RAPORT referitor la construirea capacității UE de prevenire a conflictelor și de mediere
11.2.2019 - (2018/2159(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportoare: Soraya Post
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la construirea capacității UE de prevenire a conflictelor și de mediere
Parlamentul European,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului,
– având în vedere principiile și scopurile Cartei ONU,
– având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului,
– având în vedere Actul final de la Helsinki din 1975 al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), precum și toate principiile acestuia, ca document de temelie pentru securitatea europeană și regională,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea conflictelor și medierea, și cele privind femeile, pacea și securitatea, precum și tineretul, pacea și securitatea,
– având în vedere Conceptul Consiliului privind întărirea capacităților UE în domeniul medierii și al dialogului, adoptat la 10 noiembrie 2009 (15779/09),
– având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene prezentată de Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, la 28 iunie 2016, precum și primul raport referitor la punerea sa în aplicare, intitulat „De la o viziune comună la acțiune comună: punerea în aplicare a Strategiei globale a UE”, publicat la 18 iunie 2017,
– având în vedere recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017[1],
– având în vedere recomandarea sa din 27 iunie 2018 adresată Consiliului privind cea de-a 73-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite[2],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2017/2306 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace[3],
– având în vedere propunerea din 13 iunie 2018 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu sprijinul Comisiei, adresată Consiliului pentru o decizie a Consiliului de instituire a Instrumentului european pentru pace [HR (2018) 94],
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0075/2019),
A. întrucât promovarea păcii și a securității la nivel internațional face parte din rațiunea de a fi a UE, recunoscută prin decernarea Premiului Nobel pentru Pace în 2012, și este esențială pentru Tratatul de la Lisabona;
B. întrucât UE s-a angajat să pună în aplicare Programul privind femeile, pacea și securitatea, în concordanță cu Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU și cu actualizările ulterioare, precum și Programul privind tineretul, pacea și securitatea în concordanță cu Rezoluția 2250 a Consiliului de Securitate al ONU și cu actualizările ulterioare;
C. întrucât UE este unul dintre cei mai mari donatori în sprijinul prevenirii conflictelor și al consolidării păcii prin intermediul instrumentelor sale de asistență externă;
D. întrucât UE, în calitate de contribuitor-cheie la organizațiile internaționale, donator de ajutor major și cel mai mare partener comercial din lume, ar trebui să își asume un rol de lider în procesul de edificare a păcii la nivel mondial, de prevenire a conflictelor și de consolidare a securității internaționale; întrucât prevenirea conflictelor și medierea ar trebui să fie corelate în cadrul unei abordări globale care să vizeze securitatea, diplomația și dezvoltarea;
E. întrucât este necesară cooperarea cu organizații regionale, precum OSCE, care, în Actul final de la Helsinki din 1975 al acesteia, stipulează, printre altele, principii cum ar fi neutilizarea forței, integritatea teritorială a statelor, drepturi egale și autodeterminarea popoarelor, și întrucât aceste organizații joacă un rol esențial în prevenirea conflictelor și mediere;
F. întrucât prevenirea conflictelor violente este fundamentală pentru a face față provocărilor cu care se confruntă Europa și țările din vecinătatea acesteia în materie de securitate, precum și pentru progresul politic și social; întrucât aceasta constituie și un element crucial al multilateralismului eficace și este esențială pentru atingerea ODD, în mod specific obiectivul 16 în ceea ce privește societățile pașnice și favorabile incluziunii, accesul la justiție pentru toți și instituții eficiente, responsabile și favorabile incluziunii la toate nivelurile;
G. întrucât sprijinul UE continuu acordat actorilor civili și militari din țările terțe este un factor important pentru prevenirea conflictelor violente recurente; întrucât pacea și securitatea sustenabile și de durată nu pot fi separate de dezvoltarea sustenabilă;
H. întrucât prevenirea și medierea conflictelor ar trebui să asigure menținerea stabilității și dezvoltarea statelor și a zonelor geografice a căror situație reprezintă o provocare directă pentru securitatea Uniunii;
I. întrucât prevenirea constituie o funcție strategică care urmărește să garanteze acțiunea eficace înainte de crize; întrucât medierea este un alt instrument în serviciul diplomației care poate fi utilizat pentru a preveni, a înfrâna sau a soluționa un conflict;
J. întrucât securitatea internă și securitatea externă sunt legate din ce în ce mai strâns și întrucât natura complexă a provocărilor la nivel mondial necesită o abordare globală și integrată a UE față de conflictele și crizele externe;
K. întrucât este necesară o abordare interinstituțională mai solidă pentru ca UE să fie în măsură să se dezvolte și să își pună în aplicare capacitățile la întregul lor potențial;
L. întrucât Strategia globală a UE, declarațiile politice și evoluțiile instituționale sunt semne binevenite ale angajamentului VP/ÎR de a acorda prioritate prevenirii conflictelor și medierii;
M. întrucât instrumentele de finanțare externă oferă o contribuție semnificativă în sprijinirea prevenirii conflictelor și a edificării păcii;
N. întrucât justiția de tranziție reprezintă un set important de mecanisme judiciare și non-judiciare care se concentrează pe asumarea răspunderii pentru abuzurile din trecut, precum și pe instituirea unui viitor sustenabil, echitabil și pașnic;
O. întrucât Parlamentul și-a asumat un rol important în diplomația parlamentară, inclusiv în procesele de mediere și de dialog, bazându-se pe cultura sa a dialogului și pe edificarea consensului;
P. întrucât conflictele violente și războiul au un impact disproporționat asupra civililor, în special femeile și copiii și determină o vulnerabilitate sporită a femeilor în raport cu bărbații în fața exploatării economice și sexuale, a muncii forțate, a strămutării și detenției, precum și a violenței sexuale, cum ar fi violurile, folosite ca tactică de război; întrucât participarea activă a femeilor și a tineretului este esențială pentru prevenirea conflictelor și edificarea păcii, precum și pentru prevenirea tuturor formelor de violență, inclusiv violența sexuală și cea bazată pe gen;
Q. întrucât este esențial să se includă și să se susțină participarea activă și semnificativă a societății civile și a actorilor locali, atât civili cât și militari, inclusiv a femeilor, a minorităților, a popoarelor indigene și a tinerilor, atunci când se promovează și se facilitează întărirea capacităților și a încrederii în mediere, dialog și reconciliere;
R. întrucât prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și eforturile de menținere a păcii sunt adesea subfinanțate, în pofida angajamentelor politice la nivelul UE, ceea ce are un efect de domino asupra capacității de a promova și a facilita acțiunile în aceste domenii,
1. încurajează Uniunea să acorde în continuare prioritate prevenirii conflictelor și medierii în cadrul sau în sprijinul formatelor și principiilor existente convenite de negociere; subliniază că o astfel de abordare oferă un grad ridicat de valoare adăugată la nivelul UE în materie de securitate politică, socială, economică și umană la nivel global; reamintește că acțiunile de prevenire și de mediere a conflictelor contribuie la afirmarea prezenței Uniunii pe scena internațională și la credibilitatea acesteia;
2. recunoaște rolul misiunilor civile și militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) în menținerea păcii, în prevenirea conflictelor și în consolidarea securității internaționale;
3. invită VP/ÎR, Președintele Comisiei și Președintele Parlamentului European să stabilească priorități comune pe termen lung în domeniul prevenirii conflictelor și medierii, care ar trebui să devină parte dintr-un exercițiu de programare strategică periodică;
4. solicită edificarea păcii pe termen lung care să abordeze cauzele profunde ale conflictului;
5. solicită îmbunătățirea arhitecturii actuale, pentru a sprijini prioritățile UE, descrise mai jos;
6. solicită abordări sensibile la conflicte și concentrate pe oameni, care pun securitatea umană în centrul implicării UE pentru a obține rezultate pozitive și sustenabile pe teren;
7. invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și serviciile Comisiei care se ocupă de acțiunea externă să prezinte Parlamentului un raport anual cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a angajamentelor politice ale UE în materie de prevenire a conflictelor și mediere;
Referitor la edificarea capacităților instituționale ale UE de prevenire a conflictelor și de mediere
8. sprijină implicarea mai coerentă și globală a UE în conflictele și crizele externe; consideră că abordarea integrată a conflictelor și crizelor externe reprezintă valoarea adăugată a acțiunii externe a Uniunii și că toate mijloacele trebuie puse în aplicare cât mai rapid posibil pentru a clarifica răspunsurile UE în fiecare etapă a conflictului și pentru ca această abordare integrată să devină mai operațională și mai eficientă; reamintește, în acest context, normele și principiile dreptului internațional și ale Cartei ONU și își exprimă sprijinul față de cadrele, abordările și principiile de negociere existente; reiterează că fiecare conflict ar trebui analizat independent;
9. subliniază că această consolidare a capacităților ar trebui să permită statelor membre să identifice zonele geografice prioritare pentru acțiunile de prevenire și de mediere a conflictelor și să faciliteze cooperarea bilaterală între țările europene;
10. solicită înființarea, sub autoritatea VP/ÎR, a unui consiliu consultativ la nivel înalt al UE privind prevenirea conflictelor și medierea, cu scopul de a forma un grup larg de mediatori politici de rang înalt și experți în prevenirea conflictelor, pentru a pune la dispoziție cunoștințe politice și tehnice specializate în cel mai scurt timp; consideră că este nevoie, de asemenea, de o rezervă de experți care să acopere reconcilierea și justiția de tranziție;
11. solicită numirea unui trimis special al UE pentru pace, care să prezideze consiliul consultativ la nivel înalt al UE, pentru a promova coerența și coordonarea între instituții, inclusiv în ceea ce privește implicarea acestora în societatea civilă, pentru a îmbunătăți schimbul de informații și a duce la acțiuni mai intense și mai timpurii;
12. solicită instituirea altor mecanisme interinstituționale, cum ar fi grupuri operative pentru situații specifice de prevenire a conflictelor;
13. solicită înființarea unui grup de lucru specializat al Consiliului pentru prevenirea conflictelor și mediere, subliniind angajamentul ferm al UE în ceea ce privește pacea și stabilitatea în regiunile sale învecinate;
Referitor la Serviciul European de Acțiune Externă
14. salută înființarea unei divizii specializate în cadrul SEAE privind „Prevenirea conflictelor, edificarea păcii și instrumentele de mediere”, precum și elaborarea unor instrumente precum sistemul de avertizare rapidă și de scanare a orizontului; solicită investiții pentru dezvoltarea în continuare a unor astfel de instrumente;
15. solicită colectarea, gestionarea și difuzarea mai sistematică a cunoștințelor pertinente în formate accesibile, practice și relevante din punct de vedere operațional pentru personalul tuturor instituțiilor UE;
16. solicită dezvoltarea în continuare a capacității în ceea ce privește analiza conflictelor care ia în considerare dimensiunea de gen, avertizarea timpurie, reconcilierea și prevenirea conflictelor pentru personalul intern, mediatori și alți experți, precum și pentru terți, cooperând cu SEAE și incluzând organizațiile societății civile;
Referitor la Comisia Europeană
17. reamintește nevoia din ce în ce mai mare de prevenire a conflictelor în abordarea cauzelor profunde ale conflictelor și în atingerea ODD, cu un accent special pe democrație și drepturile omului, statul de drept, reforma judiciară și sprijinirea societății civile;
18. subliniază faptul că toate intervențiile UE în zonele violente și afectate de conflict trebuie să țină seama de conflict și să ia în considerare aspectele de gen; solicită luarea unor măsuri imediate pentru a integra aceste aspecte în toate politicile, strategiile, acțiunile și operațiunile pertinente, ceea ce implică un accent mai mare pe evitarea cauzării de daune, maximizând totodată contribuția UE la atingerea obiectivelor pe termen lung de prevenire a conflictelor și de edificare a păcii;
Referitor la Parlamentul European
19. subliniază rolul Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor (DEG) și a deputaților principali care îl compun, în calitate de organ operațional pentru coordonarea inițiativelor de mediere și dialog și salută noile inițiative, cum ar fi Dialogul Jean Monnet pentru pace și democrație (utilizând instituția istorică Casa Jean Monnet din Bazoches, Franța), activitățile privind violența în contextul alegerilor și dialogul dintre partide și consolidarea consensului, precum și Programul destinat tinerilor lideri politici, și recomandă ca acestea să fie dezvoltate în continuare ca instrumente esențiale ale Parlamentului European în domeniul medierii, facilitării și dialogului; salută decizia DEG de a consolida succesul procesului Dialogului Jean Monnet cu Sobranie din Macedonia prin extinderea metodologiei Dialogului Jean Monnet la nivelul tuturor țărilor din Balcanii de Vest;
20. salută parteneriatul cu Verkhovna Rada din Ucraina în cadrul formatului Dialogurilor Jean-Monnet, care vizează consolidarea consensului la nivelul facțiunilor și partidelor politice din Verkhovna Rada și, cel mai important, transformarea culturii politice într-o abordare parlamentară modernă europeană, bazată pe dialogul democratic și consolidarea consensului;
21. salută concluziile celui de-al cincilea Dialog Jean Monnet, care a avut loc în perioada 11-13 octombrie 2018, în cadrul căruia s-au luat măsuri cu privire la sprijinul pentru punerea în aplicare a Acordului de asociere; recunoaște solicitarea ca Parlamentul European să lucreze cu Comisia pentru a facilita un dialog cu părțile interesate principale din Verkhovna Rada și din guvernul Ucrainei, în ceea ce privește îmbunătățirea eficacității Verkhovna Rada în legătură cu rolul său privind punerea în aplicare a Acordului de asociere;
22. salută noua inițiativă tripartită a președinților parlamentelor din Ucraina, Republica Moldova și Georgia de a institui o adunare parlamentară regională ca platformă importantă pentru dialogul regional privind aspecte strategice, inclusiv punerea în aplicare a acordurilor de asociere și răspunsul la provocările de securitate majore, inclusiv războiul hibrid și dezinformarea; consideră că sprijinul Parlamentului pentru acest dialog parlamentar regional este un semn important al angajamentului acestuia față de regiune, având în vedere provocările comune pentru securitatea regională;
23. recunoaște rolul din ce în ce mai important al acestuia în procesele de mediere politică; subliniază, în acest sens, inițiativa comună a comisarului pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea și a trei mediatori din Parlamentul European, dl Kukan, dl Vajgl și dl Fleckenstein, pentru a sprijini liderii partidelor din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în depășirea crizei politice prin adoptarea Acordului de la Przino din 2015; confirmă faptul că este pregătit să consolideze acest exemplu de cooperare interinstituțională strânsă cu Comisia și cu SEAE prin intensificarea implicării sale în vederea consolidării dialogurilor politice și a reconcilierii în Balcanii de Vest și vecinătatea largă;
24. solicită continuarea dezvoltării Programului pentru tinerii lideri politici în contextul Agendei privind tineretul, pacea și securitatea bazat pe Rezoluția nr. 2250 a Consiliului de Securitate al ONU, precum și continuarea cooperării excelente cu inițiativa regională a VP/ÎR pentru Mediterana în cadrul Programului intitulat „Voci tinere mediteraneene”;
25. consideră că Dialogul la nivel înalt cu tinerii, intitulat „Eliminarea decalajului”, oferă un spațiu pentru dialogul dintre reprezentanții tinerilor și membrii tineri ai parlamentelor din Balcanii de Vest, care este important pentru susținerea unei culturi a dialogului transpartinic și a reconcilierii și promovarea perspectivei europene a țărilor din regiune;
26. recomandă ca programele existente de formare și îndrumare parlamentară disponibile pentru deputații în Parlamentul European, în special pentru cei numiți mediatori sau observatori șefi, precum și programele de formare pentru parlamentarii, partidele și personalul politic din țările terțe, să fie dezvoltate în continuare, inclusiv cele referitoare la aspectele legate de gen și de tineret, de asemenea în coordonare cu structurile statelor membre care au acumulat experiență în acest domeniu;
27. consideră că capacitățile Parlamentului ar putea fi dezvoltate în continuare prin numirea unui vicepreședinte responsabil cu coordonarea activităților de mediere și facilitare a dialogului, care ar urma să acționeze în strânsă cooperare cu DEG;
28. subliniază rolul Premiului Saharov al Parlamentului European în ceea ce privește creșterea sensibilizării cu privire la conflictele mondiale; solicită creșterea sumei acordate în următorul mandat parlamentar;
29. recunoaște necesitatea ca Parlamentul, în sprijinul eforturilor globale ale UE, să instituționalizeze procedurile sale de mediere; solicită consolidarea diplomației parlamentare și a activităților de schimb, inclusiv prin intermediul activității delegațiilor parlamentare;
30. subliniază cooperarea strânsă de lungă durată dintre Parlament și Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) în domeniul alegerilor și al sprijinului pentru democrație, solicită extinderea acestei cooperări în domeniul medierii și al dialogului;
Referitor la femei, pace și securitate - consolidarea capacităților de gen în prevenirea și medierea conflictelor la nivelul UE
31. solicită punerea în aplicare a unei egalități de gen depline și a eforturilor speciale de asigurare a participării femeilor, a fetelor și a tineretului și a protecției drepturilor lor în cadrul întregului ciclu de conflict, de la prevenirea conflictelor până la reconstrucția post-conflict, în contextul activităților UE de prevenire a conflictelor și de mediere;
32. solicită ca toate acțiunile de cooperare, formare și intervenție să țină seama de aspectele de gen; salută inițiativele UE în acest sens, precum și contribuția activă a acesteia la următorul Plan de acțiune privind problematica de gen și noua abordare strategică a UE privind femeile, pacea și securitatea;
33. solicită includerea cunoștințelor specializate privind genul, inclusiv violența bazată pe gen și violența sexuală în situații de conflict, în toate etapele de prevenire a conflictelor, în procesul de mediere și în cel de edificare a păcii;
34. solicită UE să își asume un rol de lider în ceea ce privește punerea în aplicare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU privind tineretul, pacea și securitatea, și includerea principiilor consacrate în acestea în activitățile UE de prevenire a conflictelor și de mediere;
35. solicită ca toate formele de cooperare, formare și intervenție să fie sensibile la nevoile și aspirațiile tinerilor și să se bazeze pe acestea, ținând seama de modurile diferite în care conflictele violente le influențează viața și viitorul, precum și contribuțiile valoroase pe care le pot aduce la prevenirea și soluționarea conflictelor violente;
Referitor la consolidarea rolului și a capacităților organizațiilor societății civile în abordarea UE de prevenire a conflictelor și de mediere
36. consideră că rolul organizațiilor societății civile ar trebui luat în considerare în cadrul abordării generale a UE și al priorităților sale în ceea ce privește dezvoltarea capacităților;
37. subliniază importanța măsurilor de consolidare a încrederii și a contactelor umane în ceea ce privește prevenirea și soluționarea conflictelor;
38. solicită consultări cu organizațiile societății civile, în special cu cele specializate în drepturile femeilor și drepturile minorităților, la elaborarea și punerea în aplicare a programelor și politicilor UE în materie de pace, securitate și mediere;
Referitor la resursele financiare și bugetare disponibile pentru prevenirea și medierea conflictelor la nivelul UE
39. consideră că provocările din ce în ce mai mari impun credite mai mari pentru prevenirea conflictelor și asigurarea unei capacități specifice de personal;
40. subliniază necesitatea punerii la dispoziție a unor resurse financiare suficiente și rezervate pentru acțiunile UE de prevenire a conflictelor și de mediere în cadrul următorului cadru financiar multianual (2021-2027);
41. invită VP/ÎR să prezinte Parlamentului informații actualizate cu privire la linia bugetară a SEAE consacrată analizei conflictelor și sensibilizării la conflicte, alertei timpurii, sprijinirii medierii și viitoarelor priorități în acest domeniu;
°
° °
42. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție președinților Comisiei și Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, SEAE, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, Comisiei, OSCE, Secretarului General al ONU, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
- [1] JO C 356, 4.10.2018, p. 130.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2018)0312.
- [3] JO L 335, 15.12.2017, p. 6.
EXPUNERE DE MOTIVE
Uniunea Europeană este, în esență, un proiect de pace și, prin urmare, este normal faptul că prevenirea conflictelor și consolidarea păcii sunt elemente centrale ale politicii sale externe. Potrivit Tratatului de la Lisabona, UE urmărește să promoveze pacea (titlul I articolul 3-1) și își formulează conceptul de pace pe baza propriilor valori și principii.
Aceste principii se traduc în obiective de politică externă inspirate de o definiție cuprinzătoare a păcii, care include nu numai securitatea și stabilitatea (cum ar fi absența violenței armate), ci răspunde și cauzelor profunde ale conflictelor prin promovarea democrației, a bunei guvernări, a drepturilor omului, a dezvoltării sustenabile și a securității umane. Acest lucru înseamnă, în esență, că pacea merge mână în mână cu protejarea vieții și a bunăstării fiecărei ființe umane în toate aspectele vieții lor, iar modalitatea de a realiza acest lucru este de a crea o securitate bazată pe drepturile omului și pe securitatea umană, și nu prin militarizare.
Observația generală 30 a Comitetului ONU privind CEDAW (Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei) reamintește că experiențele femeilor sunt adesea excluse deoarece nu sunt pertinente pentru anticiparea conflictelor, și că participarea femeilor la prevenirea conflictelor și în instituțiile active în domeniul diplomației preventive este scăzută. De asemenea, UE recunoaște că „subreprezentarea femeilor în procesele de mediere și în negocierile de pace, precum și lipsa de cunoștințe specializate în materie de gen în echipele de mediere limitează în mod serios măsura în care experiența femeilor în materie de conflicte și nevoile ulterioare în materie de justiție și redresare sunt abordate în cadrul acestor procese” (Conceptul UE din 2009 privind medierea și dialogul).
Atunci când femeile și minoritățile nu sunt incluse în activitatea de prevenire a conflictelor, acesteia îi vor lipsi informații și aspecte deosebit de importante. Numai printr-o reprezentare a femeilor favorabilă includerii și prin utilizarea unei analize de gen a conflictelor vom fi în măsură să elaborăm răspunsuri corecte și să ajungem la o pace sustenabilă. Acțiunea, vocea și capacitățile femeilor, precum și o analiză de gen intersecțională, sunt esențiale pentru dialoguri, pentru a se putea elabora politici mai bune și a se ajunge la acorduri de pace echitabile. Am asistat la aceasta în diferite contexte, precum Libia, Yemen, Nigeria și Columbia. De fapt, am văzut acest lucru în orice parte a lumii.
Potrivit Ligii internaționale pentru pace și libertate a femeilor, „Programul privind femeile, pacea și securitatea are un potențial de transformare. El constituie un instrument puternic pentru trecerea de la un proces decizional exclusiv la unul democratic, de la inegalitatea de gen la justiția în materie de gen și de la conflicte și violență la o pace sustenabilă”.
Programul privind femeile, pacea și securitatea (WPS) este acum recunoscut la nivel internațional, dar există încă obstacole majore în privința punerii sale în aplicare. SEAE recunoaște că un răspuns la problematica de gen în prevenirea conflictelor și mediere necesită cunoștințe și expertiză în materie de gen, atât în chestiuni specifice, cât și în ceea ce privește întregul proces de pace (fișă informativă - Proiectul de sprijin al SEAE pentru mediere - Participarea femeilor și problematica de gen). Un alt aspect-cheie este, desigur, traducerea angajamentelor în acțiuni concrete și sprijinirea acestora cu finanțare și resurse consacrate în mod specific. În acest context, UE poate juca un rol important și de lider în punerea în aplicare a Agendei privind FPS, ceea ce înseamnă și asumarea unui rol de lider în promovarea păcii la nivel mondial.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
Data adoptării |
4.2.2019 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
20 4 16 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Michèle Alliot-Marie, Bas Belder, Goffredo Maria Bettini, Elmar Brok, Klaus Buchner, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Michael Gahler, Iveta Grigule-Pēterse, Sandra Kalniete, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Clare Moody, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Dobromir Sośnierz, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Brando Benifei, Neena Gill, Liisa Jaakonsaari, Marek Jurek, Soraya Post, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Helmut Scholz |
||||
|
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
José Blanco López, Santiago Fisas Ayxelà, Karin Kadenbach, Ramón Luis Valcárcel Siso, Julie Ward, Flavio Zanonato |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
20 |
+ |
|
|
ALDE |
Iveta Grigule-Pēterse, Javier Nart |
|
|
ECR |
Charles Tannock, Geoffrey Van Orden |
|
|
S&D |
Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, José Blanco López, Neena Gill, Liisa Jaakonsaari, Karin Kadenbach, Arne Lietz, Andrejs Mamikins, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Soraya Post, Julie Ward, Flavio Zanonato |
|
|
VERTS/ALE |
Klaus Buchner, Barbara Lochbihler |
|
|
4 |
- |
|
|
ECR |
Bas Belder, Marek Jurek |
|
|
NI |
Georgios Epitideios, Dobromir Sośnierz |
|
|
16 |
0 |
|
|
GUE/NGL |
Helmut Scholz |
|
|
PPE |
Michèle Alliot-Marie, Elmar Brok, Arnaud Danjean, Santiago Fisas Ayxelà, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, David McAllister, Ramona Nicole Mănescu, Francisco José Millán Mon, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Ramón Luis Valcárcel Siso |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri