Procedură : 2019/2057(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0038/2020

Texte depuse :

A9-0038/2020

Dezbateri :

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0090

<Date>{02/03/2020}2.3.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0038/2020</NoDocSe>
PDF 208kWORD 80k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul</Titre>

<DocRef>(2019/2057(DEC))</DocRef>


<Commission>{CONT}Comisia pentru control bugetar</Commission>

Raportor: <Depute>Tomáš Zdechovský</Depute> 

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

(2019/2057(DEC))

Parlamentul European,

 având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018[1],

 având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (COM(2019)0316 – C9-0052/2019)[2],

 având în vedere Raportul anual al Consiliului către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2018,

 având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile instituțiilor[3],

 având în vedere declarația de asigurare[4] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2018 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[5], în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

 având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012[6], în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,

 având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

 având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0038/2020),

1. își amână decizia de a acorda Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2018;

2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

 


 

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

(2019/2057(DEC))

Parlamentul European,

 având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

 având în vedere Recomandarea Ombudsmanului European în cazul 1069/2019/MIG privind sponsorizarea Președinției Consiliului Uniunii Europene,

 având în vedere Raportul special al Ombudsmanului European referitor la ancheta strategică OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului,

 având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului UE[7],

 având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

 având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0038/2020),

A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,

1. constată cu satisfacție că, în raportul său anual pe 2018, Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) nu a identificat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele supuse auditului privind resursele umane și procedurile de achiziții ale Consiliului European și Consiliului;

2. ia act de concluzia Curții potrivit căreia plățile totale pentru cheltuielile administrative ale Consiliului aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2018 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, iar sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace;

3. regretă, ca observație generală, faptul că sfera supusă examinării și concluziile capitolului 10 referitor la „Administrație” din Raportul anual pe 2018 al Curții sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 („Administrație”) din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut;

4. ia act de faptul că Curtea a selectat un eșantion de 45 de operațiuni din rubrica 5 a cadrului financiar multianual („Administrație”) pentru toate instituțiile și organele Uniunii; constată faptul că eșantionul a fost astfel constituit încât să fie reprezentativ pentru gama de cheltuieli de la rubrica 5, care reprezintă 6,3 % din bugetul Uniunii; ia act de faptul că, potrivit Curții, riscul asociat cheltuielilor administrative este scăzut; consideră, cu toate acestea, că volumul operațiunilor selectate pentru „alte instituții” nu este suficient și solicită Curții să crească numărul de operațiuni examinate cu cel puțin 10 %;

5. regretă faptul că cererea de a separa bugetul Consiliului European de cel al Consiliului, astfel încât fiecare instituție să aibă un buget individual, înaintată de Parlament în cadrul rezoluțiilor anterioare privind descărcarea de gestiune nu a fost luată în considerare; invită Consiliul să efectueze această separare pentru a îmbunătăți transparența și a asigura o mai mare răspundere și eficiență a cheltuielilor pentru ambele instituții;

6. observă că, în 2018, Consiliul a dispus de un buget total de 572 854 377 EUR (față de 561 576 000 EUR în 2017), iar rata generală de execuție a fost de 91,9 % (față de 93,8 % în 2017); ia act de majorarea bugetului cu 11,3 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 2,0 %, față de 3 % în 2017 și 0,6 % în 2016;

7. salută faptul că, per ansamblu, gestiunea financiară a Consiliului a fost prudentă și corectă; recunoaște evoluția bugetului Consiliului de la un buget de 634 de milioane EUR în 2010 la un buget de 573 de milioane EUR în 2018, ceea ce reprezintă o scădere de 9,63 %;

8. constată că creditele reportate din 2018 în 2019 s-au ridicat la un total de 56 599 584 EUR, ceea ce reprezintă 10,7 % (față de 60 576 175 EUR sau 11,5 % în 2017), provenind în principal din categorii precum sistemele informatice (18,3 milioane EUR), clădirile (16,0 milioane EUR) și serviciile de interpretare (11,9 milioane EUR); ia act de creditele anulate în 2018, în valoare de 46 348 862 EUR (față de 35 025 789 EUR în 2017); reamintește Consiliului că reportările reprezintă excepții de la principiul anualității și ar trebui să reflecte nevoile reale și, prin urmare, invită Consiliul să își intensifice eforturile pentru a evita supraestimarea bugetului;

9. constată din nou rata scăzută de execuție pentru cheltuielile de deplasare ale delegațiilor, cu un angajament de 11,1 milioane EUR și un buget final (inclusiv realocările interne) de 22,3 milioane EUR; constată că, întrucât statele membre trebuiau să ramburseze sumele neutilizate din anii precedenți, Consiliul a angajat doar 11,1 milioane EUR pentru plăți ulterioare; invită Consiliul să informeze Parlamentul cu privire la evoluția negocierilor cu statele membre privind politica de rezolvare a acestei probleme de lungă durată;

10. ia act de faptul că numărul de posturi din schema de personal pentru 2018 a fost stabilit la 3 031 de posturi (față de 3 027 de posturi în 2017); ia act de faptul că în 2018 au fost recrutate 137 de persoane (74 de funcționari permanenți și 63 de agenți temporari) și că, în cursul aceluiași an, au plecat 184 persoane (154 de funcționari permanenți și 30 de agenți temporari), ceea ce reprezintă o scădere netă de 47 de posturi ocupate și este cauza principală a utilizării incomplete a sumei de 18,8 milioane EUR de la postul bugetar „schema de personal”;

11. recunoaște volumul de muncă ridicat, reflectat în numărul total de reuniuni, care a fost de 7 733 în 2018 față de 6 338 în 2010; ia act de un alt indicator cantitativ al activităților, cum ar fi numărul de acte juridice publicate în Jurnalul Oficial, care a fost de 1 210 în 2018, față de 825 în 2010;

12. salută eforturile Consiliului de punere în aplicare a „Planului de acțiune pentru un Secretariat General al Consiliului dinamic, flexibil și colaborativ” (SGC); ia act de măsurile de îmbunătățire suplimentară a gestiunii și a performanței financiare a Consiliului prin măsuri precum înființarea unui Consiliu de administrație consultativ, adoptarea unor orientări pentru un cadru comun de gestionare a proiectelor și a grupurilor operative, crearea unui grup operativ pentru reorganizare și revizuirea regulamentului intern în urma publicării noului Regulament financiar;

13. ia act de situația imobiliară a Consiliului, care a condus la negocieri intense în 2018 cu autoritățile belgiene, care nu au realizat vânzarea celor patru parcele de teren adiacente, în pofida acordului privind prețul final al proiectului clădirii Europa; ia act de faptul că ambele părți au ajuns la un acord cu privire la o soluție alternativă, care duce la necheltuirea sumei de 4 672 944 EUR aferente prețului inițial al parcelelor;

14. își exprimă preocuparea în legătură cu informațiile alarmante raportate de mass-media cu privire la construirea noii clădiri Europa; invită Consiliul să realizeze o cercetare minuțioasă privind contractantul principal și întregul lanț de subcontractanți (al căror număr poate ajunge până la 12, potrivit informațiilor difuzate de mass-media), precum și privind condițiile de muncă ale lucrătorilor angajați și să prezinte Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului toate constatările;

15. ia act de faptul că versiunea revizuită a cadrului de control intern a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2018 și conține cinci componente, și anume controlul mediului, evaluarea riscurilor, activitățile de control, activitățile de informare și comunicare și activitățile de monitorizare, precum și 17 principii și 33 de caracteristici pentru a garanta o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor stabilite;

16. salută faptul că, în 2018, 92 % din recomandările auditului intern emise în perioada 2015-2017 au fost aplicate sau se aflau în curs de aplicare; ia act de faptul că programul de lucru anual al auditului intern din 2018 se bazează pe o evaluare actualizată a riscurilor (având în vedere revizuirea registrelor de risc) și a fost pus în aplicare în mod eficace; ia act de domeniile în care au fost efectuate audituri în 2018, cum ar fi gestionarea tehnică, achizițiile publice din domeniul tehnologiei informației, serviciul juridic și strategia de comunicare;

17. ia act de faptul că, în ceea ce privește propunerea pentru un nou acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, accesibil într-un format prelucrabil automat, pentru reprezentanții grupurilor de interese din Parlament, Consiliu și Comisie, au avut loc două runde de negocieri în 2018 sub președinția bulgară și una în 2019 sub președinția română; reamintește decizia Ombudsmanului European din 18 iunie 2019, potrivit căreia Secretariatul General al Consiliului ar trebui să țină evidența tuturor reuniunilor care au loc între reprezentanții grupurilor de interese și Președintele Consiliului European, evidență care ar trebui făcută publică; regretă faptul că, în pofida multiplelor negocieri, Consiliul nu a aderat încă la registrul de transparență și invită Consiliul să continue negocierile pentru a ajunge la un rezultat pozitiv, care să ducă la includerea în registru a Consiliului; invită Consiliul să dea dovadă de un angajament real față de principiile transparenței și răspunderii prin adoptarea unor măsuri concrete și urmând exemplul stabilit de președinția finlandeză; invită toate triourile de președinți să conducă prin puterea exemplului, refuzând întâlnirile cu reprezentați neînregistrați ai grupurilor de interese;

18. ia act de recomandarea Ombudsmanului adresată Președintelui și Cabinetului Consiliului European de a publica o listă completă a tuturor întâlnirilor cu grupurile de interese; își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că noul Președinte al Consiliului European nu a pus încă în aplicare această recomandare; ia act de faptul că, deși Președintele Consiliului European nu pare să se întâlnească cu un număr mare de reprezentanți ai grupurilor de interese, principiul transparenței acestor activități este totuși important; îndeamnă Președintele Consiliului European să se asigure că, atât în ceea ce îl privește, cât și în privința cabinetului său, vor fi refuzate toate reuniunile cu reprezentanți neînregistrați ai grupurilor de interese și se va publica în mod proactiv o listă cuprinzătoare a întâlnirilor cu acești reprezentanți; solicită Secretariatului Consiliului să se asigure că normele de etică care reglementează activitatea Președintelui Consiliului European sunt aliniate cu cele aplicabile Președintelui Comisiei Europene, astfel încât normele referitoare la „ușile turnante” să fie aplicabile pentru o perioadă de trei ani și să existe obligația obținerii unei aprobări oficiale pentru noile roluri care au legătură cu activitățile Uniunii;

19. salută înființarea, la 1 iulie 2018, în cadrul reorganizării Secretariatului General al Consiliului, a Departamentului pentru servicii digitale; ia act de faptul că programul de informare și de gestionare urmează să raționalizeze și să digitalizeze procesele operaționale esențiale prin asigurarea unui sistem de aplicații și servicii pe deplin integrat, care va fi accesibil utilizatorilor prin intermediul unui spațiu de lucru digital colaborativ și securizat pentru personal, președinții și delegați;

20. constată o mediatizare intensă a negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniune și interesul deosebit de ridicat al mass-mediei față de acestea; salută dezvoltarea continuă a site-ului internet al Consiliului și activitatea intensă de creștere a audienței sale pe toate canalele (o creștere de 9 % a numărului de vizite pe site-ul internet, de 13 % a numărului de fani pe Facebook, de 26 % a numărului de persoane care îl urmăresc pe Twitter și de 92 % a numărului de persoane care îl urmăresc pe Instagram); ia act de numărul mare de informări generale și de conferințe de presă; ia act de platforma de presă, care permite presei și mass-mediei să vizualizeze, să descarce și să integreze cu o calitate de rezoluție înaltă produsele video și foto ale Consiliului; încurajează în continuare utilizarea platformelor de rețele sociale cu sursă deschisă, acordând o atenție deosebită protecției datelor utilizatorilor;

21. își reiterează sprijinul pentru recomandările Ombudsmanului privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului[8]; solicită Consiliului să își intensifice eforturile pentru a face procesul legislativ mai trasabil și mai ușor de înțeles, a asigura transparența etapelor esențiale ale procesului legislativ și a identifica și publica în mod sistematic și în timp util, într-un format ce poate fi citit automat, contribuțiile statelor membre (declarații, propuneri de amendamente) la dezbaterile legislative, atât în cadrul reuniunilor Consiliului sau al discuțiilor pregătitoare din cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului, cât și în cadrul oricăruia dintre grupurile de pregătire; invită totuși Consiliul să își intensifice în continuare eforturile în materie de transparență prin măsuri cum ar fi, printre altele, publicarea documentelor sale legislative, redactarea în mod oficial și publicarea proceselor-verbale ale reuniunilor grupurilor de pregătire ale Consiliului, care ar trebui să includă pozițiile statelor membre, precum și prin punerea la dispoziție a mai multor documente aferente trilogurilor, în conformitate cu recomandările Ombudsmanului; ia act de eforturile Consiliului de a îmbunătăți transparența prin schimbările pe care le operează în prezent pe site-ul său internet și prin activitățile echipei sale interne de transparență; invită Consiliul să introducă măsuri suplimentare pentru o politică de succes în domeniul transparenței, care să-i permită publicului să urmărească procesul legislativ al Uniunii cu mai multă ușurință;

22. reamintește concluziile Raportului special al Ombudsmanului European din februarie 2018 referitor la ancheta strategică OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului, în cadrul cărora s-a constatat că practicile actuale ale Consiliului constituie un caz de administrare defectuoasă; reamintește documentul neoficial comun din octombrie 2019, la care au subscris Belgia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Slovenia, Suedia și Țările de Jos, privind creșterea transparenței și a gradului de răspundere al Uniunii, în care se solicită în mod specific Consiliului să asigure o mai mare deschidere în negocierile din cadrul trilogurilor prin publicarea sistematică a documentelor legislative de referință; solicită Consiliului să acorde atenția cuvenită acestor recomandări în interesul transparenței și să asigure informarea în consecință a Parlamentului;

23. își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu informațiile publicate în mass-mediile europene cu privire la sponsorizarea corporativă a statelor membre care asigură Președinția Uniunii și reiterează preocupările exprimate de cetățenii europeni și de deputații în Parlamentul European în această privință; recunoaște că statele membre ar trebui să își finanțeze perioadele de președinție și regretă faptul că recurgerea la sponsorizarea corporativă pentru a acoperi unele cheltuieli în acest sens a devenit o practică curentă în ultimii ani; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la posibilele prejudicii aduse reputației Uniunii, a instituțiilor sale și, în special, a Consiliului, precum și la riscul ca acești actori să piardă încrederea cetățenilor din cauza acestei practici; sprijină pe deplin evaluarea realizată de Ombudsmanul European și recomandarea aferentă[9], potrivit căreia Consiliul ar trebui să emită orientări adresate statelor membre cu privire la această chestiune; recomandă, de asemenea, insistent Consiliului să prevadă includerea în buget a președințiilor; solicită Consiliului să aducă această preocupare la cunoștința statelor membre, în special a actualului trio de președinții;

24. solicită armonizarea Codului de conduită aplicabil în cazul Președintelui Consiliului European cu cel aplicabil în cadrul Comisiei și al Parlamentului, pentru a asigura faptul că se aplică regula aprobării oficiale a activităților legate de legislația Uniunii timp de trei ani de la încheierea mandatului Președintelui în cadrul Consiliului;

25. este profund îngrijorat de actuala practică de sponsorizare a președințiilor Consiliului de către companii private; reamintește faptul că, la 6 ianuarie 2020, Ombudsmanul a transmis recomandarea de a publica orientări privind sponsorizarea președințiilor Consiliului, pentru a reduce riscul de degradare a reputației Uniunii; ia act de poziția adoptată de Consiliu, potrivit căreia chestiunea sponsorizării este responsabilitatea exclusivă a guvernului statului membru care deține președinția; împărtășește opinia Ombudsmanului, conform căreia publicul nu face deosebirea între președinția Consiliului și statul membru care deține președinția; solicită Consiliului să țină seama în mod corespunzător de aceste recomandări și să informeze în acest sens Parlamentul;

26. își exprimă profunda îngrijorare privind acuzațiile legate de existența unui conflict de interese care vizează o serie de reprezentanți ai statelor membre implicați în procesul decizional politic și bugetar la nivel înalt; solicită Consiliului să se asigure că reprezentanții statelor membre care sunt în măsură să beneficieze direct de subvenții din partea Uniunii prin intermediul întreprinderilor pe care le dețin nu participă la dezbaterile și procedurile de vot conexe desfășurate în sfera politică sau în cea bugetară; solicită, de asemenea, Consiliului să se alăture Parlamentului pentru a îndemna Comisia să propună noi proceduri de audit cu scopul de a accelera investigarea cazurilor urgente și grave de conflicte de interese și să asigure informarea corespunzătoare a Parlamentului cu privire la concluziile auditului;

27. regretă faptul că, din nou, Consiliul nu a răspuns la întrebările cu solicitare de răspuns scris trimise de Parlament și că Secretarul General al Consiliului nu a participat la audierea organizată la 12 noiembrie 2019 în contextul descărcării anuale de gestiune, ceea ce demonstrează din nou lipsa totală de cooperare din partea Consiliului; subliniază că cheltuielile Consiliului trebuie controlate la fel ca și cele ale altor instituții, reamintind că elementele fundamentale ale acestui control au fost prezentate în rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune din ultimii ani; evidențiază faptul că Parlamentul este singura instituție aleasă în mod direct de către cetățenii Uniunii și că rolul său în cadrul procedurii de descărcare de gestiune este direct legat de dreptul cetățenilor de a fi informați cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile publice;

Cooperarea viitoare dintre Consiliu și Parlament

28. observă că rolul Parlamentului în ceea ce privește descărcarea de gestiune este stabilit în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în Regulamentul financiar și în Regulamentul de procedură al Parlamentului;

29. observă că, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, Parlamentul, la recomandarea Consiliului, acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene; observă că rolul Consiliului, ca instituție care emite recomandări în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, este pe deplin recunoscut;

30. atrage atenția asupra prerogativelor Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolelor 316, 317 și 319 din TFUE, în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume de a acorda descărcarea de gestiune pentru fiecare rubrică bugetară în mod separat, cu scopul de a menține transparența și a asigura răspunderea democratică față de contribuabilii Uniunii.

31. consideră că diferitele roluri ale instituțiilor respective în cadrul procedurii de descărcare de gestiune ar trebui diferențiate și, prin urmare, ar trebui exclus un rol echivalent și reciproc al celor două instituții în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune;

32. reamintește că, în conformitate cu articolele 316 și 335 din TFUE, instituțiile se bucură de autonomie administrativă, iar cheltuielile lor sunt prevăzute în elemente separate ale bugetului; indică faptul că, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar, fiecare instituție este responsabilă de execuția bugetului său; subliniază cât este de important ca instituțiile să acționeze responsabil și profesionist în execuția propriului buget;

33. observă că, în aproape douăzeci de ani, Parlamentul a dezvoltat practica de a acorda descărcarea de gestiune tuturor instituțiilor și organelor Uniunii; reamintește că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune instituțiilor și organelor Uniunii după examinarea documentelor puse la dispoziție, a răspunsurilor acestora la chestionarele scrise și după audierea secretarilor lor generali; ia act de faptul că toate instituțiile și organele Uniunii acceptă să participe la procedura de descărcare de gestiune desfășurată de Parlament, singura excepție fiind Consiliul; regretă că Consiliul a refuzat să răspundă la întrebările adresate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului la 12 noiembrie 2019;

34. salută faptul că Consiliul și-a arătat disponibilitatea de a ajunge la un acord cu Parlamentul cu privire la modalitățile de cooperare în cadrul procesului de descărcare de gestiune;

35. regretă faptul că lipsa de cooperare din partea Consiliului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a determinat Parlamentul să refuze, începând din 2009, să acorde Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune;

36. subliniază necesitatea unui memorandum de înțelegere între Consiliu și Parlament pentru a găsi soluții la divergențele de lungă durată dintre Consiliu și Parlament cu privire la practica actuală de acordare a descărcării de gestiune;

37. consideră că răspunsurile la o serie de întrebări recurente din chestionarele adresate diferitelor instituții, organe și agenții, spre exemplu la întrebările privind echilibrul geografic și de gen, conflictele de interese, activitățile de lobby și protecția avertizorilor de integritate ar putea fi incluse în raportul de evaluare privind finanțele Uniunii, elaborat în conformitate cu articolul 318 din TFUE, în măsura în care aceste aspecte au o legătură cu execuția bugetului; reamintește că raportul la care face referire articolul 318 din TFUE este menționat în mod explicit la articolul 319 alineatul (1) din TFUE drept unul dintre documentele care trebuie examinate în contextul procedurii de descărcare de gestiune;

38. reamintește faptul că fiecare instituție și organ are obligația, în temeiul Regulamentului financiar, să adopte măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului și să raporteze cu privire la măsurile luate ca răspuns la aceste observații; subliniază că refuzul unei instituții de a respecta această cerință, după ce i s-a solicitat să acționeze, ar putea avea ca rezultat inițierea unei acțiuni în constatarea abținerii de a acționa în temeiul articolului 265 din TFUE;

39. salută declarațiile făcute de vicepreședinta desemnată a Comisiei, Věra Jourová, și de comisarul desemnat Johannes Hahn în cadrul audierilor lor în fața Parlamentului, conform cărora aceștia doresc să participe la eforturile depuse în acest sens, pentru a contribui la creșterea transparenței în ceea ce privește execuția bugetului Consiliului; atrage atenția asupra jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene privind dreptul contribuabililor și al publicului larg de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice;

40. consideră că angajamentele asumate de comisarii desemnați constituie o schimbare de atitudine salutară în comparație cu poziția adoptată de Comisie în trecut, astfel cum a fost exprimată în scrisoarea sa din 23 ianuarie 2014, în care instituția afirma că nu ar trebui să se aștepte din partea Comisiei să supravegheze execuția bugetelor altor instituții;

41. solicită Consiliului să își îndeplinească rolul specific și să prezinte recomandări de descărcare de gestiune cu privire la celelalte instituții ale Uniunii.

 

 

 


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE (5.12.2019)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru control bugetar</CommissionInt>


<Titre>referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul</Titre>

<DocRef>(2019/2057(DEC))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Pascal Durand</Depute>

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, în temeiul articolului 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Parlamentului European îi revine responsabilitatea exclusivă de a acorda descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene și întrucât bugetul Consiliului este o secțiune a bugetului Uniunii;

B. întrucât, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, Parlamentul acordă Comisiei descărcarea de gestiune;

C. întrucât procedura de acordare a descărcării de gestiune separat pentru fiecare instituție și organ al Uniunii este o practică care se aplică de mult timp, acceptată de către toate celelalte instituții cu excepția Consiliului, și întrucât această procedură a fost creată pentru a garanta transparența și răspunderea democratică față de cetățenii Uniunii și pentru a continua lupta necesară împotriva fraudei;

D. întrucât, în temeiul articolului 319 alineatul (2) din TFUE, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informație necesară privind execuția cheltuielilor și funcționarea sistemelor de control financiar,

E. întrucât, în temeiul articolului 100 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European referitor la „alte proceduri de descărcare de gestiune”, dispozițiile privind acordarea descărcării de gestiune a Comisiei pentru execuția bugetară, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, se aplică în același mod și procedurii de acordare a descărcării de gestiune a Președintelui Parlamentului European, a persoanelor responsabile pentru execuția bugetului Consiliului, al Curții de Justiție a Uniunii Europene, al Curții de Conturi, al Comitetului Economic și Social European și al Comitetului Regiunilor, a Comisiei în ceea ce privește execuția bugetului Fondului european de dezvoltare și a organelor responsabile pentru gestionarea bugetului entităților independente din punct de vedere juridic care efectuează misiuni ale Uniunii;

F. întrucât toate instituțiile au obligația de a coopera pentru a asigura buna funcționare a procedurii de descărcare de gestiune, cu respectarea deplină a dispozițiilor relevante din TFUE și din legislația secundară relevantă; întrucât lipsa de cooperare din partea Consiliului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a determinat Parlamentul să refuze, începând din 2009, să acorde Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune; consideră că refuzul sistematic al Consiliului de a coopera nu permite Parlamentului să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune, fapt care afectează negativ și pe termen lung percepția cetățenilor privind credibilitatea instituțiilor UE și transparența utilizării fondurilor UE; consideră că această lipsă de cooperare are și efecte negative care se repercutează și asupra funcționării instituțiilor, discreditând procedura de control politic al gestiunii bugetare prevăzută de tratate;

G. întrucât, având în vedere rapoartele Curții de Conturi Europene, procedura de descărcare de gestiune este utilizată pentru a examina conturile instituției în cauză, cu scopul de a verifica dacă execuția bugetului este legală și regulamentară și respectă principiile bunei gestiuni financiare,

1. atrage atenția asupra rolului Parlamentului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, care este reglementată de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de Regulamentul financiar, recunoscând totodată pe deplin rolul care îi revine Consiliului ca instituție ce oferă recomandări în cadrul procedurii de descărcare de gestiune; în acest context, subliniază că este necesar să se mențină o distincție în ceea ce privește funcțiile diferite îndeplinite de Parlament și de Consiliu, pentru a se respecta cadrul instituțional stabilit în tratate și în Regulamentul financiar;

2. reamintește faptul că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune în mod individual fiecăreia dintre instituțiile, organele și agențiile Uniunii, după examinarea documentelor puse la dispoziție și a răspunsurilor la întrebările Parlamentului și după audierea secretarilor generali ai celorlalte instituții; consideră că, în contextul descărcării de gestiune acordate Comisiei de către Parlament, astfel cum se prevede în tratate, legitimitatea democratică, transparența și responsabilitatea celorlalte instituții, organe și agenții ale Uniunii sunt, la rândul lor, consolidate și mai mult;

3. consideră că răspunsurile la o serie de întrebări recurente din chestionarele adresate diferitelor instituții, organe și agenții, spre exemplu la întrebările privind echilibrul geografic și de gen, conflictele de interese, activitățile de lobby și protecția avertizorilor de integritate ar putea fi incluse în raportul de evaluare privind finanțele Uniunii, elaborat în conformitate cu articolul 318 din TFUE, în măsura în care aceste aspecte au o legătură cu execuția bugetului; reamintește că raportul la care face referire articolul 318 din TFUE este menționat în mod explicit la articolul 319 alineatul (1) din TFUE drept unul dintre documentele care trebuie examinate în contextul procedurii de descărcare de gestiune;

4. reamintește faptul că fiecare instituție și organism are obligația, în temeiul Regulamentului financiar, să adopte măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European și să raporteze cu privire la măsurile luate ca răspuns la aceste observații; subliniază că refuzul unei instituții de a respecta această cerință, după ce i s-a solicitat să acționeze, ar putea avea ca rezultat inițierea unei acțiuni în constatarea abținerii de a acționa în temeiul articolului 265 din TFUE;

5. ia act de problemele persistente asociate cu procedura de descărcare de gestiune evidențiate de Parlamentul European, cauzate de lipsa de cooperare a Consiliului, fapt care a determinat Parlamentul să refuze să acorde descărcarea de gestiune Secretarului General al Consiliului pentru exercițiile financiare 2009-2017; reiterează faptul că Consiliul trebuie să participe pe deplin și cu bună credință la procedura anuală de descărcare de gestiune, la fel ca toate celelalte instituții, pentru a asigura transparența și asumarea deplină a responsabilității față de cetățenii Uniunii în ceea ce privește fondurile care îi sunt încredințate în calitate de instituție a Uniunii; subliniază necesitatea urgentă a instituirii unui memorandum de înțelegere între Parlamentul European și Consiliu cu privire la furnizarea informațiilor de care are nevoie Parlamentul pentru a lua, în cunoștință de cauză, o decizie de acordare a descărcării de gestiune, cu respectarea rolurilor specifice care le revin instituțiilor în cadrul procedurii de descărcare de gestiune; salută progresele înregistrate până în prezent în cadrul negocierilor dintre Parlament și Consiliu cu privire la „documentul neoficial” care vizează cooperarea dintre Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune și solicită ambelor instituții să își intensifice eforturile pentru a ajunge la un acord fără întârzieri nejustificate; consideră că, în cazul în care respectivele negocieri cu Consiliul nu sunt fructuoase, ele ar trebui reluate și extinse pentru a include și Comisia, astfel încât să se asigure că Parlamentului i se pun la dispoziție informațiile necesare cu privire la modul în care Consiliul execută bugetul său, fie direct, fie prin intermediul Comisiei;

6. salută declarațiile făcute de Vicepreședinta desemnată a Comisiei, Věra Jourová, și de comisarul desemnat Johannes Hahn în cadrul audierilor lor în fața Parlamentului, conform cărora aceștia doresc să participe la eforturile depuse în acest sens, pentru a contribui la creșterea transparenței în ceea ce privește execuția bugetului Consiliului; atrage atenția asupra jurisprudenței Curții de Justiție privind dreptul de informare al contribuabililor și al publicului larg cu privire la utilizarea veniturilor publice;

7. consideră că angajamentele asumate de comisarii desemnați constituie o schimbare de atitudine salutară în comparație cu poziția adoptată de Comisie în trecut, astfel cum a fost exprimată în scrisoarea sa din 23 ianuarie 2014, în care instituția afirma că nu ar trebui să se aștepte din partea Comisiei să supravegheze execuția bugetelor altor instituții;

8. sugerează ca, în cazul în care negocierile privind memorandumul de înțelegere nu sunt reluate rapid, Parlamentul să insiste, în contextul negocierilor privind următorul CFM, asupra inserării unei clauze de tip „rdv” în propunerea de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară; relevă faptul că, prin intermediul acestei clauze, cele trei instituții s-ar angaja să definească împreună modalitățile practice privind schimbul de informații necesare și transmiterea acestora către Parlamentul European în contextul procedurii de descărcare de gestiune, precum și să înceapă fără întârziere negocierile în acest scop;

9. consideră că, deși situația actuală ar putea fi îmbunătățită printr-o mai bună cooperare între instituțiile Uniunii în conformitate cu cadrul normativ al tratatelor, posibilitatea unei revizuiri a tratatelor ar putea, în cele din urmă, să fie avută în vedere, pentru ca procedura de descărcare de gestiune să devină mai clară, ceea ce înseamnă că Parlamentul European ar dobândi competența explicită de a acorda descărcarea de gestiune în mod individual tuturor instituțiilor și organismelor Uniunii; subliniază că impactul unor astfel de modificări asupra echilibrului interinstituțional, astfel cum este prevăzut în tratate, ar trebui examinat în detaliu de către comisia competentă a Parlamentului.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

4.12.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Gabriele Bischoff, Damian Boeselager, Richard Corbett, Pascal Durand, Daniel Freund, Charles Goerens, Esteban González Pons, Maria Grapini, Laura Huhtasaari, Aileen McLeod, Giuliano Pisapia, Paulo Rangel, Antonio Maria Rinaldi, Domènec Ruiz Devesa, Pedro Silva Pereira, Antonio Tajani, László Trócsányi, Guy Verhofstadt, Loránt Vincze, Rainer Wieland

Membri supleanți prezenți la votul final

Margrete Auken, Vladimír Bilčík, Gilles Boyer, Helmut Scholz

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

23

+

GUE/NGL

Helmut Scholz

ID

Laura Huhtasaari, Antonio Maria Rinaldi

PPE

Vladimír Bilčík, Esteban González Pons, Paulo Rangel, Antonio Tajani, László Trócsányi, Loránt Vincze, Rainer Wieland

RENEW

Gilles Boyer, Pascal Durand, Charles Goerens, Guy Verhofstadt

S&D

Gabriele Bischoff, Richard Corbett, Maria Grapini, Giuliano Pisapia, Domènec Ruiz Devesa, Pedro Silva Pereira

VERTS/ALE

Damian Boeselager, Daniel Freund, Aileen McLeod

 

0

-

 

 

 

0

0

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

19.2.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Matteo Adinolfi, Olivier Chastel, Caterina Chinnici, Lefteris Christoforou, Luke Ming Flanagan, Isabel García Muñoz, Cristian Ghinea, Monika Hohlmeier, Jean-François Jalkh, Joachim Kuhs, Tsvetelina Penkova, Markus Pieper, Sabrina Pignedoli, Michèle Rivasi, Nico Semsrott, Angelika Winzig, Lara Wolters, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Maria Grapini, David Lega, Marian-Jean Marinescu, Mikuláš Peksa, Ramona Strugariu

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

József Szájer

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

23

+

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan

ID

Matteo Adinolfi, Joachim Kuhs

NI

Sabrina Pignedoli

PPE

Lefteris Christoforou, Monika Hohlmeier, David Lega, Marian-Jean Marinescu, Markus Pieper, József Szájer, Angelika Winzig, Tomáš Zdechovský

RENEW

Olivier Chastel, Cristian Ghinea, Ramona Strugariu

S&D

Caterina Chinnici, Isabel García Muñoz, Maria Grapini, Tsvetelina Penkova, Lara Wolters

VERTS/ALE

Mikuláš Peksa, Michèle Rivasi, Nico Semsrott

 

1

-

ID

Jean-François Jalkh

 

0

0

 

 

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

[1] JO L 57, 28. 2.2018.

[2] JO C 327, 30.9.2018, p. 1.

[3] JO C 340, 8.10.2019, p. 1.

[4] JO C 340, 8.10.2019, p. 9.

[5] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

[6] JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

[7] Texte adoptate, P8_TA(2019)0045.

[8] Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative din cadrul organismelor de pregătire ale Consiliului UE (Texte adoptate, P8_TA(2019)0045).

[9] Recomandarea Ombudsmanului European în cazul 1069/2019/MIG privind sponsorizarea Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Ultima actualizare: 8 aprilie 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate