Procedură : 2019/2213(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0110/2020

Texte depuse :

A9-0110/2020

Dezbateri :

Voturi :

PV 18/06/2020 - 17
PV 19/06/2020 - 12

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0166

<Date>{03/06/2020}3.6.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0110/2020</NoDocSe>
PDF 440kWORD 144k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2021, secțiunea III – Comisia</Titre>

<DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>


<Commission>{BUDG}Comisia pentru bugete</Commission>

Raportor: <Depute>Pierre Larrouturou</Depute>

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE
 PROIECT DE POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2021, secțiunea III – Comisia

(2019/2213(BUD))

Parlamentul European,

 având în vedere raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 8 octombrie 2018 privind încălzirea globală cu 1,5 C[1],

 având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

 având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012[2],

 având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[3],

 având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[4],

 având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene[5],

 având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2020[6] și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta,

 având în vedere Raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 privind cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea unui acord[7] și Rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor[8],

 având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[9],

 având în vedere Rezoluția sa din 13 mai 2020 privind o plasă de siguranță pentru protejarea beneficiarilor programelor Uniunii: stabilirea unui plan de urgență pentru CFM[10],

 având în vedere Rezoluția sa din 15 mai 2020 referitoare la noul cadru financiar multianual, resursele proprii și planul de redresare[11],

 având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) la Convenția privind diversitatea biologică[12],

 având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale și rezoluția sa pe această temă din 19 ianuarie 2017[13],

 având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european[14],

 având în vedere Concluziile Consiliului din 18 februarie 2020 privind orientările bugetare pentru 2021 (06092/2020),

 având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU,

 având în vedere articolul 93 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

 având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

 având în vedere scrisorile Comisiei pentru dezvoltare; Comisiei pentru control bugetar; Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; Comisiei pentru industrie, cercetare și energie; Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor; Comisiei pentru transport și turism; Comisiei pentru dezvoltare regională; Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală; Comisiei pentru cultură și educație; Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne; Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

 având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0110/2020),

A. întrucât Uniunea Europeană se confruntă cu o criză neprevăzută și fără precedent la nivel sanitar, economic, social și al mediului, cauzată de pandemia de COVID-19;

B. întrucât aceste circumstanțe excepționale nu pot fi gestionate cu un buget conceput pentru scenariul de statu-quo;

C. întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale de politică, iar bugetul este finanțat în întregime din resurse proprii;

D. întrucât, în temeiul articolului 312 din TFUE, cadrul financiar multianual (CFM) este adoptat de Consiliu în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European cu majoritatea membrilor care îl compun;

E. întrucât actualul CFM se încheie la sfârșitul anului 2020 și întrucât 2021 ar trebui să fie primul an de punere în aplicare a următorului CFM într-o formă revizuită și reformulată;

F. întrucât Parlamentul a fost pregătit să negocieze CFM începând cu noiembrie 2018, dar, până în prezent, Consiliul nu a purtat discuții semnificative cu Parlamentul dincolo de unele contacte minime cu ocazia Consiliului Afaceri Generale; întrucât termenul pentru încheierea unui acord în cadrul Consiliului European a fost prelungit în mod repetat;

G. întrucât, la 27 mai 2020, Comisia a prezentat o propunere actualizată pentru următorul CFM;

H. întrucât, în cel mai recent raport, oamenii de știință din cadrul IPCC fac apel la acțiuni radicale pentru a recupera decalajul față de tranziția ecologică, având în vedere avertismentul lor că concentrația de CO2 a crescut de trei ori mai repede în perioada 2018-2019 decât în anii 1960, subliniind faptul că nu au mai rămas decât câțiva ani pentru a preveni schimbările climatice și scăparea ireversibilă de sub control a impactului acestora asupra mediului;

I. întrucât, în contextul epidemiei de COVID-19, victimele violenței pe criterii de gen pot fi expuse la abuzuri pe perioade lungi de timp și pot fi excluse de la sprijinul social și instituțional, astfel cum o demonstrează datele din mai multe țări ale UE, și întrucât femeile sunt reprezentate în mod disproporționat în profesii în care riscul de infectare este ridicat,

Gestionarea crizei COVID-19: un buget care să protejeze și să inoveze…

1. insistă asupra faptului că bugetul UE este vital pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Uniunea, care au devenit și mai vizibile și acute ca urmare a crizei COVID-19, și că trebuie să reflecte nivelul de ambiție al statelor membre și al instituțiilor; subliniază, prin urmare, că obiectivul principal al bugetului pentru 2021 ar trebui să fie acela de a atenua efectele epidemiei de COVID-19 și de a sprijini redresarea, bazată pe Pactul verde european și pe transformarea digitală;

2. subliniază că Uniunea și toate statele sale membre trebuie să își demonstreze solidaritatea deplină cu cei care au cea mai mare nevoie, să acționeze împreună ca o comunitate și să se asigure că nicio țară nu este lăsată să lupte singură împotriva acestei pandemii și a consecințelor acesteia, inclusiv prin intermediul unui buget pe 2021, proporțional cu această provocare istorică;

3. subliniază, în acest context, că bugetul pe 2021 ar trebui să fie primul dintr-un CFM pe perioada 2021-2027 actualizat, reorientat și foarte ambițios;

4. în conformitate cu rezoluția sa din 13 mai 2020, își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a propune un plan de urgență pentru CFM până la 15 iunie 2020, pe baza extinderii automate a plafoanelor din 2020, pentru a proteja beneficiarii programelor UE și a asigura continuitatea finanțării; subliniază că acest plan de urgență pentru CFM ar trebui să permită prelungirea programelor existente ale UE și reorientarea acestora către gestionarea consecințelor crizei, precum și instituirea celor mai urgente noi instrumente și inițiative; subliniază necesitatea de a evita orice risc de discontinuitate sau o extindere dezordonată a actualului CFM și a programelor în 2021, precum și de a garanta că Uniunea va fi în măsură să își desfășoare operațiunile și să furnizeze un răspuns ambițios la situații de criză și o strategie de redresare;

5. subliniază că niciun stat membru nu va fi în măsură să finanțeze singur un plan de redresare masivă, atât timp cât este necesar, pentru a face față crizei COVID-19 și că, dacă ar fi finanțate exclusiv prin datorii, planurile naționale de redresare ar fi foarte limitate ca valoare și durată; insistă asupra faptului că planul de redresare trebuie să cuprindă o componentă investițională masivă finanțată din bugetul Uniunii începând cu 2021 și solicită, prin urmare, ca bugetul pentru 2021 să reprezinte o parte importantă a acestui plan de redresare;

6. consideră că planul de redresare trebuie să se bazeze pe Pactul verde european și pe transformarea digitală a societăților noastre, în scopul de a reface economia, de a asigura reziliența și incluziunea, respectând, în același timp, limitele planetei, de a proteja bunăstarea și sănătatea oamenilor împotriva riscurilor suplimentare și al efectelor asupra mediului, de a crea locuri de muncă de înaltă calitate și de a asigura coeziunea și convergența la nivel social, economic și teritorial, în special prin investiții în IMM-uri și în sectoarele cele mai afectate de criză, cum ar fi turismul, precum și în dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice durabile și a sectoarelor strategice, cum ar fi sectorul sănătății, care gestionează criza din linia întâi; invită Comisia să prezinte un proiect de buget pe 2021 în concordanță cu aceste priorități;

7. consideră că partea de venituri a bugetului UE trebuie văzută ca un instrument de realizare a politicilor UE; subliniază că, pentru a acoperi cheltuielile suplimentare generate de criză și pentru a atenua predominanța contribuțiilor bazate pe VNB în bugetul UE, noi resurse proprii suplimentare care se varsă direct în bugetul UE, ca venituri generale, vor trebui să joace un rol esențial începând din 2021; consideră că absența unor resurse proprii proaspete și noi va avea consecințe politice negative asupra bugetului Uniunii pe anul 2021 și va periclita noua agendă politică a Comisiei; consideră, în acest context, că propunerile Comisiei privind resursele proprii din mai 2018 reprezintă un bun punct de plecare care trebuie aprofundat, în mare măsură, în contextul actualelor provocări și crize; reamintește, astfel cum a precizat în raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 și în rezoluția sa din 10 octombrie 2019, că Parlamentul European nu va fi de acord cu CFM 2021-2027 fără a se ajunge la un acord privind reforma sistemului resurselor proprii ale UE, inclusiv în ceea ce privește introducerea unei palete de noi resurse proprii;

8. este convins că actuala criză nu ar trebui să submineze ambiția de realizare a obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, ceea ce impune o reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu nivelurile din 1990, până în 2030; reamintește că Raportul pe 2019 privind decalajele în materie de emisii al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) solicită o reducere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 7,6 % în fiecare an, pentru a limita creșterea temperaturii la sub 1,5 C, ceea ce înseamnă o reducere cu aproximativ 6,8 % în fiecare an la nivelul UE; subliniază că aceasta reprezintă o provocare enormă, în special în ceea ce privește tranziția echitabilă din punct de vedere social, atât de necesară, care ar trebui să țină seama de diferitele puncte de plecare ale regiunilor UE și ale statelor membre și să fie însoțită de crearea de locuri de muncă la scară largă; insistă asupra faptului că, pentru a garanta reușita acestei provocări fără precedent în doar zece ani, sunt necesare măsuri urgente, susținute de un buget solid la nivelul UE, începând cu 2021;

9. își exprimă îngrijorarea cu privire la alte consecințe economice, sociale și politice ale crizei dacă UE nu este dotată rapid cu noi instrumente eficiente de protecție a coeziunii sociale, de păstrare a locurilor de muncă și de prevenire a concedierilor în masă; salută, în acest context, propunerea privind un program de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și angajamentul Președintei Comisiei de a prezenta o propunere legislativă privind un sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj, în vederea punerii sale în aplicare cât mai curând posibil;

... pentru a oferi soluții la provocările sociale, de mediu, economice și financiare exacerbate

10. salută propunerile Comisiei privind Pactul verde european și Planul de investiții pentru o Europă durabilă;

11. constată, cu toate acestea, că, pentru a atinge obiectivul de reducere cu 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și pentru a crește în viitor acest nivel de ambiție, Comisia a estimat că va fi necesar să se acopere un deficit de finanțare de cel puțin 260 de miliarde EUR în fiecare an, inclusiv costuri adiționale pentru protecția mediului, gestionarea resurselor și măsuri de adaptare socială; consideră că, pentru a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE și a amprentei de carbon globale a UE, un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și legislația UE privind clima ar trebui să contribuie pe deplin la un salt cantitativ în eforturile politice și financiare; consideră că o tranziție echitabilă, ca parte inerentă a răspunsului la criză, necesită o finanțare justă și adecvată;

12. reafirmă faptul că mandatul Parlamentului pentru CFM a fost stabilit în raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 privind plafoanele, alocările pentru programe, resursele proprii și dispozițiile în materie de flexibilitate, revizuirea la jumătatea perioadei și principiile orizontale, cum ar fi integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), a obiectivelor climatice și a egalității de gen; ia act de faptul că negocierile privind CFM vor determina în mare parte nivelul de finanțare al programelor UE pentru următoarea perioadă și își reafirmă poziția conform căreia creditele de angajament pentru perioada 2021-2027 ar trebui stabilite la 1 324,1 miliarde EUR la prețurile din 2018, ceea ce reprezintă 1,3 % din venitul național brut (VNB) al UE-27; pe baza acestei poziții, este hotărât să apere un buget pe 2021 de 192,1 miliarde EUR la prețuri curente în credite de angajament; subliniază că sunt necesare credite substanțiale, în plus față de cele din această poziție, pentru a răspunde crizei actuale;

13. reamintește poziția sa, potrivit căreia obiectivele CFM 2021-2027 privind integrarea aspectelor legate de climă și de biodiversitate trebuie să depășească ponderea cheltuielilor specifice, astfel cum sunt prevăzute în raportul său intermediar; prin urmare, urmărește să atingă un nivel al cheltuielilor pentru biodiversitate de 10 % și un nivel al cheltuielilor pentru integrarea aspectelor legate de climă de 30 % pentru 2021; își reiterează apelul adresat Comisiei de a stabili criterii de eligibilitate clare pentru o metodologie nouă, riguroasă și cuprinzătoare, sub forma unui regulament-cadru, pentru definirea și urmărirea cheltuielilor relevante privind clima și biodiversitatea, în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii”, împreună cu măsurile de corecție corespunzătoare, dacă este cazul, și cu mecanismul de verificare a impactului potențial dăunător al acțiunilor UE asupra biodiversității și a climei, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și solicitarea de către aceasta a unei eliminări progresive a subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili;

14. sprijină mobilizarea fondurilor și flexibilitatea de a mobiliza fonduri pentru cercetare și dezvoltare pentru măsuri legate de COVID-19, cum ar fi dezvoltarea de vaccinuri, noi tratamente, teste de diagnosticare și sisteme medicale pentru a preveni răspândirea coronavirusului și pentru a salva vieți omenești;

15. subliniază ferm faptul că obiectivele climatice ale Uniunii și necesită soluții durabile și pe termen lung; evidențiază rolul fundamental al cercetării și dezvoltării pentru a găsi soluții eficace, realiste și care pot fi puse în aplicare pentru cetățeni, întreprinderi și societate; subliniază că Orizont Europa va fi principalul program care va dezvolta noi soluții pentru climă; solicită majorarea finanțării pentru toate programele de cercetare și dezvoltare care contribuie la stabilirea poziției Uniunii de lider mondial al tehnologiilor ecologice și la consolidarea competitivității sale la nivel mondial pe scară mai largă, pentru a reduce dependența sa de tehnologiile-cheie din străinătate, pentru a deveni un lider în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), al inteligenței artificiale (IA) și al securității cibernetice, pentru a dezvolta noi tratamente pentru boli grave, cum ar fi cancerul, și pentru a crea capacități de supercalcul și de prelucrare a datelor;

16. constată, cu mare îngrijorare, că numeroase propuneri de cercetare excelente nu pot fi puse în aplicare nu din cauza calității scăzute, ci din cauza subfinanțării semnificative a programelor relevante; subliniază că cercetarea și inovarea sunt piețe foarte competitive, cercetătorii fiind atrași de alte regiuni ale lumii din cauza indisponibilității oportunităților de finanțare în Europa; subliniază faptul că Regatul Unit nu va mai fi principalul beneficiar al multor programe de cercetare și dezvoltare ale UE, ci un concurent redutabil; invită Consiliul să țină seama de faptul că fiecare deficit de 10 miliarde EUR în cadrul programului Orizont Europa va conduce la o pierdere de 110 miliarde EUR din PIB în următorii 25 de ani; concluzionează că ambițiile bugetare scăzute pentru cercetare și dezvoltare ar fi în contradicție cu orice angajament favorabil competitivității sau cu lupta împotriva schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește eforturile rămase de a îndeplini obiectivul Strategiei Europa 2020 de 3 % din PIB;

17. subliniază că investițiile în infrastructura de transport pot îndeplini ambele obiective de sprijinire a economiei UE în contextul actual și a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, precum și de trecere la o mobilitate durabilă, bazându-se în special pe finalizarea politicilor privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T), Shift2Rail și Mecanismul pentru interconectarea Europei;

18. reiterează faptul că o industrie spațială competitivă este vitală pentru peisajul antreprenorial al Europei, asigurând locuri de muncă de calitate ridicată, activități semnificative de cercetare și dezvoltare și asigurând autonomia unei infrastructuri de sateliți europeni; evidențiază beneficiile datelor generate în spațiu drept un instrument esențial pentru monitorizarea terenurilor și a mediului;

19. subliniază că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din statele membre și contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă, la stabilitatea economică și, din ce în ce mai mult, la eforturile în materie de asigurare a durabilității și că aceste întreprinderi sunt cel mai probabil cele mai afectate de recesiunea economică rezultată în urma epidemiei de COVID-19; subliniază că IMM-urile se confruntă cu dificultăți în a găsi oportunități de finanțare și reamintește rolul Programului UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) în această privință; reamintește poziția Parlamentului de dublare a pachetului financiar al liniilor bugetare ale succesorului său în cadrul programului privind piața unică pentru următorul CFM care se așteaptă să permită o rată de succes a propunerilor de calitate ridicată de cel puțin 80 %; subliniază că sprijinul financiar pentru IMM-uri ar trebui, de asemenea, direcționat prin intermediul componentei pentru IMM-uri a InvestEU, pentru a pregăti piața produselor și a serviciilor și pentru a permite dezvoltarea lor rapidă pe piețele mondiale; reiterează necesitatea de a extinde și mai mult oportunitățile de creare și extindere a întreprinderilor nou-înființate și de a pune un accent deosebit pe transformarea digitală a IMM-urilor, sprijinită, de asemenea, de portalul privind piața unică, ca facilitator al activității guvernării electronice, în conformitate cu politici ambițioase de protecție a consumatorilor, precum și cu tranziția ecologică a acestora; salută, în plus, în acest context, diversele inițiative ale grupului Băncii Europene de Investiții (BEI), și anume mobilizarea a 40 de miliarde EUR pentru IMM-urile afectate, suma de 5 miliarde EUR disponibilă pentru întreprinderile din sectorul sănătății și fondul de garantare în valoare de 25 de miliarde EUR, care urmează să fie finanțat de acționarii săi;

20. subliniază faptul că criza actuală va afecta în mod considerabil multe regiuni și sectoare; în acest context, este convins că politica de coeziune va juca un rol-cheie și va fi, mai mult ca oricând, esențială pentru a stimula redresarea economică în toate teritoriile UE, a consolida coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și va necesita o finanțare suplimentară și o mai mare flexibilitate pentru a răspunde provocărilor complexe de mediu, sociale, economice și demografice viitoare; subliniază că, dacă adoptarea CFM 2021-2027 și temeiul juridic relevant sunt amânate, va fi indispensabilă o perioadă de tranziție între cele două perioade de programare;

21. având în vedere efectele sociale negative imediate și pe termen lung ale situației actuale, subliniază importanța punerii pe deplin în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale în bugetul UE pentru 2021 și rolul esențial al acțiunilor sociale consolidate ale UE, în special Fondul social european+, în redresarea economică, și, în special, pentru a combate șomajul în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă, sărăcia în rândul copiilor, riscul de sărăcie și de excluziune socială, discriminarea, pentru a asigura un dialog social consolidat, pentru a face față schimbărilor demografice structurale pe termen lung și pentru a garanta accesul tuturor, în special populației îmbătrânite, la servicii esențiale și vitale, cum ar fi asistența medicală, mobilitatea, alimentația adecvată și locuințele decente;

22. solicită ca bugetul pe 2021 să acorde o atenție deosebită nevoilor țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM), întrucât acestea pot fi deosebit de vulnerabile la impactul negativ al schimbărilor climatice; subliniază, în plus, că trebuie îmbunătățit accesul la finanțare pentru TTPM, deoarece acestea dispun de resurse administrative și de o expertiză limitate din cauza statutului și dimensiunii lor speciale;

23. subliniază faptul că securitatea internă este o componentă a așteptărilor cetățenilor UE în ceea ce privește o Uniune care protejează; evidențiază faptul că amenințările la adresa securității, precum atacurile teroriste, criminalitatea organizată transfrontalieră și tipurile noi de activități infracționale, precum criminalitatea cibernetică, constituie o amenințare constantă la adresa coeziunii Uniunii Europene și necesită un răspuns european puternic și coordonat; consideră că acest lucru necesită o cooperare transfrontalieră intensificată între autoritățile competente; subliniază că modernizarea și consolidarea sistemelor IT, punând accentul pe o mai bună interoperabilitate a sistemelor, pe facilitarea accesului și pe lizibilitatea datelor sunt obligatorii pentru o cooperare eficace și rapidă între poliție, autoritățile judiciare și alte autorități competente; ia act de faptul că Comisia urmează să lanseze o nouă strategie în materie de securitate a Uniunii în 2021, care va cuprinde un set de inițiative în domenii-cheie legate de aceste amenințări;

24. solicită Comisiei să aloce bugetul necesar pentru a asigura o capacitate mai mare a mecanismului de protecție civilă al UE, astfel încât UE să fie mai bine pregătită și să poată să răspundă tuturor tipurilor de dezastre naturale, pandemii și situații de urgență, cum ar fi urgențele chimice, biologice, radiologice și nucleare; reiterează importanța mecanismului de protecție civilă al UE pentru o mai bună protejare a cetățenilor împotriva dezastrelor;

25. subliniază succesul programului Erasmus+ în ceea ce privește consolidarea mobilității, a formării și a competențelor tinerilor; subliniază necesitatea de a finanța în mod adecvat programul, printre altele, pentru a-l face accesibil persoanelor din toate mediile și din toate grupele de vârstă;

26. reamintește că promovarea valorilor și a culturilor europene constituie o contribuție activă la sprijinirea democrației, la combaterea discriminării și la promovarea egalității de gen, precum și la combaterea dezinformării și a știrilor false; subliniază, în acest sens, necesitatea de a asigura o finanțare suficientă pentru programele dedicate justiției și drepturilor și valorilor, precum și necesitatea de a consolida resursele alocate pentru sprijinirea victimelor violenței de gen în cadrul acestui program; subliniază că sectoarele culturale și creative, precum și turismul, sunt în prezent și vor continua să fie printre principalele sectoare care sunt afectate negativ de criza cu care se confruntă UE; solicită să se adopte măsuri de urgență pentru aceste sectoare și să se consolideze programul „Europa creativă”;

27. preconizează că, până în 2021, va fi instituit un mecanism solid al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale;

28. consideră că Corpul european de solidaritate este un instrument fundamental pentru promovarea angajamentului civic în întreaga Uniune și pentru consolidarea cetățeniei Uniunii; insistă ca bugetul pe 2021 destinat Corpului european de solidaritate să corespundă numeroaselor așteptări pe care acest instrument le-a suscitat în rândul tinerilor din întreaga Europă, îndeosebi în ceea ce privește componenta sa de voluntariat; solicită alocarea unei finanțări suficiente pentru a acoperi cererea ridicată de stagii de voluntariat;

29. solicită să se prevadă în mod prioritar suficiente fonduri pentru a sprijini activitatea organizațiilor societății civile și a altor părți interesate care promovează drepturile și care consolidează și promovează valorile Uniunii și statul de drept, inclusiv prin intermediul viitorului program „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, având în vedere că în prezent se observă o reducere a spațiului de acțiune al societății civile în mai multe state membre;

30. evidențiază că se înregistrează reacții ostile îngrijorătoare și tot mai pronunțate față de egalitatea de gen și drepturile femeilor; subliniază că instrumentele UE, inclusiv Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), au un rol important în combaterea acestei situații; regretă că Comisia nu a inclus în propunerea sa un program specific privind egalitatea de gen și solicită să se aloce fonduri specifice și ambițioase în buget pentru a sprijini femeile care militează pentru drepturile omului și pentru a proteja și promova sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente; subliniază, așadar, că trebuie consolidate alocările bugetare care susțin respectarea universală a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente și accesul universal la acestea;

31. arată că politica agricolă comună (PAC) și politica comună în domeniul pescuitului (PCP) sunt pietre de temelie ale integrării europene, care vizează asigurarea aprovizionării cu alimente sigure și de calitate superioară și a suveranității alimentare a cetățenilor europeni, funcționarea corespunzătoare a piețelor agricole, dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale, reînnoirea generațiilor și gestionarea durabilă a resurselor naturale, precum și menținerea biodiversității; reamintește rolul esențial al acestor politici în ceea ce privește contribuția la garantarea unor câștiguri stabile și acceptabile pentru agricultori și pescari, în special în contextul dificil actual; reamintește poziția sa în cadrul negocierilor pentru CFM 2021-2027, care susține menținerea la același nivel a bugetelor pentru PAC și PCP; solicită ca aceste politici să fie consolidate și să se acorde o atenție deosebită exploatațiilor agricole de mici dimensiuni și micilor pescării; remarcă faptul că PAC, împreună cu alte politici ale Uniunii, va avea un rol important în realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde european;

32. invită Comisia ca, în propunerea sa și în actul ulterior de modificare a proiectului de buget pe 2021, să țină seama de rezultatul viitorului acord politic cu privire la măsurile tranzitorii pentru anul 2021 [care este prevăzut în propunerea Comisiei din 31 octombrie 2019 (COM(2019)0581)]; invită, de asemenea, statele membre să aloce în timp util resurse suficiente pentru a îmbunătăți în continuare calitatea datelor și a indicatorilor raportați Uniunii, cu scopul de a respecta pe deplin inițiativa privind „bugetul UE axat pe rezultate” (BFOR); insistă asupra calității ridicate a datelor și indicatorilor pentru evaluarea adecvată a PAC;

33. ia act de cele mai recente evoluții în ceea ce privește situația migrației la frontiera externă a UE cu Turcia, conducând la adoptarea recentă a unui buget rectificativ nr. 1/2020 pentru a răspunde presiunii sporite exercitate de migrație; subliniază că în bugetul pe 2021 trebuie să fie asigurat un nivel adecvat de resurse, anticipând o posibilă continuare sau chiar o deteriorare a acestei situații; reamintește nevoia de solidaritate și cooperare între toate statele membre în acest domeniu și necesitatea existenței unei politici comune în domeniul azilului; subliniază nevoile suplimentare apărute în urma epidemiei de COVID-19 în vederea adoptării unor măsuri specifice pentru migranți ca persoane deosebit de vulnerabile, inclusiv evacuarea preventivă și transferul; reamintește nevoia periodică apărută în ultima perioadă de a consolida Fondul pentru azil și migrație, cu scopul de a ajuta statele membre să facă față crizei refugiaților, precum și nevoia de a mobiliza instrumentele speciale în acest scop sau de a recurge la bugete rectificative, ca urmare a nivelului prea scăzut al plafonului de la rubrica 3; se așteaptă ca statele membre să își înțeleagă propriul interes și să compenseze efectul întârzierii în adoptarea Regulamentului Dublin IV prin aprobarea creditelor necesare și prin punerea în practică a principiului solidarității în acest domeniu; reamintește necesitatea unei finanțări adecvate pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale migranților și refugiaților din taberele de refugiați de pe teritoriul UE, pentru a asigura respectarea legii, formarea personalului de frontieră și a membrilor gărzii de coastă, precum și necesitatea unor măsuri eficace pentru integrarea migranților și a refugiaților;

34. subliniază faptul că o migrație legală bine administrată este importantă pentru a răspunde în mod corespunzător evoluțiilor de pe piața forței de muncă;

35. remarcă faptul că Turcia are în continuare cea mai mare populație de refugiați din lume și că, în prezent, au loc discuții privind modul în care UE ar trebui să acorde în continuare sprijin Turciei după ce aceasta a încetat să-și mai onoreze angajamentele asumate în cadrul Instrumentului UE pentru refugiații din Turcia;

36. insistă asupra introducerii imediate a unor măsuri de solidaritate, îndeosebi a unui program pentru transferuri, în așteptarea unei reforme semnificative a normelor UE privind azilul; solicită, de asemenea, ca bugetul UE să prevadă și în continuare fonduri pentru sprijinirea refugiaților din Turcia;

37. solicită ca bugetul pentru 2021 să fie unul ambițios în ceea ce privește politicile externe ale UE, astfel încât să îi permită Uniunii să facă față provocărilor cu care se confruntă; reamintește faptul că pacea și solidaritatea constituie valori-cheie, care ar trebui să fie sprijinite în mod constant de către bugetul UE; subliniază necesitatea de a majora finanțarea pentru țările din Balcanii de Vest și pentru țările din vecinătatea estică și sudică, cu scopul de a sprijini reformele politice și economice, precum și pentru alte regiuni care au nevoie de sprijin financiar pentru a se putea dezvolta;

38. este de părere că instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) ar trebui să își concentreze finanțarea în domeniile de funcționare ale instituțiilor democratice, ale statului de drept, bunei guvernanțe și administrației publice; reamintește că Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord și solicită dispoziții financiare adecvate pentru a sprijini reformele politice și alinierea la acquis;

39. subliniază că alocările financiare din cadrul IPA III ar trebui să fie condiționate de respectarea valorilor europene, cum ar fi statul de drept, independența sistemului judiciar, procesul democratic, respectarea valorilor fundamentale și relațiile de bună vecinătate; invită Comisia să monitorizeze implementarea condiționalității; solicită Comisiei să utilizeze fondurile alocate în prezent în cadrul IPA III pentru a sprijini, prin intermediul gestionării directe de către UE, societatea civilă, apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii din Turcia, precum și să creeze mai multe oportunități de contacte interpersonale, dialog universitar, acces al studenților turci la universitățile europene și platforme media pentru jurnaliști, cu scopul de a proteja și promova valorile și principiile democratice, drepturile omului și statul de drept;

40. subliniază faptul că poziția Parlamentului în primă lectură privind IVCDCI a fost adoptată la 4 martie 2019, iar mandatul său privind IVCDCI a fost reconfirmat la 8 octombrie 2019; reamintește poziția sa în favoarea unei contribuții de 45 % din pachetul financiar total al IVCDCI pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, gestionarea și protejarea mediului, biodiversitate și combaterea deșertificării, precum și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației și ale strămutării forțate și pune un accent puternic pe promovarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor femeilor, copiilor, refugiaților, persoanelor strămutate, persoanelor LGTBI, persoanelor cu dizabilități și populațiilor indigene, precum și ale minorităților etnice și religioase;

41. reamintește că soluția de lungă durată la fenomenul actual al migrației se află în dezvoltarea politică, economică și socială a țărilor din care provin fluxurile de migrație; solicită ca programele de politică externă avute în vedere să dispună de suficiente resurse financiare pentru a sprijini parteneriatele echitabile și reciproc avantajoase între UE, pe de o parte, și țările de origine și țările de tranzit, pe de altă parte, inclusiv țările de pe continentul african; în același context, ținând cont de situația financiară dificilă cu care se confruntă Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), solicită UE să își intensifice sprijinul financiar pentru agenție în 2021, pentru a asigura fără întrerupere serviciile vitale pentru milioane de refugiați palestinieni;

42. este preocupat de răspândirea rapidă în întreaga lume a pandemiei de COVID-19 și de impactul acesteia asupra țărilor afectate; este convins că cooperarea internațională este esențială pentru depășirea acestei crize mondiale; consideră că UE ar trebui să își asume un rol de lider în cadrul eforturilor globale de limitare a pandemiei și de atenuare a impactului acesteia; consideră că Uniunea trebuie să dea dovadă de solidaritate cu țările terțe afectate, inclusiv prin mobilizarea de resurse suplimentare, pentru a ajuta țările afectate să își reconstruiască economiile, a atenua impactul socio-economic al acestei crize și a consolida capacitățile sistemelor de sănătate publică din întreaga lume;

43. reamintește că drepturile omului fac parte integrantă din politica de acțiune externă a UE; reiterează nevoia de mai multă finanțare dedicată sprijinirii drepturilor omului în întreaga lume, cu un accent deosebit pe protejarea apărătorilor drepturilor omului, în special a celor care sunt expuși cel mai mult riscurilor; subliniază, în acest sens, necesitatea de a continua mecanismul în favoarea apărătorilor drepturilor omului (ProtectDefenders.eu) și de a crește finanțarea destinată acestuia; este de părere că UE ar trebui să se abțină, în mod strict, de la a acorda sprijin bugetar ca modalitate de a oferi asistență în țările care încalcă în mod flagrant standardele internaționale din domeniul drepturilor omului și al democrației sau care nu reușesc să își demonstreze angajamentul față de combaterea corupției; subliniază importanța misiunilor de observare a alegerilor, îndeosebi a celor desfășurate de grupuri ale societății civile locale, și solicită un nivel adecvat de finanțare;

44. solicită să se acorde fonduri suplimentare pentru acțiuni de comunicare strategică menite să contracareze campaniile de dezinformare, care sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a submina ordinea democratică din Uniune și din țările din imediata sa vecinătate; subliniază importanța proiectului emblematic „EU vs Disinfo” al Grupului operativ East Stratcom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) în lupta împotriva dezinformării, a propagandei și a influenței străine;

45. subliniază importanța acordării unui sprijin financiar adecvat pentru a clădi o veritabilă uniune europeană a apărării, pentru a promova autonomia strategică și pentru a consolida rolul UE la nivel mondial; subliniază în special că este important să fie menținută poziția sa privind sumele alocate Fondului european de apărare (FEA) și mobilității militare; subliniază că ar trebui să se asigure un sprijin continuu și o coordonare sporită a politicii și a acțiunilor din domeniul apărării desfășurate prin intermediul Agenției Europene de Apărare (AEA), al Programului de cooperare structurată permanentă (PESCO), al FEA și al altor inițiative; îndeamnă Comisia să asigure finanțarea cheltuielilor administrative și de funcționare ale AEA și ale PESCO de la bugetul Uniunii, restabilind astfel funcția bugetară a Parlamentului, astfel cum se prevede la articolul 41 din TUE;

46. reiterează faptul că noua arhitectură a instrumentelor de finanțare externă (IFE) ar trebui să consolideze coerența, responsabilitatea, eficiența și controlul democratic; subliniază necesitatea unui rol mai important al Parlamentului în orientarea strategică a noilor instrumente; se așteaptă să fie implicat dintr-un stadiu incipient în programarea (prealabilă) a noilor instrumente;

47. îndeamnă Comisia să evalueze și să se pregătească pentru toate scenariile posibile, pentru a asigura gestionarea financiară corespunzătoare a bugetului Uniunii, definind angajamente clare, evidențiind mecanisme și protejând bugetul UE; invită Comisia să se asigure că viitoarea participare a Regatului Unit la programele UE respectă un echilibru echitabil în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile;

48. își exprimă intenția ca Regatul Unit să rămână un partener cât mai apropiat în cât mai multe programe ale UE, în special Erasmus+ și Orizont Europa;

49. reamintește rolul fundamental pe care îl joacă agențiile UE în punerea în aplicare a obiectivelor de politică ale UE și reafirmă importanța dotării acestor organisme cu finanțare și resurse umane suficiente și predictibile pentru ca ele să-și poată îndeplini în mod eficient îndatoririle, opunându-se oricărei reduceri nejustificate și arbitrare a bugetelor lor în termeni reali; evidențiază rolul-cheie pe care îl joacă Agenția Europeană de Mediu în dezvoltarea sensibilizării cu privire la schimbările climatice, Autoritatea Europeană a Muncii în promovarea mobilității forței de muncă, precum și Biroul European de Sprijin pentru Azil și Agenția pentru Drepturi Fundamentale în sprijinirea solicitanților de azil care caută protecție în Europa;

50. în același timp, subliniază nevoia urgentă de a combate traficul de ființe umane și introducerea ilegală a persoanelor, precum și de a sprijini agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne ale UE care oferă asistență statelor membre la frontierele externe, spre exemplu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex); ia act de rolul pe care agenția Frontex este chemată să îl joace în contextul actualei crize a migrației care a survenit la frontierele externe ale UE cu Turcia; solicită să se asigure niveluri adecvate de finanțare pentru gestionarea frontierelor în bugetul pe 2021;

51. ia act de faptul că agențiilor care își desfășoară activitatea în domeniul securității, al asigurării aplicării legii și al cooperării în sfera justiției penale li se atribuie un număr din ce în ce mai mare de sarcini; solicită să se suplimenteze nivelul resurselor financiare și al efectivului de personal destinat acestor agenții, în special pentru Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), Oficiul European de Poliție (Europol), Colegiul European de Poliție (CEPOL), Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), precum și să se pună la dispoziție o finanțare adecvată și personalul necesar pentru organismele care vor fi implicate în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului;

52. își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul insuficient al finanțării și al personalului pus la dispoziția Parchetului European (EPPO) în cursul procedurii bugetare 2020 și, în perspectiva anului 2021, invită Comisia să suplimenteze personalul și resursele alocate acestui organism instituțional și să protejeze autonomia sa bugetară; subliniază că instituirea EPPO nu trebuie să conducă la o deteriorare a capacității Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) de a funcționa corespunzător;

53. ca urmare a recentei epidemii de COVID-19 din Europa și a necesității unui răspuns prompt, coordonat și coerent din partea UE, solicită de urgență Comisiei să furnizeze finanțarea adecvată și necesară pentru agențiile relevante ale UE care trebuie să își îndeplinească atribuțiile și să sprijine Comisia și statele membre în efortul de a aborda această pandemie, în special Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA); insistă ca Comisia și Consiliul să nu reducă resursele Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) și ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA);

54. subliniază necesitatea de a consolida în mod substanțial Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), ținând seama de sarcinile suplimentare care i-au fost conferite prin legislația recentă, inclusiv de pachetul privind energia curată; reamintește, de asemenea, că sunt necesare resurse suplimentare pentru ca Agenția de sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) să își poată îndeplini sarcinile prevăzute în Regulamentul privind OAREC și în Codul european al comunicațiilor electronice;

55. reamintește că nicio politică a Uniunii, fie că scopul ei este să abordeze criza COVID-19, fie că urmărește punerea în aplicare a Pactului verde european, nu poate fi pusă în aplicare în mod corespunzător fără sprijinul unei funcții publice europene specifice și fără finanțare suficientă;

56. consideră că, în contextul politic și economic actual, Conferința privind viitorul Europei ar trebui să beneficieze de sprijin suficient și la nivel bugetar și că Comisia Europeană, una dintre instituțiile implicate în acest proiect, ar trebui să fie dotată cu mijloacele necesare pentru a o transforma într-un succes;

57. solicită Comisiei Europene să își asume o poziție de lider prin puterea exemplului, asigurând un nivel ridicat de calitate și responsabilitatea socială a achizițiilor publice, astfel încât contractele să fie atribuite unor întreprinderi care respectă standardele de mediu și principalele norme în materie de drepturi ale lucrătorilor;

58. solicită să se realizeze o evaluare care să țină cont de dimensiunea de gen a perioadei bugetare precedente și să se pună în aplicare, în cadrul bugetului UE pe 2021, integrarea dimensiunii de gen în buget; prin urmare, se așteaptă ca Comisia să includă în proiectul său de buget o anexă care să prezinte informații specifice dimensiunii de gen privind obiectivele, intrările, realizările și rezultatele, prezentând, totodată, angajamentele de finanțare pentru egalitatea de gen și măsurile de urmărire aferente;

Un nivel suficient și realist al plăților

59. este hotărât să evite o nouă criză a plăților, în special în contextul pandemiei de COVID-19; reafirmă faptul că plafonul global al plăților trebuie să țină seama de volumul fără precedent al angajamentelor restante la sfârșitul anului 2020 care urmează să fie decontate în următorul CFM; constată, de asemenea, că, în 2021, creditele de plată se vor axa în mare măsură pe finalizarea programelor din perioada 2014-2020; insistă, totuși, ca acest lucru să nu împiedice inițierea de noi programe;

60. insistă, prin urmare, în conformitate cu măsurile din 2020, asupra necesității de a menține un nivel ridicat de lichiditate pentru statele membre ca parte a răspunsului la pandemia de COVID-19;

61. subliniază faptul că cooperarea dintre statele membre în domeniul impozitării veniturilor ar aduce înapoi în bugetele naționale ale acestora mult mai mult decât orice reducere a cheltuielilor bugetare anuale ale UE;

62. solicită Comisiei să se asigure că nu se acordă fonduri ale UE unor entități care fac obiectul unor măsuri restrictive ale UE (inclusiv contractanților sau subcontractanților, participanților la ateliere și/sau la cursuri de formare și beneficiarilor de sprijin financiar acordat terților);

63. își exprimă convingerea că trebuie să se interzică oricărei persoane juridice care este beneficiarul real al entităților cărora li se alocă fonduri din bugetul UE să primească fonduri din bugetul european actual și din cel viitor, în temeiul normelor Regulamentului privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, inclusiv plăți agricole directe și orice alte plăți, cheltuieli, garanții sau alte beneficii prevăzute în textul regulamentului, dacă aceasta se află într-o situație clară de conflict de interese, astfel cum este definit acest concept la articolul 61 din Regulamentul financiar (UE) 2018/1046;

64. își reafirmă poziția de lungă durată, potrivit căreia noile priorități politice și viitoarele provocări ale UE ar trebui finanțate prin credite noi, nu prin reducerea creditelor pentru programele existente; consideră că acest principiu ar trebui să se aplice și în cazul bugetelor rectificative;

65. ia act de faptul că, întrucât este vorba despre primul an al următorului CFM, care ar putea fi eventual aprobat, bugetul pe 2021 va fi primul care va reflecta o nouă nomenclatură bugetară; solicită Comisiei să implice în mod adecvat autoritatea bugetară în elaborarea acestuia; consideră că noua nomenclatură, deși mai bine aliniată la prioritățile de politică, trebuie să fie suficient de detaliată pentru a-i permite autorității bugetare să își îndeplinească în mod real rolul decizional, iar Parlamentului să își exercite în special rolurile de supraveghere și de monitorizare democratică;

66. ia act de faptul că, în calitate de componentă a autorității bugetare alese în mod direct de către cetățeni, Parlamentul își va îndeplini rolul politic și va prezenta propuneri de proiecte-pilot și de acțiuni pregătitoare, exprimându-și viziunea politică pentru viitor; se angajează, în acest context, să propună un pachet de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare elaborate în strânsă cooperare cu toate comisiile sale, pentru a găsi echilibrul just între voința politică și fezabilitatea tehnică, evaluată de Comisie;

°

° °

67. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE (21.4.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la Orientările pentru bugetul pe 2021 – Secțiunea III</Titre>

<DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Nikos Androulakis</Depute>

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. solicită un buget ambițios pentru 2021 care să permită UE să facă față provocărilor în materie de politică externă, să își îndeplinească obiectivele și să depună eforturi în vederea realizării obiectivului de a atinge autonomia strategică;

2. este preocupat de răspândirea rapidă în întreaga lume a pandemiei de COVID-19 și de impactul acesteia asupra țărilor afectate; este convins că cooperarea internațională este esențială pentru depășirea acestei crize mondiale; consideră că UE ar trebui să își asume un rol de lider în cadrul eforturilor globale de limitare a pandemiei și de atenuare a impactului acesteia; invită UE să dea dovadă de solidaritate cu țările terțe afectate, în special cele din imediata sa vecinătate, inclusiv prin mobilizarea de resurse suplimentare prin intermediul instrumentelor de finanțare externă ale UE pentru a ajuta țările afectate să își reconstruiască economiile, să atenueze impactul socio-economic al acestei crize și să consolideze capacitățile sistemelor de sănătate publică din întreaga lume;

3. subliniază importanța strategică a politicii de extindere în Balcanii de Vest și a politicii de vecinătate a UE; subliniază necesitatea de a majora finanțarea pentru țările din Balcanii de Vest și țările din vecinătatea estică și sudică, cu scopul de a sprijini reformele politice și economice, punând accentul pe partenerii cei mai angajați, pe baza principiului „mai mult pentru mai mult și mai puțin pentru mai puțin”; reamintește necesitatea de a aplica o condiționalitate strictă în ceea ce privește sprijinul financiar; insistă asupra necesității de a sprijini în mod deosebit forțele proeuropene și prodemocratice din aceste regiuni, încurajând astfel dezvoltarea valorilor UE și respectarea statului de drept;

4. este de părere că instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) ar trebui să își concentreze finanțarea în domeniile de funcționare ale instituțiilor democratice, ale statului de drept, bunei guvernanțe și administrației publice; reamintește că Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord și solicită dispoziții financiare adecvate pentru a sprijini reformele politice și alinierea la acquis;

5. subliniază că alocările financiare din cadrul IPA III ar trebui să fie condiționate de respectarea valorilor europene, cum ar fi statul de drept, independența sistemului judiciar, procesul democratic, respectarea valorilor fundamentale și relațiile de bună vecinătate; invită Comisia să monitorizeze implementarea condiționalității; solicită Comisiei să utilizeze fondurile alocate în prezent în cadrul instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) pentru a sprijini, prin intermediul gestionării directe de către UE, societatea civilă din Turcia, apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii, precum și să creeze mai multe oportunități de contacte interpersonale, dialog universitar, acces al studenților turci la universitățile europene și platforme media pentru jurnaliști, cu scopul de a proteja și promova valorile și principiile democratice, drepturile omului și statul de drept;

6. reamintește evoluțiile îngrijorătoare din țările din vecinătatea sudică, inclusiv conflictele continue din Siria și Libia, ascensiunea extremismului și valurile de refugiați și migranți; invită Comisia să aloce resurse financiare adecvate pentru țările din vecinătatea sudică în cadrul noii structuri a IFE;

7. având în vedere creșterea nesiguranței și a instabilității în regiune, solicită Comisiei să intensifice sprijinul financiar acordat Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) în 2021, pentru a asigura servicii de bază neîntrerupte pentru milioane de refugiați palestinieni și pentru a-i permite agenției să își exercite mandatul de importanță critică; regretă distrugerile și confiscările continue ale ajutoarelor umanitare finanțate de UE în Cisiordania; este preocupat de lipsa de hotărâre a SEAE și a Comisiei, evidențiată de Curtea de Conturi Europeană, pentru a obține despăgubiri din partea autorităților israeliene, astfel cum a solicitat Parlamentul în rezoluția sa din septembrie 2018;

8. își reiterează apelul pentru o reexaminare aprofundată și cuprinzătoare a relațiilor dintre UE și Egipt, în special a programului de asistență al UE; după cum a subliniat în rezoluția sa din octombrie 2019, consideră că situația drepturilor omului din Egipt necesită o revizuire serioasă a operațiunilor de sprijin bugetar ale Comisiei și solicită ca asistența UE să fie limitată la sprijinirea, în principal, a societății civile;

9. reamintește că diverși lideri politici europeni au subliniat importanța promovării în mod semnificativ a relațiilor cu continentul african și, prin urmare, subliniază necesitatea de a trece de la vorbe la fapte și de a oferi o finanțare adecvată pentru a aborda multiplele provocări și oportunități comune pe termen scurt, mediu și lung pe care Europa și Africa nu le pot înfrunta decât împreună;

10. solicită Comisiei să prezinte o strategie cuprinzătoare a UE privind zona arctică, care să ia în considerare toate aspectele geopolitice și geostrategice, precum și schimbările climatice rapide din regiune; solicită Comisiei să includă regiunea arctică în programul de lucru pentru 2020;

11. salută propunerea făcută de președinta Comisiei, Ursula van der Leyen, de a crea o „comisie geopolitică”; reiterează însă necesitatea de a asigura îndeplinirea altor priorități și valori ale UE, cum ar fi protejarea drepturilor omului, egalitatea de gen, protejarea mediului și drepturile minorităților; subliniază, prin urmare, că este necesar ca aspectele de mai sus să fie protejate concomitent cu crearea unei noi Uniuni Europene „geopolitice”;

12. reamintește că drepturile omului fac parte integrantă din politica de acțiune externă a UE; reiterează nevoia de mai multă finanțare dedicată sprijinirii drepturilor omului în întreaga lume, cu un accent deosebit pe protejarea apărătorilor drepturilor omului, în special a celor care sunt expuși cel mai mult riscurilor; subliniază, în acest sens, necesitatea de a continua mecanismul în favoarea apărătorilor drepturilor omului (ProtectDefenders.eu) și de a crește finanțarea destinată acestuia; este de părere că UE ar trebui să se abțină, în mod strict, de la a acorda sprijin bugetar ca modalitate de a oferi asistență în țările care nu respectă în mod flagrant standardele internaționale din domeniul drepturilor omului și al democrației sau care nu reușesc să își demonstreze angajamentul față de combaterea corupției; subliniază importanța misiunilor de observare a alegerilor, îndeosebi a celor desfășurate de grupuri ale societății civile locale, și solicită un nivel adecvat de finanțare;

13. solicită să se acorde fonduri suplimentare pentru acțiuni de comunicare strategică menite să contracareze campaniile de dezinformare, care sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a submina ordinea democratică din Uniune și din țările din imediata sa vecinătate; subliniază importanța proiectului emblematic „EU vs Disinfo” al grupului operativ East Stratcom din cadrul SEAE în lupta împotriva dezinformării, propagandei și influenței străine;

14. subliniază că schimbările climatice modifică peisajul geopolitic, sporind totodată nevoile umanitare în numeroase părți ale lumii; insistă asupra faptului că următorul buget ar trebui să ajute Uniunea să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul Acordului de la Paris, ar trebui să fie pe deplin aliniat cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la mai puțin de 1,5°C și ar trebui să contribuie la stoparea și inversarea declinului biodiversității; subliniază, în acest sens, că este important ca bugetul să țină cont cu adevărat de aspectele legate de climă și de mediu (inclusiv de biodiversitate); insistă că ar trebui depuse toate eforturile pentru a se asigura că obiectivul general privind integrarea aspectelor legate de climă este atins în întreaga perioadă 2021-2027;

15. subliniază importanța integrării perspectivei de gen și necesitatea unor indicatori adecvați și a unei metodologii specifice, precum și a unei monitorizări periodice, pentru a analiza impactul bugetului UE asupra egalității de gen; invită SEAE să îmbunătățească echilibrul geografic și de gen în rândul personalului său; subliniază necesitatea unor măsuri specifice pentru a asigura prezența consilierilor pe probleme de gen în delegațiile UE și în misiunile și operațiile PSAC;

16. insistă că bugetul pentru politica externă și de securitate comună ar trebui să se concentreze asupra domeniilor prioritare, atât din punct de vedere geografic, cât și tematic, și asupra domeniilor în care acțiunea UE poate aduce cea mai mare valoare adăugată;

17. subliniază importanța acordării unui sprijin financiar adecvat pentru a clădi o veritabilă uniune europeană a apărării, pentru a promova autonomia strategică și pentru a consolida rolul UE la nivel mondial; subliniază în special că este important să fie menținută poziția Parlamentului privind sumele alocate Fondului european de apărare (FEA) și mobilității militare; subliniază că ar trebui să se asigure un sprijin continuu și o coordonare sporită a politicii și a acțiunilor din domeniul apărării în cadrul AEA, PESCO, FEA și al altor inițiative; îndeamnă Comisia să asigure finanțarea cheltuielilor administrative și de funcționare ale Agenției Europene de Apărare și a cooperării structurate permanente de la bugetul Uniunii, restabilind astfel funcția bugetară a Parlamentului, astfel cum se prevede la articolul 41 din TUE;

18. subliniază importanța menținerii poziției Parlamentului în ceea ce privește suma alocată programului spațial european, care consolidează rolul Europei ca actor mondial și reprezintă un atu important pentru securitatea și apărarea sa;

19. observă că o nouă generație de instrumente de finanțare externă (IFE) va intra în vigoare în 2021, inclusiv un instrument global raționalizat, care să înlocuiască majoritatea IFE existente;

20. reiterează faptul că arhitectura noului IFE ar trebui să consolideze coerența, responsabilitatea, eficiența și controlul democratic; subliniază necesitatea unui rol mai important al Parlamentului în orientarea strategică a noilor instrumente; se așteaptă să fie implicat dintr-un stadiu incipient în programarea (prealabilă) a noilor instrumente;

21. solicită o mai mare transparență și un control mai riguros al finanțării IFE în țările beneficiare, pentru a asigura că resursele financiare sunt utilizate în modul cel mai eficient și mai eficace posibil; solicită organizarea periodică a unor schimburi între Parlament și Comisie prin intermediul unui dialog structurat, care să îi permită Parlamentului să evalueze în detaliu cum este utilizat bugetul; solicită o cooperare și o consultare sporite cu beneficiarii locali pe parcursul etapelor de planificare și de execuție a bugetului; subliniază necesitatea de a promova vizibilitatea IFE prin sensibilizarea cu privire la impactul pozitiv și la beneficiile lor, pentru a consolida impactul finanțării și a îmbunătăți diplomația publică a UE;

22. solicită Comisiei să pregătească planurile de urgență în timp util pentru a asigura continuitatea finanțării în cazul în care noile programe nu sunt adoptate în timp util înainte de începerea noului cadru financiar multianual (CFM);

23. îndeamnă Comisia să prezinte o nomenclatură bugetară diferențiată pentru noile instrumente de finanțare externă, în special prin includerea a cel puțin unei linii bugetare pentru fiecare țară terță care primește sume semnificative din asistența UE; subliniază că, în contextul unui set de instrumente mai raționalizat, structura bugetului trebuie să fie suficient de detaliată și de transparentă pentru a-i permite Parlamentului să își îndeplinească funcțiile bugetare în mod eficace și să își îndeplinească rolul de supraveghere.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.4.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

51

14

5

Membri titulari prezenți la votul final

Alviina Alametsä, Alexander Alexandrov Yordanov, Maria Arena, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Reinhard Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Katalin Cseh, Tanja Fajon, Anna Fotyga, Michael Gahler, Kinga Gál, Giorgos Georgiou, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Márton Gyöngyösi, Sandra Kalniete, Karol Karski, Dietmar Köster, Stelios Kouloglou, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Miriam Lexmann, Nathalie Loiseau, Antonio López-Istúriz White, Lukas Mandl, Thierry Mariani, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Gheorghe-Vlad Nistor, Urmas Paet, Demetris Papadakis, Kostas Papadakis, Tonino Picula, Manu Pineda, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Diana Riba i Giner, Jérôme Rivière, María Soraya Rodríguez Ramos, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Jacek Saryusz-Wolski, Andreas Schieder, Radosław Sikorski, Sergei Stanishev, Tineke Strik, Hermann Tertsch, Hilde Vautmans, Harald Vilimsky, Idoia Villanueva Ruiz, Viola Von Cramon-Taubadel, Thomas Waitz, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Isabel Wiseler-Lima, Salima Yenbou, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Nikos Androulakis, Nicolas Bay

 


 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

51

+

NI

Fabio Massimo Castaldo, Márton Gyöngyösi

PPE

Alexander Alexandrov Yordanov, Traian Băsescu, Michael Gahler, Kinga Gál, Sunčana Glavak, Sandra Kalniete, Andrius Kubilius, David Lega, Miriam Lexmann, David McAllister, Lukas Mandl, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Gheorge-Vlad Nistor, Radosław Sikorski, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko

Renew

Petras Auštrevičius, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Bernatd Guetta, Ihan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Javier Nart, Urmas Paet, María Soraya Rodríguez Ramos, Hilde Vautmans

S&D

Nikos Androulakis, Maria Arena, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Raphaël Glucksmann, Dietmar Köster, Sven Mikser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Andreas Schieder, Sergei Stanishev

Verts/ALE

Alviina Alametsä, Reinhard Bütikofer, Diana Riba I Giner, Tineke Strik, Viola Von Cramon-Taubadel, Thomas Waitz, Salima Yenbou

 

14

-

ECR

Anna Fotyga, Katol Karksi, Jacek Saryusz-Wolski, Hermann Tertsch, Jan Witold Waszczykowski, Charlie Weimers

ID

Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Susanna Ceccardi, Thierry Mariani, Jérôme Rivière, Harald Vilimsky, Nicolas Bay

NI

Kostas Papadakis

 

5

0

GUE/NGL

Giorgos Georgiou, Stelios Kouloglou, Manu Pineda, Idoia Villanueva Ruiz

PPE

Antonio López-Istúriz White

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 


 

PROIECT DE POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete</CommissionInt>


<Titre>referitor la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2021, secțiunea III – Comisia</Titre>

<DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>

În numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale: <Depute>Lucia Ďuriš Nicholsonová</Depute> (Președintă)

 



AMENDAMENTE

 

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale îi prezintă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, următoarele amendamente:

<RepeatBlock-Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>1</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Referirea 13 a (nouă)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

 având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>2</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Considerentul Ga (nou)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Ga. întrucât printre obiectivele principale ale Comisiei se numără contribuția la combaterea sărăciei în rândul copiilor, sprijinirea tinerilor prin acces la educație și oportunități prin care să atingă prosperitatea, precum și prin creșterea numărului de femei pe piața forței de muncă;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>3</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Punctul 3 a (nou) și 3 b (nou)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

3a. reamintește că viitorul buget al UE ar trebui să contribuie la integrarea aspectelor legate de climă și de biodiversitate dincolo de nivelurile anticipate ale cheltuielilor vizate, prin integrarea obiectivelor privind clima și mediul în procesul decizional al tuturor politicilor și programelor și pe parcursul întregului ciclu de elaborare a politicilor și urmărind obiectivul unei tranziții echitabile, care nu lasă pe nimeni în urmă;

 

3b. salută, de asemenea, faptul că Pactul ecologic european ar putea crea locuri de muncă și este determinat să asigure condiții decente de muncă pentru toți; prin urmare, este convins că Pactul ecologic european trebuie să fie însoțit de intervenții care să vizeze în special protecția lucrătorilor;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>4</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Punctul 3 c (nou)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

3c. subliniază că fondurile de tranziție nu ar trebui să acopere doar conversia lucrătorilor din domeniul cărbunelui și al combustibililor fosili, ci trebuie, de asemenea, să ia în considerare toate sectoarele potențial implicate, inclusiv sectorul oțelului;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>5</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Punctul 4</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

4.  este preocupat de riscul apariției unei noi crize financiare, astfel cum subliniază instituțiile financiare internaționale, având în vedere creșterea datoriei publice și private la nivel mondial (322 % din PIB-ul mondial); își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialele consecințe sociale și politice ale unei astfel de crize — preconizate de Fondul Monetar Internațional (FMI) a fi de zece ori mai aspră decât în perioada de după 2008 — dacă UE nu este dotată cu noi instrumente de protecție a coeziunii sociale;

4.  este preocupat de riscul apariției unei noi crize financiare, astfel cum subliniază instituțiile financiare internaționale, având în vedere creșterea datoriei publice și private la nivel mondial (322 % din PIB-ul mondial); își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialele consecințe sociale și politice ale unei astfel de crize — preconizate de Fondul Monetar Internațional (FMI) a fi de zece ori mai aspră decât în perioada de după 2008 — dacă UE nu este dotată cu noi instrumente de protecție a coeziunii sociale, de păstrare a locurilor de muncă și de prevenire a concedierilor în masă;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>6</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Titlul secțiunii, punctele 4 a, 4 b, 4 c, 4 d, 4 e, 4 f, 4 g, 4 h (noi)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

…și protejarea cetățenilor UE de următoarea criză financiară

...și garantarea și realizarea unei coeziuni sociale, economice și teritoriale depline

 

4a. reamintește că o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, investiții bine orientate și o politică fiscală sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă de calitate și pentru o mai mare prosperitate pentru toți;

 

4b. insistă, prin urmare, ca Pactul ecologic sa ducă la realizarea unui progres social prin creșterea bunăstării tuturor și reducerea inegalităților sociale, a dezechilibrelor economice dintre statele membre și a decalajelor dintre genuri și generații; consideră că o tranziție justă nu trebuie să lase în urmă nici persoane, nici regiuni și că trebuie să soluționeze inegalitățile sociale și economice; reiterează faptul că tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și către o societate durabilă trebuie realizată în paralel cu implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;

 

4c. sprijină, prin urmare, un buget ambițios pentru 2021 în vederea implementării în continuare a Pilonului european al drepturilor sociale, pe baza unei creșteri durabile a unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate, cu scopul de a realiza ocuparea deplină a forței de muncă și progresul social, promovând egalitatea pentru toți și solidaritatea între generații și protejând drepturile copilului, astfel cum sunt consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană; subliniază, în special, importanța unei finanțări adecvate pentru a sprijini măsurile de promovare a egalității și a accesului egal la piața muncii pentru bărbați și femei; reamintește, de asemenea, importanța unei finanțări adecvate și a altor instrumente care promovează sprijinirea legislației și a politicilor de combatere a discriminării, precum și implementarea acestora;

 

4d. subliniază că implementarea celor de mai sus necesită politici sociale finanțate în mod corespunzător și subliniază, prin urmare, necesitatea de a consolida instrumentele existente care contribuie la aceste obiective, în special Fondul social european + (FSE+) [inclusiv Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI)], Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG);

 

4e. reamintește necesitatea de a direcționa fondurile structurale și investițiile mai eficient către promovarea creșterii favorabile incluziunii, reducerea inegalităților și stimularea convergenței sociale ascendente;

 

4f. avertizează că orice reducere a bugetului pentru aceste domenii ar putea afecta eficacitatea acestor politici și atingerea obiectivelor lor; insistă, prin urmare, ca acestea să fie menținute în următorul CFM și să fie puse în aplicare în continuare, în principal prin intermediul granturilor;

 

4g. reiterează că aceste fonduri creează sinergii care contribuie la reducerea divergențelor și inegalităților sociale pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă în acest proces;

 

4h. în plus, subliniază necesitatea de a asigura o tranziție lină între actuala perioadă de finanțare și noul CFM, în special între actualul FSE, YEI, FEAD și EaSI, către noul FSE +;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>7</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Punctul 4 i (nou)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

4i.  solicită o finanțare suficientă pentru a sprijini investițiile în locuințe, astfel încât să se abordeze în mod eficient problemele din ce în ce mai mari precum lipsa locuințelor la prețuri accesibile, condițiile precare de locuit, excluziunea locativă și lipsa de adăpost;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>8</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Punctul 4 j (nou)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

4j.  reamintește că este important să se asigure că nimeni nu este lăsat în urmă; susține, prin urmare, un buget al UE care să promoveze egalitatea în toate etapele vieții persoanelor – de la început până la sfârșit; în acest sens, solicită crearea unui program de sprijinire a statelor membre care doresc să înființeze sau să consolideze o rețea publică și universală de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, precum și o rețea publică pentru persoanele dependente de sistemul de îngrijire, cum ar fi persoanele cu dizabilități sau cele cu nevoi de îngrijire pe termen lung;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>9</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Punctele 4 k, 4 l, 4 m, 4 n, 4 o (noi)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

4k. reamintește că șomajul în rândul tinerilor este în continuare la un nivel inacceptabil de ridicat și este caracterizat de disparități semnificative între statele membre;

 

4l. prin urmare, reiterează importanța unei finanțări adecvate și a altor instrumente care să promoveze măsuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor și care să sporească șansele de angajare ale tinerilor, și anume YEI și Erasmus +;

 

4m. de asemenea, ia act de propunerea Comisiei de a integra YEI în FSE+ pentru perioada de programare 2021-2027, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de claritate în ceea ce privește resursele anuale actuale dedicate combaterii șomajului în rândul tinerilor în cadrul viitorului FSE +, în special în ceea ce privește concentrările tematice din Regulamentul privind FSE +; subliniază necesitatea de a menține nivelul de finanțare pentru a combate șomajul în rândul tinerilor cel puțin la nivelul perioadei de programare anterioare;

 

4n. salută angajamentul asumat de președinta Comisiei, Ursula van der Leyen, în orientările sale politice de a consolida Garanția pentru tineret, transformând-o într-un instrument permanent cu un buget mai mare și o raportare periodică;

 

4o. solicită ca în 2021 să se asigure finanțarea pentru implementarea în continuare a Garanției pentru tineret în statele membre;

</Amend>

 

<Amend>Amendamentul  <NumAm>10</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Punctele 10 a, 10 b, 10 c, 10 e (noi)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

10a. regretă faptul că peste un sfert din toți copiii din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială;

 

10b. salută, în acest sens, angajamentul Comisiei de a crea Garanția europeană pentru copii pentru a contribui la garantarea faptului că toți copiii din Europa expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială au acces la cele mai elementare drepturi, cum ar fi asistența medicală, îngrijirea pentru copii, educația, alimentația adecvată și locuințe decente;

 

10c. reamintește cu fermitate că această inițiativă este, de asemenea, legată de negocierile privind CFM și solicită integrarea Garanției europene pentru copii în viitorul FSE +, cu o finanțare nouă de cel puțin 5,9 miliarde EUR pentru întreaga perioadă a CFM 2021-2027;

 

10d. reamintește rolul instrumentelor UE în sprijinirea întreprinderilor și a lucrătorilor în tranziția acestora către o economie digitală și mai ecologică; reiterează importanța educației și formării profesionale (EFP) în era digitalizării; invită Comisia să exploreze noi oportunități de sprijinire a programelor EFP, în special în domeniul dezvoltării de programe informatice și al tehnologiilor informației;

 

10e. solicită ca bugetul pe 2021 să acorde o atenție deosebită nevoilor și relațiilor cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM), întrucât acestea pot fi deosebit de vulnerabile la impactul negativ al schimbărilor climatice; subliniază, prin urmare, că trebuie îmbunătățit accesul la finanțare pentru TTPM, deoarece acestea dispun de resurse administrative și de o expertiză limitate din cauza statutului și dimensiunii lor speciale;

</Amend>

 

<Amend>Amendamentul  <NumAm>11</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Punctul 12</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

12.  este hotărât să evite o nouă criză a plăților; reafirmă faptul că plafonul global de plăți trebuie să țină seama de volumul fără precedent al angajamentelor restante la sfârșitul anului 2020 care urmează să fie decontate în următorul CFM; constată, de asemenea, că, în 2021, creditele de plată se vor axa în mare măsură pe finalizarea programelor din perioada 2014-2020; insistă totuși că acest lucru nu ar trebui să împiedice lansarea de noi programe;

12.  este hotărât să evite o nouă criză a plăților; reafirmă faptul că plafonul global de plăți trebuie să țină seama de volumul fără precedent al angajamentelor restante la sfârșitul anului 2020 care urmează să fie decontate în următorul CFM; constată, de asemenea, că, în 2021, creditele de plată se vor axa în mare măsură pe finalizarea programelor din perioada 2014-2020; insistă totuși că acest lucru nu ar trebui să împiedice lansarea de noi programe și nu ar trebui să se facă în detrimentul FSE+;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>12</NumAm>

<DocAmend>Propunere de rezoluție</DocAmend>

<Article>Punctul 14 a (nou)</Article>

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

14a. solicită să se acorde o atenție deosebită asigurării unei tranziții fără sincope pentru finanțare în cadrul axei actuale Progress a EaSI;

</Amend>

</RepeatBlock-Amend>


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE

Dlui Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021 - Secțiunea III </Titre><DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>

Domnule Președinte,

În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru dezvoltare a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră. Prin procedură scrisă, comisia a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

Comisia pentru dezvoltare a examinat chestiunea în cauză în cursul reuniunii sale din 21 aprilie 2020. La această reuniune, s-a hotărât să i se solicite Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea sugestiilor următoare în propunerea sa de rezoluție.

 

Cu stimă,

Tomas Tobé

SUGESTII

 

1. îndeamnă Consiliul să își finalizeze mandatele de negociere pentru noul cadru financiar multianual (CFM) și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI);

2. subliniază faptul că poziția Parlamentului în primă lectură privind IVCDCI a fost adoptată la 4 martie 2019, iar mandatul său privind IVCDCI a fost reconfirmat la 8 octombrie 2019; reamintește poziția Parlamentului în favoarea alocării a 45 % din bugetul total al IVCDCI pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, gestionarea și protejarea mediului, biodiversitate și combaterea deșertificării, precum și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației și ale strămutării forțate, integrând în același timp un accent puternic pe promovarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor femeilor, copiilor, refugiaților, persoanelor strămutate, persoanelor LGTBI, persoanelor cu handicap, populațiilor indigene și ale minorităților etnice și religioase;

3. subliniază că obiectivele noastre principale pentru următorul exercițiu bugetar vor fi îmbunătățirea coeziunii dintre statele membre, consolidarea solidarității cu partenerii noștri și punerea în aplicare a Agendei 2030;

4. reafirmă că Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să își onoreze angajamentele colective, în special în ceea ce privește obiectivul de 0,7 % AOD/VNB, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și Acordul de la Paris[[1]], precum și obiectivele în materie de sănătate, educație și egalitate de gen;

5. solicită punerea în aplicare a principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării (CPD), consacrat la articolul 208 din TFUE, și identificarea clară a responsabilităților diferitelor organisme ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor privind CPD;

6. reamintește că Uniunea trebuie să fie pregătită să combată COVID-19 la nivel mondial prin sprijinirea țărilor sale partenere; subliniază că fondurile UE trebuie utilizate într-un mod care să dea dovadă de solidaritate internațională față de cei mai vulnerabili din lume; consideră că UE trebuie să sprijine mai mult OMS și UNHCR; solicită sprijinul UE pentru sistemele de sănătate fragile din Africa, America Latină și Asia;

7. solicită UE să încurajeze cooperarea și contactele multilaterale pentru a obține soluții internaționale coordonate la criza COVID-19; consideră că UE și statele membre trebuie să facă apel la organizațiile financiare multilaterale pentru a suspenda temporar sau chiar a lua în calcul posibilitatea de a anula parțial rambursarea datoriei instituționale, astfel încât aceasta să poată fi aliniată la cea mai mare prioritate a lor, și anume lupta împotriva COVID-19; consideră că, în condițiile în care multe țări din Africa, America Latină și Asia întâmpină dificultăți grave în a oferi îngrijiri medicale de bază unui număr enorm de persoane în mijlocul unei crize a sănătății, UE și comunitatea internațională trebuie să reducă toate poverile care scad capacitatea țărilor partenere de a face față pandemiei.


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR

Dlui Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru procedura bugetară 2021 – Secțiunea III</Titre> <DocRef> 2019/2213(BUD) </DocRef>

 

Stimate domnule Van Overtveldt,

 

Comisia pentru control bugetar (CONT) recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, să țină seama de următoarele preocupări în elaborarea orientărilor Parlamentului European pentru procedura bugetară 2021

 

Angajamente restante (RAL)

1. Comisia CONT este preocupată de următoarele aspecte:

- angajamentele restante (RAL) au continuat să crească în 2018, ajungând la 281,2 miliarde EUR la sfârșitul anului 2018 (comparativ cu 267,3 miliarde EUR în 2017) și au crescut cu 36 % (73,7 miliarde EUR) în ultimii șapte ani începând din 2011, anul corespunzător din CFM anterior;

- pe baza previziunilor pe termen lung ale Comisiei, angajamentele restante vor ajunge la 313,8 miliarde EUR până în 2023;

2. Comisia CONT invită Comisia să își îmbunătățească previziunile financiare și să ajute țările să găsească proiecte eligibile cu o clară valoare adăugată europeană;

3. Comisia CONT evidențiază că riscul insuficienței creditelor de plată este cu atât mai mare cu cât execuția fondurilor ESI a fost și mai întârziată decât în CFM anterior; în acest sens, Comisia noastră subliniază faptul că, în 9 din cele 13 state membre care au aderat la Uniune începând cu 2004, angajamentele restante reprezintă peste 15 % din cheltuielile lor guvernamentale anuale; lipsa creditelor de plată pentru a acoperi toate sumele ar putea reprezenta o provocare majoră financiară și politică, atât în aceste țări, cât și în cadrul Uniunii;

4. Comisia CONT invită Comisia să ia măsuri pentru a evita presiunile inutile asupra nivelului creditelor de plată în primii ani ai CFM pentru perioada de programare 2021-2027; Comisia CONT invită autoritatea bugetară:

 să asigure un echilibru adecvat între creditele de angajament și creditele de plată pentru următorul CFM prin majorarea creditelor de plată, modificarea normelor privind angajamentele sau reducerea creditelor de angajament;

 în acest context, să ia în considerare posibilitatea unei sume ridicate a cererilor de plată în 2021 și 2022 și faptul că creditele de plată neutilizate nu pot fi transferate în următorul CFM;

 să consolideze capacitățile administrative din statele membre pentru a permite punerea în aplicare în timp util a programelor; reiterează, în acest sens, necesitatea acordării de asistență tehnică sporită statelor membre de către Comisie, pentru a se asigura că punerea în aplicare a programului rămâne în limitele datelor stabilite și respectă cerințele legale;

 să pună capăt regulii n+3, în conformitate cu solicitarea sa din cadrul Descărcării de gestiune 2018 a Comisiei Europene; subliniază necesitatea de a reduce dezangajarea automată pentru perioada de programare 2021-2027 la n+2 pentru a impulsiona statele membre să pună rapid în aplicare programele;

 să depună eforturi pentru simplificarea cererilor de finanțare, gestionare și raportare facilitată în cadrul programelor; subliniază că un exces de reglementări și proceduri la nivel național, regional și local împiedică îndeplinirea obiectivelor de politică și crește riscul suprareglementării; subliniază că astfel de sarcini administrative suplimentare constituie o sursă inutilă de erori;

 să demareze ordonat noul cadru financiar multianual (CFM) și punerea în aplicare a programelor noi și în curs de desfășurare în 2021; având în vedere dezacordul în curs între statele membre și cu Parlamentul cu privire la domeniul de aplicare al noului CFM, Comisia CONT invită Comisia să prezinte un plan de urgență care să acopere bugetul pe 2021 și să prelungească programele din cadrul actualului CFM pentru a asigura fiabilitatea planificării și ordinea bugetului UE;

Absorbția fondurilor în timp util

5. Comisia CONT este preocupată de faptul că execuția fondurilor structurale rămâne în urmă, iar situația este și mai gravă decât la momentul comparabil din perioada de programare anterioară: în timp ce, în prezent, rata medie de absorbție este sub 40 %, aceasta a fost sub 60 % la momentul comparabil în perioada de programare 2007-2013;

6.  Comisia CONT invită Comisia să prezinte un raport privind totalul plăților din cadrul actualului CFM, care sunt planificate înainte de 2022/2023 din cauza regulii n+3 (programe din vechiul CFM care se extind până la jumătatea noului CFM);

7.  Comisia noastră invită Comisia și statele membre în cauză să instituie un plan de acțiune în prima jumătate a anului 2020, cu scopul de a accelera execuția fondurilor ESI în perioada de programare actuală, cu stimulente clare pentru absorbția eficace a fondurilor disponibile;

Conflictele de interese

8. Comisia CONT atrage atenția asupra articolului 61 din Regulamentul financiar, care a intrat în vigoare la 2 august 2018; articolul a extins definiția conflictelor de interese; Comisia CONT invită Comisia, în calitatea sa de „gardian al tratatelor”, să combată toate formele de conflict de interese și să evalueze periodic măsurile preventive adoptate de statele membre pentru evitarea acestora;

9.  Comisia CONT invită Comisia să propună orientări comune pentru evitarea conflictelor de interese în cazul politicienilor de rang înalt; în plus, Comisia CONT îndeamnă colegiuitorul să adopte standarde etice comune pentru toate aspectele legate de conflictele de interese și invită Comisia să promoveze difuzarea celor mai bune practici între statele membre; Comisia CONT subliniază că, având în vedere problemele existente în anumite state membre cu privire la conflictul de interese în distribuirea fondurilor Uniunii în cadrul gestiunii partajate, nu este acceptabil ca unii membri ai Consiliului European, anumiți membri ai guvernelor naționale și funcționarii să ia decizii cu privire la distribuirea și gestionarea subvențiilor UE de care pot beneficia ei înșiși, membrii familiilor lor sau structurile oligarhice;

Parchetul European (EPPO)

 

10. Comisia CONT subliniază că crearea Parchetului European marchează un salt calitativ în protejarea intereselor financiare ale Uniunii;

 

11.  Comisia CONT critică subfinanțarea și deficitul de personal cu care se confruntă Parchetul European în etapa sa de constituire prevăzută de către Comisie; Comisia CONT evidențiază că Parchetul European ar putea avea de prelucrat până la 3 000 de cazuri și că, astfel, are nevoie de cel puțin 76 de posturi suplimentare și de 8 milioane EUR pentru a deveni pe deplin funcțional până la sfârșitul anului 2020; Comisia CONT încurajează ferm Comisia să prezinte un proiect de buget rectificativ; Comisia CONT subliniază că orice majorare a bugetului sau a postului pentru EPPO nu trebuie să fie făcută în detrimentul bugetelor și schemelor de personal ale OLAF sau Eurojust; se opune, în special, reducerii cu 45 de posturi a schemei de personal a OLAF; subliniază că OLAF suferă deja de subfinanțare și de personal insuficient și că transferarea mai multor resurse de la OLAF către EPPO ar putea crește riscul de a continua utilizarea abuzivă a fondurilor UE, care rămâne nedepistată; subliniază că acest lucru ar putea conduce la o scădere a resurselor proprii tradiționale ale UE și la o creștere a TVA-ului transfrontalier și a fraudei vamale, afectând astfel veniturile UE;

 

12.  subliniază că Eurojust s-a confruntat deja cu dificultăți în cooperarea internațională, în special în domeniul criminalității transfrontaliere din cauza echipamentelor inadecvate; consideră că este inacceptabil să se consolideze Parchetul European în detrimentul Eurojust; invită Comisia să asigure finanțarea adecvată a acestor organizații; subliniază că EPPO, OLAF, Europol și Eurojust sunt toate esențiale pentru combaterea fraudei fiscale transfrontaliere și a fraudei vamale și pentru prevenirea utilizării necorespunzătoare a fondurilor UE;

 

13.  Comisia CONT deplânge faptul că, în prezent, există mecanisme de control solide și ample în zone cu erori minore, în timp ce în cazurile transfrontaliere sunt mobilizate mult mai puține resurse financiare și personal; subliniază consecințele negative evidente asupra colectării de venituri în detrimentul UE și, astfel, al statelor membre;

 

14.  Comisia CONT constată că, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul privind EPPO, EPPO a fost înființat ca organism instituțional al Uniunii Europene, însă în bugetul pentru 2020, la rubrica „Comisie”, EPPO este prezentat ca fiind o agenție; Comisia noastră este preocupată că această situație nu garantează în mod adecvat independența necesară a EPPO și invită Comisia să prezinte bugetul EPPO în viitoarea rubrică 7 (administrație) menționând EPPO ca organism independent, alături de celelalte organisme și instituții, în loc să îl includă în viitoarea rubrică 2 (Comisia) alături de agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne;

 

 

 

Cu deosebită considerație,

 

 

 

 

 

Monika Hohlmeier

Președinta Comisiei CONT și raportoare pentru descărcarea de gestiune a Comisiei

 

 

 

 


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

GR/av

D(2020) 11953

Dlui Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021 – secțiunea III</Titre> <DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>

Stimate domnule Van Overtveldt,

Având în vedere răspândirea epidemiei de coronavirus (COVID-19) și modificarea în consecință a calendarului de activități al Parlamentului pentru următoarele săptămâni cu titlu de forță majoră, Comisia ENVI nu va fi în măsură să voteze cu privire la proiectul său de aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021 – secțiunea III [2019/2213(BUD)]. Prin urmare, în calitate de președinte al Comisiei ENVI și de raportor permanent pentru buget, aș dori să vă transmit contribuția Comisiei ENVI sub forma unor puncte de rezoluție, care, sper, vor fi luate în considerare de către comisia dumneavoastră.

Situația de urgență legată de COVID-19

 subliniază că bugetul Uniunii pe 2021 ar trebui să conțină resurse pentru dezvoltarea capacităților de luptă împotriva pandemiilor, pentru a asigura protecția cetățenilor Uniunii Europene; subliniază nevoia stringentă de a pune la dispoziție fonduri adecvate pentru sprijinirea cercetărilor care ar putea contribui la stoparea epidemiei de coronavirus COVID-19;

 salută actul de punere în aplicare introdus de Comisie în temeiul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, prin care aceasta a modificat lista capacităților care constituie instrumentul rescEU, pentru a include constituirea de rezerve de echipamente medicale și medicamente în contextul epidemiei de COVID-19; subliniază că ar trebui să se aloce fonduri suficiente mecanismului de protecție civilă al Uniunii, pentru a contribui la combaterea incendiilor forestiere, a inundațiilor, a cutremurelor, a urgențelor în materie de sănătate publică și a altor catastrofe naturale sau provocate de om, ale căror efecte se așteaptă să fie exacerbate și mai mult de schimbările climatice; reamintește că, în urma izbucnirii epidemiei de coronavirus COVID-19, mecanismul a fost utilizat pentru a repatria cetățeni ai UE, inclusiv din Wuhan, China; subliniază că mecanismul de protecție civilă al Uniunii trebuie să fie finanțat în măsură suficientă pentru a face față epidemiei de COVID-19 și a salva vieți omenești, inclusiv prin alocarea de fonduri suplimentare destinate măsurilor de răspuns și dezvoltării capacităților;

 subliniază că Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) trebuie dotat cu resurse umane suficiente pentru a putea lua măsuri optime împotriva actualei epidemii de COVID-19; reamintește că, în perioada 2013-2018, numărul angajaților cu normă întreagă din cadrul ECDC a fost redus cu 20 și solicită restabilirea de urgență a schemei de personal inițiale;

 subliniază că orice viitor plan de redresare sau instrument financiar, care utilizează fonduri din bugetul UE în contextul crizei economice provocate de COVID-19, trebuie să fie aliniat la prioritățile Pactului verde;

Pactul verde european, bugetul pe 2021 și CFM

 subliniază necesitatea de a asigura alocarea unor resurse suficiente în bugetul pe 2021, pentru a permite Uniunii să ia rapid măsurile concrete necesare pentru a face față situației de urgență în domeniul climei, al biodiversității și al mediului; insistă asupra faptului că următorul buget ar trebui să ajute Uniunea să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Pactului verde european și obligațiile care îi revin în temeiul Acordului de la Paris și să fie pe deplin aliniat cu obiectivele de limitare a încălzirii globale la sub 1,5 °C și de inversare a declinului biodiversității;

 subliniază că bugetul Uniunii pe 2021 ar trebui să deschidă calea pentru o punere în aplicare deplină și eficientă a obiectivelor prezentate în comunicarea Comisiei privind Pactul verde european, astfel încât toate politicile Uniunii să fie aliniate la obiectivele acestuia; consideră că Uniunea ar trebui să asume o poziție de lider în combaterea schimbărilor climatice, inclusiv prin felul în care își stabilește bugetul;

 solicită Comisiei să pună în aplicare instrumente bugetare de ecologizare începând cu 2021; subliniază, în acest sens, importanța asigurării unui buget care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și să garanteze că bugetul este, în ansamblu, în conformitate cu Acordul de la Paris, precum și să contribuie la conservarea biodiversității; invită Comisia să ofere orientări orizontale privind protecția climei și a biodiversității, care să ghideze toate documentele de planificare politică pentru următorul CFM;

 subliniază că bugetul Uniunii pentru 2021 este primul din cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027; subliniază că ar trebui depuse toate eforturile, chiar de la începutul noului CFM, pentru a garanta că obiectivele generale privind integrarea aspectelor legate de climă și biodiversitate sunt atinse cât mai curând; reiterează poziția Comisiei ENVI din 5 septembrie 2019 de a stabili în următorul CFM un obiectiv de 40 % pentru integrarea aspectelor climatice;

 subliniază că cheltuielile legate de climă și de biodiversitate trebuie monitorizate prin utilizarea unei metodologii mai solide, mai transparente și mai cuprinzătoare, ceea ce este necesar pentru a se evita riscul supraestimării fondurilor alocate; reamintește poziția sa în sprijinul unui obiectiv de cheltuieli clar pentru integrarea în următorul CFM a aspectelor legate de biodiversitate la o cotă de cel puțin 10 %, pe lângă obiectivul privind integrarea aspectelor legate de climă, care ar trebui să se reflecte în bugetul Uniunii pe 2021;

  invită Consiliul European să aprobe noi resurse proprii, cum ar fi o taxă aplicată materialelor plastice reciclate și utilizarea veniturilor din ETS în bugetul UE, în conformitate cu poziția Parlamentului[15];

 subliniază necesitatea de a asigura resurse suficiente în bugetul 2021 pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU;

 subliniază că, pentru realizarea obiectivelor Uniunii privind clima și mediul, ar trebui alocate resurse suficiente pentru realizarea unei tranziții juste; subliniază că sarcinile ar trebui suportate în conformitate cu principiul „poluatorul plătește” și nu ar trebui puse în seama celor mai vulnerabile persoane și comunități; subliniază că resursele destinate Fondului pentru o tranziție justă ar trebui să completeze alte programe ale UE și nu ar trebui să vină în detrimentul acestora;

 subliniază că în bugetul pe 2021 ar trebui alocate resurse adecvate pentru elaborarea și punerea în aplicare a viitorului plan european de luptă împotriva cancerului; subliniază că ar trebui să se aloce fonduri suficiente pentru combaterea bolilor rare și netransmisibile, cu un accent special pe cercetare și prevenire, precum și pe combaterea rezistenței la substanțele antimicrobiene;

 subliniază că este important să se asigure alocarea unor resurse financiare suficiente în bugetul pentru 2021, care să garanteze o finanțare adecvată și previzibilă a agențiilor Uniunii și să le permită să își îndeplinească mandatul și să își execute sarcinile.

 

Am transmis o scrisoare similară dlui Pierre Larrouturou, raportorul general pentru bugetul pe 2021.

 

Cu deosebită considerație,

 

Pascal CANFIN


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE

Dl Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021 - Secțiunea III</Titre> <DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>

Domnule Președinte,

Având în vedere situația excepțională cu care ne confruntăm în prezent, coordonatorii ITRE au decis să transmită avizul ITRE referitor la orientările pentru bugetul pe 2021, sub forma acestei scrisori, pe baza lucrărilor deja efectuate în comisie.

 

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

Cu deosebită stimă,

Cristian‑Silviu Buşoi

 

SUGESTII

1. regretă faptul că statele membre nu au reușit până în prezent să ajungă la un acord privind cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și reforma sistemului de resurse proprii, ceea ce pune în pericol demararea la timp și funcționarea noilor programe și, prin urmare, capacitatea Uniunii de a-și atinge prioritățile politice, inclusiv Pactul verde european și, astfel, realizarea unor emisii nete zero de gaze cu efect de seră până în 2050; constată că CFM stă la baza bugetului anual și că, în absența unui regulament privind CFM, orientările privind bugetul pe 2021 pot reflecta doar poziția generală a Parlamentului asupra CFM;

2. subliniază că bugetul pe 2021 trebuie să-i permită Uniunii să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul Acordului de la Paris, inclusiv principiul „nu cauza prejudicii” și să fie aliniat cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la sub 1,5°C; în acest sens, insistă asupra faptului că următorul buget ar trebui să se axeze pe dezvoltarea durabilă, tranziția energetică, crearea de locuri de muncă și inversarea tendinței de pierdere a biodiversității; reamintește că cheltuielile pentru combaterea schimbărilor climatice trebuie majorate până la cel puțin 25 % din cheltuielile UE pe parcursul noului CFM și până la 30 % cât mai curând posibil, respectând totodată obiective specifice mai ambițioase în cadrul altor programe, ca, de exemplu, 35 % convenit pentru Orizont Europa;

3. adaugă că una dintre principalele priorități politice este de a asigura competitivitatea și sustenabilitatea industrială a UE, care include reducerea sarcinii administrative, inclusiv cea a programelor UE și revizuirea normelor actuale ale UE privind ajutoarele de stat fără a compromite funcționarea pieței interne; consideră că prosperitatea economică este direct legată de competitivitatea industrială globală și de politicile climatice eficiente; insistă asupra faptului că vor fi necesare investiții semnificative în inovare, inclusiv în domeniul tehnologiilor digitale și al sectoarelor mari consumatoare de energie, pentru a consolida competitivitatea, a dezvolta viitoarele competențe și a crea locuri de muncă;

4. subliniază că noua rubrică 1 („Piața unică, inovarea și sectorul digital”) va fi de o importanță majoră pentru a stimula creșterea economică durabilă, bazată pe inovare și cercetarea progresivă și disruptivă, pentru a contribui la tranziția spre o economie și societate neutre climatic până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris; subliniază, în plus, importanța noii rubrici 5 („Securitate și apărare”), care include noul Fond european de apărare și fonduri pentru securitatea nucleară și dezafectarea centralelor;

5. reamintește poziția Parlamentului privind pachetul financiar global al programului Orizont Europa, în valoare de 120 de miliarde EUR (la prețurile din 2018), precum și suprasubscrierea continuă a programului în cursul ultimului CFM, ceea ce înseamnă că ar fi putut fi finanțate mult mai multe proiecte de înaltă calitate în domeniul cercetării și inovării dacă s-ar fi acordat finanțare suficientă din partea Uniunii; invită Comisia să prezinte proiectul de buget 2021 în consecință, pentru a se asigura că activitățile de cercetare și inovare vor fi finanțate în mod ambițios, fără întreruperi, inclusiv în domenii esențiale pentru autonomia strategică a UE și pentru competitivitatea internațională, care sprijină tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 și obiectivele generale ale Pactului verde european, realizând ODD-urile și aducând beneficii cetățenilor și societății, cum ar fi transformarea digitală, mobilitatea, energia, asistența medicală și spațiul, precum și sprijinind introducerea pe piață a produselor și serviciilor inovatoare; reamintește, în acest context, necesitatea unui sprijin echilibrat pentru cercetarea în domenii fundamentale și cercetarea aplicată; solicită reducerea dezechilibrelor regionale în ceea ce privește capacitățile de cercetare și inovare în UE; reamintește că parteneriatele pentru cercetare și inovare sunt mijloace eficace de promovare a cercetării colaborative și de implicare a industriei în program și, ca atare, ar trebui consolidate; subliniază, în plus, necesitatea de a coordona activitățile științifice și de cercetare dincolo de frontierele europene și, prin urmare, de a asigura un cadru adecvat pentru cooperarea internațională;

6. subliniază că toate domeniile bugetare trebuie să contribuie la obiectivele generale ale Pactului verde european și la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; reiterează nevoile de finanțare considerabile și investițiile suplimentare necesare pentru punerea în aplicare a acestor obiective; reamintește, în acest context, cât este de important să se creeze un fond pentru o tranziție echitabilă pentru a contracara impactul social, socioeconomic, tehnologic și de mediu asupra forței de muncă, a sectoarelor și a comunităților afectate de tranziția de la dependența de cărbune și carbon și cere ca fondul să fie finanțat consistent și ca metodologia de alocare a fondurilor să garanteze că nicio regiune a UE nu este lăsată în urmă în tranziția energetică; reamintește, în acest sens, poziția Parlamentului potrivit căreia noile instrumente ar trebui să fie finanțate din resurse noi, și nu din reducerea altor programe ale UE;

7. subliniază importanța Mecanismului pentru interconectarea Europei ca instrument esențial pentru atingerea obiectivelor uniunii energetice și pentru a facilita angajamentul Uniunii în temeiul Acordului de la Paris și cere să se acorde credite adecvate pentru acest program, în special pentru componenta sa energetică și stăruie asupra ideii că selectarea proiectelor de infrastructură energetică prioritare trebuie aliniată la Pactul verde european; subliniază necesitatea de a sprijini transformarea sectorului european al mobilității în vederea realizării unui transport durabil, curat și competitiv în Uniune;

8. subliniază necesitatea unui proiect de buget ambițios, în special pentru programe noi, cum ar fi programul Europa digitală, care urmărește să stimuleze investițiile în domenii viitoare vitale, cum ar fi inteligența artificială, securitatea cibernetică, calculul de înaltă performanță și competențele digitale avansate, care trebuie să devină operaționale cât mai curând posibil, pentru a contribui la creșterea competitivității UE și la eliminarea decalajului digital atât în ceea ce privește decalajul de gen în sectorul TIC, cât și în ceea ce privește dezechilibrele geografice dintre statele membre legate de disponibilitatea digitală; solicită, de asemenea, utilizarea tuturor programelor posibile ale UE pentru a adapta Europa la era digitală și a realiza suveranitatea digitală; se opune cu fermitate oricăror reduceri față de propunerea Comisiei, în special în domeniile care vizează asigurarea unei societăți digitale centrate pe om, subliniază rolul esențial al digitalizării administrațiilor publice și al interoperabilității sistemelor informatice la toate nivelurile de guvernare, în interesul cetățenilor și al întreprinderilor;

9. subliniază importanța IMM-urilor, a microîntreprinderilor și a întreprinderilor nou-înființate ca o componentă esențială a economiei Uniunii, deoarece oferă un număr mare de locuri de muncă, inclusiv majoritatea locurilor de muncă nou create în UE, și reamintește că IMM-urile joacă un rol vital în cercetare și inovare și în punerea în practică a rezultatelor C&I; solicită un sprijin mai puternic în bugetul 2021 pentru IMM-uri, precum și pentru clusterele și rețelele de IMM-uri; solicită insistent Comisiei să asigure o finanțare adecvată și o tranziție lină de la programul COSME la noul program privind piața unică și de la Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și alte instrumente financiare către programul InvestEU; subliniază necesitatea de a facilita accesul IMM-urilor la finanțare pe întreg parcursul ciclului de cercetare, dezvoltare și inovare și salută, în acest context, rolul Consiliului european pentru inovare (CEI);

10. reamintește poziția Parlamentului față de pachetul financiar global de 15 miliarde EUR (la prețurile din 2018), alocat programului spațial; invită Comisia, în acest sens, să prezinte un proiect de buget pe 2021 adaptat în consecință; avertizează cu privire la riscul ca finanțarea insuficientă să submineze programele emblematice existente, cum ar fi Galileo, EGNOS și Copernicus, precum și lansarea unor noi programe importante, și anume GovSatCom și Cunoașterea situației spațiale (SSA), limitând poziția de lider a Europei în sectoare relevante precum securitatea, apărarea, protecția civilă și a mediului și serviciile publice; subliniază importanța programului spațial pentru a contribui la obiectivele Pactului verde european și pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare a progreselor sale; regretă faptul că, în propunerea sa, Comisia nu a mărit suficient resursele umane și financiare ale noii Agenții a Uniunii Europene pentru Programul spațial, conform acordului interinstituțional provizoriu care a extins lista de sarcini ale EUSPA;

11. reamintește rolul important pe care agențiile UE îl au în realizarea obiectivelor de politică stabilite de autoritatea legislativă; solicită, prin urmare, o finanțare suficientă și personal adecvat pentru toate agențiile, în conformitate cu sarcinile și responsabilitățile care le revin; subliniază mai ales că se impune o mai bună dotare cu resurse pentru Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), de mulți ani subfinanțată și cu deficit de personal, fapt ce riscă să pericliteze funcționarea ACER și capacitatea sa de a-și îndeplini sarcinile de monitorizare și asigurare a transparenței pieței, precum și sarcinile suplimentare încredințate de legislația recentă, inclusiv pachetul privind energia curată; roagă insistent Comisia să rezolve deja această problemă în proiectul său de buget; reamintește, de asemenea, că este necesar ca Oficiul OAREC să dispună de resurse suplimentare care să corespundă sarcinilor sale prevăzute în Regulamentul privind OAREC și în Codul european al comunicațiilor electronice.


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR

Dlui Johan van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021 – secțiunea III</Titre> <DocRef>(2019/2213(BUD)) - Raportor pentru aviz, Leszek Miller</DocRef>

Stimate domnule președinte,

În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a decis să transmită comisiei dumneavoastră un aviz sub formă de scrisoare.

Comisia a decis să recomande Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea sugestiilor din anexa la prezenta scrisoare în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

 

Cu deosebită considerație,

Petra De Sutter, MD, PhD

Președintă

 

 

Anexă: Sugestii

 

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât bugetul Uniunii pentru 2021 este primul buget din cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027;

 

B. întrucât Parlamentul a fost pregătit să negocieze noul CFM începând cu noiembrie 2018, dar, până în prezent, Consiliul nu a inițiat negocieri semnificative; întrucât posibilitatea de a se ajunge la un acord se reduce constant;

 

C. întrucât, de la crearea sa, piața internă constituie un factor major al creșterii, competitivității și ocupării forței de muncă în Uniune și a permis persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor să circule mai liber pe teritoriul Uniunii, a creat noi oportunități și economii de scară pentru întreprinderile europene, îndeosebi pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), a contribuit la crearea de locuri de muncă și le-a oferit consumatorilor o mai mare alegere la prețuri mai mici, garantându-le totodată protecție și o bună calitate a produselor și serviciilor oferite; întrucât piața internă reprezintă elementul central pentru realizarea transformării către o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și a energiei, care poate răspunde presiuni tot mai mari generate de schimbările climatice; întrucât finalizarea pieței unice trebuie să rămână printre prioritățile bugetului pe 2021;

 

D. întrucât piața unică digitală trebuie privită ca unul dintre elementele esențiale ale pieței unice generale, a cărei realizare efectivă este o condiție indispensabilă pentru funcționarea eficace a pieței unice în ansamblu, aducând beneficii atât cetățenilor, cât și întreprinderilor,

 

1. salută propunerea ambițioasă a raportorului Parlamentului pentru secțiunea III a bugetului, care vizează o sumă de 883 de milioane EUR (la prețurile din 2018) pentru programul privind piața unică pentru exercițiul 2021, ceea ce corespunde propunerii Parlamentului pentru următorul CFM (2021-2027) și reprezintă o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru piața unică față de propunerea Comisiei, care reprezintă aproape jumătate (mai exact 48,5 %, la prețurile din 2018), având în vedere profilul preconizat al cheltuielilor pentru acest program, fapt ce demonstrează clar importanța acestuia; subliniază că este important să se mențină aceleași proporții ale creditelor și în negocierile apropiate; își exprimă dezamăgirea față de „cadrul de negocieri” revizuit CFM-RP pentru 2021-2027, prezentat de Președintele Consiliului European, în care creditele pentru programul privind piața unică sunt reduse cu aproximativ 57,1 %;

 

2. îndeamnă statele membre să mențină un nivel ridicat al angajamentelor pentru programul privind piața unică[16] (inclusiv fostele acțiuni COSME), care abordează problema fragmentării pieței unice, împuternicirea și protecția consumatorilor și care le permite microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) să profite pe deplin de o piață unică funcțională, care este indispensabilă pentru dezvoltarea economiei europene, axându-se totodată pe sustenabilitate;

 

3. salută comunicările Comisiei intitulate „Conturarea viitorului digital al Europei” și „Strategia europeană privind datele”, precum și Cartea albă a Comisiei privind inteligența artificială, deoarece toate cele trei inițiative conțin idei importante legate de protecția consumatorilor și norme armonizate pentru întreprinderile de pe piața unică; subliniază importanța unei finanțări suficiente a inițiativelor digitale ale Comisiei în cadrul programelor aferente CFM;

 

4. salută noile inițiative propuse de Comisie privind Pactul verde european, în special cea intitulată „Dotarea consumatorilor cu mijloace de a acționa în vederea tranziției către o economie verde”, deoarece promovarea unui angajament al consumatorilor de a adopta practici de consum sustenabile este determinantă pentru realizarea priorităților Pactului verde; subliniază importanța sensibilizării consumatorilor și a canalizării finanțării către măsuri care promovează un consum sustenabil, ca parte a viitoarelor politici privind consumatorii din cadrul programului privind piața internă (CFM);

 

5. subliniază că, pentru a realiza practici de consum sustenabile și cuprinzătoare, normele pieței unice joacă un rol central în promovarea produselor și serviciilor, proceselor și modelelor de afaceri care vizează materializarea unui caracter circular prin cerințe de sustenabilitate și durabilitate, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european; reamintește că, pentru a sprijini tranziția economiei noastre către sustenabilitate și a ne menține, totodată, competitivitatea, trebuie asigurată o finanțare adecvată a unor măsuri specifice prin intermediul programului privind piața unică (CFM);

 

6. solicită să fie alocate resurse suplimentare pentru realizarea integrală a portalului digital unic, care ar putea să sufere întârzieri în multe state membre; observă că programele de e-guvernare, care au ca scop modernizarea administrației publice și digitalizarea serviciilor publice, oferă o valoare adăugată tuturor celor implicați în piața unică, mai ales cetățenilor și întreprinderilor; reamintește că este necesar să se aloce fonduri suficiente pentru a demara proiecte ambițioase în acest domeniu;

 

7. reamintește că protecția consumatorilor este unul dintre cele mai importante domenii ale politicii europene destinate cetățenilor, care sprijină, îndeosebi, cetățenii aflați în situații de vulnerabilitate; subliniază nevoia constantă de a îmbunătăți politica privind consumatorii, mai ales având în vedere noile provocări, atât cele din domeniul digital, cât și din domeniul fizic, prin finanțare adecvată și prin asigurarea aplicării dispozițiilor aflate în vigoare care vizează, în special, combaterea practicilor comerciale neloiale de pe piața unică;

 

8. subliniază că aplicarea efectivă a normelor pieței unice joacă un rol important în politica de protecție a consumatorilor, asigurând faptul că oferta pentru consumatori conține produse și servicii sigure și conforme normelor, atât pe piața online, cât și pe piața fizică; subliniază că este necesară o cooperare mai intensă la nivelul UE între autoritățile de supraveghere a pieței și se impune întărirea cadrului existent; solicită, așadar, fonduri specifice pentru acest domeniu în cadrul programului privind piața unică (CFM);

 

9. subliniază importanța majorării creditelor de angajament pentru modernizarea uniunii vamale, în sprijinul punerii în aplicare a Codului vamal al Uniunii (Codul) și al dezvoltării sistemelor vamale electronice; observă că în cadrul domeniului de politici privind piața unică sunt prevăzute numai credite pentru finanțarea programului vamal; consideră, însă, că în acest domeniu de politici ar trebui inclus și instrumentul pentru controlul vamal[17]; subliniază, în același timp, că reducerea de 31 % prevăzută în propunerea Președintelui Consiliului European, care vizează programul vamal și instrumentul de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal, pune în pericol realizarea obiectivelor ambelor programe;

 

10. este preocupat de faptul că, în situația în care Consiliul nu cade de acord cu privire la o poziție de negociere, ar putea fi întârziate negocierile cu Parlamentul, ceea ce presupune riscul unei intrări în vigoare întârziate a programelor, care trebuie să demareze în 2021, mai ales a programului privind piața unică, dar și a programului vamal și a instrumentului pentru controlul vamal, acesta din urmă fiind o inițiativă nouă, și nu continuarea unui program existent.


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM

Domnului Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021 – secțiunea III</Titre> <DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>

Domnule Președinte,

În cadrul procedurii menționate în subiect, Comisia pentru transport și turism a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră. La 23 martie 2020, coordonatorii TRAN au hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

Vă asigur de înalta mea considerație.

 

((semnat)) Karima Delli

SUGESTII

1. solicită un buget ambițios pentru sectorul transporturilor din UE, care să țină seama de provocările emergente și de oportunitățile și prioritățile politice actuale legate de politica UE în domeniul transporturilor și al turismului;

 

2. subliniază că politica UE în domeniul transporturilor este esențială pentru dezvoltarea economică, socială și în materie de mediu a Europei și pentru sustenabilitatea sa, precum și pentru asigurarea accesibilității teritoriale și a conectivității pentru toate regiunile UE; solicită insistent, prin urmare, ca politica UE în domeniul transporturilor să primească finanțare adecvată și suficientă pentru dezvoltarea unor moduri de transport sustenabile și pentru a asigura creșterea, locuri de muncă și competitivitatea în Europa, inclusiv în zonele geografice ultraperiferice, insulare sau defavorizate; subliniază importanța unor investiții suplimentare în cercetare și inovare, precum și în coeziunea socială și teritorială, pentru depășirea provocărilor de mediu și pentru creșterea și consolidarea conectivității între state și regiuni;

 

3. subliniază că bugetul pe 2021 ar trebui să reflecte prioritățile stabilite de Parlament în Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual (CFM) și trebuie să asigure finanțarea necesară pentru ambele proiecte începute în actualul CFM și pentru noi proiecte bazate pe CFM 2021-2027; reiterează, prin urmare, importanța elaborării unui plan de urgență pentru a proteja beneficiarii și a asigura continuitatea proiectelor în cazul în care actualul CFM trebuie să fie extins dincolo de anul 2020;

 

4. consideră că finanțarea UE în domeniul transporturilor trebuie să fie aliniată la cerințele de reglementare ale Pactului verde european și că trebuie garantată alinierea deplină la Acordul de la Paris; subliniază, astfel, că un nivel ridicat de finanțare, o utilizare axată pe rezultate și eficientă a fondurilor în portofoliul transporturilor, în programe și în întreprinderile comune din cadrul Orizont 2020 care îndeplinesc aceste obiective sunt de cea mai mare importanță; subliniază importanța proiectelor și a programelor în domeniul decarbonizării, al digitalizării și al tranziției juste;

 

Importanța transportului pentru realizarea obiectivelor Pactului verde

 

5. reiterează că transportul trebuie să contribuie la realizarea neutralității climatice până în 2050, ceea ce va necesita investiții financiare enorme, și nu trebuie să afecteze competitivitatea globală a industriei europene pe piața mondială;

 

6. subliniază, prin urmare, că finanțarea adecvată a proiectelor din domeniul transporturilor va fi esențială pentru accelerarea tranziției către o mobilitate sustenabilă, sigură, inteligentă, interoperabilă și la prețuri accesibile, prin măsuri bazate pe noi tehnologii, stimularea transportului multimodal, dezvoltarea mobilității multimodale automatizate și conectate și creșterea producției și utilizării combustibililor alternativi sustenabili, inclusiv a punctelor de realimentare;

 

7. subliniază că este important ca Pactul verde să fie însoțit de o tranziție justă, favorabilă incluziunii și nediscriminatorie pentru a asigura adaptarea întreprinderilor, a IMM-urilor și a lucrătorilor din sectorul transporturilor și pentru a sprijini regiunile și comunitățile cele mai afectate; consideră că este important să fie disponibile fonduri adecvate pentru acest proces de adaptare, inclusiv stimulente pentru investiții sustenabile, precum și să se asigure formarea lucrătorilor din acest sector și dobândirea de noi cunoștințe de către aceștia în funcție de noile perspective, cerințe și competențe în domeniul ocupării forței de muncă;

 

8. subliniază că transportul public este esențial pentru promovarea unor societăți sustenabile din punct de vedere ecologic, climatic și economic și pentru combaterea excluziunii sociale și a tendinței negative de depopulare observată în zonele izolate, cu o densitate scăzută a populației; solicită, în acest context, să se acorde mai mult sprijin pentru infrastructura de transport și pentru promovarea transportului public și a mobilității sustenabile; bugetul pe 2021 ar trebui să sprijine introducerea unui plan de acțiune pentru implementarea unui sistem unic de vânzare a biletelor multimodale; recomandă efectuarea unor studii pentru a evalua efectele sistemelor de transport public gratuite asupra factorilor cum ar fi variațiile numărului de pasageri, timpul de călătorie, numărul de accidente rutiere și de victime sau impactul asupra schimbărilor climatice;

 

Promovarea programelor emblematice

 

9. subliniază că este important să se mărească bugetul pentru programele emblematice deosebit de relevante pentru realizarea obiectivelor UE:

 subliniază rolul esențial al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în promovarea dezvoltării unei rețele transeuropene (TEN-T) de înaltă performanță, care să fie sustenabilă și să asigure interconectivitatea între domeniile transporturilor, energiei și infrastructurii serviciilor digitale, precum și în realizarea obiectivelor Pactului verde; reiterează că finalizarea rapidă a TEN-T va aduce o contribuție semnificativă la coeziunea socioeconomică și teritorială în UE și la promovarea obiectivelor de decarbonizare ale UE; solicită, prin urmare, majorarea bugetului MIE-Transporturi în CFM 2021-2027 și stabilirea în consecință a alocării sale pentru 2021, cu respectarea deplină a diferențelor de dezvoltare a infrastructurii între statele membre; reamintește că planificarea cheltuielilor pe termen scurt, mediu și lung ale MIE ar trebui să ia în considerare o abordare orientată spre rezultate și să caute să obțină o valoare adăugată europeană; regretă întârzierile în finalizarea lucrărilor în mai multe state membre, în special în ceea ce privește proiectele transfrontaliere;

 solicită o creștere a bugetului programului Orizont 2020 la 120 miliarde EUR (la prețurile din 2018) și, corespunzător, o creștere a bugetului componentei sale „Orașe inteligente și transporturi integrate”, începând cu 2021;

Menținerea politicilor existente

 

10. reamintește că finanțarea politicii de coeziune pentru infrastructura de transport ar trebui să urmărească obiectivul de coeziune economică, socială și teritorială a UE prevăzut în tratat; evidențiază rolul esențial pe care îl joacă politica și investițiile UE în domeniul transporturilor în promovarea și consolidarea coeziunii teritoriale, sociale și economice în UE; solicită, prin urmare, ca finanțarea TEN-T să fie menținută ca parte a politicii de coeziune, inclusiv componenta de sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea legăturilor secundare, regionale și locale;

Alocarea specifică pentru turismul sustenabil

 

11. consideră că sectorul turismului este strâns legat de sectorul transporturilor; repetă insistent solicitarea sa de a se stabili o linie bugetară separată și specifică pentru turismul sustenabil, care să reflecte mai bine nevoile actuale și viitoare în materie de infrastructură și securitate, importanța turismului în economia UE, care este a patra cea mai mare industrie de export, și rolul său pentru competitivitate, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea bunăstării sociale;

Finanțarea noilor inițiative

 

12. sprijină creșterea alocării pentru infrastructura sustenabilă din Fondul InvestEU la 14 miliarde EUR (la prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, cu o alocare adecvată în bugetul 2021;

13. subliniază importanța unui sistem de resurse proprii mai simplu și mai eficient, capabil să genereze o reducere substanțială a ponderii contribuțiilor bazate pe VNB și să garanteze finanțarea adecvată a cheltuielilor UE;

Agențiile și parteneriatele europene

14. subliniază rolul important al agențiilor și al parteneriatelor europene pentru îmbunătățirea performanței și siguranței sectorului transporturilor și pentru promovarea reducerii emisiilor generate de sectorul transporturilor pe baza progresului tehnologic și a normelor; consideră că înființarea unui parteneriat european pentru sectorul maritim este esențială pentru încurajarea cercetării și a inovării în legătură cu acest mod de transport; evidențiază că este important ca aceste agenții și întreprinderi comune să beneficieze de resurse financiare și umane adecvate și să fie gestionate eficace, pentru a asigura îndeplinirea integrală a sarcinilor care le revin; invită Comisia să monitorizeze mai activ gestionarea financiară și administrativă a agențiilor, în special în ceea ce privește conflictele de interese;

15. evidențiază în special rolul esențial al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA) și al întreprinderii comune Shift2Rail în realizarea trecerii durabile de la transportul rutier la cel feroviar; subliniază că întreprinderea Shift2Rail joacă un rol esențial în depășirea obstacolelor de ordin tehnic și în stimularea interoperabilității, cu scopul final de a face transportul feroviar mai ieftin, mai eficient și mai atractiv, contribuind la reducerea accidentelor și a emisiilor de CO2;

16. evidențiază în special rolul întreprinderilor comune Clean Sky 2 și SESAR și al Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) în reducerea emisiilor de CO2 per pasager; subliniază rezultatele foarte bune și rolul esențial al întreprinderii comune Clean Sky 2 în asigurarea unor progrese nete accelerate în ceea ce privește tehnologiile ecologice care vizează îmbunătățirea siguranței și reducerea emisiilor de CO2 și de gaze cu efect de seră și a nivelului zgomotului produs de aeronave; solicită o implicare mai puternică a AESA în monitorizarea activităților de cercetare desfășurate de cele două întreprinderi comune și necesitatea de a implementa rapid programul de etichetare ecologică, utilizând competențele AESA în domeniul tehnologiilor de certificare; subliniază că este urgent să se stimuleze conectivitatea și să se sporească eficiența prin defragmentarea spațiului aerian european prin inițiative menite să crească siguranța, să reducă întârzierile și impactul traficului aerian asupra mediului;

17. salută sprijinul direct acordat de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) statelor membre în eforturile lor de punere în aplicare a legislației de mediu și asistența acordată în ceea ce privește combaterea poluării maritime și monitorizarea emisiilor; consideră că dotată cu resurse suplimentare, Agenția poate juca un rol important în a sprijini statele membre să atenueze riscurile de mediu legate de transportul maritim și să îmbunătățească sustenabilitatea sectorului maritim.


 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

 

 

Dlui Johan VAN OVERTVELDT

Președintele Comisiei pentru bugete

WIE 05U012

BRUXELLES


Subiect: <Titre>Orientările pentru bugetul pe 2021 – Secțiunea III – 2019/2213 (BUD))</Titre>Stimate domnule Van Overtveldt,

 

În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru dezvoltare regională a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră. Comisia a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

 

* * *

 

întrucât, în conformitate cu articolul 174 din TFUE, coeziunea economică, socială și teritorială sunt recunoscute ca elemente-cheie ale dezvoltării armonioase a Uniunii, iar CFM ca atare ar trebui să reușească să sprijine pe deplin acest obiectiv al UE,

 

subliniază că bugetul UE pentru 2021 va fi primul buget al UE din CFM 2021-2027 și ar trebui să transmită un mesaj clar și să descrie clar poziția Parlamentului pentru următorii șapte ani, să reflecte prioritățile politice ale Uniunii și să asigure punerea în aplicare a programelor UE de sprijinire și consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale; reamintește că aceste programe și politici sprijină și contribuie în mod semnificativ la soluții durabile de creștere economică, de investiții și de competitivitate, precum și la condiții de muncă și de viață sigure ale cetățenilor, inclusiv egalitatea de șanse și nediscriminarea;

 

consideră că investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune și de dezvoltare regională prezintă o valoare adăugată foarte ridicată în ceea ce privește ponderea finanțării în întreaga Uniune Europeană, acestea contribuind la prioritățile și obiectivele UE precum Pactul verde, inovarea și economia digitală; subliniază că dezvoltarea durabilă, creșterea economică și urmărirea continuă a coeziunii globale și favorabile incluziunii, prin reducerea diferențelor și a inegalităților în statele membre și în regiunile Europei, sunt obiective universale și fundamentale ale Uniunii Europene;

 

reiterează faptul că sunt necesare fonduri suficiente pentru a atinge aceste obiective, precum și pentru a asigura o tranziție ambițioasă, echitabilă, ușoară și favorabilă incluziunii și pentru a avea o Europă neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei; reamintește, în acest context, contribuția politicii de coeziune la activitățile de cercetare și inovare care promovează transferul de tehnologii avansate; constată că Fondul pentru o tranziție justă trebuie să fie ajustat prin mijloace financiare adecvate, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă și să poată fi pus în aplicare în mod eficient în statele membre, pentru a proteja cetățenii din zonele carbonifere și din zonele industriale poluate, dar și din zonele insulare și îndepărtate, cele mai vulnerabile la tranziția climatică; subliniază, în acest sens, necesitatea de a asigura deja resursele financiare pentru anul 2021, asigurându-se că nu sunt subminate politicile „tradiționale” și cele de bază, cum ar fi politica de coeziune și politica agricolă comună; în plus, își reiterează solicitarea privind un plan de urgență pentru a asigura continuitatea finanțării în cazul în care actualul CFM trebuie să fie prelungit după 2020, solicită Comisiei să prezinte fără întârziere un astfel de plan, pentru a evita orice întârziere în demararea noilor programe și pentru a asigura un sprijin continuu și fără sincope pentru beneficiari;

constată că se preconizează că impactul economic al răspândirii globale a COVID-19 în 2020 va duce probabil la noi perioade de recesiune în mai multe state membre; prin urmare, în bugetul UE pentru 2021 ar trebui alocate resurse financiare excepționale în acest scop.

Cu deosebită stimă,

Younous Omarjee

 

 


 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

Dlui Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021 - secțiunea III </Titre> <DocRef>(2019/2213 (BUD))</DocRef>

Stimate domnule Van Overtveldt,

În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a fost solicitată să transmită un aviz comisiei dumneavoastră. În cursul reuniunii din 22 ianuarie 2020, comisia a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a examinat chestiunea la 26 martie printr-o procedură scrisă. Ea a decis să recomande Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

Cu deosebită stimă,

(semnătura) Norbert Lins

 

SUGESTII

A. întrucât 2021 ar trebui să fie primul an de aplicare a următorului cadru financiar multianual (CFM) și întrucât Comisia trebuie să propună o nouă structură bugetară;

B. întrucât Comisia a propus o revizuire a politicii agricole comune (PAC) care include 3 propuneri legislative distincte și întrucât noua PAC reformată nu va intra în vigoare, aproape cu siguranță, în 2021;

C. întrucât Comisia a propus un regulament de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în ceea ce privește resursele aferente și aplicarea în anul 2021;

D. întrucât domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale va continua să aibă cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor bugetare, deoarece, spre deosebire de majoritatea celorlalte sectoare, cheltuielile la nivelul Uniunii înlocuiesc în mare măsură cheltuielile naționale; întrucât este esențial să se asigure că orice cerințe noi adresate sectorului agricol ca urmare a adoptării Pactului verde european sunt susținute adecvat prin resurse bugetare suplimentare,

1. invită Comisia să propună o structură bugetară care să respecte principiile generale ale unității, universalității, anualității, specificității și, îndeosebi, principiile transparenței și bunei gestiuni financiare, pentru a permite Parlamentului să își exercite pe deplin competența de control; prin urmare, îndeamnă Comisia să propună o structură bugetară pentru agricultură și dezvoltare rurală care să fie suficient de detaliată, ca în cazul actualului CFM;

2. remarcă faptul că PAC, împreună cu alte politici ale Uniunii, va avea un rol important în realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde european;

3. reiterează poziția Parlamentului potrivit căreia bugetul PAC ar trebui menținut cel puțin la nivelul actual, în special având în vedere noile solicitări ca acest buget să contribuie la obiectivele Uniunii în materie de climă și de biodiversitate, în conformitate cu Acordul de la Paris, precum și în ceea ce privește securitatea alimentară, creșterea economică, echilibrul teritorial și social, sănătatea și crizele economice, piețele supuse riscului de volatilitate sau de închidere, precum și alți factori care afectează securitatea alimentară;

4. invită Comisia ca, în propunerea sa și în actul ulterior de modificare a proiectului de buget pe 2021, să țină seama de rezultatul viitorului acord politic cu privire la măsurile tranzitorii pentru anul 2021 (COM(2019)0581, 2019/0254(COD)); invită, de asemenea, statele membre să aloce în timp util resurse suficiente pentru a îmbunătăți în continuare calitatea datelor și a indicatorilor raportați Uniunii, respectând pe deplin politica bugetului axat pe rezultate; insistă asupra calității ridicate a datelor și indicatorilor pentru evaluarea adecvată a PAC;

5. îndeamnă statele membre să abordeze problema demografică și lipsa reînnoirii generațiilor cu care se confruntă sectorul agricol și insistă în continuare să se prevadă suficiente măsuri de sprijin pentru tinerii fermieri și pentru egalitatea de gen în zona rurală;

6. insistă în continuare ca orice venituri la bugetul Uniunii ce provin din veniturile alocate sau din recuperarea plăților agricole necuvenite din anii anteriori să rămână în acest sector;

7. reamintește necesitatea de a dedica o parte semnificativă a fondurilor din programul Orizont Europa sectorului agroalimentar, în special în contextul mai larg al strategiei „De la fermă la consumator”; este convins de importanța cercetării, dezvoltării și inovării în acest sector și a transmiterii rezultatelor cercetării și inovării către ferme; sprijină majorarea creditelor alocate programului, pentru alimente sigure și de calitate ridicată și forme inovatoare de agricultură în Uniune;

8. solicită continuarea sprijinului pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare noi sau în desfășurare.


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE

Dlui Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021, Secțiunea III</Titre> <DocRef>(2019/2213 (BUD))</DocRef>

Domnule Președinte,

În cadrul procedurii menționate în subiect, Comisia pentru cultură și educație a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră.

În numele Comisiei CULT și în strânsă coordonare cu Romeo Franz, raportorul Comisiei CULT privind Bugetul pe 2021, aș dori să vă prezint următoarele sugestii referitoare la Bugetul 2021. Aceste sugestii ar trebui considerate ca reprezentând contribuția Comisiei CULT la „Orientările pentru bugetul pe 2021” pe care Comisia pentru bugete le elaborează în prezent.

 

Cu deosebită considerație,

Sabine Verheyen

 

SUGESTII

1. reafirmă importanța programelor în domeniile tineretului, cetățenilor, educației și culturii și necesitatea furnizării finanțării necesare, pentru a satisface așteptările cetățenilor și a îndeplini obiectivele ambițioase stabilite pentru aceste programe; consideră că o finanțare majorată în mod corespunzător este esențială pentru viitorul Europei și ar permite unui număr mai mare de participanți să se bucure de beneficiile programelor, în special persoanelor defavorizate; consideră că programele culturale, educaționale și creative au capacitatea atât de a-și consolida obiectivele sociale, cu un accent special pe incluziune și echilibrul geografic, precum și de a contribui la obiectivul Uniunii de a aborda provocările globale, cum ar fi schimbările climatice și digitalizarea, printre altele; insistă ca bugetul pe 2021 să fie semnificativ mai mare decât bugetul pe 2020 și să fie urmat de o creștere graduală și liniară a alocărilor anuale, astfel încât să se lărgească accesul începând cu primul an și să se evite creșterile disproporționate și dificultățile de absorbție în ultimii ani ai cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027; îndeamnă Comisia să prezinte un plan de urgență, pentru a asigura continuarea finanțării tuturor programelor de finanțare ale Uniunii de la începutul anului 2021 în cazul în care nu este posibilă finalizarea cu succes a negocierilor privind CFM până la sfârșitul lui 2020; reiterează că trebuie pus un accent puternic pe provocările societale generate de schimbările climatice și că bugetul alocat pentru Erasmus+, Corpul european de solidaritate și programul Europa creativă trebuie să corespundă cu ambițiile politice ale programelor și să promoveze dezvoltarea durabilă și tranziția ecologică; subliniază că educația și cultura sunt domenii esențiale pentru conturarea și promovarea egalității de gen și, astfel, solicită includerea principiilor integrării perspectivei de gen și întocmirii bugetului ținând cont de perspectiva de gen în toate programele, precum și în momentul abordării provocărilor societale;

 

2. reamintește că Erasmus+ este principalul program de promovare a mobilității în scop educațional în rândul persoanelor de toate vârstele și al tuturor grupurilor sociale și că cererile depășesc cu mult fondurile disponibile; subliniază că programul Erasmus+ este povestea europeană de succes, care reunește oamenii, dezvoltă competențe profesionale și interpersonale, promovează învățarea interculturală și sprijină un veritabil sentiment de apartenență la Europa; reafirmă, prin urmare, că bugetul pe 2021 trebuie să țină cont de cererea de a tripla bugetul Erasmus+ în CFM 2021-2027; subliniază că noile inițiative în domeniul cetățeniei, tineretului, educației și culturii, precum inițiativa privind universitățile europene din cadrul noului program Erasmus, ar putea contribui la dezbaterile privind viitorul Europei și ar putea avea un impact real asupra vieților cetățenilor, precum și asupra percepției lor asupra Uniunii; subliniază, totuși, că sprijinul Parlamentului pentru noile inițiative depinde de sumele finale ale bugetelor programelor; reiterează, în acest sens, că noile inițiative au nevoie de fonduri noi;

 

3. subliniază contribuția importantă a programului „Europa creativă” la sprijinirea sectoarelor audiovizual, creativ și cultural din Uniune; reamintește că programul a fost subfinanțat considerabil, ceea ce s-a reflectat în rata de succes constant scăzută a finanțării pentru proiectele din cadrul programului actual, în special în cadrul componentei „Cultura”; insistă asupra necesității unei finanțări sporite și esențiale pentru a îndeplini obiectivele programului și așteptările cetățenilor; reamintește că bugetul pe 2021 trebuie să țină cont de necesitatea de a dubla finanțarea pentru programul „Europa creativă” în cadrul CFM 2021-2027; invită Comisia să își îmbunătățească strategia de comunicare externă și, în consecință, accesul cetățenilor la informații despre activitățile Uniunii; reiterează că este necesar ca Comisia să ia în considerare modalități și mijloace noi de comunicare privind chestiunile Uniunii; invită, prin urmare, Comisia să diversifice și mai mult instrumentele de informare utilizate și promovate în prezent în contextul „activităților multimedia”;

 

4.  consideră că Corpul european de solidaritate este un instrument fundamental pentru promovarea angajamentului civic în întreaga Uniune și pentru consolidarea cetățeniei Uniunii; insistă ca bugetul pe 2021 destinat Corpului european de solidaritate să corespundă numeroaselor așteptări pe care le-a suscitat în rândul tinerilor din întreaga Europă, îndeosebi componenta sa de voluntariat; solicită alocarea unei finanțări suficiente pentru a acoperi cererea ridicată de stagii de voluntariat;

 

5.  subliniază succesul programului „Europa pentru cetățeni” și importanța programului pentru consolidarea unui sentiment de apartenență la Uniune și promovarea participării democratice și civice a cetățenilor, precum și implicarea cetățenilor în acțiunile Uniunii; reiterează necesitatea de a asigura finanțarea sporită esențială pentru componenta „Implicarea și participarea cetățenilor” din cadrul noului program „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și reamintește că acesta trebuie să reprezinte 27,26 % din bugetul total al programului;

 

6.  este preocupat de situația generată de criza pandemiei de COVID-19; invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a sprijini beneficiarii programelor Uniunii în domeniile culturii și educației; subliniază necesitatea unui sprijin suplimentar pentru sectorul creativ, care este grav afectat de criză; solicită Comisiei să elaboreze o abordare coordonată între statele membre pentru a realiza suficiente investiții în domeniile culturii, educației, tineretului și cetățeniei după criza pandemiei de COVID-19, cu scopul de a evita o situație similară celei ulterioare crizei financiare și economice din 2009, când cheltuielile publice din domeniile respective au scăzut semnificativ în Uniune.


 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE

Dlui Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

 

 

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările generale pentru elaborarea bugetului pe 2021, secțiunea III – Comisia</Titre> <DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>

Stimate domnule președinte,

În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a fost sesizată în vederea prezentării în atenția comisiei dumneavoastră a unui aviz, în conformitate cu decizia adoptată în cadrul procedurii scrise din 19 martie 2020.

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în orientările sale generale pentru elaborarea bugetului pe 2021, secțiunea III – Comisia.

 

Cu deosebită stimă,

(semnătura) Juan Fernando López Aguilar

 

SUGESTII

 având în vedere raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 8 octombrie 2018 privind încălzirea globală cu 1,5 °C[18],

 având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

 având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012[19],

 având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[20],

 având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[21],

 având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene[22],

 având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2020[23] și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta,

 având în vedere Raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 privind cadrul financiar multianual 2021-2027 — poziția Parlamentului în vederea unui acord[24] și având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor[25],

 având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european[26],

 având în vedere Concluziile Consiliului din ... 2020 privind orientările bugetare pentru 2021 (00000/2019),

 având în vedere articolul 93 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0000/2020),

A. întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale de politică, iar bugetul este finanțat în întregime din resurse proprii;

B. întrucât, în temeiul articolului 312 din TFUE, cadrul financiar multianual (CFM) este adoptat de Consiliu în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European cu majoritatea membrilor care îl compun;

C. întrucât actualul CFM se încheie la sfârșitul anului 2020 și întrucât 2021 ar trebui să fie primul an de punere în aplicare a următorului CFM;

D. întrucât Parlamentul a fost pregătit să negocieze CFM începând cu noiembrie 2018, dar, până în prezent, Consiliul nu a purtat discuții semnificative cu Parlamentul dincolo de unele contacte minime cu ocazia Consiliului Afaceri Generale; întrucât termenul pentru încheierea unui acord în cadrul Consiliului European a fost prelungit în mod repetat;

E. întrucât, în cazul în care un nou CFM nu va fi adoptat la timp, mai multe programe ale UE riscă să fie închise, deoarece temeiul lor juridic va înceta să se aplice; întrucât, în eventualitatea unui astfel de scenariu, ar trebui instituite măsuri de siguranță sub forma unei prelungiri temporare a plafoanelor și a altor dispoziții din ultimul an al prezentului cadru financiar, în conformitate cu articolul 312 alineatul (4) din TFUE;

F. întrucât, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris, fluxurile financiare ar trebui să fie corelate cu „o evoluție către o dezvoltare cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și rezistentă la schimbările climatice”;

G. întrucât actuala Comisie s-a autointitulat geopolitică și și-a declarat ambiția de a face față provocărilor legate de schimbările climatice și de mediu, pe care le consideră a fi „sarcina definitorie” a acestei generații;

H. întrucât problemele azilului și migrației vor figura proeminent pe agenda UE; întrucât măsurile de solidaritate, precum programele de transfer, relocarea sau admiterea din motive umanitare, sunt măsuri de importanță primordială în așteptarea unei reforme semnificative a sistemului european comun de azil; întrucât statele membre vor avea și în continuare nevoie de sprijin financiar pentru primirea și înregistrarea persoanelor care solicită protecție internațională, prelucrarea cererilor de azil și returnarea cu demnitate a persoanelor care nu au drept de ședere;

I. întrucât este important să existe o migrație legală bine administrată pentru a răspunde în mod corespunzător evoluțiilor de pe piața forței de muncă; întrucât, pentru integrarea corespunzătoare a solicitanților de azil, sunt necesare fonduri;

J.  întrucât Turcia are în continuare cea mai mare populație de refugiați din lume și întrucât, în prezent, au loc discuții privind modul în care UE ar trebui să acorde în continuare sprijin Turciei după ce aceasta a încetat să-și mai onoreze angajamentele asumate în cadrul Instrumentului UE pentru refugiații din Turcia;

K. întrucât protecția eficace a frontierelor externe ale UE reprezintă o condiție necesară pentru buna funcționare a spațiului Schengen și pentru libera circulație pe teritoriul UE; întrucât protecția eficace a frontierelor externe nu trebuie să încalce legislația Uniunii și dreptul internațional, respectând, în special, dreptul la azil și principiul nereturnării; întrucât înființarea unui sistem pe deplin funcțional al poliției de frontieră și al gărzii de coastă la nivel european va spori responsabilitatea comună a statelor membre și a Uniunii pentru frontierele externe, iar statele membre vor fi în continuare responsabile în mod principal de propriile frontiere externe;

L. întrucât caracterul foarte complex și schimbător al amenințărilor la adresa securității UE impune o abordare cuprinzătoare și coordonată, care să asigure legătura dintre aspectele interne și cele externe și să se axeze pe dezvoltarea capacităților și consolidarea cooperării, pentru a îmbunătăți capacitatea UE și a statelor sale membre de a evita și de a aborda aceste amenințări într-un mod eficace și eficient;

M. întrucât viitorul program „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” a fost parțial convenit cu Consiliul și a fost inclus în poziția Parlamentului adoptată în primă lectură; întrucât acest program are o importanță strategică pentru întărirea cetățeniei europene și, prin urmare, finanțarea sa trebuie să fie pe măsură; întrucât acest program conține un element nou referitor la valorile Uniunii, care urmează să acorde sprijin financiar organizațiilor societății civile care promovează drepturi la nivel local, regional și transnațional, consolidând și promovând totodată valorile Uniunii și respectarea statului de drept și contribuind la dialogul democratic, la transparență și la buna guvernare, inclusiv în cazurile în care societatea civilă este strâmtorată,

Bugetul pe 2021: asigurarea succesului Pactului verde...

1. insistă asupra faptului că bugetul UE este vital pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Uniunea și reflectă nivelul de ambiție al statelor membre și al instituțiilor;

2. regretă faptul că nu s-a acordat atenție apelului lansat de oamenii de știință din cadrul IPCC, în cel mai recent raport al acestora, de a lua măsuri radicale pentru a recupera întârzierea înregistrată de tranziția ecologică, având în vedere avertismentul lor potrivit căruia concentrația de CO2 a crescut de trei ori mai repede în perioada 2018-2019 decât în anii 1960; subliniază faptul că mai avem la dispoziție doar câțiva ani pentru a nu le permite schimbărilor climatice să scape de sub control în mod ireversibil;

3. observă că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 55 % până în 2030 reprezintă o provocare enormă, în special în ceea ce privește izolarea clădirilor, dezvoltarea transportului public și realizarea atât a unei tranziții agricole, cât și a unei tranziții juste din punct de vedere social; insistă asupra faptului că, pentru a garanta reușita acestei inițiative fără precedent în doar zece ani, sunt necesare măsuri urgente, susținute de un buget solid la nivelul UE, începând cu 2021;

…și protejarea cetățenilor UE de următoarea criză financiară

4. este preocupat de riscul apariției unei noi crize financiare, astfel cum subliniază instituțiile financiare internaționale, având în vedere creșterea datoriei publice și private la nivel mondial (322 % din PIB-ul mondial); își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele consecințe sociale și politice ale unei astfel de crize — care pot fi de zece ori mai grave decât cele de după 2008, conform previziunilor Fondul Monetar Internațional (FMI)  — dacă UE nu este dotată cu noi instrumente de protecție a coeziunii sociale;

Un buget pe măsura provocărilor

5. salută propunerile Comisiei privind Pactul verde european și Planul de investiții pentru o Europă durabilă, în special Fondul pentru o tranziție justă; subliniază că acestea sunt strâns legate de negocierile privind următorul CFM și, prin urmare, presupun un CFM solid și credibil; subliniază că finanțarea oricăror noi inițiative ar trebui să fie calculată în plus față de propunerea inițială a Comisiei și, prin urmare, ar trebui să conducă la creșterea plafoanelor CFM;

6. constată, cu toate acestea, că, pentru a atinge obiectivul de reducere cu 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, Comisia a estimat că va fi necesar să se acopere un deficit de finanțare de cel puțin 500 de miliarde EUR în fiecare an, inclusiv pentru măsuri de adaptare socială; consideră că acest deficit de finanțare este puternic subestimat chiar și pentru obiectivul de 40 %, fără a mai menționa obiectivul de 55 %, și nu a fost încă abordat la nivelul UE sau la nivel național; subliniază că este nevoie urgent de un nou salt cuantic în ceea ce privește eforturile politice și financiare pentru a atinge aceste obiective; consideră că introducerea unor autentice resurse proprii noi este esențială pentru a elimina acest deficit; este convins că o tranziție justă necesită o finanțare justă;

7. consideră, prin urmare, că bugetul total pe 2021 trebuie să respecte obiectivul de reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel cum a fost solicitat în Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european, precum și angajamentele sociale asumate de Președinta Comisiei, pentru a transmite semnalele corespunzătoare cetățenilor și întreprinderilor din UE;

8. reafirmă faptul că mandatul Parlamentului pentru CFM a fost stabilit în raportul său intermediar din 14 noiembrie 2018 privind plafoanele, alocările pentru programe, resursele proprii și dispozițiile în materie de flexibilitate, revizuirea la jumătatea perioadei și principiile orizontale, cum ar fi integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), a obiectivelor climatice și a egalității de gen;

9. își reafirmă poziția conform căreia creditele de angajament pentru perioada 2021-2027 ar trebui stabilite la 1 324,1 miliarde EUR la prețurile din 2018, ceea ce reprezintă 1,3 % din venitul național brut (VNB) al UE-27; pe baza acestei poziții, este hotărât să apere un buget pe 2021 de 192,1 miliarde EUR la prețuri curente în credite de angajament (1,29 % din VNB);

10. observă că această poziție presupune alocarea în 2021 a 18 179 de milioane EUR programului Orizont Europa, 4 613 milioane EUR pentru Erasmus +, 2 132 de milioane EUR Fondului InvestEU, 883 de milioane EUR Programului pentru piața unică, 15 645 de milioane EUR Fondului social european+, 4 256 de milioane EUR Mecanismului pentru interconectarea Europei, 11 716 milioane EUR Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (NDICI), 937 de milioane EUR programului LIFE, 923 de milioane EUR Fondului pentru azil și migrație, 676 de milioane EUR instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize din cadrul Fondului pentru gestionarea frontierelor (IGFV), 228 de milioane EUR Fondului pentru securitate internă și 247 de milioane EUR programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”;

11. intenționează să stabilească obiective obligatorii în materie de biodiversitate și de integrare a aspectelor legate de climă, precum și să le stabilească pe acestea din urmă la cel puțin 30 % pentru 2021; își reia apelul adresat Comisiei de a introduce criterii clare de eligibilitate pentru o metodologie strictă și cuprinzătoare de stabilire și monitorizare a cheltuielilor pertinente pentru climă și biodiversitate;

Un nivel suficient și realist al plăților

12. este hotărât să evite o nouă criză a plăților; reafirmă faptul că plafonul global de plăți trebuie să țină seama de volumul fără precedent al angajamentelor restante la sfârșitul anului 2020 care urmează să fie decontate în următorul CFM; constată, de asemenea, că, în 2021, creditele de plată se vor axa în mare măsură pe finalizarea programelor din perioada 2014-2020; insistă, totuși, ca acest lucru să nu împiedice inițierea de noi programe;

13. insistă, prin urmare, asupra stabilirii plăților la un nivel corespunzător începând cu 2021 pentru a evita eventuale dificultăți pentru beneficiari și își reafirmă angajamentul de a susține un nivel al plăților de 184,7 miliarde EUR la prețuri curente pentru 2021;

Planul de urgență pentru CFM

14. își reiterează cererea de creare a unui plan de urgență care să protejeze beneficiarii și să asigure continuitatea finanțării în cazul în care actualul CFM trebuie să fie prelungit dincolo de anul 2020; solicită Comisiei să prezinte fără întârziere un astfel de plan și, dacă este cazul, să prelungească temeiurile juridice;

15. observă că extinderea plafoanelor actuale ale CFM ar avea ca rezultat un cuantum al creditelor de angajament pentru 2021 de 172,2 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 1,15 % din VNB-ul UE, conform estimării Comisiei din 2018; observă, de asemenea, că o sumă suplimentară de 3,5 miliarde EUR ar urma să devină disponibilă la începutul lui 2021 prin intermediul instrumentelor de flexibilitate;

Protecția frontierelor externe ale UE, asigurarea protecției internaționale și gestionarea fluxurilor de migranți, asigurarea securității interne

16. invită Consiliul European și Președinția Uniunii Europene să dea dovadă de o abordare coerentă și consecventă față de finanțarea tuturor programelor sectoriale din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI) în următorul CFM, precum și față de toate agențiile și organismele din domeniul justiției și afacerilor interne, inclusiv față de AEPD, astfel încât să fie puse la dispoziție resurse suficiente pentru asigurarea realizării la timp a tuturor angajamentelor incluse în legislația europeană din acest domeniu;

17. subliniază că este necesară o finanțare adecvată a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru a-i permite să-și constituie rapid și integral corpul permanent de 10 000 de polițiști de frontieră și membri ai personalului și să achiziționeze echipamentele necesare care să-i permită să le asigure statelor membre un sprijin eficient și consistent; subliniază că ar trebui prevăzută o finanțare adecvată și pentru instrumentul de gestionare a frontierelor și vize, care acordă asistență statelor membre în vederea asigurării unei gestiuni eficiente a frontierelor externe ale Uniunii;

18. solicită să se aloce mai multe resurse financiare statelor membre în mod specific pentru a garanta primirea și înregistrarea adecvată a solicitanților de azil, prelucrarea cererilor de azil și returnarea cu demnitate a persoanelor care nu au drept de ședere, acordându-se o prioritate evidentă returnărilor voluntare;

19. insistă asupra introducerii imediate a unor măsuri de solidaritate, îndeosebi a unui program pentru transferuri, în așteptarea unei reforme semnificative a normelor UE privind azilul; solicită, de asemenea, ca bugetul UE să prevadă și în continuare fonduri pentru sprijinirea refugiaților din Turcia;

20. atrage atenția asupra importanței acordării unei finanțări adecvate statelor membre pentru a le sprijini eforturile de consolidare a cooperării transfrontaliere și de dezvoltare a capacităților în lupta lor împotriva criminalității grave organizate la nivel transnațional, împotriva terorismului, inclusiv a amenințărilor hibride, precum și împotriva radicalizării, care conduce la extremism violent; reafirmă rolul important ce le revine Europol și Eurojust în sprijinirea statelor membre în acest sens; atrage atenția, de asemenea, asupra sarcinii de muncă suplimentare ce îi revine eu-LISA în legătură cu crearea noilor baze de date la nivelul UE și cu realizarea interoperabilității; solicită să se pună la dispoziția acestor agenții fonduri suficiente și personal suficient pentru a le permite să-și îndeplinească mandatul;

21. salută înființarea Parchetului European (EPPO) și preluarea atribuțiilor de către procurorul șef; reamintește că, având în vedere caracterul foarte sensibil al activităților sale, EPPO are necesități deosebite, inclusiv disponibilitatea unui centru de date complet independent și puternic securizat, precum și servicii de asigurare a securității atât pentru procurorul șef, cât și pentru clădiri; insistă ca aceste necesități să fie finanțate în mod adecvat;

22. insistă că, în 2021, va fi necesară o creștere a bugetului tuturor celorlalte agenții descentralizate din domeniul JAI și a bugetului AEPD, pentru a le permite acestora să-și îndeplinească mandatul, ceea ce va avea ca rezultat îmbunătățirea aplicării legislației UE și a cooperării operaționale la nivelul Uniunii;

Promovarea statului de drept

23. solicită să se prevadă în mod prioritar suficiente fonduri pentru a sprijini activitatea organizațiilor societății civile și a altor părți interesate care promovează drepturile și care consolidează și promovează valorile Uniunii și statul de drept, inclusiv prin intermediul viitorului program „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, având în vedere că în prezent se observă o strâmtorare a societății civile în mai multe state membre.

 

 

 


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE

Dlui Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021 - Secțiunea III</Titre> <DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>

Domnule președinte,

În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru afaceri constituționale a fost solicitată să transmită un aviz comisiei dumneavoastră. Întrucât comisia noastră nu a fost în măsură să adopte un aviz ordinar, din cauza epidemiei de COVID-19, transmit prin prezenta prioritățile exprimate de membrii comisiei noastre, rezultate din proiectul de aviz și amendamentele depuse. Acest text a fost convenit de coordonatori prin procedură scrisă.

 

În primul rând, membrii comisiei doresc să reamintească importanța unei reforme a procedurilor de adoptare a cadrului financiar multianual și a sistemului de resurse proprii ale Uniunii, astfel încât să se depășească blocajele recurente în negocierile privind bugetul Uniunii. Bugetul Uniunii ar trebui să fie suficient pentru a finanța exercitarea competențelor atribuite Uniunii prin tratate, care au crescut în timp. Acest lucru necesită, de asemenea, introducerea rapidă a unor noi resurse proprii veritabile, astfel cum se prevede la articolul 311 din TFUE, pentru a constitui un buget al Uniunii solid axat pe interesul european comun, care să poată aborda provocările epocii noastre și să livreze rezultate care contează pentru cetățenii europeni.

 

Comunicarea eficace și consultarea cetățenilor din întreaga Europă ar trebui să constituie una dintre principalele priorități ale bugetului, pentru a asigura o implicare amplă, activă și efectivă a cetățenilor.

În special, bugetul pentru 2021 ar trebui să dispună de resursele necesare pentru lansarea Conferinței privind viitorul Europei. Aceste resurse ar trebui să corespundă obiectivelor conferinței, stabilite în poziția Parlamentului European referitoare la Conferința privind viitorul Europei[27], inclusiv organizarea unor agore tematice ale cetățenilor europeni și a unor agore ale tinerilor pe tot parcursul procesului.

 

Membrii comisiei subliniază necesitatea unei finanțări adecvate a programelor, activităților și inițiativelor Uniunii care sunt esențiale pentru intensificarea proceselor de democrație participativă în UE, consolidarea încrederii cetățenilor și consolidarea înțelegerii acestora cu privire la politicile UE și vizează dezvoltarea și promovarea cetățeniei europene, în special programul „Europa pentru cetățeni”, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”, inițiativa cetățenească europeană, precum și Erasmus Plus, Corpul european de solidaritate și elaborarea unei programe de învățământ privind educația civică a UE. Trebuie asigurate, de asemenea, niveluri adecvate de finanțare pentru a le permite instituțiilor și organismelor UE, cum ar fi reprezentanțele Comisiei sau grupul operativ East Stratcom, să combată dezinformarea și ingerințele externe. În plus, secretariatul comun al registrului de transparență ar trebui să dispună de mijloace administrative și financiare suficiente și adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile.

 

În fine, membrii ar dori să reamintească faptul că, în conformitate cu tratatele și pentru a păstra încrederea reciprocă, membrii și foștii membri ai Uniunii Europene au obligația de a-și onora pe deplin obligațiile bugetare.

 

Am convingerea că Comisia pentru bugete va lua în considerare aceste sugestii la elaborarea orientărilor pentru bugetul pe 2021.

 

Cu stimă,

Antonio Tajani

 

 


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN

Dlui Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la orientările pentru bugetul pe 2021 – secțiunea III</Titre> <DocRef>(2019/2213(BUD))</DocRef>

Stimate domnule Van Overtveldt,

În cadrul procedurii menționate în subiect, Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră. În cadrul procedurii scrise a coordonatorilor din 31 martie 2020, comisia a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

În cadrul procedurii menționate, Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen a decis să recomande Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

Cu deosebită considerație,

Evelyn Regner

 

 

SUGESTII

A. întrucât articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, „în toate activitățile sale, Uniunea își propune să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea dintre femei și bărbați”, stabilind astfel principiul integrării generale a perspectivei de gen, conform căruia egalitatea de gen trebuie să fie integrată în toate politicile UE și abordată la toate nivelurile procesului bugetar prin integrarea perspectivei de gen și întocmirea bugetului ținând cont de perspectiva de gen;

B. întrucât discriminarea trebuie să fie eradicată și abordată efectiv de către statele membre și de către UE și întrucât o parte tot mai mare din bugetul UE, inclusiv fondurile structurale ale UE și investițiile în servicii publice de îngrijire de calitate, trebuie concepută astfel încât să creeze noi oportunități pe piața forței de muncă din UE, să promoveze drepturile sociale și să îmbunătățească condițiile de lucru și de trai, pentru a facilita realizarea unui echilibru mai just între viața profesională și viața privată pentru ambele sexe, cu un accent deosebit pe îmbunătățirea egalității de șanse, inclusiv pentru femei și fete și pentru persoanele LGBTI+;

C. întrucât femeile sunt în continuare subreprezentate în posturile de conducere și în funcțiile decizionale, dar sunt suprareprezentate în domenii în care salariile sunt mici, cum ar fi serviciile, și întrucât ele dedică mai mult timp decât bărbații activităților casnice și de îngrijire neplătite; întrucât se impun măsuri speciale pentru a sprijini femeile, mai ales în cazul femeilor care revin pe piața muncii după o pauză îndelungată și care au nevoie de sprijin pentru a le crește potențialul pe piața muncii;

D. întrucât femeile sunt în continuare subreprezentate în economia digitală, IA, TIC și domeniile STIM în ceea ce privește educația, formarea și încadrarea în muncă, inclusiv în posturi de conducere; întrucât resursele care susțin capacitarea femeilor prin incluziune digitală ar putea duce la evoluția egalității în era digitală; întrucât strategia „Europa pregătită pentru era digitală” ar trebui să integreze dimensiunea de gen;

E. întrucât Comisia ar trebui să asigure o finanțare suficientă – cel puțin la nivelul actual al acesteia – pentru programele destinate sprijinirii drepturilor femeilor, cum ar fi Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” și viitorul program „Drepturi și valori”, cu un accent special pe instrumentele ce vizează combaterea discriminării, egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen și pe prevenirea violenței pe criterii de gen; subliniază poziția Parlamentului European prin care acesta sprijină alocarea unor sume specifice pentru acțiuni menite să prevină și să combată toate formele de violență bazată pe gen și să promoveze punerea în aplicare pe deplin a Convenției de la Istanbul în cadrul programului „Drepturi și valori”,

Plasarea egalității în centrul politicilor UE

1. subliniază că integrarea dimensiunii de gen în buget trebuie să devină parte integrantă a procedurii bugetare în toate etapele sale și la toate liniile bugetare, astfel încât cheltuielile bugetare să devină un instrument eficient de promovare a egalității de gen; solicită ca integrarea dimensiunii de gen să fie implementată în mod consecvent în toate programele și instrumentele financiare ale UE și în Fondul european pentru investiții strategice (FEIS);

2. își reiterează solicitarea de a se realiza mai multe investiții pentru a promova drepturile femeilor și fetelor; solicită să se aloce fonduri bugetare pentru a sprijini independența economică a femeilor prin intermediul programelor și fondurilor UE, cum ar fi COSME, Orizont 2020 și FEIS;

3. solicită sinergii mai puternice între instrumentele disponibile pentru promovarea egalității de gen și îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată; reiterează necesitatea de a depune eforturi mai mari pentru a sprijini femeile care se află într-o situație mai vulnerabilă, inclusiv femeile cu dizabilități, femeile de culoare, mamele singure, femeile migrante, femeile care locuiesc în zone rurale îndepărtate și cele care aparțin minorităților etnice și comunității LBTI+;

4. solicită monitorizarea cheltuielilor pentru egalitatea de gen prin prevederea unor linii bugetare separate pentru acțiuni specifice, prin stabilirea unor indicatori adecvați, prin evaluarea impactului și prin stabilirea unei metodologii specifice, în special în ceea ce privește combaterea discriminării de gen, a violenței psihologice, sexuale și fizice, a hărțuirii sexuale și prin asigurarea accesului femeilor la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente; solicită să se elaboreze și să se aplice mecanisme pertinente de responsabilizare și transparență, precum și proceduri de raportare periodică privind rezultatele, cu o defalcare pe genuri, pentru a îmbunătăți procesul de integrare a perspectivei de gen și eficiența programelor puse în aplicare;

5. solicită UE să majoreze alocările bugetare pentru organizațiile societății civile care promovează drepturile femeilor în Europa și în emisfera sudică;

6. evidențiază că se înregistrează reacții ostile îngrijorătoare și tot mai pronunțate față de egalitatea de gen și drepturile femeilor; subliniază că instrumentele UE, inclusiv IVCDCI, au un rol important în combaterea acestei situații; regretă că Comisia nu a inclus în propunerea sa un program specific privind egalitatea de gen și solicită să se aloce fonduri specifice și ambițioase în buget pentru a sprijini femeile care militează pentru drepturile omului și pentru a proteja și promova sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente; subliniază, așadar, că trebuie consolidate alocările bugetare care susțin respectarea universală a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente și accesul universal la acestea;

7. reamintește rolul important al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) în ceea ce privește înțelegerea amplorii și a cauzelor inegalității dintre femei și bărbați în UE; reamintește, de asemenea, că se impune un buget consolidat pentru colectarea datelor defalcate pe genuri și achiziția de expertiză în domeniul egalității de gen; solicită ca bugetul EIGE, schema de personal și independența acestuia să fie majorate sau cel puțin menținute la nivelul actual.

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

28.5.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Rasmus Andresen, Clotilde Armand, Robert Biedroń, Anna Bonfrisco, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, David Cormand, Paolo De Castro, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Alexandra Geese, Valentino Grant, Elisabetta Gualmini, Francisco Guerreiro, Valerie Hayer, Eero Heinäluoma, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Ioannis Lagos, Hélène Laporte, Pierre Larrouturou, Janusz Lewandowski, Margarida Marques, Siegfried Mureşan, Victor Negrescu, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Dimitrios Papadimoulis, Karlo Ressler, Bogdan Rzońca, Nils Torvalds, Nils Ušakovs, Rainer Wieland, Angelika Winzig

Membri supleanți prezenți la votul final

Fabienne Keller, Petros Kokkalis

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

33

+

GUE/NGL

Petros Kokkalis, Dimitrios Papadimoulis

PPE

Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Janusz Lewandowski, Siegfried Mureşan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Karlo Ressler, Rainer Wieland Angelika Winzig

RENEW

Clotilde Armand, Olivier Chastel, Valerie Hayer, Fabienne Keller, Moritz Körner, Nils Torvalds

S&D

Robert Biedroń, Paolo De Castro, Eider Gardiazabal Rubial, Elisabetta Gualmini, Eero Heinäluoma, Pierre Larrouturou, Margarida Marques, Victor Negrescu, Nils Ušakovs

VERTS/ALE

Rasmus Andresen, David Cormand, Alexandra Geese, Francisco Guerreiro

NI

Ioannis Lagos

 

4

-

ID

Anna Bonfrisco, Valentino Grant, Joachim Kuhs, Hélène Laporte

 

1

0

ECR

Bogdan Rzońca

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

 

[2] JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

[3] JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

[4] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

[5] JO L 168, 7.6.2014, p. 105.

[6] JO L xx, ….

[7] Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.

[8] Texte adoptate, P9_TA(2019)0032.

[9] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

[10] Texte adoptate, P9_TA(2020)0065.

[11] Texte adoptate, P9_TA(2020)0124.

[12] Texte adoptate, P9_TA(2020)0015.

[13] JO C 242, 10.7.2018, p. 24.

[14] Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.

[[1]] Acordând o atenție deosebită articolului 100 din Rezoluția referitoare la Pactul verde european (Texte adoptate P9_TA(2020)0005): https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2020-0005_RO.pdf

„100. salută principiul «nu cauza prejudicii» și angajamentul asumat de Comisie de a se asigura că toate acțiunile UE o ajută să-și creeze un viitor sustenabil și o tranziție echitabilă, inclusiv prin utilizarea unor instrumente „verzi” de bugetare și de a actualiza orientările privind o mai bună legiferare în consecință; cere insistent o abordare coerentă a punerii în aplicare a Acordului de la Paris, a Convenției privind diversitatea biologică și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, atât în politicile interne, cât și în politicile externe; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre în punerea în aplicare deplină și corectă a legislației actuale și viitoare privind mediul și clima în statele membre și să se asigure că există consecințe în caz de nerespectare;”,

precum și articolului 54 din Rezoluția referitoare la COP25 (Texte adoptate P9_TA(2019)0079): https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2019-0079_RO.pdf

„54. subliniază că bugetul UE ar trebui să fie în acord cu angajamentele sale internaționale privind dezvoltarea durabilă și cu obiectivele sale climatice și energetice pe termen mediu și lung și să nu pună bețe-n roate acestor obiective sau să le împiedice realizarea; invită, prin urmare Comisia să garanteze că investițiile UE respectă clima și biodiversitatea și să prezinte, după caz, norme armonizate și obligatorii; invită Comisia să se asigure că următorul CFM respectă întru totul Acordul de la Paris și că nicio cheltuială nu contravine dispozițiilor sale.”

[15] Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord [COM(2018)0322 – C8-0000/2018 – 2018/0166R(APP)].

[19] JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

[20] JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

[21] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

[22] JO L 168, 7.6.2014, p. 105.

[23] JO L xx, ….

[24] Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.

[25] Texte adoptate, P9_TA(2019)0032.

[26] Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.

[27] Texte adoptate, P9_TA(2020)0010. 

Ultima actualizare: 11 iunie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate