Procedură : 2018/2111(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0041/2019

Texte depuse :

A8-0041/2019

Dezbateri :

PV 11/02/2019 - 16
CRE 11/02/2019 - 16

Voturi :

PV 12/02/2019 - 9.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0076

RAPORT     
PDF 301kWORD 105k
29.1.2019
PE 631.784v01-00 A8-0041/2019

referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului referitoare la cetățenia UE

(2018/2111(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale

Raportoare: Maite Pagazaurtundúa Ruiz

AMENDAMENTE
EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 AVIZ al Comisiei pentru petiții
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

Introducere

În conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și cu articolul 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), este cetățean al Uniunii orice persoană care are cetățenia unui stat membru. Cetățenia Uniunii se adaugă cetățeniei naționale, fără a o înlocui, și este compusă dintr-o combinație de drepturi și obligații asociate cu cele conferite de cetățenia unui stat membru.

Cetățenia europeană nu a reușit niciodată să reflecte pe deplin rolul pe care îl au cetățenii europeni în alte aspecte ale construcției europene și are efecte materiale foarte limitate pentru cetățeanul de rând.

Cetățenia europeană este o construcție care nu are echivalent altundeva în lume. Introducerea sa este o realizare a proiectului european, dar este de netăgăduit faptul că nu și-a atins întregul potențial. Prezentul raport privind punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului referitoare la cetățenie vizează evaluarea eficacității conceptelor existente în tratate. De asemenea, obiectivul său este de a face recomandări instituțiilor europene în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a acestora, precum și a domeniului de aplicare și a eficacității acestora, pentru a reduce decalajul dintre procesul de integrare europeană și potențialul oferit de cetățenia europeană.

Activități de informare

În procesul de elaborare a raportului, au fost efectuate următoarele activități de informare:

-  reuniuni tehnice cu Comisia Europeană, DG JUST, C3 — Cetățenie și libera circulație;

-  analiza literaturii academice privind libera circulație, combaterea discriminării, apatridia, dobândirea cetățeniei și studiile Departamentului tematic C privind obstacolele în calea dreptului la liberă circulație și ședere pentru cetățenii UE și familiile acestora (septembrie 2016), și ale Serviciului de Cercetare al Parlamentului European privind programul Europa pentru cetățeni 2014-2020 (iulie 2016);

-  analiza raportului Agenției pentru Drepturi Fundamentale pe tema: „Concretizarea drepturilor cetățenilor UE: instanțele naționale asigură respectarea libertății de circulație și a drepturilor conexe (august 2018);

-  revizuirea jurisprudenței referitoare în special la libera circulație și la aplicarea Directivei 2004/38/UE, în special Zhu și Chen (C-200/02), Ruiz Zambrano (C-34/09), Rottmann (C-135/08), McCarthy (C-434/09), Dereci (C-256/11), O et al. (C-356/11 & C-357/11) Iida (Iida, C-40/11), Alimanovic (C-67/14).

Statutul ambiguu al cetățeniei UE

Însuși conceptul de „cetățean european” prezintă o serie de ambiguități, în ciuda faptului că Tratatul de la Lisabona definește UE ca fiind o uniune a statelor și a cetățenilor.

O ambiguitate majoră rezultă din faptul că exercitarea unora dintre aceste drepturi este direct legată de piața unică prin dispozițiile Tratatului referitoare la libera circulație și, prin urmare, se referă numai la cetățenii mobili: printre acestea se numără și drepturile electorale și interzicerea discriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate. Un număr limitat de drepturi cetățenești pot fi exercitate de către cetățenii UE în mod independent, cum ar fi sprijinirea unei inițiative cetățenești europene (articolul 24 din TFUE), accesul la documente (articolul 11 din TUE) și dreptul de a adresa petiții, dreptul de a se adresa Ombudsmanului și dreptul de a comunica cu instituțiile UE în oricare dintre limbile oficiale (articolul 24), precum și, într-o anumită măsură, dreptul la protecție consulară (articolul 23 din TFUE). Exercitarea lor este totuși mai complexă, deoarece cetățenia UE interacționează și cu o serie de alte dispoziții, în special Carta drepturilor fundamentale a UE.

Instanțele din UE au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea cetățeniei UE, plecând de la premisa că „statutul de cetățean al Uniunii are vocația de a fi statutul fundamental al resortisanților statelor membre”(1). Acestea au făcut acest lucru, în primul rând, prin clarificarea numărului de concepte stabilite în legislația privind libera circulație, consolidate ulterior în Directiva 2004/38/UE privind cetățenia UE. În al doilea rând, CEJ a clarificat, printr-un proces gradual, relația dintre măsurile naționale și cetățenia UE. În special, și-a dezvoltat jurisprudența în conformitate cu articolul 20 din TFUE, care „se opune unor măsuri naționale care au efectul de a-i priva pe cetățenii Uniunii de beneficiul efectiv al esenței drepturilor conferite de statutul lor de cetățeni ai Uniunii”(2).

Drepturile politice

Din punct de vedere politic, natura cetățeniei reflectă apartenența cetățenilor la o comunitate politică, în ceea ce privește elementele-cheie, cum ar fi legitimitatea procesului decizional și participarea persoanelor la acțiuni politice. Rolul drepturilor politice este de a stimula participarea activă a cetățenilor la procesul politic și de a contribui la o bună administrare.

Articolul 15 din TFUE (accesul la documente), articolul 22 din TFUE (dreptul de vot în cadrul alegerilor europene și locale din statul membru de reședință) și articolul 24 (dreptul de a adresa petiții) din TFUE sunt bine stabilite și constituie esența drepturilor politice conferite de cetățenia europeană. Deși participarea medie la alegerile pentru Parlamentul European în 2014 a fost de 42,6 %, tinerii europeni (cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani) au fost grupul cel mai probabil să se abțină. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, doar 19 % dintre europenii intervievați cunoșteau data următoarelor alegeri europene; 31 % au dat un răspuns greșit, iar 50 % au răspuns „nu știu”.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, articolul 15 alineatul (3) din TFUE a devenit temeiul juridic pentru accesul public la documente. Această dispoziție extinde la toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii dreptul public de acces la documente, dar nu există încă perspectiva adoptării unui nou regulament care să adapteze regimul de acces public la documente la cerințele prevăzute în tratat.

Unul dintre drepturile fundamentale prevăzute în tratate l-au constituit dispozițiile privind combaterea discriminării, care au fost introduse în temeiul juridic al articolului 19 din TFUE. Deși au fost adoptate mai multe directive sectoriale, din păcate din 2008 nu s-a ajuns la un acord privind directiva orizontală de combatere a discriminării.

Având în vedere cazurile de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal, asigurarea securității și a integrității alegerilor a devenit, de asemenea, o preocupare publică. Este important să se recunoască contribuția valoroasă a Comisiei la consolidarea securității desfășurării viitoarelor alegeri europene(3).

Inițiativa cetățenească europeană (articolul 24 din TFUE) este un instrument central de participare democratică a cetățenilor, care este în curs de revizuire. Din 2012, numai patru inițiative au avut succes: Right2Water (Dreptul la apă), One of Us (Unul dintre noi), Stop Vivisection (Opriți vivisecția!) și Stop Glyphosate (Interzicerea glifosatului). Regulamentul privind ICE este în prezent în curs de revizuire, având drept obiectiv comun consolidarea acestui drept unic al cetățenilor UE de a participa activ la viața politică a UE.

„Europa pentru cetățeni” este un program al UE menit să promoveze cetățenia europeană prin încurajarea unei participări active a cetățenilor la viața democratică a UE. Anul acesta, Comisia a prezentat o propunere pentru un program care să succeadă programului „Drepturi și valori”(4).

Este demn de remarcat faptul că aceste programe pun un accent deosebit pe educație. Deși UE are competențe limitate în materie, potențialul tratatelor UE, în special cel al articolul 165 din TFUE, a fost rareori utilizat ca temei juridic pentru promovarea dimensiunii europene a educației cetățenilor.

Trebuie să ne amintim că cetățenii care își exercită pe deplin drepturile democratice în conformitate cu principiile statului de drept sunt cetățeni care vor fi legați de democrația pe care o construiesc și că democrația și statul de drept sunt valori ale Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 2 din TUE.

Libera circulație

Libertatea de circulație și de ședere (articolul 21 din TUE), interzicerea discriminării pe motiv de naționalitate (articolul 18 din TUE) și libertatea de circulație a lucrătorilor (articolul 45 din TUE) sunt, probabil, aspectele legate de cetățenia europeană care sunt cele mai apropiate de cetățeni, deoarece sunt libertăți ce pot fi exercitate în fiecare zi(5), poate și pentru că sunt libertăți care sunt inerent bazate pe încredere, solidaritate și coeziune europeană.

Cu toate acestea, trebuie să subliniem că libertatea de circulație este dobândită numai atunci când cetățenii europeni circulă (conform Eurostat, peste 16 milioane de europeni locuiesc în alt stat membru). Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (Directiva privind drepturile cetățenilor)(6) a fost concepută pentru a simplifica exercitarea acestor drepturi, reducând formalitățile administrative. Cu toate acestea, deficiențele de punere în aplicare au fost evidențiate în mod constant de studiile și rapoartele Comisiei, ale Parlamentului European și ale altor organisme și agenții ale UE(7). Cercetările au arătat că o serie de state membre au dificultăți considerabile în identificarea jurisprudenței relevante pentru practica autorităților naționale și a instanțelor naționale. De asemenea, discriminarea pe motive de naționalitate, care nu are legătură directă cu Directiva privind cetățenia, dar este relevantă pentru exercitarea libertății de circulație, a fost raportată în cazuri de acces la un loc de muncă și în diferite servicii (închiriere, servicii bancare, educație), precum și în ceea ce privește impozitarea. În cele din urmă, facilitarea dreptului de intrare și ședere pentru membrii de familie ai cetățenilor UE care sunt resortisanți ai țărilor terțe continuă să fie problematică în mai multe state membre: acestora li se refuză adesea accesul la proceduri accelerate de obținere a vizelor și se confruntă cu cerințe administrative excesive la frontiere.

Libertatea de circulație este unul dintre principalele aspecte ale negocierii procesului Brexit. Statutul cetățeniei unui număr de peste 4,5 milioane de persoane (3,5 milioane de europeni care locuiesc în Regatul Unit și peste un milion de cetățeni britanici care locuiesc în alte state membre) nu este încă soluționat.

Drepturile în străinătate

Dreptul la protecție consulară garantat în temeiul articolului 23 din TUE provine din faptul că nu toate statele membre au ambasade sau reprezentanțe consulare în toate țările din lume (în timp ce 14 țări terțe au o singură ambasadă într-un stat membru al UE).

Conștientizarea acestor drepturi rămâne limitată, la fel ca și exercitarea lor, iar evaluarea punerii lor în aplicare este, prin urmare, justificată. Merită analizat modul în care rolul delegațiilor UE poate fi consolidat în continuare, având în vedere în special faptul că Directiva 2016/679 permite o anumită flexibilitate în ceea ce privește diviziunea muncii între ele și reprezentanțele statelor membre.

Cunoașterea și exercitarea drepturilor care decurg din cetățenia UE

Cunoașterea și înțelegerea drepturilor care decurg din cetățenia UE pare a fi una dintre problemele orizontale care se aplică tuturor aspectelor cetățeniei examinate mai sus. Sondaje Eurobarometru(8) recente dedicate cetățeniei au indicat că doar 54 % dintre respondenți își cunosc într-o oarecare măsură drepturile în calitate de cetățeni ai UE, în timp ce 45 % nu le cunosc, iar 67 % dintre respondenți ar dori să afle mai multe despre acestea. Informații mai bune și mai clare cu privire la aceste drepturi și o interpretare actualizată și clară a modului de exercitare a acestora sunt de o importanță capitală pentru succesul cetățeniei UE.

Potențialul articolului 25 din TFUE

Cu toate acestea, este necesar în prezent ca cetățenia Uniunii Europene să opereze într-o dimensiune nouă și complexă, care nu este prevăzută în mod explicit în tratate, ca factor de validare a arhitecturii europene. Articolul 25 din TFUE prezintă un potențial unic pentru a reflecta noile dimensiuni ale evoluției viitoare a drepturilor cetățenilor UE. În conformitate cu procedura prevăzută pentru extinderea și consolidarea acestor drepturi, această ambiție revine, probabil, statelor membre și Comisiei.

(1)

Cauza Grzelczyk (C-184/99).

(2)

Cauza Ruiz Zambrano (C-34/09).

(3)

Recomandarea Comisiei din 12 septembrie 2018 privind rețelele de cooperare electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European.

(4)

COM(2018)0383.

(5)

„Europenizarea” vieții de zi cu zi a unui număr mare de cetățeni europeni este mai mare decât ne imaginăm. De exemplu, peste 50 % dintre europeni comunică în mod regulat prin telefon, internet, poștă sau e-mail cu familia și/sau prietenii din străinătate, au vizitat cel puțin un alt stat membru în ultimii doi ani, vizionează televiziune într-o limbă străină sau sunt familiarizați cu cel puțin o altă țară din UE (a se vedea EUCROSS, un proiect de investigație finanțat de UE).

(6)

JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

(7)

A se vedea, de exemplu, cea mai recentă contribuție a Agenției pentru Drepturi Fundamentale, „Concretizarea drepturilor cetățenilor UE: instanțele naționale asigură respectarea libertății de circulație și a drepturilor conexe” (2018).

(8)

Eurobarometru de primăvară 89/2018, Raport privind cetățenia.


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului referitoare la cetățenia UE

(2018/2111(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6, 9, 10, 11, 12, 21, 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 8, 9, 10, 15, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 45, 46, 47, 48, 153, 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 10 și 11 din TUE, precum și declarația de la articolul 10 alineatul (3) potrivit căreia „orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii”,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (2) din TUE, în care se consacră dreptul la liberă circulație al persoanelor,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere cadrul financiar multianual pentru perioada 2020-2027,

  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(1),

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni”(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013(5),

–  având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(6),

–  având în vedere Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale(7) și Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne(8),

–  având în vedere propunerea de directivă a Consiliului de instituire a unui document de călătorie provizoriu al UE și de abrogare a Deciziei 96/409/PESC (COM(2018)0358),

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările terțe și de abrogare a Deciziei 95/553/CE,

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Drepturi și valori” (COM(2018)0383),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2009 privind orientări pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (COM(2009)0313),

–  având în vedere raportul Comisiei din 24 ianuarie 2017, intitulat „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice - Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii” (COM(2017)0030),

–  având în vedere recomandarea Comisiei din 12 septembrie 2018 privind rețelele de cooperare electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European (C(2018)5949),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 octombrie 2015 referitoare la inițiativa cetățenească europeană(10) și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească europeană (COM(2017)0482),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la vânzarea cetățeniei UE(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2017 referitoare la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă(14),

–  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 31 ianuarie 2013 intitulat „Consolidarea cetățeniei Uniunii: promovarea drepturilor electorale ale cetățenilor UE”,

–  având în vedere studiile publicate în 2016 de Departamentul tematic C al Parlamentului, intitulate „Obstacole în calea dreptului la liberă circulație și ședere al cetățenilor UE și al familiilor acestora”,

–  având în vedere raportul din 2018 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale, intitulat „Concretizarea drepturilor cetățenilor UE: instanțele naționale asigură respectarea libertății de circulație și a drepturilor conexe”,

–  având în vedere rezultatele sondajului Eurobarometru 89/2018,

  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2018 privind componența Parlamentului European(15),

–   având în vedere poziția sa, adoptată la 4 iulie 2018, referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 („Actul electoral”)(16),

–  având în vedere decizia sa din 7 februarie 2018 referitoare la revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(17),

-  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord(19),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2018 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Dezvoltarea unei economii europene în domeniul datelor” (COM(2018)0637),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru petiții (A8-0041/2019),

A.  întrucât cetățenia UE și drepturile sale conexe au fost introduse inițial în 1992 de Tratatul de la Maastricht și au fost ulterior consolidate de Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în decembrie 2009, dar nu au fost puse în aplicare decât parțial;

B.  întrucât drepturile, valorile și principiile pe care se bazează Uniunea, evidențiate la articolele 2 și 6 din TUE, plasează cetățeanul în centrul proiectului european; întrucât dezbaterea privind viitorul Europei implică, de asemenea, o reflecție asupra solidității identității noastre comune;

C.  întrucât principiile transparenței, integrității și responsabilității instituțiilor UE și ale proceselor decizionale, așa cum decurg din articolele 10 și 11 din TUE și 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt elemente substanțiale ale conceptului de cetățenie și sunt esențiale pentru construirea și consolidarea credibilității și a încrederii în Uniune în ansamblu; întrucât recurgerea la acorduri și instrumente ad hoc și interguvernamentale în mai multe domenii de politică ale UE, precum și la organisme decizionale informale, prin eludarea și dezinstituționalizarea procedurii legislative ordinare a UE, riscă să submineze grav aceste principii;

D.  întrucât UE a întâmpinat dificultăți în a face față numeroaselor crize cu consecințe socioeconomice importante, care au condus la apariția ideologiilor populiste și naționaliste bazate pe identitățile exclusive și pe criteriile bazate pe supremație care contravin valorilor europene;

E.  întrucât gestionarea nesatisfăcătoare a diverselor crize a dus la intensificarea sentimentelor de dezamăgire ale cetățenilor față de unele dintre rezultatele proiectului de integrare europeană; întrucât este esențial să se garanteze că cetățenia UE este considerată un privilegiu prețuit în rândul cetățenilor, inclusiv prin restabilirea încrederii cetățenilor în proiectul UE, acordând prioritate promovării drepturilor tuturor cetățenilor, inclusiv, printre altele, a drepturilor civile, politice și sociale, îmbunătățind calitatea democrației în cadrul Uniunii, a posibilităților de exercitare efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale și a oportunităților fiecărui cetățean de a participa la viața democratică a Uniunii, asigurând, în același timp, o implicare mai mare a societății civile în procesele decizionale și de punere în aplicare;

F.  întrucât actuala revizuire a ICE urmărește să îmbunătățească eficacitatea acesteia și să consolideze democrația participativă și cetățenia activă;

G.  întrucât, pentru a avea acces la cetățenia UE, este nevoie să fie dobândită cetățenia unui stat membru, care este reglementată de legile naționale; întrucât, în același timp, drepturile și obligațiile care decurg din cetățenia UE sunt prevăzute de legislația UE și nu depind de statele membre și, prin urmare, nu pot fi limitate în mod nejustificat de către acestea;

H.  întrucât, în contextul accesului la cetățenia națională, statele membre ar trebui să fie guvernate de principiile dreptului UE, cum ar fi principiile proporționalității, statului de drept și nediscriminării, care au fost formulate în mod riguros în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene;

I.  întrucât perspectiva Brexitului a subliniat importanța drepturilor care decurg din cetățenia UE, în special în rândul tinerilor europeni, precum și rolul lor în viața a milioane de cetățeni ai UE și a crescut, de asemenea, gradul de conștientizare în UE cu privire la pierderea potențială a acestor drepturi de ambele părți;

J.  întrucât rata medie de participare la alegerile pentru Parlamentul European în 2014 a fost de 42,6 %; întrucât, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat în mai 2018, doar 19 % dintre europenii intervievați cunoșteau data următoarelor alegeri europene;

K.  întrucât gradul de informare cu privire la birourile Europe Direct în rândul cetățenilor UE este aproape inexistent, în pofida faptului că principalul rol al acestor birouri este de a furniza informații;

L.  întrucât există peste 400 de centre de informare Europe Direct la nivelul UE, care au o contribuție la activitățile de comunicare ale Comisiei cu privire la politicile Uniunii Europene care prezintă un interes direct pentru cetățeni, obiectivul urmărit fiind acela de a coopera cu cetățenii la nivel local și regional;

M.  întrucât conceptul de cetățenie definește relația dintre cetățeni și comunitatea politică, inclusiv drepturile, îndatoririle și responsabilitățile acestora; întrucât articolul 20 din TFUE oferă cetățenilor UE dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European, precum și la alegerile locale în statul membru unde își au reședința, în aceleași condiții ca și resortisanții acestui stat;

N.  întrucât cetățenii europeni sunt direct reprezentați în Parlamentul European și toți cetățenii trebuie să beneficieze de o atenție egală din partea instituțiilor UE; întrucât articolul 8 din TFUE stabilește principiul integrării perspectivei de gen, precizând că „în toate acțiunile pe care le întreprinde, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei”;

O.  întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit în mai multe cazuri că drepturile care decurg din cetățenia UE pot fi, de asemenea, invocate de resortisanții unui stat membru față de același stat(20);

P.  întrucât mai multe state membre oferă așa-numitele „programe de vize de aur” și programe pentru investitori ca mijloace de obținere a cetățeniei;

Q.  întrucât libera circulație oferă cetățenilor UE posibilitatea de a călători, studia, lucra și locui în alte țări ale UE; întrucât peste 16 milioane de europeni se bucură de dreptul lor de a locui în altă țară din UE;

R.  întrucât dreptul la liberă circulație este esențial pentru cetățenia UE și completează celelalte libertăți aferente pieței interne a UE; întrucât tinerii europeni sunt în special atașați de libertatea de circulație, care este considerată drept cea mai pozitivă realizare a UE după asigurarea păcii în Europa;

S.  întrucât punerea în aplicare a Directivei 2004/38 s-a confruntat cu dificultăți practice, iar europenii se pot confrunta în continuare cu dificultăți în a se deplasa sau locui într-un alt stat membru din cauza discriminării care decurge din cerințele privind cetățenia, intrarea și șederea; întrucât există o jurisprudență considerabilă a Curții de Justiție menită să clarifice conceptele-cheie pentru cetățenii mobili ai UE;

T.  întrucât dreptul la protecție consulară este garantat în temeiul articolelor 20 și 23 din TFUE, iar cetățenii UE sunt, prin urmare, îndreptățiți să beneficieze de protecție din partea oricărui alt stat membru, în aceleași condiții ca și resortisanții statului respectiv, atunci când se află pe teritoriul unei țări terțe în care statul lor membru de cetățenie nu este reprezentat; întrucât situațiile de urgență, de dezastre naturale sau evenimente cum ar fi atacurile teroriste pot afecta cetățenii europeni care provin dintr-un stat membru fără reprezentare în țara terță în cauză;

U.  întrucât Comisia Europeană a făcut cunoscut, în cadrul Raportului privind cetățenia UE din 2017, angajamentul său de a organiza o campanie de informare și sensibilizare la nivelul UE privind cetățenia UE, pentru a-i ajuta pe cetățeni să își înțeleagă mai bine drepturile; întrucât această responsabilitate de a informa mai bine cetățenii UE cu privire la drepturile și obligațiile lor trebuie împărtășită de statele membre și de societatea civilă;

V.  întrucât, potrivit Raportului Comisiei din 2017 privind cetățenia Uniunii, începând din 2012, un număr tot mai mare de persoane au declarat că s-au confruntat cu o anumită formă de discriminare;

W.  întrucât crearea spațiului Schengen și integrarea acquis-ului Schengen în cadrul UE au amplificat în mod semnificativ libera circulație în UE și constituie una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană;

X.  întrucât introducerea cetățeniei europene reprezintă o realizare a proiectului european, care încă nu își valorifică încă întregul potențial; subliniază că aceasta este o construcție unică în lume,

1.  consideră că nu toate dispozițiile privind cetățenia UE au fost puse în aplicare pentru a-și atinge potențialul maxim, chiar dacă acest lucru ar permite consolidarea unei identități europene; subliniază că, prin crearea cetățeniei Uniunii, s-a demonstrat că poate exista o cetățenie care nu este determinată de naționalitate și care constituie fundamentul unui domeniu politic din care decurg drepturi și îndatoriri, care sunt stabilite de dreptul Uniunii Europene și nu al statelor; invită instituțiile Uniunii să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți punerea în aplicare, domeniul de aplicare și eficacitatea dispozițiilor tratatului referitoare la cetățenie, precum și ale dispozițiilor corespunzătoare consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; subliniază că cetățenii europeni nu sunt pe deplin conștienți de drepturile lor care decurg din cetățenia Uniunii;

2.  reamintește că cetățenia UE se adaugă cetățeniei unui stat membru; subliniază faptul că cetățenia UE permite complementaritatea unor identități multiple pentru cetățeni și că naționalismul exclusivist și ideologiile populiste subminează această calitate; este de părere că exercitarea unei cetățenii active și încurajarea participării civice sunt esențiale pentru consolidarea sentimentului de apartenență la un proiect politic, pentru a sprijini dezvoltarea unui sentiment comun al identității europene și a favoriza înțelegerea reciprocă, dialogul intercultural și cooperarea transnațională, precum și pentru construirea unor societăți deschise, favorabile incluziunii, bazate pe coeziune și reziliente;

3.  consideră că punerea în aplicare pe deplin, de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și promovarea activă a drepturilor și a principiilor consacrate în aceasta reprezintă o pârghie esențială pentru a garanta implicarea efectivă a cetățenilor în procesul democratic al UE și pentru a concretiza dispozițiile consacrate la articolul 20 din TFUE;

4.  subliniază că drepturile și obligațiile care decurg din cetățenia Uniunii nu pot fi limitate în mod nejustificat; în acest sens, îndeamnă statele membre să facă uz de prerogativa lor de a acorda cetățenia într-un spirit de cooperare echitabilă, inclusiv în cazul copiilor cetățenilor UE care se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea criteriilor de cetățenie în temeiul normelor naționale; subliniază că exercitarea cu succes a drepturilor cetățenești presupune că toate drepturile și libertățile consacrate în Carta drepturilor fundamentale sunt protejate și promovate, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, care ar trebui să își poată exercita drepturile fundamentale în același mod ca orice alt cetățean, și că abordarea integratoare a perspectivei de gen este pusă în aplicare pentru a asigura exercitarea deplină de către femei a drepturilor asociate cu cetățenia UE;

5.  reamintește că cetățenia Uniunii are, de asemenea, implicații extinse și conferă drepturi în domeniul participării democratice, astfel cum rezultă din articolele 10 și 11 din TUE; subliniază faptul că, pentru exercitarea dreptului de a participa la viața democratică a Uniunii, deciziile ar trebui luate într-un mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean și că, prin urmare, este esențial să existe garanții relevante în ceea ce privește transparența procesului decizional și lupta împotriva corupției;

6.  regretă clauzele de neparticipare la unele părți din tratatele UE adoptate de către anumite state membre, ceea ce generează diferențe de facto în ceea ce privește drepturile cetățenilor și subminează aceste drepturi, care ar trebui să fie egale în temeiul tratatelor UE;

7.  ia act de faptul că programul Erasmus +, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” și programul „Europa pentru cetățeni” aduc beneficii importante cetățenilor UE și, în special, tinerilor, prin sensibilizarea cu privire la statutul lor de cetățeni ai UE și prin îmbunătățirea cunoștințelor acestora cu privire la drepturile care decurg din acest statut și valorile sale de bază; consideră că programele europene voluntare, cum ar fi Serviciul european de voluntariat și Corpul european de solidaritate, contribuie, de asemenea, la consolidarea cetățeniei europene; subliniază importanța capitală a unor astfel de programe, în special în rândul tinerilor, și solicită consolidarea acestora din punct de vedere financiar;

Drepturile politice

8.  își exprimă îngrijorarea cu privire la tendința de scădere a prezenței la vot atât în alegerile naționale, cât și în cele pentru Parlamentul European, în special în rândul tinerilor; este convins că consolidarea sferei publice a UE și deplina punere în aplicare a cetățeniei europene au potențialul de a inversa această tendință prin creșterea sentimentului cetățenilor de apartenență la o comunitate europeană și prin consolidarea democrației reprezentative;

9.  reamintește că listele transnaționale au potențialul de a consolida sfera publică a UE în cadrul alegerilor europene, prin promovarea unei dezbateri la nivelul UE bazate pe politici legate de UE, în loc de a realiza o campanie electorală pe teme naționale;

10.  recunoaște eforturile Comisiei de a promova programe care să promoveze cetățenia europeană și conștientizarea de către cetățeni a drepturilor lor politice; observă, cu toate acestea, slabele progrese înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 165 din TFUE ca temei juridic pentru promovarea dimensiunii europene în educația cetățenilor; consideră că este esențial să se promoveze participarea cetățenilor la viața democratică a UE și că dezvoltarea programelor de învățământ axate pe teme legate de UE în sistemele de educație ar trebui să reprezinte o prioritate pentru continuarea valorificării potențialului cetățeniei UE;

11.  regretă încă o dată faptul că unii cetățeni ai UE sunt privați de dreptul de vot în statul membru de cetățenie și nu pot participa la alegerile parlamentare naționale în statul lor membru de reședință; subliniază că pierderea drepturilor electorale care decurg din șederea într-un alt stat membru ar putea descuraja cetățenii să se mute în alt stat membru și, prin urmare, ar putea constitui o posibilă încălcare a articolului 18 din TFUE;

12.  consideră că, într-un sistem democratic reprezentativ, este esențial să se asigure funcționarea adecvată a instituțiilor UE pentru a proteja toate drepturile politice ale cetățenilor UE; subliniază importanța accesibilității informațiilor privind cetățenia UE și a drepturilor care decurg din deținerea acesteia, în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, pentru a consolida noțiunea de cetățenie a UE; regretă faptul că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, articolul 15 alineatul (3) din TFUE, care a devenit temeiul juridic pentru accesul public la documente și care extinde aplicabilitatea normelor pricind accesul la toate instituțiile, organele, agențiile și oficiile Uniunii, nu a fost încă pus în aplicare pe deplin; consideră că progresele înregistrate în adoptarea noului regulament au fost în mod constant blocate de statele membre;

Libera circulație

13.  salută beneficiile pe care libera circulație le aduce cetățenilor UE și economiilor statelor membre; subliniază că drepturile care derivă din Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora nu sunt întotdeauna cunoscute și respectate, ceea ce creează obstacole în calea liberei circulații și a șederii cetățenilor UE și a familiilor acestora și duce la discriminarea lor; reamintește obligația statelor membre de a proteja drepturile de liberă circulație, inclusiv dreptul la reîntregirea familiei, pentru soții/soțiile de același sex;

14.  este îngrijorat de faptul că interpretarea anumitor dispoziții și clauze ale Directivei 2004/38/CE de către instanțele naționale diferă nu numai de la un stat membru la altul, ci și, uneori, în cadrul aceleiași jurisdicții; constată cu îngrijorare că autoritățile naționale nu sunt întotdeauna pe deplin conștiente de drepturile și obligațiile prevăzute în Directiva 2004/38/CE;

15.  evidențiază problema absenței informațiilor sau a furnizării de informații incorecte sau neclare cu privire la obligația de a deține viză pentru membrii familiei sau la drepturile de ședere; insistă asupra faptului că statele membre ar trebui să asigure eliminarea barierelor inutile în calea dreptului de intrare/ședere, în special pentru resortisanții țărilor terțe care sunt membri de familie ai cetățenilor UE;

16.  își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile întâmpinate de către cetățeni în recunoașterea calificărilor lor profesionale în Europa; consideră că Directiva privind calificările profesionale și Cadrul european al calificărilor au contribuit la facilitarea recunoașterii între statele membre; consideră, de asemenea, că recunoașterea profesională este esențială pentru a asigura un grad mai ridicat de mobilitate atât pentru studenți, cât și pentru profesioniști; invită Comisia Europeană să continue tendința de a facilita, în măsura posibilului, recunoașterea calificărilor profesionale;

17.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la rezultatele cercetării efectuate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, care a identificat cazuri de discriminare în găsirea unui loc de muncă, în ceea ce privește accesul la diferite servicii, cum ar fi închirierea unei mașini sau a unui apartament ori la anumite servicii bancare, precum și în domeniul educației și al fiscalității; subliniază că discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate poate crea obstacole în calea liberei circulații a cetățenilor Uniunii; invită UE și statele membre să acorde o atenție deosebită monitorizării acestor cazuri de discriminare și să adopte măsuri hotărâte pentru prevenirea acestora;

18.  subliniază rolul mobilității în dezvoltarea personală a tinerilor, prin stimularea învățării și a schimburilor culturale, precum și prin îmbunătățirea înțelegerii și practicii cetățeniei active; încurajează statele membre să susțină programele UE de promovare a mobilității;

19.  evidențiază importanța culturii, a artei și a științei ca aspecte integrale ale cetățeniei europene active; subliniază rolul acestora în creșterea, în rândul cetățenilor, a unui sentiment comun de apartenență la Uniune și a înțelegerii reciproce, precum și în stimularea dialogului intercultural;

Protecția consulară

20.  ia act de faptul că aproape șapte milioane de cetățeni ai UE trăiesc în prezent în țări din afara UE și că se preconizează că acest număr va crește până la cel puțin 10 milioane până în 2020;

21.  consideră că dreptul la protecție consulară aduce beneficii tuturor cetățenilor UE și reamintește că Directiva 2015/637 din 20 aprilie 2015 privind protecția consulară(21) interpretează protecția consulară în sensul cel mai larg posibil, și anume ca orice tip de asistență consulară; subliniază că sensibilizarea cu privire la aceste drepturi rămâne limitată;

22.  invită Comisia să publice o evaluare a punerii în aplicare a Directivei (UE) 2015/637 și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, după caz; invită statele membre să dezvolte protocoale de urgență, luând în considerare cetățenii nereprezentați, pentru a îmbunătăți comunicarea în situații de urgență în coordonare cu reprezentanțele altor state membre și cu delegațiile UE; reamintește apelul său îndelungat privind consolidarea rolului delegațiilor UE în țările terțe și subliniază valoarea adăugată a rețelei diplomatice a UE prezentă pe teren;

Dreptul de a adresa petiții Parlamentului European și plângeri Ombudsmanului European

23.  subliniază importanța dreptului de adresa petiții, astfel cum este prevăzut la articolul 227 din TFUE și la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale, precum și a dreptului de a se adresa Ombudsmanului, consacrat la articolul 228 din TFUE și la articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale; salută activitatea Ombudsmanului European în combaterea administrării defectuoase în instituțiile, organele și agențiile Uniunii, și în special în domeniul transparenței; subliniază importanța transparenței pentru o funcționare și o participare democratică adecvată în cadrul Uniunii, care generează încredere în rândul cetățenilor acesteia; sprijină în această privință recomandările formulate de Ombudsman în recentul său raport special privind transparența procedurii legislative a Consiliului;

Recomandări

24.  recomandă Comisiei să își exercite prerogativele în temeiul articolului 258 din TFUE pentru a solicita CJUE să decidă dacă privarea de dreptul de vot ca urmare a șederii într-un alt stat membru al UE ar trebui considerată o încălcare a libertății de circulație și de ședere; invită din nou statele membre să pună în aplicare Codul de bune practici electorale al Comisiei de la Veneția, inclusiv eliminarea privării de dreptul de vot a expatriaților la alegerile pentru parlamentele naționale;

25.  sugerează Comisiei ca, prin intermediul procedurii stabilite la articolul 25 din TFUE, să extindă drepturile enumerate la articolul 20 alineatul (2) din TFUE pentru a permite cetățenilor UE să aleagă să voteze în statul membru de cetățenie sau de reședință și acest lucru să includă toate alegerile, în conformitate cu posibilitățile constituționale ale fiecărui stat membru;

26.  invită statele membre să introducă instrumente de e-democrație la nivel local și național și să le integreze în mod corespunzător în procesul politic, facilitând participarea democratică atât a cetățenilor, cât și a rezidenților;

27.  consideră că revizuirea cadrului juridic care reglementează Inițiativa cetățenească europeană (ICE) oferă o ocazie de a spori participarea cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE, prin adoptarea măsurilor necesare pentru ca instrumentul să devină mai puțin birocratic și mai accesibil;

28.  invită Comisia să elaboreze practici mai solide în ceea ce privește monitorizarea politică și juridică acordată ICE care au fost încununate de succes;

29.  insistă să se investească mai multe resurse pentru crearea unor programe și inițiative suplimentare, care să urmărească să promoveze un spațiu public european în care a se bucura de drepturile și libertățile fundamentale, bunăstarea socială și respectarea valorilor europene să devină modelul de identitate al cetățenilor; salută programul Drepturi și valori ca un exemplu valoros de sprijin activ al Uniunii pentru valorile și drepturile sale care decurg din cetățenia UE și consacrate în tratate, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile care promovează și protejează aceste drepturi și valori; subliniază importanța menținerii actualului buget pentru programul Drepturi și valori; se opune în mod ferm reducerii sale în noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, astfel cum a propus Comisia;

30.  încurajează ferm partidele politice europene și membrii acestora să asigure o reprezentare echilibrată din perspectiva genului a candidaților, prin intermediul unor „liste-fermoar” sau prin alte metode echivalente;

31.  propune creșterea semnificativă a vizibilității birourilor Europe Direct; subliniază că aceste birouri ar trebui să funcționeze ca o structură de intermediere care să poată coopera cu administrațiile publice din statele membre și societatea civilă (inclusiv sindicate, asociații de întreprinderi și organisme publice și private) pentru a informa în mod activ cetățenii europeni cu privire la drepturile și obligațiile lor și pentru a încuraja participarea cetățenilor la nivel local la viața democratică a Uniunii Europene; încurajează statele membre și entitățile de la nivel regional și local să coopereze activ cu aceste birouri; subliniază că aceste birouri ar trebui să contribuie la crearea de sinergii cu programe precum „Europa pentru cetățeni”; solicită Comisiei Europene să se asigure că aceste birouri centralizează informațiile pertinente care le permit cetățenilor UE să își exercite drepturile și facilitează exercitarea drepturilor asociate cetățeniei UE; consideră că funcționarea serviciului SOLVIT ar trebui să fie raționalizată în continuare pentru ca acesta să acționeze mai eficient în vederea protejării drepturilor cetățenilor UE, înainte ca aceștia să exercite căi de atac judiciare sau administrative;

32.  în acest sens, invită Comisia să prezinte o propunere care să consolideze atât rolul birourilor Europe Direct, cât și mijloacele de exercitare a cetățeniei UE, pe baza drepturilor conferite lucrătorilor în aplicarea Directivei 2014/54, inclusiv a drepturilor cetățenilor UE de a fi protejați împotriva discriminării, și care să consolideze, totodată, mijloacele de exercitare a drepturilor de vot în temeiul articolul 22 din TFUE și a drepturilor de liberă circulație în temeiul articolul 21 din TFUE și al Directivei 2004/38/UE, precum și a dreptului la libera circulație de care se bucură membrii familiilor cetățenilor;

33.  invită Comisia să acționeze în mod sistematic cu privire la încălcările Directivei 2004/38/CE de către statele membre și solicită o orientare UE revizuită pentru aplicarea și interpretarea legislației care îi afectează pe cetățenii UE pentru a include recentele evoluții din cadrul CJUE, asigurându-se astfel că legislația UE este pe deplin eficientă;

34.  solicită o punere în aplicare coerentă a integrării perspectivei de gen în toate activitățile UE, în special în adoptarea legislației sau în punerea în aplicare a politicilor legate de cetățenia UE;

35.  reamintește că Parlamentul, din 2014 și în mai multe rânduri, și-a exprimat îngrijorarea că orice sistem național care implică vânzarea directă sau indirectă a cetățeniei UE subminează însuși conceptul de cetățenie europeană; solicită Comisiei să monitorizeze astfel de sisteme și să elaboreze un raport privind sistemele naționale de acordare a cetățeniei UE investitorilor, astfel cum se prevede în raportul din 2017 privind cetățenia;

36.   regretă că Raportul Comisiei privind cetățenia UE din 2017 nu face nicio referire la Carta drepturilor fundamentale a UE, la dreptul de a adresa o petiție, la dreptul de a adresa o plângere Ombudsmanului European, la dreptul de a avea acces la documente sau la dreptul de a sprijini o ICE; invită Comisia să acorde o atenție deplină dispozițiilor Cartei și să abordeze aceste deficiențe cu ocazia următoarei evaluări;

37.  subliniază că un număr tot mai mare de cetățeni europeni au fost victime ale atacurilor teroriste într-o țară care nu este propria țară și, prin urmare, solicită să se instituie de urgență protocoale în statele membre pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni aflați pe teritoriul unei alte țări europene în cazul unui atac terorist, în conformitate cu Directiva (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului;

38.  le propune statelor membre să instituie o sărbătoare europeană la 9 mai, pentru a consolida un sentiment european de apartenență și a crea spațiu pentru mișcările și activitățile civice;

39.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta o propunere pentru punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului referitoare la un mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale;

40.   are convingerea că principiul nediscriminării reprezintă o piatră de temelie a cetățeniei europene, precum și un principiu general și o valoare fundamentală a dreptului Uniunii, conform articolului 2 din TUE; îndeamnă Consiliul să finalizeze adoptarea directivei orizontale a UE privind combaterea discriminării, cu scopul de a garanta în continuare în mod concret protejarea drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii, prin adoptarea unei legislații concrete a UE, care să pună pe deplin în aplicare articolele 18 și 19 din TFUE într-o abordare orizontală; regretă faptul că directiva privind combaterea discriminării continuă să fie blocată de Consiliu, la un deceniu de la publicarea propunerii Comisiei;

41.  reamintește obligația, prevăzută în tratate, de a adera la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO); invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a finaliza aderarea Uniunii la CEDO și pentru aderarea la Carta socială europeană;

42.  subliniază faptul că educația civică de calitate pentru toate vârstele (formală și informală) este esențială pentru exercitarea cu încredere a drepturilor democratice ale cetățenilor și pentru funcționarea corespunzătoare a unei societăți democratice; ia act de faptul că numai efortul continuu în sfera educației poate asigura o participare sporită la alegerile europene și îmbunătățirea înțelegerii interculturale și a solidarității în Europa, precum și eliminarea discriminării, a prejudecăților și a inegalității de gen; recomandă utilizarea articolelor 165, 166 și 167 din TFUE ca temei juridic pentru studierea potențialului educației, formării profesionale și politicilor axate pe tineret;

43.  reamintește contribuția partidelor politice la nivel european la „formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii” [articolul 10 alineatul (4) din TUE]; prin urmare, solicită ca cetățenii individuali ai UE să aibă posibilitatea de a solicita în mod direct înscrierea în partide politice la nivel european;

44.  reamintește necesitatea de a promova dimensiunea europeană a alegerilor parlamentare europene cu scopul de a contribui la potențialele activități viitoare ale Parlamentului prin exercitarea dreptului său de inițiativă legislativă în conformitate cu articolul 225 din TFUE; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de promovare a drepturilor cetățenilor în rândul cetățenilor europeni, inclusiv a celor legate de drepturile de vot; subliniază faptul că o informare mai bună și mai bine orientată privind politica europeană și impactul legislației UE asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor ar îmbunătăți prezența la vot la aceste alegeri europene; reamintește necesitatea de a promova participarea la alegerile europene prin creșterea vizibilității partidelor politice europene; reiterează faptul că promovarea participării la alegerile europene este o responsabilitate comună a cetățenilor, a statelor membre și a UE; subliniază necesitatea de a informa cetățenii cu privire la recenta reformă a legii electorale, inclusiv cu privire la procedura candidatului principal („Spitzenkandidat”); subliniază importanța politică și simbolismul acestei personalități în ceea ce privește consolidarea cetățeniei UE;

45.  reamintește că Parlamentul European este parlamentul întregii Uniuni și că acesta joacă un rol esențial în asigurarea legitimității instituțiilor politice ale UE pentru ca acestea să fie responsabile, prin asigurarea unui control parlamentar adecvat; insistă, prin urmare, asupra faptului că drepturile de supraveghere și competențele legislative ale Parlamentului trebuie garantate, consolidate și întărite.

46.  reamintește orientările Comisiei privind aplicarea legislației Uniunii în materie de protecție a datelor în contextul electoral și comunicarea sa din 12 septembrie 2018 privind asigurarea unor alegeri libere și corecte în Europa (COM(2018)0637); solicită să se depună toate eforturile pentru a garanta faptul că alegerile sunt libere de orice fel de imixtiuni abuzive; subliniază necesitatea de a defini o politică UE de combatere a propagandei antieuropene și a dezinformării țintite;

47.  încurajează Comisia să amplifice promovarea participării democratice prin intensificarea dialogului cu cetățenii, prin îmbunătățirea înțelegerii lor asupra rolului legislației UE în viața lor de zi cu zi și prin sublinierea dreptului lor de a vota și de a candida la alegerile locale, naționale și europene;

48.  invită Comisia să utilizeze, în această privință, rețelele sociale și instrumentele digitale, cu un accent special pe creșterea participării tinerilor și a persoanelor cu handicap; solicită crearea și punerea în practică a unor instrumente de e-democrație, cum ar fi platformele online, pentru a implica cetățenii într-un mod mai direct în viața democratică a UE, stimulându-le astfel angajamentul;

49.  susține realizarea și difuzarea de producții de presă și multimedia în toate limbile oficiale ale UE, care să pună accentul pe creșterea conștientizării, de către cetățenii UE, a drepturilor lor și să întărească capacitatea lor de a-și face efectiv respectate aceste drepturi în fiecare stat membru;

50.  consideră că, având în vedere impactul tot mai mare al rețelelor de socializare asupra vieții cetățenilor, instituțiile europene ar trebui să dezvolte în continuare noi mecanisme și politici publice menite să protejeze drepturile fundamentale ale persoanelor în mediul digital; subliniază necesitatea unei partajări sigure, echitabile și transparente a datelor cetățenilor; subliniază că libertatea mass-mediei și accesul la o pluralitate de opinii reprezintă o parte indispensabilă a unei democrații sănătoase și că competențele în domeniul mass-mediei sunt esențiale și ar trebui dezvoltate la o vârstă timpurie;

51.  încurajează utilizarea articolului 25 din TFUE pentru a lua măsuri care ar putea facilita exercitarea cetățeniei europene în fiecare zi;

52.  solicită Comisiei, în temeiul articolul 25 din TFUE, să analizeze, în cadrul următorului raport privind cetățenia, evoluția drepturilor asociate cetățeniei UE în cadrul legislației secundare și al jurisprudenței, precum și să propună o foaie de parcurs care cumuleze toate aceste progrese, pentru a realiza un bilanț oficial al dezvoltării Uniunii în acest domeniu;

53.  subliniază că obiectivul final al acestui exercițiu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25 din TFUE, ar fi acela de a lua inițiative concrete în vederea consolidării drepturilor și libertăților cetățenești specifice, în temeiul unui statut al cetățeniei UE, similar Pilonului european al drepturilor sociale, care să includă drepturile și libertățile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale, precum și drepturile sociale stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și valorile stabilite la articolul 2 din TUE ca elemente definitorii ale „spațiului public” european, inclusiv, printre altele, modelul de guvernare relevant pentru spațiul public respectiv și valori precum demnitatea, libertatea, statul de drept, democrația, pluralismul, toleranța, dreptatea și solidaritatea, egalitatea și nediscriminarea, acest statut urmând a fi luat în considerare într-o viitoare sau eventuală reformă a tratatelor;

°

°  °

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1)

JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

(2)

JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

(3)

JO L 115, 17.4.2014, p. 3.

(4)

JO L 141, 27.5.2011, p. 1.

(5)

JO L 107, 22.4.2016, p. 1.

(6)

JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

(7)

JO L 354, 28.12.2013, p. 132.

(8)

JO L 316, 14.11.2012, p. 1.

(9)

JO C 252, 18.7.2018, p. 215.

(10)

JO C 355, 20.10.2017, p. 17.

(11)

JO C 482, 23.12.2016, p. 117.

(12)

JO C 58, 15.2.2018, p. 57.

(13)

JO C 263, 25.7.2018, p. 28.

(14)

JO C 263, 25.7.2018, p. 98.

(15)

JO C 463, 21.12.2018, p. 83.

(16)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0282.

(17)

JO C 463, 21.12.2018, p. 89.

(18)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0226.

(19)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.

(20)

De exemplu, hotărârea Curții de Justiție din 8 martie 2011, Gerardo Ruiz Zambrano / Office national de l’emploi (ONEM) , C-34/09, ECLI:EU:C:2011:124, Hotărârea Curții de Justiție din 2 martie 2010, Janko Rottman / Freistaat Bayern, C-135/08, ECLI:EU:C:2010:104, Hotărârea Curții de Justiție din 5 mai 2011, Shirley McCarthy / Secretary of State for the Home Department, C-434/09, ECLI:EU:C:2011:277 și hotărârea Curții de Justiție din 15 noiembrie 2011, Murat Dereci și alții / Bundesministerium für Inneres, C-256/11, ECLI:EU:C:2011:734.

(21)

JO L 106, 24.4.2015, p. 1.


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (11.1.2019)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului referitoare la cetățenia UE

(2018/2111(INI))

Raportoare: Martina Anderson

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Raportul Comisiei din 24 ianuarie 2017, intitulat „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice - Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii” (COM(2017)0030),

–  având în vedere rezoluția sa din 12 decembrie 2017 referitoare la raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice(1),

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE(2) a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 9 iunie 2011 privind finalizarea procesului de evaluare a gradului de pregătire a Bulgariei și a României pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen (9166/3/11 și, respectiv, 9167/3/11),

–  având în vedere notificarea intenției Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană adresată Consiliului European de către prim-ministrul britanic la 29 martie 2017 în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2018 referitoare la standardele minime pentru minorități în UE(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 februarie 2018 referitoare la protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE(4),

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 2 din TUE, Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului;

B.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a UE reunește toate drepturile personale, civice, politice, economice și sociale de care beneficiază cetățenii UE; întrucât Carta vizează protejarea cetățenilor europeni de discriminarea bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietatea, nașterea, handicapul, vârsta sau orientarea sexuală; întrucât articolul 18 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) interzice discriminarea pe motive de naționalitate;

C.  întrucât consolidarea drepturilor cetățenilor și ale instituțiilor democratice implică, de asemenea, combaterea tuturor formelor de discriminare și a inegalității de gen;

D.  întrucât exercitarea cu succes a drepturilor cetățenești presupune ca statele membre să respecte toate drepturile și libertățile consacrate în Carta drepturilor fundamentale;

E.  întrucât cetățenia UE este dobândită prin cetățenia unui stat membru și completează în mod clar cetățenia națională în conformitate cu articolul 9 din TUE; întrucât cetățenia Uniunii nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă acesteia; întrucât statele membre ar trebui să facă uz de prerogativa lor de a acorda cetățenia într-un spirit de cooperare echitabilă, în conformitate cu tratatele, care au consolidat drepturile și garanțiile cetățeniei UE, conferind astfel valoare juridică Cartei drepturilor fundamentale; întrucât Irlanda de Nord este un caz special în care cetățenii, în conformitate cu Acordul comun UE-Regatul Unit din decembrie 2017, ar trebui să se bucure de drepturile lor în calitate de cetățeni UE, să aibă acces la acestea și să le exercite acolo unde își au reședința; întrucât articolul 20 din TFUE prevede că este cetățean al Uniunii orice persoană care are cetățenia unui stat membru, drepturile și obligațiile sale fiind consacrate în tratate și în Cartă;

F.  întrucât dreptul la tratament egal reprezintă unul din principiile fondatoare ale Uniunii Europene și un drept fundamental al tuturor persoanelor; întrucât, atunci când instituie cetățenia Uniunii, articolul 9 din TUE menționează în mod explicit că Uniunea trebuie să respecte principiul egalității cetățenilor săi, care beneficiază de o atenție egală din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor sale;

G.  întrucât aproximativ 8 % din cetățenii UE aparțin unei minorități naționale, iar aproximativ 10 % vorbesc o limbă regională sau minoritară; întrucât UE nu a elaborat încă un cadru comun la nivelul UE pentru a le garanta drepturile, care pot include criterii de referință și sancțiuni;

H.  întrucât, potrivit Raportului Comisiei din 2017 privind cetățenia Uniunii, începând din 2012, un număr tot mai mare de persoane au declarat că s-au confruntat cu o anumită formă de discriminare;

I.  întrucât libertatea de circulație este una dintre cele patru libertăți fundamentale ale UE, o piatră de temelie a integrării europene și unul dintre cele mai apreciate drepturi ale cetățenilor UE; întrucât dreptul la libertatea de circulație și exercitarea acestuia sunt esențiale pentru cetățenia UE; întrucât cetățenii UE se pot, încă, confrunta cu o serie de obstacole persistente sau noi în calea exercitării dreptului lor la libertatea de circulație și a dreptului de ședere, cum ar fi cerințe excesive de documente, proceduri greoaie pentru obținerea dreptului de ședere, dificultăți în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate sau proceduri de lungă durată pentru obținerea dreptului la muncă sau pentru recunoașterea calificărilor profesionale; întrucât unii cetățeni europeni au fost supuși unei expulzări sau unor ordine de expulzare de pe teritoriul UE;

J.  întrucât crearea spațiului Schengen și integrarea acquis-ului Schengen în cadrul UE amplifică în mod semnificativ libera circulație în UE și constituie una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană; întrucât Consiliul, în concluziile sale din 9 iunie 2011 (9166/3/11 și 9167/3/11), a confirmat încheierea cu succes a procesului de evaluare a Bulgariei și României și capacitatea tehnică a acestora de a adera la spațiul Schengen;

K.  întrucât Parlamentul European este singura instituție a Uniunii Europene ai cărei membri sunt aleși în mod direct; întrucât principiile democrației reprezentative, responsabilității și transparenței reprezintă piloni fundamentali ai Parlamentului European;

L.  întrucât cetățenii europeni sunt direct reprezentați în Parlamentul European și au dreptul democratic de a candida și de a vota la alegerile europene, chiar dacă există aranjamente specifice anumitor state membre, conform tratatelor; întrucât aceste drepturi ar trebui respectate chiar și în cazul cetățenilor care au reședința pe teritoriul unui alt stat membru; întrucât cetățenii UE ar trebui, în conformitate cu articolul 22 din TFUE și cu articolul 10 din TUE, să aibă dreptul de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European;

M.  întrucât libertatea de circulație constituie unul dintre cele mai importante principii ale Uniunii Europene; întrucât cetățenii europeni care și-au exercitat dreptul la libertatea de circulație se pot confrunta cu privarea de dreptul de vot sau cu obstacole în ceea ce privește votul la alegerile europene și locale în statele membre gazdă în care acest drept nu este facilitat și promovat în mod adecvat;

N.  întrucât Irlanda de Nord ar fi cel mai grav afectată de Brexit; întrucât reintroducerea unei frontiere fizice cu Republica Irlanda constituie o preocupare specială, dat fiind faptul că afectează libertatea de circulație și drepturile care decurg din cetățenia UE;

O.  întrucât introducerea cetățeniei europene reprezintă o realizare a proiectului european, care încă nu își valorifică întregul potențial; subliniază că aceasta este o construcție unică în lume,

1.  subliniază că UE are obligația de a proteja minoritățile și de a le garanta drepturile în aceeași măsură cu populația majoritară; observă că articolul 2 din TUE consideră protecția minorităților drept una dintre valorile fundamentale ale UE; menționează, de asemenea, că articolul 21 (privind nediscriminarea) și articolul 22 (privind diversitatea culturală, religioasă și lingvistică) din Carta drepturilor fundamentale au dobândit o formă juridică cu caracter obligatoriu în TFUE; ia act de faptul că toate drepturile actuale disponibile în temeiul Cartei și al Convenției europene a drepturilor omului, alături de supravegherea și măsurile de protecție oferite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sunt fundamentale pentru cetățenii din Irlanda de Nord în vederea punerii în aplicare a Acordului din Vinerea Mare;

2.  subliniază faptul că comunitățile autohtone aparținând minorităților naționale, etnice sau lingvistice reprezintă o contribuție specială la diversitatea și cultura europeană; reamintește că conservarea și promovarea diversității culturale și lingvistice în și între statele membre reprezintă o valoare fundamentală și, în același timp, o sarcină importantă a Uniunii Europene;

3.  subliniază faptul că cetățenii europeni nu își cunosc suficient drepturile care decurg din cetățenia Uniunii, inclusiv dreptul de a vota la alegerile europene și locale sau de a primi protecție consulară din partea ambasadelor altor state membre; invită Comisia și statele membre să promoveze participarea cetățenilor la viața democratică, prin informarea deplină a acestora cu privire la drepturile lor de vot și prin eliminarea barierelor din calea participării lor, și să abordeze aspecte legate de accesibilitate, participare, nediscriminare și egalitate, astfel încât toți cetățenii UE, inclusiv persoanele cu handicap, să își poată exercita drepturile fundamentale în același mod ca și ceilalți cetățeni;

4.  ia act de faptul că există state membre care nu extind dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European pentru resortisanții lor, care sunt cetățeni europeni, practică ce limitează diversitatea de opinii în cadrul Parlamentului și diminuează responsabilitatea instituțiilor europene față de cetățenii europeni; consideră că statele membre trebuie să se asigure că resortisanții lor beneficiază de protecția tuturor drepturilor economice, sociale, politice, de mediu și democratice asociate cu cetățenia UE; subliniază că există diferite practici în statele membre în ceea ce privește aplicarea dreptului consacrat la articolul 20 alineatul (2) din TFUE; încurajează statele membre să extindă dreptul de vot cât mai mult posibil;

5.  invită Comisia să monitorizeze în mod regulat punerea în aplicare a Directivei 2004/38/CE în statele membre și să ia măsuri adecvate pentru a elimina potențialele obstacole din calea libertății de circulație, permițând astfel tuturor cetățenilor UE să se bucure pe deplin de libertatea de circulație fără a întâmpina obstacolul reprezentat de verificările la frontiere;

6.  invită Consiliul și Consiliul European să permită tuturor țărilor care îndeplinesc criteriile tehnice necesare să devină membre ale spațiului Schengen, astfel încât toți cetățenii UE să poată beneficia de libertatea de circulație fără a fi supuși controalelor la frontieră;

7.  ia act de faptul că aproape 7 milioane de cetățeni ai UE trăiesc în prezent în țări din afara UE și că se preconizează că acest număr va crește până la cel puțin 10 milioane până în 2020; subliniază că statele membre trebuie să sprijine o participare democratică largă la alegerile europene din 2019; solicită punerea în aplicare deplină și efectivă a Directivei (UE) 2015/637 pentru a asigura protecția consulară a cetățenilor UE în țările terțe în care statele lor membre nu sunt reprezentate;

8.  își exprimă îngrijorarea cu privire la practicile utilizate de unele state membre, cum ar fi „vizele de aur”, care acordă cetățenia resortisanților țărilor terțe doar în schimbul unor investiții, pe baza unor criterii minime; subliniază că cetățenia UE nu ar trebui să fie redusă la o marfă; îndeamnă statele membre să renunțe la vânzarea de permise de ședere și cetățenie prin intermediul sistemelor de vize de aur și de programe pentru investitori, dat fiind riscul sporit de corupție, abuz și utilizare necorespunzătoare a spațiului Schengen în scopuri infracționale; invită Comisia, în contextul propunerii sale, să ia în considerare cu atenție „sistemele naționale de acordare a cetățeniei UE investitorilor” și să sublinieze procedurile pe care statele membre trebuie să le urmeze în exercitarea competențelor lor de a acorda cetățenia într-un mod care să fie pe deplin compatibil cu legislația UE;

9.  îndeamnă statele membre să ia în considerare situația specială a copiilor cetățenilor UE care își exercită drepturile conferite de tratate, atunci când acești copii se pot confrunta cu dificultăți în îndeplinirea criteriilor de cetățenie în temeiul normelor naționale, în special în cazul în care o cerință de cetățenie poate presupune demonstrarea unei legături strânse cu țara în cauză;

10.  ia act cu îngrijorare de faptul că dreptul la viața de familie al multor cetățeni ai UE căsătoriți sau care se află într-o relație stabilă cu resortisanți ai țărilor terțe poate fi compromis din cauza legislației naționale sau a punerii în aplicare necorespunzătoare a acesteia; de asemenea, poate fi compromisă capacitatea acestora de a-și exercita drepturile conferite de tratate atunci când călătoresc în interiorul UE;

11.  îndeamnă statele membre să fie proporționale în orice decizie cu privire la expulzarea cetățenilor UE neresortisanți de pe teritoriul lor și reamintește că astfel de decizii trebuie să se refere la persoana în cauză, după examinarea corespunzătoare a circumstanțelor și trebuie să respecte drepturile fundamentale;

12.  invită Agenția pentru Drepturi Fundamentale să înceapă abordarea discriminării împotriva limbilor regionale sau minoritare la nivel local, regional și național în programul său de lucru;

13.  consideră că, pentru a da sens trimiterilor la minorități și la egalitatea tuturor cetățenilor UE din articolul 2 și, respectiv, articolul 9 din TUE, precum și pentru a realiza în mod mai eficient potențialul cetățeniei UE, Uniunea ar trebui să adopte măsuri pentru a garanta protecția valorilor sale fondatoare și a drepturilor minorităților; reiterează necesitatea unui sistem cuprinzător de protecție al Uniunii Europene pentru minoritățile naționale, etnice și lingvistice autohtone, prin încorporarea instrumentelor de drept internațional existente și urmând cele mai bune practici dovedite din UE; consideră că un astfel de cadru ar trebui să aibă propriile sale standarde ridicate și să fie însoțit de un mecanism solid de monitorizare;

14.  condamnă cu fermitate numărul tot mai mare de acte de rasism, xenofobie, discriminare și incitare la ură, precum și cazurile de violență comise de organizațiile neofasciste și neonaziste dintr-o serie de state membre ale UE;

15.  subliniază că apărarea drepturilor și intereselor cetățenilor din UE-27 care locuiesc sau au locuit în Regatul Unit și ale cetățenilor Regatului Unit care locuiesc sau au locuit în UE-27 trebuie să fie considerată o prioritate absolută în cadrul negocierilor referitoare la retragerea Regatului Unit; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la stadiul actual al negocierilor privind ieșirea Regatului Unit din UE și cu privire la consecințele dezastruoase pe care le-ar avea un scenariu de statu-quo pentru viața a peste cinci milioane de persoane; solicită guvernelor Regatului Unit și Irlandei să se asigure că drepturile, astfel cum sunt prevăzute în tratatele UE și în acordurile internaționale relevante, ale cetățenilor UE care locuiesc în Marea Britanie și în Irlanda de Nord sunt protejate după Brexit;

16.  îndeamnă Comisia să acționeze în mod ferm și rapid, solicitându-le statelor membre toate datele și controalele relevante pentru a se asigura că integritatea și securitatea sistemului Schengen nu sunt compromise.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Martina Anderson, Heinz K. Becker, Monika Beňová, Michał Boni, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Frank Engel, Laura Ferrara, Romeo Franz, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Monika Hohlmeier, Sophia in ‘t Veld, Cécile Kashetu Kyenge, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes, Ivari Padar, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Dennis de Jong, Anna Hedh, Lívia Járóka, Marek Jurek, Jean Lambert, Jeroen Lenaers, Andrejs Mamikins, Angelika Mlinar, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Norbert Erdős, Fernando Ruas, Adam Szejnfeld

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

40

+

ALDE

Nathalie Griesbeck, Sophia in ‘t Veld, Angelika Mlinar, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Cecilia Wikström

EFDD

Laura Ferrara

GUE/NGL

Martina Anderson, Dennis de Jong, Marie-Christine Vergiat

PPE

Asim Ademov, Heinz K. Becker, Michał Boni, Rachida Dati, Frank Engel, Kinga Gál, Monika Hohlmeier, Lívia Járóka, Jeroen Lenaers, Roberta Metsola, Fernando Ruas, Csaba Sógor, Adam Szejnfeld, Traian Ungureanu, Tomáš Zdechovský

S&D

Monika Beňová, Caterina Chinnici, Ana Gomes, Sylvie Guillaume, Anna Hedh, Cécile Kashetu Kyenge, Andrejs Mamikins, Claude Moraes, Ivari Padar, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Birgit Sippel, Josef Weidenholzer

VERTS/ALE

Romeo Franz, Jean Lambert, Judith Sargentini, Bodil Valero

7

-

ECR

Marek Jurek, Monica Macovei, Helga Stevens, Kristina Winberg

ENF

Auke Zijlstra

NI

Udo Voigt

PPE

Norbert Erdős

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO C 369, 11.10.2018, p. 11.

(2)

JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0447.

(4)

JO C 463, 21.12.2018, p. 21.


AVIZ al Comisiei pentru petiții (21.11.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului referitoare la cetățenia UE

(2018/2111(INI))

Raportor pentru aviz: Notis Marias

SUGESTII

Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că cetățenia Uniunii, astfel cum a fost instituită prin articolul 20 din TFUE, pe lângă faptul că conferă drepturile menționate în cuprinsul tratatului, și anume dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre, dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European, precum și de a candida la alegerile locale din statul membru de reședință, dreptul la protecție consulară din partea unui alt stat membru, dacă este necesar, precum și dreptul de a adresa petiții și de a se adresa Ombudsmanului European în oricare dintre limbile tratatelor, are, de asemenea, implicații extinse și conferă drepturi în domeniul participării democratice, astfel cum rezultă din articolele 11 din TUE și 24 din TFUE, precum și din capitolul V din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, printre alte temeiuri juridice;

2.  consideră că instituțiile UE ar trebui să își intensifice eforturile pentru a asigura o mai mare eficacitate a măsurilor de asigurare a respectării drepturilor electorale ale cetățenilor Uniunii în scopul abordării efective a problemei legate de diminuarea prezenței la vot; subliniază faptul că, în multe state membre, legislația electorală este în continuare complexă sau discriminatorie și, uneori, îngreunează excesiv exercitarea dreptului de a vota sau îl împiedică în mod direct, în special în cazul cetățenilor UE care și-au exercitat dreptul la liberă circulație, al căror număr se ridică, potrivit estimărilor, la 15 milioane de persoane; invită Comisia să monitorizeze privarea cetățenilor EU care locuiesc în alt stat membru de dreptul de vot și să propună acțiuni concrete pentru protejarea drepturilor lor politice; îndeamnă Comisia să invite statele membre să respecte în mod activ cele mai bune practici care îi ajută pe cetățenii UE să voteze și să candideze la alegerile pentru Parlamentul European în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din TFUE, inclusiv prin publicarea legilor electorale cu cel puțin un an înainte de alegerile europene, prin combaterea știrilor false și a oricăror forme de retorică populistă și prin promovarea educației și a pluralismului mijloacelor de informare în masă; consideră că difuzarea opiniilor deputaților europeni ar trebui să se facă de către instituțiile mass-media publice și private într-un mod care să garanteze obiectivitatea și pluralismul;

3.  reamintește că, de-a lungul timpului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a contribuit la dezvoltarea treptată a noțiunii de cetățenie, astfel că anumite aspecte au câștigat un anume grad de autonomie în contextul cadrului constituțional european; reamintește că articolul 20 din TFUE se opune unor măsuri naționale care au efectul de a-i priva pe cetățenii Uniunii de beneficiul efectiv al esenței drepturilor conferite de statutul lor de cetățeni ai Uniunii(1);

4.  reamintește că, potrivit articolului 17 din TUE, este necesar ca numirea Președintelui Comisiei să țină seama de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European; subliniază importanța politică și simbolismul acestei figuri în ceea ce privește cetățenia UE și consideră că Președintele următoarei Comisii ar trebui propus de Consiliul European din rândul ”capilor de listă” („Spitzenkandidaten”), care pot obține în general mai mult sprijin de la diferitele grupuri din Parlamentul European;

5.  are convingerea că principiul nediscriminării reprezintă o piatră de temelie a cetățeniei europene, precum și un principiu general și o valoare fundamentală a dreptului Uniunii, conform articolului 2 din TUE; subliniază în special faptul că articolul 10 din TFUE interzice discriminarea pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală în procesul de definire și punere în aplicare a politicilor și acțiunilor; reamintește că articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale interzice, de asemenea, discriminarea din aceste motive, precum și pe criterii de caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenență la o minoritate națională, proprietate sau naștere; reamintește că Directiva privind egalitatea rasială (2000/43/CE)(2) a introdus interdicția discriminării pe motive de rasă sau origine etnică în contextul ocupării forței de muncă; reamintește că Directiva de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (2004/113/CE)(3) și Directiva privind egalitatea de gen (2006/54/CE)(4) garantează egalitatea de tratament numai în legătură cu securitatea socială; regretă faptul că directivele nu sunt nici în prezent puse în aplicare pe deplin, la peste 10 ani de la termenul stabilit pentru transpunerea lor;

6.  regretă faptul că Directiva privind combaterea discriminării prin care este pus în aplicare principiul egalității de tratament în afara pieței muncii și care extinde protecția împotriva discriminării printr-o abordare orizontală este încă blocată de Consiliu, la un deceniu de la publicarea propunerii Comisiei; consideră că următoarele Președinții ale Consiliului ar trebui să depună eforturi să adopte o poziție cu privire la directivă până la sfârșitul mandatului;

7.  reiterează rezultatele audierii publice organizate de Comisia pentru petiții în iunie 2017 cu privire la „restabilirea încrederii cetățenilor” și a „încrederii în proiectul european”, care au subliniat, printre altele, necesitatea de a face în așa fel ca procesul decizional și instituțiile UE să devină mai deschise și mai transparente pentru toți cetățenii Uniunii; consideră că participarea directă a cetățenilor și transparența totală în toate etapele proceselor decizionale ale UE sunt esențiale pentru a consolida drepturile democratice ale cetățenilor și pentru a combate deficitul democratic la nivelul UE; insistă asupra faptului că, asumând în mod credibil lupta împotriva corupției, Uniunea ar face un pas esențial nu numai în ceea ce privește asigurarea unei bune administrări în toate statele membre și protejarea intereselor generale ale contribuabililor, dar și în ceea ce privește consolidarea imaginii sale în rândul cetățenilor UE; consideră că UE ar trebui să fie un exemplu și să aplice cele mai înalte standarde pentru prevenirea oricăror conflicte de interese, inclusiv în ceea ce privește numirile pe posturile relevante din cadrul instituțiilor și agențiilor UE; regretă cazurile recente de „uși turnante” care au vizat unii comisari și care afectează imaginea Uniunii în opinia publică;

8.  reamintește că, pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a dreptului Uniunii de către statele membre în ceea ce privește toate drepturile cetățenești care decurg din tratate, în special dreptul la libera circulație, Comisiei îi revine responsabilitatea de a-și îndeplini pe deplin obligațiile care decurg din dispozițiile articolelor 258-260 din TFUE, în calitate de gardian al tratatelor; îndeamnă Comisia să utilizeze toate instrumentele și mecanismele de care dispune în acest scop; subliniază că este important ca activitățile de luare a deciziilor și de asigurare a respectării legislației ale Uniunii să devină mai eficace și mai vizibile, pentru a garanta faptul că percepția cetățenilor Uniunii cu privire la UE se bazează pe o mai bună informare;

9.  face referire la Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 referitoare la raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice(5), care subliniază, printre altele, faptul că aceste drepturi și obligații consacrate în tratat nu pot fi limitate în mod nejustificat de statele membre; subliniază că exercitarea cu succes a drepturilor cetățenești presupune respectarea de către statele membre a tuturor drepturilor și libertăților consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE;

10.  invită toate instituțiile europene să lupte împotriva fenomenului de „blamare a Bruxelles-ului”, prin care statele membre pasează Uniunii Europene responsabilitatea pentru deciziile pe care ele însele le-au luat ca membre ale Consiliului Uniunii Europene; invită Consiliul să asigure o mai mare transparență în procesele sale decizionale;

11.  solicită să se țină seama de perspectiva de gen și să se recurgă la o abordare integratoare a acestei perspective în toate procesele de analiză și evaluare a textelor legislative actuale și a propunerilor viitoare referitoare la cetățenie;

12.  reamintește contribuția partidelor politice la nivel european la „formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii” [articolul 10 alineatul (4) din TUE], prin urmare, solicită ca cetățenii individuali ai UE să aibă posibilitatea de a solicita în mod direct înscrierea în partide politice la nivel european;

13.  consideră că exercitarea, în temeiul articolului 22 alineatul (1) din TFUE, de către cetățenii Uniunii, a drepturilor electorale la nivel municipal reprezintă un corolar crucial la dreptul la liberă circulație și la cetățenia Uniunii; susține că democrația participativă la nivelul UE ar deveni mai eficace prin adoptarea unei guvernanțe cu adevărat democratice de natură să garanteze transparența totală, protecția eficientă a drepturilor fundamentale, implicarea directă a cetățenilor în procesele decizionale ale UE și includerea priorităților cetățenilor UE pe agenda politică a UE; consideră că instrumentele democrației participative directe trebuie să fie consolidate și cu scopul de a spori implicarea politică a cetățenilor în cadrul comunităților naționale și locale; îndeamnă Comisia, în acest sens, să promoveze în continuare cele mai bune practici și cu scopul de a spori nivelul prezenței la vot în cadrul alegerilor municipale și locale în întreaga Uniune, în special prin acțiuni legate de educație, sensibilizare privind importanța alegerilor locale, informare privind drepturile cetățenilor UE în acest sens și promovare directă a participării la astfel de alegeri; recunoaște că trebuie abordată situația actuală în care cetățenii anumitor state membre își pierd dreptul de a vota în cadrul alegerilor naționale în țara lor de origine, neavând dreptul să voteze nici în cadrul alegerilor naționale din țara lor de reședință; insistă asupra faptului că această privare de dreptul de vot a cetățenilor UE este incompatibilă cu dreptul prevăzut de tratat de a „participa pe deplin la viața democratică a Uniunii”.

14.  reamintește că dreptul de a adresa petiții, în temeiul articolului 227 din TFUE, reprezintă un canal oficial pe care cetățenii îl pot folosi pentru a comunica în mod direct cu instituțiile UE, pentru a sublinia deficiențele și neconcordanțele dreptului Uniunii în ceea ce privește obiectivul de protejare pe deplin a drepturilor economice, sociale și culturale și a semnala aplicarea sau transpunerea incorectă a dreptului Uniunii de către autoritățile naționale; ia act de faptul că, deși cetățenii din întreaga Uniune au cunoștință de dreptul de a adresa petiții, există o lipsă persistentă de eficiență din partea instituțiilor UE în ceea ce privește abordarea și soluționarea problemelor expuse de cetățeni prin intermediul petițiilor; invită instituțiile UE să adopte o strategie eficientă vizând să asigure protecția deplină a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și să îmbunătățească eforturile de cooperare cu autoritățile naționale, regionale și locale, în special în domeniile de politică care beneficiază de cele mai multe petiții, și anume: mediul, drepturile fundamentale (în special drepturile de a participa la vot și drepturile copilului), libera circulație a persoanelor, chestiunile sociale și ocuparea forței de muncă, discriminarea și imigrația;

15.  subliniază că dreptul de a adresa petiții Parlamentului European este o componentă fundamentală a cetățeniei Uniunii; reiterează faptul că, în conformitate cu articolul 227 din TFUE și cu articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale, orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa petiții; reamintește legătura importantă dintre procesul de petiționare și activitățile de monitorizare și de punere în aplicare ale Comisiei, în conformitate cu articolele 258-260 din TFUE; solicită tuturor instituțiilor UE, precum și statelor membre, să promoveze furnizarea de informații și asigurarea instruirii corespunzătoare cu privire la dreptul de a adresa petiții în rândul tuturor cetățenilor Uniunii, ca instrument de promovare a democrației participative și de consolidare a angajamentului civic; subliniază că accesibilitatea deplină a instituțiilor UE și a conținutului politicilor lor, atât prin mijloace digitale, cât și pentru persoanele cu dizabilități, este imperativă;

16.  subliniază importanța dreptului fiecărui cetățean al Uniunii și al oricărei persoane fizice sau juridice care are reședința sau sediul social într-un stat membru de a adresa, în temeiul articolelor 24 și 228 din TFUE, plângeri Ombudsmanului European privind cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor UE, în special în ceea ce privește dreptul de acces la documente publice; solicită creșterea gradului de sensibilizare în rândul tuturor cetățenilor UE cu privire la acest drept, atât prin eforturi ale instituțiilor UE, cât și prin implicarea statelor membre; ia act de faptul că accesul cetățenilor la o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă rămâne esențial pentru exercitarea efectivă a acestui drept, în conformitate cu articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale; reamintește că articolul 1 din TUE prevede că deciziile ar trebui să se ia cât mai aproape cu putință de cetățeni; reamintește contribuția esențială pe care o are biroul Ombudsmanului European la creșterea gradului general de transparență și de deschidere în ceea ce privește procesele decizionale și legislative ale UE, sprijinind astfel participarea activă a cetățenilor Uniunii la aceasta și sporirea nivelului de încredere a cetățenilor; sprijină pe deplin, în acest context, recomandările Ombudsmanului European formulate în contextul anchetei sale strategice OI/2/2017/TE privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului UE;

17.  sugerează să se realizeze o revizuire a Regulamentului nr. 1049/2001(6) privind accesul public la documente pentru a consolida acest drept de care beneficiază cetățenii și societatea civilă din UE;

18.  consideră că transparența este o componentă esențială a statului de drept, iar asigurarea respectării acesteia în întregul proces legislativ se răsfrânge asupra exercitării efective a dreptului de vot și a dreptului de a candida, precum și asupra altor drepturi, și anume dreptul de exprimare și, în special, aspectul său specific, libertatea de exprimare și dreptul de a primi informații; consideră, de asemenea, că promovarea unei cetățenii europene active necesită crearea unei marje pentru controlul, revizuirea și evaluarea publice ale procesului, precum și pentru o eventuală contestare a rezultatului; subliniază că aceasta ar contribui la familiarizarea treptată a cetățenilor cu conceptele de bază ale procesului legislativ și ar promova componentele participative ale vieții democratice a Uniunii;

19.  consideră că multilingvismul în cadrul instituțiilor și în interacțiunea lor cu cetățenii reprezintă un aspect esențial pentru consolidarea noțiunii de cetățenie a Uniunii; solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a se asigura pe cât posibil disponibilitatea documentelor oficiale și în alte limbi, pe lângă cele trei limbi de lucru;

20.  încurajează statele membre să promoveze mai mult educația politică cu privire la afacerile UE și, printre altele, la drepturile cetățenilor UE în programele lor școlare, și să își adapteze în consecință formarea profesorilor;

21.  ia act de legătura dintre drepturile aferente cetățeniei Uniunii și Pilonul european al drepturilor sociale; subliniază că dreptul la liberă circulație și la participare pe piața muncii în Uniune poate fi consolidat numai prin măsuri legislative suplimentare care să asigure oportunități egale și acces la piața muncii, condiții de muncă echitabile și protecție și incluziune socială în întreaga UE; invită Comisia să ia măsuri concrete pentru a promova punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; invită statele membre să pună în aplicare pe deplin și în mod efectiv Regulamentul (CE) nr. 987/2009(7) de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială pentru a asigura transferabilitatea prestațiilor de securitate socială (inclusiv a pensiilor de stat, asigurărilor de sănătate, indemnizațiilor de șomaj și prestațiilor familiale);

22.  subliniază necesitatea de a abandona măsurile de austeritate și de a adopta politici eficiente și coerente la nivelul UE pentru a garanta ocuparea integrală a forței de muncă și o protecție socială adecvată, cele mai ridicate niveluri de educație și de formare și cel mai ridicat nivel de protecție a sănătății umane și a mediului;

23.  regretă clauzele de neparticipare la unele părți din tratatele UE adoptate de către anumite state membre, ceea ce generează diferențe de facto în ceea ce privește drepturile cetățenilor, care ar trebui să fie egale în temeiul tratatelor UE și subminează aceste drepturi;

24.  consideră că revizuirea cadrului juridic care reglementează Inițiativa cetățenească europeană (ICE) reprezintă o ocazie de a spori participarea cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE făcând în așa fel ca instrumentul să devină mai puțin birocratic, mai accesibil și mai eficient; subliniază că Uniunea trebuie să pună la dispoziție resurse pentru a asigura o infrastructură corespunzătoare și un sprijin suficient în scopul desfășurării întregului proces aferent ICE; reamintește că inițiativele cetățenești necesită o atenție adecvată din partea instituțiilor UE, astfel cum s-a subliniat în jurisprudența recentă a CJUE (cauza T-646/13 Minority SafePack - one million signatures for diversity in Europe împotriva Comisiei Europene); subliniază nevoia de a elabora norme mai cuprinzătoare și practici mai bune în ceea ce privește monitorizarea politică și juridică acordată ICE care s-au bucurat de succes;

25.  recunoaște că, pentru prima oară, în urma Brexitului, cetățenii UE își vor pierde cetățenia UE și drepturile, privilegiile și protecția aferente; reamintește că, odată cu acordarea cetățeniei Uniunii, trebuie să ne asigurăm că cei care au utilizat privilegiile aferente nu se vor confrunta cu incertitudinea juridică atunci când își pierd cetățenia, în special dacă acest lucru se întâmplă împotriva voinței lor, astfel cum este cazul în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune; solicită ca drepturile cetățenilor să fie garantate într-un acord separat de negocierile în curs cu privire la Brexit pentru a le extrage din procesul politic și a le asigura protecția chiar și în cadrul unui scenariu „no-deal”; ia în considerare posibilitatea unei cetățenii permanente a Uniunii sau a unei forme de cetățenie asociată pentru cei cărora li s-a retras cetățenia Uniunii;

26.  consideră că funcționarea serviciului SOLVIT ar trebui să fie raționalizată în continuare că, pentru ca acest serviciu să devină mai eficient, ar trebui să i se confere competențe suplimentare pentru a aborda aspectele care țin de drepturile la liberă circulație, inclusiv dreptul de intrare și aspectele legate de dreptul de ședere și de discriminare, înaintea căutării unei căi de atac judiciare sau administrative, economisind astfel timpul cetățenilor și oferind o alternativă la căile de atac judiciare, astfel încât să se poată răspunde cu promptitudine la problemele cetățenilor;

27.  consideră că programele legate de cetățenia UE, cum sunt „Erasmus+” sau „Europa pentru cetățeni”, împreună cu alte inițiative vizând promovarea participării democratice la viața Uniunii, cum ar fi externalizarea spre public, constituie elemente esențiale care trebuie să fie reînnoite și stimulate în contextul viitorului cadru financiar multianual;

28.  consideră că actul legislativ fundamental, atât din punct de vedere simbolic, cât și sub raportul conținutului, care definește cetățenia Uniunii este Carta drepturilor fundamentale anexată la Tratatul de la Lisabona; regretă că articolul 51 al acestui instrument legislativ, coroborat cu o interpretare restrictivă recurentă, face adesea ca impactul punerii sale în aplicare să fie nul;

29.  consideră că, în pofida eforturilor instituțiilor europene, măsurile de sensibilizare cu privire la drepturi lipsesc încă în multe state membre, această deficiență dovedindu-se a fi unul dintre cele mai importante obstacole în calea exercitării depline a drepturilor care decurg din statutul de cetățean al UE;

30.  subliniază că drepturile și obligațiile care decurg din cetățenia Uniunii nu pot fi limitate în mod nejustificat;

31.  invită statele membre să asigure o mai bună informare a cetățenilor Uniunii cu privire la drepturile și obligațiile lor și să faciliteze respectarea în mod egal acestor drepturi atât în țările lor de origine, cât și în orice alt stat membru;

32.  reamintește că Tratatul de la Lisabona stabilește procedura pentru propria sa revizuire, astfel cum este prevăzută la articolul 48 din TUE; subliniază faptul că acesta este un instrument valoros pentru a îmbunătăți în continuare posibilitățile pe care le oferă cetățenia Uniunii; observă că au trecut 10 ani de la ultima revizuire a tratatelor, una dintre cele mai lungi perioade fără revizuiri din ultimele decenii; consideră că realitatea legată de Brexit reprezintă o motivație clară și o ocazie unică de a iniția un nou proces de revizuire; propune lansarea unei noi Convenții europene în acest scop.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

1

6

Membri titulari prezenți la votul final

Margrete Auken, Beatriz Becerra Basterrechea, Andrea Cozzolino, Pál Csáky, Miriam Dalli, Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora Evi, Takis Hadjigeorgiou, Peter Jahr, Rikke-Louise Karlsson, Svetoslav Hristov Malinov, Lukas Mandl, Notis Marias, Ana Miranda, Miroslavs Mitrofanovs, Marlene Mizzi, Gabriele Preuß, Eleni Theocharous, Cecilia Wikström

Membri supleanți prezenți la votul final

Urszula Krupa, Kostadinka Kuneva, Julia Pitera, Ángela Vallina

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Asim Ademov, Adam Szejnfeld, Mihai Țurcanu

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

19

+

ALDE

ECR

EFDD

GUE/NGL

NI

PPE

S&D

VERTS/ALE

Beatriz Becerra Basterrechea, Cecilia Wikström,

Urszula Krupa, Notis Marias, Eleni Theocharous

Eleonora Evi

Takis Hadjigeorgiou, Kostadinka Kuneva, Ángela Vallina

Rikke-Louise Karlsson

Pál Csáky, Julia Pitera

Andrea Cozzolino, Miriam Dalli, Marlene Mizzi, Gabriele Preuß

Margrete Auken, Ana Miranda, Miroslavs Mitrofanovs

1

-

PPE

Rosa Estaràs Ferragut

6

0

PPE

Asim Ademov, Peter Jahr; Svetoslav Hristov Malinov, Lukas Mandl Adam Szejnfeld, Mihai Țurcanu,

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 martie 2011, Gerardo Ruiz Zambrano v. Office national de l'emploi (ONEm), C-34/09, ECLI:EU:C:2011:124.

(2)

Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).

(3)

Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (JO L 373, 21.12.2004, p. 37).

(4)

Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).

(5)

JO C 369, 11.10.2018, p. 11.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(7)

JO L 284, 30.10.2009, p. 1.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

22.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Mercedes Bresso, Pascal Durand, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Alain Lamassoure, Jo Leinen, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Markus Pieper, Paulo Rangel, Helmut Scholz, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Josep-Maria Terricabras, Kazimierz Michał Ujazdowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Pervenche Berès, Ashley Fox, Sylvia-Yvonne Kaufmann

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Michael Gahler, Jarosław Wałęsa


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

19

+

ALDE

Maite Pagazaurtundúa Ruiz

GUE/NGL

Helmut Scholz, Barbara Spinelli

NI

Kazimierz Michał Ujazdowski

PPE

Michael Gahler, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, Markus Pieper, György Schöpflin, Jarosław Wałęsa

S&D

Pervenche Berès, Mercedes Bresso, Ramón Jáuregui Atondo, Sylvia Yvonne Kaufmann, Jo Leinen, Pedro Silva Pereira

VERTS/ALE

Pascal Durand, Josep Maria Terricabras

3

-

ECR

Ashley Fox

ENF

Gerolf Annemans

PPE

Paulo Rangel

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 8 februarie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate