RAPORT referitor la Raportul anual pe 2017 al BCE
4.12.2018 - (2018/2101(INI))
Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Gabriel Mato
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la Raportul anual pe 2017 al BCE
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2018 referitoare la Raportul anual pe 2016 al Băncii Centrale Europene[1],
– având în vedere Raportul anual pe 2017 al Băncii Centrale Europene (BCE),
– având în vedere statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, în special articolele 2, 3, 7, 10.2, 15, 21, 32.5 și 33.1,
– având în vedere articolul 129 alineatul (3), articolul 130, articolul 138 alineatul (2), articolul 282 alineatele (2) și (3), articolul 283 alineatul (2) și articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere discursul președintelui BCE, Mario Draghi, ținut la 19 iunie 2018, la Sintra,
– având în vedere Buletinul economic al BCE, numărul 5, 2018,
– având în vedere articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro,
– având în vedere articolul 128 alineatul (1) din TFUE, referitor la statutul de mijloc legal de plată al monedei euro[2],
– având în vedere feedbackul dat de BCE la observațiile făcute de Parlament în cadrul Rezoluției sale referitoare la Raportul anual al BCE pe 2016,
– având în vedere raportul economic anual pe 2017 al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS),
– având în vedere Raportul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) intitulat „Vulnerabilitățile sectorului imobiliar rezidențial din UE” din noiembrie 2016 și avertismentele specifice de țară emise pentru opt state membre,
– având în vedere articolul 132 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0424/2018),
A. întrucât moneda euro rămâne incontestabil cea de-a doua monedă ca importanță în sistemul monetar internațional; întrucât în 2017 moneda euro s-a bucurat de un larg sprijin popular, circa trei sferturi dintre respondenții din zona euro (73 %) fiind în favoarea monedei unice, cel mai mare procentaj atins din toamna lui 2004;
B. întrucât, potrivit previziunilor din vara anului 2018 ale Comisiei, PIB-ul UE și al zonei euro a crescut cu 2,4 % în 2017, depășind Statele Unite; întrucât, în conformitate cu aceleași previziuni, PIB-ul ar urma să crească în 2018 și 2019 cu 2,1 % și, respectiv, 2,0 %;
C. întrucât cele mai recente cifre din 2018 reflectă o anumită încetinire a creșterii față de nivelurile ridicate din 2017, din cauza unui impuls mai slab din partea comerțului extern și a creșterii prețului petrolului;
D. întrucât, potrivit cifrelor Eurostat din mai 2018, rata șomajului în UE și în zona euro a revenit aproape la nivelul de dinaintea crizei, situându-se la 7,0 % și, respectiv, la 8,4 %; întrucât numărul persoanelor angajate și al persoanelor care participă la forța de muncă din zona euro se află la cele mai înalte niveluri de la începutul uniunii economice și monetare din 1999;
E. întrucât, în pofida unei anumite convergențe, ratele creșterii economice și șomajului rămân semnificativ inegale din punct de vedere geografic, cauzând o fragilitate periculoasă a economiei și punând în pericol dezvoltarea sănătoasă și echilibrată; întrucât rata șomajului în rândul tinerilor rămâne la un nivel mai mult decât dublu față de rata medie, situându-se la 16,8 % în UE și 18,8 % în zona euro la sfârșitul anului 2017;
F. întrucât actuala expansiune economică pe baze largi este determinată, în principal, de exporturi și de consumul intern al statelor membre; întrucât anul trecut investițiile au crescut în ritmul cel mai rapid din 2007 încoace, susținute de relansarea globală și de Planul de investiții pentru Europa; subliniază că FEIS a contribuit la reducerea deficitului de investiții în Uniunea Europeană, mobilizând investiții totale de 256,9 miliarde EUR și oferind finanțare la circa 550 000 de IMM-uri care au beneficiat de fonduri din partea FEI.
G. întrucât țările UE care nu fac parte din zona euro și care beneficiază de o rată de schimb flexibilă a propriei valute au performanțe economice inconsecvențe; întrucât statele membre care au adoptat moneda unică în ultimii zece ani au o performanță relativ mai bună decât țările cu o rată de schimb flexibilă;
H. întrucât, potrivit Proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din iunie 2018, inflația anuală din indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) pentru zona euro pare pe cale să atingă 1,7 % în 2018, 2019 și 2020, redresându-se după nivelurile scăzute din trecut și apropiindu-se de obiectivul pe termen mediu al BCE de a tinde spre 2 %, rămânând sub această valoare, însă ratând iarăși, de puțin, îndeplinirea lui și pe fondul unei mari variații a ratelor inflației între țările din zona euro; întrucât creșterea inflației globale se datorează în principal creșterii prețurilor la energie, în timp ce inflația subiacentă a înregistrat doar o creștere marginală de la 0,9 % în 2016 la 1,0 % nedând semne în 2017 de creștere susținută; întrucât creșterea salariilor în pas cu creșterea productivității rămâne o condiție prealabilă importantă la baza unei creșteri susținute a inflației;
I. întrucât, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, deficitul public agregat din zona euro ar trebui să scadă de la 0,9 % la 0,7 % din PIB în 2018, cu o scădere suplimentară la 0,6 % anticipată pentru 2019, comparativ cu deficitele preconizate de 5,9 % din PIB în SUA și 2,7 % în Japonia;
J. întrucât BCE se așteaptă ca inflația să se redreseze treptat pe termen mediu, susținută de impactul orientării actuale a politicii monetare, de expansiunea economică continuă, de creșterea salariilor și de absorbția încetinirii economice;
K. întrucât băncile din zona euro au redus în ritm accelerat numărul de credite neperformante, de la 8 % din totalul împrumuturilor în 2014, la 4,9 % în trimestrul IV din 2017; întrucât volumul total de credite neperformante din UE se situează în continuare la nivelul de 950 de miliarde EUR; întrucât creditele neperformante trebuie fie vândute, (parțial) amortizate sau provizionate corespunzător, pentru a asigura stabilitatea financiară și a evita consecințele negative pentru titularii de conturi curente, deponenți și investitori; întrucât există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește numărul creditelor neperformante; întrucât în opt state membre ponderea creditelor neperformante este încă de peste 10 %, două dintre ele având o pondere de peste 40%,
L. întrucât este nevoie de o piață secundară mai activă pentru creditele neperformante cu scopul de a mări lichiditatea pieței la nivel european și de a evita o posibilă opacitate a pieței;
M. întrucât, în cadrul reuniunii sale din octombrie 2017, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să continue achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active într-un ritm lunar de 30 de miliarde EUR până în septembrie 2018; întrucât, în cadrul reuniunii sale din iunie 2018, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să prelungească cumpărarea lunară la o valoare redusă de 15 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2018 și, ulterior, să înceteze complet achizițiile, sub rezerva datelor primite care să confirme perspectiva sa pe termen mediu a inflației, confirmându-și decizia cu prilejul reuniunii sale din septembrie 2018;
N. întrucât Consiliul guvernatorilor BCE a confirmat așteptările privind menținerea ratei dobânzii la principalele operațiuni de refinanțare și a ratelor dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit la 0,00 %, 0,25 % și, respectiv, 0,40 %, până cel puțin la sfârșitul verii anului 2019 și, în orice caz, până în momentul în care are loc o ajustare susținută a evoluției inflației în conformitate cu obiectivul său pe termen mediu;
O. întrucât la ultima rundă a operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO) din 2017 s-a remarcat o creștere a cererii din partea băncilor din zona euro; întrucât obiectivul TLTRO este de a stimula creditarea bancară pentru economia reală;
P. întrucât, la sfârșitul anului 2017, dimensiunea bilanțului Eurosistemului a atins un nivel record de peste 4,5 mii de miliarde EUR, crescând cu 0,8 mii de miliarde comparativ cu sfârșitul anului 2016 și reprezentând 41 % din PIB-ul total al zonei euro; întrucât prin implicarea în programul său de achiziționare de obligațiuni BCE a atras un nivel de risc semnificativ în propriul său bilanț;
Q. întrucât în 2017 numărul și valoarea bancnotelor euro în circulație au crescut cu aproximativ 5,9 %, respectiv 4,0 %, în timp ce numărul și valoarea monedelor euro au crescut cu 4,2 %, respectiv 4,0 %;
R. întrucât în 2017 profitul net al BCE s-a ridicat la 1 275 de miliarde EUR față de 1 193 de miliarde EUR în 2016; întrucât această creștere poate fi atribuită în principal creșterii venitului net din dobânzi,
S. întrucât membrii Comitetului executiv al BCE au subliniat stăruitor importanța introducerii unor reforme structurale care să stimuleze productivitatea în zona euro, precum și importanța unor politici fiscale favorabile creșterii, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere;
T. întrucât articolul 123 din TFUE și articolul 21 din Statutul SEBC/BCE interzic finanțarea monetară a guvernelor;
U. întrucât, până în prezent, în îndeplinirea rolului său de supraveghere, BCE nu a luat întotdeauna suficient în considerare principiul proporționalității;
Prezentare generală
1. se arată încântat de creșterea cu 8 puncte procentuale a sprijinului popular pentru moneda euro în 2017 față de 2016, aproape doi respondenți din trei (64 %) considerând că moneda unică este un lucru bun pentru țările lor;
2. reiterează faptul că euro, înainte de a fi un proiect economic, este un proiect politic; reiterează faptul că moneda unică este ireversibilă;
3. reamintește obligația pe care o au toate statele membre, cu excepția Regatului Unit și a Danemarcei, de a adopta moneda unică, după îndeplinirea criteriilor de convergență de la Maastricht; consideră că participarea la uniunea bancară ar trebui să fie considerată ca un punct forte pentru țările care doresc să adere la zona euro și să facă parte din aceasta;
4. subliniază că statutul de independență al BCE, astfel cum este prevăzut în tratate, este esențial pentru îndeplinirea mandatului său de stabilitate a prețurilor și pentru protejarea instituției în ansamblu de interferențele politice;
5. subliniază că BCE este responsabilă pentru politica monetară a zonei euro în ansamblu; reamintește că normele BCE prevăd că membrii consiliului de administrație nu își reprezintă statul membru, nu au drept de veto și nu trebuie să accepte instrucțiuni din partea niciunei instituții, a niciunui guvern și a niciunui alt organism, permițându-i astfel să acționeze cu hotărâre;
6. ia act de faptul că politica monetară a contribuit la menținerea monedei unice și a stabilității uniunii economice și monetare;
7. reiterează faptul că independența BCE le lasă membrilor comitetului executiv libertatea de a decide, responsabil și bazat pe ideea de a da socoteală pentru deciziile luate, cu privire la participarea la foruri, inclusiv la cele inaccesibile publicului larg, în cazul în care consideră necesar pentru a asigura buna desfășurare a politicii monetare a BCE; ia act de avizul Ombudsmanului din 5 iulie 2018;
8. îi cere BCE să se concentreze pe obiectivul său principal de stabilitate a prețurilor; reamintește că, fără a aduce atingere obiectivului principal de stabilitate a prețurilor, în conformitate cu articolul 2 din statutul său și articolul 127 din TFUE și detaliile suplimentare prevăzute la articolul 282 din TFUE, BCE trebuie să sprijine „politicile economice generale ale Uniunii” pentru a contribui la atingerea obiectivelor Uniunii, prevăzute la articolul 3 din TUE;
9. remarcă faptul că în 2017 economia UE a înregistrat cea mai rapidă rată de creștere din ultimii 10 ani și că economiile tuturor statelor membre au cunoscut o expansiune; observă că rata șomajului în UE este la cel mai scăzut nivel din 2008, deși continuă să-i afecteze dramatic pe tineri; salută rolul BCE și reformele structurale care vizează creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, întreprinse în unele state membre ca parte a redresării în curs de desfășurare; reamintește importanța evaluării consecințelor economice și sociale ale acestor reforme;
10. cu toate acestea, avertizează că se acumulează tot mai multe incertitudini generate de factori precum: riscul amplificării protecționismului; negocierile privind Brexitul; potențiale bule ale activelor; criza piețelor emergente; nivelurile istorice ale datoriei publice și private; volatilitatea generală pe piețele financiare legată, în special, de riscurile politice din unele state membre, care afectează perspectivele de creștere ale zonei euro; creșterea populismului, izolaționismului și etnocentrismului în întregul spectru politic; reacția ostilă la adresa globalizării; și divergențele tot mai mari între statele membre în ceea ce privește viitorul integrării europene;
11. Avertizează că, potrivit Raportului economic anual pe 2018 al Băncii pentru Reglemente Internaționale (BRI), au existat semne de acumulare a dezechilibrelor financiare, în special în țările mai puțin lovite de criza financiară mondială deoarece, spre deosebire de țările care se află în centrul crizei, în țările respective nu a avut loc o reducere a gradului de îndatorare a sectorului privat; constată că dezechilibrele s-au manifestat printr-o creștere masivă a creditelor pentru sectorul privat;
12. subliniază importanța deosebită, în acest stadiu, a menținerii unui mediu favorabil investițiilor publice și private, care sunt încă în urmă față de nivelurile din perioada anterioară crizei; încurajează BCE să ia măsuri, în limita mandatului său, pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv; reamintește, cu toate acestea, că expansiunea economică bazată pe credite poate duce la o alocare greșită a resurselor;
Reforme structurale
13. consideră că politica monetară nu este suficientă de una singură pentru a obține o redresare economică durabilă; reamintește impactul anticiclic al politicii monetare în redresarea după criză, dar consideră că contribuția structurală pe care o aduce politica monetară la creșterea durabilă este limitată; prin urmare, îndeamnă factorii de decizie să mențină avântul economic actual pe un termen mai lung, aplicând o combinație de reforme structurale și politici fiscale echilibrate, ambițioase și favorabile creșterii, care să stimuleze creșterea, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), inclusiv dispozițiile referitoare la flexibilitate; împărtășește punctul de vedere al președintelui Consiliului bugetar european, care a afirmat, adresându-se Comisiei pentru afaceri economice și monetare, la 5 noiembrie 2018, că „flexibilitatea normelor trebuie să fie o practică care depinde de situația economică în care ne aflăm”, precum și opinia exprimată în raportul din iunie 2018 potrivit căreia „pentru a păstra neștirbită credibilitatea pactului, dispozițiile sale în materie de flexibilitate ar trebui aplicate simetric, nu doar atunci când economia o ia la vale sau este slabă”;
14. subliniază că, pentru a garanta eficacitatea deplină a politicii monetare, dezechilibrele macroeconomice excesive trebuie corectate cu ajutorul unor politici fiscale și economice corespunzătoare și a unor reforme menite să stimuleze productivitatea; subliniază că politica monetară a BCE nu poate înlocui reformele structurale sustenabile, care intră în sarcina statelor membre;
15. constată cu îngrijorare că cota UE în fluxurile globale de investiții străine directe s-a redus semnificativ de la începutul crizei;
16. remarcă avizul pozitiv al BCE față de înființarea unui sistem european de garantare a depozitelor (EDIS), ca al treilea pilon al uniunii bancare; subliniază rolul esențial al asigurării depozitelor pentru întărirea încrederii și crearea unui nivel egal de siguranță a depozitelor în cadrul uniunii bancare; subliniază că EDIS ar putea contribui și mai mult la consolidarea și ocrotirea stabilității financiare; recunoaște că partajarea riscurilor și reducerea riscurilor ar trebui să meargă mână în mână;
Programul de achiziționare de active
17. subliniază că măsurile nestandardizate de politică monetară ale BCE au contribuit la prevenirea riscurilor de deflație care erau încă prezente la începutul anului 2016 și la începerea redresării creditării pentru sectorul privat, care a avut o creștere anuală de aproximativ 3 % la jumătatea anului 2018, comparativ cu 0 % în 2015;
18. este de acord cu BCE că, pentru a atinge ținta de inflație, sunt necesare politici fiscale de sprijin sustenabile, precum și reforme de impulsionare a competitivității, productivității și creșterii economice și creșteri salariale în pas cu creșterea productivității; prin urmare, invită statele membre să își intensifice eforturile în acord cu principiile „triunghiului virtuos”: stimularea investițiilor, realizarea de reforme structurale propice creșterii economice și practicarea unor politici bugetare responsabile;
19. este preocupat de creșterea rapidă a prețurilor proprietăților în anumite state membre; face, prin urmare, apel la vigilență față de riscul reapariției bulelor imobiliare și al îndatorării excesive a gospodăriilor și a sectorului privat în anumite state membre;
20. ia act de observațiile formulate de președintele CERS, Mario Draghi[3], care afirmă că principala sursă a vulnerabilității care cauzează supraîncălzire pe piața imobiliară din UE sunt investitorii internaționali - în mare parte, în sectorul finanțării transfrontaliere și instituții nebancare - în goana după randament și că factorii de decizie ar trebui să investigheze dacă ar trebui introduse noi instrumente macroprudențiale pentru instituțiile nebancare, în special pentru expunerile lor la proprietățile imobiliare comerciale;
21. este de acord, fără a aduce atingere independenței acesteia, cu decizia BCE de a pune capăt programului de achiziționare de active în mod responsabil, sub rezerva primirii unor date care să confirme perspectiva sa de inflație pe termen mediu, și consideră că acest instrument ar trebui utilizat numai cu titlu temporar, deoarece creează noi riscuri pentru stabilitatea financiară și descurajează inițiativele de consolidare a finanțelor publice și de implementare a unor reforme structurale; recunoaște că a recurgerea la politica monetară pentru a sprijini redresarea după criză a avut și consecințe neprevăzute;
22. subliniază, în special, că măsurile de politică non-standard prelungite pot avea efecte distributive negative; prin urmare, îndeamnă BCE să includă în următorul său raport anual o analiză cuprinzătoare și detaliată a efectelor secundare ale măsurilor sale de politică monetară, analizând inclusiv riscurile potențiale pentru sectorul pensiilor și asigurărilor.
23. constată că, cu dețineri în valoare de 1,9 mii de miliarde EUR la sfârșitul anului 2017, programul de achiziționare de active din sectorul public reprezenta cea mai mare parte a programului de achiziționare de active; subliniază importanța respectării limitei de 33 % pe emitent în achizițiile de către sectorul public;
24. ia act de faptul că, din toate programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, programul de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ (CSPP) a contribuit cel mai mult la programul de achiziționare de active în 2017, cu achiziții nete în valoare de 82 de miliarde EUR; salută faptul că, începând din 2017, BCE a publicat lista completă a tuturor deținerilor de titluri CSPP, inclusiv numele emitenților, împreună cu datele agregate privind deținerile respective, în funcție de țară, risc, rating și sector; solicită BCE să aplice o politică similară în materie de transparență pentru toate programele de achiziționare de active, inclusiv ABSPP și CBPP3, pe lângă alte măsuri, pentru a publica procedurile operaționale utilizate în alegerea titlurilor de valoare achiziționate de băncile centrale naționale (BCN); subliniază că CSPP nu trebuie în niciun caz să provoace denaturări ale concurenței pe piața internă;
25. amintește că, în calitate de instituție a UE, BCE are obligația să respecte Acordul de la Paris; invită BCE, cu respectarea deplină a mandatului său, a independenței sale și a cadrului de gestionare a riscurilor, să integreze în politicile sale angajamentul față de Acordul de la Paris și de principiile sociale, economice și de guvernanță (principiile ESG);
26. salută transparența oferită de BCE prin intermediul orientărilor sale prospective; ia act de decizia BCE de a menține ratele dobânzii la un nivel scăzut, având în vedere incertitudinile existente în mediul global;
27. subliniază că o etapizare și o derulare adecvată a procesului de eliminare treptată a măsurilor excepționale de politică monetară vor fi esențiale pentru a evita perturbări pe piață; reamintește că este posibil să se majoreze ratele, menținând, în același timp, o dimensiune stabilă a bilanțului pentru Eurosistem, în cazul în care condițiile economice justifică acest lucru;
28. subliniază importanța comunicării și a orientărilor prospective pentru o normalizare reușită a politicii monetare;
29. este conștient de impactul diferențiat pe care se preconizează să îl aibă normalizarea politicii monetare asupra statelor membre, în funcție de nivelul și profilul de maturitate al datoriei lor;
30. subliniază amploarea schimbărilor structurale și de reglementare care s-au produs de la ultima criză economică și relevanța lor pentru numeroase domenii de politică monetară; subliniază că cercetarea și studiile sunt importante pentru a înțelege mai bine noul mediu care se prefigurează din evoluțiile din ultimele decenii și consecințele acestora pentru derularea politicii monetare;
31. constată impactul ratei negative a dobânzii pentru facilitatea de depozit impusă băncilor începând din iunie 2014; consideră că această măsură, în cazul în care s-ar menține, ar putea afecta rentabilitatea sectorului bancar și ar trebui eliminată treptat în cursul perioadei de normalizare a politicii monetare, în concordanță cu redresarea actuală;
32. este conștient de faptul că operațiunile TLTRO, care oferă băncilor finanțare pe termen mediu în condiții atractive, ar putea continua, cu condiția să fie folosite pentru a acorda noi credite economiei reale; ia act de cererea tot mai mare din partea băncilor din zona euro, care s-a reflectat în ultima TLTRO din 2017, care poate fi determinată de așteptările privind creșterea ratelor depozitelor și de posibilitatea de a obține profituri ușoare; solicită BCE să monitorizeze îndeaproape această evoluție pentru a se asigura că TLTRO sunt utilizate efectiv pentru a stimula creditarea bancară pentru economia reală;
33. își exprimă din nou îngrijorarea față de creșterea soldurilor TARGET2, semn al ieșirilor continue de capital la periferia zonei euro; reține că BCE consideră că modificările soldurilor TARGET reflectă în mare măsură fluxurile de lichidități care apar în contextul programului de achiziționare de active și nu sunt un simptom al unor noi tensiuni pe piețele financiare; invită BCE să clarifice factorii subiacenți și riscurile potențiale legate de dezechilibrele pe care le-ar putea cauza;
Alte aspecte
34. salută adoptarea acordului privind asistența pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență, care clarifică alocarea responsabilităților, costurile și riscurile; ia act de faptul că acest acord urmează să fie revizuit cel târziu în 2019; consideră că acordarea nevoii de lichiditate în situații de urgență ar trebui să fie decisă la nivelul UE;
35. solicită BCE să publice cuantumurile totale ale profiturilor realizate de Eurosistem prin intermediul ANFA și al SMP din 2010 până la expirarea integrală a programului, cu o defalcare specifică pe țară pentru fiecare țară care a făcut obiectul unor achiziții în cadrul programului privind piețele titlurilor de valoare (Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia);
36. salută modificarea articolului 22 din Statutul SEBC și al BCE pentru a oferi o bază juridică clară care să permită Eurosistemului să își îndeplinească rolul de bancă centrală de emisiune pentru contrapărțile centrale (CPC), acordând astfel BCE competența de a reglementa activitatea sistemelor de compensare, inclusiv a CPC, cu scopul de a combate în mod eficace riscurile pe care le prezintă aceste sisteme pentru buna funcționare a sistemelor de plăți și pentru punerea în aplicare a politicii monetare unice;
37. invită BCE să dea curs recomandărilor Transparency International, în special în ceea ce privește rolul său în cadrul troicii;
38. solicită BCE să își continue eforturile pentru a se asigura că băncile sunt bine pregătite pentru toate situațiile neprevăzute legate de Brexit; în plus, invită BCE să întreprindă toate pregătirile necesare pentru a asigura stabilitatea piețelor financiare din UE, inclusiv în cazul în care nu se ajunge la un acord privind Brexit;
39. subliniază că statele membre din zona euro trebuie să urmeze o strategie comună de reglementare pentru sectorul financiar în urma Brexitului, mai degrabă decât să se implice într-o concurență descendentă dăunătoare;
40. este de acord cu faptul că o piață de capital funcțională, diversificată și integrată favorizează transmiterea politicii monetare unice; îndeamnă la accelerarea proiectului uniunii piețelor de capital (UPC), pentru a aprofunda integrarea financiară, cu scopul de a contribui la consolidarea rezistenței la șocuri, pentru a crește eficacitatea transmiterii politicii monetare în întreaga uniune monetară și pentru a stimula partajarea privată a riscurilor în cadrul uniunii bancare și al Uniunii în ansamblu; subliniază că CSPP ar fi putut contribui la facilitarea condițiilor de finanțare a întreprinderilor, în special în sectorul nefinanciar (și anume, în cazul societăților nefinanciare (SNF));
41. consideră că piețele europene de capital mai profunde și mai bine conectate, ca urmare a trecerii la uniunea piețelor de capital a Uniunii Europene (UPC-UE), și finalizarea treptată a uniunii bancare vor contribui la profunzimea și la lichiditatea piețelor financiare din zona euro, ridicând, în același timp, prestigiul internațional al monedei euro;
42. invită BCE să acorde în continuare atenție accesului IMM-urilor la credite, în special având în vedere ritmul lent de îmbunătățire a situației lor financiare, după cum reiese din Sondajul privind accesul întreprinderilor la credite (SAFE), din iunie 2018. subliniază că o UPC pe deplin funcțională poate, pe un termen mai lung, să le ofere finanțare alternativă IMM-urilor, pe lângă cea oferită de sectorul bancar;
43. consideră că modul cel mai rapid de a realiza o UPC performantă este de a lua în colimator reglementările naționale care împiedică piețele de capital performante să aibă un impact mai larg în întreaga Uniune și a reduce povara reglementărilor noi;
44. solicită BCE să monitorizeze mai intens evoluția tehnologiei registrelor distribuite (DLT sau blockchain) și riscurile mai mari în materie de securitate cibernetică reprezentate de tehnologia financiară;
45. reține că BCE este de acord că este important să se studieze relevanța și implicațiile pentru publicul larg ale unor emisiuni de monedă digitală (sau bani digitali) făcute de către banca centrală; încurajează BCE să efectueze și să publice un astfel de studiu;
46. subliniază importanța securității informatice pentru sectorul financiar și pentru sistemul de plăți; invită BCE să acorde în continuare o atenție deosebită acestei chestiuni, să îi evidențieze importanța în cadrul forurilor internaționale și să continue cooperarea cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor;
47. este de acord cu BCE cu privire la importanța monedei fizice ca mijloc legal de plată, având în vedere că euro este singurul mijloc legal de plată în zona euro, și le reamintește tuturor statelor membre din zona euro că acceptarea bancnotelor și monedelor euro ar trebui să fie norma în cadrul tranzacțiilor cu amănuntul, fără a aduce atingere dreptului acestor state membre de a introduce limite superioare pentru plățile în numerar pentru a combate spălarea banilor, evaziunea fiscală și finanțarea terorismului și a crimei organizate;
48. susține pozițiile exprimate de membrii Comitetului executiv cu privire la importanța elaborării unor sisteme de plată cu adevărat europene, imune la perturbări externe, cum ar fi cele de natură politică;
49. atrage atenția asupra apelului făcut de președintele Juncker, în discursul său privind starea Uniunii din 2018, de a ne ocupa de rolul jucat de euro pe plan internațional și asupra nevoii de a-și îndeplini în totalitate rolul pe scena internațională;
50. subliniază cât este de important ca BCE să răspundă în fața Parlamentului; salută, în acest sens, dialogul permanent dintre BCE și Parlament și faptul că președintele BCE și, după caz, alți membri ai Comitetului executiv, apar cu regularitate înaintea comisiei ECON și în cadrul sesiunii plenare; încurajează BCE să continue acest dialog; subliniază că BCE și-a îmbunătățit comunicarea; consideră că BCE ar trebui să își continue eforturile pentru ca deciziile sale să fie disponibile pentru toți cetățenii și ușor de înțeles de către aceștia, precum și măsurile de menținere a stabilității prețurilor în zona euro și, prin urmare, să mențină puterea de cumpărare a monedei comune;
51. salută eforturile de până acum ale BCE de a mări transparența și responsabilitatea democratică față de cetățenii europeni și Parlamentul European;
52. îi cere Comisiei pentru afaceri economice și monetare să ia măsuri pentru a îmbunătăți organizarea dialogului monetar cu președintele BCE;
53. apreciază răspunsurile îmbunătățite, detaliate, defalcate pe secțiuni și substanțiale furnizate de BCE la observațiile Parlamentului pe marginea raportului anual al BCE pe 2016; invită BCE să dovedească în continuare aceeași seriozitate față de datoria de a da socoteală și să continue să publice în fiecare an feedback-uri scrise la rezoluțiile Parlamentului privind Raportul anual al BCE;
54. reamintește că lunile următoare vor aduce schimbări importante în Consiliul guvernatorilor BCE, întrucât mai mulți membrii ai acestuia, inclusiv președintele, își încheie mandatul; consideră că aceste modificări ar trebui să fie pregătite cu atenție și cu deplină transparență, împreună cu Parlamentul și în concordanță cu tratatele; îndeamnă Consiliul să întocmească o listă de preselecție echilibrată cu cel puțin trei candidați pentru toate posturile vacante viitoare, permițând astfel Parlamentului să joace un rol consultativ mai important în procesul de numire; se pronunță încă o dată că se impune un mai bun echilibru de gen, atât în cadrul Comitetului executiv, cât și în cadrul personalului BCE în general; subliniază că membrii Comitetului executiv trebuie să fie selectați exclusiv pe baza statutului lor recunoscut și a experienței lor profesionale recunoscute în domeniul monetar sau în domeniul bancar;
55. este de acord cu afirmațiile președintelui Draghi, rostite în intervenția sa din 13 septembrie 2018, conform cărora numărul prea mare de declarații contradictorii care nu au fost urmate de fapte din ultimele luni au dus în Italia la o creștere bruscă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale și la o lărgire a spreadului, cu consecințe negative pentru întreprinderi și gospodării.
°
° °
56. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2018)0025.
- [2] JO L 139, 11.5.1998, p. 1.
- [3] La audierea ținută împreună cu CERS în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, la 9 iulie 2018.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
Data adoptării |
27.11.2018 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
39 2 3 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Hugues Bayet, Pervenche Berès, Esther de Lange, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Stefan Gehrold, Sven Giegold, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Petr Ježek, Georgios Kyrtsos, Philippe Lamberts, Werner Langen, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Marisa Matias, Gabriel Mato, Alex Mayer, Bernard Monot, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Anne Sander, Alfred Sant, Martin Schirdewan, Molly Scott Cato, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Paul Tang, Ramon Tremosa i Balcells, Marco Valli, Miguel Viegas, Jakob von Weizsäcker |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Jeppe Kofod, Thomas Mann, Luigi Morgano, Andreas Schwab, Joachim Starbatty, Lieve Wierinck |
||||
|
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Luis de Grandes Pascual |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
39 |
+ |
|
|
ALDE |
Thierry Cornillet, Petr Ježek, Caroline Nagtegaal, Ramon Tremosa i Balcells, Lieve Wierinck |
|
|
ECR |
Bernd Lucke, Stanisław Ożóg, Joachim Starbatty, Kay Swinburne |
|
|
PPE |
Stefan Gehrold, Luis de Grandes Pascual, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Georgios Kyrtsos, Esther de Lange, Werner Langen, Ivana Maletić, Thomas Mann, Gabriel Mato, Luděk Niedermayer, Anne Sander, Andreas Schwab, Theodor Dumitru Stolojan |
|
|
S&D |
Hugues Bayet, Pervenche Berès, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Jeppe Kofod, Olle Ludvigsson, Alex Mayer, Luigi Morgano, Alfred Sant, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Paul Tang, Jakob von Weizsäcker |
|
|
VERTS/ALE |
Sven Giegold, Philippe Lamberts, Molly Scott Cato |
|
|
2 |
- |
|
|
EFDD |
Bernard Monot, Marco Valli |
|
|
3 |
0 |
|
|
GUE/NGL |
Marisa Matias, Martin Schirdewan, Miguel Viegas |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri