Procedură : 2019/2028(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0017/2019

Texte depuse :

A9-0017/2019

Dezbateri :

PV 22/10/2019 - 14
CRE 22/10/2019 - 14

Voturi :

PV 23/10/2019 - 11.2
CRE 23/10/2019 - 11.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0038

<Date>{15/10/2019}15.10.2019</Date>
<NoDocSe>A9-0017/2019</NoDocSe> (<RefVer>Partea 1</RefVer>)
PDF 520kWORD 232k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(11734/2019 – C9-0119/2019 – 2019/2028(BUD))</DocRef>

Partea 1: Propunere de rezoluție


<Commission>{BUDG}Comisia pentru bugete</Commission>

Raportoare:  <Depute>Monika Hohlmeier (secțiunea III – Comisia)</Depute>

 <Depute>Eider Gardiazabal Rubial (alte secțiuni)</Depute>

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ AL Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ AL Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ AL Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ AL Comisiei pentru afaceri economice și monetare
 AVIZ AL Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ AL Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ AL Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 3.9.2019AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
 AVIZ AL Comisiei pentru transport și turism
 AVIZ AL Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ AL Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ AL Comisiei pentru pescuit
 AVIZ AL Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ AL Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 AVIZ AL Comisiei pentru afaceri constituționale
 AVIZ AL Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 SCRISOAREA Comisiei pentru comerț internațional
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020

(11734/2019 – C9-0119/2019 – 2019/2028(BUD))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

 având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene[1],

 având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012[2],

 având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[3] („Regulamentul privind CFM”),

 având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[4],

 având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2020, secțiunea III – Comisia[5],

 având în vedere Rezoluția sa din 28 martie 2019 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2020[6],

 având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020, adoptat de Comisie la 5 iulie 2019 (COM(2019)0400) („PB”),

 având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 adoptată de Consiliu la 3 septembrie 2019 și transmisă Parlamentului European la 13 septembrie 2019 (11734/2019 – C9-0119/2019),

 având în vedere articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris, ratificat de Uniunea Europeană la 5 octombrie 2016,

 având în vedere Analiza panoramică a Curții de Conturi Europene intitulată „Acțiunile UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice” (2017),

 având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

 având în vedere articolul 94 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizele celorlalte comisii vizate,

 având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0017/2019),

Secțiunea III

Prezentare generală

1. reamintește că Parlamentul a stabilit, în Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2020, priorități politice clare pentru bugetul pe 2020 care să reprezinte o punte către Europa viitorului și să asigure o valoare adăugată europeană; își reafirmă angajamentul ferm față de aceste priorități și își prezintă poziția expusă în continuare, menită să asigure un nivel adecvat de finanțare pentru realizarea lor;

2. reafirmă poziția Parlamentului conform căreia bugetul pe 2020 ar trebui să pregătească terenul pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și să constituie o bază solidă pentru inițierea unei noi generații de programe și politici ale Uniunii; reamintește, de asemenea, că 2020 este ultimul exercițiu din actualul CFM, reprezentând astfel pentru Uniune ultima șansă de a face progrese pe calea îndeplinirii angajamentelor politice stabilite pentru perioada în curs, inclusiv în ceea ce privește realizarea obiectivului UE privind schimbările climatice și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), precum și concretizarea Pilonului european al drepturilor sociale; subliniază, în acest context, că bugetul Uniunii trebuie să evalueze și să integreze impactul deplin al politicilor Uniunii asupra egalității de gen (bugetarea de gen), promovând astfel integrarea perspectivei de gen și egalitatea de șanse;

3. ia act de poziția Consiliului privind PB, care reduce creditele de angajament cu 1,51 miliarde EUR față de propunerea Comisiei; consideră că reducerile operate de Consiliu se află în contradicție flagrantă cu prioritățile Uniunii, nu sunt justificate de capacitatea de absorbție și au ca scop neutralizarea tuturor majorărilor specifice solicitate și obținute de Parlament în exercițiile financiare precedente; decide, așadar, ca regulă generală, să restabilească până la nivelul din PB, atât pentru cheltuielile operaționale, cât și pentru cele administrative, creditele de la toate liniile bugetare reduse de Consiliu și să își formuleze poziția pe baza PB;

4. este ferm convins de necesitatea stringentă de a combate provocările climatice și de a proteja mediul într-un mod care să stimuleze ocuparea forței de muncă, să creeze noi locuri de muncă, să întărească competitivitatea, să promoveze dezvoltarea durabilă și să asigure prosperitatea socială; subliniază rolul esențial al tehnologiilor noi și emergente pentru atingerea acestui obiectiv; reliefează necesitatea ca Uniunea să fie un exemplu în acest sens și să inspire alte țări din întreaga lume să își majoreze cheltuielile legate de climă; salută apelurile insistente la acțiune lansate de liderii Uniunii în cadrul recentului summit al ONU privind schimbările climatice și angajamentele asumate recent de o serie de state membre de a majora cheltuielile în domenii precum eficiența energetică, energia din surse regenerabile sau infrastructura de transport și energetică sustenabilă; consideră că astfel de declarații ar trebui să fie însoțite de acțiuni concrete din partea statelor membre, inclusiv atunci când acestea deliberează în cadrul Consiliului;

5.  reamintește obligațiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris și angajamentul Uniunii de a aloca măsurilor legate de climă 20 % din cheltuielile Uniunii pentru perioada 2014-2020; constată că 21,0 % din creditele de angajament propuse în PB pentru 2020 sunt legate de climă și că ar trebui alocate cel puțin 3,5 miliarde EUR în plus cheltuielilor legate de climă pentru a realiza obiectivul de 20 %; regretă că, în actualul CFM, bugetul Uniunii dispune de mijloace limitate pentru a face față provocării climatice pe cont propriu și atrage atenția că este nevoie de investiții mult mai mari în domeniu, între 175 și 290 de miliarde EUR pe an, potrivit estimărilor Comisiei;

6.  subliniază că bugetul pe 2020 ar trebui să pregătească Uniunea pentru un obiectiv și mai ambițios de integrare a aspectelor legate de climă și de biodiversitate în CFM 2021-2027, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor europeni; solicită o metodologie mai transparentă, mai strictă și mai cuprinzătoare, elaborată în conformitate cu metodologii recunoscute la nivel internațional, care să includă indicatori de performanță revizuiți pentru definirea și monitorizarea cheltuielilor legate de climă și de biodiversitate; așteaptă cu interes o propunere concretă privind Pactul ecologic european, descris în orientările politice ale noii Președinte alese a Comisiei; reamintește, în acest context, angajamentul său ferm față de reforma sistemelor de resurse proprii ale Uniunii, inclusiv prin introducerea unui pachet de noi resurse proprii care să fie aliniate mai bine la prioritățile majore de politică ale Uniunii precum combaterea schimbărilor climatice;

7. propune, prin urmare, un buget pe 2020 care să aducă o contribuție importantă la combaterea provocărilor de mediu și a schimbărilor climatice și care să reducă cât mai mult întârzierile înregistrate pe calea realizării obiectivului de a aloca măsurilor legate de climă 20 % din cheltuielile Uniunii pentru perioada 2014-2020; propune o majorare semnificativă, cu peste 2 miliarde EUR față de PB, a unor linii bugetare de la mai multe rubrici, cu preponderență de la subrubrica 1a, care aduce o contribuție semnificativă la obiectivul legat de cheltuielile pentru climă; alocă atent aceste majorări liniilor care dau dovadă de o rată excelentă de execuție și de o capacitate operațională suficientă pentru a putea absorbi în 2020 creditele suplimentare;

8. evidențiază că tineretul rămâne o prioritate absolută pentru bugetul Uniunii; subliniază că, în pofida tendințelor pozitive în reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor din Uniune, absența perspectivelor pentru tineri constituie o urgență socială foarte reală în anumite zone ale Uniunii, înregistrându-se disparități semnificative la nivelul statelor membre și al regiunilor; decide, prin urmare, să întărească Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), majorând creditele respective peste nivelul propus de Comisie, inclusiv pentru a asigura o tranziție fără probleme către Fondul social european Plus (FSE+) în următorul CFM;

9. majorează resursele financiare pentru a se putea face față în viitor cererilor legate de Erasmus+, principalul program pentru educație și formare din UE, inclusiv pentru educația și formarea profesională, tineret și sport; subliniază că Erasmus+ este un program emblematic esențial al Uniunii, foarte cunoscut în rândul cetățenilor acesteia, care a produs rezultate concrete cu o valoare adăugată europeană clară; își reafirmă angajamentul de a tripla finanțarea programului în CFM 2021-2027; reliefează necesitatea de a continua și de a consolida acțiunea pregătitoare DiscoverEU, având în vedere intenția de integrare a acesteia în programul Erasmus+ aferent perioadei 2021-2027; solicită ca, în cadrul programului Erasmus+, să se acorde o atenție deosebită acțiunilor de mobilitate în domeniul educației adulților, în special pentru persoanele în vârstă;

10. propune majorări specifice și la alte linii bugetare legate de prioritățile Parlamentului, în domenii precum IMM-urile, digitalizarea, inteligența artificială, cercetarea în domeniul cancerului, cooperarea în materie de securitate și justiție, vămile, migrația și politica externă, inclusiv dezvoltarea și ajutorul umanitar;

11. sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor descentralizate; consideră, prin urmare, că orice reducere propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite acestora să își îndeplinească sarcinile; propune majorări specifice ale creditelor alocate agențiilor care vor avea sarcini suplimentare sau care se confruntă cu o sarcină de muncă sporită din cauza unor noi provocări;

12. constată, în concluzie, că, pentru a finanța în măsură adecvată prioritățile urgente menționate mai sus și având în vedere că marjele de la anumite rubrici sunt foarte reduse sau inexistente în 2020, trebuie mobilizate pe deplin Instrumentul de flexibilitate și marja globală pentru angajamente și trebuie mobilizată marja pentru situații neprevăzute, o parte din aceasta rămânând disponibilă pentru finanțarea unor evenimente neprevăzute care ar putea să se producă în cursul anului viitor; reamintește, de asemenea, că mecanismele de flexibilitate prevăzute în Regulamentul privind CFM vor expira la sfârșitul perioadei în curs;

13.  subliniază necesitatea de a reutiliza integral dezangajările pentru cercetare, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; regretă profund că Consiliul respinge din nou aplicarea acestei dispoziții legislative, după ce Comisia a propus activarea sa parțială în PB; își declară intenția de a insista asupra poziției sale, care reflectă atât litera, cât și spiritul Regulamentului financiar; intenționează să rezolve această problemă în cadrul concilierii bugetare de anul acesta; propune reutilizarea deplină a acestor dezangajări pentru a consolida patru linii bugetare ale programului Orizont 2020 cu cele mai multe activități de cercetare în domeniul climei;

14. stabilește nivelul global al creditelor de angajament pentru bugetul pe 2020 (toate secțiunile) la 170 971 519 973 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 2 699 813 994 EUR față de PB; decide, în plus, să pună la dispoziție suma de 280 700 000 EUR sub formă de credite de angajament în urma dezangajărilor, în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; stabilește nivelul global al creditelor de plată pentru bugetul pe 2020 (toate secțiunile) la 159 146 168 195 EUR;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

15. subliniază că programul Orizont 2020 generează o valoare adăugată europeană considerabilă și contribuie în mod vital la dezvoltarea tehnologiilor ecologice și a inovațiilor favorabile climei și mediului, pregătind astfel terenul pentru un viitor fără emisii de carbon și sprijinind tranziția către o economie mai circulară; subliniază, de asemenea, importanța acestui program și pentru alte domenii importante ale cercetării europene, cum ar fi digitalizarea, inteligența artificială și cercetarea în domeniul cancerului; majorează în mod semnificativ, așadar, fondurile alocate programului Orizont 2020, cu 737,8 milioane EUR peste nivelul din PB sub formă de credite de angajament; totodată, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, pune integral la dispoziție suma de 280,7 milioane EUR în credite de angajament în urma dezangajărilor efectuate în 2018 ca urmare a neimplementării proiectelor de cercetare, alocând această sumă liniilor bugetare aferente programului Orizont 2020 care au cea mai mare pertinență pentru proiectele de cercetare legate de climă și invită Comisia să acorde o atenție deosebită repartizării geografice echitabile a fondurilor respective;

16. este convins că lupta împotriva cancerului ar trebui să constituie o prioritate absolută a Uniunii și că trebuie intensificate eforturile în acest sens; subliniază că cercetarea în domeniul cancerului reprezintă un pilon important în acest proces; adoptă, prin urmare, o creștere a resurselor financiare destinate cercetării în domeniul cancerului de la liniile bugetare relevante ale programului Orizont 2020 care înregistrează și o rată foarte ridicată de execuție bugetară; insistă ca cercetarea să se intensifice fără întârziere în acest domeniu, având în vedere, de asemenea, investiții mai substanțiale anticipate în următorul CFM;

17. reamintește că poziția Europei ca principal furnizor de tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) depinde de resursele alocate pentru dezvoltarea și testarea noilor tehnologii TIC, precum și pentru acordarea de asistență întreprinderilor nou-înființate și tehnologice, cu scopul de a spori capacitatea relevantă a pieței; în acest sens, reiterează necesitatea de a furniza fonduri suplimentare centrelor europene de cercetare și întreprinderilor mici și mijlocii, punând accentul pe dezvoltarea și promovarea unor tehnologii cum ar fi motoarele de căutare, serviciile de traducere și alte tehnologii inovatoare similare;

18. evidențiază rolul esențial al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în promovarea dezvoltării strategice a unei rețele transeuropene foarte performante și sustenabile, care să asigure interconectarea între infrastructura de transport, acordând o atenție deosebită rețelei feroviare, inclusiv trenurilor de noapte, infrastructura energetică și infrastructura TIC și să contribuie în mod semnificativ la tranziția către o societate neutră din punctul de vedere al efectelor asupra climei; propune, așadar, să fie majorată finanțarea pentru MIE-Transporturi și MIE-Energie cu o sumă totală de 545 de milioane EUR peste nivelul din PB în credite de angajament;

19. consideră că este de asemenea necesar să fie consolidate și alte priorități importante din cadrul acestei subrubrici; atrage atenția, în acest sens, asupra IMM-urilor, care constituie un element esențial al economiei Uniunii și joacă un rol determinant în realizarea de investiții de înaltă calitate și în crearea de locuri de muncă în toate statele membre; adoptă, în acest context, o majorare a fondurilor programului COSME, pentru a crește și mai mult capacitatea programului de a promova spiritul antreprenorial, inclusiv spiritul antreprenorial al femeilor, și de a îmbunătăți competitivitatea și accesul pe piețe al întreprinderilor din Uniune și solicită să se pună accentul pe transformarea digitală a IMM-urilor; reamintește că alocarea propusă în PB pentru COSME s-a situat chiar sub nivelul prevăzut în programarea financiară și adoptă o majorare de 50 de milioane EUR în credite de angajament peste nivelurile din PB;

20. atrage atenția că Erasmus+ rămâne un program foarte prețuit și extrem de popular, numărul cererilor de participare depășind considerabil finanțarea disponibilă, și că acest program contribuie la cultivarea unui sentiment puternic de identitate europeană comună; adoptă, prin urmare, o majorare cu 123,4 milioane EUR a creditelor de angajament peste nivelul din PB, pentru a combate ratele scăzute de reușită și pentru a permite unui număr mai mare de persoane să beneficieze de acest program;

21.  propune majorări punctuale ale creditelor alocate Autorității Europene a Muncii (ELA), Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), precum și ale creditelor și efectivelor Agenției GNSS European, Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER);

22. majorează, prin urmare, nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1a cu 1 503 766 221 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate cu ajutorul marjei disponibile și prin mobilizarea instrumentelor speciale; decide, în plus, să pună la dispoziția acestei subrubrici suma de 280 700 000 EUR sub formă de credite de angajament în urma dezangajărilor efectuate în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

23. reamintește că creșterea sustenabilă și investițiile bine direcționate reprezintă factori esențiali pentru a crea locuri de muncă de calitate și a spori nivelul de prosperitate pentru toți și că este astfel necesar să se orienteze fondurile structurale și investițiile mai eficace către promovarea creșterii economice favorabile incluziunii, reducerea inegalităților și stimularea convergenței sociale ascendente;

24. regretă că nivelul șomajului în rândul tinerilor, estimat la 14,2 % în aprilie 2019, rămâne inacceptabil de ridicat, fiind o problemă extrem de gravă în unele state membre și regiuni ale Uniunii; reliefează importanța de a consolida capacitatea de inserție profesională și capacitatea antreprenorială a tinerilor, combătând în același timp inegalitățile; este convins că lupta împotriva șomajului necesită eforturi financiare substanțiale; este hotărât să asigure fonduri suplimentare pentru programul YEI în ultimul exercițiu al actualului CFM; subliniază necesitatea de a accelera punerea în aplicare a acestui program și de a îmbunătăți în continuare eficiența sa, pentru ca acesta să ofere o mai mare valoare adăugată europeană politicilor naționale de ocupare a forței de muncă; propune, așadar, să fie majorată finanțarea programului YEI cu 363,3 milioane EUR peste nivelul din PB în credite de angajament;

25. majorează finanțarea pentru asistența tehnică având în vedere complexitatea procedurilor de gestionare a proiectelor, de la pregătirea candidaturilor până la gestionarea financiară și monitorizarea impactului, care reprezintă o dificultate majoră pentru o mai bună absorbție a „fondurilor structurale”;

26. majorează nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1b cu 373 278 264 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate prin mobilizarea instrumentelor speciale;

Rubrica 2 – Creștere economică durabilă: resurse naturale

27. remarcă cu îngrijorare că, din nou, doar 8,3 % din totalul creditelor de angajament sunt destinate pentru inversarea declinului biodiversității, procent ce reprezintă nivelul cel mai scăzut din 2015, în pofida faptului că se observă o rată accelerată și fără precedent a dispariției speciilor; solicită să se aloce resurse suficiente și care pot fi urmărite, pentru a asigura protecția coerentă și pe termen lung a biodiversității în întreaga Uniune; în conformitate cu prioritatea generală de combatere a schimbărilor climatice, acordă majorări substanțiale în valoare de 233 de milioane EUR în credite de angajament liniilor bugetare aferente programului LIFE+ la titlurile 7 și 34; se așteaptă ca Comisia să garanteze capacitatea de absorbție necesară pentru o utilizare efectivă a acestor mijloace suplimentare și să asigure o repartizare geografică mai echitabilă a unor astfel de fonduri ecologice, așa cum se va întâmpla în programele următorului CFM;

28. propune majorări necesare la anumite linii bugetare, îndeosebi pentru finanțarea măsurilor destinate contracarării impactului pestei porcine africane în mai multe state membre; constată un impact puternic și un număr mare de focare înregistrate de la începutul anului 2019, zeci de mii de animale fiind sacrificate; observă că țările terțe au investit în cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva pestei porcine africane și că Uniunea ar trebui să investească în cercetarea și dezvoltarea unui vaccin, ceea ce ar contribui la stoparea în cel mai scurt timp a răspândirii și apariției PPA;

29. reamintește că nivelul creditelor aferente Fondului european de garantare agricolă (FEGA) trebuie ajustat mai exact, ținând seama de venitul alocat preconizat să devină disponibil în 2020, conform informațiilor din scrisoarea rectificativă a Comisiei;

30.  propune o creștere punctuală a creditelor și efectivului Agenției Europene de Mediu;

31. în rezumat, majorează creditele de angajament de la rubrica 2 cu 267,3 milioane EUR (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate din marja disponibilă sub plafon; insistă că bugetul destinat agriculturii nu ar trebui să facă obiectul altor reduceri, având în vedere că sectorul agricol este afectat adesea de crize care necesită un răspuns bugetar;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

32. majorează, având în vedere plafonul care este nerealist de scăzut de la începutul actualului CFM, finanțarea pentru prioritățile Parlamentului în domeniile securității interne, migrației, drepturilor fundamentale, respectării statului de drept, promovării nediscriminării și a egalității, precum și combaterii violenței bazate pe gen; se opune ferm reducerilor operate de Consiliu în ceea ce privește Fondul pentru securitate internă (FSI) și Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și respinge propunerea Consiliului de a transfera credite de angajament în valoare de 400 de milioane EUR din FAMI într-o rezervă în așteptarea unor progrese pe calea reformării Regulamentului Dublin III[7], întrucât acest lucru ar împiedica statele membre din prima linie care primesc asistență să gestioneze presiunea migrației în mod uman;

33. subliniază că este extrem de important să se asigure fonduri și efective adecvate pentru toate agențiile din domeniul migrației, securității, controlului la frontiere și drepturilor omului, în special pentru Europol, Eurojust, EPPO, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA); atrage atenția că EPPO trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a putea ancheta și urmări penal în mod corespunzător activitățile infracționale transfrontaliere;

34. invită Comisia să creeze de urgență un fond destinat sprijinirii operațiunilor de căutare și salvare pentru a garanta o prezență puternică a acestora în Marea Mediterană;

35.  își reafirmă dorința de a utiliza bugetul Uniunii ca instrument pentru combaterea efectivă a inegalităților existente și promovarea egalității de gen, în special prin acordarea de resurse sporite pentru obiectivul specific Daphne al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” și pentru dezvoltarea umană în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare; reliefează necesitatea unei finanțări suficiente pentru a combate violența bazată pe gen și violența împotriva femeilor și fetelor refugiate și a altor grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele LGBTQI+;

36. propune o creștere de 10 % a creditelor de angajament aferente subprogramelor MEDIA și Cultură din cadrul programului Europa Creativă, pentru a remedia deficitul cronic de finanțare a acestora și proporția scăzută a cererilor selectate; majorează, de asemenea, creditele aferente acțiunilor în materie de multimedia, care au un rol determinant în combaterea dezinformării și în promovarea jurnalismului independent;

37.  propune, totodată, o creștere punctuală a contribuției Uniunii la Agenția Europeană pentru Medicamente;

38. majorează, prin urmare, nivelul creditelor de angajament de la rubrica 3 cu 121 799 746 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate prin mobilizarea suplimentară a instrumentelor speciale;

Rubrica 4 – Europa globală

39. subliniază că Uniunea trebuie să aducă o contribuție mai importantă la măsurile de combatere a schimbărilor climatice și la cele de adaptare, precum și la diplomația climatică în țările care fac obiectul instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și al mecanismului de protecție civilă al Uniunii; atrage atenția asupra posibilității ca bugetul Uniunii să ofere asistență financiară pentru reducerea riscului de dezastre și să mobilizeze instrumente financiare inovatoare, inclusiv planul de investiții externe al UE, pentru a sprijini pregătirea și finanțarea proiectelor de dezvoltare din Africa legate de climă;

40. propune o creștere substanțială a finanțării pentru țările din Balcanii de Vest în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare, în special în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice, statul de drept, buna guvernare și administrația publică; subliniază importanța unei finanțări semnificative, având în vedere numeroasele provocări cărora Uniunea, împreună cu statele membre, va trebui să le facă față în cadrul politicii europene de vecinătate pentru a sprijini reformele politice și alinierea la acquis în Balcanii de Vest;

41. reamintește că, având în vedere amenințările persistente la adresa securității și deteriorarea mediului de securitate la frontierele estice ale Uniunii, precum și reformele dificile cu care se confruntă partenerii din Europa de Est, este important să se aloce fonduri suficiente pentru a sprijini prevenirea crizelor și a conflictelor, stabilitatea, democrația și consolidarea încrederii și să se depună mai multe eforturi pentru a promova reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în regiune; reamintește, de asemenea, că țările din vecinătatea sudică au nevoie de asistență financiară suplimentară întrucât se confruntă cu presiuni enorme, inclusiv din cauza conflictelor din Siria și Libia, a intensificării extremismului și a fluxurilor conexe de refugiați și migranți;

42. consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote pentru a aduce o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, la bunăstarea maroniților care doresc să se mute și a tuturor persoanelor aflate în enclave, așa cum s-a convenit în cadrul celui de al 3-lea Acord de la Viena, și pentru a sprijini Comisia tehnică bipartită pentru patrimoniul cultural, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

43. evidențiază responsabilitatea Uniunii de a sprijini protejarea regiunii arctice; subliniază importanța de a investi într-o politică UE mai coerentă privind regiunea arctică;

44. solicită o finanțare sporită a proiectelor axate pe sprijinirea refugiaților din Venezuela care au fugit în țările învecinate, inclusiv în teritoriile din Caraibe ale statelor membre;

45. consideră că, având în vedere tentativele grave și recurente ale Turciei de a compromite stabilitatea regională printr-un comportament agresiv împotriva statelor membre, precum și lacunele din domeniile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale constatate în această țară, se justifică reducerea într-o măsură mai mare a alocărilor pentru Turcia în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare; decide, prin urmare, să nu anuleze reducerile operate de Consiliu privind fondurile destinate Turciei, să reducă finanțarea respectivă cu încă 5 milioane EUR și să înscrie în rezervă 100 de milioane EUR din această finanțare;

46. deplânge rolul limitat pe care îl joacă Parlamentul în supravegherea și gestionarea EUTF; consideră că este esențial ca Parlamentul să poată monitoriza activitățile Comitetului operațional și invită Comisia să furnizeze informații detaliate despre deciziile luate în cadrul comitetului respectiv și să se asigure că Parlamentul este reprezentat la reuniunile acestuia;

47. majorează suma globală de la rubrica 4 cu 257 217 394 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțată prin mobilizarea suplimentară a instrumentelor speciale;

Rubrica 5 – Administrație; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

48. reinstituie nivelurile din PB destinate cheltuielilor administrative, inclusiv cheltuielilor de sprijin administrativ și pentru cercetare de la rubricile 1-4; propune o creștere de 5,5 milioane EUR peste PB în credite de angajament pentru organizarea unei conferințe privind democrația europeană/viitorul Europei; subliniază că trebuie create condițiile necesare pentru ca această conferință să funcționeze cu gradul necesar de autonomie și cu implicarea Parlamentului pe picior de egalitate cu celelalte instituții europene; subliniază, în plus, faptul că această conferință ar trebui să permită participarea și implicarea unei game largi de categorii ale societății, inclusiv a tinerilor;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

49. reamintește importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care au potențialul de a se transforma în activități și programe permanente ale UE; atrage atenția, în acest sens, că în cazul PP și AP care pregătesc terenul pentru noi programe sprijinite de actualul Președinte al Comisiei și de Parlament, cum ar fi Fondul pentru o tranziție echitabilă, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită aplicării lor în forma în care ar obține cel mai larg sprijin din partea Parlamentului; după ce a efectuat o analiză atentă a tuturor propunerilor prezentate și luând în considerare evaluarea de către Comisie a respectării cerințelor legale și a posibilității de implementare, adoptă un pachet echilibrat de PP-AP care să reflecte prioritățile politice ale Parlamentului; invită Comisia să pună în aplicare fără întârziere PP-AP și să informeze cu privire la performanța acestora și la rezultatele obține pe teren;

Plățile

50. atrage atenția asupra marjei de 20 067,6 milioane EUR rămase sub plafonul plăților din PB din cauza lansării cu mare întârziere a programelor pentru 2014-2020 și a acumulării corespunzătoare de plăți neutilizate, mai ales la subrubrica 1b; subliniază că este necesar să se evite o acumulare substanțială de cereri de plată la începutul următorului CFM, care ar putea conduce la o altă criză a plăților în bugetul UE, așa cum s-a întâmplat în perioada actuală, și care ar putea împiedica demararea corectă a următoarei generații de programe în perioada 2021-2027;

51. majorează, așadar, plățile destinate fondurilor structurale și de investiții europene cu o sumă totală de 3 miliarde EUR, pe baza ipotezei că statele membre își vor accelera și mai mult implementarea programelor operaționale în ultimul exercițiu din CFM în curs și își vor respecta mai riguros propriile previziuni; majorează provizioanele fondului de garantare al FEIS cu 948 de milioane EUR, cu scopul de a devansa către 2020, într-un mod neutru din punct de vedere bugetar, tranșele anuale prevăzute în prezent pentru exercițiile 2021-2023, atunci când se așteaptă ca presiunea asupra plăților să fie mai mare; în sfârșit, majorează creditele de plată de la liniile la care au fost majorate creditele de angajament;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

52. reinstituie creditele prevăzute în estimări pe baza unei analize atente și responsabile a nevoilor Parlamentului pentru 2020 și adoptate în plen cu o majoritate covârșitoare în rezoluția sa din 28 martie 2019 menționată mai sus; ia act de faptul că, potrivit articolului 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia are dreptul de a ajusta proiectele preliminare de estimări ale celorlalte instituții; își exprimă totuși surpriza și profunda îngrijorare cu privire la reducerile operate de Comisie în bugetul Parlamentului, care încalcă tradiția unei bune cooperări între cele două instituții;

53. majorează două linii peste nivelul din PB, având în vedere apariția unor elemente noi, imposibil de evitat, care afectează indemnizațiile tranzitorii pentru bugetul pe 2020, și anume: proporția mai ridicată a deputaților care nu au fost realeși în urma alegerilor europene (63 %, în timp ce media utilizată ca bază de calcul a fost de 50 %) și amânarea Brexitului până la 31 octombrie 2019; majorează, de asemenea, linia bugetară destinată fundațiilor politice europene, deoarece activitatea acestora este esențială pentru promovarea democrației și combaterea știrilor false și a dezinformării;

54. în conformitate cu estimarea adoptată de Parlament:

-  solicită Biroului să găsească o soluție tehnică pentru a le permite deputaților să își exercite dreptul de vot, beneficiind în același timp de concediul de maternitate, de paternitate sau de boală de lungă durată;

- își reiterează apelul în favoarea unui proces decizional transparent în domeniul politicii imobiliare; prin urmare, nu este de acord cu practica actuală a „transferului colector” de la sfârșitul exercițiului, care este menită să contribuie la proiectele imobiliare în curs, desfășurându-se sistematic la aceleași capitole, titluri și, adesea, exact la aceleași linii bugetare; consideră că politica imobiliară ar trebui să fie finanțată în mod transparent de la liniile bugetare dedicate acesteia;

-  reamintește solicitarea sa adresată Biroului privind alinierea deplină, de la 1 ianuarie 2020, a cuantumurilor indemnizațiilor acordate funcționarilor, altor agenți și asistenților parlamentari acreditați (APA) pentru deplasările de serviciu între cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului;

-  solicită din nou Conferinței președinților și Biroului să revizuiască Dispozițiile de aplicare privind activitatea delegațiilor și misiunile în afara Uniunii Europene; subliniază că în cadrul acestei revizuiri ar trebui să fie examinată posibilitatea ca APA să însoțească, în anumite condiții, deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului;

-  invită Secretarul General să prezinte fără întârziere normele de punere în aplicare, pentru a le asigura APA drepturi legale, evitând astfel interpretările discreționare și inegalitățile actuale care îi împiedică pe aceștia să își îndeplinească integral sarcinile, astfel cum se prevede în Statutul deputaților și în Statutul asistenților;

-  solicită punerea în aplicare integrală a măsurilor recomandate în cuprinsul Rezoluției Parlamentului din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în UE[8], și anume organizarea unor cursuri de formare împotriva hărțuirii pentru toți membrii personalului și deputați, audituri externe pentru cele două comitete de combatere a hărțuirii, precum și reorganizarea celor două comitete în unul independent, în care medicii și avocații să fie membri permanenți; solicită un sprijin în plus pentru acoperirea costurilor legate de angajarea unor membri ai personalului suplimentari, competenți să trateze cazurile de hărțuire din Parlament, reunind în cadrul unui serviciu specializat membri ai personalului care au competențe profesionale în domeniile medical, psihologic, juridic și în gestionarea resurselor umane, precum și pentru acoperirea cheltuielilor de judecată și medicale ale victimelor hărțuirii, în conformitate cu articolul 24 din Statutul funcționarilor;

-  își reiterează solicitarea adresată Secretarului General privind estimarea detaliată și defalcarea costurilor lucrărilor tehnice pregătitoare desfășurate în clădirea SPAAK în vederea renovării, evaluate la 12,4 milioane EUR;

- solicită din nou utilizarea în mai mare măsură a videoconferințelor și a altor tehnologii, pentru a proteja mediul și a economisi resurse, în special pentru a reduce deplasările personalului între cele trei locuri de desfășurare a activității;

Alte secțiuni (secțiunile IV-X)

55.  observă că, în general, PB reflectă estimările diverselor instituții care se încadrează la celelalte secțiuni ale bugetului, reprezentând astfel exact, cu unele excepții, cerințele financiare ale acestora; consideră, prin urmare, că reducerile propuse de Consiliu vor avea efecte nefaste asupra funcționării instituțiilor în cauză și deci asupra contribuției lor, de importanță vitală, la funcționarea Uniunii; de aceea, propune reinstituirea nivelurilor din PB în aproape toate cazurile, inclusiv în ceea ce privește schema de personal a Autorității Europene pentru Protecția Datelor și cea a Serviciului European de Acțiune Externă; în conformitate cu acordul informal, nu modifică lectura Consiliului în ceea ce privește Consiliul și Consiliul European;

56. consideră că este necesar, într-un număr restrâns de cazuri și având în vedere estimările instituțiilor, să fie majorate liniile bugetare peste nivelul din PB și să fie propuse posturi suplimentare; propune, așadar, următoarele:

(a) pentru Curtea de Justiție, având în vedere sarcina sa de muncă tot mai mare, să fie restabilite cele 11 posturi propuse de Curte în cadrul estimării (7 posturi AD și 4 posturi AST), care nu au fost incluse de Comisie în PB, și să fie puse la dispoziție creditele necesare pentru remunerații și indemnizații;

(b) pentru Comitetul Economic și Social European și pentru Comitetul Regiunilor, să fie majorate peste nivelul din PB creditele aferente unei serii de linii bugetare, pentru a menține nivelul creditelor la cote similare cu cele din exercițiul precedent;

(c) pentru Ombudsmanul European, să fie adăugate două posturi AD peste PB, realizând în paralel reduceri ușoare la trei linii bugetare, pentru a echilibra cuantumurile reinstituite la alte două linii;

o

o o

57. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru afaceri externe (1.10.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Michael Gahler</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. ia act cu îngrijorare de reducerea cu peste 1 miliard EUR a creditelor de angajament de la rubrica 4 (Europa globală), ceea ce ar avea drept rezultat un buget pentru acțiuni externe mai scăzut decât în oricare dintre cei trei ani precedenți; consideră că, în contextul internațional actual, UE, în cooperare cu statele sale membre, trebuie să își asume mai multă, nu mai puțină responsabilitate și trebuie să dispună de resursele financiare necesare, date fiind numeroasele provocări din vecinătatea UE și dincolo de aceasta; solicită alocarea unei marje de peste 200 de milioane EUR la rubrica 4, inclusiv pentru răspunsul în caz de criză, prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și pregătirea pentru situații de criză;

2. este de părere că este necesară o creștere suplimentară a finanțării pentru țările din Balcanii de Vest în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II), în special în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice, statul de drept, buna guvernanță și administrația publică; ia act de recomandarea Comisiei de a deschide negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord; subliniază că este important să se mențină această promisiune și să se înceapă negocierile de aderare încă din 2019; în acest sens, dezaprobă reducerea propusă a fondurilor destinate sprijinirii reformelor politice și alinierii la acquis în Balcanii de Vest și solicită, în schimb, o creștere substanțială;

3. ia act de faptul că alocările pentru Turcia rămân la un nivel redus și consideră că acest lucru este justificat de deficitele grave și persistente din domeniul democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale în Turcia; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape situația și, dacă se consideră necesar, să ajusteze sprijinul financiar, păstrând legături cu cetățenii din Turcia; salută accentul sporit pe sprijinirea societății civile, în special în domeniul democrației și al statului de drept, și pe reorientarea continuă către gestiunea directă și încurajează Comisia să accelereze și mai mult această reechilibrare;

4.  subliniază necesitatea de a acorda prioritate stabilității vecinătății estice și sudice a UE; subliniază, în special, necesitatea de a sprijini țările-cheie, cum ar fi Ucraina, Moldova, Tunisia și Georgia, care au demonstrat progrese semnificative care ar trebui să fie recunoscute și sprijinite; reamintește importanța menținerii unui nivel ridicat de sprijin și de implicare a UE pentru o vecinătate europeană stabilă, ținând seama, în același timp, de angajamentul țărilor partenere față de agenda de reforme cuprinzătoare a acestora, în special în domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor omului; reamintește, de asemenea, că, având în vedere persistența amenințărilor la adresa securității și deteriorarea mediului de securitate la frontierele estice ale UE, este important să se continue consolidarea încrederii cu partenerii estici și să se aloce fonduri suficiente pentru sprijinirea stabilității și a consolidării democrației în regiune, în special în ceea ce privește Ucraina și situația de conflict persistentă creată de Rusia în estul Ucrainei; sprijină un rol consolidat și mai vizibil al misiunii de monitorizare a UE în Georgia, având în vedere agresiunea sporită a Rusiei față de Georgia; subliniază că, în cazul Moldovei, UE ar trebui să valorifice impulsul politic și să asigure un sprijin financiar puternic pentru realizarea reformelor democratice, economice și sociale necesare;

5. solicită o creștere a finanțării dedicate campaniilor de combatere a dezinformării, care pun în pericol procesele democratice din vecinătatea Uniunii;

6. reamintește că țările din vecinătatea sudică se confruntă cu presiuni enorme ca urmare a evoluțiilor tumultuoase din regiune, inclusiv a conflictelor din Siria și Libia, a intensificării extremismului și a fluxurilor de refugiați și migranți derivate din acestea, și consideră că intensificarea eforturilor și a finanțării măsurilor de consolidare a încrederii ar putea fi o modalitate de abordare a problemelor actuale; solicită anularea reducerilor bugetare propuse pentru țările din vecinătatea sudică în temeiul Instrumentului european de vecinătate (IEV); reiterează faptul că contribuțiile de la IEV pentru angajamentul privind Siria și Fondul fiduciar al UE pentru Africa nu trebuie să fie în detrimentul priorităților de bază ale IEV și solicită ca aceste angajamente suplimentare să fie pe deplin compensate prin majorări;

7.  salută angajamentele asumate cu ocazia Conferinței de la Bruxelles III „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii” și subliniază că, pe lângă cele 560 de milioane EUR alocate, UE trebuie să se angajeze într-o implicare îndelungată și stabilă în regiune; subliniază eforturile depuse de organizațiile care se ocupă de colectarea de probe în Siria și solicită ca dovezile crimelor de război și ale crimelor împotriva umanității comise de toate părțile implicate în conflict să fie considerate o prioritate fundamentală;

8.  solicită un sprijin UE sporit pentru a asigura viabilitatea soluției bazate pe coexistența a două state, pentru Autoritatea Palestiniană, societatea civilă din Israel și Palestina și Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA); ia act cu îngrijorare de acuzațiile recente privind abuzul de putere din cadrul conducerii UNRWA și se așteaptă la o anchetă completă și transparentă și la control extern în ceea ce privește aceste aspecte; este în continuare preocupat de amplificarea distrugerii și confiscării ajutoarelor umanitare finanțate de UE în Cisiordania;

9. solicită să se reinstituie mandatul Reprezentantului Special al UE pentru Mediterana de Sud, care să conducă angajamentul UE față de regiune și să asigure o vizibilitate sporită a UE;

10.  solicită o finanțare sporită pentru Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO); își reiterează sprijinul ferm pentru apărătorii drepturilor omului, în special pentru cei care sunt cei mai expuși riscului, inclusiv prin intermediul Mecanismului pentru apărătorii drepturilor omului (ProtectDefenders.eu);

11. subliniază necesitatea de a sprijini și de a proteja comunitatea LGBTI + în întreaga lume; solicită alocarea de fonduri UE pentru sprijinirea comunităților LGBTI + în țările în care drepturile lor sunt amenințate;

12.  subliniază rolul important al misiunilor UE de observare a alegerilor (MOA) în consolidarea instituțiilor democratice și instaurarea încrederii publice în procesele electorale, promovând astfel stabilitatea și întărind alte obiective de politică externă, inclusiv consolidarea păcii; subliniază importanța consolidării MOA și a creșterii finanțării acestora; observă că creșterea propusă ar trebui să vizeze în special consolidarea sprijinului acordat organizațiilor locale ale societății civile care participă la observarea alegerilor, până la 25 % din totalul bugetului IEDDO urmând a fi destinat finanțării MOA; încurajează Comisia să stimuleze concurența între furnizorii de servicii, ca modalitate de creștere a eficacității și eficienței;

13.  subliniază importanța conturării treptate a unei politici de apărare comune a UE și nevoia de a susține continuarea finanțării pentru a garanta implementarea acesteia; își reafirmă sprijinul ferm pentru Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) și salută alocarea a 255 de milioane EUR în acest sens în proiectul de buget; reamintește rolul important pe care trebuie să îl joace Fondul european de apărare (FED) în bugetele viitoare, în special în următorul cadru financiar multianual; invită statele membre să utilizeze în mai mare măsură aceste oportunități de finanțare;

14. își reiterează opinia potrivit căreia finanțarea cheltuielilor administrative și de funcționare ale Agenției Europene de Apărare și a cooperării permanente structurate de la bugetul Uniunii este singura opțiune în temeiul tratatelor;

15. consideră că ar trebui alocate mai multe fonduri pentru prevenirea conflictelor civile, mediere și eforturile de reconciliere, în special în vecinătatea sudică și estică a UE;

16. subliniază consecințele pe care schimbările climatice le vor avea asupra acțiunii externe a UE; subliniază necesitatea de a corela situația de urgență în domeniul climei cu o creștere substanțială a fondurilor dedicate obiectivelor climatice și diplomației în domeniul climei;

17. subliniază responsabilitatea UE de a sprijini protejarea regiunii arctice; subliniază importanța de a investi într-o politică UE mai coerentă privind regiunea arctică;

18. subliniază nevoia critică de a eradica violența sexuală și de gen, prin abordarea utilizării ei pe scară largă și în mod sistemic ca armă de război; solicită utilizarea fondurilor UE pentru a sprijini victimele violenței de gen și drepturile femeilor din întreaga lume de a avea acces la avortul legal și în condiții de siguranță;

19. solicită o finanțare sporită a proiectelor axate pe sprijinirea refugiaților din Venezuela care au fugit în țările învecinate, inclusiv în teritoriile statelor membre ale UE din Caraibe;

20. este consternat de procentul scăzut de femei în posturile de conducere de nivel mediu și superior din cadrul SEAE (25 % și, respectiv, 13 %); invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să își asume un angajament scris în ceea ce privește prezența femeilor în posturile de conducere, inclusiv obiectivul de 50 % femei ca șefe de delegație până în 2024;

21. subliniază faptul că crizele neprevăzute necesită flexibilitate și spațiu de manevră în buget și, prin urmare, reamintește necesitatea de a fi pregătit și de a putea acționa rapid și eficient, dacă este necesar;

22. reamintește că actuala propunere de buget se bazează pe un buget cu contribuții depline din partea Regatului Unit pe tot parcursul anului 2020.

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.10.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

12

1

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Arena, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Phil Bennion, Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Reinhard Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Michael Gahler, Giorgos Georgiou, Nathan Gill, Raphaël Glucksmann, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Sandra Kalniete, Stelios Kouloglou, David Lega, Nathalie Loiseau, Antonio López-Istúriz White, Jaak Madison, Claudiu Manda, Thierry Mariani, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Giuliano Pisapia, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Sergei Stanishev, Hermann Tertsch, Idoia Villanueva Ruiz, Viola Von Cramon-Taubadel, Irina Von Wiese, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Attila Ara-Kovács, Vladimír Bilčík, Loucas Fourlas, Neena Gill, Markéta Gregorová, Roman Haider, Sergey Lagodinsky, Hannah Neumann, Bert-Jan Ruissen, Tineke Strik, Mick Wallace

Membri supleanți (articolul 209 alineatul (7) prezenți la votul final

Michael Bloss, Liudas Mažylis, Philippe Olivier

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

42

+

ECR

Hermann Tertsch

NI

Fabio Massimo Castaldo

PPE

Traian Băsescu, Vladimír Bilčík, Loucas Fourlas, Michael Gahler, Sandra Kalniete, David Lega, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Liudas Mažylis, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko

RENEW

Petras Auštrevičius, Phil Bennion, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Nathalie Loiseau, Javier Nart, Irina Von Wiese

S&D

Attila Ara-Kovács, Maria Arena, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Neena Gill, Raphaël Glucksmann, Claudiu Manda, Sven Mikser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Giuliano Pisapia, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos

VERTS/ALE

Michael Bloss, Reinhard Bütikofer, Markéta Gregorová, Sergey Lagodinsky, Hannah Neumann, Tineke Strik, Viola Von Cramon-Taubadel

 

12

-

ECR

Bert-Jan Ruissen

GUE/NGL

Giorgos Georgiou, Stelios Kouloglou, Idoia Villanueva Ruiz, Mick Wallace

ID

Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Roman Haider, Jaak Madison, Thierry Mariani, Philippe Olivier

NI

Nathan Gill

 

1

0

S&D

Sergei Stanishev

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru dezvoltare (9.10.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 </Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Charles Goerens</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază necesitatea ca bugetul general al Uniunii Europene să contribuie adecvat la realizarea Agendei 2030 și a obiectivelor sale de dezvoltare durabilă (ODD), precum și la obiectivul de eradicare a sărăciei, astfel cum se prevede la articolele 3 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; subliniază că ODD trebuie să fie o prioritate strategică, iar implementarea sa trebuie să străbată toate politicile interne și externe ale Uniunii Europene; reamintește că, potrivit Organizației Națiunilor Unite, pentru realizarea ODD este nevoie de 5-7 mii de miliarde USD pe an (din care 2,5-3 mii de miliarde USD în țările în curs de dezvoltare); subliniază că, pentru a fi un actor global credibil, Uniunea Europeană trebuie să își asume un rol de lider în realizarea ODD și să își intensifice coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD); subliniază cât este de important dialogul, inclusiv implicarea pe plan local și asumarea responsabilității, și ca ajutoarele UE să ajungă la oameni; subliniază că ODD sunt interconectate și inseparabile, dar evidențiază că ODD 3 privind sănătatea, ODD 4 privind educația, ODD 5 privind egalitatea de gen, ODD 13 privind acțiunile în domeniul climei și ODD 16 privind pacea, justiția și instituțiile puternice trebuie să se reflecte mai clar în bugetul general al Uniunii Europene pentru 2020;

2. subliniază că Uniunea și statele sale membre trebuie să își onoreze angajamentul colectiv, reconfirmat în 2015, de a-și crește asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) la 0,7 % din VNB până în 2030; invită Comisia și statele membre să prezinte un calendar cu caracter obligatoriu pentru creșterea progresivă a AOD în vederea atingerii acestui nivel; reamintește angajamentul colectiv al Uniunii de a le oferi țărilor cel mai puțin dezvoltate 0,20 % din VNB alocat AOD; reiterează angajamentul asumat de către Comisie de a aloca cel puțin 20 % din AOD totală dezvoltării umane și incluziunii sociale; scoate în evidență necesitatea de a promova și proteja sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente;

3. își reiterează preocuparea cu privire la utilizarea fondurilor destinate ajutorului pentru dezvoltare pentru obiective care nu vizează dezvoltarea și subliniază că finanțarea care nu îndeplinește criteriile pentru AOD trebuie să provină din alte instrumente decât instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD); subliniază că este important să se asigure standarde în materie de drepturile omului în cadrul oricărei cooperări în temeiul ICD și insistă asupra faptului că pentru a combate cu succes sărăcia pe termen lung, UE trebuie să abordeze cauzele sărăciei și inegalitățile; își reafirmă sprijinul pentru includerea în buget a Fondului european de dezvoltare și insistă că trebuie să existe un control parlamentar adecvat în ceea ce privește finanțarea pentru dezvoltare acordată de Uniunea Europeană;

4.  solicită o abordare bazată pe rezultate, aplicarea mecanismelor de raportare, eficiență și monitorizarea fondurilor destinate ajutorului pentru dezvoltare al UE;

5. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la modul în care este folosit Fondul fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa (EUTF); constată, în special, că prioritatea acordată finanțării migrației și gestionării frontierelor este adesea eliminată din obiectivele de reducere a sărăciei și de abordare a cauzelor profunde ale migrației, lucru care poate avea efecte negative; consideră inadecvată, de exemplu, utilizarea acestui instrument pentru finanțarea gărzii de coastă libiene, fără a lua în considerare încălcările foarte grave ale drepturilor omului comise în Libia;

6. scoate în evidență abordarea bazată pe drepturi în ceea ce privește dezvoltarea și principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă; insistă asupra faptului că politicile și programele Uniunii trebuie să asigure standarde în materie de drepturile omului și să contribuie la combaterea inegalităților și a discriminării, care persistă la nivel mondial, pe baza unor factori precum venitul, etnia, sexul, vârsta, handicapul, religia sau convingerile, orientarea sexuală și identitatea de gen; subliniază necesitatea de a sprijini nediscriminarea și protecția apărătorilor drepturilor omului;

7. deplânge rolul limitat al Parlamentului European în supravegherea și guvernanța EUTF; consideră că este deosebit de important ca Parlamentul să poată monitoriza activitățile comitetului operațional și invită Comisia să furnizeze informații detaliate cu privire la deciziile luate în cadrul comitetului și să se asigure că Parlamentul European este reprezentat în cadrul reuniunilor sale;

8. insistă asupra necesității de a realiza progrese în legătură cu ODD 5 privind egalitatea de gen și solicită acțiuni mai concrete în politica externă a Uniunii, inclusiv acțiuni specifice și măsuri pentru egalitatea de gen; insistă asupra necesității de a combate violența împotriva femeilor și a fetelor și de a promova accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente;

9. subliniază ODD 16 și sprijinul pentru democrație, bună guvernanță și statul de drept; atrage atenția asupra importanței sprijinirii dialogului, a asumării responsabilității pe plan local favorabile incluziunii și a creării unui mediu propice pentru participarea cetățenilor; subliniază importanța tinerilor și a femeilor ca agenți esențiali ai schimbării; subliniază cât este de important să se includă femeile în procesul de pace și în soluționarea conflictelor;

10. subliniază că este important să se sprijine civilii în zonele de conflict și să se reconstruiască societățile după încheierea conflictelor; atrage atenția asupra situației grupurilor de minorități kurde, yazidite, creștine și ale altor minorități etnice și religioase din Orientul Mijlociu; subliniază că este important ca Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat să fie funcțională și să beneficieze de sprijin suficient în perioadele în care sprijinul din partea altor actori globali este redus;

11. sprijină intenția Comisiei de a clarifica doctrina pe care o va aplica în domeniul cooperării pentru dezvoltare cu statele care încalcă principiile politicii externe a Uniunii Europene;

12. este de opinie că bugetul pentru dezvoltare aferent exercițiului 2020 ar trebui să reflecte mai consistent accentul pus de UE pe țările care sunt cel mai puțin dezvoltate în domeniile educației și al ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, al fetelor și femeilor care se confruntă cu violența bazată pe gen și al accesului universal la apă;

13. solicită Comisiei să se asigure că finanțarea activităților de adaptare la schimbările climatice și a altor activități legate de climă desfășurate în țări terțe vine în completarea finanțării activităților din instrumentele de cooperare pentru dezvoltare; subliniază că schimbările climatice i-ar putea afecta mai grav pe cei care deja sunt vulnerabili și ar putea duce la anularea progreselor deja înregistrate în ceea ce privește combaterea sărăciei și a foametei; este îngrijorat că schimbările climatice pot avea efecte negative multiplicatoare care să ducă la apariția mai multor crize umanitare, de exemplu prin răspândirea conflictelor și a războaielor;

14. subliniază că este important să se promoveze crearea de locuri de muncă mai decente și verzi, în conformitate cu ODD 8; atrage atenția asupra legăturilor dintre comerț și dezvoltare; solicită Uniunii să sprijine mai bine țările pentru ca acestea să participe la comerțul internațional și să beneficieze pe deplin de pe urma sa; accentuează importanța promovării dialogului între partenerii sociali și, în acest sens, scoate în evidență inițiativele precum Acordul global privind munca decentă și creșterea favorabilă incluziunii; subliniază că este important să se asigure drepturile lucrătorilor în lanțurile valorice globale și să se promoveze munca decentă pe baza standardelor de muncă ale Organizației Internaționale a Muncii;

15. este de opinie că trebuie să se întreprindă acțiuni pentru a face față crizelor umanitare, punând accentul mai ales pe prevenire, consolidarea rezilienței și cooperarea cu părțile interesate, cu scopul de a găsi o soluție la deficitul de finanțare global pentru acțiunile umanitare; scoate în evidență că ar trebui să se intensifice cooperarea dintre guverne, societatea civilă și sectorul privat; insistă asupra unei majorări semnificative a alocării de fonduri pentru liniile bugetare destinate ajutorului umanitar, astfel încât să fim pregătiți pentru noi dezastre și catastrofe, în loc să ne ocupăm doar de crize în curs de desfășurare, asigurând totodată o finanțare suficientă pentru cooperarea pentru dezvoltare pe termen mai lung, pentru a obține societăți solide, reziliente și favorabile incluziunii; subliniază că este puțin probabil ca numărul crizelor să scadă, iar durata lor crește; subliniază importanța unor legături bune între ajutorul umanitar și cooperarea pentru dezvoltare;

16. subliniază că este important să se mențină creditele de plată din capitolul destinat ajutorului umanitar cel puțin la un nivel echivalent cu creditele de angajament, pentru a evita plățile întârziate, care ar putea avea efecte negative majore asupra persoanelor și asupra partenerilor care se ocupă de implementare;

17. insistă asupra faptului că Uniunea nu poate renunța la rolul său de forță motrice a multilateralismului și a cooperării globale și solicită ca în noul cadru financiar multianual să se aloce fonduri suficiente pentru cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar.

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.10.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Hildegard Bentele, Dominique Bilde, Udo Bullmann, Ryszard Czarnecki, Gianna Gancia, Mónica Silvana González, Pierrette Herzberger-Fofana, György Hölvényi, Martin Horwood, Rasa Juknevičienė, Pierfrancesco Majorino, Lukas Mandl, Louis Stedman-Bryce, Marc Tarabella, Tomas Tobé, Chrysoula Zacharopoulou, Bernard Zimniok

Membri supleanți prezenți la votul final

Manon Aubry, Stéphane Bijoux, Ellie Chowns, Ewa Kopacz, María Soraya Rodríguez Ramos, James Wells

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Sándor Rónai

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

20

+

ECR

Ryszard Czarnecki

GUE/NGL

Manon Aubry

ID

Gianna Gancia

PPE

Hildegard Bentele, György Hölvényi, Rasa Juknevičienė, Ewa Kopacz, Lukas Mandl, Tomas Tobé

Renew

Stéphane Bijoux, Martin Horwood, María Soraya Rodríguez Ramos, Chrysoula Zacharopoulou

S&D

Udo Bullmann, Mónica Silvana González, Pierfrancesco Majorino, Sándor Rónai, Marc Tarabella

Verts/ALE

Ellie Chowns, Pierrette Herzberger‑Fofana

 

2

-

NI

Louis Stedman‑Bryce, James Wells

 

2

0

ID

Dominique Bilde, Bernhard Zimniok

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru control bugetar (26.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 </Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportoare pentru aviz: <Depute>Corina Crețu</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Gestiunea financiară

1. reamintește că articolul 247 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar prevede obligația Comisiei de a transmite anual Parlamentului European și Consiliului, la data de 31 iulie, un set integrat de rapoarte financiare și privind răspunderea de gestiune, inclusiv o prognoză pe termen lung a viitoarelor intrări și ieșiri de fonduri din cursul următorilor cinci ani;

2. insistă ca aceste rapoarte să analizeze impactul angajamentelor asupra acumulării de plăți restante dintr-un cadru financiar multianual (CFM) dat;

Fișele de program pentru cheltuieli operaționale care însoțesc bugetul

3. salută fișele de program pentru cheltuielile operaționale care însoțesc bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 (bugetul pentru 2020) și care, în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul financiar, oferă informații cu privire la fiecare dintre programele de cheltuieli;

4. salută faptul că fișele de program pentru 2020 se referă la realizarea obiectivelor strategice transversale, cum ar fi lupta împotriva schimbărilor climatice și integrarea aspectelor legate de biodiversitate; apreciază faptul că Comisia prezintă, de asemenea, programele de cheltuieli relevante care contribuie la îndeplinirea priorităților Strategiei Europa 2020 și evidențiază cele mai recente și relevante inițiative care contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în domeniul politicii de cooperare și dezvoltare, deși adesea în mod indirect și necuantificabil;

5. invită Comisia pentru bugete, în coordonare cu comisiile sectoriale ale Parlamentului, să promoveze o adevărată cultură a „orientării către rezultate” care să fie axată pe optimizarea utilizării fondurilor, analizarea motivelor care conduc la programe cu performanță scăzută și promovarea măsurilor de îmbunătățire a absorbției și a performanței;

Rapoartele privind performanța

6. reamintește că actualul cadru de performanță al programelor indicat în fișele de program include peste 700 de indicatori care măsoară performanța în raport cu peste 60 de obiective generale și peste 220 de obiective specifice;

7. se întreabă cu mirare de ce Comisia utilizează două seturi de obiective și indicatori pentru a măsura performanța gestiunii financiare: pe de o parte, directorii generali ai Comisiei evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor definite în planurile lor de gestionare în raport cu obiectivele și indicatorii prevăzuți în rapoartele lor anuale de activitate și, pe de altă parte, Comisia evaluează performanța programelor de cheltuieli prin intermediul declarațiilor de cheltuieli operaționale ale programelor anexate la proiectul de buget; invită Comisia să își bazeze raportarea pe un set unic de obiective și indicatori;

8. regretă faptul că Comisia nu a explicat în rapoartele sale privind performanța modul în care a utilizat informațiile referitoare la performanță în procesul său decizional;

9. solicită Comisiei:

(a) să simplifice raportarea cu privire la performanță prin următoarele măsuri:

 reducând și mai mult numărul obiectivelor și al indicatorilor la care apelează pentru diversele sale rapoarte privind performanța și acordând o atenție mai mare acelora care măsoară cel mai bine performanța bugetului Uniunii;

 prezentând informațiile financiare de așa manieră încât acestea să poată fi comparate cu informațiile referitoare la performanță, astfel încât legătura dintre cheltuieli și performanță să fie clară;

(b) să indice modul în care informațiile privind performanța referitoare la bugetul Uniunii au fost utilizate în procesul decizional;

(c) să dezvolte metode de prelucrare a datelor pentru cantitățile mari de date create prin raportarea cu privire la performanță, cu scopul de a oferi o imagine promptă, corectă și reală a realizărilor; să insiste asupra faptului că raportarea cu privire la performanță ar trebui să fie utilizată pentru adoptarea de măsuri corective atunci când obiectivele programelor nu sunt îndeplinite;

(d) să asigure un echilibru mai bun la raportarea performanțelor prezentând în mod clar informații privind principalele provocări care trebuie în continuare să fie abordate;

Absorbția fondurilor în timp util

10. invită Comisia să asigure o mai mare precizie a previziunilor privind plățile și să utilizeze lecțiile învățate din perioada de programare anterioară pentru a gestiona plățile restante acumulate și pentru a evita efectele negative ale acestora asupra următorului CFM și să prezinte planul de acțiune privind reducerea întârzierii plăților pe durata CFM 2021-2027;

11. solicită Comisiei să consacre fonduri suficiente pentru asistența tehnică destinată autorităților naționale ale statelor membre, astfel încât acestea să poată absorbi sumele alocate;

12. subliniază faptul că nu este permis ca bugetul Uniunii să înregistreze un deficit și că acumularea unui număr din ce în ce mai mare de întârzieri la plată reprezintă, de fapt, o datorie financiară;

Schimbările climatice

13. reamintește angajamentul Uniunii Europene de a consacra 20 % din bugetul său acțiunilor legate de climă; invită Comisia să acorde sprijin cercetării, dezvoltării și inovării pentru a atinge acest obiectiv de 20 %;

Migrația, protecția frontierelor și drepturile omului

14. invită Comisia ca, în scopuri de gestionare și raportare, să stabilească o modalitate de a înregistra cheltuielile bugetare ale UE, care să facă posibilă raportarea tuturor finanțărilor legate de chestiunea refugiaților și a migrației, precum și de viitoarea politică a Uniunii în domeniul gestionării fluxurilor de migrație și al integrării;

Orizont 2020

15. reamintește că programul Orizont 2020 beneficiază de sprijinul politic al statelor membre; reamintește că cercetarea este un tip de investiție directă într-o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, care favorizează crearea de locuri de muncă; consideră că doar prin adoptarea unui buget ambițios Uniunea va putea să obțină o poziție de lider în domeniul științific care să o ajute să răspundă provocărilor sociale care vizează ocuparea forței de muncă, tranziția energetică, digitalizarea și cercetarea medicală și farmaceutică;

16. reamintește că există un element umanitar în orice criză a migrației, care, în general, implică în mod necesar măsuri de urgență; invită Comisia să găsească soluții rapide pentru a răspunde la criza migrației și la situațiile umanitare care stau la baza ei;

17. solicită Comisiei să răspundă mai eficace la criza migrației acordând mai multe resurse statelor membre care se confruntă în linia întâi cu criza migrației și a refugiaților;

18. își reiterează solicitarea de a avea o linie bugetară separată pentru obiectivul specific Daphne, care face parte din programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”, cu scopul de a demonstra angajamentul Uniunii în combaterea violenței împotriva femeilor și a fetelor; solicită ca acestei linii bugetare să i se aloce resurse suplimentare și să se inverseze tendința de scădere a fondurilor dedicate obiectivului Daphne din perioada 2014-2020; sugerează ca, în următorul CFM, bugetul pentru noul Fond pentru justiție, drepturi și valori, care va include, de asemenea, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”, să fie majorat; solicită un efort constant de creștere a gradului de sensibilizare cu privire la granturile incluse în obiectivul specific Daphne, împreună cu măsuri care să facă procedurile sale administrative conexe cât mai ușor de utilizat;

Securitate și apărare

19. solicită Comisiei să introducă o rubrică separată pentru Securitate și apărare, pentru a se asigura un control mai transparent;

20. subliniază riscul bugetar și organizațional semnificativ asociat extinderilor majore ale agențiilor, cum ar fi cea propusă pentru Frontex în CFM 2021-27;  pentru a contracara acest risc bugetar, îndeamnă la dezvoltarea, comunicarea și monitorizarea unui program detaliat de extindere pe etape care, bazându-se pe temeiul juridic aprobat pentru următorul CFM, va determina mecanismele bugetare pentru anii ce urmează, care vor trebui să fie justificate;

Instrumentele financiare și fondurile fiduciare

21. insistă, împreună cu Curtea de Conturi, asupra necesității unei raportări mai detaliate cu privire la instrumentele financiare și invită Comisia să prezinte informații exacte și complete cu privire la instrumentele financiare sub gestiune partajată după închiderea perioadei de finanțare, indicând sumele returnate la bugetul Uniunii și sumele care rămân în statele membre;

22. subliniază că ajutorul acordat țărilor terțe a utilizat tot mai mult modelele de finanțare alternative, cum ar fi fondurile fiduciare și Instrumentul pentru refugiații din Turcia, ceea ce sporește complexitatea structurilor financiare existente;

23. subliniază că atragerea în comun a resurselor provenite din Fondul european de dezvoltare (FED), de la bugetul Uniunii și de la alți donatori în fonduri fiduciare nu ar trebui să împiedice ca banii rezervați pentru politica de dezvoltare și cooperare să urmărească obiectivele lor inițiale, cum ar fi eradicarea sărăciei și promovarea drepturilor fundamentale;

24. subliniază că fondurile fiduciare ar trebui să fie create numai atunci când utilizarea lor este justificată și măsurile necesare nu sunt posibile prin intermediul altor canale existente de finanțare; solicită totodată Comisiei ca, în temeiul principiului unității bugetului, să analizeze posibilitatea de a pune capăt fondurilor fiduciare care nu sunt în măsură să atragă o contribuție din partea altor donatori sau care nu furnizează o valoare adăugată în comparație cu instrumentele externe „tradiționale” ale Uniunii;

25. consideră că cea mai bună modalitate de asigurare a bunei funcționări și responsabilizări a fondurilor fiduciare ale Uniunii este de a le gestiona în mod transparent, ca parte a bugetului general al Uniunii;

Parchetul European (EEPO)

26. insistă asupra faptului că Parchetul European (EPPO) trebuie să fie suficient finanțat și dotat cu personalul necesar; subliniază că EPPO trebuie să devină operațional încă din noiembrie 2020; subliniază că este important ca între EPPO și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) să existe o bună coordonare și o repartizare clară a sarcinilor;

27. reamintește importanța Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru a favoriza participarea și integrarea lor pe piața muncii;

28. ia act de faptul că, în proiectul de buget pe 2020, contribuția Uniunii se ridică la un total de 8 372 000 EUR;

29. reamintește că este important ca OLAF, Europol și Eurojust să primească resurse financiare și umane adecvate, pentru a le asigura capacitatea de a coopera în mod eficace cu EPPO și de a-și îndeplini misiunea comună de a proteja interesele financiare ale Uniunii; în acest sens, își exprimă îngrijorarea cu privire la scăderea numărului de angajați raportată de OLAF în raportul său anual pe 2018, în timp ce volumul de muncă al agenției a crescut din punct de vedere structural.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Matteo Adinolfi, Olivier Chastel, Caterina Chinnici, Lefteris Christoforou, Corina Crețu, Tamás Deutsch, Raffaele Fitto, Daniel Freund, Isabel García Muñoz, Cristian Ghinea, Michael Heaver, Monika Hohlmeier, Joachim Kuhs, Claudiu Manda, Tsvetelina Penkova, Markus Pieper, Sabrina Pignedoli, Petri Sarvamaa, Angelika Winzig, Lara Wolters, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Katalin Cseh, Derk Jan Eppink, Mikuláš Peksa, Ramona Strugariu, Viola Von Cramon-Taubadel, Lucia Vuolo

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24

+

ID

NI

EPP

Renew

S&D

Verts/ALE

Matteo Adinolfi, Joachim Kuhs, Lucia Vuolo

Sabrina Pignedoli

Lefteris Christoforou, Tamás Deutsch, Monika Hohlmeier, Markus Pieper, Petri Sarvamaa, Angelika Winzig, Tomáš Zdechovský

Olivier Chastel, Katalin Cseh, Cristian Ghinea, Ramona Strugariu

Caterina Chinnici, Corina Crețu, Isabel García Muñoz, Claudiu Manda, Tsvetelina Penkova, Lara Wolters

Daniel Freund, Mikuláš Peksa, Viola Von Cramon-Taubadel

 

2

-

ECR

NI

Derk Jan Eppink

Michael Heaver

 

1

0

ECR

Raffaele Fitto

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru afaceri economice și monetare (6.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Siegfried Mureșan</Depute>

 

 

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

 

1. solicită ca bugetul pe 2020 să contribuie la îndeplinirea priorităților definite în cadrul semestrului european, și anume să realizeze investiții publice și private de înaltă calitate, spre exemplu în întreprinderile nou-înființate și în IMM-uri, precum și reforme care să consolideze competitivitatea și să facă posibilă o creștere durabilă și bazată pe incluziune și coeziune, respectând în același timp prioritatea punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere și a dispozițiilor sale privind flexibilitatea; reamintește importanța asigurării în continuare a unui cadru bazat pe stabilitatea macrofinanciară și finanțe publice solide, a punerii în aplicare a unor reforme structurale echilibrate, a aprofundării și consolidării pieței unice, inclusiv a componentei digitale, precum și a finalizării uniunii economice și monetare (UEM);

2. consideră că bugetul UE ar trebui să sprijine în continuare redresarea economică în Uniunea Europeană și să ofere suficiente resurse pentru a face față provocărilor cu caracter transnațional, precum schimbările climatice și migrația;

3. subliniază importanța asigurării unor resurse suficiente pentru coordonarea și supravegherea politicilor macroeconomice, combaterea infracțiunilor financiare și a spălării banilor, precum și pentru respectarea cadrului de guvernanță economică și comunicarea transparentă cu cetățenii UE și informarea acestora cu privire la măsurile din acest domeniu; reamintește necesitatea de a îmbunătăți în mod constant calitatea și accesibilitatea din punct de vedere lingvistic a informațiilor prezentate online, astfel încât acestea să reflecte mai fidel întrebările adresate în mod frecvent de cetățeni;

4. subliniază necesitatea de a stimula dezvoltarea și creșterea economică durabilă, echilibrată din punct de vedere social, ținând cont, în același timp, de schimbările climatice și de sustenabilitate, continuând reformele structurale pentru modernizarea economiilor europene și facilitând accesul la finanțare al IMM-urilor, inclusiv îndeplinind prioritățile bugetare aferente;

5. solicită, de asemenea, ca bugetul să contribuie la îndeplinirea priorităților politice în ceea ce privește finalizarea uniunii piețelor de capital, inclusiv prin promovarea unui mediu de investiții care va îmbunătăți accesul la finanțare pentru participanții pe piață, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate;

6. solicită să se aloce resurse financiare și umane adecvate autorităților europene de supraveghere (AES), pentru a lua în considerare sarcinile și competențele care le-au fost recent atribuite și care decurg din adoptarea versiunii revizuite a Regulamentului de instituire a AES 2017/0230 (COD); subliniază că AES ar trebui să își îmbunătățească în continuare eficiența, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului și monitorizarea activităților bancare paralele, fără a compromite însă calitatea activităților desfășurate, punând accentul pe reevaluarea permanentă a metodelor de lucru și a utilizării eficace și transparente a resurselor umane și financiare; reliefează importanța promovării echilibrului de gen, în special la nivelul conducerii în cadrul AES; subliniază că, în vederea utilizării prudente a bugetelor lor, AES trebuie să continue să se limiteze în permanență la sarcinile și la mandatul care le-au fost atribuite de legislatorul european, ținând pe deplin seama, printre altele, de principiile proporționalității și subsidiarității în activitățile lor de zi cu zi; atrage atenția că AES trebuie să se pregătească corespunzător pentru a putea reacționa rapid la potențialele consecințe negative ale unui „Brexit dur”;

7. subliniază că ar trebui continuată finanțarea entităților contabile și a autorităților fiscale, în special pentru a le sprijini în lupta împotriva fraudei și evaziunii fiscale și că entitățile respective ar trebui să răspundă în fața Parlamentului European; prin urmare, este îngrijorat de propunerea Consiliului de a reduce cheltuielile cu personalul din direcția generală europeană dedicată impozitării, deși aplicarea legislației adoptate recent trebuie să fie monitorizată și o nouă reformă fiscală internațională este în desfășurare atât la nivelul G20, cât și al cadrului incluziv; în acest context, subliniază necesitatea unei finanțări adecvate pentru evaluarea corespunzătoare de către Comisia Europeană a standardelor statelor membre și ale țărilor terțe în ceea ce privește combaterea spălării banilor;

8. subliniază importanța răspunderii și a transparenței acelor organisme care beneficiază de finanțare.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

4.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

12

2

Membri titulari prezenți la votul final

Gunnar Beck, Stefan Berger, Gilles Boyer, Cristian-Silviu Bușoi, Derk Jan Eppink, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Luis Garicano, Sven Giegold, Neena Gill, José Gusmão, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, Herve Juvin, Othmar Karas, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Georgios Kyrtsos, Aušra Maldeikienė, Costas Mavrides, Csaba Molnár, Luděk Niedermayer, Dimitrios Papadimoulis, Piernicola Pedicini, Lídia Pereira, Dragoș Pîslaru, Luisa Porritt, Jake Pugh, Evelyn Regner, Antonio Maria Rinaldi, Alfred Sant, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Ernest Urtasun, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Manon Aubry, Carmen Avram, Niels Fuglsang, Eugen Jurzyca, Margarida Marques, Siegfried Mureșan, Ville Niinistö, Irene Tinagli

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Alice Kuhnke

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

39

+

PPE

Stefan Berger, Cristian-Silviu Bușoi, Markus Ferber, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Aušra Maldeikienė, Siegfried Mureșan, Luděk Niedermayer, Lídia Pereira, Inese Vaidere

RENEW

Gilles Boyer, Engin Eroglu, Luis Garicano, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Dragoș Pîslaru, Luisa Porritt, Stéphanie Yon-Courtin

S&D

Carmen Avram, Jonás Fernández, Niels Fuglsang, Neena Gill, Eero Heinäluoma, Margarida Marques, Costas Mavrides, Csaba Molnár, Evelyn Regner, Alfred Sant, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Irene Tinagli

VERTS/ALE

Sven Giegold, Stasys Jakeliūnas, Alice Kuhnke, Ville Niinistö, Ernest Urtasun

 

12

-

ECR

Derk Jan Eppink, Eugen Jurzyca

GUE/NGL

Manon Aubry, José Gusmão, Dimitrios Papadimoulis

ID

Gerolf Annemans, Gunnar Beck, Herve Juvin, Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni

NI

Jake Pugh

PPE

Enikő Győri

 

2

0

ECR

Johan Van Overtveldt

NI

Piernicola Pedicini

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 


 

 

 

AVIZ AL Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (27.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportoare pentru aviz: <Depute>Lucia Ďuriš Nicholsonová</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește că politicile sociale și de ocupare a forței de muncă eficiente și atent concepute trebuie să țină seama de provocările socioeconomice, demografice și generate de automatizare, precum și de provocările pe care le implică angajamentul Uniunii privind decarbonizarea și că aceste politici ar trebui să fie însoțite de strategii de investiții precis orientate și ar trebui să fie în continuare o condiție prealabilă importantă pentru a garanta o creștere durabilă, care reprezintă un factor-cheie pentru crearea de locuri de muncă de calitate, reducând inegalitățile și consolidând coeziunea și convergența socială ascendentă;

2. salută evoluțiile înregistrate de politicile în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale în cursul celei de a opta legislaturi, dar subliniază că, pentru ca inițiativele de politică să devină operaționale, este necesar ca finanțarea lor să fie adecvată, suficientă și furnizată în timp util;

3. subliniază că bugetul pe 2020 ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniul ocupării forței de muncă și în cel social, care par să fie tangibile în ceea ce privește rata ocupării forței de muncă, însă rămân departe de a fi atinse în ceea ce privește obiectivul de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în condițiile în care, în special, din ce în ce mai multe persoane aflate în câmpul muncii sunt expuse riscului de sărăcie;

4.  subliniază, de asemenea, necesitatea de a alinia treptat orientarea strategică a politicilor și programelor Uniunii la obiectivele de dezvoltare durabilă și la principiile sociale definite de Pilonul european al drepturilor sociale, care ar trebui să se integreze pe deplin în dispozițiile programelor de finanțare ale Uniunii și ale semestrului european;

5.  subliniază, în acest sens, necesitatea unor reforme cuprinzătoare ale politicilor și a unor abordări integrate care să consolideze incluziunea socială și să combată șomajul în rândul tinerilor și șomajul pe termen lung, abordând problema adesea neglijată a capacității de inserție profesională a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități;

6.  subliniază, având în vedere aceste considerente, că este important să fie disponibile fonduri adecvate pentru programele și inițiativele din cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 care vizează promovarea creșterii economice incluzive, combaterea șomajului, a sărăciei și a excluziunii sociale, reducerea inegalităților și stimularea convergenței sociale ascendente, în special pentru cele destinate celor mai defavorizate persoane;

7.  subliniază că este necesar ca aceste programe și inițiative să beneficieze de un nivel adecvat de finanțare în 2020 și până la intrarea în vigoare a următoarei faze de programare a CFM;

8.  respinge, așadar, reducerea fondurilor disponibile în temeiul programării bugetare la liniile bugetare 04 01 01, 04 01 02 01, 04 01 03, 04 03 02 01, 04 03 12, 04 03 13, 08 02 03 06 și 13 08 01;

9.  reamintește, de asemenea, că trebuie găsit un echilibru adecvat între creditele de angajament și creditele de plată pentru a permite acestor programe și inițiative să își atingă potențialul maxim;

10. subliniază faptul că participarea și incluziunea lucrătorilor în problematicile întreprinderilor au un impact pozitiv semnificativ asupra productivității, a sănătății și a stării lor de bine, precum și a calității locurilor de muncă și a nivelului salariilor; subliniază, în plus, că liniile bugetare care susțin dialogul social în cadrul Uniunii sunt de o importanță crucială în ceea ce privește consolidarea implicării partenerilor sociali, de exemplu în semestrul european și în punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; solicită, prin urmare, majorarea creditelor alocate în ceea ce privește relațiile de muncă și dialogul social;

11. subliniază importanța responsabilității bugetare și a stabilirii de priorități în efortul de a garanta, pentru cetățenii Uniunii, un randament real al fondurilor investite, inclusiv printr-un accent mai puternic asupra elaborării de politici bazate pe date concrete și acordarea unei atenții speciale disparităților sociale, regionale și teritoriale;

12.  consideră că principiul valorii adăugate europene ar trebui să fie piatra de temelie a tuturor cheltuielilor viitoare; consideră că finanțările acordate de Uniune ar trebui, prin urmare, să reflecte un model de elaborare a bugetului public în funcție de rezultate, în care fiecare linie bugetară să fie însoțită de obiective și rezultate măsurabile; subliniază, în acest sens, importanța responsabilității și a transparenței din partea organismelor care beneficiază de finanțare din partea Uniunii;

13. recunoaște rolul esențial al Fondului social european (FSE), al Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), al Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și al Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) și reiterează că fondurile respective ar trebui să creeze sinergii, cu scopul de a contribui la reducerea divergențelor și a inegalităților sociale, asigurându-se astfel că niciunul dintre grupurile-țintă nu este uitat în acest proces; avertizează că orice reducere a bugetului pentru aceste domenii ar putea să împiedice eficacitatea acestor politici și atingerea obiectivelor lor;

14.  subliniază, în acest sens, faptul că realitățile statelor membre mici și ale  regiunilor îndepărtate (inclusiv ale regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE) trebuie luate în considerare; subliniază, în special, că este necesar să fie îmbunătățit accesul la fonduri pentru țările și teritoriile de peste mări (care dispun de resurse administrative și de competențe limitate din cauza statutului și dimensiunii lor speciale); consideră că, în special, că FEG trebuie să reflecte realitățile de pe piețele mici ale forței de muncă și de pe piețele statelor membre mici, în special în ceea ce privește cererile de finanțare care implică IMM-uri, atunci când disponibilizările și desființarea locurilor de muncă au un impact grav asupra ratelor de ocupare a forței de muncă și asupra economiei locale sau regionale;

15.  subliniază faptul că activitățile derulate în contextul implementării acestor fonduri și programe ar trebui să aibă ca rezultat întotdeauna măsuri strategice cu obiective și ținte clar definite și că eficiența și eficacitatea cheltuielilor sunt la fel de importante ca și plafoanele bugetare totale; subliniază, în acest context, importanța unei adevărate culturi a „orientării către rezultate”, care să fie axată pe optimizarea utilizării fondurilor, analizarea motivelor care conduc la programe cu performanță scăzută și promovarea măsurilor de îmbunătățire;

16.  salută, în acest sens, eforturile depuse pentru ca procedurile de solicitare a fondurilor din bugetul 2020 să devină mai transparente și mai accesibile;

17. invită Comisia și statele membre să asigure flexibilitatea necesară în punerea în aplicare a programelor Uniunii pentru 2020, în special a FEG, pentru a face față impactului retragerii Regatului Unit din Uniune asupra lucrătorilor și entităților stabilite în statele membre; salută, în acest sens, propunerea Comisiei de modificare a domeniului de aplicare a actualului program FEG pentru a permite sprijinirea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a perturbărilor cauzate de retragerea Regatului Unit din Uniune;

18. ia act de demersurile ce vor fi întreprinse pentru a fuziona, începând cu 2021, actualele instrumente FSE, YEI, FEAD, EaSI și actualul Program european în domeniul sănătății din cadrul FSE+; își reiterează poziția privind majorarea FSE+ până la suma de 120 457 000 000 EUR în prețuri curente în cadrul CFM 2021-2027; invită Comisia să prezinte informațiile financiare și alocările bugetare într-o manieră care să permită ca cifrele din FSE+ și subrubricile programelor respective să fie comparabile cu pachetele bugetare actuale; nu este de acord cu reducerea substanțială (cu 5 milioane EUR) propusă de Consiliu pentru axa PROGRESS a EaSI pentru 2020 și recomandă ca bugetul acesteia să fie cel puțin egal cu cel propus de Comisia Europeană; subliniază, în acest sens, faptul că toate revizuirile legislative și bugetare ar trebui să se bazeze pe dovezi și pe înțelegerea impactului lor, ar trebui să fie în conformitate cu agenda referitoare la o mai bună reglementare, ar trebui să impună o evaluare a rezultatelor cuantificabile și comparabile mai degrabă decât o simplă măsurare a rezultatelor și ar trebui să se bazeze pe toate recomandările conexe ale Curții de Conturi Europene;

19. subliniază că, în contextul actualelor constrângeri bugetare, va fi esențial să se utilizeze cât mai eficient bugetul general pe 2020, în special atunci când este vorba de politici capabile să sprijine creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă de calitate, cum ar fi viitoarele politici în materie de competențe, educația și formarea profesională (VET), politicile de perfecționare și recalificare profesională și măsurile de sprijinire a bunei funcționări a piețelor muncii și a unei adaptări mai eficiente la schimbările demografice, în special printr-o integrare mai eficientă pe piața forței de muncă a grupurilor vulnerabile și dezavantajate, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități, precum și prin punerea în aplicare a măsurilor de integrare și de reducere a sărăciei; ia act de faptul că Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) a propus mai multe proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP) orientate către comunitățile excluse din punct de vedere social;

20. încurajează ferm toate investițiile în adoptarea de noi tehnologii în toate sectoarele economiei și producției industriale, acordând o atenție deosebită programelor specifice menite să accelereze tranziția la timp a forței de muncă și să limiteze efectele secundare potențial dăunătoare ale unei astfel de tranziții, cum ar fi șomajul structural, creșterea inegalității în materie de venituri sau disparitățile regionale și teritoriale; atrage atenția, în acest sens, asupra rolului instrumentelor Uniunii în sprijinirea întreprinderilor și a lucrătorilor în tranziția acestora către o economie digitală și mai ecologică;

21.  reiterează importanța educației și a formării profesionale în epoca digitalizării; invită Comisia să exploreze noi oportunități de sprijinire a programelor de educație și formare profesională, în special în domeniul dezvoltării de programe informatice și al tehnologiilor informației;

22. subliniază că, în pofida tendințelor pozitive de reducere a ratei șomajului în rândul tinerilor în Uniunea Europeană, absența perspectivelor pentru tineri constituie o urgență socială foarte reală în anumite părți ale Uniunii - existând disparități semnificative la nivelul statelor membre și al regiunilor - și că tinerii sunt în continuare expuși unui risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială și economică; subliniază că, având în vedere acest lucru, sunt necesare soluții inovatoare și precis orientate, care să poată fi puse în aplicare cu promptitudine, pentru a asigura îmbunătățiri concrete pe termen scurt; se așteaptă, prin urmare, ca statele membre și Comisia să acorde prioritate combaterii șomajului în rândul tinerilor și ca această opțiune să se reflecte în bugetul pe 2020;

23.  reiterează, prin urmare, importanța fondurilor și a altor instrumente care promovează măsurile de combatere a inegalităților și capacitatea de inserție profesională a tinerilor, și anume Garanția pentru tineret, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), FSE și Erasmus+;

24.   subliniază, în special, rolul YEI în combaterea șomajului în rândul tinerilor și ia act de propunerea Comisiei de a majora alocările pentru YEI în 2020 cu 116 de milioane EUR; consideră totuși că o astfel de cifră este insuficientă; solicită, prin urmare, o majorare cu 600 de milioane EUR a creditelor de angajament destinate YEI;

25.  salută, de asemenea, angajamentul asumat de Președinta aleasă a Comisiei, Ursula von der Leyen, în orientările sale politice de a consolida Garanția pentru tineret, transformând-o într-un instrument permanent cu un buget mai mare și o raportare periodică;

26. regretă faptul că peste un sfert din toți copiii din Uniune sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială;

27.  așteaptă publicarea studiului de fezabilitate privind Garanția pentru copii, care ar trebui să constituie o bază pentru derularea unor activități suplimentare, însă invită Comisia să ia pe deplin în considerare propunerile de punere în aplicare a AP privind Garanția pentru copii, adoptate în bugetele anuale pentru 2017, 2018 și 2019, și care prevăd un nivel de finanțare ce va permite punerea în aplicare a unei faze experimentale adecvate a Garanției pentru copii în următoarea perioadă de programare 2021-2027;

28.  salută, în acest sens, angajamentul asumat în orientările sale politice de către Președinta aleasă a Comisiei, Ursula von der Leyen, de a crea Garanția europeană pentru copii, pentru a contribui la garantarea faptului că toți copiii din Uniune expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială au acces la cel mai elementar set de drepturi, cum ar fi asistența medicală și educația;

29.  subliniază necesitatea de a promova incluziunea socială a copiilor vulnerabili și, în special, de a remedia situația copiilor romi, în special prin încurajarea accesului lor la școli; ia act de faptul că, pentru soluționarea acestei probleme, un instrument adecvat ar fi proiectele-pilot;

30. scoate în evidență contribuția importantă a agențiilor la abordarea unei game variate de chestiuni sociale, privind locurile de muncă și colectarea datelor; subliniază că atribuțiile agențiilor evoluează și se înmulțesc constant și că, prin urmare, acestora trebuie să li se aloce resursele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile și a garanta cele mai bune rezultate în sprijinul obiectivelor legislative și politice ale Uniunii; solicită, prin urmare, să se realizeze o evaluare aprofundată a noilor sarcini atribuite agențiilor și a performanței lor globale, astfel încât să se asigure că alocările bugetare destinate acestora sunt întotdeauna adecvate și eficiente;

31.  sprijină înființarea Autorității Europene a Muncii (ELA), a cărei activitate se preconizează că va începe în 2019; subliniază că este necesar să se asigure că sunt puse în rezervă resurse financiare suficiente pentru înființarea acesteia; insistă asupra faptului că finanțarea nu poate fi asigurată prin realocarea creditelor aferente altor agenții și linii bugetare din domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale și că ELA, fiind un organism nou, necesită resurse noi pentru a putea funcționa în mod corespunzător; subliniază, în special, faptul că instituirea ELA nu ar trebui să conducă la o reducere a resurselor și a capacităților EURES, care joacă un rol central în facilitarea mobilității profesionale a cetățenilor Uniunii și oferă servicii și parteneriate pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru angajatori, serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), partenerii sociali și autoritățile locale; subliniază, prin urmare, că este necesar să se mențină linii bugetare clare și separate, atât pentru ELA, cât și pentru EURES;

32. reiterează că proiectele-pilot (PP) și acțiunile pregătitoare (AP) reprezintă, cu condiția să fie elaborate corespunzător, instrumente foarte valoroase pentru a iniția noi activități și politici în domeniul incluziunii sociale și al ocupării forței de muncă, îndeosebi prin creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, și că acestea ar putea fi folosite pentru colectarea de date și de dovezi cu scopul de a îmbunătăți viitoarele politici ale Uniunii în domeniul ocupării forței de muncă; ia act de faptul că mai multe idei ale Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) au fost puse în aplicare cu succes în trecut prin intermediul unor proiecte-pilot (PP) sau acțiuni pregătitoare (AP); invită autoritatea bugetară să includă în bugetul pentru 2020 cele opt PP și AP propuse de EMPL și care se referă la incluziunea socială a grupurilor deosebit de vulnerabile (romii, în special copiii romi, tinerii defavorizați, gospodăriile cu venituri reduse, persoanele în vârstă), la șomajul în rândul tinerilor, la sănătatea și siguranța la locul de muncă și la salariul minim; încurajează utilizarea integrală a marjelor disponibile la fiecare rubrică;

33. reamintește că este extrem de important ca Parlamentul să primească periodic informații actualizate cu privire la diferitele etape ale punerii în aplicare de către Comisie a PP și a AP, inclusiv informații obținute prin evaluarea corespunzătoare a rezultatelor și a valorii adăugate a acestor instrumente pentru cetățenii Uniunii; subliniază că este important ca Comisia să adopte o abordare transparentă atunci când evaluează proiectele-pilot (PP) și acțiunile pregătitoare (AP).

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

9

1

Membri titulari prezenți la votul final

Atidzhe Alieva-Veli, Abir Al-Sahlani, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Jane Brophy, Sylvie Brunet, David Casa, Leila Chaibi, Estrella Durá Ferrandis, Lucia Ďuriš Nicholsonová, Rosa Estaràs Ferragut, Nicolaus Fest, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Chiara Gemma, Helmut Geuking, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, France Jamet, Radan Kanev, Stelios Kympouropoulos, Katrin Langensiepen, Elena Lizzi, Radka Maxová, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Matthew Patten, Sandra Pereira, Kira Marie Peter-Hansen, Alexandra Louise Rosenfield Phillips, Dragoş Pîslaru, Manuel Pizarro, Dennis Radtke, Elżbieta Rafalska, Guido Reil, Daniela Rondinelli, Mounir Satouri, Monica Semedo, Beata Szydło, Eugen Tomac, Romana Tomc, Yana Toom, Nikolaj Villumsen, Marianne Vind, Maria Walsh, Tatjana Ždanoka, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Alex Agius Saliba, José Gusmão, Jeroen Lenaers, Pierfrancesco Majorino, Anne Sander, Birgit Sippel

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

42

+

ECR

Lucia Ďuriš Nicholsonová, Helmut Geuking, Elżbieta Rafalska, Beata Szydło

NI

Chiara Gemma, Daniela Rondinelli

PPE

David Casa, Rosa Estaràs Ferragut, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Radan Kanev, Stelios Kympouropoulos, Jeroen Lenaers, Dennis Radtke, Anne Sander, Eugen Tomac, Romana Tomc, Maria Walsh, Tomáš Zdechovský

RENEW

Abir Al-Sahlani, Atidzhe Alieva-Veli, Jane Brophy, Sylvie Brunet, Radka Maxová, Dragoş Pîslaru, Monica Semedo, Yana Toom

S&D

Alex Agius Saliba, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Estrella Durá Ferrandis, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, Pierfrancesco Majorino, Manuel Pizarro, Birgit Sippel, Marianne Vind

VERTS/ALE

Katrin Langensiepen, Kira Marie Peter-Hansen, Alexandra Louise Rosenfield Phillips, Mounir Satouri, Tatjana Ždanoka

 

9

-

GUE/NGL

Leila Chaibi, José Gusmão, Sandra Pereira, Nikolaj Villumsen

ID

Nicolaus Fest, France Jamet, Elena Lizzi, Guido Reil

NI

Lefteris Nikolaou-Alavanos

 

1

0

NI

Matthew Patten

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (5.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Pascal Canfin</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază că 21,0 % din totalul creditelor de angajament din proiectul de buget pentru 2020 (PB 2020) sunt legate de schimbările climatice; regretă că tendința demonstrată de bugetul Uniunii ar presupune un procent de numai 19,7 % pentru actualul cadru financiar multianual (CFM), în timp ce obiectivul convenit înainte de 2014 prevedea „cel puțin 20 %” în perioada 2014-2020; subliniază că, potrivit Comisiei, pentru a atinge obiectivul de 20 %, va fi necesară o sumă suplimentară de 3,5 miliarde EUR pentru cheltuieli legate de climă în bugetul pentru 2020; subliniază că ar trebui depuse toate eforturile pentru a se asigura faptul că obiectivul bugetar general al UE va fi atins până la sfârșitul anului 2020; solicită din nou ca aspectele legate de schimbările climatice să fie integrate într-un mod mai ambițios, care să presupună un procent de 40%, observând că Parlamentul a solicitat un procent de 30% în rezoluția sa din noiembrie 2018, să se îmbunătățească metodologia de monitorizare a acțiunilor climatice și imunizarea la schimbările climatice în următorul CFM și ca acestea să fie aliniate la Acordul de la Paris și la obiectivele UE în domeniul climei; insistă asupra faptului că următorul CFM ar trebui să se bazeze pe o metodologie solidă, stabilită în conformitate cu metodologiile de la nivel internațional, pentru a monitoriza finanțarea acțiunilor climatice și pentru a evita riscul de supraestimare a acestor acțiuni; consideră că includerea în buget a aspectelor ecologice în următorul CFM este esențială pentru realizarea obiectivelor noastre în materie de climă;

2. remarcă cu îngrijorare că, din nou, doar 8,3 % din totalul creditelor de angajament sunt destinate pentru inversarea declinului biodiversității, procent ce reprezintă nivelul cel mai scăzut din 2015, în pofida faptului că se observă o rată accelerată și fără precedent a dispariției speciilor; solicită să se aloce resurse suficiente și care pot fi urmărite, pentru a asigura protecția coerentă și pe termen lung a biodiversității în întreaga Uniune; insistă asupra faptului că următorul CFM ar trebui să se bazeze pe o metodologie solidă, stabilită în conformitate cu metodologiile de la nivel internațional, pentru a monitoriza biodiversitatea și a evita riscul de supraestimare a acțiunilor în acest domeniu;

3. consideră că, în special în ultimul an al CFM, este necesar un buget ambițios pentru programele aferente acțiunilor climatice și pentru protejarea biodiversității, astfel încât să se creeze o punte cu viitorul CFM, despre care se crede că va avea un debut lent până când toate noile programe vor fi pe deplin operaționale;

4. invită Uniunea să angajeze fonduri suficiente pentru a pune în aplicare pe deplin și în mod eficient viitorul pact ecologic european;

5. evidențiază că, în plus, în contextul Orientărilor politice pentru viitoarea Comisie Europeană lansate de președintele ales al Comisiei, este imperios necesar să se accelereze reducerea emisiilor;

6. în conformitate cu Agenda 2030 și cu angajamentele asumate de Uniune și de statele sale membre în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, subliniază necesitatea de a pune la dispoziție resurse suficiente în bugetul pe 2020 pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă;

7. ia act de majorarea cu 21,5 milioane EUR a creditelor de angajament pentru programul LIFE (+3,9 %); este convins că bugetul programului LIFE pentru 2020 este insuficient (529,6 milioane EUR); solicită o creștere semnificativă pentru anul 2020, pentru a fi pregătiți și a fi în conformitate cu solicitările Parlamentului de a dubla pachetul financiar al programului LIFE pe durata CFM post-2020; regretă profund că LIFE reprezintă doar 0,3 % din proiectul de buget pe 2020;

8. salută faptul că noul program rescEU va primi 156,2 milioane EUR pentru a putea reacționa mai bine la cutremure, la incendiile de vegetație, la incendiile forestiere și la alte catastrofe naturale; subliniază că este nevoie de instrumente precum mecanismul de protecție civilă și Fondul de solidaritate pentru a face față catastrofelor de mediu și a evalua daunele aduse mediului;

9. ia act de sumele de 69,7 milioane EUR în credite de angajament (+2,0 %) și de 64,2 milioane EUR în credite de plată (+4,7 %) propuse pentru sănătate; regretă că aceste sume reprezintă doar 0,04 % din PB 2020 și 1,9 % din rubrica 3 (în credite de angajament);

10. subliniază că ar trebui să se aloce resurse adecvate în buget pentru elaborarea și punerea în aplicare a viitorului plan european de luptă împotriva cancerului; subliniază că acest plan este esențial pentru promovarea și îmbunătățirea prevenirii, cercetării, accesului la inovare și reintegrării;

11. ia act de sumele de 280,0 milioane EUR în credite de angajament (-3,3 %) și de 244,7 milioane EUR în credite de plată (2,3 %) propuse pentru produse alimentare și hrană pentru animale; regretă că aceste sume reprezintă doar 0,17 % din PB 2020 și 7,5 % din rubrica 3 (în credite de angajament);

12. ia act de sumele de 156,2 milioane EUR în credite de angajament (+4,4 %) și de 77,0 milioane EUR în credite de plată (-5,7 %) propuse pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii, care este o componentă centrală a politicii de solidaritate a Uniunii;

13. constată că numărul posturilor permanente și temporare autorizate în cadrul PB 2020 rămâne neschimbat comparativ cu bugetul pe 2019 pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), în timp ce numărul posturilor crește în cazul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) (+34, în urma revizuirii legislației alimentare generale), al Agenției Europene de Mediu (AEM) (+1) și al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) (+2); subliniază că, după caz, acestor agenții ar trebui să le fie alocate mai multe resurse financiare și umane, pentru a le permite să își îndeplinească mandatul și să își execute sarcinile și pentru a promova o abordare bazată pe știință în Uniune; subliniază că o mai bună coordonare între agenții ar optimiza activitatea acestora și utilizarea fondurilor publice;

14. invită Comisia să pună în aplicare rapid proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare (PP-AP);

15. reamintește că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ar trebui să fie aliniate la obiectivele climatice și să primească o finanțare suficientă de-a lungul întregului lor ciclu de viață, astfel încât să își poată atinge întregul potențial și să poată pregăti terenul pentru adoptarea măsurilor viitoare.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

4.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

60

10

0

Membri titulari prezenți la votul final

Bartosz Arłukowicz, Margrete Auken, Simona Baldassarre, Marek Paweł Balt, Aurelia Beigneux, Monika Beňová, Malin Björk, Delara Burkhardt, Cristian-Silviu Bușoi, Pascal Canfin, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Nathalie Colin-Oesterlé, Miriam Dalli, Seb Dance, Esther de Lange, Marco Dreosto, Eleonora Evi, Agnès Evren, Fredrick Federley, Pietro Fiocchi, James Alexander Glancy, Andreas Glück, Catherine Griset, Jytte Guteland, Teuvo Hakkarainen, Pär Holmgren, Jan Huitema, Yannick Jadot, Petros Kokkalis, Athanasios Konstantinou, Ewa Kopacz, Joanna Kopcińska, Peter Liese, Sylvia Limmer, Javi López, César Luena, Liudas Mažylis, Anthea McIntyre, Aileen McLeod, Tilly Metz, Silvia Modig, Alessandra Moretti, Ljudmila Novak, Grace O’Sullivan, Rory Palmer, Jutta Paulus, Rovana Plumb, Jessica Polfjärd, Frédérique Ries, Sándor Rónai, Rob Rooken, Silvia Sardone, Christine Schneider, Günther Sidl, Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds, Edina Tóth, Véronique Trillet-Lenoir, Caroline Voaden, Alexandr Vondra, Mick Wallace, Michal Wiezik, Anna Zalewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Michael Bloss, Christophe Hansen, Lídia Pereira, Susana Solís Pérez, Nikolaj Villumsen

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

60

+

ECR

Pietro Fiocchi, Joanna Kopcińska, Alexandr Vondra, Anna Zalewska

GUE/NGL

Malin Björk, Petros Kokkalis, Silvia Modig, Nikolaj Villumsen, Mick Wallace

NI

Eleonora Evi, Athanasios Konstantinou

PPE

Bartosz Arłukowicz, Cristian-Silviu Bușoi, Nathalie Colin-Oesterlé, Agnès Evren, Christophe Hansen, Ewa Kopacz, Esther de Lange, Peter Liese, Liudas Mažylis, Ljudmila Novak, Lídia Pereira, Jessica Polfjärd, Christine Schneider, Edina Tóth, Michal Wiezik

RENEW

Pascal Canfin, Catherine Chabaud, Fredrick Federley, Andreas Glück, Jan Huitema, Frédérique Ries, Susana Solís Pérez, Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds, Véronique Trillet-Lenoir, Caroline Voaden

S&D

Marek Paweł Balt, Monika Beňová, Delara Burkhardt, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Miriam Dalli, Seb Dance, Jytte Guteland, Javi López, César Luena, Alessandra Moretti, Rory Palmer, Rovana Plumb, Sándor Rónai, Günther Sidl

VERTS/ALE

Margrete Auken, Michael Bloss, Pär Holmgren, Yannick Jadot, Aileen McLeod, Tilly Metz, Grace O'Sullivan, Jutta Paulus

 

10

-

ECR

Anthea McIntyre, Rob Rooken

ID

Simona Baldassarre, Aurelia Beigneux, Marco Dreosto, Catherine Griset, Teuvo Hakkarainen, Sylvia Limmer, Silvia Sardone

NI

James Alexander Glancy

 

0

0

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

 

AVIZ AL Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (26.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportoare pentru aviz:<Depute> Adina-Ioana Vălean </Depute>

 

 

 

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. regretă că bugetul propus de Comisie este cu 474,6 milioane EUR sub plafonul de la rubrica 1a, chiar dacă programele pertinente sunt suprasubscrise și ar putea absorbi cu ușurință fonduri suplimentare; subliniază faptul că programele de la rubrica 1a sunt de o importanță majoră pentru a stimula creșterea economică bazată pe inovație și a contribui la tranziția spre o societate neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, în conformitate cu Acordul de la Paris;

2. subliniază importanța dezvoltării unei poziții de lider în inovare, precum și a cercetării progresive și disruptive în domeniul tehnologiilor avansate, pentru a atinge obiectivele politice ale Uniunii; respinge, așadar, reducerea de către Consiliu a sumei totale de 747,4 milioane EUR de la rubrica 1a, din care 424,9 milioane EUR pentru Cadrul strategic comun pentru cercetare și inovare, în special la liniile bugetare relevante pentru a consolida cercetarea în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente, a consolida infrastructura europeană de cercetare, inclusiv infrastructurile electronice și poziția de lider în domeniul tehnologiei informației și comunicării, incluzând și 28 milioane EUR pentru componenta TIC a Mecanismului pentru interconectarea Europei și 20 milioane EUR pentru COSME, ceea ce riscă să submineze eforturile Uniunii de a genera creștere sustenabilă și locuri de muncă de înaltă calitate, precum și eforturile Uniunii de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și de a realiza o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero până în 2050, fără a lăsa pe nimeni în urmă;

3. consideră că, în special în cursul ultimului exercițiu al CFM, este necesar un buget ambițios la rubrica 1a pentru a construi o punte către viitorul CFM, în cadrul căruia toate noile programe vor avea nevoie de timp pentru a deveni pe deplin operaționale, pentru a se asigura că aceste programe sunt pe deplin funcționale și pot, astfel, contribui la realizarea priorităților politice ale Uniunii;

4. solicită, prin urmare, un nivel al creditelor de angajament până la plafonul rubricii 1a și, în plus, utilizarea tuturor instrumentelor de flexibilitate posibile disponibile în temeiul Regulamentului privind CFM și al dispoziției speciale privind reutilizarea fondurilor dezangajate pentru proiectele de cercetare prevăzute în Regulamentul financiar, pentru a asigura cel mai ridicat nivel posibil de credite de angajament pentru bugetul 2020;

5. reamintește că cercetarea și inovarea sunt importante pentru a combate provocările societale și a contribui la dezvoltarea sustenabilă; ia act de suprasubscrierea în ceea ce privește diverse programe, cum ar fi Orizont 2020 și COSME, care are drept rezultat o rată de succes mai scăzută a candidaturilor pentru programul Orizont 2020 față de perioada anteriorului CFM, ceea ce înseamnă că mult mai multe proiecte de înaltă calitate în domeniul cercetării și inovării ar putea fi finanțate, dacă s-ar pune la dispoziție suficiente fonduri ale Uniunii; subliniază că acest aspect trebuie abordat printr-un buget mai ambițios pentru 2020 și prin mărirea gradului de complementaritate cu alte fonduri ale Uniunii, instrumente financiare, programe naționale și investiții private; consideră că finanțarea pentru cercetare și inovare în Uniune ar trebui să sprijine în special zonele afectate de disfuncționalități grave ale pieței și de provocări societale neglijate; consideră, așadar, că fondurile dezangajate ar trebui reconstituite, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; reamintește poziția sa potrivit căreia, în următorul CFM, sunt necesare pentru Orizont Europa cel puțin 120 de milioane de euro, la prețurile din 2018;

6 subliniază că IMM-urile reprezintă o parte esențială din economia Uniunii, pentru că oferă un număr mare de locuri de muncă în Uniune; constată că este necesar să se creeze un mediu de afaceri propice IMM-urilor și să se sprijine grupurile și rețelele de IMM-uri; salută, prin urmare, majorarea de la instrumentul pentru IMM-uri; ia act cu îngrijorare de reducerile propuse de Consiliu în ceea ce privește majorarea fondurilor destinate inovării pentru IMM-uri, care transmit un semnal contradictoriu companiilor din Uniune;

7. subliniază importanța atingerii obiectivelor pieței unice digitale pentru a extinde digitalizarea Uniunii și incluziunea digitală în economia Uniunii, în sectorul public și în rândul cetățenilor; recunoaște în acest sens importanța unor inițiative precum WiFi4EU; regretă reducerile propuse de Consiliu pentru această inițiativă;

8 subliniază necesitatea de a reforma sectorul mobilității din Uniune, pentru a asigura un transport sustenabil, curat și competitiv în Uniune, pentru ca industria automobilelor din Uniune să fie aptă pentru viitor și pentru a atinge obiectivele privind clima; subliniază, așadar, că este nevoie de fonduri suficiente pentru programele care sprijină aceste obiective, precum Orizont, MIE-Transport și întreprinderea comună Pile de combustie și hidrogen 2 (FCH 2); este, prin urmare, preocupat de efectul reducerilor propuse de Consiliu asupra realizării unui sistem de transport al Uniunii care să fie eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, ecologic, sigur și fără sincope;

9 regretă profund faptul că bugetul propus de Comisie este, din nou, mult mai mic decât cel solicitat de ACER și că acest fapt riscă să pună în pericol funcționarea ACER și capacitatea sa de a-și îndeplini sarcinile privind monitorizarea și transparența pieței și cu atât mai puțin sarcinile suplimentare care i-au fost conferite prin legislația recentă;

10 reiterează faptul că trebuie sporite investițiile în cercetare și inovare pentru a îmbunătăți accesul la cunoștințe, a promova dezvoltarea socială și a îmbunătăți calitatea nivelului de trai;

11 solicită, în ceea ce privește toate agențiile care intră în sfera sa de competență (ACER, OAREC, ENISA și GSA), un nivel de credite și personal solicitat de agențiile respective; insistă ca resursele financiare și de personal să fie mărite proporțional cu extinderea sarcinilor agențiilor în cauză și pentru a pregăti punerea în aplicare a noilor acte legislative, precum și în conformitate cu necesitatea de a planifica viitoarele lor roluri și responsabilități; constată că GSA se confruntă cu apariția unor noi provocări legate de securitate și de alte domenii dificile, în care externalizarea ar reduce, probabil, securitatea și rentabilitatea, și ar conduce la o pierdere a competențelor de specialitate; în consecință, este necesar să fie recrutați și păstrați experți cu o înaltă specializare;

12 reamintește angajamentul asumat de Parlament, Consiliu și Comisie într-o declarație comună anexată la Regulamentul (UE) 2017/1953 al Parlamentului European și al Consiliului[9], care urmărește să asigure finanțarea globală pentru promovarea conectivității la internet în comunitățile locale, în cuantum de 120 milioane EUR, pe o perioadă de trei ani, astfel încât inițiativa să devină un adevărat succes european în beneficiul comunităților locale și al cetățenilor; subliniază, în acest sens, că, în urma a două cereri de candidaturi, peste 23 000 de municipalități din întreaga Uniune s-au înregistrat pe portalul WiFi4EU și că 6 200 de municipalități au primit deja cupoane WiFi4EU, ceea ce demonstrează succesul inițiativei;

13. solicită fonduri suplimentare pentru a accelera dezvoltarea și implementarea unor tehnologii mai curate, precum și fonduri suplimentare care să faciliteze o tranziție echitabilă a regiunilor carbonifere și a regiunilor cu emisii ridicate de carbon, pentru a contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris, inclusiv prin continuarea proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare existente, dar și prin lansarea altora noi; reamintește propunerea Parlamentului European de a institui Fondul pentru o tranziție echitabilă în următorul cadru financiar multianual 2021-2027 care să abordeze impactul societal, socioeconomic și de mediu asupra lucrătorilor și comunităților afectate negativ de tranziția de la dependența de cărbune și carbon; subliniază necesitatea de a sprijini în continuare regiunile carbonifere și regiunile cu emisii ridicate de carbon din Uniune, pentru ca acestea să fie pregătite să beneficieze de un nou Fond pentru o tranziție energetică echitabilă;

14. subliniază că cercetarea și inovarea sunt vectori-cheie pentru dezvoltarea sustenabilă și reamintește angajamentul pe care și l-au luat Uniunea și statele sale membre de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă; salută estimările Comisiei, conform cărora cheltuielile destinate combaterii schimbărilor climatice vor ajunge la 21 % din bugetul pe 2020, reamintește că aceste eforturi trebuie intensificate; regretă faptul că bugetul propus pentru Orizont 2020 cel mai probabil nu va atinge obiectivele de cheltuieli legate de climă și sustenabilitate și, prin urmare, nici întregul CFM actual; își subliniază poziția, conform căreia cheltuielile legate de climă ar trebui mărite în mod adecvat, ca urmare a angajamentului pe care și l-a asumat Uniunea în cadrul Acordului de la Paris; reamintește în acest context adoptarea principiului „eficiența energetică pe primul loc” precum și obiectivul ca Uniunea să devină numărul unu la surse regenerabile;

15. solicită credite suplimentare pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei, în special pentru componentele sale privind energia sustenabilă și TIC, pentru a se asigura că uniunea energetică este finalizată și că piețele izolate sunt conectate și că blocajele rămase sunt eliminate, dar și pentru o rețea energetică a UE care să fie rezilientă în fața evoluțiilor viitoare;

16. este profund îngrijorat de situația actuală incertă privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană; subliniază că sunt necesare măsuri de precauție în cazul în care Regatul Unit nu contribuie, parțial sau total, la bugetul pe 2020; prin urmare, face apel către celelalte state membre să intervină și să compenseze pe deplin contribuția Regatului Unit, deoarece toate programele se află în faza finală și beneficiarii fondurilor europene au nevoie de certitudinea că Uniunea își va onora angajamentele;

17. subliniază că, în situația în care Uniunea nu-și va respecta angajamentele legale și politice privind creditele de plată, credibilitatea acesteia și încrederea în capacitatea instituțiilor Uniunii de a-și îndeplini rolurile vor avea mult de suferit; subliniază că această situație este agravată de faptul că Uniunea se apropie de sfârșitul actualului CFM și că, prin urmare, executarea programelor multianuale trebuie să facă rapid progrese.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

54

6

6

Membri titulari prezenți la votul final

François Alfonsi, Nicola Beer, François-Xavier Bellamy, Michael Bloss, Manuel Bompard, Paolo Borchia, Marc Botenga, Markus Buchheit, Klaus Buchner, Carlo Calenda, Andrea Caroppo, Maria Da Graça Carvalho, Katalin Cseh, Ciarán Cuffe, Josianne Cutajar, Pilar del Castillo Vera, Martina Dlabajová, Christian Ehler, Valter Flego, Niels Fuglsang, Jens Geier, Nicolás González Casares, Christophe Grudler, András Gyürk, Henrike Hahn, Robert Hajšel, Ivo Hristov, Ivars Ijabs, Eva Kaili, Seán Kelly, Łukasz Kohut, Andrius Kubilius, Miapetra Kumpula-Natri, Thierry Mariani, Marisa Matias, Eva Maydell, Joëlle Mélin, Iskra Mihaylova, Dan Nica, Ville Niinistö, Mauri Pekkarinen, Markus Pieper, Sara Skyttedal, Maria Spyraki, Jessica Stegrud, John David Edward Tennant, Grzegorz Tobiszowski, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Isabella Tovaglieri, Adina-Ioana Vălean, Henna Virkkunen, Pernille Weiss, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Rasmus Andresen, Marco Dreosto, Giorgos Georgiou, Klemen Grošelj, Alicia Homs Ginel, Adam Jarubas, Janusz Lewandowski, Jutta Paulus, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Edina Tóth

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Hannes Heide

 


 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

54

+

ECR

Evžen Tošenovský

ID

Thierry Mariani, Joëlle Mélin

PPE

François-Xavier Bellamy, Maria Da Graça Carvalho, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, András Gyürk, Adam Jarubas, Seán Kelly, Andrius Kubilius, Janusz Lewandowski, Eva Maydell, Markus Pieper, Massimiliano Salini, Sara Skyttedal, Maria Spyraki, Edina Tóth, Adina-Ioana Vălean, Henna Virkkunen, Pernille Weiss

RENEW

Nicola Beer, Katalin Cseh, Martina Dlabajová, Valter Flego, Klemen Grošelj, Christophe Grudler, Ivars Ijabs, Iskra Mihaylova, Mauri Pekkarinen, Dominique Riquet

S&D

Carlo Calenda, Josianne Cutajar, Niels Fuglsang, Jens Geier, Nicolás González Casares, Robert Hajšel, Hannes Heide, Alicia Homs Ginel, Ivo Hristov, Eva Kaili, Łukasz Kohut, Miapetra Kumpula-Natri, Dan Nica, Patrizia Toia, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

François Alfonsi, Rasmus Andresen, Michael Bloss, Klaus Buchner, Ciarán Cuffe, Henrike Hahn, Ville Niinistö, Jutta Paulus

 

6

-

ECR

Jessica Stegrud

ID

Paolo Borchia, Andrea Caroppo, Marco Dreosto, Isabella Tovaglieri

NI

John David Edward Tennant

 

6

0

ECR

Grzegorz Tobiszowski

GUE/NGL

Manuel Bompard, Marc Botenga, Giorgos Georgiou, Marisa Matias

ID

Markus Buchheit

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 


 

 

 

3.9.2019AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportoare pentru aviz: <Depute>Svenja Hahn</Depute>

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. observă că, în cadrul procedurii bugetare, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) este responsabilă pentru liniile bugetare de la titlurile 2 (Piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri), 14 (Impozitare și uniune vamală) și 33 (Justiție și consumatori);

2. subliniază că piața internă rămâne una dintre cele mai mari și tangibile realizări ale Uniunii, ea aducând beneficii întreprinderilor, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, consumatorilor și cetățenilor din întreaga Europă; în acest context, aprofundarea în continuare a pieței unice, reducerea sarcinilor birocratice care împiedică libera circulație a bunurilor, a capitalurilor, a serviciilor și a forței de muncă și dezvoltarea pieței unice digitale ar trebui să constituie o prioritate în bugetul pe 2020 pentru competitivitatea continuă a întreprinderilor din Uniune și protecția consumatorilor în întreaga Uniune; subliniază, având în vedere aceste considerente, că este important să se monitorizeze în mod sistematic progresele înregistrate în acest domeniu, să se identifice problemele emergente și să se formuleze recomandări în materie de politici pentru dezvoltarea în continuare a pieței unice digitale;

3. subliniază importanța pieței interne a serviciilor; invită Uniunea să aloce fonduri suplimentare pentru finalizarea pieței interne a serviciilor și să încurajeze dezvoltarea unor tipuri de servicii noi și inovatoare;

4. solicită ca bugetul pe 2020 să contribuie la îndeplinirea priorităților definite în cadrul semestrului european, și anume să realizeze investiții de înaltă calitate și reforme care să crească productivitatea și competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și să permită continuarea procesului de aprofundare a pieței unice și de dezvoltare a pieței unice digitale;

5. felicită Comisia pentru că a alocat, în proiectul său de buget, un buget adecvat pentru majoritatea priorităților principale ale IMCO, inclusiv pentru piața internă a bunurilor și serviciilor, pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), protecția consumatorilor și competitivitate, și invită Consiliul și Parlamentul să convină asupra înscrierii acestor credite în bugetul 2020;

6. consideră binevenită majorarea creditelor pentru „funcționarea și dezvoltarea pieței interne a bunurilor și serviciilor” (linia bugetară 02 03 01), cu scopul de a asigura supravegherea pieței și de a institui Rețeaua Uniunii pentru conformitatea produselor, precum și pentru „îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare” (linia bugetară 02 02 02) și pentru „cheltuieli de sprijin pentru COSME” (linia bugetară 02 01 04 01), întrucât aceste trei acțiuni sunt esențiale în vederea stimulării creșterii economice în Uniune; regretă profund reducerea solicitată de Consiliu la liniile bugetare 02 03 01 și 02 02 02;

7. subliniază, în acest sens, că IMM-urile reprezintă o parte esențială a economiei Uniunii și joacă un rol vital în crearea de locuri de muncă la nivelul Uniunii și consideră că este necesar să se creeze și să se promoveze în continuare un mediu de afaceri favorabil IMM-urilor; subliniază, așadar, că îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare rămâne o prioritate-cheie a Comisiei IMCO în cadrul bugetului 2020;

8. subliniază că Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) este un instrument esențial pentru încurajarea culturii antreprenoriale, sprijinirea IMM-urilor existente și asigurarea competitivității, a sustenabilității și a creșterii economice; solicită, în special, consolidarea instrumentului Accelerator al Consiliului european pentru inovare (instrumentul pentru IMM-uri), deoarece acesta oferă un sprijin decisiv IMM-urilor care dezvoltă idei ce presupun o inovație radicală și soluții inovatoare care pot fi comercializate; consideră că bugetul Uniunii și accesul la finanțare asigurat de acesta constituie un instrument esențial pentru ca întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și microîntreprinderile să devină mai competitive și mai inovatoare și pentru promovarea spiritului antreprenorial în Uniune;

9. subliniază importanța unei politici solide de protecție a consumatorilor care să fie pusă în aplicare eficient și care să le ofere consumatorilor protecție și previzibilitate și să combată practicile comerciale neloiale atât în mediul offline, cât și în cel online, care să le ofere întreprinderilor încrederea necesară pentru a-și furniza bunurile și serviciile pe piața internă și să asigure respectarea efectivă a legislației UE și a celei naționale și conformitatea practicilor de pe piață cu această legislație, menținând în același timp sarcina birocratică impusă IMM-urilor la un nivel minim; subliniază că provocările pe care pe implică protecția consumatorilor continuă să existe, atât în mediul digital, cât și în cel fizic, și, prin urmare, este extrem de important să se îmbunătățească educația și să se mărească gradul de sensibilizare a consumatorilor și a cetățenilor;

10. salută majorarea creditelor de plată pentru „protejarea intereselor consumatorilor și îmbunătățirea siguranței și informării acestora” (linia bugetară 33 04 01), întrucât îmbunătățirea gradului de respectare a drepturilor consumatorilor și promovarea unui nivel sporit de cunoaștere a acestor drepturi reprezintă o modalitate importantă de a întări încrederea consumatorilor în piața internă și în capacitatea UE de a oferi beneficii concrete;

11. subliniază cât este de important să se aloce fonduri adecvate tranziției către automatizarea completă a operațiunilor vamale, pentru ca întreprinderile europene să fie mai eficiente, să se garanteze concurența loială și să se simplifice mijloacele de protecție a consumatorilor; în acest scop, este esențial să se majoreze finanțarea acordată programului Vamă 2020, care conține mecanisme de cooperare prin intermediul cărora autoritățile vamale și agenții vamali din întreaga Uniune pot face schimb de informații și de bune practici; de asemenea, este esențial se asigure finanțare pentru achiziționarea și întreținerea unor echipamente de control vamal eficiente și corespunzătoare standardelor în vigoare;

12. reamintește faptul că Comisia și statele membre au acumulat deja întârzieri în privința punerii în aplicare programate a Codului vamal al Uniunii și, prin urmare, respinge în mod vehement reducerea creditelor bugetare pentru „sprijinirea funcționării și modernizării uniunii vamale” (linia bugetară 14 02 01), care ar putea conduce la întârzieri suplimentare și submina eforturile de sporire a eficienței controalelor vamale la nivelul Uniunii, creând obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne; reamintește că punerea în aplicare deplină și uniformă a Codului vamal este esențială pentru o mai bună protecție a cetățenilor și a intereselor financiare ale Uniunii, precum și că vama electronică constituie o politică prioritară pentru o mai bună funcționare a pieței interne;

13. recunoaște că 2020 este ultimul an din actualul cadru financiar multianual (CFM) și, prin urmare, invită Comisia să se folosească din plin, în bugetul pe 2020, de marjele disponibile din CFM în domeniile aflate sub responsabilitatea Comisiei IMCO;

14. subliniază importanța respectării depline, de către Comisie, a recomandărilor Curții de Conturi Europene pentru a crește eficacitatea bugetului, care să asigure astfel un plus de valoare pentru cetățenii europeni;

15. invită Comisia să finanțeze toate proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare aprobate de IMCO.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

3.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

6

0

Membri titulari prezenți la votul final

Alex Agius Saliba, Andrus Ansip, Pablo Arias Echeverría, Alessandra Basso, Adam Bielan, Hynek Blaško, Vlad-Marius Botoş, Markus Buchheit, Dita Charanzová, David Cormand, Petra De Sutter, Dinesh Dhamija, Carlo Fidanza, Alexandra Geese, Svenja Hahn, Virginie Joron, Eugen Jurzyca, Arba Kokalari, Marcel Kolaja, Andrey Kovatchev, Maria Manuel Leitão Marques, Morten Løkkegaard, Adriana Maldonado López, Antonius Manders, Beata Mazurek, Leszek Miller, Brian Monteith, Dan-Ştefan Motreanu, Kris Peeters, Anne-Sophie Pelletier, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Tomislav Sokol, Ivan Štefanec, Róża Thun und Hohenstein, Kim Van Sparrentak, Marion Walsmann, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Clara Aguilera, Claudia Gamon, Lucy Elizabeth Harris, John Howarth

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Delara Burkhardt, Predrag Fred Matić

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

38

+

ECR

Adam Bielan, Carlo Fidanza, Eugen Jurzyca, Beata Mazurek

GUE/NGL

Anne-Sophie Pelletier

NI

Marco Zullo

PPE

Pablo Arias Echeverría, Arba Kokalari, Andrey Kovatchev, Antonius Manders, Dan-Ştefan Motreanu, Kris Peeters, Andreas Schwab, Tomislav Sokol, Ivan Štefanec, Róża Thun und Hohenstein, Marion Walsmann

RENEW

Andrus Ansip, Vlad-Marius Botoş, Dita Charanzová, Dinesh Dhamija, Claudia Gamon, Svenja Hahn, Morten Løkkegaard

S&D

Alex Agius Saliba, Clara Aguilera, Delara Burkhardt, John Howarth, Maria Manuel Leitão Marques, Adriana Maldonado López, Predrag Fred Matić, Leszek Miller, Christel Schaldemose

VERTS/ALE

David Cormand, Petra De Sutter, Alexandra Geese, Marcel Kolaja, Kim Van Sparrentak

 

6

-

ID

Alessandra Basso, Hynek Blaško, Markus Buchheit, Virginie Joron

NI

Lucy Elizabeth Harris, Brian Monteith

 

0

0

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru transport și turism (26.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Daniel Freund</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. ia act de proiectul de buget propus de Comisie în domeniul transporturilor; regretă solicitările Consiliului de a reduce în mod nediferențiat aceste fonduri; insistă asupra unui buget ambițios pentru sectorul transporturilor din UE, care să țină seama de provocările emergente și de prioritățile politice actuale legate de politica UE în domeniul transporturilor;

2. consideră că este momentul potrivit pentru a realiza o reconfigurare mai profundă a finanțării UE în domeniul transporturilor, în vederea ajungerii, până în 2050, la un sector al transporturilor cu un nivel al emisiilor egal cu zero și pentru a se garanta alinierea deplină la Acordul de la Paris și la obiectivele de dezvoltare durabilă; subliniază că un nivel ridicat de finanțare, o utilizare axată pe rezultate și eficientă a fondurilor în portofoliul transporturilor, în programe și în întreprinderile comune din cadrul Orizont 2020 care îndeplinesc aceste obiective sunt de cea mai mare importanță; subliniază importanța proiectelor și a programelor din domeniile decarbonizării și digitalizării și solicită ca acestora să li se acorde prioritate și o finanțare adecvată; îndeamnă Comisia să promoveze digitalizarea în domeniul logisticii; consideră că această reformă trebuie să țină seama pe deplin de nevoile grupurilor sociale și ale regiunilor vulnerabile, pentru ca tranziția să fie echitabilă și favorabilă incluziunii; subliniază că finanțarea trebuie să asigure îmbunătățirea conectivității și a eficienței transportului;

3. insistă asupra faptului că politica UE în domeniul transporturilor este esențială pentru sustenabilitatea economică, socială și de mediu și că, prin urmare, ar trebui să se acorde prioritate calității și sustenabilității proiectelor, precum și utilității lor pentru cetățeni și întreprinderi, mai degrabă decât cantității sau dimensiunii lor; subliniază că politica UE în domeniul transporturilor necesită o finanțare adecvată și suficientă pentru a asigura creștere economică, locuri de muncă și competitivitate în Europa, inclusiv în zonele geografice mai îndepărtate, mai multe investiții în cercetare și inovare, precum și coeziune socială și teritorială; subliniază că trebuie dezvoltată transversalitatea între politică, finanțare și procedura administrativă pentru a obține câștiguri în materie de eficiență în proiectele majore de infrastructură;

4. subliniază rolul esențial pe care îl joacă politica și investițiile UE în domeniul transporturilor în promovarea și întărirea coeziunii teritoriale, sociale și economice în UE și în asigurarea accesibilității teritoriale și a interconectivității tuturor regiunilor UE, inclusiv a regiunilor îndepărtate, a regiunilor ultraperiferice, a insulelor, a regiunilor periferice, a regiunilor montane și frontaliere, precum și a zonelor depopulate și slab populate;

5. relevă faptul că investițiile publice în transportul rutier, feroviar, aerian și naval influențează pozitiv piața internă și economia europeană, care trebuie să devină un lider la nivel mondial;

6. subliniază că politica UE privind infrastructura de transport trebuie să se concentreze într-o mai mare măsură pe integrarea acestor trei aspecte:

- trebuie să constituie o prioritate interconectivitatea între coridoare și rețeaua globală și conexiunile transfrontaliere;

- intermodalitatea ar trebui să fie o bază pentru adoptarea deciziilor privind proiectele și

- interoperabilitatea trebuie să fie o condiție pentru cofinanțarea proiectelor de transport;

7. reiterează faptul că acordul provizoriu privind regulamentul de instituire a Programului InvestEU[10] conține o dispoziție generală – aplicabilă tuturor finanțărilor în domeniul transporturilor – care garantează că „Proiectele care sunt incompatibile cu realizarea obiectivelor climatice nu ar trebui să fie eligibile pentru sprijinul acordat” și că operațiunile de finanțare și investiții „sunt examinate pentru a vedea dacă au un impact asupra mediului, climei sau un impact social, iar în caz afirmativ vor fi verificate din perspectiva sustenabilității de mediu, climatice și sociale”; reamintește că Fondul InvestEU ar trebui să sprijine investițiile care contribuie la o mai mare coeziune economică, teritorială și socială a Uniunii și că, pentru a maximiza impactul și valoarea adăugată a sprijinului financiar al UE, este oportun să se maximizeze „sinergiile dintre programele relevante ale Uniunii în domenii precum transporturile, energia și digitalizarea”;

8. subliniază că, pe lângă rolul său esențial în executarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și a InvestEU, este esențial ca revizuirea politicii de transport a Băncii Europene de Investiții (BEI), planificată pentru 2020, să pregătească terenul pentru o reformă mai aprofundată a finanțării oferite de bancă în domeniul transporturilor; reamintește că BEI a acordat aproximativ 140 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi pentru proiecte de transport în perioada 2007-2018, dintre care aproximativ 80 % se referă la infrastructura rutieră[11]; invită BEI să raporteze Parlamentului în timp util cu privire la toate etapele revizuirii politicii sale în domeniul transporturilor;

9. subliniază rolul esențial al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în promovarea dezvoltării unei rețele transeuropene (TEN-T) de înaltă performanță, care este sustenabilă și asigură interconectivitatea între domeniile transporturilor, energiei și infrastructurii serviciilor digitale; reiterează faptul că finalizarea rapidă a TEN-T va aduce o contribuție semnificativă la coeziunea socioeconomică și teritorială a UE și la promovarea obiectivelor de decarbonizare ale UE; subliniază că MIE este vital pentru investițiile în creșterea sustenabilă pe termen lung, în inovare, în coeziune, în competitivitate și în crearea de locuri de muncă în UE;

10. consideră că este posibil să se eficientizeze și mai mult cheltuielile efectuate prin MIE în domeniul transporturilor, crescând în continuare ponderea finanțării pentru modurile de transport cu emisii zero; reamintește că MIE este un instrument financiar extrem de important și vital în sectorul transporturilor, iar planificarea cheltuielilor pe termen scurt și lung ar trebui să ia în considerare o abordare orientată spre rezultate și să caute o valoare adăugată europeană, în special în ceea ce privește dezvoltarea și finalizarea rețelelor TEN-T centrale și globale; salută abordarea Comisiei, care prevede cofinanțarea repunerii în funcțiune a conexiunilor feroviare transfrontaliere regionale care au fost dezafectate sau abandonate[12] și încurajează statele membre, regiunile transfrontaliere și Comisia să accelereze implementarea acestor proiecte de tip ascendent, care contribuie la redeschiderea frontierelor în cadrul Uniunii, acolo unde aceste frontiere continuă să existe; invită Comisia să mărească în mod semnificativ suma alocată în cadrul liniei bugetare pentru MIE pentru a finanța restabilirea legăturilor feroviare regionale lipsă, care au fost dezafectate sau abandonate, având în vedere, în mod prioritar, zonele dezavantajate din punct de vedere geografic; invită Comisia să ia în considerare discrepanțele încă mari în ceea ce privește infrastructura de transport din întreaga UE; relevă faptul că este necesar să se continue într-un ritm mai susținut electrificarea infrastructurii feroviare și să se asigure punerea în funcțiune mai rapidă a Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS); relevă faptul că bugetul MIE ar trebui să țină seama, de asemenea, de măsurile de reducere a zgomotului generat de transportul feroviar de mărfuri, pentru a asigura un sistem de transport de mărfuri sustenabil și eficient; consideră că MIE ar trebui să facă mai mult pentru a integra și a promova transportul maritim; solicită ca finanțarea MIE să fie protejată atunci când sunt alocate fonduri disponibile pentru transport;

11. solicită Comisiei să prezinte, până la sfârșitul anului 2019, o evaluare a punerii în aplicare a tuturor proiectelor contractate, inclusiv situația actuală și previziunile privind finalizarea proiectelor și propunerile care să permită atingerea unui nivel de 100 % al cheltuielilor, inclusiv realocarea de fonduri;

12. reamintește că finanțarea politicii de coeziune pentru infrastructura de transport ar trebui să urmărească obiectivul de coeziune economică, socială și teritorială prevăzut în tratat; subliniază că abordările descentralizate sunt importante, iar conectivitatea și accesibilitatea zonelor rurale rămâne o provocare care trebuie abordată de urgență; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că se acordă puțină atenție transferului modal în utilizarea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului de coeziune (FC); subliniază necesitatea decarbonizării fondurilor UE și în ceea ce privește sectorul transporturilor; recomandă creșterea investițiilor în ciclism și mersul pe jos; își reiterează cererea de lungă durată cu privire la transparența finanțării UE în sectorul transporturilor, în special în ceea ce privește resursele de gestionare comune; invită Comisia să pună la dispoziție în mod cuprinzător informații privind proiectele de transport care au primit finanțare din partea FEDR și a Fondului de coeziune;

13. solicită Comisiei să prezinte, până la sfârșitul anului, o evaluare a utilizării fondurilor UE destinate MIE, FC și FEDR pentru proiectele din domeniul transporturilor, inclusiv a nivelului de conformitate cu strategiile de transport și cu condiționalitățile ex ante prevăzute în acordurile de parteneriat;

14. solicită Comisiei să prezinte, până la sfârșitul anului 2019, o evaluare a situației cheltuirii sumelor alocate instrumentelor financiare, previziuni privind nivelul final de absorbție și propuneri ce urmează a fi aplicate pentru a obține un nivel de 100 %, inclusiv redirecționarea către alte linii bugetare ale MIE;

15. solicită Comisiei să prezinte o evaluare a utilizării sumelor alocate pentru desfășurarea SESAR, situația actuală, acțiunile viitoare și contribuția proiectelor finanțate din aceste sume la implementarea SESAR în statele membre;

16. încurajează Comisia să promoveze revitalizarea trenurilor europene de noapte confortabile, ca o alternativă posibilă și sustenabilă la zborurile pe distanțe scurte și la deplasarea cu automobilul pe distanțe lungi; invită Comisia să analizeze opțiunile privind îmbinările posibile ale cofinanțării rețelei EuroVelo cu rețeaua feroviară globală;

17. consideră că transportul maritim oferă o alternativă la abordarea „totul pe șosea”; consideră, totodată, că dispozițiile din Directiva (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului[13] care stabilesc limite pentru conținutul de sulf al combustibililor marini vor spori sustenabilitatea acestei forme de transport și că încă se mai pot realiza progrese suplimentare în ceea ce privește decarbonizarea sectorului; ia act de faptul că porturile Europei sunt noduri multimodale și constituie o poartă de intrare pentru mai mult de 90 % din importurile de bunuri ale UE; invită Comisia să depună mai multe eforturi pentru a promova și finanța acest mod de transport;

18. subliniază că digitalizarea poate face ca transportul în UE să fie mai favorabil includerii, mai inovator, mai interconectat și mai sustenabil; reamintește Comisiei cât de important este să elaboreze o nouă strategie a UE, ale cărei priorități trebuie să fie o tranziție echitabilă și recalificarea persoanelor ale căror locuri de muncă devin caduce din cauza digitalizării sectorului transporturilor;

19. având în vedere că se înregistrează în continuare un număr foarte mare de decese și de vătămări corporale cauzate de accidentele rutiere și că, potrivit dispozițiilor din noua Directivă privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, „Statele membre se asigură că necesitățile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare”, insistă ca statele membre și Comisia să acorde în continuare prioritate finanțării alocate pentru siguranța pasagerilor în diferite mijloace de transport și să se concentreze asupra siguranței utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii, persoanele cu dizabilități, cicliștii și alți utilizatori de micromobilitate, precum și asupra transferului modal către mijloace de transport mai sigure și mai curate, cum ar fi transportul feroviar; invită Comisia să furnizeze statelor membre asistența tehnică și administrativă necesară în ceea ce privește măsurile de întreținere corespunzătoare a drumurilor existente în planurile lor globale de transport, în vederea creșterii calității și a siguranței drumurilor;

20. consideră că o coordonare mai strânsă între finanțarea transportului urban și planurile de mobilitate urbană durabilă (PMUD) este esențială pentru stimularea transformării mobilității urbane; solicită ca aceste planuri de mobilitate urbană să promoveze multimodalitatea în rândul diferitelor moduri de transport sustenabile, cu mecanisme socioeconomice echilibrate pentru a se asigura că nu există nicio discriminare împotriva cetățenilor UE;

21. subliniază faptul că mecanismele de mobilitate urbană trebuie să contribuie la reducerea duratei deplasărilor (între casă și locul de muncă), asigurarea interoperabilității, creșterea atractivității transportului public în rândul populației și reducerea prevalenței transportului privat, promovând, astfel, sustenabilitatea ecologică și climatică și dezvoltarea societății; consideră că, având în vedere diversitatea modurilor de transport în comun din zonele metropolitane ale UE (unele dintre acestea cu sisteme de transport dispersate și cu modalități de vânzare de bilete dezorganizate, ceea ce face utilizarea acestora mai costisitoare), bugetul pe 2020 ar trebui să se concentreze asupra problemelor generate de modalități complexe de vânzare de bilete pentru transportul public și să sprijine introducerea unui plan de acțiune pentru implementarea unui sistem de vânzări de bilete multimodal unic;

22. solicită să se asigure o transparență deplină a cadrului general al finanțării și o mai mare transparență a evaluării proiectelor, acordând o atenție deosebită participării cetățenilor, societății civile și ONG-urilor la procese transparente de luare a deciziilor și monitorizând dezvoltarea proiectelor de anvergură care beneficiază de un volum total de investiții de peste 1 miliard de EUR; consideră că finanțarea ar trebui să se concentreze asupra obiectivelor care garantează o valoare adăugată reală pentru statele membre, în special la nivel social și de mediu;

23. reamintește că investițiile publice în infrastructură sunt deosebit de sensibile la riscurile asociate corupției; subliniază importanța garantării unui proces transparent și competitiv de achiziții publice pentru proiectele de infrastructură de transport de mare anvergură finanțate de UE; insistă asupra instituirii unor pacte de integritate pe care autoritățile contractante și ofertanții din cadrul acestor proiecte de anvergură să se angajeze să le respecte și în temeiul cărora angajamentele lor față de cele mai bune practici și de transparență să fie monitorizate de părți terțe; reamintește că statele membre au responsabilitatea principală de a institui un sistem de gestionare, care să urmărească asigurarea realizării efective și eficiente a proiectelor de investiții și îndeamnă Comisia să asigure sprijinul administrativ și tehnic necesar pentru a facilita punerea lor în aplicare; subliniază că este, de asemenea, important să se țină seama de condițiile sociale ale lucrătorilor în procedurile de achiziții publice; subliniază că, în prezent, întregul sector al transporturilor întâmpină dificultăți în ce privește recrutarea de personal, iar condițiile de muncă trebuie îmbunătățite pentru a aborda problemele legate de recrutare;

24. consideră că analizele costuri-beneficii referitoare la proiectele de transport nu trebuie să mai fie axate pe analize economice pe termen scurt, ci să se bazeze pe înțelegerea globală a tuturor costurilor externe pe termen scurt și lung, în conformitate cu studiul recent privind externalitățile și internalizarea costurilor comandat de Comisie, care a arătat că valoarea globală a costurilor externe pentru transporturi este estimată la aproape 1 000 de miliarde EUR pe an[14];

25. invită Comisia să adopte o abordare orientată într-o mai mare măsură spre rezultate, să urmărească o valoare adăugată europeană și să se concentreze mai mult pe obiectivele politice, definind criteriile de selecție a proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare și reamintește importanța punerii lor corecte în aplicare;

26. reiterează necesitatea unei agenții puternice a Uniunii Europene pentru siguranța aviației (EASA), care să dispună de un nivel adecvat de finanțare pentru a asigura și a avea un rol de lider, la nivel mondial, în ce privește siguranța-securitatea cetățenilor UE (de exemplu, provocările noilor tehnologii, amenințările cibernetice, bruierea GNSS), precum și sustenabilitatea ecologică a sectorului transportului aerian prin îmbunătățirea amprentei sale de mediu (mai puțin zgomot și emisii, decarbonizare, economia circulară), promovarea protecției mediului (măsuri de atenuare), dezvoltarea unor tehnologii inovatoare și sustenabile (drone, aeronave electrice și hibride, combustibili sustenabili pentru aviație), un program de etichetare ecologică și mobilitate multimodală (de exemplu, interconectarea la/între infrastructura feroviară și cea aeroportuară);

27. regretă faptul că sarcinile extinse ale agențiilor UE din domeniul transporturilor – EASA, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA) – nu au fost luate în considerare în cadrul bugetului pe 2020, în timp ce nevoile sporite de resurse financiare și umane ar trebui să fie luate în considerare pentru a asigura îndeplinirea integrală a sarcinilor care le revin; reamintește că, potrivit unui aviz al Curții de Conturi, centralizarea activității ERA într-un singur sediu ar putea reduce costurile suportate din bugetul UE;

28. subliniază importanța proiectelor care sprijină promovarea turismului, un sector care contribuie în mod semnificativ la PIB-ul statelor membre și care are un impact economic asupra creșterii, competitivității, ocupării forței de muncă și dezvoltării sociale; regretă că bugetul nu include turismul ca domeniu de politică individual și își reiterează solicitarea ca, în cuprinsul următorului cadru financiar multianual, să fie prevăzută o finanțare specifică și dedicată în mod exclusiv turismului, care să beneficieze de o linie bugetară separată; subliniază că statele membre se confruntă cu provocări comune în sectorul turismului, inclusiv gestionarea crizelor, concurența din partea țărilor terțe, sustenabilitatea activităților turistice, întărirea capacităților comunităților locale și izolate și tranziția către o economie fără emisii de carbon, și că, prin urmare, politicile europene comune aduc o valoare adăugată substanțială.

 

ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR
DE LA CARE RAPORTORUL PENTRU AVIZ A PRIMIT CONTRIBUȚII

 

 

 

 

Entitatea și/sau persoana -

Federația Europeană pentru Transporturi și Mediu - 58744833263-19

 

 

Comunitatea Căilor Ferate Europene și a Gestionarilor de Infrastructură - 7574621118-27

 

 

 

 

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

6

3

Membri titulari prezenți la votul final

Andris Ameriks, José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Marco Campomenosi, Ciarán Cuffe, Johan Danielsson, Andor Deli, Anna Deparnay-Grunenberg, Ismail Ertug, Gheorghe Falcă, Giuseppe Ferrandino, Mario Furore, Isabel García Muñoz, Jens Gieseke, Kateřina Konečná, Elena Kountoura, Julie Lechanteux, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Benoît Lutgen, Marian-Jean Marinescu, Tilly Metz, Caroline Nagtegaal, Bill Newton Dunn, Jan-Christoph Oetjen, Philippe Olivier, Tomasz Piotr Poręba, Dominique Riquet, Sven Schulze, Vera Tax, Cristian Terheș, Barbara Thaler, István Ujhelyi, Petar Vitanov, Lucia Vuolo, Roberts Zīle, Kosma Złotowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Paolo Borchia, Gina Dowding, Ilhan Kyuchyuk, Ljudmila Novak, Andrey Novakov, Anne-Sophie Pelletier, Catherine Rowett

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

35

+

GUE/NGL

Kateřina Konečná, Elena Kountoura, Anne-Sophie Pelletier

NI

Mario Furore

PPE

Andor Deli, Gheorghe Falcă, Jens Gieseke, Benoît Lutgen, Marian-Jean Marinescu, Ljudmila Novak, Andrey Novakov, Sven Schulze, Barbara Thaler

RENEW

José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Ilhan Kyuchyuk, Caroline Nagtegaal, Bill Newton Dunn, Jan-Christoph Oetjen, Dominique Riquet

S&D

Andris Ameriks, Johan Danielsson, Ismail Ertug, Giuseppe Ferrandino, Isabel García Muñoz, Bogusław Liberadzki, Vera Tax, Cristian Terheș, István Ujhelyi, Petar Vitanov

VERTS/ALE

Ciarán Cuffe, Anna Deparnay-Grunenberg, Gina Dowding, Tilly Metz, Catherine Rowett

 

6

-

ECR

Peter Lundgren

ID

Paolo Borchia, Marco Campomenosi, Julie Lechanteux, Philippe Olivier, Lucia Vuolo

 

3

0

ECR

Tomasz Piotr Poręba, Roberts Zīle, Kosma Złotowski

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru dezvoltare regională (7.10.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Younous Omarjee</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește că coeziunea este unul dintre obiectivele Uniunii stabilite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, este definită la articolul 174 din TFUE și este o competență partajată între Uniune și statele membre; subliniază că politica de coeziune este una dintre cele mai importante politici ale Uniunii și este principala sa politică de investiții publice, având alocată în buget suma de 351,8 miliarde EUR pentru CFM 2014-2020, ceea ce constituie o treime din CFM, lucru care ar trebui să rămână astfel în următorul CFM, fără alte reduceri, și că noile inițiative ale UE trebuie să fie corelate cu resurse financiare noi și adecvate și să fie tratate în cadrul procedurii de codecizie;

2. subliniază că politica de coeziune are la bază o politică de solidaritate, urmărind obiectivul său stabilit prin tratat de promovare și sprijinire a dezvoltării generale armonioase a statelor membre și a regiunilor, promovează cooperarea interregională și vizează o reducere a disparităților economice, sociale și teritoriale dintre regiunile Uniunii și din interiorul acestora, pentru a asigura că nicio regiune nu este lăsată în urmă, ținând seama de provocările demografice; consideră că aceasta generează creștere și locuri de muncă în întreaga Uniune și contribuie la realizarea principalelor obiective și priorități ale Uniunii, printre care țintele acesteia în materie de climă și energie, precum și de creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; observă că adiționalitatea poate determina o utilizare echilibrată a fondurilor structurale în combinație cu toate sursele disponibile, inclusiv instrumentele financiare;

3. salută faptul că nu mai sunt necesare plăți pentru perioada 2007-2013 și că rata de execuție mai bună a plăților, precum și rata crescută de selecție a proiectelor au atins viteza de croazieră, dar și faptul că ritmul de selecție a proiectelor pe teren a ajuns în sfârșit la nivelurile din perioada de programare anterioară și le-a depășit, atingând 83 % în septembrie 2019; observă, cu toate acestea, inegalitățile mari dintre statele membre în ceea ce privește această rată și invită Comisia să ajute în continuare statele membre care au rămas în urmă să-și îmbunătățească rezultatele;

4. ia act de majorarea creditelor de angajament cu 2,5 % pentru subrubrica 1b din proiectul de buget pe 2020 față de bugetul pe 2019 al UE, în timp ce creditele de plată au crescut, per ansamblu, cu 6,4 %;

5. invită Consiliul și Comisia să țină seama de învățămintele perioadei de programare actuale și să evite alte crize legate de plăți, precum și întârzieri ale plăților în viitor; atrage atenția asupra faptului că demararea cu întârziere a programelor și punerea în aplicare au dus la aglomerarea cererilor de plată;

6. subliniază că regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE beneficiază de măsuri specifice, mai ales în cadrul politicii de coeziune, în ceea ce privește condițiile de accesare a fondurilor, necesare și indispensabile pentru a le promova dezvoltarea sustenabilă și a îndeplini astfel obiectivele de dezvoltare durabilă, dată fiind situația lor economică și socială, puternicul impact structural pe care îl au depărtarea lor geografică și expunerea lor deosebită la efectele aferente schimbărilor climatice;

7. reamintește că politica de coeziune este unul dintre cele mai importante instrumente care abordează prioritățile prezentate în proiectul de buget al Comisiei pentru 2020; subliniază rentabilitatea investițiilor pe care o prezintă politica de coeziune, deoarece fiecare euro investit generează creștere economică și creează locuri de muncă în valoare de 2,74 EUR;

8. afirmă din nou că, pentru a realiza obiectivele politicii de coeziune, autoritățile regionale, locale, urbane și alte autorități trebuie să conlucreze și să stabilească un dialog cu organizațiile societății civile, inclusiv universități, organizații de mediu și grupuri ce reprezintă diversitatea etnică și religioasă, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, orientarea sexuală sau identitatea de gen;

9. reamintește că politica de coeziune este un instrument util pentru a sprijini primirea și integrarea migranților și insistă că, din solidaritate, bugetul UE pentru 2020 ar trebui să contribuie la rezolvarea dificultăților legate de migrație;

10. solicită un exercițiu de reprogramare pentru inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, în urma acordului la care s-a ajuns în cadrul procedurii bugetare 2019, de a crește semnificativ nivelul creditelor de angajament; insistă asupra finanțării unor măsuri specifice care să urmărească limitarea exodului tinerilor din regiunile mai puțin dezvoltate;

11. este îngrijorat de consecințele unui posibil Brexit fără acord și mai ales de potențialul impact negativ asupra politicii de coeziune și asupra regiunilor transfrontaliere; subliniază importanța negocierilor privind următorul CFM și îndeamnă, în acest context, ca repercusiunile bugetare ale Brexitului asupra politicii de coeziune să fie, pe cât posibil, limitate;

12. reiterează că este important să se consolideze capacitatea administrativă a autorităților locale și regionale, care reprezintă un element-cheie pentru pregătirea și punerea în aplicare în mod corect a proiectelor pe teren;

13. constată că exercițiul bugetar 2020 este ultimul din actualul CFM și, prin urmare, evidențiază că este important să se pregătească noua perioadă financiară și ca adaptarea la aceasta să se facă fără probleme;

14. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că obiectivul de a cheltui 20 % din bugetul UE pentru combaterea schimbărilor climatice în CFM 2014-2020 nu va fi atins și îndeamnă Comisia să majoreze substanțial procentul destinat cheltuielilor în domeniul climei în 2020; invită statele membre și regiunile să țină seama corespunzător de contribuția importantă a politicii de coeziune la investițiile în protecția climei și la atingerea obiectivului Uniunii privind cheltuielile în domeniul climei și evidențiază, totodată, că este necesar să se elimine deficitul bugetar de 3,5 miliarde EUR în domeniul climei și să nu se cheltuiască fonduri publice pentru combustibilii fosili, pentru a îndrepta atenția mai mult pe combaterea schimbărilor climatice, astfel încât să se respecte Acordul de la Paris;

15. consideră că ar trebui sprijinite suficient acțiunile axate îndeosebi pe aspectele de sănătate și de mediu, care ar putea decurge și din cerințele referitoare la tranziția energetică, cum ar fi dezafectarea centralelor nucleare; reamintește nevoia de a decarboniza cele 41 de regiuni dependente de cărbune prin recalificarea și perfecționarea lucrătorilor din sectorul cărbunelui și de a asigura o tranziție echitabilă la o economie sustenabilă prin instituirea unui fond pentru o tranziție echitabilă, alocând resurse suficiente în buget, cu scopul de a asigura o tranziție justă și echitabilă la o economie cu zero emisii de carbon până în 2050;

16. remarcă faptul că, în ceea ce privește transferurile către Mecanismul pentru interconectarea Europei, 2020 va fi al doilea an în care se pot solicita prefinanțări suplimentare pentru acțiuni inițiate în 2014, 2015 sau 2016, respectiv ultimul an pentru realocarea resurselor neutilizate;

17. subliniază că nu ar trebui să se facă niciun transfer de credite de la politica de coeziune care ar putea periclita capacitatea fondurilor structurale și de investiții de a-și atinge obiectivele;

18. ia act de faptul că pentru finanțarea Programului de sprijin pentru reforme structurale se va recurge la marja globală pentru angajamente; avertizează că majorările nu trebuie să se facă în detrimentul politicii de coeziune; reamintește că noile inițiative ale Uniunii ar trebui să fie finanțate din resurse suplimentare noi, și nu în detrimentul politicilor de lungă durată ale Uniunii; ia act de faptul că politica de coeziune și guvernanța economică ar putea avea obiective diferite și că reformele ar trebui să țină seama în mod corespunzător de impactul teritorial;

19. regretă diminuarea alocării pentru Fondul de coeziune, comparativ cu perioada de programare precedentă, și constată riscurile de creștere a decalajelor de dezvoltare în ceea ce privește infrastructura de bază, în special infrastructura de transport; solicită flexibilizarea mecanismelor bugetare pentru a facilita realocarea fondurilor necesare acoperirii investițiilor suplimentare în infrastructura de bază, în special infrastructura TEN-T, ca principal motor de realizare a incluziunii economice, sociale și teritoriale la nivelul Uniunii în statele membre cu evidente decalaje de dezvoltare;

20. invită Comisia și statele membre să asigure utilizarea transparentă, echitabilă și responsabilă a resurselor Uniunii.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

2.10.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Mathilde Androuët, Pascal Arimont, Adrian-Dragoş Benea, Isabel Benjumea, Tom Berendsen, Stéphane Bijoux, Franc Bogovič, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Francesca Donato, Jill Evans, Raffaele Fitto, Cristian Ghinea, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Manolis Kefalogiannis, Ondřej Knotek, Constanze Krehl, Elżbieta Kruk, Naomi Long, Cristina Maestre Martín De Almagro, Pedro Marques, Martina Michels, Andżelika Anna Możdżanowska, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Alessandro Panza, Tsvetelina Penkova, Caroline Roose, André Rougé, Susana Solís Pérez, Monika Vana, Julie Ward

Membri supleanți prezenți la votul final

Ciarán Cuffe, Barbara Ann Gibson, Tomislav Sokol, Maria Spyraki

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

38

+

ECR

Raffaele Fitto, Elżbieta Kruk, Andżelika Anna Możdżanowska

GUE/NGL

Martina Michels, Younous Omarjee

ID

Mathilde Androuët, Francesca Donato, Alessandro Panza, André Rougé

NI

Rosa D'Amato

PPE

Pascal Arimont, Isabel Benjumea, Tom Berendsen, Franc Bogovič, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Manolis Kefalogiannis, Andrey Novakov, Tomislav Sokol, Maria Spyraki

RENEW

Stéphane Bijoux, Cristian Ghinea, Barbara Ann Gibson, Ondřej Knotek, Naomi Long, Susana Solís Pérez

S&D

Adrian-Dragoş Benea, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Constanze Krehl, Cristina Maestre Martín De Almagro, Pedro Marques, Tsvetelina Penkova, Julie Ward

VERTS/ALE

Ciarán Cuffe, Jill Evans, Caroline Roose, Monika Vana

 

0

-

 

 

 

1

0

PPE

Tamás Deutsch

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

 

AVIZ AL Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (6.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 </Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Paolo De Castro</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. ia act de creditele de angajament în valoare de 59 994,9 milioane EUR și de creditele de plată în valoare de 58 014,3 milioane EUR propuse de Comisie în proiectul de buget pentru 2020 la rubrica 2, unde creditele Fondului european de garantare agricolă sunt ușor majorate, la 43 531,8 milioane EUR în angajamente (+0,8 %) și la 43 501,7 milioane EUR în credite de plată (+0,9 %) față de bugetul pentru 2019; regretă profund faptul că creditele Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) sunt reduse la 14 708,7 milioane EUR (-0,1 %) în angajamente și la 13 141,2 milioane EUR (-0,1 %) în credite de plată față de bugetul pentru 2019, în principal din cauza unei stagnări a valorii nominale a FEADR ca atare și a unei scăderi drastice a cheltuielilor de sprijin;

2. insistă ca orice venituri la bugetul Uniunii ce provin din veniturile alocate sau din rambursările pentru neregulile legate de agricultură din anii anteriori să rămână la rubrica 2;

3. insistă asupra faptului că bugetul destinat agriculturii nu ar trebui să facă obiectul altor reduceri, în special având în vedere că sectorul agricol este afectat adesea de crize care necesită un răspuns bugetar;

4. constată că exercițiul bugetar 2020 este ultimul din perioada actuală a cadrului financiar multianual și, prin urmare, subliniază importanța pregătirii și a bunei adaptări la noua perioadă financiară, în care trebuie asigurat fermierilor un standard de viață echitabil;

5. este profund îngrijorat de consecințele bugetare ale unui Brexit fără acord și, întrucât fermierii trebuie să își planifice activitatea în avans, se opune ferm oricărei reduceri neașteptate a alocărilor în cadrul politicii agricole comune (PAC) în 2020 în cazul în care nu se ajunge la un acord între Uniune și Regatul Unit;

6. subliniază că bugetul Uniunii trebuie să fie coerent cu obiectivele Acordului de la Paris din cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat în decembrie 2015;

7. respinge propunerea Comisiei de a reduce creditele alocate organizațiilor de producători din sectorul fructelor și al legumelor (- 14,6 milioane EUR), care ar putea avea un impact negativ asupra contribuției lor tot mai importante la reechilibrarea puterii de negociere în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, dat fiind că fermierii vor fi direct afectați; în acest sens, consideră că Comisia ar trebui să se asigure că plățile pentru acest sector nu vor fi reduse; regretă lipsa creditelor pentru sectorul cărnii de pasăre și sugerează alocarea de fonduri în secțiunea „Alte măsuri în sectorul cărnii de porc, al cărnii de pasăre, al ouălor, al apiculturii și al altor produse de origine animală” pentru a sprijini sectorul cărnii de pasăre, deoarece este afectat de denaturarea neloială a comerțului de către Ucraina;

8. regretă faptul că nu există compensații pentru reducerea creditelor propuse de Comisie pentru producătorii de fructe și legume din Uniune, un sector care se confruntă cu o criză gravă, din cauza prezenței agenților fitofagi sau patogeni, cum ar fi virusul Tristeza pentru portocale, Mal secco pentru lămâi, Tuta absoluta pentru tomate și Xylella fastidiosa pentru măslini; solicită, prin urmare, ca, în ciuda reducerilor creditelor, să se aibă în vedere un plan de finanțare pentru citrice pentru a sprijini costurile de reconversie a actualelor plantații de citrice și de măslini cu soiuri ale acelorași plante care sunt mai rezistente, permițând o relansare reală a sectorului;

9. salută propunerea Comisiei de a aloca 50 milioane EUR pentru „Alte măsuri pentru carnea de vită și mânzat”, cu scopul de a sprijini sectorul cărnii de vită în Irlanda în cazul unor dificultăți pe piață legate de retragerea potențială a Regatului Unit din Uniune; subliniază că retragerea Regatului Unit din Uniune va avea, de asemenea, un impact negativ semnificativ în mai multe sectoare agricole din Uniune; solicită Comisiei să propună un plan de sprijin, bazat pe o evaluare adecvată a impactului, defalcată pe sectoare și pe state membre, pentru toate sectoarele agricole ale Uniunii care ar putea fi afectate de retragerea Regatului Unit din Uniune și să extindă acest plan la statele membre afectate în funcție de gradul lor de expunere; consideră că, pentru a fi eficient, acest plan trebuie să includă măsuri structurale care să vizeze consolidarea organizării sectoarelor respective și promovarea diversificării fluxurilor comerciale;

10. consideră că acordul comercial dintre Uniune și Mercosur va crea presiuni suplimentare pentru aceste sectoare agricole și, prin urmare, solicită Comisiei să prezinte în detaliu, până la sfârșitul anului 2019, conținutul planului de sprijin al Uniunii în valoare de 1 miliard EUR anunțat la 28 iunie 2019, menit să permită sectoarelor agricole sensibile din Uniune să facă față eventualului impact negativ al acestui acord, în cazul în care acesta este ratificat;

11. subliniază ineficiența bugetară în sprijinirea sectoarelor sensibile, expunându-le în același timp unei concurențe mai mari și riscurilor de instabilitate a pieței, în special prin intermediul acordurilor bilaterale de liber schimb; constată, în plus, erodarea pe termen lung a resurselor proprii tradiționale din bugetul Uniunii, cauzată în special de reducerea taxelor vamale ca urmare a acordurilor de liber schimb;

12. ia act de propunerea Comisiei de a sprijini fermierii cu un pachet de sprijin financiar de până la 1 miliard EUR în cazul perturbării pieței ca urmare a acordului comercial al Uniunii cu Mercosur; insistă ca fondurile respective să nu fie extrase din nicio linie bugetară agricolă existentă;

13. este preocupat de criza actuală din sectorul zahărului în urma eliminării sistemului de cote și de anunțarea recentă a închiderii a opt fabrici în Uniune; regretă faptul că nu s-au alocat fonduri pentru sprijinirea sectorului; consideră că, în absența unei intervenții din partea autorităților publice, actorilor din sectorul privat trebuie să li se permită să ia inițiative private pentru reglementarea voluntară a producției; propune Comisiei, în acest context, să evalueze, în lumina noului sezon de producție, posibilitatea de a declanșa măsuri neutre din punct de vedere bugetar, disponibile în temeiul articolului 222 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[15], care să autorizeze fermierii, organizațiile lor și organizațiile lor interprofesionale recunoscute să încheie contracte colective pentru a-și retrage de pe piață, a-și depozita sau a-și reduce producția în mod concertat;

14. salută majorarea finanțării propuse de Comisie în favoarea măsurilor de promovare, care confirmă eficacitatea îmbunătățirilor aduse de ultima reformă; consideră că Comisia ar trebui să continue să consolideze campaniile de promovare pentru a deschide noi piețe pentru produsele de calitate, întrucât măsurile de promovare sunt esențiale pentru îmbunătățirea cotei exporturilor Uniunii pe piețele din întreaga lume;

15. regretă faptul că nu se acordă sprijin fermierilor pentru măsuri, în special în sectorul laptelui și al produselor lactate, care se confruntă în continuare cu dificultăți pe piață ca urmare a embargoului rusesc asupra unei game de produse agricole ale Uniunii („embargoul rusesc”);

16. reamintește că, deja de cinci ani, sectoarele agricole ale Uniunii continuă să sufere de pe urma efectelor embargoului rusesc; subliniază că orice efecte suplimentare asupra fluxurilor comerciale agricole legate de retragerea Regatului Unit din Uniune ar putea cauza noi perturbări și solicită credite suplimentare pentru măsuri excepționale, acolo unde este necesar;

17. consideră că Uniunea poate avea o contribuție esențială la promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, în special în rândul copiilor, și afirmă, prin urmare, că este esențial atât să se utilizeze pe deplin plafoanele prevăzute pentru programele desfășurate de Uniune în școli, cât și să se dezvolte în regulamentul actual soluții suplimentare pentru consumul sustenabil; invită, prin urmare, statele membre să își consolideze programele naționale pentru a asigura utilizarea integrală a alocărilor maxime disponibile (250 de milioane EUR) prin stabilirea de programe mai puțin birocratice;

18. salută creșterea sprijinului pentru cercetare și inovare dedicat furnizării de alimente sigure și de înaltă calitate și securității alimentare; subliniază că este esențial ca fondurile alocate pentru cercetare în sectorul agroalimentar, în special din bugetul Programului Orizont 2020, să rămână pe deplin disponibile, pentru a stimula inovarea și soluțiile inteligente, în special prin cercetarea agroecologică, cu o abordare agro-ecosistemică globală, în sectorul agricol și în cel al dezvoltării rurale. subliniază importanța aplicabilității practice a rezultatelor la nivel de exploatație și rolul serviciilor de informare și educare agricolă; subliniază că politica de cercetare ar trebui să mențină coerența cu obiectivele politicilor de mediu, climatice, de biodiversitate, de sănătate și de protecție socială, să stimuleze și să sprijine inițiative adaptate la nevoile micilor exploatații fără economii de scară, astfel încât acestea să poată beneficia de noile tehnologii; subliniază necesitatea de a consolida legătura dintre cercetare și practică, prin implicarea producătorilor primari și diseminarea cunoștințelor și a bunelor practici;

19. solicită Comisiei să ofere un sprijin financiar suficient pentru utilizarea în continuare a soluțiilor inteligente și inovatoare în sectorul agricol, având în vedere beneficiile lor dovedite pentru mediu și necesitatea unei eficiențe agricole mai bune; consideră că agricultura de precizie și utilizarea digitalizării ar trebui analizate și promovate în continuare;

20. având în vedere faptul că Uniunea rămâne vulnerabilă la focarele epidemice de boli ale animalelor și ale plantelor, regretă reducerea cu 60 % a creditelor destinate fondului pentru măsurile de urgență legate de sănătatea animalelor și a plantelor;

21. constată cu mare îngrijorare impactul sever al răspândirii pestei porcine africane (PPA) în mai multe state membre și numărul mare de focare înregistrate de la începutul anului 2019; este preocupat de faptul că au fost afectate exploatații mari de porcine, zeci de mii de animale fiind sacrificate selectiv; regretă, prin urmare, lipsa alocărilor pentru prevenirea și combaterea PPA, subliniind că bugetul Uniunii pentru 2019 a alocat 28 milioane EUR în acest scop; subliniază că cel puțin o alocare similară ar trebui inclusă în bugetul Uniunii pentru 2020; ia act de faptul că țările terțe au investit în cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva PPA; este de părere că Uniunea ar trebui să investească în cercetarea și dezvoltarea unui vaccin, ceea ce ar contribui la eradicarea răspândirii și apariției PPA în cel mai scurt timp posibil;

22. încurajează statele membre să mărească sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri, în conformitate cu obiectivul unei contribuții mai bune la reînnoirea generațională a fermierilor din Uniune;

23. subliniază importanța angajamentelor în materie de dezvoltare rurală și a cheltuielilor pentru măsurile de agromediu și economia rurală în sens mai larg, în special importanța inițiativelor care îi vizează și îi sprijină pe tinerii fermieri;

24. salută finanțarea unor proiecte-pilot noi care sunt esențiale pentru a reflecta asupra viitorului PAC, și anume proiecte de dezvoltare a unui set de instrumente pentru gestionarea integrată a dăunătorilor pentru fermieri, de promovare a „satelor inteligente” și de instituire a unui program operațional în sectorul creșterii animalelor;

25. solicită menținerea creditelor destinate programelor POSEI la nivelurile maxime prevăzute în dreptul Uniunii, subliniind relevanța acestor programe pentru reziliența producătorilor agricoli; evidențiază, totodată, situația economică fragilă a regiunilor ultraperiferice, care sunt încă puternic afectate de criză.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

4.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Mazaly Aguilar, Álvaro Amaro, Eric Andrieu, Attila Ara-Kovács, Carmen Avram, Adrian-Dragoş Benea, Benoît Biteau, Mara Bizzotto, Daniel Buda, Matt Carthy, Asger Christensen, Dacian Cioloș, Ivan David, Paolo De Castro, Jérémy Decerle, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Luke Ming Flanagan, Dino Giarrusso, Martin Häusling, Martin Hlaváček, Krzysztof Jurgiel, Jarosław Kalinowski, Elsi Katainen, Gilles Lebreton, Norbert Lins, Marlene Mortler, Ulrike Müller, Juozas Olekas, Sheila Ritchie, Bronis Ropė, Bert-Jan Ruissen, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Annie Schreijer-Pierik, Veronika Vrecionová, Sarah Wiener, Juan Ignacio Zoido Álvarez

Membri supleanți prezenți la votul final

Atidzhe Alieva-Veli, Franc Bogovič, Lena Düpont, Estrella Dura Ferrandis, Ivo Hristov, Jan Huitema, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Tilly Metz, Daniela Rondinelli, Christine Schneider, Marc Tarabella, Irène Tolleret

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

39

+

ECR

Mazaly Aguilar, Krzysztof Jurgiel, Anthea McIntyre, Veronika Vrecionová

GUE/NGL

Matt Carthy, Luke Ming Flanagan

ID

Mara Bizzotto, Gilles Lebreton, Joëlle Mélin

NI

Diane Dodds, Dino Giarrusso

PPE

Álvaro Amaro, Franc Bogovič, Daniel Buda, Herbert Dorfmann, Lena Düpont, Jarosław Kalinowski, Norbert Lins, Marlene Mortler, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Annie Schreijer‑Pierik, Juan Ignacio Zoido Álvarez

Renew

Asger Christensen, Dacian Cioloș, Jérémy Decerle, Martin Hlaváček, Elsi Katainen, Ulrike Müller, Sheila Ritchie

S&D

Eric Andrieu, Attila Ara‑Kovács, Carmen Avram, Adrian‑Dragoş Benea, Paolo De Castro, Estrella Dura Ferrandis, Ivo Hristov, Juozas Olekas, Marc Tarabella

 

5

-

Verts/ALE

Benoît Biteau, Martin Häusling, Tilly Metz, Bronis Ropė, Sarah Wiener

 

1

0

ID

Ivan David

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru pescuit (5.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Chris Davies</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește că este nevoie de măsuri financiare adecvate pentru a garanta un sector viabil al pescuitului și subliniază că obiectivele PCP nu pot fi atinse decât dacă există un buget suficient; subliniază că acest buget este concentrat în secțiunea III și la titlul 11, „Afaceri Maritime și Pescuit”; reamintește că Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și contribuțiile obligatorii către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului și acordurile de pescuit sustenabil concentrează cea mai mare parte a bugetului;

2. subliniază că ar trebui să se ajungă la un echilibru între prioritățile de mediu și stabilitatea socială și economică pentru a realiza o economie albastră sustenabilă, în special pentru comunitățile care depind de pescuitul costier la scară mică;

3. subliniază că obiectivele principale ale PCP ar trebui să găsească un echilibru între viabilitatea unui sector de importanță strategică pentru Uniunea Europeană și necesitatea de a conserva ecosistemele marine prin dezvoltarea unor activități de pescuit sustenabile din punct de vedere economic și ecologic;

4. consideră că au fost depuse eforturi semnificative pentru creșterea nivelului de cunoștințe științifice solide privind resursele biologice marine; deși cunoștințele s-au îmbunătățit, suntem încă departe de nivelul optim pentru a asigura o evaluare corespunzătoare; consideră, prin urmare, că fondurile din partea Uniunii trebuie majorate atât pentru organizațiile de cercetare științifică internaționale, cât și pentru cele ale statelor membre, în vederea unei și mai bune evaluări a stocurilor; este, de asemenea, necesară îmbunătățirea cunoașterii mediului marin, în special prin studierea efectelor schimbărilor climatice și ale poluării asupra resurselor halieutice; într-o perspectivă mai largă, consideră că este necesar ca pescarii să fie încurajați să contribuie la cunoașterea mediului marin, în special prin finanțarea unor instrumente de măsură instalate la bord;

5. subliniază că peste jumătate din produsele pescărești furnizate în Uniune provin din apele internaționale și din zonele economice exclusive ale țărilor terțe; subliniază că promovarea de către UE a pescuitului sustenabil în apele țărilor terțe este esențială pentru flota UE și pentru prosperitatea comunităților costiere din UE și din țările terțe, pentru conservarea resurselor piscicole și a mediului marin, pentru dezvoltarea industriilor locale, pentru locurile de muncă generate de pescuit, prelucrare și comerț, precum și pentru contribuția pescuitului la securitatea alimentară; reamintește importanța strategică a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil și, în sens mai larg, dimensiunea externă a PCP; consideră că în bugetul anual pentru 2020 trebuie să se calculeze dispoziții bugetare adecvate și fiabile și că bugetul actual nu ar trebui redus pentru a se respecta obligațiile asumate în cadrul acordurilor internaționale din domeniul pescuitului și pentru a asigura participarea Uniunii la organizațiile regionale de gestionare a pescuitului;

6. reamintește că Uniunea Europeană este parte la acorduri internaționale cum ar fi Acordul de la Paris și la Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, în special obiectivul 14 privind conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, a mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă; reamintește că Uniunea trebuie să rămână coerentă cu angajamentele sale atunci când își dezvoltă politicile, în special politica comună în domeniul pescuitului;

7. reamintește că unul dintre obiectivele PCP este de a contribui la garantarea securității alimentare a Uniunii; reamintește că o parte importantă a produselor pescărești consumate în Uniune este importată; subliniază că acvacultura devine din ce în ce mai importantă pentru atingerea acestui obiectiv și pentru a reduce dependența Uniunii de importurile de produse pescărești;

8. subliniază că în bugetul pentru 2020 ar trebui acordată o importanță deosebită resurselor financiare alocate necesare pentru a sprijini sectorul pescuitului în timp ce se pun în aplicare schemele privind obligațiile de debarcare;

9. reamintește importanța flotei de pescuit costier și a flotei de pescuit artizanal la scară mică; subliniază că acest sector reprezintă aproape 75 % din totalul navelor de pescuit înmatriculate în Uniune și aproape jumătate din totalul locurilor de muncă din sectorul pescuitului, fiind, prin urmare, un important factor nu doar economic, ci și social, în numeroasele comunități costiere; observă că operatorii care desfășoară activități de pescuit costier la scară mică sunt dependenți de stocuri de pește sănătoase pentru principala lor sursă de venit;

10. subliniază importanța dimensiunii sociale și economice a pescuitului pentru comunitățile locale și pentru unele regiuni maritime, cum ar fi cele de coastă și insulare, care depind într-o mare măsură de activitățile de pescuit; reamintește că întreprinderile de pescuit din aceste regiuni suferă adesea din cauza costurilor suplimentare și a dezavantajelor naturale permanente și ar trebui, prin urmare, să fie sprijinite prin resurse suplimentare;

11. invită Comisia și statele membre să ajute comunitățile care depind de pescuit să-și diversifice economiile cu alte activități maritime, cum ar fi turismul, conservarea marină, colectarea datelor și cercetarea și să le ajute să obțină o valoare adăugată mai mare din activitățile lor de pescuit, spre exemplu furnizând stimulentele necesare;

12. remarcă faptul că adoptarea planurilor multianuale actuale și punerea în aplicare a noilor măsuri tehnice pentru a contribui la un pescuit la niveluri sustenabile necesită o politică solidă de control susținută de fonduri adecvate;

13. reamintește importanța vitală a măsurilor sociale și economice care să însoțească deciziile de gestionare pentru limitarea activităților de pescuit, astfel încât să se mențină niveluri adecvate de sustenabilitate;

14. evidențiază că Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) are un rol fundamental în coordonarea și punerea în aplicare a PCP și că, în consecință, finanțarea ar trebui menținută la nivelurile actuale;

15. evidențiază problema reprezentată de deșeurile de plastic din mare; consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi și că ar trebui asigurate resurse adecvate pentru a asigura aplicarea normelor relevante privind reducerea impactului produselor din plastic din mare;

16. atrage atenția asupra intenției actuale a Regatului Unit de a părăsi Uniunea, care va afecta punerea în aplicare a FEPAM pentru perioada 2014-2020; subliniază că Brexitul ar însemna că trebuie să se acorde cea mai mare importanță instituirii unui nou cadru financiar și bugetar pentru perioada 2021-2027; consideră că este necesar un grad mai mare de flexibilitate suplimentară a bugetului Uniunii pentru a face față unei asemenea situații; remarcă faptul că Brexitul nu trebuie în niciun caz să conducă la o scădere a fondurilor în ceea ce privește actualul FEPAM (2014-2027); solicită, dimpotrivă, ca bugetul pentru perioada 2021-2027 să fie majorat, astfel încât operatorii să poată face față consecințelor grave ale Brexitului;

17. subliniază că, la șase ani de la adoptarea fondului actual, nivelul de punere în aplicare al FEPAM pentru perioada 2014-2020 este foarte scăzut și că Comisia și statele membre trebuie să accelereze procesele de gestiune și control și să reducă sarcinile administrative pentru a asigura beneficii adecvate și în timp util pentru sector;

18. atrage atenția asupra necesității de a majora finanțarea consiliilor consultative, având în vedere angajamentele mai mari asumate de acestea în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 în cazul politicilor de regionalizare, care figurează într-un loc mai important în planurile de gestionare multianuale, precum și în noul regulament privind „măsurile tehnice”;

19. reamintește rolul jucat de pescari în calitate de „gardieni ai mării” și solicită Comisiei să aloce o finanțare adecvată măsurilor de promovare a unei combinații de activități de pescuit și de conservare a mediului, cum ar fi colectarea de materiale plastice pe mare, prelevarea de eșantioane de apă sau îmbarcarea unor cercetători la bord, reducând astfel și mai mult impactul asupra stocurilor.

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

4.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Clara Aguilera, Christian Allard, Pietro Bartolo, Izaskun Bilbao Barandica, Rosanna Conte, Richard Corbett, Rosa D’Amato, Chris Davies, Filip De Man, Diane Dodds, João Ferreira, Søren Gade, Niclas Herbst, France Jamet, Predrag Fred Matić, Francisco José Millán Mon, Nosheena Mobarik, Grace O’Sullivan, Annie Schreijer-Pierik, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Theodoros Zagorakis

Membri supleanți prezenți la votul final

Catherine Chabaud, Nicolás Gonzalez Casares, Ivo Hristov, Brian Monteith, June Alison Mummery, Manuel Pizarro, Caroline Roose, Raffaele Stancanelli, Maria Walsh

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

25

+

ECR

Nosheena Mobarik, Ruža Tomašić

ID

Filip De Man, France Jamet

NI

Rosa D'Amato, Diane Dodds

PPE

Peter van Dalen, Niclas Herbst, Francisco José Millán Mon, Annie Schreijer-Pierik, Maria Walsh, Theodoros Zagorakis

RENEW

Izaskun Bilbao Barandica, Catherine Chabaud, Chris Davies, Søren Gade

S&D

Clara Aguilera, Pietro Bartolo, Richard Corbett, Nicolás Gonzalez Casares, Ivo Hristov, Predrag Fred Matić

VERTS/ALE

Christian Allard, Grace O'Sullivan, Caroline Roose

 

0

-

 

 

 

1

0

GUE/NGL

João Ferreira

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru cultură și educație (2.10.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 </Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportoare pentru aviz: <Depute>Petra Kammerevert</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește că programul Erasmus + este o investiție strategică, în special în tânăra generație din Europa, care sprijină oportunitățile de educație și formare în Europa, contribuie la creșterea coeziunii sociale și la construirea unui sentiment european de apartenență, și, prin urmare, reprezintă o investiție crucială în viitorul Uniunii; subliniază faptul că, deși bugetul său este relativ mic, reprezentând 1,8 % din actualul CFM, Erasmus + este unul dintre cele mai cunoscute programe ale Uniunii; reafirmă că o creștere substanțială a bugetului pentru programul Erasmus + este extrem de importantă pentru a-l alinia mai bine la cererea mare, după cum o demonstrează volumul de cereri primite, care depășește cu mult fondurile disponibile; solicită, prin urmare, o majorare cu 10 % a finanțării pentru proiectul de buget pentru 2020 în cadrul tuturor liniilor bugetare Erasmus +, pentru a combate ratele scăzute de succes și pentru a oferi mai multor persoane posibilitatea de a beneficia de pe urma programului; reiterează sprijinul Parlamentului pentru triplarea bugetului programului Erasmus+ în următorul cadru financiar multianual (CFM) și intenția sa de a sprijini această creștere;

2. se opune ferm reducerilor propuse de Consiliu pentru programul „Europa creativă”, care îi subminează acestuia și mai mult obiectivul de a sprijini sectoarele culturale și creative ale Uniunii ce promovează un sentiment european de apartenență, coeziunea socială, locurile de muncă și creșterea economică; insistă asupra faptului că nivelurile de finanțare ar trebui să corespundă ambițiilor programului și reamintește că acesta a fost subfinanțat în mod cronic; prin urmare, ca opoziție la reduceri, solicită ca liniile bugetare care corespund programului „Europa creativă” să fie majorate cu 10 % pentru proiectul de buget pentru 2020 pentru a stimula eforturile de consolidare a sectoarelor culturale și creative; reiterează sprijinul Parlamentului pentru dublarea bugetului programului „Europa creativă” în următorul CFM și intenția sa de a sprijini această creștere; invită Comisia să sprijine în continuare oferta multilingvă de programe europene de difuzare a programelor de televiziune de calitate în Europa prin intermediul programului „Europa creativă”;

3. ia act de faptul că acordul interinstituțional privind finanțarea Corpului european de solidaritate a fost respectat și a fost alocat un buget adecvat pentru funcționarea programului; recunoaște că componenta „voluntariat” a programului a stârnit un mare interes în rândul participanților și al organizațiilor; 

4. subliniază valoarea programului „Europa pentru cetățeni” în îmbunătățirea înțelegerii cetățenilor cu privire la Uniune și în stimularea unui sentiment al cetățeniei; regretă, prin urmare, reducerile bugetare propuse de Consiliu; solicită reinstituirea și consolidarea liniilor bugetare aferente, pentru a încuraja angajamentul civic și participarea democratică; subliniază că programul „Europa pentru cetățeni” necesită o finanțare adecvată în următorul CFM pentru perioada 2021-2027, chiar dacă aceasta va avea loc în cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”; consideră că ar trebui să se consolideze mai mult educația privind cetățenia europeană și mondială, pentru a oferi informațiile necesare înțelegerii cadrului instituțional al Uniunii și pentru a da posibilitatea cetățenilor să se implice activ în soluționarea provocărilor mondiale și în abordarea schimbărilor sociopolitice ce au loc în prezent la nivel internațional;

5. invită Comisia să utilizeze atenția generată de Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 pentru a elabora o strategie coerentă și sustenabilă pe termen lung privind promovarea și protejarea patrimoniului cultural în Europa, inclusiv prin cercetare, și să aloce fondurile necesare în acest scop în 2020 și în anii următori; solicită, în acest sens, ca fondurile dedicate să fie puse la dispoziție prin intermediul programelor relevante din cadrul CFM;

6. salută faptul că proiectele și infrastructura din domeniul culturii și al educației sunt sprijinite într-o serie de programe și instrumente ale Uniunii, în special fondurile ESI, FEIS și Orizont 2020; solicită din nou Comisiei să promoveze sinergii coerente între programele Uniunii, cum ar fi Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, EaSI, Europa creativă și COSME, FEIS și fondurile ESI, pentru a consolida sprijinul acordat proiectelor din domeniile educației, tineretului și sportului, precum și celor din sectoarele culturale și creative; insistă asupra faptului că sinergiile nu ar trebui interpretate ca o aprobare de către Parlament a oricăror redistribuiri sau reduceri bugetare;

7. având în vedere că componenta sportivă a programului Erasmus+ a fost încununată de succes, invită Comisia să ia în considerare și teritoriile de peste mări ale statelor membre, în care locuiesc peste cinci milioane de cetățeni europeni; în această privință, este nevoie de linii bugetare realiste și adaptate în cadrul CFM 2021-2027 pentru capitolul privind sportul, inclusiv pentru reuniunile transnaționale din cadrul programului Erasmus + pentru sport;

8. invită Comisia să își amelioreze comunicarea externă și comunicarea cu cetățenii, pentru a combate știrile false și dezinformările și a îmbunătăți informațiile privind activitățile Uniunii; subliniază importanța acțiunilor multimedia în promovarea unei sfere publice europene comune, precum și a multilingvismului; recunoaște că societățile europene au nevoie de un jurnalism puternic și independent, care să le ofere informații dintr-o perspectivă europeană; prin urmare, îndeamnă Comisia să garanteze și să majoreze proiectul de buget 2020 pentru acțiuni multimedia; solicită, în acest sens, majorarea cu 5 % a liniei bugetare destinate acțiunii multimedia în proiectul de buget pe 2020, pentru a asigura activitatea esențială a Euranet Plus în perioada rămasă din CFM; în același timp, îndeamnă Comisia să sporească transparența și responsabilitatea în utilizarea bugetului pentru acțiuni multimedia, în special prin crearea unor linii bugetare specifice legate de diferitele acțiuni, precum și să efectueze o revizuire la scară completă a bugetului utilizat pentru acțiuni multimedia;

9. este alarmat de concluziile studiului de caz rapid al Curții de Conturi Europene privind Euronews, care evidențiază faptul că Euronews este în prezent deținut în proporție de 85 % de investitori privați și în proporție de doar 15 % de organisme de radiodifuziune din Uniune și din țări terțe și de autorități publice locale, că sprijinul financiar al Uniunii către Euronews este acordat într-un mod lipsit de transparență și de responsabilitate, că mecanismele de monitorizare și evaluare nu sunt îndeajuns de solide și că Euronews nu este accesibil pentru majoritatea cetățenilor Uniunii; este deosebit de preocupat de constatarea că, în urma revizuirii din 2018 a Regulamentului financiar, în care se elimină trimiterea la noțiunea de organisme care urmăresc un interes general al Uniunii, granturile se acordă Euronews în temeiul articolului 195 alineatul (1) literele (c) și (f) din Regulamentul financiar (organisme cu monopol de facto/competență tehnică specifică), și nu în temeiul articolului 180 (acțiuni destinate să sprijine atingerea unui obiectiv de politică al Uniunii/organisme care se înscriu în cadrul unei politici a Uniunii și susțin această politică), de unde se deduce faptul că Euronews nu mai urmărește niciun interes general al Uniunii; având în vedere considerațiile de mai sus, îndeamnă Comisia să răspundă tuturor preocupărilor exprimate de Curtea de Conturi în cadrul monitorizării fondurilor acordate Euronews și să își reevalueze abordarea în cooperarea cu Euronews; în plus, în cazul în care contractul-cadru cu Euronews este prelungit după 2020, solicită ca durata contractului să nu depășească doi ani; în plus, încurajează Comisia să aibă în vedere noi modalități de a furniza telespectatorilor europeni informații independente și cuprinzătoare cu privire la afacerile Uniunii, ținând seama de noile evoluții tehnologice și de schimbările obiceiurilor de consum; invită, prin urmare, Comisia să investească într-o combinație diversificată de instrumente de informare care ar putea include Euronews;

10. atrage atenția asupra potențialului proiectelor-pilot și al acțiunilor pregătitoare (PPAP); consideră că evaluarea prealabilă a PPAP de către Comisie lasă comisiilor din Parlamentul European care emit avize un termen foarte limitat pentru a se ocupa de evaluări și observații; regretă, în plus, faptul că, în unele cazuri, evaluările și observațiile furnizate de Comisie nu sunt pe deplin obiective și par să fi fost influențate de preferințe instituționale sau personale; reamintește că neadoptarea unui proiect-pilot sau a unei acțiuni pregătitoare în cadrul Comisiei nu poate fi un motiv pentru a acorda o notă slabă la evaluare; invită, prin urmare, Comisia să aibă în vedere revizuirea procedurii de evaluare prealabilă, pentru a acorda comisiei timp suficient de analiză a rezultatelor acestor evaluări ale Comisiei; în plus, invită Comisia să ofere feedback cu privire la punerea în aplicare a PPAP ale comisiilor, punând accentul pe proiectele de succes și pe cele nereușite.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.10.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Isabella Adinolfi, Christine Anderson, Andrea Bocskor, Judith Bunting, Gianantonio Da Re, Laurence Farreng, Claire Fox, Romeo Franz, Catherine Griset, Irena Joveva, Petra Kammerevert, Niyazi Kizilyürek, Ryszard Antoni Legutko, Predrag Fred Matić, Dace Melbārde, Shaffaq Mohammed, Niklas Nienaß, Peter Pollák, Domènec Ruiz Devesa, Andrey Slabakov, Massimiliano Smeriglio, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Julie Ward, Salima Yenbou, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Isabel Benjumea, Ibán García Del Blanco, Iuliu Winkler

 


 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

25

+

ECR

Ryszard Antoni Legutko, Dace Melbārde, Andrey Slabakov

GUE/NGL

Niyazi Kizilyürek

NI

Isabella Adinolfi

PPE

Asim Ademov, Isabel Benjumea, Andrea Bocskor, Peter Pollák, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Iuliu Winkler, Milan Zver

RENEW

Judith Bunting, Laurence Farreng, Irena Joveva, Shaffaq Mohammed

S&D

Ibán García Del Blanco, Petra Kammerevert, Predrag Fred Matić, Massimiliano Smeriglio, Julie Ward

VERTS/ALE

Romeo Franz, Niklas Nienaß, Salima Yenbou

 

4

-

ID

Christine Anderson, Gianantonio Da Re, Catherine Griset

NI

Claire Fox

 

1

0

S&D

Domènec Ruiz Devesa

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (9.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportoare pentru aviz: <Depute>Gwendoline Delbos-Corfield</Depute>

 

 

 

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. ia act de reducerea globală a creditelor de angajament destinate FAMI cu 15,4 % (adică cu 172 de milioane EUR) comparativ cu 2019; regretă reducerea creditelor de angajament alocate pentru a sprijini consolidarea și dezvoltarea SECA și o îmbunătățire a împărțirii responsabilității între statele membre (adică cu 29,5 %) comparativ cu 2019; ia act, cu toate acestea, de faptul că creditele de angajament rămân cu mult peste nivelul stabilit în bugetul 2018 și este conștient de faptul că reducerea este, cel puțin parțial, legată de faptul că reforma Regulamentului Dublin a fost blocată din cauza inerției politice din cadrul Consiliului; reamintește importanța asigurării de standarde ridicate de azil în Uniune, precum și a asigurării unei capacități financiare adecvate pentru a sprijini primirea, protejarea și integrarea solicitanților de azil și a migranților în statele membre, strategii eficiente de returnare, programe de relocare, eficiența examinărilor cererilor de azil, punerea în aplicare a deciziilor privind cererile de azil, precum și pentru a răspunde nevoilor de asistență de urgență ale statelor membre care găzduiesc un număr mare de solicitanți de azil și/sau de primă sosire; ia act de faptul că bugetul FAMI nu include rezerve financiare pentru a asigura finanțarea pentru legislația Dublin reformată și pentru noile sisteme de relocare ale Uniunii în cazul în această legislație este adoptată în 2020; propune să se înscrie în rezervă o sumă menită să finanțeze măsuri temporare necesare pentru debarcările în Uniune și transferul persoanelor salvate în Marea Mediterană; sugerează ca, în scopul eliberării de resurse financiare, Fondul fiduciar al UE pentru Africa și programele regionale de dezvoltare și protecție pentru Africa de Nord, care sprijină în principal politicile externe ale Uniunii, să fie finanțate de la rubrica IV din bugetul Uniunii (Europa globală), și nu prin intermediul FAMI, în cadrul rubricii III (Securitate și cetățenie); reamintește necesitatea de a asigura coerența acțiunilor întreprinse în cadrul rubricii III și a rubricii IV;

2. invită Comisia să mărească numărul liniilor bugetare din cadrul FAMI pentru a crește transparența alocării resurselor financiare ale fondului diferitelor obiective ale acestuia; solicită, în special, separarea clară a cheltuielilor legate de consolidarea strategiilor de returnare echitabilă de cele legate de migrația legală și promovarea integrării reale a resortisanților țărilor terțe;

3. reamintește necesitatea de a aloca o cantitate adecvată de resurse de la bugetul Uniunii pentru a întări dimensiunea externă a migrației și pentru a garanta o protecție adecvată a frontierelor externe ale Uniunii;

4. subliniază nivelul scăzut al creditelor prevăzute pentru asistența de urgență în cadrul Fondului pentru securitate internă (8,5 milioane EUR); solicită Comisiei să reevalueze cu atenție și în mod realist această sumă, ținând seama de posibilele nevoi ale statelor membre în materie de asistență de urgență în cadrul FSI, spre exemplu în privința gestionării incidentelor legate de securitate;

5. solicită o finanțare mai mare pentru programul „Europa pentru cetățeni”, având în vedere rolul fundamental pe care îl joacă acesta în coagularea demos-ului european și a cetățeniei europene;

6. ia act că, în comparație cu exercițiul 2019, sunt majorate creditele de angajament alocate agențiilor din domeniul JAI, cum ar fi EASO (41,5 %), EBCG (poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european) (34,6 %), CEPOL (14 %), OEDT (7,7 %), FRA (5,4 %), Eurojust (5,2 %) și Europol (2,1 %); salută creșterea globală a fondurilor disponibile prin intermediul Programului „Justiție”; regretă, cu toate acestea, reducerea angajamentelor pentru componenta „facilitarea și sprijinirea cooperării judiciare în materie civilă și penală” (adică cu 23,6 %);

7. ia act de faptul că bugetul alocat EBCG a crescut cu 34,8 % (adică cu 108 milioane EUR) în 2020 după adoptarea noului mandat al EBCG, ceea ce reprezintă, de departe, cea mai mare creștere în rândul tuturor agențiilor din domeniul JAI; reamintește că, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru bugetul pe 2017, Curtea de Conturi a constatat că statele membre au supraestimat nevoile financiare ale EBCG în 2017; ia act de obiectivul de a asigura EBCG mai multe resurse umane (10 000 de polițiști de frontieră până în 2027) și de faptul că numărul de decese pe mare continuă să crească în condițiile absenței mijloacelor de căutare și salvare în Marea Mediterană; sugerează ca aceste noi resurse să fie utilizate și la salvarea de vieți pe mare; invită Comisia să creeze de urgență un fond destinat sprijinirii operațiunilor de căutare și salvare pentru a garanta o prezență puternică a acestora în Marea Mediterană; regretă diferența remarcabilă dintre creditele de angajament alocate EBCG în 2020 (420 de milioane EUR) și suma acordată EASO (133 de milioane EUR); solicită transformarea EASO într-o agenție descentralizată a Uniunii cu drepturi depline, cu un mandat mult extins, și consideră că bugetul și personalul EASO ar trebui să fie majorate pentru a permite agenției să își îndeplinească sarcinile care i-au fost încredințate; ia act de reducerea globală a creditelor de angajament destinate FSI cu 6,1 % (adică cu 32,6 milioane EUR) comparativ cu 2019; reamintește necesitatea de a oferi sprijin în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală;

 8. salută majorarea creditelor de angajament atribuite EPPO (70,5 %); reamintește rolul important al EPPO în cercetarea și urmărirea penală a cazurilor de fraudă care implică fonduri ale Uniunii și necesitatea de a oferi resurse financiare suficiente pentru ca acesta să devină pe deplin operațional înainte de decembrie 2020; solicită Comisiei să analizeze în continuare nevoile financiare pentru extinderea rolului EPPO în direcția includerii terorismului transfrontalier, în conformitate cu comunicarea sa din 12 septembrie 2018;

9. regretă că Comisia nu a urmat solicitările bugetare ale Europol și Eurojust și a propus reducerea în 2020 a fondurilor pentru Europol cu 33,5 milioane EUR și pentru Eurojust cu 3,7 milioane EUR în raport cu obiectivele lor financiare; subliniază că o astfel de reducere ar putea avea un impact asupra activităților operaționale ale ambelor agenții; ia act de faptul că sprijinul acordat de Europol a fost esențial în anchete comune în întreaga Uniune și are un rol esențial în lupta împotriva criminalității organizate; sprijină punerea în aplicare a strategiei 2020+ a Europol, care vizează consolidarea sprijinului operațional și capacităților analitice ale Europol în beneficiul statelor membre și propune noi investiții în domenii importante ale criminalității, cum ar fi lupta împotriva traficului de droguri și a criminalității financiare; ia act de faptul că reducerea creditelor de angajament alocate eu-LISA cu 18,7 % (adică cu 55 de milioane EUR) corespunde sfârșitului perioadei de dezvoltare a Sistemului de intrare/ieșire; reiterează necesitatea de a asigura sprijin financiar, personal și pregătire adecvate pentru agențiile din domeniul JAI, pentru ca acestea să își îndeplinească efectiv sarcinile care le revin în condiții de transparență deplină și să combată infracțiunile transfrontaliere grave, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale;

10. salută alocarea sumei de 19 milioane EUR AEPD; constată că peste 30 % din această sumă este utilizată pentru secretariatul CEPD; subliniază necesitatea de a asigura resurse bugetare și de personal adecvate pentru ca AEPD să își poată îndeplini în condiții de deplină independență sarcinile suplimentare care decurg din punerea în aplicare a noului cadru al Uniunii privind protecția datelor (RGPD); subliniază, ca atare, că bugetul alocat reprezintă minimul necesar;

11. este preocupat de faptul că proiectul de buget al CEPOL (deficit de finanțare de 1,5 milioane EUR) nu permite CEPOL să acopere suficient cererea din partea statelor membre în ceea ce privește educația și formarea pentru comunitățile responsabile de aplicare a legii din Uniune și din vecinătatea acesteia; regretă faptul că CEPOL nu beneficiază de fonduri suficiente pentru a face față noilor provocări, având în vedere noile sisteme de informații, cum ar fi SIS II, și că nu poate oferi formare personalului responsabil cu aplicarea legii în domenii cum ar fi corupția și frauda în domeniul accizelor, chiar dacă evaluarea nevoilor strategice în materie de formare la nivelul UE a constatat că acestea sunt necesare pentru aplicarea legii la nivelul Uniunii; în schimb, aceasta a trebuit să refuze din cauza constrângerilor bugetare 54 de cereri valide și legitime de formare din partea statelor membre în domeniile conducerii autorităților de aplicare a legii, imigrației ilegale, infracțiunilor motivate de ură și spălării de bani; susține că solicitarea bugetară a CEPOL (12 milioane EUR) pentru 2020 este necesară pentru a putea răspunde cererii tot mai mari a statelor membre, în special în domeniul criminalității informatice și al digitalizării; subliniază că încrederea, rețelele și schimburile de informații între autoritățile de aplicare a legii la nivel transfrontalier ar putea fi în continuare îmbunătățite prin adăugarea unei noi componente la actualul program de schimb al CEPOL și prin oferirea de vizite de studiu la Europol și programe de schimb între ofițerii operaționali din statele membre și personalul Europol; dar că acest lucru ar necesita resurse financiare și umane suplimentare adecvate pentru CEPOL;

12. ia act de recrutarea din ce în ce mai frecventă a „agenților temporari” în comparație cu „agenții contractuali” în agențiile Uniunii; consideră că caracterul sensibil al informațiilor accesibile personalului agențiilor din domeniul JAI necesită o politică strictă de confidențialitate, în special în ceea ce privește recrutarea și gestionarea personalului;

13. încurajează Comisia să întărească sprijinul pentru jurnalismul de investigație, inclusiv jurnalismul de investigație transfrontalier și pentru libertatea mass-mediei prin fonduri specifice, măsură care contribuie la combaterea criminalității, precum și la creșterea gradului de sensibilizare în rândul cetățenilor Uniunii;

14. reamintește că sprijină combaterea practicilor discriminatorii, a violenței de gen, a infracțiunilor motivate de ură, precum și pentru programele care vizează exercitarea deplină a drepturilor, egalitatea și justiția; subliniază rolul important al creditelor cheltuite pentru instrumentele destinate luptei împotriva discriminării și pentru programele de sprijinire a egalității și exercitării drepturilor minorităților, cu un accent special pe drepturile femeilor, ale persoanelor în vârstă, ale persoanelor cu handicap și ale persoanelor LGBTQI+;

15. invită Comisia, Consiliul și statele membre să integrarea dimensiunii de gen în toate cheltuielile publice, în special în planificarea, negocierea, implementarea și reevaluarea următorului cadru financiar multianual (CFM); angajamentul de a garanta protecția și promovarea egalității de gen, a drepturilor femeilor și fetelor în cadrul procedurii bugetare 2020 este esențial; prin urmare, dimensiunea de gen ar trebui integrată în buget la toate liniile bugetare și ar trebui să urmărească: 1) promovarea responsabilității și a transparenței în planificarea bugetară; 2) creșterea participării active în funcție de gen în procesul bugetar; și 3) promovarea egalității de gen și a drepturilor femeilor;

16. solicită stabilirea unei rate de finanțare sustenabile și adecvate pentru acțiunile prevăzute pentru punerea în aplicare efectivă a Convenției de la Istanbul și a Directivei privind drepturile victimelor, ca elemente esențiale ale legislației privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, precum și oferirea de sprijin adecvat victimelor, crearea unui cadru juridic cuprinzător și o abordare cuprinzătoare pentru combaterea violenței de gen, campanii de sensibilizare și edificarea unei infrastructuri de stat adecvate pentru combaterea acestui tip de violență;

17. deplânge faptul că nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește monitorizarea angajamentelor politice și juridice la nivel înalt ale Uniunii în ceea ce privește egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen în procesul bugetar și în deciziile privind cheltuielile începând cu 2015, realitate indicată de faptul că egalitatea de gen nu a fost luată în considerare la evaluarea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020 și nici în propunerea Comisiei pentru 2021-2027.

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

5.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

10

4

Membri titulari prezenți la votul final

Malik Azmani, Katarina Barley, Pernando Barrena Arza, Pietro Bartolo, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Saskia Bricmont, Jorge Buxadé Villalba, Damien Carême, Caterina Chinnici, Clare Daly, Anna Júlia Donáth, Lena Düpont, Cornelia Ernst, Sylvie Guillaume, Balázs Hidvéghi, Antony Hook, Evin Incir, Sophia in ‘t Veld, Marina Kaljurand, Fabienne Keller, Peter Kofod, Moritz Körner, Alice Kuhnke, Jeroen Lenaers, Juan Fernando López Aguilar, Magid, Roberta Metsola, Claude Moraes, Nadine Morano, Javier Moreno Sánchez, Maite Pagazaurtundúa, Kostas Papadakis, Nicola Procaccini, Paulo Rangel, Terry Reintke, Ralf Seekatz, Michal Šimečka, Birgit Sippel, Sylwia Spurek, Tineke Strik, Ramona Strugariu, Annalisa Tardino, Dragoş Tudorache, Milan Uhrík, Tom Vandendriessche, Bettina Vollath, Jadwiga Wiśniewska, Javier Zarzalejos

Membri supleanți prezenți la votul final

Bartosz Arłukowicz, Gwendoline Delbos-Corfield, Claire Fox, Raphaël Glucksmann, Lívia Járóka, Kris Peeters, Anne-Sophie Pelletier, Sabrina Pignedoli, Loránt Vincze, Maria Walsh, Juan Ignacio Zoido Álvarez

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

46

+

NI

Sabrina Pignedoli

PPE

Bartosz Arłukowicz, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Lena Düpont, Balázs Hidvéghi, Lívia Járóka, Jeroen Lenaers, Roberta Metsola, Kris Peeters, Paulo Rangel, Ralf Seekatz, Loránt Vincze, Maria Walsh, Javier Zarzalejos, Juan Ignacio Zoido Álvarez

RENEW

Malik Azmani, Anna Júlia Donáth, Antony Hook, Sophia in 't Veld, Fabienne Keller, Moritz Körner, Maite Pagazaurtundúa, Michal Šimečka, Ramona Strugariu, Dragoş Tudorache

S&D

Katarina Barley, Pietro Bartolo, Caterina Chinnici, Raphaël Glucksmann, Sylvie Guillaume, Evin Incir, Marina Kaljurand, Juan Fernando López Aguilar, Claude Moraes, Javier Moreno Sánchez, Birgit Sippel, Sylwia Spurek, Bettina Vollath

VERTS/ALE

Saskia Bricmont, Damien Carême, Gwendoline Delbos-Corfield, Alice Kuhnke, Magid, Terry Reintke, Tineke Strik

 

10

-

GUE/NGL

Pernando Barrena Arza, Clare Daly, Cornelia Ernst, Anne-Sophie Pelletier

ID

Peter Kofod, Annalisa Tardino, Tom Vandendriessche

NI

Claire Fox, Kostas Papadakis, Milan Uhrík

 

4

0

ECR

Jorge Buxadé Villalba, Nicola Procaccini, Jadwiga Wiśniewska

PPE

Nadine Morano

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru afaceri constituționale (4.9.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 </Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Antonio Tajani</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută propunerea de a majora finanțarea acțiunilor de comunicare cu 1,9 % la creditele de angajament și cu 2,2 % la creditele de plată comparativ cu bugetul pe 2019; relevă faptul că comunicarea cu cetățenii ar trebui promovată, pentru a asigura o dezbatere publică amplă și implicarea cetățenilor în dezbaterile privind viitorul Europei; reamintește beneficiile dovedite de consultările asemănătoare cu cetățenii care au avut loc deja în unele state membre ale UE;

2. salută, prin urmare, propunerea de a majora finanțarea destinată acțiunilor de comunicare ale reprezentanțelor Comisiei, acțiunilor legate de dialogul cu cetățenii și acțiunilor de parteneriat, cu 8,8 % în privința creditelor de angajament și cu 7,9 % în privința creditelor de plată; regretă totuși poziția adoptată de Consiliu, de reducere a finanțării destinate activităților de comunicare;

3. subliniază necesitatea de a continua eforturile de combatere a știrilor false și a dezinformării prin alocarea unor niveluri adecvate de finanțare pentru aceste activități, asigurând totodată o cooperare interinstituțională adecvată;

4. salută propunerea de majorare cu 3,1 % a creditelor de angajament, dar regretă reducerea cu 3,8 % a creditelor de plată alocate programului „Europa pentru cetățeni” (linia bugetară:  18 04 01 01); condamnă poziția Consiliului, care susține reducerea cu 4,4 % a creditelor de angajament în acest scop, având în vedere rolul deosebit de important al acestui program pe plan instituțional în vederea promovării unei Uniuni democratice; salută majorarea cu 5,3 % a creditelor de angajament și cu 21,3 % a creditelor de plată pentru programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” (linia budgetară: 33 02 01), dar regretă poziția Consiliului de a reduce cu 3,5 % creditele de angajament; salută faptul că s-a decis alocarea unei sume specifice pentru linia bugetară aferentă inițiativei cetățenești europene (ICE);

5. subliniază necesitatea de a furniza secretariatului comun al registrului de transparență resurse administrative și financiare corespunzătoare și suficiente pentru a-i permite să își îndeplinească atribuțiile, deoarece această structură are o importanță decisivă pentru a asigura faptul că activitățile reprezentanților grupurilor de interese sunt echitabile și transparente;

6. invită Comisia să prezinte propunerile necesare pentru finanțarea Conferinței propuse privind viitorul Europei; subliniază că trebuie create condițiile necesare pentru ca această conferință să funcționeze cu gradul necesar de autonomie și cu implicarea Parlamentului European pe picior de egalitate cu celelalte instituții europene; subliniază, în plus, faptul că această conferință ar trebui să permită participarea și implicarea unei game largi de categorii ale societății, inclusiv a tinerilor;

7. consideră că UE trebuie să îmbunătățească cunoștințele cetățenilor și să le consolideze încrederea în raport cu bugetul UE și valoarea sa adăugată, furnizând analize bugetare pentru fiecare program nou și pentru fiecare sarcină nouă în ceea ce privește economiile realizate la nivel național și valoarea adăugată creată la nivelul UE; consideră că, procedând astfel, putem câștiga sprijinul cetățenilor UE și al statelor membre, putem schimba mentalitatea privind contribuțiile la bugetul Uniunii și putem contribui la promovarea proiectului european.

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

3.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Martina Anderson, Gerolf Annemans, Catherine Bearder, Gabriele Bischoff, Damian Boeselager, Richard Corbett, Pascal Durand, Daniel Freund, Charles Goerens, Maria Grapini, Brice Hortefeux, Laura Huhtasaari, Giuliano Pisapia, Paulo Rangel, Antonio Maria Rinaldi, Domènec Ruiz Devesa, Antonio Tajani, László Trócsányi, Guy Verhofstadt, Loránt Vincze

Membri supleanți prezenți la votul final

Vladimír Bilčík, Gwendoline Delbos-Corfield, Othmar Karas, Miapetra Kumpula-Natri

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

21

+

GUE/NGL

Martina Anderson

PPE

Vladimír Bilčík, Brice Hortefeux, Othmar Karas, Paulo Rangel, Antonio Tajani, László Trócsányi, Loránt Vincze

RENEW

Catherine Bearder, Pascal Durand, Charles Goerens, Guy Verhofstadt

S&D

Gabriele Bischoff, Richard Corbett, Maria Grapini, Miapetra Kumpula Natri, Giuliano Pisapia, Domènec Ruiz Devesa

VERTS/ALE

Damian Boeselager, Gwendoline Delbos-Corfield, Daniel Freund

 

3

-

ID

Gerolf Annemans, Laura Huhtasaari, Antonio Maria Rinaldi

 

0

0

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 


 

 

AVIZ AL Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (2.10.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020</Titre>

<DocRef>(2019/2028(BUD))</DocRef>

Raportoare pentru aviz: <Depute>Frances Fitzgerald</Depute>

 

 

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât Uniunea este întemeiată, printre altele, pe valoarea egalității dintre bărbați și femei, iar articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în toate activitățile sale, Uniunea își propune să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea dintre femei și bărbați și impune, așadar, ca egalitatea de gen să fie integrată în toate politicile și abordată la toate nivelurile procesului bugetar prin integrarea perspectivei de gen și prin bugetarea de gen; întrucât asigurarea coerenței între procedurile lor bugetare și de descărcare de gestiune interne și acțiunile lor externe în domeniul promovării egalității de gen este esențială pentru credibilitatea Parlamentului și a celorlalte instituții ale Uniunii;

B. întrucât bugetele nu sunt neutre din punctul de vedere al genului și, prin urmare, trebuie să fie stabilite cu obiectivul clar de a combate discriminarea și a aduce beneficii egale ambelor genuri; 

C. întrucât Uniunea s-a angajat să pună în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă, inclusiv obiectivul 5 privind egalitatea de gen;

D. întrucât Parlamentul European a solicitat în mod repetat o finanțare suficientă a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” (REC) și ca obiectivul acestui program legat de Daphne să fie tratat ca una dintre prioritățile de prim rang; întrucât Parlamentul European a solicitat continuarea tuturor acțiunilor de combatere a violenței împotriva femeilor, prin intermediul unor alocări bugetare independente în acest scop, inclusiv pentru programul „Drepturi și valori” din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027;

E. întrucât femeile sunt în continuare subreprezentate pe piața forței de muncă, precum și în viața publică și politică și își dedică disproporționat de mult timp, comparativ cu bărbații, activităților casnice și de îngrijire neremunerate;

F. întrucât propunerea de proiect de buget general al Uniunii Europene pentru 2020 urmărește să sprijine în continuare investițiile strategice și creșterea sustenabilă în vederea îmbunătățirii coeziunii economice și a creării de locuri de muncă, în special pentru tineri, vârstnici și persoane cu dizabilități; întrucât, în această privință, trebuie pus accentul și pe creșterea participării femeilor, inclusiv a femeilor LGBTI, pe piața muncii prin măsuri precum investiții în infrastructuri și servicii publice care să susțină echilibrul dintre viața privată și cea profesională, precum și pe creșterea potențialului femeilor în toate sectoarele economice, inclusiv în economia digitalizată, în tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) și în ceea ce privește ocuparea funcțiilor de conducere și, de asemenea, pe diminuarea diferențelor de gen în ocuparea forței de muncă și remunerare;

G. subliniază că digitalizarea are un impact semnificativ asupra pieței forței de muncă, inclusiv prin crearea de noi oportunități de angajare și de condiții de muncă mai flexibile, precum munca la distanță, care ar putea fi utilizate ca instrumente pentru o mai bună reconciliere a vieții profesionale cu îndatoririle familiale, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;

H. întrucât, deși este un obiectiv central al Uniunii Europene, egalitatea de gen este în continuare grav subfinanțată; în 2019, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a constatat că, în bugetul Uniunii pentru 2020, doar 1 % din fondurile structurale și de investiții ale Uniunii au fost rezervate pentru promovarea egalității de gen; cu toate acestea, inegalitatea și discriminarea de gen implică un cost economic enorm atât pentru femei, cât și pentru societate; întrucât Banca Mondială estimează că, din cauza inegalității de remunerare dintre femei și bărbați, se pierde un capital uman în valoare de aproximativ 145 de mii de miliarde EUR; întrucât, numai în Anglia și Țara Galilor, violența domestică costă aproximativ 33 de miliarde de dolari pe an, așa cum afirma UN Women în 2016,

1. își reiterează apelul ferm pentru promovarea egalității între femei și bărbați, prin susținerea integrării perspectivei de gen și a bugetării de gen la toate nivelurile procedurii bugetare, inclusiv atunci când se finalizează negocierile pentru următorul CFM, precum și pentru utilizarea cheltuielilor bugetare ca instrument eficace pentru combaterea inegalităților existente și promovarea egalității între femei și bărbați, inclusiv a egalității între femeile și bărbații LGBTI; reamintește că bugetarea de gen este o metodologie care trebuie aplicată tuturor liniilor bugetare ale Uniunii; reamintește importanța unei creșteri a resurselor dedicate promovării egalității de gen pentru a realiza progrese substanțiale și necesitatea unei mai bune direcționări și monitorizări a finanțării Uniunii în această privință, în special în cazul statelor membre în care principiile statului de drept sunt încălcate și se constată un regres în ceea ce privește drepturile femeilor;

2. subliniază că bugetarea de gen trebuie să devină parte integrantă a procedurii bugetare la toate liniile bugetare, și nu doar în programele în care impactul de gen este cel mai evident, astfel încât cheltuielile bugetare să devină un instrument eficient de promovare a egalității de gen;

3. reamintește că bugetarea de gen reprezintă o dimensiune a unei strategii mai ample de integrare a perspectivei de gen și evidențiază importanța integrării practice a acestei perspective în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor;

4. reamintește faptul că una dintre cerințele punerii în practică a bugetării de gen constă în prevederea unor linii bugetare independente pentru acțiuni specifice legate de obiectivele egalității de gen; prin urmare, solicită din nou să se dedice o linie bugetară independentă obiectivului de promovare a egalității de gen și de integrare a perspectivei de gen prevăzut de programul REC;

5. regretă tendința din ultimii ani de a reduce fondurile Uniunii alocate combaterii tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor și își reiterează cererea de a crește resursele pentru obiectivul legat de Daphne din cadrul actualului program REC și de a menține creșterea în programul „Drepturi și valori”; solicită să se pună la dispoziție fonduri corespunzătoare pentru acțiuni destinate atât combaterii violenței împotriva femeilor și fetelor, inclusiv a mutilării genitale feminine, cât și luptei împotriva traficului de ființe umane, în special în scopul exploatării sexuale, în cadrul unei implementări efective a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; invită Comisia să sprijine programele și măsurile care combat în mod specific hărțuirea, inclusiv hărțuirea sexuală;

6. invită statele membre să ratifice fără întârziere Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, ținând seama în special de rolul acestei convenții în protejarea femeilor și a fetelor împotriva violenței și de impactul economic subsecvent asupra victimelor și societăților; solicită să se folosească fondurile relevante ale Uniunii în sprijinul sau pentru continuarea eforturilor depuse pentru a pune în aplicare Convenția de la Istanbul în statele membre;

7. subliniază necesitatea de a continua toate acțiunile axate pe prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor în cadrul programului care va înlocui programul REC în următorul CFM, cu alocări bugetare independente pentru combaterea violenței de gen îndreptate împotriva femeilor și acordând o atenție deosebită combaterii traficului de persoane și a exploatării sexuale, precum și combaterii cultului onoarei și a violențelor comise în numele onoarei;

8. subliniază că este nevoie de finanțare specifică pentru a sprijini cele mai vulnerabile femei și fete din societatea noastră, în special femeile cu dizabilități, refugiatele și victimele traficului și abuzurilor; susține, în acest sens, majorarea atât a creditelor de angajament, cât și a creditelor de plată pentru cele două componente ale programului REC;

9. evidențiază necesitatea de a consolida alocările bugetare care susțin accesul femeilor la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, atât în Uniune, cât și în afara ei, deoarece acest acces este din ce în ce mai amenințat;

10. solicită Uniunii să sprijine organizațiile de apărare a drepturilor femeilor și activiștii pentru drepturile femeilor, precum și activitatea acestora și să le crească reprezentarea în procesele decizionale europene;

11. își reafirmă solicitarea de alocare a mai multor resurse din fondurile structurale ale Uniunii pentru a susține drepturile economice și sociale ale femeilor, în special prin măsuri menite să crească participarea femeilor pe piața muncii și investiții în servicii publice de îngrijire de bună calitate;

12. subliniază că este important să se utilizeze fondurile structurale și de investiții europene, mai precis Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul social european (FSE), pentru a promova ocuparea forței de muncă în rândul femeilor, inclusiv prin finanțarea unor structuri de îngrijire de bună calitate și accesibile ca preț;

13. solicită să se aloce fonduri bugetare pentru sprijinirea antreprenoriatului și a independenței economice a femeilor și pentru asigurarea și încurajarea accesului femeilor la formare profesională specializată, precum și la împrumuturi și la investiții de capital care să fie abordabile, prin intermediul programelor și fondurilor Uniunii, cum ar fi COSME, Orizont 2020 și Fondul social european, astfel încât să se majoreze cât mai mult participarea femeilor pe piața muncii, în special în cazul mamelor singure, al femeilor care își asumă responsabilități de îngrijire și al femeilor care revin pe piața forței de muncă după o perioadă îndelungată, mărindu-le astfel capacitatea de inserție profesională; în ceea ce privește aceste fonduri, pentru care ar trebui să se asigure resurse suficiente, solicită să se sprijine promovarea egalității de gen prin educație și asistență medicală și integrarea în mai mare măsură a perspectivei de gen, precum și obiectivul de a asigura egalitatea de gen prin fiecare program;

14. observă cu îngrijorare numărul mic de studente care studiază materii în domeniul TIC și reafirmă necesitatea de a restabili bugetul propus de Comisie în acest domeniu; adaugă că, pentru a elimina decalajul digital dintre sexe, trebuie să existe o finanțare adecvată pentru a îmbunătăți educația, a sprijini femeile antreprenoare din sectorul digital și a intensifica campaniile de sensibilizare;

15. subliniază că este necesar să se reducă decalajul digital dintre femei și bărbați, care duce la diferențe semnificative pe piața muncii, alocând resurse pentru educație și formare și acordând sprijin femeilor care desfășoară activități independente;

16. evidențiază că este necesar să se aloce resurse pentru a încuraja interesul femeilor în economia digitală și în sectoare precum TIC și STIM și pentru a le sprijini în acest context;

17. evidențiază importanța alocării unei finanțări adecvate pentru Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI), pentru a combate ratele deosebit de ridicate ale șomajului în rândul tinerilor; solicită să se asigure o participare egală a fetelor și tinerelor în cadrul măsurilor vizate de această inițiativă, precum și să se pună accentul pe calitatea ofertelor de formare și angajare destinate lor, mai ales în sectoarele economiei digitalizate, al TIC și al STIM, în care femeile sunt semnificativ subreprezentate atât în ceea ce privește educația și formarea, cât și ocuparea forței de muncă, fapt care conduce la un decalaj digital dintre femei și bărbați; consideră că măsuri precum YEI ar trebui să contribuie nu numai la sprijinirea integrării tinerilor în câmpul muncii, ci și la promovarea locurilor de muncă de calitate; afirmă că ar trebui să se acorde, de asemenea, o atenție deosebită finanțării unei formări de calitate cu privire la aspecte precum sexismul, hărțuirea sexuală, hărțuirea morală și discursul de incitare la ură, fiind încurajată participarea egală a fetelor, a femeilor tinere, a băieților și a bărbaților tineri;

18. reamintește că un număr foarte mare de refugiați și solicitanți de azil care pătrund în Uniune sunt femei și copii; atrage atenția că integrarea perspectivei de gen se numără, de asemenea, printre principiile fondatoare ale Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și își reiterează solicitarea ca dimensiunea de gen să fie luată în considerare și în politicile în materie de migrație și azil prin alocarea unor fonduri specifice destinate prevenirii violenței bazate pe gen, precum și prin asigurarea accesului la servicii de sănătate și de sănătate reproductivă și la drepturile aferente;

19. subliniază că este esențial să se asigure un buget adecvat pentru dezvoltarea umană, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele Agendei 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), inclusiv ODD 5; reamintește angajamentul Uniunii de a investi 20 % din asistența oficială pentru dezvoltare în dezvoltarea umană și solicită să se garanteze alocări adecvate în domeniul dezvoltării umane pentru a sprijini măsurile și proiectele care vizează eradicarea sărăciei în rândul femeilor și al copiilor; o mai bună integrare pe piața muncii; eliminarea inegalităților salariale dintre femei și bărbați; combaterea violenței împotriva femeilor, a copiilor și a tinerilor; și îmbunătățirea accesului la asistență medicală și a furnizării de îngrijiri medicale, inclusiv în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, educația, egalitatea de gen și protecția socială în cadrul programului „Bunuri publice globale și provocări globale”;

20. solicită ca alocarea resurselor bugetare pentru combaterea mutilării genitale a femeilor să aibă loc în continuare în cadrul programelor de acțiune externă, inclusiv în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare;

21. subliniază faptul că în ultimul deceniu, odată cu izbucnirea crizei economice și financiare, s-au agravat inegalitățile economice, sociale, de gen și de pe piața muncii în statele membre și între acestea; reamintește rolul important al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați în materie de sensibilizare cu privire la dimensiunile și la cauzele inegalității de gen din Uniune și solicită să se asigure resurse adecvate pentru bugetul, schema de personal și independența institutului, ceea ce va garanta buna funcționare a institutului și va permite realizarea unor proiecte ambițioase; solicită, de asemenea, să se asigure mai multe resurse pentru linia bugetară „promovarea nediscriminării și a egalității”;

22. remarcă faptul că, în 2019, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a constatat că integrarea perspectivei de gen este „tratată ca o temă care are un impact redus asupra conținutului real al programelor de finanțare”; solicită, prin urmare, măsuri ferme și cuprinzătoare pentru a îmbunătăți eforturile de integrare a perspectivei de gen, inclusiv punerea unui accent reînnoit pe promovarea responsabilității și a transparenței în planificarea fiscală, precum și creșterea participării responsabile din punctul de vedere al genului la procesul bugetar;

23. recomandă mai ales ca, prin programe corespunzătoare, să se majoreze finanțarea menită să promoveze protecția maternității, a filiației și a copilăriei timpurii; solicită, în acest scop, să se acorde o importanță deosebită sănătății mamelor și a copiilor în bugetul UE pentru 2020; recomandă, de asemenea, să se garanteze fonduri pentru apărarea, promovarea și sprijinirea alăptării, contribuind astfel la eforturile de realizare a obiectivului Organizației Mondiale a Sănătății, acela ca, până în 2025, 50 % din bebelușii din întreaga lume să fie alăptați exclusiv în primele șase luni de viață, ceea ce ar necesita, printre alte măsuri, asigurarea unui concediu de maternitate și de paternitate suficient de lung și remunerat suficient;

24. solicită alocări bugetare care să vizeze nevoile specifice ale diferitelor grupuri de femei ce se confruntă cu o gamă diversă de provocări economice, inclusiv, dar fără a se limita la: deprivarea tinerelor fete de articolele de igienă necesare în contextul menstruației, privațiunile în care trăiesc pensionarele singure și disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile, sarcinile de îngrijire neremunerate și „sărăcia de timp” în rândul mamelor și al femeilor care acordă îngrijiri, precum și excluziunea socioeconomică și discriminarea la angajare a femeilor din rândul comunității de culoare, al comunității asiatice sau al grupurilor etnice minoritare, altele decât cele de origine europeană.


 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.9.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Christine Anderson, Annika Bruna, Belinda De Lucy, Frances Fitzgerald, Jackie Jones, Sandra Pereira, Pina Picierno, Samira Rafaela, Elżbieta Rafalska, Evelyn Regner, María Soraya Rodríguez Ramos, Christine Schneider, Elissavet Vozemberg-Vrionidi

Membri supleanți prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Lena Düpont, Lina Gálvez Muñoz, Marina Kaljurand, Elena Kountoura, Alessandra Moretti, Alexandra Louise Rosenfield Phillips, Pernille Weiss

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Mazaly Aguilar, Enikő Győri, Pär Holmgren, Kathleen Van Brempt

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

19

+

PPE

Lena Düpont, Frances Fitzgerald, Christine Schneider, Pernille Weiss, Elissavet Vozemberg‑Vrionidi

S&D

Lina Gálvez Muñoz, Jackie Jones, Marina Kaljurand, Alessandra Moretti, Pina Picierno, Evelyn Regner, Kathleen Van Brempt

RE

Samira Rafaela, María Soraya Rodríguez Ramos

GREENS/EFA

Pär Holmgren, Alexandra Louise Rosenfield Phillip

GUE/NGL

Elena Kountoura, Sandra Pereira

NI

Isabella Adinolfi

 

5

-

ID

Christine Anderson, Annika Bruna

ECR

Mazaly Aguilar, Elżbieta Rafalska

NI

Belinda De Lucy

 

1

0

PPE

Enikő Győri

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

SCRISOAREA Comisiei pentru comerț internațional

Domnului Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 - toate secțiunile</Titre> <DocRef>COM(2019)0400 – C9‑0000/2019 – 2019/2028(BUD) </DocRef>

Domnule Președinte,

În cadrul procedurii menționate în subiect, Comisia pentru comerț internațional a decis să transmită un aviz comisiei dumneavoastră. În cursul reuniunii din 24 septembrie 2019, s-a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

În cadrul reuniunii, Comisia pentru comerț internațional a analizat chestiunea și a hotărât să recomande Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

 

Vă asigur, Domnule Președinte, de înalta mea considerație.

Bernd Lange

SUGESTII

1. ia act de faptul că agenda ambițioasă a Uniunii în domeniul comerțului necesită resurse suficiente pentru punerea în aplicare; subliniază, prin urmare, că DG Comerț ar trebui să primească o finanțare adecvată pentru a asigura negocierea și încheierea rapidă a acordurilor comerciale și o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a acordurilor și a legislației comerciale încheiate, asigurând, în același timp, o finanțare suficientă pentru a permite noului responsabil principal în domeniul comerțului să exercite în mod eficient noua funcție; sprijină faptul că DG Comerț primește alocările bugetare necesare pentru punerea în aplicare a regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe de la intrarea sa în vigoare în octombrie 2020;

 

2. subliniază că, deși promovează în principal o creștere economică și o dezvoltare sustenabilă reciproc avantajoase, printre altele prin asigurarea unui acces mai bun la piață și crearea de norme internaționale privind investițiile, politica comercială este un instrument de bază pentru politica externă a Uniunii care poate contribui la promovarea valorilor UE la nivel internațional, în special respectarea drepturilor omului, egalitatea de gen, protecția climei, statul de drept și punerea în aplicare a standardelor internaționale în domeniul muncii și poate contribui la asigurarea realizării ODD la nivel mondial, stimulând în același timp partenerii noștri comerciali să plaseze drepturile sociale și sustenabilitatea în centrul politicilor lor economice; îndeamnă, prin urmare, să se acorde fonduri suficiente pentru a asigura o monitorizare adecvată, evaluări intermediare și ex post, cu date defalcate pe sexe, precum și pentru punerea în aplicare a angajamentelor asumate de țările terțe;

 

3. subliniază că acceptarea politicii comerciale a UE necesită un angajament activ față de părțile interesate și societatea civilă; subliniază, prin urmare, că ar trebui să se aloce mai multe resurse pentru informarea cu privire la politica comercială, dialogurile cu cetățenii, serviciile de asistență și asistența pentru IMM-uri și consumatori, precum și pentru grupurile consultative interne, principalele vehicule pentru realizarea participării efective a societății civile la asigurarea punerii în aplicare și monitorizarea capitolelor din acordurile comerciale privind sustenabilitatea comerțului, care reprezintă o parte esențială a arhitecturii comerțului;

 

4. solicită să se utilizeze pe deplin fondurile disponibile pentru a sprijini internaționalizarea IMM-urilor, cu accent pe statele membre care nu au realizat progrese semnificative în acest domeniu, și să permită participarea acestora la procesul decizional în materie de politică comercială;

 

5. subliniază rolul esențial al parlamentelor în discuțiile privind politica comercială mondială; ia act de faptul că Conferința parlamentară a OMC este un instrument valoros în acest context, care necesită o finanțare adecvată pentru a-și atinge potențialul; subliniază, prin urmare, că, la fel ca în 2019, ar trebui puse la dispoziție suficiente resurse pentru a permite participarea PE la forum și pentru a oferi o infrastructură adecvată pentru activitățile conferinței.

 

 


 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

14.10.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

8

0

Membri titulari prezenți la votul final

Rasmus Andresen, Clotilde Armand, Anna Bonfrisco, Jonathan Bullock, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, David Cormand, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Valentino Grant, Valerie Hayer, Monika Hohlmeier, John Howarth, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Zbigniew Kuźmiuk, Ioannis Lagos, Hélène Laporte, Pierre Larrouturou, Janusz Lewandowski, Margarida Marques, Jan Olbrycht, Henrik Overgaard Nielsen, Karlo Ressler, Nils Torvalds, Nils Ušakovs

Membri supleanți prezenți la votul final

Eero Heinäluoma, Fabienne Keller, Aušra Maldeikienė, Jake Pugh

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Agnes Jongerius, Anne-Sophie Pelletier, Viola Von Cramon-Taubadel, Javier Zarzalejos

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

26

+

ECR

Zbigniew Kuźmiuk

NI

Ioannis Lagos

PPE

Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Monika Hohlmeier, Janusz Lewandowski, Ausra Maldeikiene, Jan Olbrycht, Karlo Ressler, Javier Zarzalejos

RENEW

Clotilde Armand, Olivier Chastel, Valerie Hayer, Fabienne Keller, Moritz Körner, Nils Torvalds

S&D

Eider Gardiazabal Rubial, Eero Heinäluoma, John Howarth, Agnes Jongerius, Pierre Larrouturou, Margarida Marques, Nils Ušakovs

VERTS/ALES

Rasmus Andresen, David Cormand, Viola Von Cramon-Taubadel

 

8

-

GUE/NGL

Anne-Sophie Pelletier

ID

Anna Bonfrisco, Valentino Grant, Joachim Kuhs, Hélène Laporte

NI

Jonathan Bullock, Henrik Overgaard Nielsen, Jake Pugh

 

0

0

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

[1]  JO L 168, 7.6.2014, p. 105.

[2]  JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

[3]  JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

[4]  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

[5]  Texte adoptate la această dată, P8_TA(2019)0210.

[6]  Texte adoptate la această dată, P8_TA(2019)0326.

[7] Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).

[8] Texte adoptate, P8_TA(2017)0417.

[9] Regulamentul (UE) 2017/1953 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 în ceea ce privește promovarea conectivității la internet în comunitățile locale (JO L 286, 1.11.2017, p. 1).

[10] Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 18 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului InvestEU (COM(2018)0439 – C8-0257/2018 – 2018/0229(COD)).

[11] Curtea de Conturi Europeană - Analiza preliminară de audit „Drumuri care leagă regiuni europene”, p. 9 - https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/AP19_08/AP_CONNECTING_ROADS_EN.pdf

[12] Analiză cuprinzătoare a actualelor conexiuni feroviare transfrontaliere și legături lipsă la nivelul frontierelor interne ale UE (https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/cb_rail_connections_en.pdf).

[13] Directiva (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi (JO L 132, 21.5.2016, p. 58).

[14] Studiu privind taxarea infrastructurii pentru transportul durabil și internalizarea externalităților din transporturi (https://ec.europa.eu/transport/themes/sustainable-transport/internalisation-transport-external-costs_ro).

[15] Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

Ultima actualizare: 21 octombrie 2019Notă juridică - Politica de confidențialitate