RAPORT referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență României, Italiei și Austriei
5.9.2019 - (COM(2019)0206 – C9‑0005/2019 – 2019/2023(BUD))
Comisia pentru bugete
Raportor: Siegfried Mureşan
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență României, Italiei și Austriei
(COM(2019)0206 – C9‑0005/2019 – 2019/2023(BUD))
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0206 – C9‑0005/2019),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene[1],
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[2], în special articolul 10,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[3], în special punctul 11,
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,
– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0002/2019),
1. salută decizia, ca semn de solidaritate a Uniunii față de cetățenii Uniunii și regiunile afectate de catastrofe naturale;
2. subliniază necesitatea urgentă de a acorda asistență financiară prin intermediul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene („Fondul”) regiunilor afectate de catastrofe naturale în Uniune în 2018;
3. salută propunerea Comisiei[4] din 7 martie 2019 de modificare a mecanismului de protecție civilă al Uniunii ca instrument-cheie pentru consolidarea capacităților Uniunii de gestionare a riscurilor de catastrofe naturale, cu un pachet financiar pentru perioada de finanțare 2021-2027 care corespunde nivelului de ambiție stabilit în Decizia (UE) 2019/420 a Parlamentului European și a Consiliului[5] și în conformitate cu Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 [6]; se declară convins că Fondul și mecanismul UE de protecție civilă ar trebui să fie dublate de eforturi de prevenire, pregătire și răspuns la catastrofele naturale din statele membre;
4. aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;
5. încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
6. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.
ANEXĂ: DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Austriei, Italiei și României
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene[7], în special articolul 4 alineatul (3),
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[8], în special punctul 11,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) Obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (denumit în continuare „fondul”) este de a permite Uniunii să răspundă în mod rapid, eficient și flexibil la situațiile de urgență pentru a-și manifesta solidaritatea cu populația din regiunile afectate de dezastre naturale.
(2) Fondul nu depășește o valoare anuală maximă de 500 000 000 EUR (la prețurile din 2011), astfel cum se prevede la articolul 10 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului[9].
(3) La 7 septembrie 2018 România a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme care au provocat inundații extinse.
(4) La 20 decembrie 2018, Italia a depus o cerere de mobilizare a fondului, ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme.
(5) La 14 ianuarie 2019, Austria a depus o cerere de mobilizare a fondului, ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme.
(6) Cererile României, Italiei și Austriei îndeplinesc condițiile de acordare a unei contribuții financiare din fond, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002.
(7) Prin urmare, fondul ar trebui să fie mobilizat pentru a se acorda o contribuție financiară României, Italiei și Austriei.
(8) Pentru a reduce la minimum perioada necesară în vederea mobilizării fondului, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2019, se mobilizează din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene următoarele sume în credite de angajament și de plată:
(a) suma de 8 192 300 EUR se acordă României;
(b) suma de 277 204 595 EUR se acordă Italiei;
(c) suma de 8 154 899 EUR se acordă Austriei.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la … [data adoptării].
Adoptată la …
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
EXPUNERE DE MOTIVE
Comisia propune mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (denumit în continuare „fondul”) pentru a acorda asistență financiară legată de fenomenele meteorologice extreme care au avut loc în cursul anului 2018 în România, Italia și Austria.
România - inundații
În vara anului 2018, precipitațiile abundente din regiunea de nord-est a României au cauzat inundații pe scară largă în toate cele șase județe ale regiunii cu daune importante aduse infrastructurii, cum ar fi baraje, diguri, drumuri, poduri, rețele de epurare a apei și de canalizare, distribuția energiei electrice și a gazelor, alimentarea cu apă potabilă și sisteme de irigare, școli și alte clădiri publice. În plus, au existat pierderi semnificative în agricultură și daune pentru gospodăriile private.
În cererea depusă, primită de Comisie la 7 septembrie 2018, autoritățile române au estimat daunele directe totale la 196,8 milioane EUR sau 1,24 % din PIB-ul regiunii afectate, adică sub valoarea limită pentru mobilizarea FSUE într-o regiune de nivel NUTS 2 (anume 1,5 % din PIB-ul regional). În cererea revizuită depusă la 9 octombrie 2018 și finalizată la 14 decembrie 2018, prejudiciul estimat a fost majorat la 327,7 milioane EUR sau 2,07 % din PIB-ul regional, echivalând catastrofa cu o „catastrofă naturală regională”, în sensul articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul privind FSUE.
Costul total al operațiunilor de urgență și de recuperare esențiale eligibile, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) din regulament, a fost estimat de autoritățile române la 294 milioane EUR, cele mai mari părți fiind legate de costurile de asigurare a infrastructurii (îndiguiri) și de refacere a infrastructurii de transport.
Regiunea afectată face parte din categoria „regiunilor mai puțin dezvoltate” în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) pentru perioada 2014-2020. Autoritățile române nu au informat că au intenția de a realoca fonduri din programele aferente fondurilor ESI pentru măsurile de reabilitare. Nu s-a solicitat niciun avans.
În conformitate cu practica anterioară, Comisia propune aplicarea unei rate de 2,5 % din totalul daunelor directe pentru cazurile sub pragul de „catastrofă majoră”(adică 0,6 % din VNB sau 3 miliarde EUR la prețurile din 2011, reținându-se valoarea cea mai mică). Prin urmare, cuantumul total al asistenței propuse este de 8 192 300 EUR.
Italia - fenomene meteorologice extreme
În toamna anului 2018, evenimente meteorologice extreme au afectat aproape toate regiunile din Italia de la nord la sud, ceea ce a generat alunecări de teren, inundații și căderi de copaci, cu 34 de victime și o persoană dispărută. Daunele materiale au inclus perturbări majore în rețelele rutiere și fluviale, daune aduse unor clădiri publice și private, întreruperi ale rețelelor electrice și de gaze și pierderi semnificative pentru industria lemnului și pentru turism. Aceste fenomene meteorologice pot fi considerate ca unitare din punct de vedere meteorologic.
În cererea din 20 decembrie 2018 și actualizată la 27 martie 2019, autoritățile italiene au prezentat estimări ale daunelor de 6,6 miliarde EUR (suma actualizată), ceea ce corespunde unui procent de 192 % din valoarea pragului aplicabil Italiei. Estimările daunelor au fost confirmate de rapoartele Serviciului Copernicus și de baza de date a Laboratorului european pentru furtuni puternice. Ca urmare, cererea se califică în baza criteriilor aplicabile catastrofelor naturale majore, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulament.
Costul operațiunilor de urgență și de recuperare a fost estimat la peste 1 700 milioane EUR, cea mai mare parte fiind destinată asigurării infrastructurii de protecție.
Trei dintre regiunile afectate (Calabria, Campania și Sicilia) sunt „regiuni mai puțin dezvoltate” în cadrul fondurilor ESI, două sunt „regiuni aflate în tranziție” (Abruzzo și Sardinia), în timp ce restul de 9 sunt „regiuni mai dezvoltate”. Nu s-a semnalat intenția de a realoca fonduri ESI pentru măsurile de recuperare.
La fel, conform practicii anterioare, Comisia consideră că asistența ar trebui să fie progresivă și propune aplicarea unei rate de 2,5 % pentru pagubele situate sub valoarea de „catastrofă naturală majoră” și de 6 % pentru cele care depășesc pragul. Prin urmare, cuantumul total al ajutorului propus este de 277 204 595 EUR.
Austria - fenomene meteorologice extreme
În octombrie 2018, regiunile Carintia și Tirolul de Est din sudul Austriei au fost afectate de aceleași fenomene meteorologice care au lovit Italia. Ploile abundente și vânturile provocate de furtuni au dus la inundații, la pagube forestiere importante, la alunecări de teren și la pene de curent.
Autoritățile austriece au solicitat o contribuție din partea fondului la 14 ianuarie 2019 și au actualizat cererea la 20 februarie 2019. Daunele directe totale, estimate la 326,2 milioane EUR, sunt inferioare pragului pentru „catastrofe majore” aplicabil Austriei în 2018, precum și pragului de „catastrofă regională” de 1,5 % din PIB-ul regional. Având în vedere că aceste catastrofe au fost cauzate de aceleași condiții meteorologice ca cele din Italia, cererea este eligibilă în temeiul așa-numitei dispoziții „privind țara învecinată” de la articolul 2 alineatul (4) din regulament.
Costul operațiunilor de urgență și de recuperare a fost estimat de autoritățile austriece la 214,5 milioane EUR, cea mai mare parte din aceste costuri având ca obiect măsuri de securizare a malurilor râurilor și de evitare a eroziunii solului.
Regiunile afectate intră în categoria „regiuni mai dezvoltate”, așa cum se califică acestea pentru fondurile ESI. Autoritățile austriece nu au solicitat plata unui avans, ci și-au declarat intenția de a utiliza fonduri în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală pentru măsuri de protecție a pădurilor.
Comisia propune aplicarea ratei obișnuite de 2,5 % pentru catastrofe în temeiul dispoziției privind „țara învecinată”, ajungându-se astfel la o contribuție financiară totală propusă din fond de 8 154 899 EUR.
Concluzii
Suma totală propusă pentru a fi mobilizată pentru România, Italia și Austria este de 293 551 794 EUR. Mobilizarea propusă necesită modificarea bugetului pe 2019 printr-un proiect de buget rectificativ (PBR nr. 3/2019), care să vizeze majorarea fondurilor prevăzute la linia bugetară 13 06 01 „Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei” cu suma susmenționată, atât în credite de angajament, cât și în credite de plată.
Suma totală disponibilă la începutul exercițiului 2019 era de 851 082 072 EUR, reprezentând alocarea de 585 829 691 EUR pentru 2019, plus suma de 265 252 381 EUR ce nu fusese cheltuită în 2018 și fusese reportată în 2019.
Aceasta este prima decizie de mobilizare pentru 2019; rămâne un disponibil de 557 530 278 EUR pentru restul anului 2019, cu mult peste suma obligatorie prevăzută până la 1 octombrie 2019, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul privind CFM (25 % din alocarea anuală pentru 2019, adică 146 457 423 EUR).
Raportorul sprijină statele membre care utilizează fondurile structurale și de investiții pentru reconstrucția regiunilor afectate și invită Comisia să sprijine și să aprobe rapid realocarea acordurilor de parteneriat solicitată de Austria pentru reconstrucția acestor regiuni.
Raportorul recomandă aprobarea rapidă a propunerii de decizie a Comisiei anexată la prezentul raport, pentru mobilizarea rapidă a sumelor de mai sus, în semn de solidaritate europeană cu statele membre afectate.
ANEXĂ: SCRISOAREA Comisiei pentru dezvoltare regională
Dlui Van Overtveldt,
Președinte
Comisia pentru bugete
BRUXELLES
Subiect: Aviz privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (COM(2019)0206 – C9-0005/2019 – 2019/2023(BUD))
Stimate domnule Van Overtveldt,
Comisiei pentru dezvoltare regională i-a fost prezentată pentru aviz propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru acordarea de asistență României, Italiei și Austriei (COM(2019)0206 – C9-0005/2019 – 2019/2023(BUD)). Înțeleg că în Comisia pentru bugete se are în vedere adoptarea în curând a unui raport referitor la această propunere.
Ea ar urma să mobilizeze Fondul de solidaritate al Uniunii Europene după cum urmează:
(a) 8 192 300 EUR pentru a veni în sprijinul măsurilor luate ca urmare a ploilor abundente și repetate și a inundațiilor la scară largă care au avut loc în nord-estul României în vara anului 2018;
(b) 277 204 595 EUR pentru a veni în sprijinul măsurilor luate ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme care au cauzat alunecări de teren, inundații și copaci căzuți în aproape toate regiunile din Italia în toamna anului 2018;
(c) 8 154 899 EUR pentru a veni în sprijinul măsurilor luate ca urmare a ploilor abundente și a vânturilor violente care au cauzat inundații, au afectat grav pădurile și au cauzat alunecări de teren și întreruperi ale curentului electric în Carintia și în Tirolul de Est în Austria, în octombrie 2018.
Normele aplicabile contribuțiilor financiare din partea FSUE sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene.
Coordonatorii comisiei au analizat această propunere și m-au însărcinat să vă comunic faptul că majoritatea membrilor acestei comisii nu au obiecții față de mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru a se aloca sumele menționate mai sus, care au fost propuse de Comisie.
Cu deosebită considerație,
Younous Omarjee
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
Data adoptării |
3.9.2019 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
35 1 3 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Rasmus Andresen, Clotilde Armand, Robert Biedroń, Anna Bonfrisco, Jonathan Bullock, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, David Cormand, Paolo De Castro, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Alexandra Geese, Valentino Grant, Elisabetta Gualmini, Valerie Hayer, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, John Howarth, Mislav Kolakušić, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Zbigniew Kuźmiuk, Hélène Laporte, Pierre Larrouturou, Margarida Marques, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Henrik Overgaard Nielsen, Jake Pugh, Karlo Ressler, Bogdan Rzońca, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds, Nils Ušakovs, Johan Van Overtveldt, Rainer Wieland, Angelika Winzig |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Damian Boeselager, Herbert Dorfmann |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
35 |
+ |
ECR |
Zbigniew Kuźmiuk, Bogdan Rzońca, Johan Van Overtveldt |
ID |
Anna Bonfrisco, Valentino Grant, Hélène Laporte |
NI |
Mislav Kolakušić |
PPE |
Lefteris Christoforou, Herbert Dorfmann, José Manuel Fernandes, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Karlo Ressler, Rainer Wieland, Angelika Winzig |
RENEW |
Clotilde Armand, Olivier Chastel, Valerie Hayer, Moritz Körner, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds |
S&D |
Robert Biedroń, Paolo De Castro, Eider Gardiazabal Rubial, Elisabetta Gualmini, John Howarth, Pierre Larrouturou, Margarida Marques, Nils Ušakovs |
VERTS/ALES |
Rasmus Andresen, Damian Boeselager, David Cormand, Alexandra Geese |
1 |
- |
ID |
Joachim Kuhs |
3 |
0 |
NI |
Jonathan Bullock, Henrik Overgaard Nielsen, Jake Pugh |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
- [2] JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
- [3] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
- [4] COM(2019)0125.
- [5] Decizia (UE) 2019/420 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 martie 2019 de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii, JO L 77I, 20.3.2019, p. 1.
- [6] P8-TA-PROV(2018)0449.
- [7] JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
- [8] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
- [9] Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
- Dată de introdus de către Parlament înainte de publicarea în JO.