RAPORT referitor la situația relațiilor politice dintre UE și Rusia
8.2.2019 - (2018/2158(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportoare: Sandra Kalniete
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la situația relațiilor politice dintre UE și Rusia
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia[1],
– având în vedere acordurile încheiate la Minsk, la 5 și la 19 septembrie 2014 și la 12 februarie 2015[2],
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special cea din 14 iunie 2018 referitoare la teritoriile ocupate georgiene la zece ani de la invazia rusă[3], precum și cea referitoare la situația drepturilor omului din Crimeea și în special la tătarii din Crimeea[4],
– având în vedere recomandarea sa din 2 aprilie 2014 adresată Consiliului referitoare la stabilirea unor restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționarii ruși implicați în cazul Serghei Magnițki[5],
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind Rusia din 14 martie 2016,
– având în vedere Premiul Saharov din 2018 pentru libertatea de gândire acordat cineastului ucrainean Oleg Sențov,
– având în vedere rezoluția sa din 14 iunie 2018 referitoare la Rusia, în special cazul deținutului politic ucrainean, Oleg Sențov[6],
– având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la situația din Marea Azov[7],
– având în vedere Raportul final al OSCE/Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din 18 martie 2018 privind alegerile prezidențiale din Federația Rusă,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0073/2019),
A. întrucât UE este o comunitate bazată pe un ansamblu de valori comune care includ pacea, libertatea, democrația, statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale și a drepturilor omului;
B. întrucât subliniază că principiile consacrate în Carta ONU, în Actul final de la Helsinki din 1975 și în Carta de la Paris a OSCE din 1990 reprezintă piatra de temelie a unui continent european pașnic;
C. întrucât aceste valori stau la baza relațiilor UE cu părțile terțe;
D. întrucât relațiile dintre UE și Rusia trebuie să se bazeze pe principiile dreptului internațional, respectării drepturilor omului, democrației și soluționării pașnice a conflictelor și, ca urmare a nerespectării de către Rusia a acestor principii, relațiile UE cu Rusia se bazează în prezent pe cooperarea în anumite domenii de interes comun, astfel cum sunt definite în concluziile Consiliului Afaceri Externe din 14 martie 2016 și pe descurajare credibilă;
E. întrucât UE rămâne deschisă pentru o relație mai solidă și pentru un dialog care să ducă la această relație și dorește să revină la relații de cooperare cu Rusia, de îndată ce autoritățile ruse și-au îndeplinit obligațiile internaționale și legale și au demonstrat angajamentul real al Rusiei de a restabili încrederea zdruncinată; întrucât o relație constructivă și previzibilă ar fi reciproc avantajoasă și, în mod ideal, în interesul ambelor părți;
F. întrucât Federația Rusă, ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei și al OSCE, s-a angajat să respecte principiile democrației, statul de drept și drepturile omului; întrucât încălcările grave repetate ale statului de drept și adoptarea de legi restrictive din ultimii ani pun tot mai mult sub semnul întrebării îndeplinirea de către Rusia a obligațiilor sale internaționale și naționale; întrucât Rusia nu a pus în aplicare peste o mie de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
G. întrucât o serie de rapoarte guvernamentale arată creșterea semnificativă a activităților ostile de spionaj rusesc în ultimii ani, acestea ajungând la niveluri care nu au mai fost observate de la Războiul Rece încoace;
H. întrucât punerea în aplicare pe deplin a Acordurilor de la Minsk și respectarea mai amplă a dreptului internațional rămân condiții prealabile pentru o cooperare mai strânsă cu Rusia; întrucât, ca urmare a anexării ilegale a Crimeii și a războiului hibrid desfășurat de Rusia împotriva Ucrainei, UE a adoptat o serie de măsuri restrictive care ar trebui să rămână în vigoare până la îndeplinirea Acordurilor de la Minsk;
I. întrucât, din 2015, au apărut noi zone de tensiune între UE și Rusia, printre care: intervenția Rusiei în Siria și ingerința în țări precum Libia și Republica Centrafricană; exerciții militare la scară largă (Zapad 2017); ingerința rusă având ca scop influențarea alegerilor, a referendumurilor și creșterea tensiunilor în societățile europene; sprijinul acordat de Kremlin partidelor anti-UE și mișcărilor de extremă dreaptă; restricționarea libertăților fundamentale și încălcările extinse ale drepturilor omului în Rusia, răspândirea sentimentelor împotriva LGBTI; reprimarea opoziției politice; vizarea sistemică a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a societății civile din Rusia, inclusiv detenția arbitrară a lui Oyub Titiev, șeful Centrului pentru drepturile omului „Memorial” (HRC Memorial) din Cecenia sau cazul lui Yuri Dmitriev de la sucursala din Karelia a centrului „Memorial”; stigmatizarea activiștilor societății civile prin etichetarea lor ca „agenți străini”; încălcări grave ale drepturilor omului în Caucazul de Nord, în special în Republica Cecenă (răpiri, tortură, execuții extrajudiciare, înscenarea unor cauze penale etc.); discriminarea împotriva minorității tătare din Crimeea ocupată, precum și persecutarea din motive politice a lui Alexei Navalnâi și a multor altor persoane, precum și omorurile, cele mai importante cazuri fiind cele ale lui Boris Nemțov și Serghei Magnițki; atacuri cibernetice și hibride și asasinate pe teritoriul european, realizate de agenți de informații ruși care utilizează arme chimice; intimidarea, arestarea și privarea de libertate a cetățenilor străini în Rusia, cu încălcarea dreptului internațional, inclusiv a lui Oleg Sențov, laureatul premiului Saharov din 2018, și a multor altor persoane; organizarea de alegeri ilegale și nelegitime în Donbas; organizarea de alegeri prezidențiale nedemocratice, lipsite de o alegere reală și cu restricții privind libertățile fundamentale; campanii de dezinformare, construcția ilegală a podului Kerci; militarizarea pe scară largă a Crimeii ocupate și anexate ilegal, precum și a unor părți ale Mării Negre și Mării Azov; restricții privind navigația internațională în Marea Azov și prin strâmtoarea Kerci, inclusiv pentru navele care navighează sub pavilionul statelor membre ale UE; atacul ilegal și confiscarea navelor ucrainene, precum și arestarea militarilor ucraineni în strâmtoarea Kerci; încălcări ale acordurilor privind controlul armelor; climatul opresiv pentru jurnaliști și mass-media independentă, cu detenții continue ale jurnaliștilor și bloggerilor; și clasamentul mondial al libertății presei, care plasează Rusia pe locul 148 din 180 în domeniul libertății mass-media în 2018;
J. întrucât, până la 1 martie 2018, HRC Memorial înregistrase 143 de cazuri de prizonieri politici, dintre care 97 persecutați din motive religioase; întrucât o analiză a listei de prizonieri politici efectuată de HRC Memorial arată că, în 2017, existau 23 de cazuri de persoane care erau urmărite penal pentru infracțiuni legate de evenimente publice (revolte în masă, acțiuni violente împotriva unei autorități publice), iar în alte 21 de cazuri, majoritatea vizând postări pe internet, era inițiată urmărirea penală în baza articolelor „anti-extremiste” din Codul penal;
K. întrucât Rusia, în mod direct sau indirect, este parte la o serie de conflicte de durată din vecinătatea comună - în Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Donbas și Nagorno Karabah - care reprezintă obstacole serioase în calea dezvoltării și stabilității țărilor învecinate respective, le subminează independența și le limitează opțiunile libere suverane;
L. întrucât conflictul din estul Ucrainei durează de mai bine de patru ani și deja și-au pierdut viața peste 10 000 de persoane, aproape o treime dintre acestea fiind civili, iar mii de persoane au fost rănite în timpul conflictului;
M. întrucât actualele tensiuni și confruntări persistente dintre UE și Rusia nu sunt în interesul niciuneia dintre părți; întrucât canalele de comunicare ar trebui să rămână deschise în pofida rezultatelor dezamăgitoare; întrucât noua divizare a continentului pune în pericol atât securitatea UE, cât și a Rusiei;
N. întrucât Rusia reprezintă în prezent cea mai importantă sursă externă de gaze naturale pentru UE; întrucât energia are în continuare un rol central și strategic în relațiile dintre UE și Rusia; întrucât Rusia utilizează energia ca mijloc de a-și proteja și promova interesele de politică externă; întrucât dependența UE de aprovizionarea cu gaze din Rusia a crescut din 2015; întrucât reziliența UE în fața presiunilor externe poate fi consolidată prin diversificarea aprovizionării cu energie și scăderea dependenței de Rusia; întrucât UE trebuie să adopte o poziție comună și să dea dovadă de o puternică solidaritate internă în ceea ce privește securitatea sa energetică; întrucât puternica dependență a UE de combustibilii fosili subminează dezvoltarea unei abordări echilibrate, coerente și bazate pe valori față de Rusia; întrucât este nevoie de o infrastructură energetică mai fiabilă și strategică în UE, statele membre și țările din cadrul Parteneriatului estic (PEs), pentru a spori reziliența la activitatea hibridă a Rusiei;
O. întrucât acțiunile iresponsabile ale avioanelor de luptă rusești în apropierea spațiului aerian al statelor membre UE și NATO pun în pericol siguranța zborurilor civile și ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității spațiului aerian european; întrucât o serie de manevre militare provocatoare la scară largă au fost desfășurate de Rusia în imediata vecinătate a UE;
P. întrucât Rusia continuă să ignore hotărârile CEDO, precum și hotărârile obligatorii ale Curții Internaționale de Arbitraj, cum ar fi în cazul Naftogaz, ceea ce subminează mecanismul de soluționare a litigiilor comerciale internaționale;
Q. întrucât viziunea policentrică a Rusiei privind concentrarea puterilor contrazice convingerea UE referitoare la multilateralism și la o ordine internațională bazată pe norme; întrucât respectarea și sprijinirea de către Rusia a ordinii multilaterale bazate pe norme ar crea condiții pentru relații mai strânse cu UE;
R. întrucât autoritățile ruse continuă să trateze regiunile ocupate ilegal ca și cum ar fi o parte internă a teritoriului rus, permițând participarea reprezentanților acestor teritorii în cadrul organelor legislative și executive ale Federației Ruse, ceea ce încalcă dreptul internațional;
S. întrucât, la 21 decembrie 2018, Consiliul, după evaluarea punerii în aplicare a Acordurilor de la Minsk, a prelungit până la 31 iulie 2019 sancțiunile economice care vizează sectoare specifice ale economiei rusești;
T. întrucât acțiunile Rusiei încalcă dreptul internațional, angajamentele internaționale și relațiile de bună vecinătate;
U. întrucât, în documentele strategice ale Federației Ruse, UE și NATO sunt portretizate drept principalii adversari ai Rusiei,
Provocări și interese comune
1. subliniază că ocuparea și anexarea ilegală de către Rusia a Crimeii, regiune a Ucrainei, implicarea sa directă și indirectă în conflictele armate din partea estică a Ucrainei și încălcarea continuă a integrității teritoriale a Georgiei și a Republicii Moldova constituie o încălcare deliberată a dreptului internațional, a principiilor democratice și a valorilor fundamentale; condamnă ferm încălcările drepturilor omului comise de către reprezentanții ruși în teritoriile ocupate;
2. subliniază că UE nu poate să aibă în vedere o revenire treptată la relațiile normale obișnuite atât timp cât Rusia nu pune complet în aplicare Acordul de la Minsk și nu restabilește integritatea teritorială a Ucrainei; solicită, în acest sens, o nouă evaluare critică cuprinzătoare din partea UE a relațiilor sale cu Federația Rusă;
3. subliniază că, în condițiile actuale, Rusia nu mai poate fi considerată drept „partener strategic”; consideră că nu mai sunt îndeplinite principiile prevăzute la articolul 2 din Acordul de parteneriat și cooperare (APC) și că APC ar trebui, prin urmare, să fie reconsiderat; consideră că orice cadru pentru relațiile dintre UE și Rusia ar trebui să se bazeze pe respectarea deplină a dreptului internațional, a principiilor OSCE de la Helsinki, a principiilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept și să permită un dialog privind gestionarea provocărilor globale, consolidarea guvernanței globale și asigurarea aplicării normelor internaționale, în special în vederea garantării păcii europene și a securității în vecinătatea UE și în Balcanii de Vest;
4. consideră că punerea în aplicare a Acordurilor de la Minsk ar demonstra bunăvoința Rusiei de a contribui la soluționarea conflictului din estul Ucrainei și capacitatea sa de a garanta securitatea europeană; subliniază necesitatea ca consultările să continue în cadrul procesului formatului Normandia, iar rolul UE să fie consolidat; reiterează sprijinul său pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei;
5. consideră că este important să se dezamorseze tensiunile actuale și să se inițieze consultări cu Rusia pentru a reduce riscul de neînțelegeri, de interpretări greșite și de citiri eronate; recunoaște totuși că UE trebuie să fie fermă în legătură cu așteptările sale de la Rusia; subliniază importanța cooperării dintre UE și Rusia în cadrul ordinii internaționale bazate pe norme, precum și a implicării pozitive în cadrul organizațiilor internaționale și multilaterale din care Rusia face parte, în special în cadrul OSCE, în ceea ce privește problemele controversate și crizele;
6. condamnă ferm implicarea Rusiei în cazul Skripal și în campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice efectuate de serviciile de informații ruse care vizează destabilizarea infrastructurii publice și private de comunicații și creșterea tensiunilor în cadrul UE și al statelor sale membre;
7. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la legăturile dintre guvernul rus și partidele naționaliste populiste și de extremă dreapta și guverne din UE, cum ar fi în Ungaria, care pun în pericol valorile fundamentale ale Uniunii, consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și reflectate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv respectarea democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor omului;
8. regretă, de asemenea, eforturile Rusiei de a destabiliza țările candidate la UE, în special în ceea ce privește, de exemplu, susținerea oferită de Moscova organizațiilor și forțelor politice care se opun Acordului de la Prespa, care ar trebui să pună capăt disputei îndelungate referitoare la nume dintre fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Grecia;
9. consideră că actori ai statului rus au intervenit în campania referendumului privind Brexitul, utilizând mijloace fățișe și ascunse, inclusiv platforme de comunicare socială și sprijin financiar potențial ilegal, acestea făcând în prezent obiectul unei anchete desfășurate de către autoritățile din Regatul Unit;
10. subliniază că o mai mare transparență reciprocă în privința activităților militare și grănicerești este importantă pentru a se evita noi tensiuni; denunță ferm încălcarea de către Rusia a spațiului aerian al statelor membre ale UE; solicită un cod de conduită clar privind spațiul aerian utilizat de aeronavele militare și civile; în acest sens, condamnă în mod ferm încălcările repetate de către Rusia ale apelor teritoriale și ale spațiului aerian ale țărilor din regiunea Mării Baltice; condamnă Federația Rusă pentru responsabilitatea sa în doborârea avionului cu număr de zbor MH17 deasupra estului Ucrainei în 2014, după cum a demonstrat o echipă internațională de anchetatori, și solicită ca persoanele responsabile să fie aduse în fața justiției;
11. regretă deteriorarea semnificativă a situației drepturilor omului, restricțiile răspândite și nelegitime în exercitarea drepturilor la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică în Rusia și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la represiunea, hărțuirea și persecuția continuă a apărătorilor drepturilor omului, a protestatarilor activiști și a altor critici;
12. este profund îngrijorat de faptul că Rusia își demonstrează atât de vădit puterile militare, formulează amenințări la adresa altor țări și își manifestă dorința și disponibilitatea de a folosi forța militară împotriva altor națiuni prin acțiuni reale, inclusiv arme nucleare avansate, astfel cum a reiterat în mai multe rânduri președintele Putin în 2018;
13. condamnă reprimarea continuă de către guvern a disidenței și a libertății presei, precum și reprimarea activiștilor, a oponenților politici și a celor care dezaprobă în mod deschis guvernul;
14. își exprimă îngrijorarea legată de relatările privind detenția și torturarea arbitrară a bărbaților percepuți ca fiind homosexuali în Cecenia și condamnă declarațiile guvernului cecen care neagă existența homosexualilor în țara sa și incită la violență împotriva persoanelor LGBTI;
15. subliniază faptul că provocările globale legate de schimbările climatice, mediul înconjurător, securitatea energetică, digitalizare împreună cu deciziile algoritmice și inteligența artificială, problemele externe și de securitate, neproliferarea armelor de distrugere în masă și lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate și evoluțiile din mediul arctic sensibil necesită o colaborare punctuală cu Rusia;
16. își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca sute de miliarde de euro să fie spălate prin intermediul UE în fiecare an de către societăți și persoane fizice din Rusia care caută să legitimeze câștigurile provenite din corupție și solicită desfășurarea de anchete cu privire la aceste infracțiuni;
17. subliniază că activitățile de spălare a banilor și activitățile financiare infracționale organizate ale Rusiei sunt folosite în scopuri politice subversive și reprezintă o amenințare la adresa securității și stabilității europene; consideră că amploarea acestei activități de spălare a banilor este de așa natură încât face parte din activitățile ostile menite să submineze, să dezinformeze și să destabilizeze, susținând totodată activitățile infracționale și corupția; constată că activitățile de spălare a banilor desfășurate de Rusia în cadrul UE reprezintă o amenințare la adresa suveranității și a statului de drept în toate statele membre în care Rusia desfășoară aceste activități; afirmă că acest lucru reprezintă o amenințare la adresa securității și stabilității europene și o provocare principală pentru politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene;
18. condamnă activitățile de spălare a banilor, activitățile financiare ilegale și alte mijloace de război economic din partea Rusiei; solicită autorităților financiare competente din UE să intensifice cooperarea între ele și cu serviciile de informații și de securitate relevante, pentru a combate activitățile de spălare a banilor proveniți din Rusia;
19. subliniază, în acest context, că nu există loc, spațiu sau timp pentru noi inițiative majore;
20. reiterează faptul că, deși poziția UE este fermă, coerentă și conjugată în ceea ce privește sancțiunile impuse de UE Rusiei, care vor fi prelungite atât timp cât Rusia continuă să încalce dreptul internațional, este nevoie de mai multă coordonare și coerență în abordarea UE în materie de politică externă și de securitate cu privire la Rusia; invită, în acest context, statele membre să pună capăt programelor de „vize/pașapoarte aurite”, de care beneficiază oligarhii ruși care sprijină adesea Kremlinul și care pot submina eficacitatea sancțiunilor internaționale; își reiterează apelurile anterioare privind o Lege Magnițki la nivel european și solicită Consiliului să își continue activitatea în această privință fără întârzieri nejustificate; invită statele membre să coopereze pe deplin la nivel european în ceea ce privește politica lor față de Rusia;
21. subliniază că măsurile restrictive specifice legate de estul Ucrainei și de Crimeea ocupată nu sunt îndreptate împotriva poporului rus, ci împotriva anumitor persoane și întreprinderi care au legătură cu conducerea rusă;
22. subliniază, în acest sens, că coerența dintre politicile sale interne și externe și o mai bună coordonare a celor din urmă sunt esențiale pentru o politică externă și de securitate a UE mai coerentă, eficientă și încununată de succes, inclusiv față de Rusia; subliniază că acest lucru este valabil în special pentru domeniile de politică cum ar fi uniunea europeană a apărării, uniunea energetică europeană, apărarea cibernetică și instrumentele de comunicare strategică;
23. condamnă încălcarea de către Rusia a integrității teritoriale a țărilor vecine, inclusiv prin răpirea ilegală a unor cetățeni din aceste țări pentru a fi puși sub acuzare în fața unei instanțe ruse; condamnă, de asemenea, abuzarea de către Rusia a procedurilor Interpol prin emiterea de „alerte cu privire la persoanele căutate” – așa-numitele „notificări roșii” – pentru a persecuta oponenții politici;
24. condamnă acțiunile Rusiei în Marea Azov, în măsura în care încalcă dreptul maritim internațional și angajamentele internaționale ale Rusiei, precum și construirea podului Kerci și instalarea de cabluri subacvatice către Peninsula Crimeea anexată ilegal, fără acordul Ucrainei; este în continuare profund îngrijorat de militarizarea rusească a Mării Azov, a regiunii Mării Negre și a districtului Kaliningrad, precum și de modelul recurent de încălcare a apelor teritoriale ale țărilor europene în Marea Baltică;
25. își reafirmă sprijinul inechivoc pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei; solicită ca Federația Rusă să înceteze ocuparea teritoriilor georgiene din Abhazia și din regiunea Țhinvali/Osetia de Sud și să respecte pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei; subliniază că Federația Rusă trebuie să respecte necondiționat toate dispozițiile acordului de încetare a focului din 12 august 2008, în special angajamentul de a-și retrage toate forțele armate de pe teritoriul Georgiei;
26. subliniază că nerespectarea de către Rusia a normelor internaționale – în acest caz libertatea mărilor, acordurile bilaterale și anexarea ilegală a Crimeii – reprezintă o amenințare pentru vecinii Rusiei în toate părțile Europei, nu numai în regiunea Mării Negre, ci și în regiunea Mării Baltice și în Marea Mediterană; subliniază importanța dezvoltării unei politici ferme față de Rusia în toate aceste privințe;
27. ia act de faptul că alegerile prezidențiale din 18 martie 2018 au fost observate de misiunea internațională de observare a alegerilor (MIOA) din cadrul ODIHR MOA și de Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE); constată că raportul final al misiunii de observare a alegerilor ODIHR menționează că alegerile s-au desfășurat într-un mediu legal și politic controlat excesiv, marcat de presiuni continue asupra vocilor critice, de restricții asupra libertăților fundamentale de întrunire, de asociere și de exprimare, precum și asupra înregistrării candidaților și, prin urmare, nu a existat o concurență reală;
28. este îngrijorat cu privire la sprijinul continuu oferit de Rusia unor regimuri autoritare și țări precum Coreea de Nord, Iran, Venezuela, Siria, Cuba, Nicaragua și altele și cu privire la practica sa permanentă de a bloca orice acțiune internațională prin utilizarea puterii sale de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU (CSONU);
Domenii de interes comun
29. își reiterează sprijinul pentru cele cinci principii care stau la baza politicii UE față de Rusia și solicită o mai bună definire a principiului colaborării punctuale; recomandă să se pună accentul pe chestiunile legate de regiunea MENA și de regiunea nordică și arctică, de terorism, de extremismul violent, de neproliferare, de controlul armelor, de stabilitatea strategică în domeniul cibernetic, criminalitatea organizată, migrația și schimbările climatice, inclusiv pe eforturile comune de a salvgarda Planul comun de acțiune cuprinzător adoptat de CSONU (JCPOA) cu Iranul și de a pune capăt războiului din Siria; reiterează faptul că, deși consultările dintre UE și Rusia privind terorismul cibernetic și criminalitatea organizată trebuie să continue, amenințările hibride sistematice ale Rusiei necesită o disuasiune fermă; solicită, în acest context, un dialog UE-Rusia-China-Asia Centrală privind conectivitatea;
30. subliniază faptul că UE este în prezent cel mai mare partener comercial al Rusiei și își va menține poziția de partener economic esențial pentru viitorul apropiat, dar că proiectul Nord Stream 2 întărește dependența UE față de aprovizionarea cu gaze rusești, amenință piața internă a UE și nu este în concordanță cu politica energetică a UE sau cu interesele sale strategice și, prin urmare, trebuie oprit; subliniază că UE își menține angajamentul de a finaliza uniunea energetică europeană și de a-și diversifica resursele energetice; subliniază că nu ar trebui implementate proiecte noi fără o evaluare juridică prealabilă a conformității lor legale cu dreptul UE și cu prioritățile politice convenite; regretă politica Rusiei de a-și folosi resursele energetice ca instrument politic pentru exercitarea, menținerea și creșterea influenței sale politice și a presiunii asupra sferei sale de influență percepute și asupra consumatorilor finali;
31. subliniază că programele de cooperare transfrontalieră dintre UE și Rusia și cooperarea constructivă din cadrul parteneriatelor pentru Dimensiunea nordică și din regiunea euro-arctică a Mării Barents aduc beneficii concrete cetățenilor din zonele transfrontaliere și sprijină dezvoltarea sustenabilă a acestor zone; recomandă, în acest context, să se încurajeze în continuare toate aceste domenii pozitive de cooperare constructivă;
32. constată importanța contactelor interpersonale, de exemplu prin educație și cultură;
33. invită ÎR/VP și statele membre să își consolideze eforturile în vederea găsirii unei soluții la așa-numitele „conflicte înghețate” din vecinătatea estică, pentru a asigura o mai mare securitate și stabilitate pentru partenerii estici ai UE;
Recomandări
34. subliniază importanța continuării sprijinului politic și financiar acordat contactelor interpersonale în general și, în special, activiștilor societății civile, apărătorilor drepturilor omului, bloggerilor, mass-mediei independente, ziariștilor de investigație, cadrelor universitare și personalităților publice care se exprimă în mod public, precum și ONG-urilor; îndeamnă Comisia să programeze o asistență financiară, instituțională și de consolidare a capacităților mai ambițioasă și pe termen lung pentru societatea civilă din Rusia utilizând actualele instrumente financiare externe și invită statele membre să contribuie în continuare la această asistență; încurajează statele membre să pună în aplicare în mod activ orientările UE privind apărătorii drepturilor omului, oferind sprijin și protecție eficientă și în timp util apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor și altor activiști; încurajează cu precădere statele membre să elibereze vize pe termen lung pentru apărătorii drepturilor omului aflați în situații de risc și pentru membrii familiilor acestora; sprijină creșterea finanțării pentru formarea jurnaliștilor și schimburile cu jurnaliștii europeni și pentru instrumentele care promovează drepturile omului și democrația, precum Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) și Fondul European pentru Democrație (FED);
35. solicită mai multe contacte interpersonale, cu accent pe tineret, pe intensificarea dialogului și a cooperării între experții, cercetătorii, societățile civile și autoritățile locale din UE și din Rusia, precum și pe intensificarea schimburilor de studenți, stagiari și tineri care sunt îndrumați profesional, în special în cadrul Erasmus+; sprijină, în acest sens, creșterea finanțării pentru noile programe Erasmus + pentru perioada 2021-2027; ia act de faptul că UE oferă Rusiei cel mai mare număr de oportunități de mobilitate academică în comparație cu alte țări partenere internaționale;
36. solicită eliberarea necondiționată a tuturor apărătorilor drepturilor omului și a altor persoane reținute pentru exercitarea pașnică a drepturilor lor la libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere, inclusiv a directorului HRC Memorial din Republica Cecenă, Oyub Titiev, care este judecat pentru acuzații fabricate de posesie de droguri; îndeamnă autoritățile ruse să asigure respectarea deplină a drepturilor lor legale și a drepturilor omului, inclusiv accesul la un avocat și la îngrijiri medicale, integritatea fizică și demnitatea, precum și protecția împotriva hărțuirii judiciare, a incriminării și a arestării arbitrare;
37. constată că organizațiile societății civile sunt adesea prea lipsite de putere pentru a avea un impact substanțial asupra luptei împotriva corupției din Rusia, în timp ce ONG-urile sunt descurajate în mod sistematic să se angajeze în mod activ în orice efort de combatere a corupției sau de promovare a integrității publice; subliniază necesitatea implicării societății civile în monitorizarea independentă a eficacității politicilor anticorupție; invită Rusia să pună în aplicare în mod corect standardele internaționale de combatere a corupției, formulate, de exemplu, în Convenția ONU împotriva corupției și în Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale (Convenția privind combaterea mitei);
38. subliniază că promovarea drepturilor omului și a statului de drept trebuie să rămână o parte esențială a relației UE cu Rusia; solicită, prin urmare, UE și statelor membre să continue să abordeze problemele legate de drepturile omului în toate contactele cu oficialii ruși; încurajează UE să solicite în mod continuu Rusiei să abroge sau să modifice toate legile și reglementările incompatibile cu standardele internaționale în domeniul drepturilor omului, inclusiv dispozițiile care restricționează dreptul la libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere;
39. condamnă încercările guvernului rus de a bloca serviciile de mesagerie și site-urile internet; îndeamnă guvernul rus să respecte drepturile fundamentale la libertatea de exprimare și la confidențialitate online și offline;
40. solicită instituțiilor și statelor membre ale UE să depună eforturi mai mari pentru întărirea rezilienței, în special în domeniul cibernetic și al mass-mediei, inclusiv mecanisme de detectare și de combatere a ingerinței electorale; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu faptul că reacția și răspunsul UE la campania de propagandă și la atacurile masive de dezinformare directă ale Rusiei au fost insuficiente și ar trebui consolidate în continuare, în special înainte de viitoarele alegeri europene din mai 2019; în acest sens, subliniază faptul că finanțarea UE și resursele umane pentru grupul operativ East Stratcom trebuie să fie mărite substanțial; solicită sprijin la nivelul UE pentru sectorul european al securității cibernetice, o piață internă digitală funcțională și un angajament mai puternic în cercetare; încurajează, în acest context, promovarea valorilor europene în limba rusă prin intermediul East Stratcom; salută adoptarea Planului de acțiune al UE împotriva dezinformării și solicită statelor membre și tuturor actorilor relevanți din UE să pună în aplicare acțiunile și măsurile din acesta, în special în perioada premergătoare viitoarelor alegeri europene din mai 2019; solicită întărirea rezilienței împotriva atacurilor cibernetice, precum și sprijin la nivelul UE pentru sectorul european al securității cibernetice și un angajament mai puternic în cercetare;
41. solicită UE să ia în considerare dezvoltarea unui cadru juridic obligatoriu, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional, pentru combaterea războiului hibrid, care să permită un răspuns ferm al Uniunii la campaniile care amenință democrația sau statul de drept, inclusiv prin sancțiuni specifice împotriva persoanelor responsabile cu orchestrarea și implementarea unor astfel de campanii;
42. consideră că un dialog semnificativ necesită o unitate mai fermă în rândul statelor membre și o comunicare mai clară a liniilor roșii din partea UE; subliniază, prin urmare, că UE ar trebui să fie pregătită să adopte sancțiuni suplimentare, inclusiv sancțiuni personale specifice, și să limiteze accesul la fonduri și tehnologie în cazul în care încălcarea de către Rusia a dreptului internațional continuă; subliniază totuși că aceste măsuri nu sunt îndreptate împotriva poporului rus, ci a unor persoane specifice; solicită Consiliului să efectueze o analiză aprofundată a eficienței și stricteții regimului de sancțiuni în vigoare; salută decizia Consiliului de a impune măsuri restrictive asupra unor societăți europene implicate în construirea ilegală a podului Kerci; își reiterează îngrijorarea cu privire la implicarea acestor societăți, care astfel au subminat, cu bună știință sau în necunoștință de cauză, regimul de sancțiuni al UE; invită, în acest sens, Comisia să evalueze și să verifice aplicarea măsurilor restrictive ale UE în vigoare și invită statele membre să facă schimb de informații cu privire la anchetele vamale sau penale naționale referitoare la eventualele încălcări;
43. solicită instituirea la nivelul UE a unui mecanism care să permită examinarea finanțării partidelor politice și luarea de măsuri în consecință, pentru a evita situația în care unele partide și mișcări sunt folosite în scopul de a destabiliza din interior proiectul european;
44. condamnă amploarea și numărul în creștere de exerciții militare ale Rusiei în care forțele ruse exersează scenarii ofensive cu utilizare de arme nucleare;
45. îndeamnă Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să pregătească fără întârziere o propunere legislativă pentru o Lege Magnițki la nivelul întregii UE (regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului), care să permită impunerea de interdicții de acordare a vizelor și a unor sancțiuni specifice, cum ar fi blocarea proprietăților și a drepturilor imobiliare în cadrul jurisdicției UE față de funcționarii publici sau de persoanele care acționează într-o calitate oficială și care se fac vinovați de acte de corupție sau de încălcări grave ale drepturilor omului; subliniază importanța unei liste de sancțiuni imediate pentru a asigura o punere în aplicare eficientă a unei Legi Magnițki europene;
46. invită UE să verifice aplicarea măsurilor restrictive ale UE în vigoare, precum și schimbul de informații între statele membre, pentru a se asigura că regimul de sancțiuni al UE împotriva acțiunilor Rusiei nu este subminat, ci este aplicat proporțional cu amenințările prezentate de Rusia; subliniază pericolul slăbirii sancțiunilor fără ca Rusia să demonstreze prin acțiuni clare, nu doar declarativ, că respectă granițele Europei, suveranitatea vecinilor săi și a altor națiuni, precum și normele și acordurile internaționale; reiterează faptul că revenirea la relații normale poate fi posibilă numai atunci când Rusia respectă pe deplin normele și se limitează la a acționa în mod pașnic;
47. reiterează faptul că Rusia nu are niciun drept de veto asupra aspirațiilor euroatlantice ale națiunilor europene;
48. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape consecințele contra-sancțiunilor impuse de Rusia actorilor economici și, dacă este necesar, să ia în considerare măsuri compensatorii;
49. subliniază faptul că există doar soluții politice la conflictul din estul Ucrainei; încurajează măsurile de consolidare a încrederii în regiunea Donbas; sprijină un mandat pentru desfășurarea unei forțe ONU de menținere a păcii în această regiune din estul Ucrainei; își reiterează apelul privind numirea unui trimis special al UE pentru Crimeea și regiunea Donbas;
50. condamnă măsura arbitrară de a interzice accesul politicienilor din UE, printre care se numără actuali și foști deputați în Parlamentul European, precum și al funcționarilor UE, pe teritoriul Rusiei; solicită să se pună capăt, imediat și în mod necondiționat, interdicției de intrare;
51. solicită Rusiei să elibereze imediat prizonierii politici, inclusiv cetățenii străini, și jurnaliștii;
52. invită Rusia să coopereze pe deplin cu ancheta internațională privind doborârea avionului cu număr de zbor MH17, care ar putea constitui o crimă de război; condamnă orice tentativă sau decizie de a acorda amnistie celor identificați ca răspunzători, sau de a întârzia urmărirea penală a acestora, având în vedere că făptașii trebuie să răspundă pentru actele lor;
53. solicită guvernului rus să se abțină de la blocarea rezoluțiilor CSONU privind situația din Siria, care încearcă să abordeze violența continuă împotriva civililor, inclusiv utilizarea armelor chimice, încălcările grave ale Convențiilor de la Geneva și încălcările drepturilor universale ale omului;
54. sprijină finalizarea rapidă a unei uniuni energetice europene integrate, care în viitor ar include partenerii estici; subliniază rolul pe care o politică ambițioasă în domeniul eficienței energetice și al surselor regenerabile de energie îl poate juca în acest sens; condamnă cu fermitate presiunile rusești asupra Belarusului, care de fapt urmăresc convingerea acestui stat să renunțe la independență; subliniază faptul că, independent de avansarea unei strategii UE-Rusia, UE trebuie să își consolideze angajamentul și sprijinul pentru partenerii săi estici și să sprijine reformele menite să consolideze securitatea și stabilitatea, guvernanța democratică și statul de drept;
55. sprijină creșterea finanțării FED, a Schimbului de știri în limba rusă (RLNE) și a altor instrumente pentru promovarea democrației și a drepturilor omului în Rusia și în orice alte țări;
56. apelează la autoritățile rusești să condamne comunismul și regimul sovietic și să pedepsească autorii crimelor și infracțiunilor comise în timpul acestui regim;
57. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
- [1] JO C 407, 4.11.2016, p. 35.
- [2] „Protocolul privind rezultatele consultărilor grupului trilateral de contact”, semnat la 5 septembrie 2014, și „Pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, adoptate la 12 februarie 2015.
- [3] Texte adoptate, P8_TA(2018)0266.
- [4] JO C 35, 31.1.2018, p. 38.
- [5] JO C 408, 30.11.2017, p. 43.
- [6] Texte adoptate, P8_TA(2018)0259.
- [7] Texte adoptate, P8_TA(2018)0435.
OPINIE MINORITARĂ
Situația relațiilor politice dintre UE și Rusia
Articolul 52a alineatul (4) din Regulamentul de procedură
depusă de Helmut Scholz, Sabine Lösing,
Politica UE față de Rusia necesită o reorientare fundamentală. Tensiunile, cursa înarmărilor și o confruntare politică și militară din ce în ce mai mare, care caracterizează relația dintre UE și Federația Rusă astăzi, pun în pericol pacea și stabilitatea în Europa. UE ar trebui să completeze evaluarea sa critică a dezvoltării interne și a politicii externe a Rusiei printr-o analiză autocritică a propriei sale politici, ceea ce este necesar, de asemenea, pentru abordarea Federației Ruse față de dezvoltarea UE 28.
UE și Rusia ar trebui să își rezolve diferendele fără condiții prealabile și să inițieze un dialog orientat către rezultate. Pentru a face posibilă o astfel de revizuire a relațiilor, un prim pas ar trebui să fie ridicarea imediată a sancțiunilor asupra parlamentarilor care au drept scop redeschiderea dialogului interparlamentar. UE-Rusia trebuie să contribuie la construirea unei ordini de pace europene care să garanteze securitatea tuturor, inclusiv a statelor din vecinătatea comună, urmărind dezarmarea, consolidarea democrației, a statului de drept, garantarea tuturor drepturilor omului, facilitarea contactelor cu societatea civilă și promovarea comerțului și a cooperării economice.
Ar trebui să înceapă lucrările pregătitoare pentru a înlocui APC cu un nou acord-cadru. Aspectele legate de securitate, cum ar fi INF și tratatele START, consolidarea încrederii și dezarmarea ar trebui să ocupe un loc central pe ordinea de zi, ca și eforturile comune de combatere a schimbărilor climatice și de consolidare a comerțului multilateral. Ar trebui reluate proiectul de parteneriat pentru modernizare și negocierile privind liberalizarea vizelor. Cooperarea în domeniul energiei trebuie reînnoită. UE ar trebui să inițieze un dialog la nivel înalt privind cooperarea cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEE).
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
Data adoptării |
4.2.2019 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
27 4 15 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Michèle Alliot-Marie, Bas Belder, Goffredo Maria Bettini, Elmar Brok, Klaus Buchner, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Michael Gahler, Iveta Grigule-Pēterse, Sandra Kalniete, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Clare Moody, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Dobromir Sośnierz, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Brando Benifei, Neena Gill, Takis Hadjigeorgiou, Liisa Jaakonsaari, Marek Jurek, Patricia Lalonde, Soraya Post, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Helmut Scholz |
||||
|
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
José Blanco López, Santiago Fisas Ayxelà, Ingeborg Gräßle, Karin Kadenbach, Joachim Schuster, Ramón Luis Valcárcel Siso, Julie Ward, Flavio Zanonato |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
27 |
+ |
|
|
ALDE |
Iveta Grigule-Pēterse, Javier Nart, Hilde Vautmans |
|
|
ECR |
Bas Belder, Marek Jurek, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden |
|
|
PPE |
Michèle Alliot-Marie, Elmar Brok, Arnaud Danjean, Santiago Fisas Ayxelà, Michael Gahler, Ingeborg Gräßle, Sandra Kalniete, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, David McAllister, Ramona Nicole Mănescu, Francisco José Millán Mon, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jaromír Štětina, Ramón Luis Valcárcel Siso |
|
|
S&D |
Clare Moody |
|
|
VERTS/ALE |
Klaus Buchner, Barbara Lochbihler |
|
|
4 |
- |
|
|
GUE/NGL |
Takis Hadjigeorgiou, Helmut Scholz |
|
|
NI |
Georgios Epitideios |
|
|
S&D |
Andrejs Mamikins |
|
|
15 |
0 |
|
|
ALDE |
Patricia Lalonde |
|
|
NI |
Dobromir Sośnierz |
|
|
S&D |
Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, José Blanco López, Neena Gill, Liisa Jaakonsaari, Karin Kadenbach, Arne Lietz, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Soraya Post, Joachim Schuster, Julie Ward, Flavio Zanonato |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri