RAPORT referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în strategia anuală privind creșterea durabilă 2020

28.2.2020 - (2019/2212(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Raportoare: Klára Dobrev

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în strategia anuală privind creșterea durabilă 2020

(2019/2212(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2019, intitulată „Strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă” (COM(2019)0650),

 având în vedere propunerea de raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisiei și al Consiliului din 17 decembrie 2019, care însoțește Comunicarea Comisiei referitoare la strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă (COM(2019)0653),

 având în vedere Recomandarea Comisiei din 17 decembrie 2019 de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2019)0652),

 având în vedere Raportul Comisiei din 17 decembrie 2019, intitulat „Raportul privind mecanismul de alertă 2020” (COM(2019)0651),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2019, intitulată „Planurile bugetare pentru 2020: evaluare globală” (COM(2019)0900),

 având în vedere Decizia (UE) 2019/1181 a Consiliului din 8 iulie 2019 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro[2],

 având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2019 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2019[3],

 având în vedere orientările politice ale noii Comisii Europene pentru perioada 2019-2024: „O Uniune mai ambițioasă”, prezentată de către președinta Comisiei, Ursula von der Leyen,

 având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, adoptate de liderii mondiali în septembrie 2015 și aprobate de Consiliu, care și-a exprimat angajamentul de a le pune în aplicare,

 având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană în noiembrie 2017,

 având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale[4],

 având în vedere Raportul Comisiei din 8 noiembrie 2019 intitulat „Evoluțiile pieței forței de muncă și ale salariilor în Europa - Analiza anuală 2019”,

 având în vedere concluziile Consiliului din 24 octombrie 2019 referitoare la economia bunăstării[5],

 având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2017 referitoare la combaterea inegalităților ca mijloc de impulsionare a creării de locuri de muncă și a creșterii economice[6],

 având în vedere studiul OCDE din 15 iunie 2018, intitulat „Un ascensor social defect? Cum să promovăm mobilitatea socială”,

 având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la politicile de garantare a venitului minim ca instrument de combatere a sărăciei[7],

 având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi[8]

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016, intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa - Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității”(COM(2016)0381),

 având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la educație în era digitală: dificultăți, șanse și învățăminte pentru elaborarea politicilor UE[9],

 având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la o nouă agendă pentru competențe în Europa[10],

 având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la sărăcie: o perspectivă de gen[11]

 având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018 privind decalajul digital dintre femei și bărbați[12],

 având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2018 referitoare la serviciile de îngrijire în UE pentru îmbunătățirea egalității de gen[13],

 având în vedere recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă[14],

 având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2016 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate[15],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2016 intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

 având în vedere concluziile Consiliului din 8 iunie 2010 referitoare la „Echitate și sănătate în toate politicile: solidaritate în domeniul sănătății”,

 având în vedere inițiativa OCDE și a Comisiei Europene privind ciclul „Starea sănătății în UE”,

 având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la metodele de reintegrare a lucrătorilor care se recuperează în urma vătămărilor și a bolilor în locuri de muncă de calitate[16],

 având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020[17],

 având în vedere Comunicarea Comisiei Europene din 20 februarie 2013, intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii – inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” [COM(2013)0083] și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei, intitulate „Investițiile în sănătate” [SWD(2013)0043] și „Îngrijirea pe termen lung în contextul îmbătrânirii populației – provocări și opțiuni politice” [SWD(2013)0041], care însoțesc această comunicare,

 având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene din 4 septembrie 2013, intitulat „Raport privind inegalitățile în materie de sănătate în Uniunea Europeană” [SWD(2013)0328],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2014 privind sistemele de sănătate eficace, accesibile și reziliente (COM(2014)0215),

 având în vedere concluziile Consiliului din 20 iunie 2014 privind criza economică și îngrijirile de sănătate[18],

 având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD),

 având în vedere observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din 3 septembrie 2015 relative la raportul inițial din 5 iunie 2014 al Uniunii Europene adresat Comitetului, privind punerea în aplicare a CRPD,

 având în vedere Rezoluția sa din 29 noiembrie 2018 referitoare la situația femeilor cu dizabilități[19],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 ianuarie 2020, intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” (COM(2020)0014),

 având în vedere pachetul privind economia circulară [directivele (UE) 2018/849[20], 2018/850[21], 2018/851[22] și 2018/852[23]],

 având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european[24],

 având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind prioritățile semestrului european pe 2020,

 având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,

 având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

 având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0025/2020),

A. întrucât rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a ajuns la 73,9 % în UE în al doilea trimestru al anului 2019, respectiv la 72,7 % în zona euro; întrucât, în al treilea trimestru al anului 2019, în UE erau angajate 241,9 milioane de persoane, acesta fiind maximul absolut înregistrat vreodată; întrucât o participare ridicată la piața muncii reprezintă o cerință indispensabilă pentru o Europă socială; întrucât este posibil ca rata de ocupare să se apropie de obiectivul prevăzut în Strategia Europa 2020, dar sunt șanse mici să îl atingă; întrucât numărul total de ore lucrate a atins nivelul din 2008; întrucât rata de ocupare a grupurilor sociale defavorizate, precum persoanele cu dizabilități (50,6% în 2017), persoanele fără adăpost și romii (43%), este cu mult mai scăzută;

B. întrucât rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani a crescut la 58,7 % în 2018; întrucât lucrătorii în vârstă sunt în continuare factorul cel mai important de creștere a ocupării; întrucât lipsa unor servicii de îngrijire adecvate, cum ar fi cele de îngrijire a copiilor și a persoanelor vârstnice, constituie un obstacol în menținerea lucrătorilor mai în vârstă, în special a femeilor, pe piața forței de muncă;

C. întrucât creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a fost însoțită de o creștere a formelor de ocupare atipice și non-formale, inclusiv a contractelor de muncă de zero ore; întrucât, de regulă, lucrătorii aflați într-o situație precară nu-și pot exercita drepturile, beneficiază într-o mică măsură sau chiar deloc de securitate în muncă și de protecție socială, sunt expuși unor riscuri mai mari pentru sănătate și siguranță și obțin venituri insuficiente pentru un nivel de trai decent; întrucât procentul de lucrători cu fracțiune de normă încă este mai mare decât cel din 2008; întrucât procentul de lucrători cu fracțiune de normă involuntari rămâne substanțial; întrucât procentul de angajați temporari este, în continuare, ridicat;

D. întrucât rata de ocupare în rândul tinerilor a crescut, dar tot nu a ajuns la nivelurile de dinaintea crizei; întrucât există, în continuare, diferențe substanțiale între statele membre și în interiorul acestora în ceea ce privește rata șomajului în rândul tinerilor;

E. întrucât șomajul a scăzut la 6,3 % în al treilea trimestru al anului 2019 în Uniune și la 7,5 % în zona euro; întrucât acesta înregistrează în continuare o valoare ridicată în unele state membre și regiuni; întrucât șomajul pe termen lung rămâne la o valoare ridicată în jumătate din statele membre;

F. întrucât deficitele de forță de muncă și rata exodului creierelor au atins niveluri critice în unele state membre și reprezintă o barieră în calea creșterii economice; întrucât, în viitor, condițiile de lucru vor impune soluții adaptate, capabile să satisfacă diferite piețe ale muncii și tradiții, protejând totodată lucrătorii mobili;

G. întrucât dialogul social reprezintă o componentă centrală a unui model social european și este esențial pentru găsirea unor soluții adaptate la piața forței de muncă; întrucât există o corelație pozitivă clară între dialogul social și competitivitatea și eficiența industrială; întrucât dialogul social necesită parteneri sociali puternici și reprezentativi; întrucât dialogul social a avut de suferit, iar practica negocierilor colective s-a diminuat în întreaga Europă, cu disparități enorme între statele membre; întrucât procentul de angajați din statele membre protejați de orice tip de acord salarial colectiv varia de la 98 % la 7,1 % în 2016; întrucât dialogul civil inadecvat mărește distanța dintre cetățeni și instituții;

H. întrucât inegalitățile de venituri rămân la un nivel ridicat; întrucât numeroase state membre se confruntă cu stagnarea salariilor; întrucât criza economică a dus la o creștere a numărului persoanelor cu venituri salariale mici; întrucât concurența fiscală și de forță de muncă sunt dăunătoare pentru piața unică și pentru coeziunea între statele membre; întrucât impozitarea ridicată a persoanelor cu venituri salariale mici accentuează inegalitățile; întrucât mobilitatea socială între generații este limitată în majoritatea statelor membre; întrucât OCDE estimează că, inclusiv în țările cele mai performante, ar fi nevoie de două-trei generații pentru ca persoanele născute în familii cu venituri reduse să se apropie de venitul mediu pentru țara lor;

I. întrucât mai mult de un locuitor european din cinci este expus riscului de sărăcie și de excluziune socială; întrucât obiectivul prioritar al Strategiei Europa 2020, de a reduce numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu 20 de milioane, rămâne imposibil de atins; întrucât, în 2018, 9,5 % din lucrători trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie; întrucât copiii se confruntă, în continuare, cu un risc ridicat de sărăcie sau de excluziune socială, iar rata medie a riscului de sărăcie sau excluziune socială pentru copii a fost de 24,3 % în 2018, mai multe state membre înregistrând cote alarmante de peste 30 %; întrucât sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă se menține ridicată; întrucât 6 % din populația UE trăiește într-o stare materială precară;

J. întrucât, în 2017, unul din zece locuitori ai UE trăia în locuințe neconforme și cheltuia mai mult de 40 % din venitul gospodăriei pentru locuință; întrucât unul din zece locuitori ai UE este copleșit de cheltuielile cu locuința, în special în cazul gospodăriilor cu veniturile scăzute și al persoanelor care locuiesc în orașe; întrucât combaterea schimbărilor climatice poate avea un impact suplimentar asupra cheltuielilor cu locuința; întrucât locuințele la prețuri accesibile reprezintă o problemă gravă și crescândă, care face ca din ce în ce mai multe persoane să nu aibă o locuință sigură sau să devină fără adăpost;

K. întrucât numărul de persoane fără adăpost a crescut în majoritatea statelor membre în ultimele decenii, iar gospodăriile sărace sunt din ce în ce mai copleșite de creșterea cheltuielilor cu locuința; întrucât locuințele și asistența pentru persoanele fără adăpost se numără printre prioritățile subliniate în Pilonul european al drepturilor sociale; întrucât lipsa de adăpost este o problemă esențială de sănătate, speranța de viață a persoanelor fără adăpost fiind cu mult mai scăzută decât cea a populației generale;

L. întrucât abandonul școlar timpuriu și rezultatele școlare slabe reprezintă obstacole în calea ocupării forței de muncă și a creșterii economice și sunt strâns legate de sărăcie, de excluziunea socială și de segregare; întrucât ratele pentru populația romă sunt cu 70 % mai mari decât pentru alte categorii de elevi; întrucât sistemele de învățământ ar trebui să ofere suficient sprijin pentru mobilitatea socială; întrucât rata educației adulților a ajuns la 11,1 % în UE în 2018, rămânând cu mult în urma obiectivului de 15 % fixat pentru 2020;

M. întrucât tehnologia și inovarea pot debloca noi oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă; întrucât, în epoca digitală, competențele digitale sunt esențiale și, cu toate acestea, peste 40 % din adulții din UE nu au competențe digitale elementare; întrucât digitalizarea poate fi o oportunitate de a reduce inegalitățile sociale, dar trebuie să fie însoțită de măsuri de prevenire și de reducere a excluziunii digitale și a formelor precare de muncă;

N. întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM) reprezintă peste 90 % din totalul întreprinderilor din Europa și sunt, prin urmare, importante pentru o dezvoltare durabilă, creșterea favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă; întrucât Comisia ar trebui să sprijine dezvoltarea întreprinderilor și să se concentreze asupra IMM-urilor;

O. întrucât principiul egalității de gen este o valoare fundamentală a UE, fiind consacrat la articolul 2 și la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană; întrucât articolele 8 și 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale precizează clar angajamentul UE față de integrarea dimensiunii de gen în toate politicile și activitățile sale;

P. întrucât promovarea egalității de gen, îmbunătățirea oportunităților de încadrare în muncă pentru femei, asigurarea principiului egalității de remunerare, facilitarea reconcilierii muncii cu îngrijirea și cu viața privată, precum și prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor sunt esențiale pentru creșterea economică, productivitatea, sustenabilitatea fiscală pe termen lung și stabilitatea societăților din UE;

Q. întrucât femeile sunt subreprezentate în sectoarele și funcțiile de decizie bine plătite și există decalaje persistente de gen pe piața muncii din UE, cum ar fi disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă (11,5 %), diferența de remunerare între femei și bărbați (16 %) și decalajul de pensii între bărbați și femei (35,7 %), ceea ce poate pune femeile în situații vulnerabile sau precare; întrucât diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați sunt mai mari pentru femeile migrante și cele aparținând minorităților etnice; întrucât sunt necesare eforturi ambițioase pentru a elimina diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați;

R. întrucât unul dintre motivele acestor decalaje îl constituie responsabilitățile de îngrijire disproporționate, accesul limitat la serviciile de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă și perioadele rezultate de absență de pe piața muncii; întrucât numai 3 din 10 copii sub vârsta de trei ani sunt înscriși în structuri de îngrijire a copiilor; întrucât calitatea serviciilor de îngrijire și accesul la ele variază foarte mult în interiorul statelor membre și de la un stat membru la altul;

S. întrucât Pilonul european al drepturilor sociale stipulează egalitatea de tratament și egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, egalitatea de remunerare pentru o muncă de valoare egală și accesul la servicii de îngrijire la prețuri accesibile și de bună calitate; întrucât principiile Pilonului european al drepturilor sociale ar trebui monitorizate în contextul semestrului european;

T. întrucât femeile sunt subreprezentate în educația și carierele din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM); întrucât participarea sporită a femeilor la educația STIM este esențială pentru reducerea disparității de gen în profesiile STIM;

U. întrucât articolul 168 din TFUE prevede că „în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane”; întrucât cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale includ un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat, precum și asistența medicală;

V. întrucât unul dintre principalele obiective ale Pactului ecologic european constă în a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor în fața riscurilor și efectelor problemelor de mediu; întrucât asigurarea de sănătate universală este, de asemenea, fundamentală pentru realizarea ODD-urilor;

W. întrucât sănătatea reprezintă o investiție în capitalul uman și dezvoltarea socială și economică și reprezintă un factor determinant al bunăstării unei persoane; întrucât există, în continuare, inegalități importante în materie de sănătate în întreaga UE, care sunt puternic legate de inegalitățile de venituri și avere, de sărăcie și de excluziunea socială, afectând speranța de viață și limitând oportunitățile de implicare deplină în societate;

X. întrucât, în 2019, au fost emise recomandări specifice fiecărei țări pentru 16 state membre cu privire la sistemele naționale de sănătate;

Y. întrucât se preconizează că rata demografică de dependență a persoanelor vârstnice va crește semnificativ în UE, în următoarele decenii; întrucât provocările legate de asigurarea unei creșteri favorabile incluziunii în societăți aflate în curs de îmbătrânire și de diversificare impun o abordare cuprinzătoare, bazată pe o combinație de soluții de politici în domeniul pensiilor, al securității sociale, al îngrijirii pe termen lung, al sistemelor de sănătate, al incluziunii sociale și al echilibrului între viața profesională și cea personală;

Z. întrucât 80 de milioane de locuitori europeni suferă de o dizabilitate; întrucât punerea în aplicare a măsurilor de accesibilitate este în continuare insuficientă; întrucât rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități era de 50,6 % în 2017, comparativ cu rata totală de ocupare de 74,8 %; întrucât persoanele cu dizabilități sunt mai expuse sărăciei chiar și atunci când sunt încadrate în muncă;

AA. întrucât politica de coeziune, ca principală politică de investiții a UE pentru dezvoltarea socială, economică și teritorială, și-a demonstrat eficacitatea în reducerea inegalităților și a diferențelor regionale, în special în ceea ce privește regiunile cele mai sărace;

AB. întrucât sistemele de protecție socială și politicile în domeniul pieței forței de muncă sunt adânc înrădăcinate în tradițiile naționale și există diferențe mari între statele membre, care ar trebui menținute atunci când se lucrează la obiective sociale comune prin intermediul semestrului european; întrucât aspectele care nu au o dimensiune transnațională sunt abordate la nivel național, în conformitate cu tratatele și cu principiul subsidiarității;

AC. întrucât tranziția ecologică și digitalizarea economiei vor implica o diversificare și transformări economice substanțiale ale modelelor de afaceri și ale procesului de elaborare a politicilor; întrucât acest fapt va da naștere unor noi oportunități, dar și unor provocări socioeconomice majore în numeroase regiuni și sectoare industriale; întrucât UE are nevoie de o strategie comună care să însoțească lucrătorii și întreprinderile în cauză pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă;

AD. întrucât creșterea productivității în UE se află, în continuare, cu mult sub nivelul competitorilor globali; întrucât îmbunătățirea productivității este esențială pentru creșterea bunăstării; întrucât reformele care pot conduce la creșterea productivității, inclusiv reducerea sarcinilor administrative inutile, ar trebui salutate, deoarece promovează crearea de locuri de muncă echitabile, creșterea durabilă și protecția socială;

AE. întrucât finanțele publice solide sunt esențiale; întrucât țările care au fost cel mai grav afectate de criza financiară au trebuit, de asemenea, să efectueze reducerile cele mai drastice ale cheltuielilor publice cu potențial de stimulare a creșterii; întrucât reducerea beneficiilor sociale are efecte negative asupra persoanelor vulnerabile și împiedică creșterea economică durabilă, consumul și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, nu în ultimul rând prin limitarea accesului la servicii esențiale (sănătate, locuință, educație);

AF. întrucât salariile echitabile, sistemele puternice de negociere colectivă, democrația la locul de muncă, transparența salariilor, caracterul previzibil al programului de lucru, protecția socială adecvată și beneficiile fiscale pot reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, diminua inegalitățile și stimula cererea,

1. salută strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă (ASGS) și obiectivul Comisiei de a completa abordarea actuală a semestrului european, prin includerea ODD-urilor și a obiectivelor Pactului ecologic european; subliniază că noua strategie de creștere a UE va trebui să contribuie la crearea de locuri de muncă durabile, de calitate și la consolidarea competitivității, a inovării și a productivității și să maximizeze beneficiile pentru sănătate, calitatea vieții și reziliența, avansând totodată către o economie circulară și neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; reiterează necesitatea de a plasa noțiunile de durabilitate, incluziune socială și bunăstare a populației în centrul politicilor economice ale Uniunii, asigurându-se că obiectivele sociale, ecologice și economice au aceeași prioritate;

2. invită Comisia să identifice obiectivele specifice UE și indicatorii principali legați de ODD, pentru a reflecta realitățile și provocările cu care se confruntă UE în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale, cu scopul de a măsura eficacitatea deciziilor politice și a asigura o mai bună direcționare a fondurilor, precum și o monitorizare adecvată și coerentă a Strategiei Europa 2020;

3. salută includerea Pilonului european al drepturilor sociale în ASGS 2020; solicită ca echitatea și drepturile sociale să aibă, în noul model economic, aceeași importanță ca durabilitatea mediului și stabilitatea macroeconomică; subliniază rolul esențial al tabloului de bord social în cadrul semestrului european; invită Comisia să utilizeze indicatorii existenți și să consolideze tabloul de bord, prin integrarea unor indicatori suplimentari și a unor ținte clare, care să reflecte toate cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, cum ar fi accesul favorabil incluziunii la educație, sănătate, nutriție, locuri de muncă, locuință și protecția drepturilor sociale, dar și să asigure analiza defalcată a acestor indicatori (de exemplu, copii, tineret, persoane în vârstă, gen, migranți și persoane cu dizabilități); invită Comisia să protejeze diversitatea sistemelor sociale naționale și a modelelor de piață a muncii și să prezinte un plan de acțiune socială pentru a continua punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a Cartei sociale europene revizuite, prin adoptarea unor măsuri specifice la nivelul corespunzător;

4. solicită o implicare mai mare a miniștrilor cu atribuții în domeniul social, al sănătății și al mediului în cadrul procesului semestrului european, la nivelul Consiliului; regretă faptul că numeroase recomandări specifice fiecărei țări nu au fost puse în aplicare deloc sau nu au fost aplicate integral; invită statele membre să pună în aplicare toate recomandările specifice fiecărei țări, inclusiv cele privind ocuparea forței de muncă și aspectele sociale;

Șomaj

5. se declară preocupat de faptul că ratele șomajului, ale șomajului în rândul tinerilor și ale șomajului de lungă durată sunt încă ridicate în unele state membre, cu disparități regionale semnificative; subliniază, prin urmare, necesitatea unor măsuri individualizate pentru integrarea șomerilor pe piața muncii, în special în întreprinderi sociale și economia verde, precum și a combaterii sărăciei și a excluziunii sociale; invită statele membre să investească în mod adecvat în politici active eficiente în domeniul pieței forței de muncă și să utilizeze pe deplin instrumentele de finanțare existente ale UE, pentru a preveni șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată; consideră că ar trebui avute în vedere reforme structurale ale pieței muncii, pentru a menține investițiile în societate și cetățeni și a proteja viitorul și stabilitatea statelor membre și ale întregii UE; subliniază importanța consolidării financiare a Fondului social european Plus și a unui Fond solid pentru o tranziție echitabilă, în acest context;

Egalitatea de șanse

6. își exprimă îngrijorarea cu privire la mobilitatea socială intergenerațională limitată și la creșterea inegalităților de venituri, în comparație cu nivelurile dinaintea crizei; subliniază faptul că nivelurile ridicate de inegalitate reduc producția economică și potențialul de creștere durabilă; invită Comisia și statele membre să reducă inegalitățile și să combată discriminarea, inclusiv promovând salarii adecvate, un grad ridicat de negociere colectivă, șanse egale la educație și formare, egalitatea de gen și accesul universal la servicii de calitate; subliniază că sistemele naționale fiscale și de prestații sociale trebuie concepute astfel încât nu doar să asigure sustenabilitatea financiară, ci și să reducă inegalitățile, să promoveze echitatea și transparența și să ofere stimulente pentru participarea pe piața muncii;

 

Salariile minime și negocierile colective

7. salută consultarea Comisiei cu partenerii sociali privind un cadru al UE pentru salariile minime; solicită Comisiei să ia măsuri menite să promoveze o convergență socială sporită, pe baza rezultatelor consultării; solicită să fie stabilite niveluri salariale minime adecvate peste pragul de sărăcie prin convenții colective sau prin dreptul intern, în conformitate cu cutumele naționale și respectând în mod cuvenit autonomia partenerilor sociali naționali și modelele de negociere colectivă funcționale; solicită o abordare coordonată la nivelul UE pentru a evita concurența nesănătoasă la nivelul costului forței de muncă și pentru a îmbunătăți convergența socială ascendentă pentru toți;

8. consideră că salariile din unele state membre stagnează, ceea ce are un efect negativ asupra economiei UE și a pieței unice; subliniază că salariul pentru o normă întreagă ar trebui să fie suficient pentru a asigura un trai decent;

Dialogul social

9. subliniază că buna funcționare a dialogului social este un esențială pentru stabilirea condițiilor de muncă și de ocupare a forței de muncă; invită Comisia și statele membre să sprijine consolidarea capacităților partenerilor sociali, să garanteze și să consolideze dialogul social, drepturile de negociere colectivă și acoperirea acesteia la toate nivelurile, precum și să țină seama de opiniile partenerilor sociali în procesul decizional, inclusiv în cadrul semestrului european; subliniază, în plus, importanța unui dialog structurat și sistematic cu societatea civilă la nivel național pentru a spori implicarea acesteia;

Sărăcia și excluderea socială

10. își reafirmă îngrijorarea cu privire la numărul mare de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială; își reafirmă îngrijorarea sporită cu privire la ratele ridicate de sărăcie în rândul copiilor și sărăcia persoanelor încadrate în muncă; invită Comisia să prezinte o strategie a UE ambițioasă de combatere a sărăciei, care să fie bazată pe o incluziune activă integrată și să înființeze o garanție europeană pentru copii, cu o finanțare adecvată și servicii de susținere bine concepute, pentru a contribui la accesul egal al copiilor la asistență medicală gratuită și de calitate, la educație gratuită și de calitate, la îngrijire pentru copii gratuită și de calitate, precum și la o locuință decentă și la nutriție adecvată;

11. subliniază importanța majorării finanțării prin noul Fond social european Plus pentru categoriile cele mai defavorizate, ca element esențial al solidarității europene și ca modalitate de a contribui la combaterea celor mai grave forme de sărăcie din UE, cum ar fi privarea de alimente și sărăcia în rândul copiilor; subliniază că Garanția europeană pentru copii nu ar trebui finanțată în detrimentul instrumentelor financiare existente;

12. solicită un nou cadru al UE pentru strategiile naționale de incluziune a romilor, care să includă obiective concrete;

13. remarcă că în toate statele membre există diverse forme de sisteme de venit minim pentru a asigura un prag de protecție socială și o plasă de siguranță pentru cei nevoiași; subliniază că sistemele de venit minim nu ar trebui confundate cu conceptul de venit de bază pentru toți; invită Comisia să realizeze un studiu comparativ privind diferitele sisteme de venit minim din statele membre și să evidențieze cele mai bune practici cu scopul de a prezenta un cadru în acest sens; subliniază că venitul minim ar trebui completat cu măsuri de incluziune activă;

Locuințele și lipsa de adăpost

14. solicită Comisiei și statelor membre să acționeze în mod hotărât și integrat prin elaborarea unui plan de acțiune pentru a rezolva problema lipsei de locuințe accesibile, a condițiilor precare de locuit, a locuințelor inaccesibile și a excluziunii în materie de locuințe; constată creșterea numărului de evacuări și îndeamnă statele membre să abordeze această problemă;

15. solicită Comisiei să propună un cadru al UE pentru strategiile naționale privind lipsa de adăpost și invită statele membre să își pregătească strategiile privind lipsa de adăpost adoptând principiul „în primul rând o locuință”, acordând prioritate asigurării de locuințe permanente pentru persoanele fără adăpost și punând capăt incriminării lipsei de adăpost; subliniază, în plus, necesitatea de a colecta date mai bune și mai armonizate privind persoanele fără adăpost din UE;

16. invită Comisia să propună un cadru al UE pentru locuințe sociale și la prețuri accesibile, în conformitate cu principiul 19 din Pilonul european al drepturilor sociale, pentru a asigura coordonarea eficientă a politicilor naționale în materie de locuințe;

17. solicită ca investițiile în locuințe publice să fie eligibile pentru fondurile de coeziune pentru a îmbunătăți locuințele publice existente sau pentru a construi spații de cazare noi; solicită, în acest sens, revizuirea normelor privind ajutoarele de stat;

18. solicită Comisiei și statelor membre să prezinte propuneri specifice pentru a asigura o tranziție justă în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice a fondului de locuințe existente, fără a plasa o sarcină excesivă asupra grupurilor vulnerabile, şi să abordeze în mod adecvat problema sărăciei energetice în contextul Pactului ecologic european;

Educațiea și formarea

19. își exprimă îngrijorarea cu privire la rata stagnantă de abandon școlar timpuriu, în special în rândul grupurilor marginalizate, și ponderea tot mai mare a elevilor cu performanțe slabe; invită statele membre să îmbunătățească calitatea, accesibilitatea și caracterul incluziv al sistemelor lor de învățământ într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, ținând seama nu numai de nevoile în materie de ocupare a forței de muncă, ci și de promovarea unor valori precum demnitatea umană, respectul reciproc și libertatea de alegere; subliniază necesitatea unei finanțări adecvate a sistemelor de învățământ; subliniază că lacunele la nivelul competențelor numerice, al alfabetizării și competențelor digitale de bază constituie obstacole serioase în calea participării reale la societate și la piața forței de muncă și invită statele membre să asigure o formare de calitate în domeniul competențelor de bază, cu un sprijin adaptat și o comunicare activă, în special pentru grupurile cele mai marginalizate din societate; subliniază că rezultatele școlare sunt afectate în mod negativ de excluziunea socială, de discriminare, de stereotipe, de sărăcie și segregare, probleme care trebuie și ele rezolvate; solicită Comisiei să realizeze o analiză cuprinzătoare a factorilor care influențează abandonul școlar timpuriu, inclusiv a aspectelor sociale, și să prezinte o propunere pentru abordarea acestei probleme;

20. reafirmă importanța de a se acorda o atenție deosebită tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), prin eliminarea barierelor care îi împiedică să își atingă potențialul și să intre cu succes pe piața muncii; subliniază necesitatea unui sistem de validare a competențelor dobândite prin învățare non-formală și informală, inclusiv a competențelor necognitive sau non-tehnice, pentru a facilita participarea la piața muncii a lucrătorilor cu un nivel scăzut de educație;

21. salută anunțul Comisiei potrivit căruia aceasta va actualiza Agenda pentru competențe în Europa pentru a aborda provocările legate de adaptarea competențelor la tranziția ecologică și digitală, depășind neconcordanțele între cererea și oferta de competențe și îndeplinind nevoile pieței forței de muncă în întreaga UE; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a investi într-o educație și formare profesională accesibile, abordabile și de înaltă calitate, pentru a consolida măsurile de actualizare a competențelor și de conversie profesională, inclusiv competențele digitale și transferabile, precum și pentru a promova învățarea pe tot parcursul vieții cu scopul de a-i pregăti pe lucrători pentru nevoile unei piețe a muncii afectate de transformări ecologice și digitale; consideră că recunoașterea reciprocă a calificărilor va fi benefică pentru depășirea lipsei de personal calificat și a decalajelor între competențe și cererea pieței;

22. subliniază importanța unei cooperări mai strânse între sistemele de învățământ și întreprinderi, de exemplu în contextul învățământului dual, al uceniciilor și al altor forme de învățare la locul de muncă; invită statele membre să stimuleze antreprenoriatul în rândul tinerilor și să sprijine asociațiile și inițiativele care îi ajută pe tinerii antreprenori să dezvolte proiecte inovatoare;

23.  invită Comisia și statele membre să intensifice măsurile de promovare a programelor de ucenicie de calitate în UE și să exploreze modalitățile de aplicare a unui statut european al programelor de ucenicie;

Mobilitatea forței de muncă

24. subliniază importanța mobilității forței de muncă pentru o piață unică funcțională; solicită Comisiei și statelor membre să faciliteze mobilitatea forței de muncă și a serviciilor pentru a crea noi oportunități de muncă pentru lucrători și a oferi forță de muncă pentru întreprinderi; invită statele membre să promoveze și să utilizeze instrumentele relevante ale UE, cum ar fi rețeaua de locuri de muncă EURES, și să stabilească parteneriate transfrontaliere pentru a ajuta lucrătorii mobili din regiunile transfrontaliere;

25. invită Comisia să analizeze tendințele în materie de mobilitate, inclusiv exodurile creierelor în anumite regiuni și sectoare, și să sprijine lucrătorii mobili prin asigurarea unei mobilități echitabile și prin consolidarea portabilității drepturilor și a beneficiilor; subliniază că digitalizarea serviciilor publice poate contribui la facilitarea mobilității echitabile a forței de muncă, în special în ceea ce privește coordonarea sistemelor de securitate socială;

Întreprinderile mici și mijlocii

26. invită Comisia și statele membre să asigure un climat investițional favorabil creșterii și să sprijine IMM-urile și angajații acestora în tranziția către o economie mai digitală și mai ecologică, precum și să acorde o atenție cuvenită intereselor IMM-urilor în procesul de elaborare a politicilor, analizând posibilele efecte ale acestora din urmă asupra IMM-urilor; subliniază importanța îmbunătățirii accesului IMM-urilor la finanțarea publică și privată, inclusiv la microcredite și la finanțarea participativă, precum și importanța de a se reduce sarcinile de reglementare inutile; subliniază adaptabilitatea și eficacitatea economiei sociale și invită statele membre să creeze un cadru legislativ adecvat pentru promovarea întreprinderilor sociale;

Egalitatea de gen

27. invită Comisia și statele membre să asigure egalitatea de gen și o remunerație egală pentru muncă în condiții egale; invită Comisia să prezinte o directivă privind transparența salarizării; solicită să se depună mai multe eforturi pentru a elimina diferențele de angajare, de remunerare și de pensii dintre femei și bărbați și să se elimine obstacolele ce descurajează implicarea femeilor pe piața muncii; solicită politici care sprijină antreprenoriatul în rândul femeilor, oferindu-le acestora acces la finanțare și la oportunități de afaceri; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa femeilor în procesele decizionale, în special economice; invită statele membre să deblocheze Directiva privind femeile în consiliile de administrație și Directiva orizontală privind combaterea discriminării; solicită Comisiei să consolideze punerea în aplicare a legislației, a politicilor și a practicilor de combatere a discriminării, pentru a combate în mod eficace discriminarea sub toate formele ei;

28. invită Comisia și statele membre să îmbunătățească colectarea de date defalcate în funcție de gen, în special cu privire la participarea femeilor pe piața muncii și cauzele care stau la baza inegalităților de gen;

29. invită statele membre să pună în aplicare rapid și integral Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și să aplice concediul de maternitate și paternitate plătit integral; invită statele membre să ratifice Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, pentru a facilita participarea pe piața muncii și independența economică a femeilor și pentru a acționa hotărât împotriva hărțuirii sexuale și de gen;

30. regretă lipsa unei perspective de gen și mai ample și a unor indicatori suplimentari în cadrul semestrului european și invită Comisia să includă Indicele egalității de gen printre instrumentele semestrului european utilizate la monitorizarea progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor sociale și de ocupare a forței de muncă, precum și să recunoască efectele politicilor macroeconomice asupra egalității de gen;

31. invită Comisia să acorde mai multă atenției aspectelor legate de gen la elaborarea recomandărilor specifice fiecărei țări, pentru a remedia disparitățile de gen persistente;

Serviciile de îngrijire

32. solicită servicii de calitate și accesibile de îngrijire a copiilor și de educație timpurie, precum și servicii de îngrijire pe termen scurt și pe termen lung, inclusiv pentru persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități, pentru a facilita participarea femeilor pe piața muncii; solicită elaborarea unui cadru al UE pentru serviciile de îngrijire în vederea stabilirii unor standarde minime și a unor orientări de calitate; invită statele membre să adopte o legislație adecvată și să asigure o finanțare suficientă pentru serviciile de îngrijire, utilizând în mod eficient programele relevante ale UE, să stabilească obiective cantitative specifice în programele lor naționale de reformă pentru a atinge obiectivele de la Barcelona și să facă schimb de bune practici; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre în acest sens;

Condițiile de muncă

33. invită statele membre să pună în aplicare măsuri, astfel cum sunt prevăzute în recomandarea Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și persoanele care desfășoară o activitate independentă, pentru a asigura accesul tuturor la protecţia socială; subliniază că persoanele cu formule de lucru atipice, inclusiv lucrătorii cu fracțiune de normă involuntară și cei cu contracte temporare, sunt deosebit de vulnerabile; constată cu îngrijorare lipsa unui acces adecvat la sistemele de protecție socială;

34. recunoaște că numărul lucrătorilor implicați în noi forme de ocupare în muncă, precum munca pe platforme online, crește în permanență; invită Comisia să realizeze o evaluare cuprinzătoare a condițiilor de muncă ale acestor lucrători și să propună măsuri de îmbunătățire a drepturilor lor și a protecției lor sociale; invită statele membre să asigure condiții de muncă echitabile și o acoperire adecvată a negocierilor colective pentru lucrătorii pe platforme online;

35. solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a elimina costurile ascunse ale muncii; subliniază că angajatorii sunt pe deplin responsabili pentru acoperirea cheltuielilor privind echipamentele necesare pentru îndeplinirea responsabilităților la locul de muncă;

Asistența medicală

36. invită statele membre să asigure accesul la o asistență medicală de înaltă calitate, la prețuri accesibile pentru toți, și să recentreze sistemele de sănătate pe asistența preventivă, în special prin punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări; subliniază importanța campaniilor de prevenire și de promovare a sănătății; salută trecerea, în cadrul semestrului european, de la economiile de costuri la orientarea către performanță și rezultatele în materie de sănătate în ceea ce privește asistența medicală; solicită să se elaboreze indicatori și metodologii comune de evaluare a inegalităților în materie de sănătate și a performanței sistemelor de sănătate;

Sănătatea și securitatea la locul de muncă

37. solicită Comisiei să prezinte o nouă strategie a UE privind securitatea și sănătatea în muncă, inclusiv o viziune clară pentru eliminarea completă a accidentelor fatale la locul de muncă și a cancerului din cauze profesionale, propunând noi valori-limită obligatorii de expunere profesională și o directivă mai strictă în ceea ce privește azbestul, precum și directive privind riscurile profesionale pentru sănătatea psihosocială și bolile profesionale;

Schimbările demografice și pensiile

38. consideră că schimbările demografice reprezintă o provocare serioasă pentru creșterea economică și vor avea un impact pe termen lung asupra a numeroase aspecte, inclusiv asupra sistemelor de pensii și a asistenței medicale; invită Comisia și statele membre să introducă măsuri pentru a aborda aceste provocări, inclusiv în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări şi prin intermediul unor orientări comune;

39. invită Comisia și statele membre să aplice politici privind îmbătrânirea activă, incluziunea socială a persoanelor în vârstă și solidaritatea între generații; solicită Comisiei să ia măsuri pe baza evaluării sale în ceea ce privește Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații;

40. subliniază că trebuie să se asigure accesul tuturor la sisteme de pensie pentru limită de vârstă publice, bazate pe solidaritate și adecvate; subliniază că sistemele publice de pensii ar trebui să asigure un venit din pensii adecvat şi mult peste pragul sărăciei, fie în mod individual, fie în combinație cu sistemele de pensii ocupaționale; consideră că cea mai bună metodă de a asigura pensii durabile, sigure și adecvate constă în creșterea ratei generale de ocupare a forței de muncă, de salarizare și de participare și în îmbunătățirea condițiilor de muncă și de ocupare în muncă;

Persoanele cu handicap

41. invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru o mai bună integrare a persoanelor cu handicap pe piața deschisă a forței de muncă, în conformitate cu principiul 17 din Pilonul european al drepturilor sociale, prin interzicerea discriminării împotriva persoanelor cu handicap, eliminarea barierelor, asigurarea unor amenajări corespunzătoare la locul de muncă[25], crearea unor stimulente pentru angajatori și garantarea accesului la educație și formare; reamintește că principiile călăuzitoare ale Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, precum participarea și incluziunea depline și reale în societate, egalitatea de șanse și accesibilitatea, trebuie puse în aplicare pe deplin atât la nivelul UE, cât și la nivel național, cu implicarea activă a părților interesate;

Fondul de coeziune

42. solicită consolidarea finanțării politicii de coeziune și asigurarea participării tuturor regiunilor UE, inclusiv a zonelor rurale și a regiunilor ultraperiferice; se opune propunerii Consiliului de a reduce finanțarea acordată Fondului social european Plus, în pofida extinderii domeniului de aplicare a acestuia; invită statele membre să utilizeze pe deplin fondurile disponibile; subliniază necesitatea unei mai bune alinieri a politicii de coeziune la semestrul european și la obiectivele de politică ale UE, precum și a unei mai mari implicări a autorităților regionale și locale în procesul de programare; invită Comisia să monitorizeze și să evalueze îndeaproape utilizarea fondurilor UE în statele membre și să intensifice eforturile de combatere a fraudei, a deturnării de fonduri și a corupției;

Sistemul de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj

43. salută anunțul președintei Comisiei privind prezentarea unui sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj pentru a proteja lucrătorii și a reduce presiunea asupra finanțelor publice în cazul unor șocuri externe; invită Comisia să analizeze necesitatea unor standarde minime pentru sistemele de asigurări de șomaj din statele membre;

O tranziție echitabilă

44. subliniază că este necesar un sprijin decisiv pentru a ajuta societatea, lucrătorii și întreprinderile să facă față provocărilor legate de digitalizare și de tranziția către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon; solicită strategii și sprijin pentru cei pe care tranziția îi afectează cel mai mult, în special persoanele vulnerabile, pentru a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă; salută crearea unui Fond pentru o tranziție justă și solicită Comisiei să se asigure că punerea în aplicare a acestuia se face în concordanță cu alte fonduri de coeziune; solicită statelor membre să își consolideze investițiile în sistemele de protecție socială pentru a-și îmbunătăți reziliența;

45.  invită Comisia și statele membre să asigure investiții sociale și de mediu adecvate și echitabile pentru o adevărată „tranziție echitabilă”, precum și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă; salută consultarea publică organizată de Comisie pentru a examina posibilele direcții de urmat în ceea ce privește dezvoltarea normelor fiscale ale UE;

Fiscalitatea

46. invită statele membre să transfere sarcina fiscală de la forța de muncă către alte surse, cu un efect negativ mai redus asupra creșterii durabile; solicită Comisiei și statelor membre să combată evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, precum și să contracareze în mod eficace practicile fiscale nocive; solicită noi resurse proprii pentru bugetul UE, pentru a-i oferi acesteia instrumentele necesare pentru a face față mai bine provocărilor actuale și viitoare;

Reformele structurale

47. ia act de faptul că UE continuă să sufere de pe urma problemelor sociale cauzate de criza financiară și economică și de anumite decizii politice ulterioare; subliniază necesitatea de a stimula cererea internă prin investiții orientate spre viitor și de a promova reforme structurale echilibrate, ținând seama de implicațiile fiscale pe termen scurt și de efectele lor economice, sociale și de mediu pe termen lung; subliniază că reformele responsabile trebuie să se bazeze pe solidaritate, integrare și justiție socială, pentru a îmbunătăți nivelul de trai pentru toți și a asigura un sprijin public pentru tranziții;

Statul de drept

48. reafirmă importanța statului de drept - inclusiv a sistemelor de justiție independente și eficiente, a unei administrații publice și a unor proceduri de achiziții publice de înalt nivel, precum și a unor cadre de combatere a corupției solide - ca bază pentru un mediu de afaceri solid, pentru piețe funcționale ale forței de muncă și pentru buna utilizare a fondurilor UE; subliniază că evaluarea statului de drept și a eficacității sistemului de justiție ar trebui, prin urmare, să fie inclusă în continuare în semestrul european; invită statele membre să ratifice Carta socială europeană revizuită;

°

° °

49. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.


 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE (19.2.2020)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2020

(2019/2212(INI))

Raportoare pentru aviz: Sabine Verheyen

 

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  îndeamnă UE și statele membre ca, pentru a le oferi tuturor acces la o educație de calitate și la învățarea pe tot parcursul vieții, să își îmbunătățească constant politicile în domeniile educației, formării și competențelor, încercând să acopere deficitul tot mai mare de competențe, inclusiv competențe digitale și competențe necesare pentru a supraviețui în viitorul digital, și răspunzând nevoii de a înțelege și influența realitățile unei economii și ale unei societăți digitalizate și nevoii de a ne pregăti pentru impactul viitor al inteligenței artificiale asupra pieței muncii și domeniului public; subliniază că aceste politici ar trebui să promoveze dezvoltarea personală și societală, precum și noile oportunități de muncă din viitor, respectând totodată obiectivele tranziției energetice către o economie sustenabilă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și ale Pactului ecologic european; invită statele membre să urgenteze punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

2.  evidențiază că dezavantajele socioeconomice sunt adesea un indicator al rezultatelor școlare slabe și viceversa; accentuează că un sistem de educație și de învățare pe tot parcursul vieții bine finanțat, de calitate și incluziv poate contribui la ruperea acestui cerc vicios și poate promova incluziunea socială și egalitatea de șanse; susține planurile de a transpune în realitate Spațiul european al educației în viitorul apropiat, punând un accent deosebit pe recunoașterea reciprocă a calificărilor educaționale, pentru a le permite tuturor accesul la o educație de calitate, orientată spre viitor; invită Comisia să sprijine statele membre în procesul de reformă și modernizare a sistemelor lor de învățământ, inclusiv a învățării digitale și a predării de înaltă calitate, și să încurajeze schimbul de bune practici în cadrul programului Erasmus+;

3.  afirmă că educația și îngrijirea de calitate, accesibilă și incluzivă a copiilor preșcolari (EICP) are efecte pozitive asupra tuturor copiilor, cu atât mai mult asupra copiilor care provin din medii socioeconomice defavorizate și a acelora cu nevoi speciale, contribuind astfel la reducerea inegalităților sociale și promovând integrarea în societate; subliniază că EICP joacă un rol esențial în dezvoltarea, învățarea cu succes și starea de bine pe termen scurt a copiilor și creează premisele necesare pentru a le îmbunătăți rezultatele pe care le vor obține în viață, incluziunea socială și capacitatea de inserție profesională pe termen lung; sprijină, prin urmare, eforturile de a înființa o garanție europeană pentru copii, ținând seama de rezultatele studiului de fezabilitate și respectând principiul subsidiarității;

4.  invită statele membre să crească investițiile în educație și formare, deoarece investițiile structurale în capitalul uman axate mai ales pe tineri și persoanele cu mai puține oportunități sunt foarte importante pentru a stimula creșterea bazată pe cunoaștere, sustenabilă și favorabilă incluziunii, în contextul creșterii deficitului de competențe, în special în domeniile STI(A)M, și a neconcordanțelor într-o lume a muncii aflată în schimbare, în special în era actuală a digitalizării; subliniază că este important să se ofere educație antreprenorială și de mediu de la o vârstă fragedă pentru a motiva tinerii să înființeze întreprinderi și consideră că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a atrage mai multe fete către domeniile STI(A)M; evidențiază, de asemenea, că abilitățile digitale și în domeniul mass-mediei ar trebui să constituie o parte esențială a politicilor educaționale și să includă, printre altele, securitatea cibernetică, igiena cibernetică, responsabilitatea cibernetică și protecția datelor;

5.  invită Comisia și statele membre să intensifice măsurile de promovare a programelor de ucenicie de calitate în UE și să examineze modalități de a adopta a un statut european al programelor de ucenicie;

6.  este de părere că fondurile structurale și de investiții europene joacă un rol esențial în îmbunătățirea accesului la materiale didactice și la informații și în incluziunea activă a tinerilor, în special a celor care locuiesc în zone rurale și izolate sau aflate în declin demografic ori a tinerilor cu profil de migrant; observă aici că tehnicile inovatoare de predare și învățare, combinate cu accesul la surse digitale de informații, pot juca un rol important;

7.  subliniază că, în 2018, în UE, 16,5 % din tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani – unul din șase tineri – nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program de învățământ sau de formare și că rata abandonului școlar era de 10,6 %; admite că aceste cifre sunt la fel de scăzute ca în primul trimestru al anului 2008, respectiv cele mai scăzute de când a început colectarea lor, în primul trimestru al anului 2006; invită totuși Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de a reduce abandonul școlar timpuriu și procentul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program de învățământ sau de formare, mai ales de tineri care provin din medii sociale dezavantajate, și de a îmbunătăți rezultatele școlare, ținând seama de decalajele regionale și demografice, să pună în aplicare strategii de prevenire cuprinzătoare și să atragă persoanele care abandonează timpuriu școala în sistemul de învățământ și formare;

8.  îndeamnă statele membre să promoveze dezvoltarea cooperării dintre instituțiile de învățământ și întreprinderi, pentru a încuraja o activitate economică cu emisii scăzute la nivel local și regional și pentru a rezolva problema actuală și viitoare a competențelor necorelate cu nevoile pieței, inclusiv prin stimularea competențelor tehnice, antreprenoriale și digitale, precum și a formării profesionale și a programelor de formare și de studii duale, și să instituie metodologii cuprinzătoare și eficace pentru recunoașterea și validarea reciprocă a competențelor, diplomelor și calificărilor, precum și a învățării non-formale și informale; reliefează că universitățile europene ar putea deveni centre de excelență și inovare dacă se pune în aplicare cu eficacitate inițiativa privind universitățile europene; reamintește că, pentru a pune în aplicare în mod eficace această inițiativă, este nevoie de o finanțare substanțială și, în legătură cu acest lucru, că a cerut să se tripleze bugetul alocat programului Erasmus + în perioada 2021-2027;

9.  solicită să se îmbunătățească calitatea și eficiența sistemelor de educație și formare, precum și accesul la acestea, să se consolideze învățarea pe tot parcursul vieții și să se actualizeze competențele și recalificarea, îndeosebi pentru persoanele cu niveluri scăzute de educație, mai ales adulți, adulți tineri și alte grupuri dezavantajate, inclusiv persoanele de etnie romă și cele cu profil de migrant; subliniază că sistemele de învățământ trebuie să promoveze obiceiuri sănătoase, în special practicarea sporturilor, fapt ce contribuie în mod semnificativ la incluziunea și integrarea socială și își reiterează sprijinul pentru educația civică în școli, aceasta fiind un pilon de bază al democrației europene; subliniază că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții în rândul adulților au un efect pozitiv asupra persoanelor, economiei și societății;

10.  consideră că o guvernanță eficace și o finanțare adecvată pentru toate mediile educaționale, asigurarea unor resurse educaționale și unei predări moderne și de calitate, cadre didactice motivate și competente cu salarii atractive și un nivel mai mare de recunoaștere socială și învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru obținerea echității, diversității și excelenței în educație; subliniază, în acest context, că este necesar să se depună eforturi pentru a se atinge echilibrul de gen în această profesie și să se atragă în profesia de profesor mai mulți candidați motivați, cu studii universitare sau cu o formare profesională temeinice și cu competențe pedagogice; solicită să se creeze sisteme calitative de pregătire continuă și de sprijin pentru profesori și formatori;

11.  consideră că, în lumea din ce în ce mai interconectată și interdependentă din zilele noastre, competențele în limbi străine reprezintă o aptitudine vitală care le oferă persoanelor posibilitatea de a se descurca mai rapid și mai eficient în lume, pregătindu-le în același timp să concureze și să reușească în societatea și economia mondiale; prin urmare, invită statele membre să își realizeze obiectivul ca toți cetățenii să învețe cel puțin două limbi străine, respectiv să înceapă să învețe limbi străine de la o vârstă fragedă, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului din decembrie 2017.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

19.2.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Christine Anderson, Andrea Bocskor, Vlad-Marius Botoş, Ilana Cicurel, Gianantonio Da Re, Tomasz Frankowski, Romeo Franz, Irena Joveva, Petra Kammerevert, Niklas Nienaß, Peter Pollák, Domènec Ruiz Devesa, Andrey Slabakov, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Salima Yenbou, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Loucas Fourlas, Heléne Fritzon, Ibán García Del Blanco, Łukasz Kohut, Elżbieta Kruk, Martina Michels, Monica Semedo

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Angel Dzhambazki

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

23

+

ECR

Angel Dzhambazki, Elżbieta Kruk, Andrey Slabakov

GUE/NGL

Martina Michels

PPE

Asim Ademov, Andrea Bocskor, Loucas Fourlas, Tomasz Frankowski, Peter Pollák, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Milan Zver

RENEW

Vlad-Marius Botoş, Ilana Cicurel, Irena Joveva, Monica Semedo

S&D

Heléne Fritzon, Ibán García Del Blanco, Petra Kammerevert, Łukasz Kohut, Domènec Ruiz Devesa

VERTS/ALE

Romeo Franz, Salima Yenbou

 

1

-

ID

Christine Anderson

 

2

0

ID

Gianantonio Da Re

VERTS/ALE

Niklas Nienaß

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 


 

 

POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE A COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN (6.2.2020)

destinată Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2020

(2019/2212(INI))

În numele Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen: Lina Gálvez Muñoz (raportoare)

 

AMENDAMENTE

Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen îi prezintă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este comisie competentă, următoarele amendamente:

Amendamentul  1

Propunere de rezoluție

Considerentul Aa (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Aa. întrucât principiul egalității de gen este o valoare fundamentală a UE și este consacrat la articolul 2 și la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și întrucât articolele 8 și 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale afirmă clar angajamentul UE față de integrarea perspectivei de gen ca instrument de eliminare a inegalităților, de promovare a egalității de gen și de combatere a discriminării în toate politicile și activitățile sale;

 

Amendamentul   2

Propunere de rezoluție

Considerentul Ba (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Ba. întrucât disparitățile de gen persistente în UE, cum ar fi disparitatea de gen de 11,5 % în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, de 16 % în ceea ce privește remunerarea și de 35,7 % în ceea ce privește pensiile, precum și subreprezentarea femeilor în sectoarele bine plătite – cauzată parțial de faptul că numeroase femei trebuie să asigure îngrijire informală și să facă muncă la domiciliu neremunerată – nu sunt doar injuste, ci plasează femeile în situații vulnerabile sau precare, cum ar fi sărăcia sau excluziunea socială; întrucât disparitățile de gen în ceea ce privește remunerarea și pensiile sunt mai acute în cazul femeilor migrante și al femeilor provenite din rândul minorităților etnice, care se confruntă cu obstacole suplimentare în calea încadrării în muncă și cu niveluri mai ridicate de discriminare la încadrarea în muncă și la locul de muncă; întrucât sunt necesare eforturi urgente pentru eliminarea acestor disparități, deoarece ele rămân unele dintre principalele obstacole în calea realizării egalității de gen și constituie o formă inacceptabilă de discriminare de gen;

 

Amendamentul  3

Propunere de rezoluție

Considerentul Ca (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Ca. întrucât disparitățile de gen în ceea ce privește remunerarea și pensiile – rezultatul acumulării inegalităților cu care se confruntă femeile de-a lungul vieții – și perioadele de absență de pe piața muncii sunt deosebit de importante; întrucât majoritatea acestor inegalități sunt consecința faptului că 7 milioane de femei – față de 0,5 milioane de bărbați – din UE nu lucrează din cauza responsabilităților familiale; întrucât semestrul european ar trebui să contribuie la realizarea Pilonului european al drepturilor sociale și să monitorizeze respectarea tuturor celor 20 de principii esențiale, cu un accent deosebit pe asigurarea egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați, a dreptului la remunerație egală pentru muncă de valoare egală și a dreptului la servicii de îngrijire accesibile și de bună calitate;

 

Amendamentul  4

Propunere de rezoluție

Considerentul Da (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Da. întrucât accesul la servicii, inclusiv la servicii de îngrijire a copiilor și la servicii de îngrijire pe termen lung, are cel mai mare impact asupra femeilor, deoarece ele sunt cele care, adeseori, trebuie să compenseze lipsa serviciilor de îngrijire și a sprijinului familial, ceea ce face ca responsabilitatea lor disproporționată în ceea ce privește îngrijirea membrilor familiei să se perpetueze;

 

Amendamentul  5

Propunere de rezoluție

Considerentul Ea (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Ea. întrucât Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a subliniat că investițiile în îmbunătățirea egalității de gen contribuie la creșterea economică; întrucât, printre altele, promovarea egalității de gen, îmbunătățirea oportunităților de încadrare în muncă pentru femei, asigurarea principiului egalității de remunerare pentru o muncă de valoare egală, facilitarea reconcilierii muncii cu îngrijirea și cu viața privată pentru femei și bărbați, precum și prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor sunt esențiale pentru creșterea economică, productivitatea, sustenabilitatea fiscală și stabilitatea societăților din UE;

 

Amendamentul  6

Propunere de rezoluție

Considerentul Fa (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Fa. întrucât calitatea serviciilor de îngrijire și accesul la ele variază foarte mult în interiorul statelor membre și de la un stat membru la altul; întrucât, în pofida angajamentelor asumate de statele membre de a îndeplini obiectivele de la Barcelona, nevoile în materie de servicii de îngrijire a copiilor pentru una din șase gospodării din UE nu sunt satisfăcute; întrucât una din trei gospodării din UE nu are acces la servicii profesionale de îngrijire la domiciliu adecvate;

 

Amendamentul  7

Propunere de rezoluție

Considerentul Ga (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Ga. întrucât prezența mai multor femei în posturi de decizie ar consolida egalitatea de gen și întrucât cotele obligatorii sunt cel mai bun instrument pentru atingerea acestui obiectiv, după cum o arată datele Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE)1a;

 

1a. Procentajul femeilor membre în consiliile de administrație ale întreprinderilor este de 35,3 % în statele membre unde există cote obligatorii, de 27 % în statele membre care au adoptat măsuri fără caracter obligatoriu și de 15,4 % în statele membre care nu au adoptat nicio măsură. Sursa: https://eige.europa.eu/news/ageing-societies-migration-and-climate-change-bring-new-challenges-gender-equality

 

Amendamentul  8

Propunere de rezoluție

Punctul 1 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

1a. invită statele membre să stabilească obiective cantitative concrete în programele lor naționale de reformă (PNR) vizând atingerea obiectivelor de la Barcelona și să implementeze măsuri specifice pentru grupurile de femei care prezintă un grad foarte scăzut de încadrare în muncă, cum ar fi femeile tinere, femeile în vârstă, femeile migrante, femeile cu dizabilități, mamele singure și femeile rome; subliniază că disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă este deosebit de ridicat în cazul mamelor și al femeilor cu responsabilități de îngrijire;

 

Amendamentul  9

Propunere de rezoluție

Punctul 2 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

2a. solicită statelor membre să acorde atenție dimensiunii de gen în programele lor naționale de reformă din cadrul semestrului european, în special în ceea ce privește măsurile sistematice de promovare a egalității de gen în domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, combaterii sărăciei, educației, cercetării și inovării; invită statele membre să realizeze o analiză periodică a reformelor structurale dintr-o perspectivă de gen;

 

Amendamentul  10

Propunere de rezoluție

Punctul 3 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

3a. invită Comisia să acorde mai multă atenției perspectivei de gen la elaborarea recomandărilor specifice fiecărei țări, pentru a remedia disparitățile de gen persistente;

 

Amendamentul  11

Propunere de rezoluție

Punctul 4 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

4a. solicită introducerea unui pilon al egalității de gen și a unui obiectiv global privind egalitatea de gen în strategia următoare Strategiei Europa 2020, precum și includerea unor ținte și indicatori specifici privind egalitatea de gen în provocările specifice fiecărei țări identificate în tabloul de bord social;

 

Amendamentul  12

Propunere de rezoluție

Punctul 5 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

5a. evidențiază și salută apelul formulat în „Concluziile Consiliului privind economiile caracterizate prin egalitatea de gen în UE: calea de urmat” din decembrie 2019 în favoarea unui accent mai puternic pe egalitatea de gen în diferitele etape ale procesului semestrului european, inclusiv prin îmbunătățirea indicatorilor existenți privind egalitatea de gen, elaborarea unor noi indicatori și continuarea colectării de date defalcate în funcție de sex și a elaborării de metode și analize statistice pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen;

 

Amendamentul  13

Propunere de rezoluție

Punctul 6 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6a. regretă lipsa unei perspective de gen și mai ample și a unor indicatori suplimentari în cadrul semestrului european și invită Comisia să includă Indicele egalității de gen printre instrumentele semestrului european utilizate la monitorizarea progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor sociale și de ocupare a forței de muncă, precum și să recunoască efectele politicilor macroeconomice asupra egalității de gen;

 

Amendamentul  14

Propunere de rezoluție

Punctul 7 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

7a. invită Comisia să integreze în mai mare măsură tabloul de bord social aferent Pilonului european al drepturilor sociale în procesul de monitorizare din cadrul semestrului european;

 

Amendamentul  15

Propunere de rezoluție

Punctul 8 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

8a. salută angajamentul noii Comisii de a propune o strategie europeană privind egalitatea de gen, inclusiv măsuri obligatorii de asigurare a transparenței, în primele 100 de zile de mandat; invită Comisia să completeze această inițiativă cu instrumente care să ofere criterii obiective permițând evaluări și comparații neutre din punct de vedere al genului în ceea ce privește valoarea muncii în diferite sectoare, în scopul de a obține o remunerație egală pentru muncă egală și muncă de valoare egală între femei și bărbați, în toate sectoarele și profesiile;

 

Amendamentul  16

Propunere de rezoluție

Punctul 9 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

9a. invită statele membre și Comisia să îndepărteze toate obstacolele din calea participării femeilor pe piața muncii și să integreze perspectiva de gen în politicile fiscale – inclusiv audituri de gen ale politicilor fiscale pentru a elimina prejudecățile de gen legate de fiscalitate – și să asigure că nu se introduc legi privind cheltuielile, programe sau practici noi care accentuează disparitățile de gen pe piața forței de muncă sau în materie de venituri după impozitare sau care întăresc modelul bărbatului „care pune pâinea pe masă”;

 

Amendamentul  17

 

 

 

Propunere de rezoluție

Punctul 10 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

10a. își reiterează apelul la îmbunătățirea tabloului de bord al dezechilibrelor macroeconomice cu indicatori sociali, inclusiv pentru inegalitățile de gen, care trebuie să se afle pe picior de egalitate cu indicatorii economici;

 

Amendamentul  18

Propunere de rezoluție

Punctul 11 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

11a. este preocupat de segregarea verticală și orizontală a pieței muncii și de disparitățile de gen în ceea ce privește remunerațiile și pensiile, persistente și larg răspândite la nivelul Uniunii Europene, precum și de numărul scăzut al femeilor care participă la procesul decizional, îndeosebi la cel economic, inclusiv la dialogul social; subliniază că aceste inegalități și altele asemănătoare sunt resimțite cel mai acut de grupurile dezavantajate de femei și solicită, prin urmare, integrarea unei abordări intersecționale în politicile privind ocuparea forței de muncă și protecția socială, pentru a sprijini grupurile vulnerabile de femei, inclusiv femeile cu dizabilități; este de părere că, pentru a implementa cu succes o astfel de abordare intersecțională, este necesar să se obțină date și informații diferențiate în funcție de gen, în special în ceea ce privește munca pe platformele online și munca nedeclarată, politicile active privind ocuparea forței de muncă, mobilitatea, planurile de acțiune individuale sau ajutoarele de șomaj, printre altele;

 

Amendamentul  19

Propunere de rezoluție

Punctul 12 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

12a. invită statele membre să adopte acte legislative care să asigure reprezentarea egală a femeilor în organele decizionale ale întreprinderilor, o remunerație egală pentru femei și bărbați și aceleași oportunități de dezvoltare profesională, inclusiv prin intermediul unui indice public al performanței întreprinderilor în materie de egalitate și prin aplicarea de sancțiuni întreprinderilor care nu îndeplinesc obiectivele în materie de egalitate;

 

Amendamentul  20

Propunere de rezoluție

Punctul 13 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

13a. subliniază că este important să se asigure infrastructuri pentru îngrijirea copiilor universale, de calitate, accesibile și la prețuri scăzute pentru a crește gradul de încadrare în muncă al femeilor; este preocupat de faptul că obiectivele de la Barcelona, care vizează atingerea unui procent de 33 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani înscriși într-o instituție de îngrijire a copiilor (obiectivul 1) și a unui procent de 90 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani și vârsta obligatorie de școlarizare (obiectivul 2) înscriși în sistemul de învățământ au fost îndeplinite de doar 12 state membre, din 2002 până în prezent; invită statele membre să transpună prompt și efectiv în legislația națională Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor; solicită elaborarea unui cadru UE pentru economia serviciilor de îngrijire care ar reglementa niveluri minime de îngrijire pentru persoanele în vârstă și persoanele dependente într-un mod similar obiectivelor de la Barcelona, precum și introducerea unor orientări de calitate pentru profesionalizarea muncii casnice și a serviciilor de îngrijire;

 

Amendamentul  21

Propunere de rezoluție

Punctul 14 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

14a. invită Comisia să se asigure că procesul semestrului european contribuie la realizarea Pilonului european al drepturilor sociale, lăsând statelor membre o marjă suficientă de manevră pentru a finanța și a-și susține finanțările destinate serviciilor de îngrijire;

 

Amendamentul  22

Propunere de rezoluție

Punctul 15 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

15a. subliniază că, deși responsabilitatea pentru organizarea și conținutul sistemelor de educație și îngrijire timpurie, precum și pentru furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung le revine statelor membre, cooperarea la nivelul UE, alături de utilizarea eficientă a fondurilor UE, poate contribui la dezvoltarea unor servicii de îngrijire de calitate prin sprijinirea și completarea măsurilor adoptate la nivel regional și național și pot ajuta statele membre să abordeze provocările comune;

 

Amendamentul  23

Propunere de rezoluție

Punctul 16 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

16a. este preocupat de subreprezentarea femeilor în învățământul și în locurile de muncă din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) și solicită statelor membre să combată stereotipurile de gen și să îmbunătățească participarea, gradul de reușită și implicarea continuă a fetelor și femeilor în învățământul și carierele din domeniul STIM, pentru a reduce disparitatea de gen în rândul profesiilor STIM; subliniază importanța învățării pe tot parcursul vieții pentru femei, deoarece le oferă posibilitatea de recalificare pe piața muncii aflată în continuă schimbare;

 

Amendamentul  24

Propunere de rezoluție

Punctul 17 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

17a. subliniază importanța monitorizării procentului de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), printre alți indicatori auxiliari, și subliniază că trebuie să se acorde o atenție specială femeilor și fetelor tinere, întrucât există o diferență considerabilă între sexe în ceea ce privește proporția NEET în această grupă de vârstă;

 

Amendamentul  25

Propunere de rezoluție

Punctul 18 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

18a. face apel la statele membre să asigure convergența în sens ascendent în ceea ce privește concediul de maternitate și de paternitate egal, netransferabil și plătit integral, ca măsură de îmbunătățire a egalității de gen în cadrul activităților de îngrijire, facilitând o participare egalitară a femeilor și bărbaților pe piața muncii și o partajare mai echitabilă a muncii la domiciliu și a activităților de îngrijire, reducând astfel decalajele în ceea ce privește încadrarea temporară în muncă și cu fracțiune de normă;

 

Amendamentul  26

Propunere de rezoluție

Punctul 19 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

19a. invită statele membre să deblocheze Directiva privind femeile în consiliile de administrație;

 

Amendamentul  27

Propunere de rezoluție

Punctul 20 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

20a. invită statele membre și Comisia să îmbunătățească colectarea datelor defalcate în funcție de gen, în special în ceea ce privește cauzele profunde ale inegalităților de gen de pe piața muncii, cum ar fi efectuarea unor tipuri diferite de concedii în scopul îngrijirii, sau date comparabile privind diferitele cauze ale diferenței de remunerare între femei și bărbați de la nivelul statelor membre; este convins că ar trebui efectuată o anchetă privind utilizarea timpului, cu o regularitate suficientă și asupra unui eșantion suficient pentru a oferi informații despre disparitatea de gen în ceea ce privește serviciile de îngrijire și munca la domiciliu neplătite; insistă, prin urmare, că este necesar ca progresele în ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați, precum și impactul reformelor să fie monitorizate de-a lungul timpului; solicită, de asemenea, Comisiei să monitorizeze participarea femeilor pe piața muncii luând în calcul numărul de ore lucrate pe săptămână, tipurile de contract și independența financiară;

 

Amendamentul  28

Propunere de rezoluție

Punctul 21 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

21a. subliniază că orientarea politicilor înspre tranziția către o economie verde și tranziția digitală prezintă interes din perspectiva atingerii obiectivelor privind egalitatea de gen; solicită includerea unei evaluări sistematice a impactului de gen și alocarea de fonduri specifice pentru egalitatea de gen, în scopul de a realiza o tranziție către o economie verde și o tranziție digitală corectă și echitabilă care nu lasă pe nimeni în urmă și contribuie la combaterea tuturor formelor de discriminare; încurajează statele membre să identifice modele de finanțare eficace, adaptate la circumstanțele naționale și locale;

 

Amendamentul  29

Propunere de rezoluție

Punctul 22 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

22a. invită Comisia Europeană și statele membre să consolideze integrarea perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget, precum și punerea în aplicare efectivă a acestora în toate domeniile de politică, în special în cadrul semestrului european;

 

Amendamentul  30

Propunere de rezoluție

Punctul 23 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

23a. reamintește importanța semestrului european și, în special, a rapoartelor de țară pentru monitorizarea progreselor înregistrate de statele membre în transpunerea în practică a ODD, îndeosebi a ODD 5 și a țintelor 5.4 și 5.5 din cadrul acestuia;

 

Amendamentul  31

Propunere de rezoluție

Punctul 24 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

24a. invită Consiliul să deblocheze negocierile privind Directiva orizontală antidiscriminare, pentru a asigura că femeile și alte grupuri vulnerabile sunt protejate în toate domeniile societății;

 

Amendamentul  32

Propunere de rezoluție

Punctul 25 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

25a. invită statele membre să ratifice Convenția de la Istanbul privind eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor, deoarece violența de gen reprezintă un obstacol suplimentar în calea participării femeilor pe piața muncii și a independenței lor economice;

 

Amendamentul  33

Propunere de rezoluție

Punctul 26 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

26a. invită statele membre să facă pași concreți pentru a soluționa problema hărțuirii sexuale și a hărțuirii pe criterii gen în cadrul practicilor de angajare și la locul de muncă, inclusiv cerințe privind mecanisme de raportare independente; invită statele membre să abordeze reacțiile virulente tot mai intense împotriva femeilor din politică și din industria mass-media, inclusiv hărțuirile și abuzurile online și la locul de muncă, care le îndepărtează pe femei de pozițiile publice și contribuie la crearea unui mediu ostil și restrictiv pentru femeile care lucrează în aceste sectoare;

 

Amendamentul  34

Propunere de rezoluție

Punctul 27 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

27a. solicită politici de susținere a spiritului antreprenorial al femeilor, care să le faciliteze accesul la finanțare și la oportunități de afaceri, oferind cursuri de formare adaptate și creând măsuri pentru reconcilierea vieții profesionale cu viața privată;

 


 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.1.2020

 

 

 

 

 

 

 


 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.2.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

9

11

Membri titulari prezenți la votul final

Marc Angel, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Andrea Bocskor, Milan Brglez, David Casa, Leila Chaibi, Margarita de la Pisa Carrión, Özlem Demirel, Klára Dobrev, Jarosław Duda, Estrella Durá Ferrandis, Rosa Estaràs Ferragut, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Heléne Fritzon, Helmut Geuking, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, France Jamet, Agnes Jongerius, Radan Kanev, Ádám Kósa, Stelios Kympouropoulos, Katrin Langensiepen, Miriam Lexmann, Elena Lizzi, Radka Maxová, Sandra Pereira, Dragoş Pîslaru, Manuel Pizarro, Dennis Radtke, Elżbieta Rafalska, Guido Reil, Daniela Rondinelli, Mounir Satouri, Monica Semedo, Beata Szydło, Eugen Tomac, Romana Tomc, Marianne Vind, Stefania Zambelli, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Atidzhe Alieva-Veli, Stéphane Bijoux, José Gusmão, Joanna Kopcińska, Jeroen Lenaers, Lukas Mandl, Kim Van Sparrentak, Marie-Pierre Vedrenne

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Thierry Mariani

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL  ÎN COMISIA COMPETENTĂ

32

+

PPE

David Casa, Jarosław Duda, Rosa Estaràs Ferragut, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Radan Kanev, Stelios Kympouropoulos, Miriam Lexmann, Dennis Radtke, Eugen Tomac, Romana Tomc

RENEW

Stéphane Bijoux, Radka Maxová, Dragoş Pîslaru, Monica Semedo, Marie-Pierre Vedrenne

S&D

Marc Angel, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Brglez, Klára Dobrev, Estrella Durá Ferrandis, Heléne Fritzon, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, Agnes Jongerius, Manuel Pizarro, Marianne Vind

VERTS/ALE

Katrin Langensiepen, Mounir Satouri, Kim Van Sparrentak, Tatjana Ždanoka

 

9

-

GUE/NGL

Leila Chaibi, Özlem Demirel, Sandra Pereira

ID

France Jamet, Elena Lizzi, Thierry Mariani, Guido Reil, Stefania Zambelli

NI

Daniela Rondinelli

 

11

0

ECR

Margarita de la Pisa Carrión, Helmut Geuking, Joanna Kopcińska, Elżbieta Rafalska, Beata Szydło

GUE/NGL

José Gusmão

PPE

Andrea Bocskor, Ádám Kósa, Jeroen Lenaers, Lukas Mandl

RENEW

Atidzhe Alieva-Veli

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

Ultima actualizare: 9 martie 2020
Aviz juridic - Politica de confidențialitate