date fiind dificultățile economice actuale;
46. subliniază necesitatea ca Ombudsmanul să investigheze conflictul de interese dintre rolul Comisiei în cadrul Troicii și responsabilitatea sa ca gardian al tratatelor și al acquis-ului;
47. invită Ombudsmanul să se asigure că Comisia va contribui la crearea unei infrastructuri de consiliere juridică pentru ICE și la crearea unui cadru juridic pentru protejarea membrilor săi;
48. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și avocaților poporului sau organelor competente similare din statele membre.
EXPUNERE DE MOTIVE
Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2017 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului European la 22 mai 2018, iar Ombudsmanul, Emily O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 16 mai 2018 la Bruxelles.
Mandatul Ombudsmanului este consacrat la articolele 24 și 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Articolul 24 din TFUE, precum și articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale a UE instituie dreptul de a înainta o plângere Ombudsmanului European.
În conformitate cu articolul 228 din TFUE, Ombudsmanul European, ales de Parlamentul European, este împuternicit să primească plângeri din partea oricărui cetățean al Uniunii sau din partea oricărei persoane fizice sau juridice sau care își are sediul înregistrat într-un stat membru, cu privire la cazuri de administrare defectuoasă în activitățile instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene acționând în exercitarea funcției sale jurisdicționale.
Administrarea defectuoasă înseamnă administrare necorespunzătoare sau incorectă. Acest lucru se întâmplă în cazul în care o instituție nu acționează în conformitate cu legea, nu respectă principiile bunei administrări sau încalcă drepturile omului.
În articolul 15 din TFUE este inclus un aspect-cheie al versiunii actuale a tratatelor, strict legat de activitățile Ombudsmanului. Într-adevăr, articolul 15 din TFUE stabilește că instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii trebuie să-și desfășoare activitățile cât mai deschis posibil, cu scopul de a promova buna guvernanță și a asigura participarea societății civile. În plus, articolul prevede că orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, având reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.
Un alt element fundamental, legat în special de rolul Ombudsmanului, este articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, unde se subliniază că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”.
În 2017, 15 837 de cetățeni au solicitat ajutorul serviciilor Ombudsmanului, dintre care 12 521 de cetățeni au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul Ombudsmanului, iar restul de 1 135 de cereri au fost transmise altor părți spre informare și 2 181 au fost tratate ca plângeri de către Ombudsman.
Din numărul total de 2 181 de plângeri tratate de Ombudsman în 2017, 751 s-au înscris în mandatul său, iar 1 430 s-au aflat în afara acestuia.
În 2017, Ombudsmanul a deschis 447 de anchete, dintre care 433 s-au bazat pe plângeri, iar 14 au fost anchete din proprie inițiativă, închizând 363 de anchete (dintre care 348 bazate pe plângeri și 15 anchete din proprie inițiativă). Majoritatea anchetelor au vizat Comisia (256 de anchete sau 57,3 %), urmată de agențiile UE (35 de anchete sau 7,8 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (34 de anchete sau 7,6 %), Parlamentul (22 de anchete sau 4,9 %), Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (17 anchete sau 3,8 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (16 anchete sau 3,6 %) și alte instituții (67 de anchete sau 15 %).
Principalele trei teme abordate de anchetele închise în 2017 au fost: transparența, responsabilitatea și accesul public la informații și documente (20,6 %), cultura serviciului (16,8 %) și respectarea drepturilor procedurale (16,5 %). Alte preocupări au inclus chestiuni etice, participarea publică la procesul decizional al UE, respectarea drepturilor fundamentale, utilizarea adecvată a puterii discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestiune financiară a procedurilor de oferte, a granturilor și a contractelor UE, recrutarea și buna gestionare a chestiunilor legate de personalul UE.
Raportoarea apreciază că strategia pusă în aplicare de către Ombudsman, care are ca scop creșterea vizibilității biroului său, a condus la o creștere totală a numărului de plângeri gestionate în 2017, de la 1 880 la 2 184, precum și la un număr mai mare de plângeri primite care se încadrează în mandatul Ombudsmanului, de la 711 la 751.
În activitatea sa strategică din 2017, biroul Ombudsmanului a închis patru anchete strategice și a deschis alte patru privind transparența Consiliului, problema „ușilor turnante” referitoare la foștii comisari europeni și accesibilitatea site-urilor Comisiei pentru persoanele cu dizabilități și activitățile din etapa care precedă depunerea cererii în legătură cu evaluările medicamentelor de către EMA. Ombudsmanul a deschis, de asemenea, opt inițiative strategice cu privire, printre altele, la transparența activităților de lobby pe lângă Consiliul European, la îmbunătățirea ICE și la normele privind „ușile turnante” la diferite instituții și organisme ale UE și a închis șase inițiative strategice.
Raportoarea constată cu îngrijorare faptul că anchetele legate de transparență și responsabilitate, inclusiv cele privind accesul la informații și documente, continuă să reprezinte cea mai mare parte a cazurilor tratate de Ombudsman în 2017.
Raportoarea subliniază că UE se confruntă, în continuare, cu cea mai gravă criză economică, socială și politică de la crearea sa. Toate instituțiile, agențiile și oficiile UE ar trebui să se simtă obligate să asigure transparența deplină și cele mai ridicate standarde etice și de responsabilitate.
În opinia raportoarei, din păcate, abordarea ineficace adoptată de instituțiile UE până acum în ceea ce privește reacția la lipsa de transparență atât în procesul decizional al UE și în activitățile de lobby, cât și în alte aspecte etice importante din cadrul instituțiilor, contribuie la subminarea, în continuare, a imaginii UE, crescând dezamăgirea și nemulțumirea cetățenilor.
În această privință, raportoarea reamintește că UE încă nu a adoptat un registru de transparență al UE obligatoriu și care să genereze efecte juridice pentru a asigura transparența deplină a activităților de lobby pentru toate instituțiile, agențiile UE și părțile terțe. În plus, raportoarea subliniază faptul că legislația UE privind accesul la documente este în mod serios depășită. Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 nu mai reflectă situația juridică actuală și practicile instituționale aplicate de instituțiile, oficiile, organele și agențiile UE.
De asemenea, raportoarea consideră că trebuie să se facă referire la cele mai importante două chestiuni etice care au apărut în 2017.
Prima este întâlnirea din 25 octombrie 2017 dintre fostul Președinte al Comisiei Barroso și un actual vicepreședinte al Comisiei, înregistrată ca o reuniune oficială cu Goldman Sachs, despre care Ombudsmanul a subliniat faptul că natura sa exactă nu a fost clară și că există preocupări de înțeles legate de faptul că fostul președinte își folosește statutul său anterior și contactele cu foștii colegi pentru a influența și a obține informații.
A doua este păstrarea calității de membru a președintelui BCE la Grupul celor 30 (G30), o organizație privată ai cărei membri includ reprezentanți ai unor bănci, aflate fie direct, fie indirect sub supravegherea BCE, în ciuda recomandării Ombudsmanului de a-și suspenda statutul de membru.
Raportoarea subliniază că atât „cazul Barroso”, cât și păstrarea statutului de membru în G30 de către președintele BCE au demonstrat necesitatea urgentă de a aplica norme și standarde morale și etice mai stricte în instituțiile UE, cu scopul de a asigura respectarea obligației de integritate și discreție, precum și a independenței depline față de sectorul privat.
Raportoarea ar dori, de asemenea, să reamintească cazurile de administrare defectuoasă identificate de Ombudsman în absența înregistrării de către Consiliu a identității statelor membre care adoptă o poziție în cadrul unei proceduri legislative și în lipsa de transparență a Consiliului în ceea ce privește accesul public la documentele sale legislative.
Raportoarea reamintește că, în conformitate cu prevederile Curții de Justiție a UE (CJUE), principiile de publicitate și transparență sunt inerente procesului legislativ al UE, iar cetățenii trebuie să urmeze în detaliu procesul decizional din cadrul instituțiilor UE și să aibă acces la toate informațiile de interes pentru a-și exercita pe deplin drepturile democratice.
Prin urmare, raportoarea subliniază că este nevoie de o transparență deplină a procesului decizional al UE, deoarece, într-un sistem bazat pe principiul legitimității democratice, toate instituțiile trebuie să răspundă pentru acțiunile lor în fața opiniei publice.
Raportoarea consideră că Ombudsmanul are un rol crucial în asigurarea transparenței și a imparțialității depline a proceselor decizionale și a administrației UE pentru a proteja cu succes drepturile cetățenilor și salută ancheta Ombudsmanului privind negocierile neoficiale dintre cele trei instituții principale ale UE („triloguri”).
Pe parcursul anului 2017, într-un anumit caz, Ombudsmanul a subliniat că ar putea încerca să evalueze dacă organismele științifice ale UE dispun de garanțiile procedurale necesare pentru a se asigura că recomandările științifice furnizate sunt cât mai complete posibil și independente și dacă aceste garanții au fost aplicate în mod corespunzător în cadrul unei anumite proceduri.
În acest sens, raportoarea reamintește că dovezile științifice și procedurile utilizate la nivelul UE, care au condus la autorizarea, printre altele, a organismelor modificate genetic, a pesticidelor și a glifosatului, au atras numeroase critici și au declanșat o amplă dezbatere publică. Prin urmare, raportoarea invită Ombudsmanul să lanseze o anchetă strategică pentru a evalua dacă instituțiile, oficiile și agențiile UE, cum ar fi ECHA, EFSA și EMA se asigură că adunarea și examinarea probelor științifice sunt pe deplin independente, transparente, exacte și lipsite de conflicte de interese și dacă există politici și garanții procedurale adecvate.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
Data adoptării |
21.11.2018 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
26 0 0 |
|||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Margrete Auken, Beatriz Becerra Basterrechea, Andrea Cozzolino, Pál Csáky, Miriam Dalli, Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora Evi, Takis Hadjigeorgiou, Peter Jahr, Rikke-Louise Karlsson, Svetoslav Hristov Malinov, Lukas Mandl, Notis Marias, Ana Miranda, Miroslavs Mitrofanovs, Gabriele Preuß, Eleni Theocharous, Cecilia Wikström |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Rosa D’Amato, Urszula Krupa, Kostadinka Kuneva, Julia Pitera, Ángela Vallina |
||||
|
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Asim Ademov, Adam Szejnfeld, Mihai Ţurcanu |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
26 |
+ |
|
|
ALDE ECR EFDD GUE/NGL NI PPE S&D Verts/ALE |
Beatriz Becerra Basterrechea, Cecilia Wikström Urszula Krupa, Notis Marias, Eleni Theocharous Rosa D'Amato, Eleonora Evi Takis Hadjigeorgiou, Kostadinka Kuneva, Ángela Vallina Rikke-Louise Karlsson Asim Ademov, Pál Csáky, Rosa Estaràs Ferragut, Peter Jahr, Svetoslav Hristov Malinov, Lukas Mandl, Julia Pitera, Adam Szejnfeld, Mihai Ţurcanu Andrea Cozzolino, Miriam Dalli, Gabriele Preuß Margrete Auken, Ana Miranda, Miroslavs Mitrofanovs |
|
|
0 |
- |
|
|
|
0 |
|
|
0 |
0 |
|
|
|
|
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri