RAPORT referitor la recomandarea Parlamentului European privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

13.6.2020 - (2020/2023(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Comisia pentru comerț internațional
Raportori: Kati Piri, Christophe Hansen
(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 58 din Regulamentul de procedură)

PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la recomandarea Parlamentului European privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 218 din TFUE,

– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

– având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2020/266 a Consiliului din 25 februarie 2020 de autorizare a începerii negocierilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru un nou acord de parteneriat[1] și directivele prevăzute în addendumul la aceasta pentru negocierea unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, care au fost făcute publice,

– având în vedere rezoluțiile sale din 5 aprilie 2017 referitoare la negocierile cu Regatul Unit ca urmare a notificării intenției sale de a se retrage din Uniunea Europeană[2], din 3 octombrie 2017 referitoare la stadiul actual al negocierilor cu Regatul Unit[3], din 13 decembrie 2017 referitoare la stadiul actual al negocierilor cu Regatul Unit[4], din 14 martie 2018 referitoare la cadrul viitoarelor relații dintre UE și Regatul Unit[5], din 18 septembrie 2019 referitoare la situația retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană[6] din 15 ianuarie 2020 referitoare la punerea în aplicare și monitorizarea dispozițiilor privind drepturile cetățenilor prevăzute în Acordul de retragere[7] și din 12 februarie 2020 referitoare la mandatul propus de negociere pentru negocierile în vederea unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord[8],

– având în vedere proiectul de text al Acordului privind noul parteneriat cu Regatul Unit din 18 martie 2020[9];

– având în vedere rezoluția sa legislativă din 29 ianuarie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului referitoare la încheierea Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice[10],

– având în vedere Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice[11] (denumit în continuare „Acordul de retragere”) și Declarația politică de stabilire a cadrului viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit[12], care însoțește Acordul de retragere (denumită în continuare „Declarația politică”),

– având în vedere avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru pescuit, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru petiții,

– având în vedere scrisorile Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru afaceri juridice,

– având în vedere articolul 114 alineatul (4) și articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, desfășurate în temeiul articolului 58 din Regulamentul de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și al Comisiei pentru comerț internațional (A9-0117/2020),

A. întrucât Declarația politică este reperul pentru negocieri și stabilește parametrii unui parteneriat ambițios, amplu, profund și flexibil în materie de cooperare comercială și economică, care are la bază un acord de liber schimb cuprinzător și echilibrat, în ceea ce privește asigurarea respectării legii și justiția penală, politica externă, securitatea și apărarea și domenii mai ample de cooperare; întrucât mandatul Uniunii Europene (UE), adoptat de Consiliu la 25 februarie 2020 în acest temei, constituie cadrul de negociere care prevede un parteneriat puternic și cuprinzător între UE și Regatul Unit, formând o structură coerentă și un cadru general de guvernanță; întrucât UE nu va accepta abordarea fragmentară a Regatului Unit, care urmărește să negocieze o serie de acorduri separate, de sine stătătoare;

B.  întrucât mandatul UE se bazează pe orientările Consiliului European din 23 martie 2018 și pe Declarația politică;

C.  întrucât negocierile pentru viitorul parteneriat cu Regatul Unit pot să se bazeze numai pe punerea în aplicare efectivă și deplină a Acordului de retragere și a celor trei protocoale la acesta;

D. întrucât UE ar trebui să își mențină eforturile și hotărârea de a negocia un acord ambițios, astfel cum se prevede în mod clar în Declarația politică, pe care au semnat-o ambele părți, inclusiv prim-ministrul britanic, la 17 octombrie 2019, precum și în mandatul UE; întrucât Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE la 31 ianuarie 2020;

E. întrucât actuala presiune legată de timp din cadrul negocierilor este doar rezultatul alegerilor făcute de Regatul Unit;

F. întrucât viitorul acord ar trebui să fie inclus într-un cadru general de guvernanță și întrucât Curtea de Justiție a UE (CJUE) ar trebui să fie singurul organism responsabil de interpretarea dreptului UE;

G. întrucât, în perioada de tranziție, dreptul Uniunii în toate domeniile de politică se aplică în continuare pentru și în Regatul Unit, cu excepția dispozițiilor tratatelor și ale actelor care nu erau obligatorii pentru și în Regatul Unit înainte de intrarea în vigoare a Acordului de retragere; întrucât, la 14 mai 2020, Comisia Europeană a lansat o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Regatului Unit pentru nerespectarea normelor UE privind libera circulație;

H. întrucât retragerea Regatului Unit din UE afectează milioane de cetățeni, cetățeni ai Regatului Unit care locuiesc, călătoresc sau lucrează în UE, cetățeni ai UE care locuiesc, călătoresc sau lucrează în Regatul Unit, precum și alte persoane, în afară de cetățenii UE și ai Regatului Unit;

I. întrucât, ca țară terță, Regatul Unit nu poate avea aceleași drepturi și beneficia de aceleași avantaje și nu poate fi supus acelorași obligații ca un stat membru, iar situația, atât în UE, cât și în Regatul Unit, se va schimba, prin urmare, în mod semnificativ la sfârșitul perioadei de tranziție; întrucât UE și Regatul Unit împărtășesc principii și valori fundamentale; întrucât apropierea geografică, nivelul de interconectare și nivelul ridicat de aliniere și interdependență existente cu normele UE ar trebui să fie luate în considerare în cadrul viitorului acord de parteneriat; și întrucât, după cum UE a precizat în mod clar de la început, cu cât Regatul Unit solicită mai multe privilegii și drepturi, cu atât îi vor reveni mai multe obligații;

J.  întrucât UE și Regatul Unit au convenit, prin Declarația politică, să se întrunească la nivel înalt în iunie 2020 pentru a trece în revistă progresele înregistrate, în scopul de a conveni asupra unor acțiuni pentru avansarea negocierilor privind viitoarele lor relații;

K. întrucât unitatea dintre UE și statele sale membre pe parcursul negocierilor este esențială pentru a apăra în mod optim interesele UE, inclusiv pe cele ale cetățenilor săi; întrucât UE și statele sale membre au rămas unite pe parcursul negocierii și adoptării Acordului de retragere și ulterior; întrucât această unitate se reflectă în adoptarea mandatului de negociere încredințat lui Michel Barnier, negociatorul UE și șeful Grupului operativ al UE, care beneficiază de sprijinul ferm al UE și al statelor sale membre;

L. întrucât UE și Regatul Unit au convenit în Declarația politică că viitoarea relație ar trebui să se bazeze pe valori comune, cum ar fi respectarea și apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a principiilor democratice, a statului de drept, o ordine internațională bazată pe reguli, inclusiv Carta ONU și sprijinul pentru neproliferare, principiile dezarmării, păcii și securității, precum și dezvoltarea durabilă și protecția mediului, precum și faptul că aceste valori reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru cooperare în cadrul Declarației politice, care ar trebui exprimate prin clauze politice cu caracter obligatoriu și care sunt, de asemenea, chestiuni de încredere reciprocă; întrucât UE va trebui să respecte în continuare Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, acordul privind viitoarele relații trebuie să fie condiționat de angajamentul continuu al Regatului Unit de a respecta Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO);

M. întrucât pandemia de COVID-19 a creat o situație nouă, total neașteptată și fără precedent, care are consecințe semnificative asupra ritmului și eficienței negocierilor dintre UE și Regatul Unit; întrucât, în cazul în care nu se poate ajunge la un acord, ambele părți vor trebui să fie pregătite pentru schimbări extrem de dramatice ale economiilor lor, care vor fi agravate de pandemia de COVID-19 și de consecințele economice preconizate ale acesteia; întrucât confruntarea cu o pandemie globală și consecințele geopolitice, economice și sociale previzibile ale acesteia consolidează necesitatea de a îmbunătăți mecanismele de cooperare dintre parteneri și aliați,

Principii generale

1. regretă că, după patru runde de negocieri, nu s-au făcut progrese reale, cu excepția unor pași foarte mici într-un număr limitat de domenii; ia act de divergențele substanțiale dintre UE și Regatul Unit, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare și arhitectura juridică a textului care urmează să fie negociat; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la amploarea redusă a viitorului parteneriat preconizat de guvernul britanic și la abordarea fragmentată a acestuia față de negocieri numai în domeniile care sunt în interesul Regatului Unit: reiterează faptul că o astfel de abordare selectivă este inacceptabilă pentru UE; atrage atenția asupra faptului că propunerile Regatului Unit nu corespund angajamentelor asumate în temeiul Acordului de retragere și al Declarației politice, cu care Regatul Unit a fost de acord, inclusiv refuzul său de a negocia un acord privind aspectele de securitate și apărare;

2. reiterează că UE își menține poziția fermă conform căreia trebuie să se realizeze progrese concrete în paralel în toate domeniile de negociere, inclusiv cu privire la condițiile de concurență echitabile, pescuit, securitate internă și guvernanță, astfel cum se subliniază în Declarația politică; subliniază că toate negocierile sunt indivizibile și că UE nu va accepta un acord „cu orice preț”, și în special nu va accepta un acord de liber schimb (ALS) fără a avea garanții privind condițiile de concurență echitabile și un acord satisfăcător în domeniul pescuitului; sprijină, astfel, pe deplin Comisia în ceea ce privește necesitatea unui proiect de tratat cuprinzător, astfel cum a propus UE de la început, în loc să accepte acorduri separate, astfel cum a propus Regatul Unit;

3. insistă asupra faptului că orice acord privind o nouă relație între UE și Regatul Unit trebuie să fie coerent și adaptat la apropierea geografică a celor două părți și la nivelul ridicat de interconectare a economiilor celor două părți;

4.  salută publicarea proiectelor de propuneri legislative ale Regatului Unit, chiar dacă este tardivă; observă că, spre deosebire de afirmațiile Regatului Unit potrivit cărora utilizează precedente existente, multe dintre aceste propuneri depășesc în mod semnificativ ceea ce a negociat UE în cadrul altor acorduri de liber schimb cu țări terțe în ultimii ani; reamintește că orice acord final trebuie să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații;

5. salută faptul că există un nivel ridicat de convergență între obiectivele de negociere exprimate în Rezoluția Parlamentului din 12 februarie 2020 și în Decizia (UE, Euratom) 2020/266 a Consiliului din 25 februarie 2020 de autorizare a deschiderii negocierilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru un nou acord de parteneriat[13] („directivele de negociere”); subliniază că Comisia are sprijinul deplin al Parlamentului în negocierea cu Regatul Unit, în conformitate cu directivele de negociere, întrucât toate cele trei instituții împărtășesc, în linii mari, aceleași obiective privind ceea ce ar trebui să îndeplinească aceste negocieri;

6. salută proiectul de text de acord al UE privind noul parteneriat cu Regatul Unit, publicat la 18 martie 2020, care propune un acord cuprinzător pentru un parteneriat profund și strâns, care să acopere nu numai liberul schimb de mărfuri și servicii, ci și modalități de a preveni denaturările și avantajele competitive neloiale, inclusiv cele legate de sectorul agriculturii, de măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) și de ajutorul de stat, și de a stabili un climat favorabil pentru dezvoltarea comerțului și a investițiilor;

7. invită Comisia să continue să conducă negocierile în mod transparent, deoarece transparența este benefică atât pentru procesul de negociere, cât și pentru cetățeni și întreprinderi, permițându-le să se pregătească mai bine pentru faza post-tranziție; îndeamnă Comisia să asigure, în acest sens, o consultare publică și un dialog constant cu partenerii sociali și societatea civilă, precum și cu parlamentele naționale; salută practica Comisiei de a furniza Parlamentului informații cu privire la negocieri în mod regulat și în timp util, și se așteaptă ca această practică să continue, în conformitate cu informațiile care sunt comunicate statelor membre;

8. reamintește că orice viitor acord de asociere încheiat în temeiul articolului 217 din TFUE între UE și Regatul Unit (denumit în continuare „acordul”) trebuie să respecte cu strictețe următoarele principii:

(i) o țară terță nu trebuie să beneficieze de aceleași drepturi și avantaje și nu îndeplinește aceleași obligații ca un stat membru al UE sau un membru al Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) sau al Spațiului Economic European (SEE);

(ii) protecția integrității depline și a bunei funcționări a pieței interne și a uniunii vamale, indivizibilitatea celor patru libertăți; în special, gradul de cooperare în cadrul pilonului economic trebuie să fie conform cu angajamentele asumate pentru a facilita mobilitatea persoanelor, cum ar fi călătoriile fără viză, mobilitatea cercetătorilor, a studenților, a prestatorilor de servicii temporare și a persoanelor care călătoresc în scop de afaceri, precum și cooperarea în domeniul securității sociale;(iii)  menținerea autonomiei decizionale a UE;

(iv) garantarea ordinii juridice a UE și a rolului CJUE ca organism suprem responsabil de interpretarea dreptului Uniunii în această privință;

(v) respectarea în permanență a principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum sunt definite în special în Declarația universală a drepturilor omului a ONU, în CEDO și protocoalele la aceasta, în Carta socială europeană, în Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și în alte tratate internaționale privind drepturile omului ale ONU și ale Consiliului Europei, precum și respectarea principiului statului de drept; reamintește în special că viitoarele relații ar trebui să fie condiționate de angajamentul continuu al Regatului Unit de a respecta cadrul CEDO;

(vi) condiții de concurență echitabile, inclusiv pentru întreprinderi, care să asigure standarde ridicate în ceea ce privește politicile în domeniul social, al muncii, al protecției mediului și a consumatorilor, al combaterii schimbărilor climatice, precum și al fiscalității, concurenței și al ajutoarelor de stat, inclusiv prin intermediul unui cadru robust și cuprinzător privind concurența și controlul ajutoarelor de stat. Aceste condiții de concurență echitabile trebuie garantate prin mecanisme eficace de soluționare a litigiilor și de punere în aplicare, inclusiv în ceea ce privește capitolul referitor la comerț și dezvoltare durabilă; reamintește, în special, că orice viitor acord ar trebui să fie pe deplin condiționat de respectarea Acordului de la Paris, adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”);

(vii) principiul precauției, principiul conform căruia daunele aduse mediului ar trebui remediate cu prioritate la sursă și principiul „poluatorul plătește”;

(viii) garantarea acordurilor UE cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, inclusiv a Acordului privind SEE, precum și menținerea echilibrului general al acestor relații;

(ix) protejarea stabilității financiare a UE și respectarea regimului și standardelor sale de reglementare și de supraveghere, precum și aplicarea lor;

(x) un echilibru just între drepturi și obligații, inclusiv, dacă este cazul, contribuții financiare proporționale;

(xi) să asigure un rezultat corect și echitabil pentru toate statele membre și în interesul cetățenilor noștri;

9. subliniază că negociatorul-șef al UE are sprijinul deplin și ferm al Parlamentului pentru a insista că garanțiile pentru condiții de concurență echitabile sunt un element esențial al oricărui acord cu Regatul Unit, deoarece acest lucru nu înseamnă dogmatism sau ideologie din partea UE, ci o condiție prealabilă pentru stabilirea unui parteneriat ambițios și echilibrat cu Regatul Unit și pentru păstrarea competitivității pieței interne și a întreprinderilor din UE, precum și pentru menținerea și dezvoltarea în viitor a unui nivel ridicat de protecție socială, a mediului și a consumatorilor;

10. respectă pe deplin, în această privință, suveranitatea Regatului Unit, pe care UE nu are nicio intenție să o submineze în cadrul negocierilor actuale; reamintește, totuși, că Regatul Unit nu va fi niciodată egal cu alte țări terțe din cauza statutului său de fost stat membru al UE, a alinierii actuale complete a reglementărilor, a volumului semnificativ al comerțului dintre cele două părți, precum și a apropierii sale geografice de UE, toți acești factori explicând necesitatea unor dispoziții solide și robuste privind condițiile de concurență echitabile în cadrul acordului;

11. subliniază că UE ar trebui să își mențină eforturile și angajamentul pentru negocierea unui acord, astfel cum a indicat întotdeauna în Declarația politică și în directivele de negociere, cu privire la următoarele aspecte: cooperarea comercială și economică, asigurarea respectării legii și cooperarea judiciară în materie penală, politica externă, securitatea și apărarea, precum și domeniile tematice de cooperare, cum ar fi cooperarea privind dezvoltarea durabilă; solicită o abordare pragmatică și rezonabilă de la ambele părți;

12. subliniază că este important să fim pregătiți pe deplin pentru retragerea Regatului Unit din piața internă și din uniunea vamală la sfârșitul perioadei de tranziție, indiferent de rezultatul negocierilor; subliniază că, în cazul în care nu se ajunge la un acord, consecințele vor fi și mai semnificative; subliniază, cu toate acestea, că UE este pregătită pentru oricare dintre scenarii;

13. salută, în acest sens, avizele privind gradul de pregătire adaptate fiecărui sector ale Comisiei, care urmăresc să asigure faptul că industria UE este pregătită pentru șocul inevitabil pe care îl va cauza retragerea Regatului Unit din piața internă; invită Comisia și statele membre să își sporească eforturile cu scopul de a informa pe deplin cetățenii și întreprinderile UE cu privire la riscurile legate de faptul că perioada de tranziție s-ar putea încheia înainte de ajungerea la un acord, pentru a permite pregătirea adecvată;

14. subliniază că este important să se consolideze și să se finanțeze în mod adecvat măsurile de pregătire și de urgență cu mult înainte de încheierea perioadei de tranziție, în special în cazul unei stagnări a negocierilor; subliniază că aceste măsuri de urgență ar trebui să fie temporare și unilaterale;

15. își reiterează sprijinul pentru directivele de negociere, care prevăd că Gibraltarul nu va fi inclus în domeniul de aplicare teritorial al acordurilor care urmează să fie încheiate între UE și Regatul Unit și că orice acord separat va necesita un acord prealabil din partea Regatului Spaniei;

16. subliniază importanța punerii în aplicare a dispozițiilor Protocolului privind Gibraltar cu privire la lucrătorii frontalieri, impozitare, mediu și pescuit; invită guvernul spaniol și guvernul britanic să asigure că are loc cooperarea necesară pentru tratarea acestor aspecte;

17. reamintește că articolul 132 din Acordul de retragere prevede posibilitatea ca Comitetul mixt să adopte o decizie de prelungire a perioadei de tranziție după data de 31 decembrie 2020;

Punerea în aplicare a Acordului de retragere

18. reamintește că Acordul de retragere cu caracter juridic obligatoriu este instrumentul de punere în aplicare a măsurilor de retragere ordonată a Regatului Unit din UE, că acesta nu face obiectul niciunei renegocieri și că unicul scop al Comitetului mixt UE-Regatul Unit este de a supraveghea punerea în aplicare a acestuia; subliniază că punerea efectivă în aplicare a Acordului de retragere este o condiție prealabilă și un element de bază pentru a garanta încrederea necesară pentru încheierea cu succes a unui acord cu Regatul Unit și constituie un test revelator pentru buna credință pe care Regatul Unit și-a luat angajamentul să o demonstreze în cadrul procesului de negociere;

19. insistă să se înregistreze progrese concrete cât mai devreme cu putință și să existe garanții solide că Regatul Unit va pune în aplicare în mod efectiv și integral Acordul de retragere înainte de încheierea perioadei de tranziție, subliniază că monitorizarea punerii sale în aplicare este parte integrantă a activității Parlamentului și reiterează că, în conformitate cu articolul 218 alineatul (10) din TFUE, Parlamentul trebuie informat de îndată și pe deplin cu privire la toate discuțiile purtate și deciziile luate de Comitetul mixt, și va rămâne vigilent și își va exercita pe deplin prerogativele; reamintește, în acest context, angajamentul asumat de Președintele Comisiei Europene în fața Parlamentului European în ședința plenară din 16 aprilie 2019, precum și obligațiile care decurg din Decizia (UE) 2020/135 a Consiliului din 30 ianuarie 2020; invită copreședinții Comitetului mixt să implice activ cetățenii și organizațiile societății civile în deliberările lor;

20. reamintește că Acordul de retragere prevede protecția reciprocă a cetățenilor UE și a cetățenilor britanici, inclusiv a membrilor familiilor lor, și că acestora ar trebui să li se ofere toate informațiile necesare cu privire la drepturile lor și la procedurile care trebuie urmate pentru a continua să locuiască, să lucreze și să călătorească în/către țara lor de reședință; reamintește că cetățenii afectați de retragerea Regatului Unit se bazează pe disponibilitatea unor informații actuale și fiabile privind drepturile și situația lor și îndeamnă atât statele membre, cât și Regatul Unit să acorde prioritate acestei chestiuni;

21. reiterează că drepturile cetățenilor vor rămâne o prioritate absolută și este hotărât să asigure că drepturile cetățenilor sunt garantate în temeiul Acordului de retragere, atât pentru cetățenii UE, cât și pentru cetățenii britanici și familiile lor; îndeamnă UE și Regatul Unit să vizeze în viitorul acord drepturi extinse privind mobilitatea; regretă faptul că, până în prezent, Regatul Unit a dat dovadă de puțin interes față de mobilitatea cetățenilor, de care au beneficiat în trecut atât Regatul Unit, cât și cetățenii săi;

22. își exprimă îngrijorarea cu privire la rapoartele conform cărora cetățenilor UE care au statut de stabilire provizorie le-au fost refuzate prestațiile de asigurări sociale în Regatul Unit din cauza obstacolelor birocratice; subliniază că aceste situații constituie o discriminare nejustificată și au consecințe semnificative, în special într-o perioadă de incertitudine economică și socială severă;

23. subliniază că cetățenii UE din Regatul Unit se confruntă cu probleme semnificative în ceea ce privește obținerea statutului de stabilit, inclusiv ca urmare a pandemiei de COVID-19; consideră că numărul de cazuri cărora li s-a acordat statutul de stabilire provizorie este disproporționat de mare comparativ cu numărul de cazuri cărora li s-a acordat statutul de stabilit; îndeamnă Ministerul de Interne al Regatului Unit să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește acceptarea dovezilor furnizate de solicitanți privind șederea lor în țară pe perioada de cinci ani necesară; este, de asemenea, preocupat de faptul că solicitanților nu li se eliberează nicio dovadă fizică privind statutul pe care l-au obținut;

24. invită părțile să asigure punerea în aplicare strictă a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, aceasta fiind o condiție preliminară pentru încheierea cu succes a viitorului acord; reamintește că acest protocol a fost conceput și adoptat pentru a respecta procesul de pace și a susține Acordul din Vinerea Mare, asigurând absența unei frontiere strict controlate pe insula Irlanda și protejând totodată integritatea pieței interne și că este esențial pentru întreprinderi, în special pentru sectorul agro-alimentar, protecția cetățenilor, mediu și biodiversitate; subliniază că libera circulație a cetățenilor UE și libera circulație a serviciilor sunt importante pentru a limita daunele suferite de economia insulei în ansamblul ei și că acest aspect ar trebui tratat într-un viitor acord; îndeamnă autoritățile din Regatul Unit să asigure că drepturile cetățenilor în Irlanda de Nord nu sunt diminuate;

25. își exprimă îngrijorarea cu privire la declarațiile publice ale guvernului Regatului Unit, care arată lipsa de voință politică de a-și respecta pe deplin angajamentele legale asumate în temeiul Acordului de retragere, și anume cele privind controalele asupra mărfurilor în Marea Irlandei;

26. reamintește că Comitetul mixt UE-Regatul Unit urmează să ia decizii importante referitoare la punerea în aplicare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord înainte de încheierea perioadei de tranziție;

27. speră să se ajungă la un acord între UE și Regatul Unit privind toate dispozițiile instituționale, cum ar fi crearea unui birou tehnic al Comisiei Europene la Belfast, în ciuda faptului că autoritățile britanice au refuzat în repetate rânduri să permită deschiderea unui astfel de birou; subliniază că Regatul Unit trebuie să prezinte un calendar detaliat și să ia măsurile necesare, cum ar fi să pregătească punerea în aplicare a Codului vamal al Uniunii și să introducă proceduri vamale pentru mărfurile care intră în Irlanda de Nord din Marea Britanie, precum și să asigure că toate controalele sanitare și fitosanitare necesare și alte controale de reglementare pot fi efectuate în ceea ce privește mărfurile care intră în Irlanda de Nord din afara UE, ceea ce este, de asemenea, necesar pentru a crea claritate pentru întreprinderi;

28. subliniază importanța unor norme juridice clare, a unei puneri în aplicare transparente și a unor mecanisme eficiente de control pentru a evita riscurile sistemice de fraudă TVA și de fraudă vamală, de trafic (contrabandă) sau de alte utilizări abuzive frauduloase ale unui cadru juridic potențial neclar, inclusiv riscul crescut de declarații incorecte de origine și de produse care nu sunt destinate pieței interne; invită Comisia să efectueze verificări și controale regulate și eficiente și să raporteze periodic Parlamentului cu privire la situația controlului la frontiere;

29. ia act de faptul că expresia mărfuri „expuse riscului de a fi transferate ulterior în Uniune”, utilizată la articolul 5 din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord depinde de deciziile ulterioare ale Comitetului mixt și insistă ca aceste decizii să fie adoptate sub controlul oficial al Parlamentului European; solicită să fie informat pe deplin cu privire la aplicarea articolului respectiv și la orice propuneri de decizii ale Comitetului mixt referitoare la aplicarea articolului respectiv, cum ar fi stabilirea unor criterii specifice pentru a considera că un bun este „expus riscului”, sau la modificarea oricăreia dintre deciziile sale anterioare;

30. reamintește că, până la sfârșitul perioadei de tranziție, Regatul Unit are obligația de a contribui, printre altele, la finanțarea Agenției Europene de Apărare, a Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene și a Centrului Satelitar al Uniunii Europene, precum și la costurile operațiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) la care participă;

31. subliniază că Regatul Unit trebuie să pună în aplicare toate măsurile restrictive ale UE aflate în vigoare sau adoptate în timpul perioadei de tranziție, să sprijine declarațiile și pozițiile UE în țările terțe și organizațiile internaționale și să participe, de la caz la caz, în cadrul operațiunilor militare și al misiunilor civile ale UE instituite în cadrul PSAC, dar fără a avea capacitatea de a conduce, prin intermediul unui acord-cadru de participare, respectând autonomia decizională a UE și deciziile și legile relevante ale UE, inclusiv în ceea ce privește achizițiile și transferurile în domeniul apărării; afirmă că o astfel de cooperare este condiționată de respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului umanitar internațional și drepturile fundamentale ale UE;

Parteneriatul economic

Comerț

32. ia act de faptul că Regatul Unit a decis să își bazeze viitorul parteneriat economic și comercial cu UE pe un „Acord de liber schimb cuprinzător”, astfel cum prevede documentul publicat de guvernul Regatului Unit la 27 februarie 2020 și intitulat „Viitorul relațiilor cu UE - Abordarea Regatului Unit privind negocierile”; subliniază că, deși Parlamentul susține ideea ca UE să negocieze în mod constructiv un ALS echilibrat, ambițios și cuprinzător cu Regatul Unit, un ALS nu va însemna niciodată, prin însăși natura sa, un schimb comercial fluid; împărtășește poziția definită în directivele de negociere adoptate în comun de cele 27 de state membre conform căreia domeniul de aplicare și ambiția unui ALS pe care UE l-ar accepta sunt condiționate de acceptarea de către Regatul Unit și trebuie să aibă o legătură directă cu această acceptare a unor dispoziții cuprinzătoare, cu caracter obligatoriu și executoriu referitoare la condițiile de concurență echitabile, ținând cont de dimensiune, apropierea geografică, interdependența economică și conexitate, integrarea piețelor, precum și de încheierea unui acord bilateral privind pescuitul, ca parte integrantă a parteneriatului; afirmă din nou că nu se poate încheia niciun acord comercial între UE și Regatul Unit dacă acesta nu include un acord complet, sustenabil, echilibrat și pe termen lung în domeniul pescuitului, care să mențină în continuare accesul actual în condiții optime la ape, la resurse și la piețe în conformitate cu principiile politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), și care să fie adoptat înainte de sfârșitul perioadei de tranziție;

33. observă că, contrar cererii Regatului Unit de a baza acordul pe precedente existente, multe dintre propunerile incluse în proiectele de propuneri legislative ale Regatului Unit depășesc cu mult condițiile negociate de UE în cadrul altor acorduri de liber schimb cu țări terțe în ultimii ani, de exemplu în domeniul serviciilor financiare, al recunoașterii reciproce a calificărilor profesionale și al evaluării conformității, al echivalenței măsurilor sale sanitare și fitosanitare sau al cumulării regulilor de origine; sprijină ideea unui sistem de cumul bilateral, pe care îl consideră a fi cel mai potrivit, deoarece încurajează apropierea dintre UE și Regatul Unit, mai degrabă decât cu țările terțe cu care UE a încheiat acorduri de liber schimb, și recomandă să se prevadă un mecanism ad-hoc împotriva riscurilor de schimb de cote[14];

34. regretă profund, în această privință, faptul că, până în prezent, în pofida angajamentului asumat prin declarația politică, Regatul Unit a refuzat, de exemplu, discuțiile cu privire la achizițiile publice, transportul maritim și protecția indicațiilor geografice viitoare, cu atât mai mult cu cât Regatul Unit a inclus unele dintre aceste subiecte în mandatele sale de negociere cu SUA și Japonia; regretă, de asemenea, că Regatul Unit nu a prezentat încă o propunere privind întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

 35. reamintește că angajamentul comun continuu față de obiectivul de a nu impune contingente și taxe vamale pentru relația comercială rămâne o condiție esențială pentru încheierea unui acord care să respecte termenul extrem de scurt pe care l-a impus chiar Regatul Unit pentru aceste negocieri, cu atât mai mult cu cât experiența anterioară a demonstrat în mod clar că o negociere în funcție de liniile tarifare ar putea dura câțiva ani; își exprimă îngrijorarea cu privire la intenția guvernului britanic de a renunța la acest obiectiv; subliniază că produsele agricole ar fi, probabil, afectate cel mai mult, având în vedere că, în acordurile de liber schimb, liniile tarifare care mențin taxe vamale privesc, de obicei, acest sector; reiterează, în această privință, că, indiferent dacă se renunță la 100 % sau mai puțin din liniile tarifare, acest lucru nu va modifica cererea UE de a asigura condiții de concurență echitabile și robuste; reiterează că dispozițiile privind condițiile de concurență echitabile trebuie să mențină în timp standardele de mediu, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă la nivelurile actuale ridicate, bazându-se pe standardele adecvate și relevante ale Uniunii și de la nivel internațional și incluzând mecanisme corespunzătoare pentru a asigura punerea efectivă în aplicare la nivel național, și să includă un cadru solid și cuprinzător pentru a controla concurența și ajutoarele de stat, împiedicând denaturarea nejustificată a comerțului și a concurenței, în loc de a evoca numai subvențiile, astfel cum face, din nefericire, Regatul Unit;

 36. încurajează, în această privință, Comisia să profite de contextul creat de aceste negocieri pentru a spori competitivitatea companiilor și IMM-urilor europene; subliniază că acordul ar trebui să urmărească facilitarea accesului pe piață și a comerțului cât mai mult posibil pentru a reduce la minimum denaturările comerțului; încurajează părțile să stabilească puncte de contact pentru IMM-uri și pledează global în favoarea unui cadru juridic general stabil, transparent și previzibil, care să nu impună o sarcină disproporționată asupra IMM-urilor;

37. subliniază că, pentru ca un acord de liber schimb să promoveze cu adevărat interesele UE, negocierile ar trebui să vizeze realizarea următoarelor obiective, astfel cum sunt prevăzute în rezoluția Parlamentului din 12 februarie, în special la alineatul (14), ale cărei dispoziții continuă să fie pe deplin valabile; insistă, în plus, asupra următoarelor aspecte:

(i) accesul reciproc avantajos pe piață pentru bunuri și servicii, achizițiile publice și recunoașterea calificărilor profesionale, precum și normele aplicabile produselor; subliniază, de asemenea, necesitatea unor lanțuri valorice stabile, fiabile și durabile;

(ii) Comisia ar trebui să evalueze necesitatea unor clauze de salvgardare pentru a proteja integritatea și stabilitatea pieței interne a UE, de exemplu, de creșteri neprevăzute ale importurilor, de fraudă și de eludarea măsurilor de protecție comercială;

(iii) în acest domeniu, angajamentele privind măsurile antidumping și măsurile compensatorii trebuie să depășească ceea ce este prevăzut de regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), dacă este cazul, și angajamentele și posibilitățile de asigurare a respectării legii cu privire la concurență și ajutorul de stat;

(iv) normele privind dezvoltarea și facilitarea comerțului digital ar trebui să elimine barierele nejustificate din calea comerțului electronic, inclusiv prin cerințe în materie de localizare a datelor, să mențină autonomia de reglementare a UE și să asigure un mediu online deschis, sigur și fiabil pentru întreprinderi și consumatori, cu condiția ca comercianții britanici cu amănuntul online să respecte normele relevante privind piața internă și ca Regatul Unit să ofere un nivel de protecție în esență echivalent cu cel oferit de cadrul juridic al UE, inclusiv în ceea ce privește transferurile ulterioare către țări terțe;

(v)  orice măsură sanitară și fitosanitară ar trebui să se bazeze pe evaluări ale riscurilor, cu respectarea deplină a principiului precauției;

(vi) protejarea indicațiilor geografice consacrată în Acordul de retragere nu este negociabilă; viitorul acord ar trebui, de asemenea, să protejeze și să susțină indicațiile geografice înregistrate după încheierea perioadei de tranziție;

(vii) să prevadă excepții prudențiale solide pentru a garanta din punct de vedere juridic drepturile ambelor părți de a legifera în interes public;

(viii) reamintește că ar trebui luate în considerare consecințele retragerii Regatului Unit din UE asupra egalității de gen, inclusiv prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru acțiunile UE de protejare și promovare a rolului femeilor în economie, cum ar fi, de exemplu, măsurile de combatere a diferenței de remunerare între femei și bărbați;

(ix)  parteneriatul trebuie să urmărească realizarea obiectivelor climatice pe termen lung;

(x) invită Comisia și statele membre să efectueze toate pregătirile necesare și să ia toate măsurile de precauție necesare în cazul în care Acordul de retragere expiră fără ca un acord privind viitoarele relații, în special, relațiile comerciale și economice, să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, inclusiv măsuri de urgență pentru a reduce cât mai mult posibil prejudiciul adus lucrătorilor și întreprinderilor în cauză;

(xi) invită Comisia să propună măsuri de reducere a impactului asupra partenerilor comerciali din țări terțe ai Uniunii, în special asupra țărilor în curs de dezvoltare, în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Marea Britanie, având în vedere posibilitatea ca importurile britanice să fi reprezentat o parte importantă a exporturilor lor către Uniunea Europeană;

Condiții de concurență echitabile

38. regretă poziția de negociere cu UE a Regatului Unit, care nu s-a angajat până în prezent în negocieri detaliate cu privire la condițiile de concurență echitabile; subliniază că această poziție nu reflectă punctul 77 din declarația politică semnată de UE și Regatul Unit; îndeamnă, prin urmare, guvernul Regatului Unit să își revizuiască urgent poziția de negociere și să se implice în mod constructiv în negocieri privind condiții de concurență echitabile, ceea ce constituie o condiție necesară pentru ca Parlamentul să aprobe un acord comercial cu Regatul Unit;

39. reiterează că date fiind apropierea geografică și interdependența economică a Regatului Unit cu UE, amploarea și profunzimea acordului în ceea ce privește condițiile de concurență echitabile vor fi esențiale pentru determinarea dimensiunii viitoarelor relații generale dintre UE și Regatul Unit; consideră, prin urmare, că trebuie garantate condiții de concurență echitabile care să corespundă nivelului de ambiție și liberalizare al acordului în vederea unei convergențe normative conforme declarației politice și că trebuie să se protejeze standardele UE, pentru a evita o „uniformizare la un nivel inferior”, precum și măsurile care au un efect dăunător nejustificat și disproporționat asupra fluxurilor comerciale, în vederea unei alinieri dinamice; inclusiv în ceea ce privește ajutoarele de stat; subliniază că este necesar să se asigure faptul că Regatul Unit nu obține un avantaj competitiv neloial prin reducerea nivelurilor de protecție și să se evite arbitrajul de reglementare de către operatorii de pe piață;

40. reamintește hotărârea sa de a împiedica orice formă de „dumping” în cadrul viitoarelor relații dintre UE și Regatul Unit; subliniază că un rezultat esențial al negocierilor ar fi garantarea unor condiții de concurență echitabile în vederea menținerii competitivității, a unor standarde sociale și de sustenabilitate ridicate, inclusiv a combaterii schimbărilor climatice și a drepturilor cetățenilor și ale lucrătorilor în viitor, prin angajamente ferme, dispoziții executorii și clauze de menținere a nivelului de protecție, în vederea unei alinierii dinamice în domeniile următoare:

(i)  concurența, ajutoarele de stat și orice alte măsuri de reglementare generale sau sectoriale, care ar trebui să împiedice denaturarea nejustificată a comerțului și a concurenței și să includă dispoziții privind întreprinderile de stat, inclusiv dispoziții privind măsurile de susținere a producției agricole;

(ii)  aspectele fiscale pertinente, inclusiv lupta împotriva evaziunii fiscale și a evitării sarcinilor fiscale, a spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și serviciile financiare;

(iii)  respectarea deplină a standardelor sociale și de muncă ale modelului social al UE (inclusiv nivelurile echivalente de protecție și garanțiile împotriva dumpingului social), cel puțin la nivelurile actuale ridicate ale standardelor comune existente;

(iv)  protecția mediului și standardele în materie de schimbări climatice, un angajament de a continua efectiv punerea în aplicare a Acordului de la Paris și promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD-urile) ale ONU;

(v)  un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, inclusiv în ceea ce privește calitatea sanitară a produselor alimentare;

(vi)  dezvoltarea sustenabilă;

 41. subliniază că aceste dispoziții ar trebui să asigure că standardele nu sunt coborâte, permițând totodată Uniunii Europene și Regatului Unit să își modifice, în timp, angajamentele, pentru a stabili standarde mai ridicate sau a include și alte domenii, cu respectarea deplină a principiilor proporționalității și necesității; subliniază, de asemenea, că angajamentele și dispozițiile ar trebui să poată fi puse în aplicare prin măsuri provizorii autonome, printr-un mecanism solid de soluționare a litigiilor care să acopere toate domeniile și prin căi de atac, inclusiv prin supraveghere judiciară, pentru a-i oferi Uniunii posibilitatea de a aplica sancțiuni ca ultim recurs, în special în domeniul dezvoltării durabile, în vederea unei alinieri dinamice; subliniază că pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile este nevoie de un mecanism orizontal, ca de exemplu un cadru de guvernanță general care să acopere toate domeniile de cooperare;

42. atrage atenția, în special, asupra clauzelor de menținere a nivelului de protecție în următoarele domenii: (i) drepturile fundamentale la locul de muncă; (ii) standardele de siguranță și de sănătate în muncă; (iii) condițiile de muncă echitabile și standardele în materie de ocupare a forței de muncă; (iv) drepturi de informare și de consultare la nivelul întreprinderii; și (v) restructurarea;

43. consideră că lupta împotriva schimbărilor climatice, oprirea și inversarea declinului biodiversității, promovarea dezvoltării sustenabile, mediul și chestiunile de importanță majoră în domeniul sănătății ar trebui să constituie elemente esențiale ale parteneriatului avut în vedere; ia act de faptul că, în comunicarea sa privind Pactul verde european, Comisia s-a angajat să facă din respectarea Acordului de la Paris un element esențial al tuturor viitoarelor acorduri comerciale cuprinzătoare;

44. subliniază că o clauză „ratchet” privind viitoarele niveluri de protecție nu este suficientă, deoarece nu oferă condiții de concurență echitabile sau stimulente pentru a crește nivelul de ambiție și consideră că, în cazul în care fie UE, fie Regatul Unit își crește nivelul de protecție a climei sau a mediului, cealaltă parte ar trebui să se asigure că standardele și obiectivele sale oferă cel puțin un nivel echivalent de protecție a climei sau a mediului;

 45. este ferm convins că Regatul Unit ar trebui să se conformeze evoluției standardelor fiscale și a legislației în materie de combatere a spălării banilor și de finanțare a terorismului, care figurează în acquis-ul UE și la nivel mondial, în special în ceea ce privește transparența fiscală, schimbul de informații fiscale și măsurile de combatere a evitării obligațiilor fiscale, pentru a garanta o cooperare reciprocă fructuoasă și bazată pe încredere, și ar trebui să soluționeze situația teritoriilor sale de peste mări, a zonelor sale de suveranitate și a dependențelor Coroanei britanice, care nu respectă criteriile de bună guvernare și cerințele de transparență stabilite de UE, în special în ceea ce privește schimbul de informații fiscale, transparența fiscală, impozitarea echitabilă, măsurile de combatere a evitării obligațiilor fiscale și standardele OCDE pentru combaterea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor; solicită, de asemenea, UE și Regatului Unit să respecte standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională; reamintește, în ceea ce privește Gibraltarul, directivele de negociere și dispozițiile stabilite în proiectul de text cu valoare juridică al UE;

46. reiterează că este necesar să se mențină standarde ridicate, o trasabilitate clară, servicii de inspecție de înaltă calitate și condiții de concurență echitabile în domeniul medicamentelor, al dispozitivelor medicale, al siguranței alimentare și al etichetării alimentelor, al sănătății animalelor și plantelor, al bunăstării animalelor, precum și al politicii și standardelor veterinare, sanitare și fitosanitare și de mediu;

47. solicită Comisiei să garanteze că principiile și instrumentele existente și viitoare din cadrul politicilor sociale, de mediu și climatice ale UE (de exemplu, măsurile antidumping, politica industrială europeană, legislația privind obligația de diligență, taxonomia UE pentru investiții sustenabile, principiul de „a nu provoca prejudicii semnificative”, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, publicarea de date privind sustenabilitatea în sectorul serviciilor financiare) nu pot fi contestate în mod legal în cadrul acordului de liber schimb dintre UE și Regatul Unit și în viitoarele acorduri comerciale;

Chestiuni sectoriale specifice și cooperarea tematică

Piața internă

48. subliniază că accesul la piața unică a UE necesită, ca o condiție prealabilă, respectarea deplină a legislației relevante privind piața unică a UE;

49. subliniază că alinierea dinamică a reglementărilor și niște dispoziții care asigură o supraveghere robustă a pieței și care contribuie la aplicarea normelor privind produsele, inclusiv în materie de siguranță și trasabilitate a produselor, și la garantarea securității juridice pentru întreprinderile din UE, precum și a unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor din UE, ar trebui să constituie o parte esențială și de neînlocuit a oricărui acord viitor menit să asigure condiții de concurență echitabile;

50. reamintește că, în orice caz, un nou acord va duce la controale vamale și verificări înainte ca bunurile să pătrundă pe piața internă și insistă asupra faptului că garantarea conformității bunurilor cu normele pieței interne este extrem de importantă;

51. subliniază importanța menținerii unei cooperări strânse și structurate în materie de reglementare și de supraveghere, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, respectând, în același timp, regimul de reglementare al UE și autonomia sa decizională;

52.  subliniază importanța unor acorduri care să garanteze recunoașterea reciprocă a calificărilor și a diplomelor și încurajează ambele părți, în special organismele și autoritățile profesionale, să elaboreze și să ofere noi recomandări comune privind recunoașterea calificărilor profesionale, în special în contextul Consiliului de parteneriat;

Serviciile financiare

53. este de părere că viitorul acord ar trebui să includă dispoziții specifice privind cooperarea dintre autoritățile europene de supraveghere și autoritățile britanice de supraveghere financiară, pentru a favoriza alinierea reglementărilor, pentru a face schimb de preocupări și de bune practici în materie de supraveghere, precum și pentru a o cooperare fluidă și pentru a menține integrarea piețelor de capital;

54. reamintește că drepturile de pașaport, fondate pe recunoașterea reciprocă, pe armonizarea normelor prudențiale și pe convergența în materie de supraveghere pe piața internă, vor înceta să se aplice între UE și Regatul Unit la sfârșitul perioadei de tranziție, având în vedere că Regatul Unit va deveni o țară terță; subliniază că, după această dată, accesul la piața financiară a UE trebuie să se bazeze pe cadrul autonom de echivalență al UE; reamintește, cu toate acestea, domeniul de aplicare limitat al deciziilor de echivalență;

55. subliniază că Comisia va efectua o evaluare a echivalenței reglementărilor financiare ale Regatului Unit, echivalarea acordându-se numai în condițiile respectării depline a autonomiei de decizie a Comisiei și numai dacă regimul și standardele de reglementare și de supraveghere ale Regatului Unit sunt pe deplin echivalente cu cele ale UE; solicită ca această evaluare să fie realizată cât mai curând posibil pentru a îndeplini angajamentul asumat prin declarația politică; reamintește că UE poate retrage în mod unilateral, în orice moment, statutul de echivalență;

56. reamintește că un volum important de instrumente derivate denominate în euro sunt compensate în Regatul Unit, ceea ce ar putea avea implicații stabilității financiare a UE;

Chestiuni vamale

57. ia act de intenția Regatului Unit de a nu urmări păstrarea statutului său actual în raport cu piața unică și uniunea vamală; subliniază că este important să se mențină integritatea uniunii vamale și a procedurilor aferente, care garantează siguranța și protecția consumatorilor și interesele economice ale UE și ale întreprinderilor din UE; subliniază necesitatea de a investi mai mult în structurile de control vamal din punctele de tranzit comune și, atunci când este relevant și adecvat, de a consolida schimbul de informații și coordonarea între ambele părți, precum și de a prevedea posibilitatea înființării unui birou permanent al UE în Irlanda de Nord, care să se ocupe de conformitatea vamală;

58. scoate în evidență faptul că orice viitor acord ar trebui să instituie mecanisme cuprinzătoare de cooperare vamală pentru a facilita comerțul transfrontalier, precum și mecanisme de cooperare între autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței; solicită, de asemenea, Uniunii Europene și Regatului Unit, atunci când este relevant și adecvat, să depună eforturi pentru a simplifica cerințele și formalitățile în materie de proceduri vamale pentru comercianți sau operatorii economici, inclusiv pentru IMM-uri;

59. subliniază că UE și Regatul Unit ar trebui să depună eforturi pentru a menține un nivel ridicat de convergență a legislației și practicilor lor vamale, în vederea asigurării unor controale și operațiuni vamale eficiente, a aplicării legislației vamale și a protejării intereselor financiare ale părților, permițând recuperarea impozitelor și taxelor nejustificate, și să prevadă măsuri de protecție în cazul încălcărilor sistematice ale legislației vamale aplicabile;

60. subliniază că ar fi de dorit ca Regatul Unit să mențină clasificarea actuală a produselor pe baza Tarifului vamal integrat al Comunităților Europene (TARIC), astfel încât procedurile să rămână simple și să se reducă sarcina de reglementare;

Politica de protecție a consumatorilor

61. subliniază că standardele UE actuale de protecție a consumatorilor și drepturile cetățenilor în temeiul acquis-ului UE trebuie să fie menținute de ambele părți în cadrul oricărui viitor acord; consideră că acordul ar trebui să garanteze o valoare adăugată pentru consumatorii din UE, oferind cel mai bun cadru pentru protecția drepturilor consumatorilor și pentru respectarea obligațiilor care le revin de către comercianți;

62.  consideră că este extrem de important să se garanteze siguranța produselor importate din Regatul Unit, astfel încât acestea să corespundă standardelor UE;

63. subliniază importanța cooperării în materie de reglementare și de administrare, care trebuie însoțită, atunci când este relevant și adecvat, de un control parlamentar adecvat și de angajamente de menținere a nivelului de protecție, pentru a elimina barierele netarifare și pentru a urmări obiective de interes public, cu scopul de a proteja interesele consumatorilor din UE, inclusiv de a asigura un mediu sigur și de încredere pentru consumatori și întreprinderi online, dar și de a combate practicile comerciale neloiale.

Pescuitul

64. reiterează că nu se poate încheia niciun acord global între UE și Regatul Unit dacă el nu include un acord complet, echilibrat și pe termen lung în domeniul pescuitului și al chestiunilor legate de pescuit, care să mențină în continuare accesul în condiții optime la ape, la resurse și la piețe al părților în cauză, precum și activitățile de pescuit existente;

65. reamintește că cel mai mare beneficiu reciproc va fi obținut protejând ecosistemele comune și gestionând în mod sustenabil exploatarea lor, menținând accesul reciproc existent la ape și la resurse piscicole, cu scopul de a menține activitățile de pescuit existente, precum și definind principii și norme comune, coerente, clare și stabile, care să permită ca produsele pescărești și de acvacultură să aibă acces reciproc și liber la piețe, fără a cauza tensiuni economice sau sociale printr-o concurență dezechilibrată; insistă asupra necesității unui cadru de guvernanță atotcuprinzător pentru a garanta că orice încălcare a dispozițiilor privind accesul reciproc la ape și resurse va face obiectul unor sancțiuni, inclusiv suspendarea tarifelor preferențiale pentru mărfurile din Regatul Unit pe piața UE;

66. subliniază că este necesar să se includă în acord procentajele de repartizare aplicate în prezent pentru stocurile care urmează să fie partajate de cele două părți în anexa FISH-2 (Alocarea posibilităților de pescuit) în conformitate cu principiul stabilității relative în vigoare;

67. solicită părților să mențină alocările din cote existente și repartizarea stabilă și constantă a drepturilor de pescuit; subliniază că este important ca resursele să fie gestionate pe termen lung, cu respectarea principiilor PCP, care au contribuit până în prezent toate la îmbunătățirea situației stocurilor de pește, în beneficiul flotelor din statele membre ale UE, dar și din Regatului Unit;

68. subliniază că acordul trebuie să garanteze că măsurile tehnice sau zonele marine protejate sunt reciproce, nediscriminatorii și proporționale și nu constituie o modalitate de facto de a exclude navele UE din apele Regatului Unit; insistă asupra faptului că acordul nu trebuie să ducă la o coborâre a standardelor sociale și de mediu ale UE;

69. îndeamnă Comisia să includă dispoziții referitoare la prevenirea și combaterea activităților de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) în apele UE și ale Regatului Unit;

70. subliniază că este nevoie de mecanisme de consultare și de cooperare adecvate, de o abordare științifică comună, precum și de garanții că Regatului Unit va contribui în continuare la colectarea datelor și la evaluarea științifică a stocurilor, ca o bază pentru deciziile viitoare în materie de gestionare în comun a activităților de pescuit în toate bazinele maritime comune; îndeamnă UE și Regatul Unit să continue să coopereze în mod activ și loial în chestiuni ce țin de controlul pescuitului și de combaterea pescuitului INN;

Drepturile cetățenilor și libera circulație a persoanelor

71. constată cu regret că Regatul Unit a decis să nu mai aplice principiul liberei circulații a persoanelor între UE și Regatul Unit după expirarea perioadei de tranziție; insistă ca viitorul parteneriat să conțină dispoziții ambițioase privind circulația persoanelor, care să fie bazate pe reciprocitate deplină și pe nediscriminarea niciunui stat membru; reiterează că accesul Regatului Unit la piața internă trebuie să fie proporțional angajamentelor luate pentru a facilita mobilitatea persoanelor; subliniază că regimul de trecere a frontierei nu ar trebui să creeze o barieră administrativă sau financiară împovărătoare;

72. subliniază că este nevoie să se acorde o atenție deosebită nevoilor copiilor care provin din familii mixte, în care doar unul dintre părinți este cetățean al UE, și să se prevadă mecanisme juridice adecvate pentru soluționarea litigiilor dintre părinți, de exemplu în caz de divorț;

73. consideră că acordurile privind mobilitatea, inclusiv exonerarea de obligația de a deține viză pentru șederi de scurtă durată, trebuie să se bazeze pe principul nediscriminării între statele membre ale UE și al reciprocității depline și că ar trebui să includă acquis-ul UE în materie de mobilitate, normele privind detașarea lucrătorilor și normele privind coordonarea sistemelor de securitate socială;

74. consideră că o mai mare codificare a drepturilor cetățenilor prin dispoziții juridice executorii trebuie să constituie o parte integrantă a textului unui viitor acord între UE și Regatul Unit; consideră că acesta trebuie să includă situația lucrătorilor transfrontalieri, a căror libertate de circulație ar trebui garantată, pe baza nediscriminării și a reciprocității; solicită să se ia în considerare o mai bună reglementare a condițiilor de intrare și de ședere în scopul cercetării, studiilor, formării, serviciilor de voluntariat, programelor de schimburi școlare sau al proiectelor educaționale, muncii au pair și al serviciului de voluntariat în cadrul Corpului european de solidaritate, care ar trebui să facă parte din viitorul acord și să nu fie reglementate de reglementările naționale; reamintește că criza provocată de COVID-19 a demonstrat gradul ridicat de dependență al sectoarelor vitale din Regatul Unit, cum ar fi sectorul sănătății publice sau agricultura, de lucrătorii din UE, inclusiv de lucrătorii sezonieri;

Coordonarea forței de muncă, a mobilității și a securității sociale

75. regretă faptul că guvernul Regatului Unit nu și-a îndeplinit încă angajamentul privind adoptarea unui act legislativ în domeniul ocupări forței de muncă și îndeamnă Regatul Unit să îl adopte înainte de expirarea perioadei de tranziție; face referire, în acest sens, în special la actele legislative adoptate recent de UE, ale căror termene de transpunere sunt în perioada de tranziție; subliniază că este extrem de important să se evite existența unor lacune în care drepturile lucrătorilor nu sunt protejate nici de legislația UE în vigoare, nici de legea Regatului Unit privind ocuparea forței de muncă;

76. reamintește importanța menținerii, în toate aspectele, a drepturilor de securitate socială actuale și viitoare ale persoanelor afectate; invită părțile care negociază acordul să confere prioritate drepturilor acestor cetățeni în ceea ce privește coordonarea securității sociale prin toate mijloacele posibile și să asigure aplicarea continuă a normelor de coordonare a securității sociale în toate capitolele;

77. regretă, însă, faptul că nu există dispoziții speciale privind prestațiile de șomaj pentru lucrătorii transfrontalieri și din zona frontalieră și încurajează, așadar, UE și Regatul Unit să examineze posibilitatea introducerii unor dispoziții corespunzătoare privind prestațiile de șomaj pentru lucrătorii transfrontalieri și cei din zona frontalieră;

78. subliniază importanța unui acord dinamic privind coordonarea securității sociale; subliniază că dispozițiile din acordul final referitoare la mobilitatea persoanelor trebuie să conțină drepturi proporționale și consistente privind coordonarea securității sociale, în conformitate cu Declarația politică;

Protecția datelor

79. subliniază importanța protecției datelor atât ca drept fundamental, cât și ca factor favorizant esențial pentru economia digitală; observă că, în conformitate cu jurisprudența CJUE, pentru ca Comisia să declare adecvat cadrul de protecție a datelor din Regatul Unit, trebuie să demonstreze că Regatul Unit oferă un nivel de protecție „în esență echivalent” cu cel oferit de cadrul juridic al UE, inclusiv în ceea ce privește transferurile către țări terțe;

80. reamintește că Legea privind protecția datelor din Regatul Unit prevede o exceptare generală și extinsă de la principiile de protecție a datelor și a drepturilor persoanelor vizate în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri legate de imigrare; este preocupat de faptul că, atunci când datele persoanelor care nu sunt cetățeni ai Regatului Unit sunt prelucrate în conformitate cu această derogare, aceștia nu sunt protejați în aceeași măsură ca cetățenii britanici, ceea ce încalcă Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului[15]; consideră că legislația britanică privind păstrarea datelor din telecomunicațiile electronice nu îndeplinește condițiile prevăzute de acquis-ul UE aplicabil, așa cum a fost interpretat de CJUE, și, prin urmare, nu îndeplinește în prezent condițiile pentru a fi declarată adecvată;

81. subliniază și sprijină ideea ca viitorul parteneriat să se bazeze pe angajamente de respectare a drepturilor fundamentale, inclusiv o protecție adecvată a datelor cu caracter personal, o condiție necesară pentru cooperarea preconizată și prin suspendarea automată a acordului privind aplicarea legii în cazul în care Regatul Unit ar abroga legislația națională de punere în aplicare a Convenției europene a drepturilor omului; invită Comisia să acorde o atenție deosebită cadrului juridic britanic atunci când evaluează conformitatea sa cu legislația UE; propune să fie luată în considerare jurisprudența CJUE în acest domeniu, cum ar fi cauza Schrems, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;

82. consideră că, în cazul în care Regatul Unit nu se angajează în mod explicit să pună în aplicare CEDO și nu va accepta rolul CJUE, nu ar fi posibil să se ajungă la un acord privind cooperarea judiciară și polițienească în materie penală; regretă faptul că Regatul Unit a refuzat până în prezent să ofere garanții ferme privind drepturile fundamentale și libertățile individuale și a insistat asupra reducerii standardelor actuale și a devierii de la mecanismele convenite de protecție a datelor, inclusiv prin supravegherea în masă;

83. invită Comisia să țină seama de elementele de mai sus la evaluarea adecvării cadrului juridic britanic în ceea ce privește nivelul de protecție a datelor cu caracter personal și să se asigure că Regatul Unit a eliminat problemele menționate în prezenta rezoluție înainte de a declara, eventual, că legislația britanică privind protecția datelor corespunde legislației UE, astfel cum a fost interpretată de CJUE; invită, de asemenea, Comisia să solicite avizul Comitetului european pentru protecția datelor și al Autorității Europene pentru Protecția Datelor;

Securitatea, asigurarea respectării legii și cooperarea judiciară în materie penală

84. reiterează faptul că ar trebui realizate progrese concrete în domeniul securității, al aplicării legii și al cooperării judiciare în materie penală pentru a permite ajungerea la un acord în vederea unei cooperări cuprinzătoare și eficiente, care să fie reciproc avantajoasă pentru securitatea cetățenilor europeni și britanici;

85. se opune ferm solicitării Regatului Unit de a avea acces direct la sistemele de informații ale UE în domeniul justiției și afacerilor interne; subliniază încă o dată, în acest sens, că Regatul Unit, în calitate de țară terță care nu face parte din spațiul Schengen, nu poate avea acces direct la sistemele de informații ale UE; atrage atenția asupra faptului că orice partajare de informații cu Regatul Unit, inclusiv de date cu caracter personal, trebuie să facă obiectul unor garanții ferme și al unor condiții stricte de audit și control, inclusiv să existe un nivel de protecție a datelor cu caracter personal echivalent cu cel prevăzut de legislația UE;

86. subliniază faptul că legislația Sistemului de Informații Schengen interzice în mod explicit accesul țărilor terțe la sistem și că, în calitate de țară terță, Regatul Unit nu poate avea acces la SIS; reamintește că, la 5 martie 2020, Consiliul a emis un set de recomandări referitoare la încălcările grave ale aplicării SIS de către Regatul Unit și că, în răspunsul său, Regatul Unit nu arată că intenționează să aplice aceste recomandări, încălcând astfel legislația UE; consideră că viitoarea cooperare între UE și Regatul Unit în domeniul aplicării legii și al cooperării judiciare ar trebui să se bazeze pe încredere reciprocă; subliniază că o astfel de cooperare poate fi convenită numai dacă se stabilesc norme stricte privind protecția datelor și mecanisme puternice de asigurare a respectării legii;

87. subliniază că schimbul automat de date referitoare la ADN cu Regatul Unit, în temeiul Cadrului Prüm, a fost lansat abia în 2019 și că Consiliul urmează să ia o decizie privind adoptarea unei decizii de punere în aplicare, prin care Regatului Unit i se va permite să participe la schimburile automatizate de date dactiloscopice; subliniază în această privință că, în conformitate cu procedura specială de consultare pentru actele din fostul pilon al treilea, Parlamentul a respins, la 13 mai 2020, proiectul de decizie a Consiliului din cauza preocupărilor legate de reciprocitatea deplină a schimbului de date dactiloscopice, de garanțiile în materie de protecție a datelor, precum și de perioada foarte scurtă a aplicării; invită Consiliul să analizeze cu atenție argumentele Parlamentului în favoarea respingerii; reamintește negociatorilor că deciziile Consiliului de autorizare a schimburilor automatizate de date, în cazul în care sunt adoptate, vor expira la sfârșitul perioadei de tranziție; evidențiază necesitatea unui acord în timp util privind noile mecanisme pentru viitoarea relație, având în vedere importanța schimburilor de informații în combaterea criminalității grave organizate și transfrontaliere și a terorismului;

88. este preocupat de faptul că mandatul de negociere al Regatului Unit nu este suficient de amplu în sectoare importante de cooperare judiciară în materie penală; consideră că UE și Regatul Unit ar putea găsi o soluție care să asigure un nivel mai ambițios de cooperare decât cea prevăzută de convenția Consiliului Europei privind extrădarea;

Migrația, azilul și gestionarea frontierelor

89. subliniază că este necesar să se convină asupra condițiilor de cooperare privind migrația neregulamentară a resortisanților din alte țări decât cele două părți, respectând totodată drepturile fundamentale, protejând demnitatea umană și recunoscând necesitatea de a proteja persoanele cele mai vulnerabile; își repetă apelul privind faptul că o astfel de cooperare ar trebui să conțină cel puțin dispoziții care să asigure mai multe modalități sigure și legale de a solicita protecție internațională, inclusiv prin reîntregirea familiilor;

90. subliniază că este necesară o cooperare strânsă între cele două părți, pentru a putea combate traficul și contrabanda cu persoane, în conformitate cu dreptul internațional, care se va aplica în continuare la frontiera dintre UE și Regatul Unit;

91. insistă asupra faptului că Regatul Unit nu poate să aleagă elemente din aqcuis-ul privind azilul și migrația care îi sunt favorabile și pe care dorește să le păstreze;

92. subliniază încă o dată necesitatea adoptării unui plan privind reîntregirea familiei pregătit să intre în vigoare la sfârșitul perioadei de tranziție;

93. ca parte a unui astfel de plan și, într-o perspectivă mai generală, Parlamentul reamintește negociatorilor obligația ce le revine de a proteja toți copiii de pe teritoriul lor și în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului din 1989 (aceasta solicită statelor membre să acorde Comisiei, de îndată ce propuneri concrete sunt prezentate de Regatul Unit, un mandat pentru negocierea unui plan privind reîntregirea familiei pentru solicitanții de azil);

94. subliniază importanța unei abordări coordonate la nivelul UE cu privire la toate aceste aspecte, deoarece acordurile bilaterale dintre Regatul Unit și state membre individuale cu privire la aspecte precum reîntregirea familiilor solicitanților de azil sau ale refugiaților, prevederile de transfer sau readmisie, pot avea consecințe negative pentru coerența politicii UE din domeniul azilului și migrației; invită atât UE, cât și Regatul Unit să depună eforturi pentru o abordare constructivă și echilibrată în toate aceste chestiuni;

Combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului

95. invită UE și Regatul Unit să includă în viitorul acord de parteneriat dispoziții privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv un mecanism de schimb de informații; reamintește că, în declarația politică, UE și Regatul Unit s-au angajat să depășească standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în ceea ce privește transparența privind beneficiarii reali și să pună capăt anonimatului asociat utilizării monedelor virtuale, inclusiv prin controale de precauție privind clientela;

96. invită UE și Regatul Unit să includă în noul acord de parteneriat dispoziții specifice privind supravegherea entităților obligate, financiare și nefinanciare, în cadrul combaterii spălării banilor;

Chestiuni fiscale

97. invită UE și Regatul Unit să acorde prioritate unei lupte coordonate împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale; solicită părților să abordeze practicile fiscale dăunătoare prin acțiuni de cooperare în temeiul Codului de conduită al UE în materie de impozitare a întreprinderilor; observă că, potrivit Comisiei, Regatul Unit se află pe o poziție superioară conform unor indicatori care identifică o țară ca având caracteristici ce pot fi folosite de întreprinderi pentru a evita obligațiile fiscale; solicită ca viitorul acord să se ocupe în mod specific de această chestiune; ia act de faptul că, la sfârșitul perioadei de tranziție, Regatul Unit va fi considerat ca țară terță și va trebui să facă obiectul unei evaluări din partea Grupului de lucru pentru codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor în conformitate cu criteriile stabilite pentru a întocmi lista UE a jurisdicțiilor necooperante; solicită ca UE și Regatul Unit să garanteze o cooperare administrativă deplină pentru a asigura respectarea legislației în materie de TVA și protecția și recuperarea veniturilor din TVA;

Lupta împotriva schimbărilor climatice și protecția mediului

98. consideră că Regatul Unit ar trebui să se alinieze pe deplin la cadrul actual și viitor al UE de politici privind clima, inclusiv la obiectivele revizuite pentru 2030 și 2040 și la traiectoriile stabilite pentru atingerea neutralității climatice până în 2050;

99. consideră că Regatul Unit ar trebui să introducă un sistem de stabilire a prețului carbonului care să aibă un domeniu de aplicare și o eficacitate cel puțin echivalente nivelului pe care îl oferă sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și ar trebui să aplice aceleași principii în privința utilizării creditelor externe până la încheierea perioadei de tranziție; consideră, de asemenea, că în cazul în care Regatul Unit va solicita corelarea sistemului său de comercializare a certificatelor de emisii la EU ETS, ar trebui să se aplice următoarele două condiții la examinarea unei astfel de cereri: sistemul de comercializare a certificatelor de emisii nu ar trebui să submineze integritatea EU ETS, în special echilibrul pe care îl prezintă acesta în privința drepturilor și obligațiilor, și ar trebui să reflecte amplificarea continuă a domeniului de aplicare și a eficacității EU ETS; subliniază că sistemul de stabilire a prețului carbonului ar trebui introdus deja dinaintea votului în Parlament privind aprobarea proiectului de acord;

100. subliniază că este important să se asigure monitorizarea și evaluarea corespunzătoare în Regatul Unit a calității aerului și a apelor, pe lângă adoptarea standardelor și obiectivelor comune; subliniază, de asemenea, că este important ca Regatul Unit să pună în aplicare și să asigure respectarea limitelor de emisie și a altor dispoziții convenite în cadrul Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului[16] și să se alinieze dinamic la Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului[17], inclusiv la actualizările documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile;

Sănătatea publică

101. subliniază că, în cazul în care Regatul Unit dorește să fie inclus pe lista țărilor autorizate să exporte în UE mărfuri care fac obiectul măsurilor sanitare și fitosanitare, va trebui să respecte pe deplin cerințele UE aplicabile mărfurilor în cauză, inclusiv cerințele referitoare la procesele de producție; subliniază, în plus, că ar trebui să se respecte pe deplin în special regulile privind originea produselor alimentare și ar trebui să se adopte norme clare în ceea ce privește transformarea produselor alimentare în Regatul Unit, cu scopul de a împiedica eludarea cerințelor UE, mai ales în contextul unor posibile acorduri de liber schimb între Regatul Unit și alte țări;

102. subliniază că Regatul Unit va trebui să se conformeze la reglementările UE privind organismele modificate genetic și produsele de protecție a plantelor; consideră că părțile ar trebui să urmărească să reducă utilizarea pesticidelor și riscurile asociate acestora; subliniază că este necesar ca ambele părți să depună eforturi pentru a reduce utilizarea antibioticelor în producția animalieră și să interzică în continuare utilizarea acestora ca stimulatori de creștere, precum și să reducă utilizarea lor necorespunzătoare sau inutilă în cazul oamenilor;

103. subliniază că este important să se prevină deficitul de medicamente și de dispozitive medicale; îndeamnă autoritățile naționale și părțile interesate să se asigure că procesul de redistribuire a medicamentelor autorizate la nivel național este finalizat până la încheierea perioadei de tranziție; solicită UE și Regatului Unit să coopereze pe termen lung pentru a preveni, a depista, a se pregăti pentru și a răspunde la amenințările existente și emergente la adresa securității sanitare; solicită, în acest sens, o cooperare continuă între UE și Regatul Unit pentru a combate în mod eficace pandemia de COVID-19; consideră că în cazul în care una dintre părți nu ia măsuri adecvate pentru a aborda o amenințare la adresa sănătății, cealaltă parte este îndreptățită să ia măsuri unilaterale pentru protejarea sănătății publice;

 104.  subliniază importanța respectării legislației UE privind produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, siguranța substanțelor chimice, inclusiv substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin, asigurând în același timp accesul continuu la medicamente și dispozitive medicale și subliniază faptul că, în orice caz, societățile din Regatul Unit ar fi supuse acelorași obligații care se aplică societăților din afara SEE: subliniază, în plus, necesitatea de a stabili condiții stricte în ceea ce privește măsurile fitosanitare care depășesc acordul OMC, pentru a proteja piața internă a UE, în special consumatorii, de orice riscuri legate de importul sau exportul de produse cu Regatul Unit;

Transport

105. subliniază că parteneriatul avut în vedere, bazat pe legături economice strânse, ar trebui să asigure o conectivitate continuă și neîngrădită pentru toate modurile de transport care fac obiectul reciprocității și ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile, în special în ceea ce privește standardele sociale, de ocupare a forței de muncă și de mediu, precum și drepturile călătorilor; reamintește că parteneriatul ar trebui să includă situația specifică a tunelului de sub Canalul Mânecii, mai ales în ceea ce privește aspectele legate de regimul de siguranță și autorizare;

106. consideră că viitoarea cooperare cu Regatul Unit ar trebui să prevadă proiecte de interes comun în domeniul transporturilor și să încurajeze bune condiții comerciale, inclusiv la nivel transfrontalier, în special facilitarea și asistarea IMM-urilor în evitarea oricărei sarcini administrative suplimentare;

107. consideră că ar trebui sprijinită participarea Regatului Unit la programele transfrontaliere și programele de cercetare și dezvoltare ale UE în domeniul transporturilor, pe bază de interese comune;

108. reamintește că este important ca Comisia să fie singurul negociator din partea UE în cadrul negocierilor și că statele membre nu au dreptul să desfășoare negocieri bilaterale; cu toate acestea, îndeamnă Comisia să reprezinte interesele fiecărui stat membru în acordul final;

109. subliniază că drepturile și privilegiile implică obligații, iar măsura în care se acordă acces la piața internă a UE ar trebui să reflecte pe deplin gradul de convergență a reglementărilor și angajamentele asumate în ceea ce privește respectarea condițiilor de concurență echitabile, pentru o concurență deschisă și loială, conform cu standardele comune minime aplicabile în UE;

110.  reamintește că sectorul viatic este singurul mod de transport care nu este acoperit de niciun acord OMC în cazul în care nu se ajunge la un acord înainte de încheierea perioadei de tranziție;

111.  consideră că parteneriatul avut în vedere ar trebui să includă un capitol ambițios și cuprinzător privind transportul aerian, care să asigure respectarea intereselor strategice ale UE și care să conțină dispoziții adecvate privind accesul pe piață, investițiile și flexibilitatea operațională și comercială (de exemplu folosirea în comun a codurilor) în ceea ce privește drepturile și obligațiile și ar trebui să includă o cooperare strânsă în domeniul siguranței aviației și al managementului traficului aerian;

112.  subliniază că, în eventualitatea în care se acordă elemente ale așa-numitei „a cincea libertăți” (libertatea transportului aerian), acestea ar trebui să fie limitate și să prevadă prin obligații corespunzătoare și echilibrate în interesul Uniunii;

113. ia act de faptul că actualul cadru al Conferinței Europene a Miniștrilor Transporturilor, bazat pe un număr limitat de permise, nu este adecvat pentru relațiile dintre UE și Regatul Unit, dacă se ține seama de volumul de mărfuri transportate rutier între Uniunea Europeană și Regatul Unit; în această privință, subliniază că ar trebui luate măsuri adecvate pentru a evita amenințările la adresa ordinii publice și pentru a evita perturbarea fluxurilor de trafic ale operatorilor de transport rutier de marfă și ale operatorilor de servicii de transport cu autocarul; subliniază, în acest context, importanța furnizării de rute maritime directe îmbunătățite dinspre Irlanda spre continent, reducând astfel dependența de „podul terestru” cu Regatul Unit;

114.  scoate în evidență faptul că operatorii de transport de marfă din Regatul Unit nu pot beneficia de aceleași drepturi și avantaje ca operatorii de transport de marfă din UE în cadrul operațiunilor de transport rutier de marfă;

115. consideră că parteneriatul avut în vedere ar trebui să includă dreptul de tranzit pentru deplasările cu și fără încărcătură de pe teritoriul uneia dintre părți pe teritoriul aceleiași părți prin teritoriul celeilalte părți;

116.  consideră că parteneriatul avut în vedere ar trebui să includă condiții de concurență loială în ceea ce privește mai ales timpul de lucru, de conducere și odihnă, detașarea conducătorilor auto, tahografele, greutatea și gabaritul vehiculelor, transportul combinat și formarea personalului, precum și dispoziții specifice pentru a asigura un nivel comparabil de protecție pentru operatorii și conducătorii auto;

117. insistă asupra faptului că fluiditatea traficului maritim dintre UE și Regatul Unit, libera circulație a pasagerilor, a navigatorilor, a personalului navigant și a celui de pe uscat ar trebui să constituie o prioritate; în acest sens, subliniază că UE și Regatul Unit ar trebui să se asigure că sunt instituite sisteme corespunzătoare la frontieră și la punctele de control vamal pentru a preveni întârzierile și îngreunarea traficului;

Cultură și educație

118. consideră că acordul ar trebui să stipuleze clar faptul că va respecta diversitatea culturală și lingvistică, în conformitate cu Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale;

119. salută declarația clară din directivele de negociere, potrivit căreia viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit ar trebui să includă, de asemenea, dialogul și schimbul în domeniul educației și culturii; invită Comisia să țină seama de natura specifică a sectorului cultural atunci când negociază dispozițiile privind mobilitatea; se declară însă preocupat de faptul că dispozițiile care reglementează intrarea și șederea temporară a persoanelor fizice în scopuri profesionale, conținute în proiectul de text al acordului publicat de Comisie, nu răspund nevoilor sectorului cultural și creativ și riscă să împiedice continuarea schimburilor culturale;

120. sprijină fără rezerve claritatea exprimată de directivele de negociere în ceea ce privește faptul că serviciile audiovizuale ar trebui excluse din domeniul de aplicare al parteneriatului economic și îndeamnă Comisia să își păstreze poziția;

121. subliniază că accesul la piața serviciilor audiovizuale din Uniune poate fi garantat numai dacă Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului[18] este pusă în aplicare pe deplin, astfel încât ambelor părți să li se acorde aceleași drepturi de retransmisie; reamintește că conținutul originar din Regatul Unit va fi clasificat în continuare drept „opere europene” după încheierea perioadei de tranziție atât timp cât operele provenind din state terțe și din state din afara SEE care sunt parte la Convenția Consiliului Europei privind televiziunea transfrontalieră sunt incluse în cota de conținut „opere europene”;

122.  salută includerea chestiunilor legate de returnarea sau restituirea către țările lor de origine a obiectelor culturale înstrăinate ilegal; subliniază importanța cooperării continue cu Regatul Unit în acest domeniu;

Guvernanța financiară și cadrul de control

123. solicită asigurarea și respectarea dreptului de acces al serviciilor Comisiei, al Curții de Conturi Europene, al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și al Parchetului European, precum și dreptul de control al Parlamentului European; reamintește că CJUE trebuie acceptată ca instanță competentă în cauzele în care este vizată respectarea și interpretarea dreptului UE;

Participarea la programele Uniunii

124. recomandă Comisiei să acorde o atenție deosebită următoarelor principii și condiții aplicabile atât „participării la programele Uniunii”, cât și „acordurilor orizontale și guvernanței”;

(a) să ia măsurile necesare pentru a se asigura că principiile generale, termenii și condițiile care urmează să fie stabilite în cadrul parteneriatului avut în vedere pentru participarea la programele Uniunii includ cerința ca Regatul Unit să aducă o contribuție financiară echitabilă și adecvată, atât sub formă de taxă de participare, cât și de contribuție operațională, la toate programele la care participă;

(b) să asigure că regula generală privind participarea Regatului Unit la orice program sunt condițiile standard aplicabile participării țărilor terțe, pe întreaga durată a programului în cauză și pentru toate părțile programului, cu excepția cazurilor în care participarea parțială este justificată de motive precum confidențialitatea; recomandă să asigure previzibilitatea pentru participanții la programele UE desfășurate în UE și stabilitatea alocărilor bugetare;

(c) să asigure că participarea Regatului Unit la programele UE nu va rezulta într-un transfer net global din bugetul UE în favoarea Regatului Unit și că Uniunea poate suspenda sau anula unilateral participarea Regatului Unit la orice program în cazul în care condițiile de participare nu sunt îndeplinite sau dacă Regatul Unit nu își plătește contribuția financiară;

(d) să asigure că acordul ce va fi încheiat cu Regatul Unit va conține măsurile necesare pentru a aborda neregulile financiare, frauda, spălarea de bani și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, respectiv că asigură protecția acestora din urmă;

125. consideră, în special, că este importantă participarea Regatului Unit (conform principiilor generale ale participării țărilor terțe) la programele transfrontaliere, culturale, de dezvoltare, educație și cercetare, cum ar fi Erasmus+, Europa creativă, Orizont, Consiliul European pentru Cercetare, programul LIFE, rețea transeuropeană de transport (TEN-T), Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), cerul unic european, Interreg, la inițiativele comune în domeniul tehnologiei, precum Clean Sky I și II, programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR), ERIC, Galileo, Copernicus, Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), cadrul de sprijin pentru supraveghere și urmărire spațială (SST) și parteneriatele public-privat;

126. se așteaptă ca acordul să abordeze relația Regatului Unit cu Euratom și proiectul ITER și impactul unei retrageri asupra activelor și pasivelor; se așteaptă, de asemenea, ca Regatul Unit să respecte standarde ridicate în materie de siguranță, securitate și radioprotecție în domeniul nuclear;

127. consideră că, dacă Regatul Unit dorește totuși să participe la piața internă, ar trebui să contribuie la fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, după modelul țărilor din SEE;

128. consideră că noul acord ar trebui să țină seama de nevoile regiunilor UE afectate de retragerea Regatului Unit din UE;

129. subliniază că este extrem de important ca programul PEACE să-și continue activitatea în Irlanda de Nord și în regiunile de frontieră din Irlanda și să fie administrat în mod autonom de Organismul pentru programe speciale ale UE;

130. consideră că ar trebui continuată cooperarea de interes reciproc dintre regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale UE, pe de o parte, și țările și teritoriile britanice de peste mări (TTPM), pe de altă parte, în special în zona Caraibilor și a Pacificului; solicită dispoziții speciale pentru a permite viitoare proiecte comune în cadrul Fondului european de dezvoltare și al fondurilor de coeziune, după caz; și necesitatea de a menține un nivel adecvat de sprijin pentru TTPM rămase;

131. subliniază că, punând la dispoziție resurse financiare din bugetul UE, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este o expresie tangibilă a solidarității atunci când repercusiunile grave asupra economiei, printre altele, afectează una sau mai multe regiuni ale UE sau o țară candidată la aderare;

132. subliniază necesitatea de a stabili o legătură între participarea la programe și politicile conexe, cum ar fi politicile privind clima sau politicile cibernetice;

133. consideră că un acord privind cooperarea în domeniul energiei, în conformitate cu acordul general privind viitoarele relații și bazat pe o guvernanță solidă și pe condiții de concurență echitabile, ar fi în interesul reciproc al ambelor părți;

134. subliniază că, pentru a se asigura continuitatea pentru piața unică a energiei electrice pe insula Irlanda după retragerea Regatului Unit, este necesară aplicarea în continuare a acquis-ului UE în domeniul energiei în Irlanda de Nord;

135. consideră că Regatul Unit ar putea continua să fie un partener important în politica spațială a UE și subliniază că viitorul acces al Regatului Unit la programul spațial al UE trebuie abordat în cadrul negocierilor, protejând în același timp interesele Uniunii și respectând cadrul juridic aplicabil pentru participarea țărilor terțe la programul spațial al UE;

Proprietatea intelectuală

136. subliniază că acordul preconizat ar trebui să conțină măsuri ferme și aplicabile care să acopere recunoașterea și protecția la nivel înalt a indicațiilor geografice, precum și a drepturilor de proprietate intelectuală, cum ar fi drepturile de autor și drepturile conexe, mărcile comerciale și desenele și modelele industriale, brevetele și secretele comerciale, pe baza cadrului juridic actual și viitor al UE; consideră că ar trebui, de asemenea, să se asigure posibilitatea unei cooperări bilaterale strânse între Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și oficiile pentru proprietate intelectuală din Regatul Unit;

Dreptul societăților comerciale

137. constată că, pentru a evita reducerea standardelor și a asigura calitatea procesuală în Regatul Unit și în UE, este de dorit ca acordul preconizat să includă standarde minime comune privind instituirea și executarea de operațiuni, protecția acționarilor, a creditorilor sau a angajaților, normele de raportare și de audit ale întreprinderilor, precum și recunoașterea reciprocă a deciziilor judiciare privind restructurarea și falimentul sau insolvența;

Cooperarea în materie de justiție civilă, inclusiv în materie de drept al familiei

138.  subliniază că cooperarea judiciară în materie civilă este de o importanță capitală pentru asigurarea unei interacțiuni comerciale și de afaceri viitoare între cetățeni și întreprinderi și pentru a oferi certitudine și o protecție suficientă părților în tranzacțiile transfrontaliere și în alte activități; consideră că ar trebui, prin urmare, să se analizeze în mod atent dacă Convenția de la Lugano ar putea reprezenta o soluție adecvată, care i-ar permite UE să mențină echilibrul global al relațiilor sale cu țările terțe și cu organizațiile internaționale sau dacă o nouă soluție care ar putea asigura o „aliniere dinamică” între cele două părți ar fi mai adecvată;

139. subliniază că acordul preconizat ar trebui să găsească o soluție semnificativă și cuprinzătoare în ceea ce privește aspectele legate de regimul matrimonial, de răspunderea părintească și de alte aspecte legate de familie; indică, în acest context, că orice dispoziții reciproce de asigurare a respectării legislației privind chestiuni legate de familie în acordul preconizat ar trebui să se bazeze nu numai pe principiul încrederii reciproce în sistemele judiciare, ci și pe existența unor garanții constituționale și a unor standarde comune în materie de drepturi fundamentale;

Cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar

140. constată că Regatul Unit rămâne unul dintre cei mai mari donatori bilaterali din lume și subliniază că UE trebuie să abordeze oportunitățile de cooperare cu Regatul Unit într-un spirit de parteneriat; regretă că retragerea Regatului Unit din UE va lăsa lacune în întreaga politică a UE în materie de cooperare pentru dezvoltare și ajutor umanitar;

141. subliniază rolul central al UE și al Regatului Unit în gestionarea provocărilor comune prin intermediul politicii de dezvoltare și al ajutorului umanitar; subliniază, în acest sens, că este important să se urmărească coerența politicilor în favoarea dezvoltării;

142. subliniază importanța unui parteneriat puternic care să se întemeieze pe abordarea bazată pe drepturi, asigurând în același timp un angajament și o colaborare continue pentru realizarea ODD-urilor, asigurarea drepturilor omului, eradicarea sărăciei, precum și pentru respectarea Acordului de la Paris; subliniază, în plus, importanța unor răspunsuri armonizate la crizele umanitare și a respectării principiilor fundamentale ale ajutorului umanitar;

143. este convins că parteneriatul post-Cotonou și strategia UE-Africa pot fi consolidate cooperând în mod eficace cu Regatul Unit și valorificând prezența puternică a acestuia în Africa, zona Caraibilor și Pacific; subliniază că UE, Regatul Unit și țările ACP ar trebui să coopereze la toate nivelurile în conformitate cu principiile parteneriatului, solidarității și complementarității;

Politica externă și de securitate

144. indică faptul că obiectivele de negociere ale Regatului Unit, publicate la 27 februarie 2020, au afirmat că politica externă va fi stabilită doar în cadrul unui dialog și al unei cooperări pozitive mai ample între Regatul Unit și UE, retrogradând acest domeniu-cheie la un statut de relație neinstituționalizată, asupra căreia să se convină într-o etapă ulterioară;

145. regretă că acest lucru contravine dispozițiilor Declarației politice, care prevede un parteneriat ambițios, amplu, profund și flexibil în domeniul politicii externe, al securității și al apărării și solicită crearea unui parteneriat în materie de securitate amplu, cuprinzător și echilibrat între UE și Regatul Unit, și cu care Regatul Unit a fost de acord;

146. reamintește poziția UE potrivit căreia politica externă, securitatea și apărarea ar trebui să facă parte dintr-un acord cuprinzător care să reglementeze viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit;

147. regretă faptul că Regatul Unit nu demonstrează nicio ambiție în ceea ce privește relațiile cu UE în materie de politică externă, securitate și apărare și că acestea nu au fost incluse în mod explicit în mandatul Regatului Unit și, prin urmare, nu fac parte din cele 11 domenii de negociere;

148. reamintește că UE și Regatul Unit împărtășesc principii, valori și interese comune; subliniază că este în interesul ambelor părți să mențină o cooperare ambițioasă, strânsă și de durată, care să respecte autonomia UE sub forma unui cadru comun privind politica externă și de securitate, pe baza articolul 21 din TUE și ținând seama de Carta ONU și NATO în următoarele domenii:

(a) promovarea păcii;

(b) o abordare comună în ceea ce privește provocările comune în materie de securitate și stabilitatea la nivel mondial, inclusiv în vecinătatea europeană;

(c) promovarea unei ordini internaționale bazate pe norme;

(d) consolidarea democrației și a statului de drept;

(e)  apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

(f) promovarea prosperității globale, a dezvoltării durabile, combaterea schimbărilor climatice și atenuarea pierderii biodiversității;

149. observă că o cooperare internațională profund integrată și coordonată între UE și Regatul Unit ar aduce avantaje foarte importante ambelor părți, precum și ordinii mondiale în general, având în vedere abordările lor similare privind un multilateralism eficace, protejarea păcii, a securității și a sustenabilității și apărarea și punerea în aplicare a drepturilor omului; propune ca această coordonare să fie guvernată de o platformă sistemică pentru consultări și coordonare la nivel înalt în ceea ce privește chestiunile de politică externă; subliniază importanța și valoarea adăugată a cooperării interparlamentare cu privire la aspectele mondiale;

150. subliniază că ambele părți au nevoie de răspunsuri comune pentru a aborda provocări legate de politica externă, de securitate și de apărare, cum ar fi terorismul, războiul cibernetic, crizele din zonele de vecinătate, respectarea drepturilor omului, campaniile de dezinformare și amenințările hibride; încurajează dialogul, consultarea și coordonarea eficiente, oportune și reciproce și schimbul de informații și date operative, sub rezerva unui control democratic din partea instituțiilor Regatului Unit și ale UE; reamintește că schimburile de informații clasificate trebuie să fie organizate într-un cadru specific;

151. subliniază faptul că, de la sfârșitul perioadei de tranziție, Regatul Unit va deveni o țară terță, fără niciun cadru de relații specific, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra cooperării existente în domeniul politicii externe și de securitate;

152. solicită atât UE, cât și Regatului Unit să consolideze pacea și stabilitatea internațională, inclusiv prin elaborarea unor strategii comune pentru consolidarea eforturilor ONU de menținere a păcii; solicită ambelor părți să promoveze o cultură a păcii și a dialogului ca mijloc de prevenire a conflictelor, de gestionare și de soluționare a conflictelor, precum și să sprijine drepturile femeilor și egalitatea de gen; sprijină continuarea cooperării existente în aceste domenii; solicită o cooperare preferențială sistematică în operațiunile de menținere a păcii; solicită consolidarea cooperării dintre UE și Regatul Unit în chestiuni legate de dezvoltarea democratică, procesele de reformă și practicile parlamentare democratice din țările terțe, inclusiv observarea alegerilor;

153. afirmă interesul puternic al UE într-un astfel de parteneriat în materie de afaceri externe și de securitate, date fiind beneficiile reciproce care rezultă din ocuparea de către Regatul Unit și de către Franța a unor locuri permanente în Consiliul de Securitate al ONU, din serviciul diplomatic foarte performant al Regatului Unit și al membrilor UE, și faptul că Regatul Unit deține cea mai puternică forță armată din Europa;

154. propune ca viitorul parteneriat să se bazeze pe o cooperare și o coordonare foarte strânse și periodice în cadrul ONU, în special în Consiliul de Securitate al ONU și Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU;

155. subliniază importanța securității și a dezvoltării pentru ambele părți; încurajează atât UE, cât și Regatul Unit să coopereze îndeaproape cu privire la dezvoltarea durabilă și la ajutorul umanitar; reamintește ambelor părți importanța angajamentului de a atinge obiectivul de 0,7 % AOD/VNB și a sprijinirii principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării; consideră că parteneriatul post-Cotonou și strategia UE-Africa pot obține beneficii dintr-o cooperare eficace cu Regatul Unit, care să abordeze standarde înalte de protecție socială, a drepturilor omului și a mediului, pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris;

156. subliniază că este în interesul comun al UE și al Regatului Unit, cu atât mai mult cu cât acestea sunt geografic apropiate, să coopereze pentru dezvoltarea unor capacități de apărare eficace și interoperabile, inclusiv în cadrul Agenției Europene de Apărare, cu care ar trebui încheiat un acord administrativ, și să continue parteneriatele extrem de valoroase în cadrul programelor NATO și ale UE privind apărarea și securitatea externă, Galileo, programele de securitate cibernetică și lupta împotriva campaniilor de dezinformare orientate selectiv și a atacurilor cibernetice, așa cum a demonstrat pandemia actuală de COVID-19; reamintește că, în ceea ce privește participarea la serviciul public reglementat al Galileo, un acord specific este atât posibil, cât și necesar; indică, de asemenea, că, în ceea ce privește viitorul Fond european de apărare, Regatul Unit ar putea fi asociat în condițiile stabilite pentru țările terțe; solicită atât UE, cât și Regatului Unit să elaboreze o abordare comună pentru standardizarea tehnologiei de apărare;

157. se așteaptă ca Regatul Unit să fie în măsură să continue activitățile stabilite privind cooperarea și schimbul de informații dintre autoritățile naționale în domeniul securității informatice;

158. reamintește că o serie de măsuri restrictive (regimuri de sancțiuni) sunt în prezent în vigoare în Regatul Unit în temeiul legislației UE; recunoaște utilizarea eficace a sancțiunilor pentru nerespectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în conformitate cu Carta ONU; subliniază că Regatul Unit va fi obligat să aplice regimurile de sancțiuni ale ONU și după retragerea sa și îi solicită Regatului Unit să își alinieze în continuare politica de sancțiuni cu UE; solicită crearea unui mecanism adecvat de coordonare a sancțiunilor între cele două părți și o cooperare strânsă cu privire la sancțiuni în forurile mondiale, pentru a maximiza impactul acestora și a asigura convergența, precum și pentru a urmări și garanta interesele reciproce în promovarea valorilor comune;

159. încurajează Regatul Unit să participe în cadrul agențiilor UE relevante și să joace un rol important în operațiunile UE de gestionare a crizelor și în misiunile și operațiunile PSAC, inclusiv în misiunile umanitare și de salvare, de prevenire a conflictelor și de menținere a păcii, de consiliere și asistență militară și stabilizare postconflict, precum și în proiectele din cadrul cooperării structurate permanente (PESCO), atunci când este invitat să participe, și subliniază că o această participare ar trebui să facă obiectul unor condiții stricte, care să respecte autonomia decizională a UE, precum și suveranitatea Regatului Unit și principiul drepturilor și obligațiilor echilibrate, și să fie bazată pe o reciprocitate efectivă, inclusiv o contribuție financiară echitabilă și adecvată; solicită Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă să informeze periodic Parlamentul cu privire la procesul dialogului politic cu Regatul Unit și la aspectele principale ale schimburilor de informații referitoare la PSAC și la gestionarea crizelor;

160. reamintește că un control internațional eficace al armelor, dezarmarea și regimurile de neproliferare reprezintă o piatră de temelie a securității mondiale și europene; reamintește importanța unei strategie coerente și credibile pentru negocieri multilaterale la nivel mondial și privind măsurile regionale de detensionare și de întărire a încrederii; reamintește rolul important pe care l-a jucat Regatul Unit în ceea ce privește elaborarea și instituirea unor astfel de norme, instituții și organizații; invită Regatul Unit să elaboreze o strategie comună cu UE în acest domeniu de acțiune, care să fie conformă în special cu Agenda ONU pentru dezarmare; invită Regatul Unit să se angajeze să respecte în continuare criteriile echivalente celor care figurează în Poziția comună 2008/944/PESC[19] și să promoveze, împreună cu UE, universalizarea și punerea în aplicare strictă a Tratatului privind comerțul cu arme și a Tratatului de neproliferare nucleară (TNP), precum și reînnoirea noului START;

161. subliniază importanța deosebită a cooperării consulare și diplomatice dintre UE și Regatul Unit, deoarece acest lucru ar asigura un sprijin eficient pentru cetățenii ambelor părți și ar permite atât Regatului Unit, cât și UE să le ofere cetățenilor lor posibilitatea de a beneficia de protecție consulară în țările terțe în care una dintre cele două părți nu dispune de misiune diplomatică, în conformitate cu articolul 20 litera (c) din TFUE;

162. subliniază faptul că pandemia de COVID-19 a arătat importanța capacităților și a activelor militare, forțele armate europene jucând un rol crucial în sprijinirea eforturilor civile de combatere a pandemiei și îndeplinindu-și în același timp misiunile de bază; evidențiază că această pandemie a demonstrat importanța unei autonomii strategice a UE și a cooperării europene în domeniul apărării pentru a proteja populația europeană în situații de urgență și a stimula reziliența statelor membre; consideră că ar trebui instituite mecanisme pentru a permite o cooperare promptă între Uniune și Regatul Unit în eventualitatea unor viitoare crize de o natură și amploare similare; este de părere că, pe baza învățămintelor desprinse din pandemia de COVID-19, serviciile medicale militare europene ar trebui să formeze o rețea de schimb de informații și sprijin pentru a favoriza o reziliență europeană amplă în situații de urgență și de criză; consideră că participarea Regatului Unit la o astfel de viitoare rețea medicală miliară europeană ar fi reciproc avantajoasă;

Dispoziții instituționale și guvernanță

163. subliniază că întregul acord cu Regatul Unit, ca țară terță, inclusiv dispozițiile privind condițiile de concurență echitabile, chestiunile sectoriale specifice și ariile tematice de cooperare și aspectele legate de pescuit, ar trebui să includă crearea unui sistem unic de guvernanță coerent și robust, care să servească drept cadru general și care să cuprindă supravegherea și gestionarea comune și continue ale acordului, precum și mecanisme transparente de soluționare a litigiilor, de control și de punere în aplicare, cu sancțiuni și măsuri provizorii, atunci când este necesar, în ceea ce privește interpretarea și aplicarea tuturor dispozițiilor acordului;

164. este de părere că, în relațiile viitoare cu Regatul Unit în general, ar trebui să se aplice un mecanism de guvernanță unic, cuprinzător și orizontal, care să includă și toate acordurile suplimentare care ar putea fi încheiate într-o fază ulterioară, asigurându-se eficiența sa și consecvența cu dispozițiile din Acordul de retragere; subliniază că mecanismul de soluționare a litigiilor va trebui să fie solid și ar trebui să prevadă sancțiuni progresive, precum și măsuri corective atunci când se constată că una dintre părți încalcă acordul, și să se garanteze că acest mecanism pune la dispoziție căi de atac eficiente, rapide și disuasive; subliniază că Parlamentul va da dovadă în continuare de vigilența necesară pentru a garanta punerea în aplicare a tuturor dispozițiilor; reamintește că Regatul Unit, în calitate de fost stat membru, a dezvoltat o cooperare instituțională și structuri de dialog importante cu UE, care ar trebui să faciliteze punerea în aplicare a acestor acorduri orizontale; reiterează că UE așteaptă din partea Regatului Unit un nivel mai ridicat de ambiție cu privire la guvernanță, pentru a construi un parteneriat viitor solid;

165. insistă asupra necesității absolute ca, respectând autonomia ambelor părți, acest sistem de administrare să mențină pe deplin autonomia procesului decizional și a ordinii juridice și judiciare a UE, inclusiv rolul Parlamentului European și al Consiliului în calitate de colegiuitori ai UE și rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene ca unic interpret al legislației UE și al Cartei drepturilor fundamentale a UE; consideră că, în cazul dispozițiilor întemeiate pe conceptele dreptului UE, mecanismele de guvernare trebuie să prevadă sesizarea CJUE;

166. salută propunerea de stabilire a unei Adunări de parteneriat parlamentar formate din deputați în Parlamentul European și deputați în Parlamentul Regatului Unit, care să aibă dreptul de a primi informații din partea Consiliului de parteneriat și de a-i adresa recomandări acestuia, și subliniază că acordul ar trebui să reprezinte temeiul juridic al dispozițiilor care să permită stabilirea instituțională a acestui organism;

167. solicită ca rolul Parlamentului să fie respectat în contextul punerii în aplicare a dispozițiilor privind cooperarea în domeniul reglementării, pentru a se asigura că acesta este în măsură să exercite o supraveghere politică adecvată și că drepturile și prerogativele sale în calitate de colegiuitor sunt garantate; reamintește dreptul Parlamentului de a fi informat cu privire la modalitățile de revizuire a acordului;

168. subliniază că întregul acord ar trebui să fie reglementat de dispoziții privind dialogul cu societatea civilă, implicarea părților interesate și consultarea ambelor părți, în conformitate cu punctul 125 din Declarația politică, care ar trebui să cuprindă, în special, partenerii sociali, inclusiv organizațiile și asociațiile angajaților care reprezintă atât cetățenii UE care trăiesc și lucrează în Regatul Unit, cât și cetățenii Regatului Unit din UE; insistă să se înființeze grupuri consultative interne care să supravegheze punerea în aplicare a acordului;

169. sprijină participarea continuă a Regatului Unit în calitate de țară terță observatoare fără rol decizional în cadrul agențiilor UE fără sarcini de reglementare, cum ar fi cele din domeniul transporturilor, al mediului sau al ocupării forței de muncă, precum și posibile acorduri de cooperare a Regatului Unit cu agenții de reglementare omoloage, cum ar fi Agenția Europeană pentru Produse Chimice, Agenția Europeană de Siguranță a Aviației și Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, pentru a face schimb de date, de bune practici și de cunoștințe științifice; își reiterează apelul adresat Comisiei, ținând seama de statutul Regatului Unit de țară terță care nu face parte din spațiul Schengen și de partener esențial în lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate, să ia în considerare o posibilă viitoare cooperare practică între autoritățile britanice și agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne;

°

° °

170. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Comisiei și, cu titlu informativ, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

Contextul general și rolul Parlamentului

 

În contextul negocierilor în curs privind încheierea unui acord de parteneriat cu un fost stat membru și în pofida crizei majore cu care se confruntă întreaga lume în contextul pandemiei de Covid-19, Parlamentul European își menține angajamentul de a îndeplini rolul care i-a fost atribuit prin tratate în ceea ce privește negocierea acordurilor internaționale. Articolele 207 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene necesită aprobarea Parlamentului pentru încheierea oricărui acord internațional între UE și o țară terță. Pentru a garanta această aprobare, Parlamentul trebuie să fie implicat în procesul de negociere, trebuind să fie informat pe deplin și în mod regulat.

 

La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit a părăsit UE cu certitudinea și claritatea juridică oferite de Acordul de retragere, care abordează trei aspecte fundamentale legate de separare: drepturile cetățenilor, frontiera irlandeză și îndeplinirea obligațiilor Regatului Unit față de UE. Aceste chestiuni au fost de o importanță crucială pentru Parlament încă de la începutul negocierilor, alături de clarificarea statutului angajamentelor internaționale ale Regatului Unit asumate în calitate de stat membru, de garantarea securității juridice pentru entitățile juridice și de rolul Curții de Justiție a UE. Parlamentul își menține angajamentul de a asigura un control parlamentar adecvat asupra punerii în aplicare a dispozițiilor Acordului de retragere.

 

Având în vedere caracterul fără precedent de complex și important al negocierilor cu un fost stat membru, Parlamentul a înființat un organ special care să coordoneze contribuția și răspunsul Parlamentului la negocieri - Grupul de coordonare pentru Regatul Unit (UKCG). Acesta este condus de președintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET) și este compus din președintele Comisiei pentru comerț internațional (INTA), președintele Subcomisiei pentru securitate și apărare (SEDE), raportorul INTA și raportorul AFET privind relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit, un reprezentant din partea fiecărui grup politic și președintele Conferinței președinților de comisie (CCC);

 

Analiza ce stă la baza recomandării

 

Aceste recomandări în temeiul articolului 114 din Regulamentul de procedură al Parlamentului, privind negocierile pentru un nou parteneriat între UE și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, elaborate de cei doi coraportori din comisiile AFET și INTA în calitate de comisii competente în fond, vin într-un moment foarte important al negocierilor. În urma rezoluției Parlamentului din 12 februarie 2020 și a începerii oficiale a negocierilor la începutul lunii martie, Parlamentul intenționează să adopte aceste recomandări printr-un vot final în plen, în luna iunie, înainte de Conferința la nivel înalt și de Consiliul European din iunie care vor face bilanțul progresului înregistrat în negocieri.

 

Având în vedere gradul ridicat de complexitate a negocierilor, cunoștințele specializate extrem de prețioase ale comisiilor specializate ale Parlamentului sunt extrem de importante pentru conținutul acestui text. Prin urmare, aceste recomandări asigură, de asemenea, implicarea deplină a comisiilor sesizate pentru aviz în conformitate cu procedurile parlamentare și sunt pregătite cu implicarea grupurilor politice care compun PE sub egida UKCG. Cunoștințele lor de specialitate au fost absolut esențiale pentru evaluarea parteneriatului economic, punând accentul pe comerț și pe condițiile de concurență echitabile, dar și pe viitorul parteneriat în domenii specifice: pescuitul, protecția datelor, schimbările climatice și mediu, sănătatea publică și siguranța alimentară, drepturile cetățenilor, aspectele financiare, transportul, energia, inclusiv energia nucleară civilă, securitatea și afacerile externe, precum și participarea Regatului Unit la programele Uniunii.

 

În ceea ce privește conținutul lor, recomandările includ o serie de aspecte importante într-un mod cuprinzător, cum ar fi principiile generale, punerea în aplicare a Acordului de retragere, parteneriatul economic, comerțul și condițiile de concurență echitabile, aspectele sectoriale specifice, afacerile externe și securitatea, dar și aspecte esențiale ale administrării. Acesta oferă Parlamentului o evaluare atât a punerii în aplicare a Acordului de retragere, cât și a progresului realizat în negocieri și, prin urmare, va constitui contribuția Parlamentului la Conferința la nivel înalt și la reuniunea Consiliului European din iunie. De asemenea, este important să se sublinieze că, prin intermediul acestor recomandări, Parlamentul își exprimă sprijinul ferm și aprecierea pentru activitatea constructivă a Grupului operativ al Comisiei pentru relațiile cu Regatul Unit condus de negociatorul-șef al UE, Michel Barnier. UE este și ar trebui să rămână unită în susținerea negociatorului său șef.

 

Cu privire la punerea în aplicare a Acordului de retragere și Comitetul mixt

 

O parte importantă a acestor recomandări se concentrează asupra importanței controlului parlamentar asupra punerii în aplicare a Acordului de retragere, în special în ceea ce privește drepturile cetățenilor și Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord. O parte a poziției Comisiei în materie de negociere o constituie faptul că există o legătură directă între punerea în aplicare corespunzătoare a Acordului de retragere și fiabilitatea Regatului Unit în negocierile viitoarei relații.

 

Prin urmare, recomandările salută activitatea Comitetului mixt condus din partea UE de către vicepreședintele Comisiei, Maroš Šefčovič. Comitetul mixt este o platformă foarte importantă care monitorizează punerea în aplicare a Acordului de retragere. În acest sens, o evaluare parlamentară corespunzătoare este, de asemenea, esențială pentru succesul activității Comitetului mixt și a celor șase comisii specializate ale acestuia. Sunt necesare garanții suficiente, în toate domeniile-cheie, că punerea în aplicare a Acordului de retragere se desfășoară fără dificultăți, iar aceste garanții ar trebui primite înainte de încheierea perioadei de tranziție.

 

 

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU BUGETE (5.4.2020)

destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Raportor pentru aviz: Nicolae Ștefănuță

Articolul 56 din Regulamentul de procedură

 

 

 

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât o țară terță nu se poate bucura de aceleași drepturi și avantaje ca un stat membru; întrucât Uniunea ar trebui să ia în considerare participarea Regatului Unit la programele Uniunii, ținând seama de interesele strategice și financiare ale Uniunii și ale cetățenilor săi; întrucât orice decizie privind participarea Regatului Unit la astfel de programe ar trebui să ia în considerare toate aspectele relevante ale parteneriatului avut în vedere, dat fiind că acest parteneriat ar trebui să aibă o structură coerentă; întrucât Regatul Unit ar trebui să îndeplinească toate angajamentele financiare asumate în cadrul Acordului de retragere;

B. întrucât orice participare a Regatului Unit la programele Uniunii ar trebui să respecte toate normele, mecanismele și condițiile de participare relevante, astfel cum sunt prevăzute în temeiurile juridice aplicabile; întrucât, în consecință și printre alte aspecte, ar trebui să se asigure un echilibru echitabil în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile Regatului Unit, și întrucât Regatul Unit, în calitate de țară terță, nu poate dispune de putere de decizie cu privire la niciun program; întrucât ar trebui să existe claritate maximă în ceea ce privește gradul de participare a Regatului Unit la programe;

C. întrucât, în cazul în care perioada de tranziție este prelungită, Regatul Unit va fi considerat țară terță în scopul punerii în aplicare a programelor și activităților Uniunii pentru care au fost angajate credite în următorul CFM și va aduce o contribuție la bugetul Uniunii, al cărei cuantum va fi decis de comitetul mixt instituit în temeiul Acordului de retragere;

D. întrucât este necesar să se protejeze interesele financiare ale Uniunii, inclusiv prin intermediul auditurilor și al investigațiilor desfășurate de Comisie, de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), de Parchetul European (EPPO) și de Curtea de Conturi Europeană, precum și prin competența de control a Parlamentului European;

E. întrucât, în declarația politică, Uniunea și Regatul Unit au reamintit angajamentul lor comun de a realiza un viitor program PEACE PLUS, menținând proporțiile actuale de finanțare pentru acesta;

F. întrucât, în mandatul său, Regatul Unit declară că va lua în considerare participarea la anumite elemente ale programului Erasmus + pe perioadă limitată;

1. recomandă Comisiei:

(a) să ia măsurile necesare pentru a se asigura că principiile generale, termenii și condițiile care urmează să fie stabilite în cadrul parteneriatului avut în vedere pentru participarea la programele Uniunii includ cerința ca Regatul Unit să aducă o contribuție financiară echitabilă și adecvată, atât sub formă de taxă de participare, cât și de contribuție operațională, la toate programele la care participă;

(b) să se asigure că regula generală privind participarea Regatului Unit la orice program este ca acesta să participe la întregul program, cu excepția cazului în care participarea parțială este justificată de motive precum confidențialitatea, și că participarea se face pe toată durata de desfășurare a programului în cauză; recomandă în special ca Comisia să nu accepte o participare fragmentară a Regatului Unit la Erasmus + sau o participare pe perioade mai scurte decât întreaga durată a programului în cadrul financiar multianual, precum și să asigure previzibilitatea pentru participanții la programele Uniunii care sunt stabiliți în Uniune, dar și stabilitatea din punctul de vedere al alocărilor bugetare;

(c) să prezinte propuneri de acorduri pentru implementarea cooperării dintre autoritățile din Regatul Unit și agențiile UE, ținând seama de faptul că Regatul Unit, în calitate de țară terță, nu va avea nicio putere de decizie în ceea ce privește agențiile UE;

(d) să se asigure că participarea Regatului Unit la programele Uniunii nu va rezulta într-un transfer net global din bugetul Uniunii în favoarea Regatului Unit și că Uniunea poate suspenda sau stopa unilateral participarea Regatului Unit la orice program în cazul în care condițiile de participare nu sunt îndeplinite sau dacă Regatul Unit nu își plătește contribuția financiară;

(e) să se asigure că tratatul încheiat cu Regatul Unit conține măsurile necesare pentru a aborda neregulile financiare, frauda, spălarea de bani și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii;

(f) să evalueze și să se pregătească pentru toate scenariile posibile, inclusiv pentru prelungirea perioadei de tranziție și obligațiile financiare ale Regatului Unit care rezultă din aceasta, pentru a asigura buna gestiune financiară a bugetului Uniunii.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	4.5.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	38 0 3
Membri titulari prezenți la votul final	Rasmus Andresen, Clotilde Armand, Robert Biedroń, Anna Bonfrisco, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, David Cormand, Paolo De Castro, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Valentino Grant, Elisabetta Gualmini, Francisco Guerreiro, Valerie Hayer, Eero Heinäluoma, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Mislav Kolakušić, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Zbigniew Kuźmiuk, Ioannis Lagos, Hélène Laporte, Pierre Larrouturou, Janusz Lewandowski, Margarida Marques, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Dimitrios Papadimoulis, Karlo Ressler, Bogdan Rzońca, Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds, Nils Ušakovs, Johan Van Overtveldt, Rainer Wieland, Angelika Winzig
Membri supleanți prezenți la votul final	Damian Boeselager, Petros Kokkalis

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE (25.5.2020)

destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Raportor pentru aviz: Pedro Silva Pereira

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la punerea în aplicare și monitorizarea dispozițiilor privind drepturile cetățenilor prevăzute în Acordul de retragere[20] și Rezoluția sa din 12 februarie 2020 referitoare la mandatul propus pentru negocierea unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord[21]; ia act de faptul că negocierile privind viitoarele relații se află încă într-un stadiu incipient și subliniază impactul major al crizei cauzate de coronavirus asupra acestui proces și asupra calendarului acestuia;

2. subliniază că punerea în aplicare deplină a Acordului de retragere, inclusiv a Protocolului privind Irlanda de Nord, care garantează că nu va exista o frontieră strict controlată pe insula irlandeză, este o condiție prealabilă și un element de bază pentru un nou parteneriat între UE și Regatul Unit; își exprimă îngrijorarea cu privire la declarațiile guvernului Regatului Unit care arată o lipsă de voință politică de a-și respecta pe deplin angajamentele asumate în temeiul Acordului de retragere, și anume cele privind controalele la frontieră în Marea Irlandei; ia act de faptul că nu au fost oferite garanții concrete cu privire la această chestiune în cadrul comisiei mixte; subliniază că, pentru aceste negocieri, încrederea reciprocă între cele două părți joacă un rol determinant;

3. evidențiază faptul că UE și Regatul Unit vor rămâne vecini apropiați și vor avea în continuare numeroase interese comune; subliniază că există un nivel considerabil de integrare și interdependență între economiile UE și cea a Regatului Unit;  reamintește că, deși a părăsit UE, Regatul Unit rămâne unul dintre aliații cei mai apropiați ai UE, un partener al NATO și un important partener comercial; insistă, prin urmare, asupra faptului că orice acord privind o nouă relație între UE și Regatul Unit trebuie să țină cont de statutul Regatului Unit de țară terță, să fie coerent și adaptat la apropierea geografică a celor două părți, precum și la nivelul ridicat de interconectare a economiilor lor; reamintește că declarația politică fondată pe relația unică existentă servește stă la baza unui parteneriat ambițios, amplu, profund și flexibil;

4. salută propunerea legislativă globală prezentată și publicată de Comisie, de stabilire a unui nou parteneriat, care corespunde în linii mari mandatului său de negociere și rezoluției Parlamentului; îndeamnă Comisia să dea dovadă în continuare de transparență față de colegiuitori, sectorul serviciilor financiare și consumatori, și regretă profund faptul că guvernul britanic a refuzat să accepte un nivel similar de transparență; subliniază că claritatea și siguranța sunt fundamentale pentru a continua activitățile comerciale și furnizarea serviciilor către consumatori, precum și pentru a preveni volatilitatea pieței;

5. observă că, în această etapă inițială a negocierilor, între cele două părți persistă divergențe substanțiale, inclusiv legate de domeniul de aplicare și de arhitectura juridică a textului care urmează să fie negociat; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la amploarea redusă a viitorului parteneriat preconizat de guvernul britanic și atrage atenția asupra faptului că propunerile Regatului Unit nu corespund angajamentelor asumate în temeiul Acordului de retragere și al declarației politice;

6. consideră că proximitatea geografică a Regatului Unit și interdependența sa economică actuală cu UE fac să fie în interesul comun al părților stabilirea unui nou parteneriat economic ambițios și fiabil, care să acopere un număr cât mai mare de sectoare; subliniază că, în orice caz, trebuie să se asigure condiții de concurență echitabile și să se mențină standardele UE pentru a evita o „uniformizare la un nivel inferior” și apariția unor avantaje anticoncurențiale neloiale prin reducerea nivelurilor de protecție sau alte diferențe de reglementare; subliniază că procedurile de achiziții publice ar trebui să rămână deschise reciproc, ca o condiție prealabilă pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile efective între părți; consideră că orice nou cadru ar trebui să garanteze o concurență loială, drepturile lucrătorilor, stabilitatea financiară a UE, protecția investitorilor și a consumatorilor, o promovare și susținere transparente a industriilor cunoașterii, integritatea pieței unice și angajamente privind combaterea schimbărilor climatice care să garanteze menținerea nivelului actual de protecție și de standarde; subliniază că acest cadru trebuie să fie clar și transparent și nu trebuie să impună o sarcină disproporționată pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri); invită părțile să mențină în viitorul acord nevoile și interesele acestor întreprinderi, în special în ceea ce privește facilitarea accesului la piață, inclusiv, dar fără a se limita la aceasta, compatibilitatea standardelor tehnice și proceduri vamale simplificate; constată, în special, că, în zonele de frontieră din Irlanda, este posibil să ai bă loc denaturări economice care decurg dintr-un ansamblu incomplet de condiții de concurență echitabile, în special în ceea ce privește standardele sociale și profesionale; subliniază importanța menținerii unei cooperări strânse și structurate în materie de reglementare și de supraveghere, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, respectând, în același timp, regimul de reglementare al UE și autonomia sa decizională;

7. consideră că viitorul parteneriat trebuie să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului, a muncii și socială și să nu compromită viitoarele inițiative de creștere a acestui nivel de protecție; sprijină, în acest context, clauza de menținere a nivelului de protecție a climei și încurajează ambele părți să consolideze măsurile și să coopereze în aspecte legate de o producție și un consum durabile, promovând economia circulară și intensificând creșterea ecologică și favorabilă incluziunii sociale; salută angajamentul părților de a atinge obiectivul unei economii neutre din punctul de vedere al emisiilor până în 2050 și de adaptare a politicilor în funcție de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și de dispozițiile Acordului de la Paris; solicită un dialog politic periodic pentru a monitoriza punerea în aplicare a Acordului de la Paris și a ODD-urilor;

8. solicită garanții solide și complete în domeniul concurenței, al controlului ajutoarelor de stat, al întreprinderilor deținute de stat, al normelor în materie de antitrust și al controlului concentrărilor economice pentru a asigura și a aplica condiții de concurență echitabile între economia Regatului Unit și cea a UE și pentru a preveni și a interzice concurența neloială și denaturarea comerțului; subliniază că este necesar să se mențină standarde înalte comune în domeniul legislației în materie de concurență și al controlului ajutoarelor de stat; subliniază necesitatea de a asigura protecția investitorilor și a consumatorilor, integritatea pieței unice și alinierea Regatului Unit la normele UE din domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat; solicită aplicarea efectivă și stabilirea unor acțiuni corective, astfel cum sunt descrise în tratatele UE;

9. consideră că, în contextul serviciilor financiare, dialogul în materie de reglementare și de supraveghere al UE cu Regatul Unit ar trebui să se desfășoare pe baza unui dialog voluntar între factorii de decizie, autoritățile de reglementare și autoritățile de supraveghere, pentru a favoriza alinierea reglementărilor și a face schimb de preocupări și de bune practici în materie de supraveghere, inclusiv în ceea ce privește noile servicii inovatoare și aspectele de interes reciproc; este de părere că viitorul acord ar trebui să includă dispoziții specifice privind cooperarea dintre autoritățile europene de supraveghere și autoritățile de supraveghere financiară din Regatul Unit, pentru a favoriza schimbul periodic de informații privind modificările cadrului juridic și punerea sa în aplicare; recunoaște că ecosistemul financiar al UE este puternic interconectat cu serviciile furnizate de băncile și de infrastructurile pieței din Regatul Unit; consideră că ar trebui depuse eforturi pentru a menține un bun nivel de cooperare, pentru a asigura condiții de concurență echitabile și pentru a limita diferențele de reglementare față de Regatul Unit cu privire la serviciile financiare, menținând astfel integrarea piețelor de capital și accesul instituțiilor financiare ale UE la infrastructuri adecvate ale pieței în Regatul Unit;

10. reamintește că drepturile de pașaport, fondate pe recunoașterea reciprocă, pe armonizarea normelor prudențiale și pe convergența în materie de supraveghere pe piața internă, vor înceta să se aplice între UE și Regatul Unit la sfârșitul perioadei de tranziție, având în vedere că Regatul Unit va deveni o țară terță; subliniază că, după această dată, accesul la piața financiară europeană trebuie să se bazeze pe cadrul autonom de echivalență al UE; reamintește, cu toate acestea, domeniul de aplicare limitat al deciziilor de echivalență; subliniază că, din motive prudențiale și pentru a proteja stabilitatea financiară, ar putea fi stabilite și menținute măsuri și cerințe suplimentare specifice; subliniază că orice viitor parteneriat cu Regatul Unit ar trebui să prevadă excepții prudențiale solide pentru a garanta din punct de vedere juridic drepturile ambelor părți de a legifera în interes public;

11. subliniază că legislația UE prevede posibilitatea de a considera normele din țările terțe ca fiind echivalente pe baza unei analize proporționale și bazate pe riscuri; subliniază că evaluarea echivalențelor reprezintă un proces tehnic care ar trebui să se bazeze pe criterii clare, obiective și transparente; consideră că deciziile de echivalare privind serviciile financiare ar trebui să facă obiectul unor acte delegate, poziție afirmată și în raportul consacrat relațiilor dintre UE și țările terțe în ceea ce privește reglementarea și supravegherea serviciilor financiare; constată că, în acest sens, Comisia va efectua o evaluare a echivalenței reglementărilor financiare ale Regatului Unit, care nu poate fi acordată decât dacă regimul și standardele de reglementare și de supraveghere ale Regatului Unit sunt pe deplin echivalente cu cele ale UE, pentru a asigura condiții de concurență echitabile; salută angajamentul asumat de părți în declarația politică prin care se stabilește cadrul viitoarelor relații dintre UE și Regatul Unit de a depune eforturi pentru a încheia evaluările echivalenței până la sfârșitul lunii iunie 2020; îndeamnă ambele părți să își continue eforturile pentru a îndeplini acest obiectiv; consideră că, dacă statutul de echivalență i-a fost acordat Regatului Unit, ar trebui să se depună eforturi pentru a-l menține, dar reamintește că UE îl poate retrage unilateral în orice moment;

12. subliniază că modificările introduse prin Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții[22] la cadrul de echivalență pentru firmele de investiții impun Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe să „monitorizează evoluțiile în materie de reglementare și de supraveghere, evoluțiile practicilor de punere în aplicare și alte evoluții relevante ale pieței din țările terțe”; ia act de faptul că astfel de dispoziții ar putea servi drept model pentru un regim de monitorizare eficace;

13. reamintește că un volum important de instrumente derivate denominate în euro sunt compensate în Regatul Unit, ceea ce ar putea avea implicații în ceea ce privește stabilitatea financiară a Uniunii Europene; salută noul regim de supraveghere instituit prin Regulamentul (UE) 2019/2099 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2019 în ceea ce privește procedurile și autoritățile implicate în autorizarea contrapărților centrale și cerințele pentru recunoașterea contrapărților centrale din țări terțe[23]; invită Comitetul de supraveghere a contrapărților centrale (CPC) nou înființat să facă uz de competențele care îi sunt conferite prin prezentul regulament pentru a proteja stabilitatea financiară în UE și invită Comisia să aibă în vedere o abordare similară pentru Regatul Unit privind domenii precum comercializarea, compensarea sau subscrierea de instrumente financiare exprimate în euro;

14. reafirmă importanța de a garanta un cadru de cooperare și de schimb de informații rapide între UE și Regatul Unit, pentru prevenirea, detectarea și sancționarea activităților de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, precum și pentru menținerea unor condiții de concurență echitabile; invită părțile să includă în viitorul acord de parteneriat dispoziții privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv un mecanism de schimb de informații; reamintește că, în declarația politică, UE și Regatul Unit s-au angajat să depășească standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în ceea ce privește transparența privind beneficiarii reali și să pună capăt anonimatului asociat utilizării monedelor virtuale, inclusiv prin controale de precauție privind clientela; subliniază că Regatul Unit trebuie să respecte standardele internaționale și să continue să respecte reglementările UE privind combaterea spălării banilor și standardele aflate în evoluție din domeniu, care, în anumite privințe, stabilesc standarde de protecție mai înalte și o transparență mai sporită față de standardele internaționale actuale; reamintește existența unei liste a UE cu țări terțe ale căror cadre de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice și insistă ca Regatul Unit, cu teritoriile sale de peste mări, să continue să respecte cadrul UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului după perioada de tranziție;

15. salută cerințele enumerate la articolul LAW.AML.130 și la articolul LAW.AML.131 din proiectul de acord al Comisiei privind noul parteneriat cu Regatul Unit, din 18 martie 2020[24], privind transparența beneficiarilor reali pentru entitățile juridice și instrumentele juridice; reamintește că este extrem de important ca ambele părți să garanteze disponibilitatea informațiilor conținute în registrele centrale în conformitate cu aceleași standarde ca cele definite în Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului[25], ținând seama în special de considerentul 42 privind noțiunea de interes legitim;

16. invită ambele părți să includă în noul acord de parteneriat dispoziții specifice privind supravegherea entităților obligate, financiare și nefinanciare, în cadrul combaterii spălării banilor; reamintește comunicarea Comisiei intitulată „Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului” (COM(2019)0360) și raportul său privind evaluarea presupuselor cazuri recente de spălare a banilor care implică instituții de credit din UE, concluzionând că supravegherea UE a combaterii spălării banilor a fost în mare măsură deficitară;

17. consideră că libera circulație pe insula Irlanda a cetățenilor UE, inclusiv a viitorilor lucrători frontalieri, și libera circulație a serviciilor sunt importante pentru a limita daunele suferite de economia insulei în ansamblul ei și că acest aspect ar trebui tratat într-un viitor acord;

18. recomandă ca, având în vedere creșterea gradului de digitalizare a schimburilor comerciale, care afectează și serviciile, părțile să includă, ca parte a cadrului de guvernanță al noului parteneriat, dispoziții care să vizeze facilitarea comerțului digital, eliminarea barierelor nejustificate din calea comerțului electronic și garantarea unui mediu online deschis, sigur și fiabil pentru întreprinderi și consumatori; subliniază că aceste dispoziții ar trebui să faciliteze fluxurile de date necesare, în afara unor excepții fondate pe obiective legitime de politică publică, fără a aduce totuși atingere normelor UE în materie de protecție a datelor cu caracter personal, și ar trebui să facă obiectul unui control judiciar adecvat;

19. subliniază că, pentru a facilita comerțul transfrontalier, vor fi necesare investiții semnificative în structurile de control vamal la punctele de tranzit comune, iar viitorul acord ar trebui să prevadă mecanisme cuprinzătoare de cooperare vamală;

20. consideră că orice acord viitor ar trebui să prevadă mecanisme clare pentru a asigura eficacitatea punerii în aplicare și respectării legislației, precum și a soluționării litigiilor în domeniile menționate mai sus; salută faptul că proiectul de acord juridic prezentat de Comisie îi atribuie Curții de Justiție a Uniunii Europene competența de a pronunța decizii preliminare obligatorii privind interpretarea unei noțiuni de drept al Uniunii sau o problemă de interpretare a unei dispoziții de drept al Uniunii;

21. solicită UE și Regatului Unit să se angajeze în mod ferm să asigure, inclusiv în teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, în zonele sale de suveranitate și în dependențele Coroanei britanice, respectarea unei bune guvernanțe fiscale, în conformitate cu standardele internaționale și europene actuale aflate în continuă evoluție, în special în ceea ce privește schimbul de informații fiscale, transparența fiscală, impozitarea echitabilă, măsurile de combatere a evitării obligațiilor fiscale și standardele OCDE pentru combaterea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor; solicită, de asemenea, părților să respecte standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională;

22. invită părțile să acorde prioritate unei lupte coordonate împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale; solicită părților să abordeze practicile fiscale dăunătoare prin acțiuni de cooperare în temeiul Codului de conduită al UE în materie de impozitare a întreprinderilor; pune accentul, în acest sens, pe raportul de țară privind Regatul Unit publicat de Comisie în cadrul procesului semestrului european 2020, potrivit căruia regimul de impozitare a dividendelor și numărul ridicat de tratate fiscale bilaterale din Regatul Unit sunt elemente care pot fi utilizate de întreprinderi pentru a aborda o planificare fiscală agresivă; observă că, potrivit Comisiei, Regatul Unit se află pe o poziție superioară conform unor indicatori care identifică o țară ca având caracteristici ce pot fi folosite de întreprinderi pentru a evita obligațiile fiscale; solicită ca viitorul acord să abordeze în mod specific această chestiune și să stabilească modul în care Regatul Unit intenționează să rezolve această situație; ia act de faptul că, la sfârșitul perioadei de tranziție, Regatul Unit va fi considerat ca țară terță și va trebui să facă obiectul unei evaluări din partea Grupului de lucru pentru codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor în conformitate cu criteriile stabilite pentru a întocmi lista UE a jurisdicțiilor necooperante; solicită ca părțile să garanteze o cooperare administrativă deplină pentru a asigura respectarea legislației în materie de TVA și protecția și recuperarea veniturilor din TVA;

23. salută angajamentul Regatului Unit de a menține punerea în aplicare a DAC 6[26]; invită părțile să se asigure că rămân în vigoare dispozițiile privind veniturile, conturile financiare, deciziile fiscale, rapoartele pentru fiecare țară în parte, beneficiarii reali, incluse în diferite directive care prevăd schimbul automat și obligatoriu de informații în domeniul fiscal (directivele DAC[27], DAC 2[28], DAC 3[29], DAC 4[30], DAC 5[31]); recomandă ca părțile să creeze o platformă consacrată menținerii cooperării administrative pentru a asigura continuarea schimbului de informații și coordonarea viitoarelor propuneri de schimb de informații, cum ar fi pentru platformele online;

24. invită părțile să se asigure că politicile lor fiscale permit îndeplinirea obiectivelor definite în Acordul de la Paris și să coopereze în cadrul unui viitor mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, în special pentru a evita orice formă de dublă impunere, realizând în același timp obiectivele de mediu asociate unui mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon;

25. reamintește că, în conformitate cu articolul 132 din Acordul de retragere, Comitetul mixt poate adopta o decizie de prelungire a perioadei de tranziție; consideră că trebuie să se țină cont cu seriozitate de o posibilă prelungire a perioadei de tranziție în lumina diferențelor care persistă și a impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19, pentru a stabili dacă este necesar mai mult timp pentru a finaliza negocierile privind un parteneriat viitor cuprinzător, protejând totodată drepturile cetățenilor, securitatea juridică și stabilitatea economică și financiară; își reiterează poziția conform căreia, având în vedere complexitatea negocierilor și timpul limitat, există un risc real de prăbușire a comerțului în sectoarele economice în care măsurile de contingență sau cadrul internațional nu pot constitui un cadru juridic suficient pentru a preveni apariția unor perturbări grave; consideră că este în interesul reciproc al UE și al Regatului Unit să se stabilească în mod ordonat condițiile viitoarei lor relații;

26. reamintește că lichiditatea pieței obligațiunilor din statele membre și lichiditatea schimbului de monede naționale din statele membre din afara zonei euro s-au bazat pe infrastructura oferită de băncile de investiții din Regatul Unit; observă că, întrucât este interzis în multe sisteme juridice ale UE să se efectueze comercializări primare ale obligațiunilor de stat în țări terțe, este necesar să se țină cont de aspectul menționat anterior în cadrul negocierilor pentru noul parteneriat dintre UE și Regatul Unit;

27. consideră că Brexitul poate constitui o nouă oportunitate de a aprofunda proiectul uniunii piețelor de capital, care ar putea contribui la direcționarea creditelor către economia reală, în special pentru IMM-uri, la o mai bună partajare a riscurilor private, la o reducere a necesității de a partaja riscurile publice și la completarea finanțării prin intermediul băncilor.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	20.5.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	48 3 9
Membri titulari prezenți la votul final	Gunnar Beck, Marek Belka, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Gilles Boyer, Francesca Donato, Derk Jan Eppink, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Raffaele Fitto, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Luis Garicano, Valentino Grant, José Gusmão, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, Herve Juvin, Othmar Karas, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Georgios Kyrtsos, Aurore Lalucq, Aušra Maldeikienė, Pedro Marques, Costas Mavrides, Jörg Meuthen, Csaba Molnár, Siegfried Mureșan, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Piernicola Pedicini, Lídia Pereira, Kira Marie Peter-Hansen, Sirpa Pietikäinen, Dragoș Pîslaru, Evelyn Regner, Antonio Maria Rinaldi, Alfred Sant, Joachim Schuster, Ralf Seekatz, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Cristian Terheș, Irene Tinagli, Ernest Urtasun, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni, Roberts Zīle
Membri supleanți prezenți la votul final	Karima Delli, Chris MacManus, Ville Niinistö, Mikuláš Peksa, Mick Wallace

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

48	+
ECR	Johan Van Overtveldt
GUE/NGL	José Gusmão, Chris MacManus, Mick Wallace
NI	Piernicola Pedicini
PPE	Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Markus Ferber, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Enikő Győri, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Aušra Maldeikienė, Siegfried Mureșan, Luděk Niedermayer, Lídia Pereira, Sirpa Pietikäinen, Ralf Seekatz, Inese Vaidere
Renew	Gilles Boyer, Engin Eroglu, Luis Garicano, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Caroline Nagtegaal, Dragoș Pîslaru, Stéphanie Yon-Courtin
S&D	Marek Belka, Jonás Fernández, Eero Heinäluoma, Aurore Lalucq, Pedro Marques, Costas Mavrides, Csaba Molnár, Evelyn Regner, Alfred Sant, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli
Verts/ALE	Karima Delli, Stasys Jakeliūnas, Ville Niinistö, Mikuláš Peksa, Kira Marie Peter-Hansen, Ernest Urtasun

 

3	-
ID	Gunnar Beck, Herve Juvin, Jörg Meuthen

 

9	0
ECR	Derk Jan Eppink, Raffaele Fitto, Cristian Terheș, Roberts Zīle
ID	Francesca Donato, Valentino Grant, Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni
NI	Lefteris Nikolaou-Alavanos

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR (28.5.2020)

Destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Raportor pentru aviz: Kris Peeters

 

 

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât un acord cu Regatul Unit trebuie să asigure un echilibru între drepturi și obligații, să respecte integritatea deplină și buna funcționare a pieței interne a UE și a uniunii sale vamale și indivizibilitatea celor patru libertăți, și să garanteze condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, precum și un nivel ridicat de protecție a consumatorilor; întrucât un stat care nu este membru al Uniunii și care nu îndeplinește aceleași obligații ca și statele membre nu poate avea aceleași drepturi și nu se poate bucura de aceleași beneficii ca și un stat membru;

B. întrucât accesul la piața unică a UE necesită, ca o condiție prealabilă, respectarea deplină a legislației relevante privind piața unică a UE; întrucât protecția consumatorilor este asigurată în UE cu ajutorul unui vast cadru juridic european;

C. întrucât Uniunea este cea mai mare putere comercială și piață unică din lume, fiind un motor puternic al prosperității economice; întrucât, în 2019, exporturile de bunuri din UE-27 în Regatul Unit s-au ridicat la 318,1 miliarde EUR, iar importurile UE-27 din Regatul Unit s-au ridicat la 193,7 miliarde EUR;

D. întrucât termenul stabilit pentru încheierea negocierilor privind un nou parteneriat cu Regatul Unit este ambițios, negocierile sunt foarte complexe, iar criza fără precedent provocată de pandemia de COVID-19, care a determinat suspendarea negocierilor, face această situație și mai dificilă,

1. reafirmă cu tărie că Acordul de retragere trebuie să fie pus în aplicare pe deplin în toate elementele sale de către ambele părți și că acest lucru poate fi un indicator solid al bunei-credințe cu care vor fi purtate negocierile privind viitorul acord;

2. consideră că este în interesul reciproc al UE și al Regatului Unit să creeze o relație ambițioasă, amplă și echilibrată prin intermediul viitorului acord;

3. subliniază că toate instituțiile, statele membre, întreprinderile și cetățenii UE ar trebui să fie pregătiți pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit atunci când se va încheia perioada de tranziție;

4. subliniază că încheierea unui acord cu Regatul Unit nu trebuie să submineze setul de măsuri ambițioase și echilibrate propuse de Comisie în ultimii cinci ani, cum ar fi strategia pentru piața unică, uniunea piețelor de capital, strategia pentru piața unică digitală și strategia digitală europeană;

Piața internă

5. subliniază că viitorul acord ar trebui să includă înțelegeri referitoare la accesul pe piață pentru bunuri și servicii, achizițiile publice și recunoașterea calificărilor profesionale, precum și la normele privind produsele, cu condiția să existe o concurență echitabilă;

 6. consideră că, pentru a realiza progrese în ceea ce privește eliminarea emisiilor de carbon și realizarea unei economii circulare, Uniunea are nevoie de o piață unică pe deplin funcțională, care să încurajeze difuzarea de soluții inovatoare și ecologice, iar viitorul acord cu Regatul Unit ar trebui să corespundă acestui obiectiv;

7. subliniază că o țară terță nu se poate bucura în niciun caz de aceleași drepturi și avantaje ca și un stat membru; subliniază că drepturile și privilegiile asociate accesului la piața internă sunt strâns legate de îndeplinirea unor obligații stricte privind respectarea deplină și aplicarea integrală a normelor pieței interne; reamintește, prin urmare, că un acord viitor echilibrat, ambițios și amplu este posibil numai dacă se asigură condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi și pentru consumatori prin angajamente solide și prin punerea în aplicare corespunzătoare și asigurarea aplicării efective a acestora, pentru a menține standarde echivalente și o aliniere dinamică;

8. subliniază că alinierea reglementărilor și dispozițiile dinamice ce garantează o supraveghere solidă a pieței, care contribuie la aplicarea normelor privind produsele, ar trebui să fie o parte esențială și de neînlocuit a oricărui acord viitor, pentru a asigura condiții de concurență echitabile; subliniază că securitatea juridică pentru întreprinderile din UE, combinată cu un nivel ridicat de protecție a consumatorilor din UE prin intermediul unei supravegheri eficiente a pieței, al trasabilității produselor și al cooperării între autoritățile de supraveghere a pieței, ar trebui să contribuie la crearea unor condiții de concurență echitabile în acest domeniu; subliniază, în plus, că pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile este nevoie de un mecanism orizontal, de exemplu, un cadru de guvernanță general care să acopere toate domeniile de cooperare, cu scopul de a garanta punerea în aplicare, monitorizarea, asigurarea respectării legislației și soluționarea litigiilor în mod efectiv, cu ajutorul unor autorități naționale care dispun de resurse suficiente și al unor proceduri administrative și judiciare eficace; reamintește că un astfel de mecanism orizontal ar trebui să mențină pe deplin autonomia procesului decizional al UE și ordinea sa juridică și să ofere Uniunii instrumente adecvate pentru a acționa în cazul unei eventuale nerespectări a normelor de către Regatul Unit;

9. reamintește că, în orice caz, noul acord va duce la controale vamale și verificări înainte ca bunurile să pătrundă pe piața internă și insistă asupra faptului că garantarea conformității bunurilor cu normele pieței interne și cu standardele relevante aplicabile produselor este extrem de importantă;

10. subliniază că, la negocierea capitolului privind piața unică din acordul privind facilitarea accesului pe piață, ar trebui să se țină seama, atunci când este relevant și adecvat, de nevoile și interesele IMM-urilor europene; încurajează, de asemenea, părțile să stabilească puncte de contact pentru IMM-uri și solicită un cadru juridic general stabil și previzibil;

11. este ferm convins că înțelegerile ar trebui să prevadă dispoziții privind accesul pe piață și tratamentul național în conformitate cu normele statului-gazdă, astfel încât furnizorii de servicii din UE să nu fie discriminați de Regatul Unit, inclusiv în ceea ce privește stabilirea; subliniază că noile înțelegeri ar trebui să permită intrarea și șederea temporară a cetățenilor UE în Regatul Unit în scopuri profesionale și pentru a furniza servicii;

12. subliniază că ar trebui încheiate acorduri ambițioase pentru a facilita comerțul electronic și fluxurile și schimburile de date, pentru a elimina barierele nejustificate din calea comerțului electronic și pentru a asigura un mediu online deschis, securizat și fiabil pentru întreprinderi și consumatori, cu condiția ca comercianții cu amănuntul online să respecte normele relevante ale pieței unice; solicită, în acest context, ca aceste acorduri să fie aliniate la Regulamentul general privind protecția datelor;

13. subliniază că piețele achizițiilor publice ale ambelor părți ar trebui să rămână deschise în egală măsură pentru a contribui la fluxul transfrontalier esențial de bunuri și servicii, sub rezerva existenței efective a unor condiții de concurență echitabile care să acopere fiecare aspect relevant; regretă faptul că sectorul achizițiilor publice nu este menționat în mandatul de negociere al Regatului Unit și solicită, în acest sens, includerea unor dispoziții suplimentare care să garanteze un acces reciproc la piețele de achiziții pentru ambele părți, care ar trebui să fie elaborate cu respectarea deplină a acquis-ului UE;

Vama

14. ia act de intenția Regatului Unit de a nu urmări păstrarea statutului său actual în raport cu piața unică și uniunea vamală, precum și de interesul Regatului Unit pentru o cooperare economică strânsă cu UE după părăsirea acesteia; subliniază că este important să se mențină integritatea uniunii vamale și a procedurilor aferente, care garantează siguranța și protecția consumatorilor și interesele economice ale UE și ale întreprinderilor din UE; subliniază că este nevoie de mai multe investiții în structurile de control vamal din punctele de tranzit comune și, atunci când este cazul, de un schimb de informații și o coordonare suplimentare între ambele părți;

15. subliniază că numărul mare de bariere netarifare, divergențele privind nivelul și calitatea controalelor și diferențele la nivelul procedurilor vamale și al politicilor de sancțiuni la punctele de intrare ale UE în uniunea vamală duc adesea la denaturarea fluxurilor comerciale și pun în pericol integritatea pieței unice europene;

16. subliniază că punerea în aplicare deplină a dispozițiilor privind frontiera irlandeză este esențială pentru întreprinderi și pentru a evita deturnarea fluxurilor comerciale și eventuale daune aduse economiei din întreaga insulă, și că articolul 12 din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord ar trebui să se aplice pe deplin; subliniază, în plus, că Comitetul specializat ar trebui să ofere securitatea necesară cu privire la aspectele din protocol, în special articolul 12, referitoare la aplicarea, monitorizarea și asigurarea respectării protocolului, care ar trebui să fie pus în aplicare cu bună credință;

17. scoate în evidență faptul că orice viitor acord ar trebui să instituie mecanisme cuprinzătoare de cooperare vamală pentru a facilita comerțul transfrontalier, precum și mecanisme de cooperare între autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței; solicită, de asemenea, părților, atunci când este relevant și adecvat, să depună eforturi pentru a simplifica cerințele și formalitățile în materie de proceduri vamale pentru comercianți sau operatori economici, inclusiv pentru IMM-uri;

18. insistă ca Comisia să se asigure că controalele vamale din întreaga UE respectă aceleași standarde, prin intermediul unui mecanism de control vamal unificat direct, în coordonare cu statele membre și cu respectarea deplină a principiului subsidiarității;

19. subliniază că, pentru producătorii și comercianții din UE, noile înțelegeri în domeniul vamal și în alte domenii ar trebui să asigure condiții la fel de avantajoase ca și cele de care beneficiază omologii lor din Regatul Unit;

20. subliniază că ar fi de dorit ca Regatul Unit să mențină clasificarea actuală a produselor pe baza Tarifului vamal integrat al Comunităților Europene (TARIC), astfel încât procedurile să rămână simple și să se reducă sarcina de reglementare;

Politica de protecție a consumatorilor

21. subliniază că standardele UE de protecție a consumatorilor și drepturile cetățenilor în vigoare în temeiul acquis-ului UE trebuie să fie menținute într-un viitor acord de ambele părți; consideră că acordul ar trebui să asigure o valoare adăugată pentru consumatorii din UE, oferind cel mai bun cadru pentru protecția drepturilor consumatorilor și pentru respectarea obligațiilor comercianților;

22. consideră că este extrem de important să se garanteze siguranța produselor importate din Regatul Unit, astfel încât acestea să corespundă standardelor UE;

23. subliniază că cooperarea administrativă și în materie de reglementare, însoțită, după caz, de angajamente de supraveghere parlamentară și de angajamentele de menținere a nivelului de protecție, astfel cum se întâmplă cu alte țări terțe, este importantă pentru combaterea barierelor netarifare și urmărirea obiectivelor de interes public, pentru a proteja interesele consumatorilor UE, inclusiv pentru a asigura un mediu online sigur și de încredere pentru consumatori și întreprinderi, precum și pentru a combate practicile comerciale neloiale;

24. subliniază că, în urma viitorului acord, este atât în interesul UE, cât și al Regatului Unit în domeniul protecției consumatorilor și al accesului pe piață să se evite eventualele efecte negative asupra avantajelor concrete actuale pentru consumatori în domenii precum serviciile digitale, drepturile pasagerilor, comerțul cu echipamente medicale, numărul european de urgență (112) și sistemul eCall interoperabil la nivelul UE, geoblocarea nejustificată, combaterea contrafacerii și protecția indicațiilor geografice; subliniază că, lucrând împreună, UE și Regatul Unit ar putea influența dezbaterea la nivel internațional, inclusiv pentru a asigura un mediu online sigur și de încredere pentru consumatori și întreprinderi.

 

***

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	20.5.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	38 1 4
Membri titulari prezenți la votul final	Andrus Ansip, Alessandra Basso, Brando Benifei, Adam Bielan, Hynek Blaško, Biljana Borzan, Vlad-Marius Botoș, Dita Charanzová, Deirdre Clune, David Cormand, Petra De Sutter, Evelyne Gebhardt, Sandro Gozi, Maria Grapini, Svenja Hahn, Virginie Joron, Eugen Jurzyca, Arba Kokalari, Marcel Kolaja, Kateřina Konečná, Andrey Kovatchev, Jean-Lin Lacapelle, Maria-Manuel Leitão-Marques, Adriana Maldonado López, Antonius Manders, Leszek Miller, Dan-Ștefan Motreanu, Kris Peeters, Anne-Sophie Pelletier, Miroslav Radačovský, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Tomislav Sokol, Kim Van Sparrentak, Marion Walsmann, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți la votul final	Jordi Cañas, Maria da Graça Carvalho, Tsvetelina Penkova, Jiří Pospíšil, Dominik Tarczyński, Evžen Tošenovský, Edina Tóth

 

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM (29.5.2020)

destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Raportor pentru aviz: Johan Danielsson

 

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

– având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2020 referitoare la mandatul propus pentru negocierea unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord[32];

– având în vedere decizia Consiliului privind mandatul pentru negocierile cu Regatul Unit din 13 februarie 2020[33],

– având în vedere Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniune din 24 ianuarie 2020 și declarația politică de stabilire a cadrului viitoarelor relații [34],

– având în vedere proiectul de text al Acordului privind noul parteneriat cu Regatul Unit din 19 martie 2020[35];

Aspecte orizontale

1. subliniază că parteneriatul avut în vedere, care a fost elaborat pe baza legăturilor economice strânse dintre Regatul Unit și UE și a interesele lor comune, ar trebui să asigure o conectivitate continuă și neîngrădită pentru toate modurile de transport, sub rezerva reciprocității, și ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile, în special în ceea ce privește standardele sociale, de ocupare a forței de muncă și de mediu;

2. reamintește că, în calitate de țară terță, Regatul Unit nu se poate bucura de aceleași drepturi și nu poate beneficia de aceleași avantaje ca un stat membru; consideră că viitoarea cooperare cu Regatul Unit ar trebui să cuprindă proiecte de interes comun în domeniul transporturilor și să încurajeze condiții bune pentru activitățile comerciale și antreprenoriale transfrontaliere; subliniază că aceste condiții ar trebui să faciliteze și să sprijine întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) și să se asigure că ele nu se confruntă cu sarcini administrative suplimentare;

3. consideră că ar trebui avută în vedere participarea Regatului Unit la programele europene transfrontaliere de cercetare și dezvoltare în domeniul transporturilor, pe baza unor interese comune;

4. reamintește că este important ca Comisia să fie singurul negociator din partea UE în cadrul negocierilor și că statele membre nu trebuie să desfășoare negocieri bilaterale; îndeamnă, cu toate acestea, Comisia să reprezinte interesele fiecărui stat membru în acordul cuprinzător final;

5. subliniază că drepturile și privilegiile implică obligații, iar măsura în care se acordă acces la piața unică a UE ar trebui să reflecte pe deplin gradul de convergență a reglementărilor și angajamentele asumate în ceea ce privește respectarea condițiilor de concurență echitabile, pentru o concurență deschisă și loială, și ar trebui să se bazeze pe standardele comune minime aplicabile în UE-27;

6. sprijină directivele de negociere, care prevăd că Gibraltarul nu va fi inclus în domeniul de aplicare teritorială al acordurilor care urmează să fie încheiate între UE și Regatul Unit și că orice acord separat va necesita acordul prealabil al Regatului Spaniei;

Aviația

7. reamintește că, în sectorul transporturilor, domeniul aviatic este singurul care nu dispune de nicio alternativă legală oferită de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în cazul în care nu se ajunge la un acord înainte de încheierea perioadei de tranziție;

8. consideră că parteneriatul avut în vedere ar trebui să includă un capitol ambițios și cuprinzător privind transportul aerian, care să asigure respectarea intereselor strategice ale UE și să conțină dispoziții adecvate privind accesul pe piață, investițiile și flexibilitatea operațională și comercială (de exemplu folosirea în comun a codurilor), ținând seama de echilibrul dintre drepturi și obligații;

9. consideră că parteneriatul avut în vedere ar trebui să includă condiții de concurență echitabile în domeniile ajutorului de stat, drepturilor călătorilor, drepturilor sociale, siguranței, securității și protecției mediului;

10. subliniază că, în eventualitatea în care se acordă elemente ale așa-numitei „a cincea libertăți” (libertatea în aer), acestea ar trebui să fie echilibrate prin obligații corespunzătoare în interesul Uniunii;

11. subliniază că parteneriatul avut în vedere ar trebui să includă o cooperare strânsă în domeniul siguranței aviației și al managementului traficului aerian; consideră că această cooperare nu ar trebui să limiteze UE în stabilirea nivelului de protecție pe care îl consideră adecvat pentru siguranță și mediu;

12. subliniază importanța unei colaborări viitoare strânse între Autoritatea Aeronautică Civilă din Regatul Unit și Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, precum și importanța implicării Regatului Unit în actualele și viitoarele programe de gestionare a traficului aerian (ATM), cum ar fi Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european, pentru a asigura interoperabilitatea infrastructurii și pentru a crește securitatea și eficiența traficului aerian în Europa;

13. consideră că participarea Regatului Unit la programul spațial al UE ar trebui avută în vedere atunci când ea servește interesele Uniunii;

Transportul rutier

14. reiterează faptul că orice acord privind transportul rutier de mărfuri trebuie să facă parte integrantă dintr-un acord de liber schimb cuprinzător;

15. ia act de faptul că actualul cadru al Conferinței Europene a Miniștrilor Transporturilor, care este bazat pe un număr limitat de permise, nu este adecvat pentru relațiile dintre UE și Regatul Unit, dacă se ține seama de volumul de mărfuri transportate pe căi rutiere între UE-27 și Regatul Unit; subliniază, în această privință, că ar trebui luate măsuri adecvate pentru a evita amenințările la adresa ordinii publice și perturbarea fluxurilor de trafic ale operatorilor de transport rutier de marfă și ale operatorilor de servicii de transport cu autocarul; subliniază, prin urmare, că este important să se îmbunătățească rutele maritime directe dinspre Irlanda și continent, reducând astfel dependența de podul terestru cu Regatul Unit;

16. evidențiază că operatorii de transport de marfă din Regatul Unit nu pot beneficia de același nivel de drepturi și avantaje ca operatorii de transport de marfă din Uniune în cadrul operațiunilor de transport rutier de marfă;

17. consideră că parteneriatul avut în vedere ar trebui să includă dreptul de tranzit pentru deplasările cu și fără încărcătură de pe teritoriul uneia dintre părți pe teritoriul aceleiași părți prin teritoriul celeilalte părți;

18. consideră că parteneriatul avut în vedere ar trebui să includă condiții de concurență echitabilă în ceea ce privește timpul de lucru, de conducere și de odihnă, detașarea conducătorilor auto, tahografele, greutatea și gabaritul vehiculelor, transportul combinat și formarea personalului și dispoziții specifice pentru a asigura un nivel comparabil de protecție pentru operatorii și conducătorii auto;

19. subliniază că parteneriatul avut în vedere ar trebui, în ceea ce privește transportul de pasageri cu autocarul și autobuzul, să ia în considerare Acordul multilateral Interbus[36] și protocolul la acesta; speră ca viitorul acord să ia în considerare faptul că este important ca acest sector să devină mai verde prin utilizarea de combustibili alternativi și infrastructuri de încărcare;

Transportul feroviar

20. subliniază că parteneriatul avut în vedere ar trebui să includă situația specifică a tunelului de sub Canalul Mânecii, mai ales în ceea ce privește regimul de securitate, autorizațiile și drepturile călătorilor;

Transportul maritim și porturile

21. subliniază că parteneriatul avut în vedere ar trebui să asigure accesul reciproc și egal pe piață pentru sectorul transportului maritim internațional, inclusiv pentru sectorul offshore și comerțul intern, dar fără a se limita la acestea, cu condiții de concurență echitabile în domeniile siguranței, securității, mediului și social, între porturile britanice și europene, fără a compromite normele europene stricte deja în vigoare în aceste domenii; subliniază că parteneriatul ar trebui să aibă în vedere o abordare comună cu privire la cadrul strategic global al Organizației Maritime Internaționale, al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, al Organizației Internaționale a Muncii și al OMC;

22. insistă asupra faptului că fluiditatea traficului maritim dintre UE și Regatul Unit, libera circulație a pasagerilor, a navigatorilor, a personalului navigant și a celui de pe uscat ar trebui să constituie o prioritate; subliniază, în acest sens, că UE și Regatul Unit ar trebui să se asigure că sunt instituite sisteme corespunzătoare la frontieră și la punctele de control vamal pentru a preveni întârzierile și perturbarea traficului;

23. subliniază importanța cooperării eficace și a schimbului de informații între Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Agenția pentru navigație maritimă și pază de coastă a Regatului Unit;

 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	28.5.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	47 1 1
Membri titulari prezenți la votul final	Magdalena Adamowicz, Andris Ameriks, José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Marco Campomenosi, Ciarán Cuffe, Jakop G. Dalunde, Johan Danielsson, Andor Deli, Karima Delli, Anna Deparnay-Grunenberg, Ismail Ertug, Gheorghe Falcă, Giuseppe Ferrandino, Mario Furore, Søren Gade, Isabel García Muñoz, Jens Gieseke, Elsi Katainen, Kateřina Konečná, Julie Lechanteux, Peter Lundgren, Benoît Lutgen, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Tilly Metz, Giuseppe Milazzo, Cláudia Monteiro de Aguiar, Caroline Nagtegaal, Jan-Christoph Oetjen, Philippe Olivier, Rovana Plumb, Dominique Riquet, Dorien Rookmaker, Massimiliano Salini, Sven Schulze, Vera Tax, Barbara Thaler, István Ujhelyi, Petar Vitanov, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Lucia Vuolo, Roberts Zīle, Kosma Złotowski
Membri supleanți prezenți la votul final	Josianne Cutajar, Clare Daly, Roman Haider, Anne-Sophie Pelletier, Robert Roos

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

47	+
ECR	Peter Lundgren, Robert Roos, Roberts Zīle,
GUE/NGL	Clare Daly, Kateřina Konečná, Anne-Sophie Pelletier
ID	Marco Campomenosi, Roman Haider, Julie Lechanteux, Philippe Olivier, Lucia Vuolo
PPE	Magdalena Adamowicz, Andor Deli, Gheorghe Falcă, Jens Gieseke, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Benoît Lutgen, Marian-Jean Marinescu, Giuseppe Milazzo, Cláudia Monteiro de Aguiar, Massimiliano Salini, Sven Schulze, Barbara Thaler, Elissavet Vozemberg-Vrionidi
RENEW	José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Søren Gade, Elsi Katainen, Caroline Nagtegaal, Jan-Christoph Oetjen, Dominique Riquet
S&D	Andris Ameriks, Josianne Cutajar, Johan Danielsson, Ismail Ertug, Giuseppe Ferrandino, Isabel García Muñoz, Rovana Plumb, Vera Tax, István Ujhelyi, Petar Vitanov
VERTS/ALE	Ciarán Cuffe, Jakop G. Dalunde, Karima Delli, Anna Deparnay-Grunenberg, Tilly Metz
NI	Mario Furore

 

1	-
NI	Dorien Rookmaker

 

1	0
ECR	Kosma Złotowski

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (13.5.2020)

destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Raportor pentru aviz: Pascal Arimont

 

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât politica de coeziune reprezintă un instrument esențial care asigură solidaritatea între regiunile UE în schimbul oportunităților legate de existența pieței interne; întrucât, în eventualitatea în care Regatul Unit decide să obțină acces la piața internă în calitate de membru, trebuie să aducă o contribuție financiară la solidaritate și la coeziune și să respecte politicile orizontale, inclusiv în ceea ce privește încălzirea globală, schimbările climatice, mediul, agricultura și pescuitul, astfel cum se întâmplă în cazul țărilor din Spațiul Economic European (SEE);

B. întrucât multe regiuni din UE vor fi afectate negativ de noile bariere ce vor fi create în calea comerțului și a circulației persoanelor dintre UE și Regatul Unit, îndeosebi regiunile care au o frontieră terestră sau maritimă comună cu Regatul Unit, și vor avea nevoie, așadar, de un sprijin suplimentar din partea fondurilor de coeziune;

C. întrucât protecția activităților economice transfrontaliere este deosebit de importantă și ar trebui să fie în continuare posibil ca lucrătorii transfrontalieri dintre UE și Regatul Unit să își poată continua activitatea;

D. întrucât, deși Regatul Unit este o țară terță, ar fi avantajoasă continuarea programelor Interreg cu participarea regiunilor din UE și din Regatul Unit;

E. întrucât fondurile de coeziune reprezintă un factor deosebit de important pentru Irlanda de Nord și pentru regiunile de frontieră din Irlanda; întrucât programul PEACE a avut un rol determinant în reconcilierea comunităților și în instaurarea păcii și a conectat mii de persoane prin activități transfrontaliere, inclusiv sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru organizațiile locale care desfășoară proiecte de reconciliere și de mediere culturală, precum și pentru proiecte transfrontaliere care se concentrează pe competențe, învățare și formare;

F. întrucât politicile de dezvoltare și de coeziune ale UE au permis o cooperare fructuoasă între UE și teritoriile britanice de peste mări, iar acest lucru ar trebui să continue în viitor;

G. întrucât retragerea Regatului Unit fără un acord privind viitoarele relații cu UE ar avea un efect negativ, care va crea o povară considerabilă pentru finanțele publice din UE; întrucât, în cazul în care nu se ajunge la un acord între UE și Regatul Unit privind viitoarele relații, ar fi justificată activarea principiului solidarității; întrucât Parlamentul a aprobat deja activarea principiului solidarității în astfel de împrejurări,

1. subliniază că, în cazul în care Regatul Unit nu obține statutul de membru deplin al pieței interne, acesta nu ar trebui să poată beneficia de fondurile de coeziune, cu excepția proiectelor permise în temeiul regulamentelor de instituire a acestor fonduri; consideră că, dacă Regatul Unit dorește totuși să participe la piața internă, ar trebui să contribuie la fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027;

2. consideră că noul acord ar trebui să țină seama de nevoile regiunilor UE afectate de Brexit, mai ales ale celor care au o frontieră terestră sau maritimă comună cu Regatul Unit, cum ar fi regiunile de frontieră din Irlanda și din sudul Spaniei și regiunile de coastă de-a lungul Canalului Mânecii, de la Atlantic și de la Marea Nordului; reamintește necesitatea unei evaluări a impactului Brexitului asupra întreprinderilor mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în teritoriile aflate la frontiera terestră sau maritimă cu Regatul Unit;

3. reamintește importanța unei mobilități echitabile a forței de muncă; solicită ca viitorul acord să includă dispoziții privind protecția continuă a mijloacelor de subzistență ale lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv pentru noi relații de muncă de calitate, în special pentru cei care lucrează la frontiera irlandeză sau între Regatul Unit și Belgia, Franța sau Țările de Jos;

4. observă că programele transfrontaliere și transnaționale finanțate din Interreg au un rol determinant în stimularea cooperării dintre regiunile și cetățenii din diferite state membre și propune ca programele Interreg să rămână accesibile în viitor pentru Regatul Unit și țările care îl compun, cu condiția unei contribuții financiare adecvate; reamintește că programele Interreg sprijină și politicile și strategiile favorabile incluziunii care evită exacerbarea inegalităților în comunitățile transfrontaliere;

5. subliniază contribuția importantă a politicii de coeziune a UE în Irlanda de Nord, în special în ceea ce privește sprijinirea procesului de redresare a zonelor urbane și rurale defavorizate, combaterea schimbărilor climatice și construirea de contacte intercomunitare și transfrontaliere în contextul procesului de pace; subliniază că este extrem de important ca programul PEACE să-și continue activitatea în Irlanda de Nord și în regiunile de frontieră din Irlanda și să fie administrat în mod autonom de Organismul pentru programe speciale ale UE;

6. consideră că ar trebui continuată cooperarea dintre regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale UE, pe de o parte, și teritoriile britanice de peste mări, pe de altă parte, în special în zona Caraibilor și a Pacificului; solicită dispoziții speciale pentru a permite viitoare proiecte comune în cadrul Fondului european de dezvoltare și al fondurilor de coeziune, după caz;

7. subliniază că, punând la dispoziție resurse financiare din bugetul UE, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este o expresie tangibilă a solidarității atunci când repercusiunile grave asupra economiei, printre altele, afectează una sau mai multe regiuni ale UE sau o țară candidată la aderare; reamintește importanța extinderii sferei de acțiune a FSUE, astfel încât să acopere o parte din cheltuielile publice suplimentare suportate în cadrul pregătirilor pentru încheierea perioadei de tranziție fără semnarea unui acord privind viitoarele relații dintre Regatul Unit și UE sau ca urmare a încheierii perioadei de tranziție în aceste condiții, cum s-a procedat deja pentru a aborda actuala situație de urgență în materie de sănătate publică declanșată de COVID-19; invită Comisia să prezinte o propunere în acest sens, care să reflecte propunerea prezentată anterior ce viza o eventuală neratificare a acordului de retragere, propunere ce a fost aprobată de Parlament la 24 octombrie 2019[37];

8. solicită Comisiei să se pregătească pentru consecințele posibilității eșuării negocierilor în cazul în care Regatul Unit nu solicită o prelungire a perioadei de tranziție.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	12.5.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	38 0 5
Membri titulari prezenți la votul final	François Alfonsi, Mathilde Androuët, Pascal Arimont, Adrian-Dragoș Benea, Tom Berendsen, Erik Bergkvist, Stéphane Bijoux, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Christian Doleschal, Francesca Donato, Raffaele Fitto, Chiara Gemma, Cristian Ghinea, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Peter Jahr, Manolis Kefalogiannis, Ondřej Knotek, Constanze Krehl, Elżbieta Kruk, Cristina Maestre Martín De Almagro, Pedro Marques, Nora Mebarek, Martina Michels, Andżelika Anna Możdżanowska, Niklas Nienaß, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Alessandro Panza, Tsvetelina Penkova, Caroline Roose, André Rougé, Vincenzo Sofo, Irène Tolleret, Valdemar Tomaševski, Monika Vana
Membri supleanți prezenți la votul final	Vlad-Marius Botoș, Daniel Buda, Sandro Gozi, Simone Schmiedtbauer

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PESCUIT (26.5.2020)

destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Raportor pentru aviz: François-Xavier Bellamy

 

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât negocierile actuale vor avea o importanță hotărâtoare pentru viitorul statelor membre și al Regatului Unit și, în acest context, pescuitul, gestionarea resurselor biologice marine și conservarea și refacerea ecosistemelor marine constituie aspecte esențiale; întrucât sectorul pescuitului creează direct și indirect sute de mii de locuri de muncă, asigură mijloace de trai pentru multe zone de coastă și comunități costiere – cele care luptă împotriva declinului demografic – contribuie la alimentația sănătoasă și sigură a milioane de consumatori și promovează un model de mediu solid;

B. întrucât politica comună în domeniul pescuitului (PCP) face posibil de aproape 50 de ani să se creeze condiții mai bune pentru dezvoltarea pescuitului și gestionarea sustenabilă a resurselor în toate statele membre în cauză; întrucât, ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE, este nevoie de un acord care să garanteze vitalitatea economică a sectorului pescuitului și continuarea activităților de pescuit existente, precum și conservarea speciilor și protejarea și refacerea biodiversității;

C. întrucât Regulamentul UE 2017/2403 din 12 decembrie 2017 privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe[38] a constituit un progres major în materie de transparență și răspundere în cadrul activităților globale de pescuit, lucru care ar trebui să se reflecte în viitorul acord;

D. întrucât legăturile istorice, geografice și ecosistemice dintre UE și Regatul Unit creează o interdependență strânsă între părți, atât în ceea ce privește activitățile de pescuit și de acvacultură și în sectoarele prelucrării acestor produse și comerțului cu acestea, cât și în ceea ce privește protejarea ecosistemelor marine comune; întrucât Regatul Unit și UE partajează în prezent 97 de stocuri care fac obiectul capturilor totale admisibile (TAC); întrucât, din aceste puncte de vedere, lipsa unui acord ar aduce prejudicii imediate și semnificative tuturor părților interesate implicate și, în ultimă instanță, cetățenilor Uniunii și ai Regatului Unit și ecosistemelor marine comune; întrucât, în plus, orice acord ar trebui să vizeze evitarea dislocării economice a pescarilor din Uniune și din Regatul Unit care au desfășurat activități de pescuit în apele Regatului Unit,

1.  afirmă din nou că nu se poate încheia niciun acord global, inclusiv în materie de comerț, între UE și Regatul Unit dacă el nu include un acord complet, echilibrat și pe termen lung în domeniul pescuitului și al chestiunilor legate de pescuit, care să mențină în continuare accesul în condiții optime la ape, la resurse și la piețe al părților în cauză, precum și activitățile de pescuit existente;

2. afirmă din nou că acordul privind pescuitul trebuie să aibă o legătură directă cu negocierile în curs referitoare la parteneriatul economic, în special cele referitoare la comerț, și deci nu poate fi disociat de acestea; subliniază că chestiunea accesului liber la ape și porturi nu poate fi tratată separat de chestiunea liberului schimb și accesul produselor pescărești din Regatul Unit pe piața UE;

3. reamintește că nici peștii și nici poluarea nu cunosc frontiere politice și vor continua să se răspândească în toate bazinele maritime; subliniază că ecosistemele sunt interconectate;

4. reamintește că cel mai mare beneficiu reciproc va fi obținut protejând ecosistemele comune și gestionând în mod sustenabil exploatarea lor, menținând accesul reciproc existent la ape și la resurse piscicole, cu scopul de a menține activitățile de pescuit existente, precum și definind principii și norme comune, coerente, clare și stabile, care să permită ca produsele pescărești și de acvacultură să aibă acces reciproc și liber la piețe, fără a cauza tensiuni economice sau sociale printr-o concurență dezechilibrată; insistă să se includă în viitorul acordul o clauză de salvgardare care să prevadă că orice încălcare a clauzelor privind accesul reciproc la ape și resurse va duce la o suspendare a tarifelor preferențiale pentru mărfurile din Regatul Unit pe piața UE;

5. subliniază că este necesar să se includă în proiectul de propunere de acord procentajele de repartizare aplicate în prezent pentru stocurile care urmează să fie partajate de cele două părți în anexa FISH-2 (Alocarea posibilităților de pescuit) în conformitate cu principiul stabilității relative în vigoare; faptul că procentajele pentru stocurile care urmează să fie partajate de cele două părți au fost lăsate goale poate fi privit ca o concesiune inițială acordată Regatului Unit, ceea ce ar diminua obiectivele prezentului mandat;

6. solicită părților să mențină alocările din cote existente și repartizarea stabilă și constantă a drepturilor de pescuit; subliniază că este important ca resursele să fie gestionate pe termen lung, pe baza respectării principiilor PCP, cum ar fi producția maximă durabilă (MSY) și măsurile tehnice, instrumentele de gestionare regionale, cum ar fi planurile multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale și Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, care au contribuit toate până în prezent la îmbunătățirea situației stocurilor de pește, în beneficiul flotelor din statele membre ale UE, dar și din Regatului Unit;

7. reamintește că Regatul Unit a fost implicat în pregătirea și punerea în aplicare a planurilor multianuale pentru fiecare bazin maritim, în special pentru Marea Nordului și apele occidentale, că aceste planuri multianuale au fost elaborate ținând seama de statele membre din momentul respectiv, inclusiv Regatul Unit, și că obiectivele stabilite se bazează pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și pe PCP;

8. reiterează că punerea în aplicare deplină a PCP a avut importante rezultate pozitive, atât prin creșterea numărului de stocuri exploatate în limitele MSY, cât și prin contribuția planurilor multianuale la sustenabilitatea biologică și economică, aducând beneficii comunităților de pescari în cauză;

9. subliniază că acordul trebuie să garanteze că măsurile tehnice sau zonele marine protejate sunt reciproce, nediscriminatorii și proporționale și nu constituie o modalitate de facto de a exclude navele UE din apele Regatului Unit; subliniază că atunci când se stabilesc zonele marine protejate, toate părțile interesate, inclusiv pescarii europeni, sunt implicate în procesul de guvernanță și de monitorizare a acestor zone în conformitate cu recomandările Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii; insistă asupra faptului că acordul nu trebuie să ducă la o coborâre a standardelor sociale și de mediu ale UE;

10. îndeamnă Comisia să includă dispoziții referitoare la prevenirea și combaterea activităților de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) în apele Uniunii și ale Regatului Unit;

11. insistă asupra faptului că produsele pescărești și de acvacultură provenite din Regatul Unit care ajung pe piața internă trebuie să respecte aceleași standarde sociale, sanitare, fitosanitare și de mediu ca produsele pescărești și de acvacultură ale UE, astfel încât să se asigure condiții de concurență echitabile între produsele pescărești și de acvacultură din Regatul Unit și cele din UE, dar și pentru a asigura protecția consumatorilor europeni;

12. subliniază că este nevoie de mecanisme de consultare și de cooperare adecvate, de o abordare științifică comună, precum și de garanții că Regatului Unit va contribui în continuare la colectarea datelor și la evaluarea științifică a stocurilor, ca o bază pentru deciziile viitoare în materie de gestionare în comun a activităților de pescuit în toate bazinele maritime comune; îndeamnă părțile să continue să coopereze în mod activ și loial în chestiuni ce țin de controlul pescuitului și de combaterea pescuitului INN;

13. ia act de intenția Regatului Unit de a negocia cu Norvegia un acord-cadru separat privind pescuitul; reamintește că Norvegia este membră a Spațiului Economic European (SEE) și a Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), ceea ce implică drepturi și obligații care vizează sectorul pescuitului și produsele pescărești în ceea ce privește, printre altele, accesul la piața UE;

14. subliniază că este important să se includă în acord o referire la obligația de cooperare în cadrul stabilit pentru statele costiere, după cum se prevede în dreptul internațional, aspect esențial pentru măsurile de gestionare a pescuitului și pentru sustenabilitatea stocurilor partajate;

15. consideră că dispozițiile oricărui acord în domeniul pescuitului ar trebui să fie sprijinite de mecanisme de soluționare a litigiilor și să includă măsuri de remediere în cadrul unei gestionări generale a guvernanței relațiilor viitoare dintre UE și Regatul Unit;

16. reamintește eforturile depuse pentru a ajunge la un acord privind pescuitul până la 1 iulie 2020; ia act cu regret că criza provocată de coronavirus – epidemia de COVID-19 – a perturbat desfășurarea normală a negocierilor dintre Regatul Unit și UE; invită, prin urmare, părțile să fie flexibile și să decidă cât mai curând cu putință să extindă perioada de tranziție în conformitate cu articolul 132 din Acordul de retragere, pentru a oferi siguranță sectorului;

17. este de opinie că, în cazul în care se convine asupra prelungirii perioadei de tranziție, repartizarea actuală a TAC și a cotelor ar trebui extinsă în consecință, pentru a oferi securitate juridică sectorului pescuitului;

18. îndeamnă, cu toate acestea, Comisia și statele membre să se pregătească pentru toate scenariile posibile, atât prelungirea perioadei de tranziție, cât și neajungerea la un acord, și să prevadă măsurile necesare pentru a sprijini sectorul, dar și cadrele de reglementare adecvate fiecărui scenariu în parte;

19. în fine, solicită părților aflate în negocieri să depună toate eforturile pentru a cădea de acord, cât mai curând posibil, asupra dispozițiilor legate de pescuit care să fie incluse în eventualul acord dintre Regatul Unit și UE, pentru ca ele să fie disponibile în timp util pentru stabilirea posibilităților de pescuit aferente primului an de după perioada de tranziție.

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	25.5.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 1 1
Membri titulari prezenți la votul final	Clara Aguilera, Pietro Bartolo, François-Xavier Bellamy, Izaskun Bilbao Barandica, Isabel Carvalhais, Rosanna Conte, Rosa D’Amato, Fredrick Federley, Giuseppe Ferrandino, João Ferreira, Søren Gade, Francisco Guerreiro, Anja Hazekamp, Niclas Herbst, France Jamet, Pierre Karleskind, Predrag Fred Matić, Francisco José Millán Mon, Cláudia Monteiro de Aguiar, Grace O’Sullivan, Manuel Pizarro, Caroline Roose, Bert-Jan Ruissen, Annie Schreijer-Pierik, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Theodoros Zagorakis
Membri supleanți prezenți la votul final	Catherine Chabaud, Gabriel Mato, Elżbieta Rafalska

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE (26.5.2020)

destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Raportor pentru aviz: Loránt Vincze

 

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. Conținutul acordului prevăzut, valorile de bază și guvernanța

1. salută proiectul de text al Acordului privind noul parteneriat cu Regatul Unit, publicat de Comisia Europeană la 18 martie 2020, în care se propune un acord cuprinzător care să includă toate domeniile de cooperare și un cadru instituțional global; își reafirmă poziția potrivit căreia acordul final trebuie să conțină un cadru de guvernanță unic și coerent, care să cuprindă un mecanism eficace de asigurare a aplicării și un mecanism fiabil de soluționare a litigiilor, evitându-se astfel multiplicarea acordurilor bilaterale;

2. subliniază că parteneriatul propus trebuie să se bazeze pe valori și principii comune întemeiate pe democrație, statul de drept și respectarea drepturilor omului, care trebuie exprimate sub forma unor clauze politice obligatorii, precum și pe încredere reciprocă; subliniază că, întrucât UE va trebui să respecte în continuare Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în acordul privind viitoarea relație trebuie înscris angajamentul continuu al Regatului Unit de a respecta Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO);

3. salută dispozițiile proiectului de acord care vizează menținerea autonomiei regimului juridic al UE și a rolului Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ca organ suprem pentru interpretarea dreptului UE; insistă asupra faptului că acceptarea acestui rol reprezintă o condiție necesară pentru viitoarea cooperare;

B. Evoluția negocierilor

 

4. își exprimă preocuparea cu privire la evoluția negocierilor, inclusiv în ceea ce privește anularea a două runde de negocieri programate în perioada de izolare provocată de COVID-19, precum și reluarea acestora la 20 aprilie; constată că, potrivit informațiilor primite din partea Grupului de lucru al Comisiei pentru relațiile cu Regatul Unit, în pofida unui prim schimb cu privire la securitate, aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie penală, protecția datelor și drepturile cetățenilor, precum și cu privire la migrație și azil, care a avut loc în cursul celei de a doua runde de negocieri, nu s-a realizat niciun progres semnificativ; reamintește că, în conformitate cu articolul 132 din Acordul de retragere, perioada de tranziție poate fi prelungită printr-o decizie unică a Comitetului mixt înainte de 1 iulie 2020; ia act de faptul că, în cursul celei de a doua runde de negocieri, Regatul Unit a insistat asupra intenției sale de a nu solicita prelungirea perioadei de tranziție; este profund preocupat de probabilitatea redusă a finalizării negocierilor cu privire la toate chestiunile esențiale până la sfârșitul anului, având în vedere, în special, contextul actual creat de pandemia de COVID-19 și ritmul lent cu care evoluează negocierile; invită partenerii la negocieri să depună toate eforturile pentru a realiza progrese în paralel în toate domeniile de negociere, inclusiv în cele mai dificile, și să adopte o strategie cuprinzătoare de negociere;

 

C. Drepturile cetățenilor și dispozițiile privind mobilitatea

 

5. ia act de discuțiile care au loc în cadrul Comitetului mixt UE-Regatul Unit, înființat în temeiul Acordului de retragere, și de apropiata reuniune a comitetului specializat pe drepturile cetățenilor; invită copreședinții Comitetului mixt să implice activ cetățenii și organizațiile societății civile în acest sens; solicită ca Parlamentul să fie informat pe deplin cu privire la toate discuțiile purtate și deciziile adoptate de Comitetul mixt; este preocupat că, în conformitate cu cele mai recente statistici privind sistemul de înregistrare a cetățenilor UE[39], publicate de Ministerul de Interne al Regatului Unit la 21 mai 2020, din numărul total de 3,4 milioane (3 220 100) de cereri primite până la 30 aprilie 2020, numai 58 % au primit statutul de rezident permanent, iar 41 % au primit statutul de pre-rezident; reamintește apelul Parlamentului[40], în legătură cu mecanismele de acordare a statutului de rezident atât în Regatul Unit, cât și în statele membre, ca aceste mecanisme să nu fie discriminatorii, să fie ușor de utilizat, transparente și gratuite, să aibă un caracter declaratoriu și să acorde un document fizic drept dovadă a statutului; reamintește că, în conformitate cu Acordul de retragere, cetățenii UE care au statut de pre-rezident trebuie să fie tratați la fel ca cetățenii Regatului Unit, inclusiv în ceea ce privește accesul la beneficii și la sistemul de sănătate; invită Comitetul mixt și Comisia să monitorizeze evoluția procesului în acest sens; constată că nu s-a înregistrat aproape niciun progres în ceea ce privește apelul Parlamentului de a fi soluționate problemele legate de sistemul de înregistrare a cetățenilor UE, în special în ceea ce privește accesibilitatea procesului de depunere a cererilor, independența autorității de monitorizare și posibilele consecințe pentru cetățenii Uniunii care nu reușesc să respecte termenul-limită, precum și aplicarea de către Regatul Unit a sistemului de înregistrare în Irlanda de Nord în raport cu cetățenii UE-27 care nu au depus o cerere pentru dobândirea cetățeniei Regatului Unit în temeiul Acordului din Vinerea Mare și obligativitatea respectării tuturor prevederilor Acordului din Vinerea Mare, astfel cum se declară în Acordul de retragere; îndeamnă autoritățile din Regatul Unit să asigure integritatea drepturilor cetățenilor în Irlanda de Nord; subliniază că aceste aspecte trebuie să fie abordate și evaluate integral până la sfârșitul perioadei de tranziție, ca o condiție prealabilă pentru semnarea viitorului acord; ia act de preocupările exprimate de Regatul Unit în ceea ce privește punerea în aplicare de către unele state membre a Acordului de retragere în raport cu drepturile cetățenilor, în special transparența și ușurința cu care pot fi utilizate mecanismele de acordare a statutului de rezident, precum și sprijinul acordat persoanelor vulnerabile; salută emiterea de către Comisie a notei sale de orientare pentru a sprijini autoritățile naționale în punerea în aplicare corespunzătoare a părții a doua din Acordul de retragere privind drepturile cetățenilor; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape conformitatea în acest sens în statele membre;

6. invită părțile care participă la negocieri să respecte și să aplice în totalitate drepturile cetățenești garantate de Acordul de retragere atât în cazul cetățenilor UE și al familiilor lor, cât și în cazul cetățenilor britanici și al familiilor acestora; îndeamnă părțile la negocieri să vizeze în viitorul acord drepturi extinse privind mobilitatea; regretă faptul că, până în prezent, Regatul Unit a dat dovadă de puțin interes față de mobilitatea cetățenilor, de care au beneficiat în trecut atât Regatul Unit, cât și cetățenii săi; subliniază că viitoarele mecanisme privind mobilitatea, inclusiv exonerarea de obligația de a deține viză pentru șederi de scurtă durată, ar trebui să se bazeze pe principul nediscriminării niciunui stat membru și al reciprocității depline; consideră, la nivel mai general, că materializarea în măsură mai mare a drepturilor cetățenilor prin dispoziții juridice executorii trebuie să constituie piatra de temelie și o parte integrantă a textului unui viitor acord internațional între UE și Regatul Unit; subliniază că acesta trebuie să includă situația lucrătorilor transfrontalieri, a căror libertate de circulație ar trebui garantată, pe baza nediscriminării și a reciprocității; subliniază, în acest sens, situația Gibraltarului, unde drepturile rezidenților și, în special, cele ale lucrătorilor care se deplasează din ambele părți trebuie să fie asigurate, având în vedere controversa dintre Spania și Regatul Unit în ceea ce privește suveranitatea asupra teritoriului; evidențiază, în acest sens, rezoluțiile și deciziile aplicabile ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care au fost aprobate de Parlament și de Consiliul European; consideră că condițiile de intrare și ședere în scopul activităților de cercetare, studii, formare, serviciu de voluntariat, schimburi de elevi sau proiecte din domeniul învățământului, au pair și serviciu de voluntariat în cadrul Corpului european de solidaritate trebuie să fie incluse în viitorul acord și nu trebuie lăsate în seama reglementărilor interne, ceea ce scoate în evidență necesitatea unei coordonări între Uniune și statele sale membre; subliniază că, în acest sens, trebuie garantată pe deplin egalitatea de tratament a cetățenilor tuturor statelor membre ale UE; reamintește că criza COVID-19 a demonstrat gradul ridicat de dependență al sectoarelor vitale din Regatul Unit, cum ar fi sectorul sănătății publice sau agricultura, de lucrătorii din UE, inclusiv de lucrătorii sezonieri;

D. Protecția datelor

 

7. subliniază importanța protecției datelor atât ca drept fundamental, cât și ca factor favorizant esențial pentru economia digitală; reamintește poziția sa[41] potrivit căreia, „în conformitate cu jurisprudența CJUE[42], pentru ca Comisia să declare adecvat cadrul de protecție a datelor din Regatul Unit, [acesta] trebuie să demonstreze că Regatul Unit oferă un nivel de protecție «în esență echivalent» cu cel oferit de cadrul juridic al UE, inclusiv în ceea ce privește transferurile către țări terțe”;

8. reamintește că Legea privind protecția datelor din Regatul Unit prevede o exceptare generală și extinsă de la principiile de protecție a datelor și a drepturilor persoanelor vizate în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri legate de imigrare; este preocupat de faptul că, atunci când datele persoanelor care nu sunt cetățeni ai Regatului Unit sunt prelucrate în conformitate cu această exceptare, aceștia nu sunt protejați în aceeași măsură ca cetățenii britanici; consideră că această exceptare contravine RGPD; consideră, de asemenea, că legislația britanică privind păstrarea datelor din telecomunicațiile electronice nu îndeplinește condițiile prevăzute de acquis-ul UE aplicabil, așa cum a fost interpretat de CJUE[43], și, prin urmare, nu îndeplinește în prezent condițiile pentru a fi declarată adecvată; este puternic preocupat de declarația scrisă a prim-ministrului britanic din 3 februarie 2020 privind relațiile dintre Regatul Unit și UE[44], acesta afirmând că, în viitor, Regatul Unit va elabora politici separate și independente în domenii precum protecția datelor;

9. subliniază că în Directivele de negociere adoptate de Consiliu la 25 februarie[45] se prevede clar că viitorul parteneriat „ar trebui să aibă la bază angajamente de respectare a drepturilor fundamentale, inclusiv protecția adecvată a datelor cu caracter personal, condiție necesară pentru cooperarea avută în vedere” și „să prevadă încetarea automată a cooperării autorităților de aplicare a legii și a cooperării judiciare în materie penală în cazul în care Regatul Unit ar denunța Convenția europeană a drepturilor omului” și „suspendarea automată în cazul în care Regatul Unit ar abroga legislația internă de punere în aplicare a Convenției europene a drepturilor omului”, subliniindu-se totodată că „nivelul de ambiție al cooperării autorităților de aplicare a legii și al cooperării judiciare prevăzute în parteneriatul în materie de securitate va depinde de nivelul de protecție a datelor cu caracter personal asigurat în Regatul Unit” (punctul 118);

10. repetă că directivele de negociere menționate mai sus prevăd, de asemenea, că „parteneriatul în materie de securitate ar trebui să prevadă cooperarea strânsă a autorităților de aplicare a legii și cooperarea judiciară strânsă în ceea ce privește prevenirea, investigarea, depistarea și urmărirea penală a infracțiunilor, ținând seama de viitorul statut al Regatului Unit de țară terță din afara spațiului Schengen, care nu prevede libera circulație a persoanelor” (punctul 117);

11. este preocupat de faptul că, în cursul primei runde de negocieri privind viitorul acord de parteneriat (2-5 martie 2020), Regatul Unit a declarat că, în ceea ce privește cooperarea judiciară și polițienească în materie penală, nu se va angaja să pună în aplicare Convenția europeană a drepturilor omului și nu va accepta nici jurisdicția Curții de Justiție a UE; regretă faptul că această poziție a fost menținută și în a doua rundă de negocieri; consideră că, în cazul în care Regatul Unit nu se angajează în mod explicit să pună în aplicare CEDO și nu va accepta rolul CJUE ca singura instituție competentă să interpreteze dreptul UE, nu ar fi posibil să se ajungă la un acord privind cooperarea judiciară și polițienească în materie penală; ia act, de asemenea, de declarațiile negociatorului UE, dl Barnier, în urma celei de a doua runde de negocieri, în care acesta a afirmat că, în cursul celei de a doua runde, Regatul Unit a refuzat să prezinte garanții clare privind drepturile fundamentale și libertățile individuale și a cerut insistent să fie reduse standardele actuale și să fie modificate mecanismele convenite privind protecția datelor, impunând astfel limite stricte viitorului parteneriat în domeniul securității[46];

12. consideră că este necesar să se acorde o atenție deosebită cadrului juridic al Regatului Unit în domeniul securității naționale și al prelucrării datelor cu caracter personal de către autoritățile de aplicare a legii; reamintește că programele de supraveghere în masă, cum ar fi cel din Regatul Unit, ar putea să nu corespundă dreptului UE; propune să fie luată în considerare jurisprudența CJUE în acest domeniu, cum ar fi cauza Schrems, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;

13. invită Comisia să țină seama de elementele de mai sus la evaluarea adecvării cadrului juridic britanic în ceea ce privește nivelul de protecție a datelor cu caracter personal și să se asigure că Regatul Unit a eliminat problemele menționate în prezenta rezoluție înainte de a declara, eventual, că legislația britanică privind protecția datelor corespunde legislației Uniunii, astfel cum a fost interpretată de Curtea de Justiție; invită, de asemenea, Comisia să solicite avizul Comitetului european pentru protecția datelor și al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, punându-le la dispoziție toate informațiile pertinente și timpul necesar pentru ca acestea să-și poată îndeplini atribuțiile; subliniază că o decizie privind caracterul adecvat nu poate face obiectul negocierilor dintre Regatul Unit și UE, deoarece aceasta ține de protecția unui drept fundamental recunoscut de Convenția europeană a drepturilor omului, de Cartă și de tratatele UE;

E. Securitatea, asigurarea respectării legii și cooperarea judiciară în materie penală

 

14. regretă faptul că negocierile privind securitatea, aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie penală nu au înregistrat progrese semnificative în cursul celei de a doua runde de negocieri, care a avut loc în aprilie; repetă că în următoarea rundă de negocieri ar trebui realizate progrese concrete în acest domeniu, pentru a se putea atinge un acord de cooperare cuprinzător și eficient;

15. își reiterează apelul potrivit căruia, având în vedere apropierea lor geografică și amenințările comune cu care se confruntă UE și Regatul Unit, părțile la negocieri ar trebui să vizeze menținerea unor mecanisme efective, echilibrate și reciproce pentru cooperarea în domeniul aplicării legii, care să fie eficace și reciproc avantajoase pentru securitatea cetățenilor lor, având în vedere faptul că Regatul Unit este o țară terță și, deci, nu se poate bucura de aceleași drepturi și facilități ca un stat membru; subliniază că existența unor acorduri separate și independente ar periclita coerența juridică în domeniile cooperării autorităților de aplicare a legii și a cooperării judiciare în materie penală; invită insistent Comisia să respecte directivele de negociere și să vizeze negocierea unui singur acord cuprinzător;

16. se opune ferm solicitării Regatului Unit de a avea acces direct la sistemele de informații ale UE în domeniul justiției și afacerilor interne și de a menține un rol în agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne apropiat rolului de care se bucură statele membre; subliniază încă o dată, în acest sens, că Regatul Unit, în calitate de țară terță care nu face parte din spațiul Schengen, nu poate avea acces direct la sistemele de informații ale UE și nici nu poate participa la organele de conducere ale agențiilor UE din domeniul libertății, securității și justiției; atrage atenția asupra faptului că orice partajare de informații cu Regatul Unit, inclusiv de date cu caracter personal, ar trebui să facă obiectul unor garanții stricte și al unor condiții stricte de audit și control, inclusiv să existe un nivel de protecție a datelor cu caracter personal echivalent cu cel prevăzut de legislația UE;

17. reamintește că Sistemul de Informații Schengen (SIS) a fost creat ca un instrument care să compenseze eliminarea controalelor la frontiere în spațiul Schengen; atrage atenția asupra faptului că legislația privind SIS interzice în mod expres accesul țărilor terțe la sistem; subliniază că, în calitate de țară terță, Regatul Unit nu poate avea acces la SIS; reamintește că, în 2015, Regatul Unit a început să aplice în domeniul cooperării polițienești[47] anumite dispoziții din acquis-ul Schengen legate de SIS, fiind identificate încălcări grave în modul în care Regatul Unit aplica aceste dispoziții, încălcări care nu au fost remediate nici până în prezent; reamintește că, la 5 martie, Consiliul a emis un set de recomandări care abordează deficiențele grave identificate în evaluarea din 2017 a Regatului Unit cu privire la aplicarea acquis-ului Schengen în domeniul SIS și că Regatul Unit, în răspunsul său, a dat dovadă de o disponibilitate redusă de a aplica aceste recomandări, încălcând legislația UE; consideră că viitoarea cooperare între UE și Regatul Unit în domeniul aplicării legii și al cooperării judiciare ar trebui să se bazeze pe încredere reciprocă; consideră, prin urmare, că acordurile pentru viitoarea cooperare dintre UE și Regatul Unit în domeniul aplicării legii și al cooperării judiciare ar trebui să fie condiționate, înainte de a se ajunge la un acord, de remedierea completă a încălcărilor legate de utilizarea sistemului SIS și de presupusa omisiune de a notifica 75 000 de condamnări altor state membre, în conformitate cu Decizia-cadru 2009/315/JHA a Consiliului[48]; subliniază că o astfel de cooperare poate fi convenită numai dacă se stabilesc norme stricte privind protecția datelor și mecanisme puternice de asigurare a respectării legii;

18. subliniază că schimbul automat de date referitoare la ADN cu Regatul Unit, în temeiul Cadrului Prüm, a fost lansat abia în 2019 și că Consiliul urmează să ia o decizie privind adoptarea unei decizii de punere în aplicare, prin care Regatului Unit i se va permite să participe la schimburile automatizate de date dactiloscopice; subliniază în această privință că, în conformitate cu procedura specială de consultare pentru actele din fostul pilon al treilea, Parlamentul a respins la 13 mai 2020 proiectul de decizie a Consiliului din cauza preocupărilor legate de reciprocitatea deplină a schimbului de date dactiloscopice, de garanțiile în materie de protecție a datelor, precum și de perioada foarte scurtă a aplicării; invită Consiliul să analizeze cu atenție argumentele Parlamentului în favoarea respingerii; reamintește negociatorilor că deciziile Consiliului de autorizare a schimburilor automatizate de date, în cazul în care sunt adoptate, vor expira la sfârșitul perioadei de tranziție; evidențiază necesitatea unui acord în timp util privind noile mecanisme pentru viitoarea relație, având în vedere importanța schimburilor de informații în combaterea criminalității grave organizate și transfrontaliere și a terorismului; consideră că viitoarea relație nu trebuie să fie predeterminată de normele aplicate în perioada de tranziție; consideră că acordul ar trebui să se bazeze pe principiul reciprocității depline;

19. este preocupat de faptul că mandatul de negociere al Regatului Unit nu este suficient de ambițios în sectoare importante ale cooperării judiciare în materie penală, cum ar fi dispozițiile privind combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului; insistă asupra faptului că, pentru atingerea unui acord final, este esențial ca ambele părți să se bucure de condiții egale în domeniul combaterii spălării banilor; consideră că părțile la negociere ar putea găsi o soluție care să asigure o cooperare mai ambițioasă decât cea prevăzută de Convenția Consiliului Europei privind extrădarea;

F. Migrația, azilul și gestionarea frontierelor

20. subliniază că este necesar să se convină asupra condițiilor de cooperare privind migrația neregulamentară a resortisanților din alte țări decât cele două părți, respectând totodată drepturile fundamentale, protejând demnitatea umană și recunoscând necesitatea de a proteja persoanele cele mai vulnerabile; își repetă apelul privind faptul că o astfel de cooperare ar trebui să conțină, cel puțin, dispoziții care să asigure mai multe modalități sigure și legale de a solicita protecție internațională, inclusiv prin reîntregirea familiilor;

21. subliniază că este necesară o cooperare strânsă între cele două părți, pentru a putea combate traficul și contrabanda cu persoane, în conformitate cu dreptul internațional, care se va aplica în continuare la frontiera dintre Regatul Unit și UE; invită părțile la negociere să precizeze eventualul rol al Europol și al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european în cadrul acestei cooperări;

22. ia act de declarația Comisiei privind azilul (anexa D la Decizia Consiliului de autorizare a începerii negocierilor), potrivit căreia Comisia va avea în vedere, dacă este solicitată de Regatul Unit și dacă acest lucru este în interesul UE, participarea la un dialog cu Regatul Unit privind cooperarea în materie de azil, după ce va solicita indicații din partea Coreper; insistă asupra faptului că Regatul Unit nu poate să aleagă elemente din acquis-ul privind azilul și migrația care îi sunt favorabile și pe care dorește să le păstreze;

23. subliniază, încă o dată, că este necesar să se adopte un plan privind reîntregirea familiilor, care ar trebui să poată intra în vigoare la sfârșitul perioadei de tranziție, pentru a evita eventuale lacune care să afecteze situația umanitară și pentru a respecta dreptul solicitanților de azil la viața de familie în conformitate cu articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului, care va rămâne în vigoare atât în Regatul Unit, cât și în UE;

24. le reamintește negociatorilor obligația atât a UE-27, cât și a Regatului Unit, în cadrul acestui plan, dar și la nivel mai general, de a proteja toți copiii aflați pe teritoriul lor, indiferent de statutul, relațiile sau legăturile familiale ale acestora, inclusiv minorii neînsoțiți, și de a garanta accesul tuturor copiilor la protecția, viața de familie și bunăstarea la care au dreptul, în lumina interesului suprem al acestora și în conformitate cu Convenția ONU din 1989 privind drepturile copilului (CDC); ia act de angajamentul Regatului Unit de a negocia un plan privind reîntregirea familiilor în cazul copiilor minori care sunt solicitanți de azil; invită statele membre, după ce Regatul Unit vine cu propuneri concrete, să acorde Comisiei un mandat de a negocia un plan pentru reîntregirea familiilor solicitanților de azil;

25. subliniază importanța unei abordări coordonate la nivelul UE cu privire la toate aceste aspecte, deoarece acordurile bilaterale dintre Regatul Unit și state membre individuale cu privire la aspecte precum reîntregirea familiilor solicitanților de azil sau ale refugiaților, prevederile de transfer sau readmisie, pot avea consecințe negative pentru coerența politicii UE din domeniul azilului și migrației; invită ambele părți la negociere să vizeze o abordare echilibrată și constructivă față de toate aceste aspecte, inclusiv să prevadă modalități legale de imigrare și acorduri de readmisie pentru resortisanții țărilor terțe, acordând prioritate necesității de a asigura protecția internațională a persoanelor care au nevoie de aceasta și de a acorda o atenție deosebită categoriilor celor mai vulnerabile, ambele părți asumându-și deja un angajament în favoarea acestei abordări;

G. Cooperarea cu agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne

26. își repetă solicitarea de a clarifica viitoarea cooperare practică dintre autoritățile Regatului Unit și agențiile UE în domeniul justiției și afacerilor interne, ținând seama de faptul că Regatul Unit este o țară terță care nu face parte din spațiul Schengen și un partener esențial în combaterea terorismului și a crimei organizate; îndeamnă părțile la negociere să urmărească o cooperare strategică și operațională strânsă în domeniul asigurării respectării legii și al justiției penale, respectând în același timp limitele tehnice și legale ale unei astfel de cooperări.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	25.5.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	52 8 7
Membri titulari prezenți la votul final	Magdalena Adamowicz, Malik Azmani, Katarina Barley, Pietro Bartolo, Nicolas Bay, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan-Rareș Bogdan, Patrick Breyer, Saskia Bricmont, Joachim Stanisław Brudziński, Jorge Buxadé Villalba, Damien Carême, Caterina Chinnici, Clare Daly, Marcel de Graaff, Lena Düpont, Cornelia Ernst, Laura Ferrara, Nicolaus Fest, Jean-Paul Garraud, Sylvie Guillaume, Andrzej Halicki, Balázs Hidvéghi, Evin Incir, Sophia in ‘t Veld, Lívia Járóka, Marina Kaljurand, Assita Kanko, Fabienne Keller, Peter Kofod, Moritz Körner, Alice Kuhnke, Jeroen Lenaers, Juan Fernando López Aguilar, Lukas Mandl, Nuno Melo, Nadine Morano, Javier Moreno Sánchez, Nicola Procaccini, Emil Radev, Paulo Rangel, Terry Reintke, Diana Riba i Giner, Ralf Seekatz, Birgit Sippel, Martin Sonneborn, Sylwia Spurek, Tineke Strik, Ramona Strugariu, Annalisa Tardino, Dragoș Tudorache, Milan Uhrík, Tom Vandendriessche, Bettina Vollath, Jadwiga Wiśniewska, Elena Yoncheva, Javier Zarzalejos
Membri supleanți prezenți la votul final	Ondřej Kovařík, Nathalie Loiseau, Jan-Christoph Oetjen, Sira Rego, Domènec Ruiz Devesa, Isabel Santos, Loránt Vincze, Isabel Wiseler-Lima

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

52	+
PPE	Magdalena Adamowicz , Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan-Rareș Bogdan, Lena Düpont, Andrzej Halicki, Lívia Járóka, Jeroen Lenaers, Lukas Mandl, Nuno Melo, Emil Radev, Paulo Rangel, Ralf Seekatz, Loránt Vincze, Isabel Wiseler-Lima, Javier Zarzalejos
S&D	Katarina Barley, Pietro Bartolo, Caterina Chinnici, Sylvie Guillaume, Evin Incir, Marina Kaljurand, Juan Fernando López Aguilar, Javier Moreno Sánchez, Domènec Ruiz Devesa, Isabel Santos, Birgit Sippel, Sylwia Spurek, Bettina Vollath, Elena Yoncheva
RENEW	Malik Azmani, Sophie In’t Veld, Fabienne Keller, Moritz Körner, Ondřej Kovařík, Nathalie Loiseau, Jan-Christophe Oetjen, Ramona Strugariu, Ioan-Dragos Tudorache
VERTS/ALE	Patrick Breyer, Saskia Bricmont, Damien Carême, Alice Kuhnke, Terry Reintke, Diana Riba I Giner, Tineke Strik
GUE/NGL	Malin Björk, Clare Daly, Cornelia Ernst, Sira Rego
NI	Laura Ferrara, Martin Sonneborn

 

8	-
ID	Nicolas Bay, Marcel De Graaff, Nicolaus Fest, Jean- Paul Garraud, Peter Kofod, Annalisa Tardino, Tom Vandendriessche
NI	Milan Uhrík

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE (27.5.2020)

destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Raportoare pentru aviz: Danuta Maria Hübner

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Punerea în aplicare a Acordului de retragere

1. reamintește Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la punerea în aplicare și monitorizarea dispozițiilor privind drepturile cetățenilor prevăzute în Acordul de retragere[49], reiterând faptul că punerea în aplicare deplină a Acordului de retragere rămâne o prioritate absolută; subliniază că punerea în aplicare deplină a Acordului de retragere, inclusiv a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, este o condiție prealabilă indispensabilă și un element de bază pentru a asigura încrederea necesară pentru un viitor parteneriat de succes între UE și Regatul Unit; își exprimă îngrijorarea, în acest context, cu privire la faptul că, în ciuda angajamentului pe care și l-a asumat guvernul Regatului Unit de a proteja Acordul din Vinerea Mare și de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord și drepturile cetățenilor în temeiul Acordului de retragere, declarațiile publice indică o lipsă de voință politică din partea acestuia de a-și respecta pe deplin angajamentele legale asumate în temeiul Acordului de retragere, cum ar fi cel legat de controlarea mărfurilor în Marea Irlandei;

 2. reamintește că respectarea tratatelor constituie un principiu fundamental al oricărei ordini juridice și, în special, al ordinii juridice internaționale; subliniază că stabilitatea și încrederea în relațiile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit depind de respectarea, de către ambele părți, a principiilor din Acordul de retragere cu caracter obligatoriu și din Declarația politică UE-Regatul Unit și că acestea trebuie să fie puse în aplicare cu bună credință, pentru a preveni perturbările și pentru a se garanta securitatea juridică pentru cetățeni și agenți economici;

3. este preocupat de procesul de aplicare a sistemului de înregistrare a cetățenilor Uniunii Europene în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit; constată, în acest sens, că, potrivit celor mai recente statistici privind sistemul de înregistrare a cetățenilor UE, pentru luna februarie 2020, publicat de Ministerul de Interne al Regatului Unit la 19 martie 2020, numărul total de cereri primite până la 29 februarie 2020 a fost de peste 3,3 milioane (3 343 700) și că, din numărul total de cereri soluționate, 58 % au primit statutul de stabilit și 41 % au primit statutul de stabilire provizorie;

4. consideră că numărul de cazuri cărora li s-a acordat statutul de stabilire provizorie este disproporționat de mare comparativ cu numărul de cazuri cărora li s-a acordat statutul de stabilit; îndeamnă Ministerul de Interne al Regatului Unit să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește acceptarea dovezilor furnizate de solicitanți privind șederea lor în țară pe perioada de cinci ani necesară; este, de asemenea, preocupat de faptul că solicitanților nu li se eliberează nicio dovadă fizică privind statutul pe care l-au obținut; invită Comisia Europeană să verifice dacă drepturile cetățenilor UE aparținând grupurilor vulnerabile și defavorizate au fost respectate în ceea ce privește noul lor statut de ședere în Regatul Unit; este îngrijorat de faptul că cetățenii cu statut de stabilire provizorie nu au acces la prestații decât dacă își dovedesc și dreptul de ședere; reamintește că succesul viitoarei relații dintre UE și Regatul Unit depinde și de punerea în aplicare corectă a dispozițiilor Acordului de retragere cu privire la drepturile cetățenilor europeni în Regatul Unit;

5. invită părțile să asigure punerea în aplicare strictă a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord; avertizează că Comitetul mixt UE-Regatul Unit, instituit în temeiul articolului 164 din Acordul de retragere, nu poate fi utilizat ca forum de renegociere a termenilor respectivului protocol sau a niciunei alte părți a Acordului de retragere;

6. ia act de prima reuniune a Comitetului mixt UE-Regatul Unit din 30 martie 2020, care s-a concentrat asupra situației actuale a punerii în aplicare a Acordului de retragere și, în special, a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord și a părții referitoare la drepturile cetățenilor; subliniază că, în urma acestei reuniuni, Comisia Europeană a afirmat că există „o nevoie urgentă de a prezenta un calendar detaliat și de a lua măsurile necesare, cum ar fi pregătirea introducerii de proceduri vamale pentru mărfurile care intră în Irlanda de Nord din Marea Britanie și asigurarea faptului că toate controalele sanitare și fitosanitare necesare, precum și alte controale de reglementare pot fi efectuate pentru mărfurile care intră în Irlanda de Nord din afara UE”;

 7. reamintește că Comitetul mixt UE-Regatul Unit urmează să ia decizii importante referitoare la punerea în aplicare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord înainte de încheierea perioadei de tranziție; speră că se va acorda prioritate activității celor șase comitete specializate prevăzute în Acordul de retragere privind domeniile-cheie pentru punerea în aplicare a Acordului de retragere, în special a Comitetului specializat pentru Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord; salută prima reuniune a Comitetului specializat pentru Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord din 30 aprilie 2020, după care Comisia Europeană a remarcat că schimburile „trebuie să fie urmate urgent de măsuri concrete”; speră să se ajungă la un acord între UE și Regatul Unit privind toate dispozițiile instituționale, cum ar fi crearea unui birou tehnic al Comisiei Europene la Belfast;

 8. reamintește că Acordul de retragere prevede protecția reciprocă a cetățenilor europeni și britanici, inclusiv a membrilor familiilor acestora; solicită ca atât cetățenilor UE, cât și cetățenilor britanici să li se furnizeze toate informațiile necesare cu privire la drepturile lor și la procedurile care trebuie urmate pentru a trăi și a munci în continuare în țara în care își au reședința și pentru a călători din și spre aceasta; reiterează că drepturile cetățenilor vor rămâne o prioritate absolută și solicită continuarea garantării drepturilor cetățenilor prin intermediul Acordului de retragere atât pentru cetățenii UE, cât și pentru cetățenii britanici și familiile lor; reamintește angajamentul său de a monitoriza punerea în aplicare la nivelul UE-27 a părții a doua a Acordului de retragere și reiterează faptul că, pentru protejarea drepturilor cetățenilor britanici rezidenți în UE-27, este esențială o abordare coerentă și generoasă;

9. se așteaptă ca Parlamentul să fie informat pe deplin și fără întârziere cu privire la toate discuțiile purtate și deciziile adoptate de Comitetul mixt; reamintește, în acest sens, obligațiile care decurg din Decizia (UE) 2020/135 a Consiliului din 30 ianuarie 2020 referitoare la încheierea Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice[50], în special articolul 2 alineatul (3), care prevede că Parlamentul trebuie să fie în măsură să își exercite pe deplin prerogativele instituționale pe tot parcursul lucrărilor Comitetului mixt;

 

 10. subliniază că, în conformitate cu articolul 218 alineatul (10) din TFUE, Parlamentul are dreptul să obțină informații complete privind toate etapele punerii în aplicare a acordurilor internaționale încheiate de UE, ceea ce include și Acordul de retragere; reamintește, în acest context, angajamentul asumat de Președintele Comisiei Europene la ședința plenară a Parlamentului din 16 aprilie 2019, conform căruia Comisia va implica îndeaproape Parlamentul și va ține seama în cea mai mare măsură de opiniile Parlamentului în cadrul lucrărilor Comitetului mixt, precum și că nu se va putea lua nicio decizie fără să se țină seama pe deplin de poziția Parlamentului, care este de asemenea rezultatul a numeroase consultări interne și publice și dialoguri cu societatea civilă, cu experți, cu parlamente naționale și cu alte părți interesate;

11. reiterează că Parlamentul va continua să fie vigilent cu privire la punerea în aplicare a tuturor dispozițiilor Acordului de retragere și ale Declarației politice UE-Regatul Unit;

Negocierile pentru un nou parteneriat între UE și Regatul Unit - dispoziții instituționale și guvernanță

12. salută proiectul de text al Acordului privind noul parteneriat cu Regatul Unit, publicat de Comisia Europeană la 18 martie 2020 („proiect de text al acordului”), care corespunde în linii mari cu mandatul său de negociere și cu rezoluția Parlamentului European și propune un acord cuprinzător pentru un parteneriat profund și strâns, un cadru instituțional global și dispoziții solide privind soluționarea litigiilor bazate pe norme și aplicabile, inclusiv gestionarea și supravegherea continuă a acordului, precum și mecanismele de soluționare a litigiilor, de aplicare și de respectare a normelor; consideră că abordarea proiectului de text al acordului propus de Comisie evită proliferarea acordurilor bilaterale, care ar duce în mod inevitabil la deficiențe cauzate de complexitatea inerentă și de caracterul incomplet ale unui astfel de sistem;

13. consideră că proiectul de text al acordului prevede un sistem de guvernanță solid, transparent, coerent și flexibil, care include mecanisme de soluționare a litigiilor ce asigură căi de atac eficace, care pot fi aplicate rapid și disuasive, pe deplin proporționale cu caracterul fără precedent al parteneriatului de mare anvergură avut în vedere;

14. salută dispozițiile proiectului de text al acordului care vizează menținerea autonomiei ordinii juridice a UE, inclusiv rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene ca autoritate supremă pentru interpretarea dreptului UE;

15. insistă asupra faptului că orice acord privind o nouă relație între UE și Regatul Unit trebuie să fie coerent și adaptat la apropierea geografică a celor două părți și la cooperarea locală transfrontalieră dintre acestea, pe de o parte, și la nivelul ridicat de interconectare a economiilor celor două părți; respinge, în acest sens, orice alegere a diverselor elemente convenabile din diferite cadre juridice și comerciale aplicabile în contextul relațiilor dintre UE și diverse alte țări terțe; reamintește, de asemenea, că integritatea pieței unice trebuie respectată și că domeniul de aplicare și profunzimea viitorului parteneriat UE-Regatul Unit vor depinde de asigurarea unor condiții de concurență echitabile;

 16. respinge ideea de a nu încheia un acord cuprinzător ca urmare a recurgerii la mai multe acorduri sectoriale, întrucât o astfel de duplicare ar promova ineficiența în cadrul punerii în aplicare viitoare a acordului;

 17. ia act de documentul publicat de guvernul Regatului Unit la 27 februarie 2020 intitulat „Viitoarea relație cu UE - Abordarea Regatului Unit privind negocierile”; regretă profund că guvernul britanic refuză să facă publice sau chiar să transmită textele sale juridice Parlamentului European și Consiliului European, ceea ce reprezintă o lipsă gravă de transparență; îndeamnă Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit să asigure transparența și să pledeze pentru publicarea pozițiilor complete de negociere, pentru a se asigura că Parlamentul European poate urmări în mod eficient și în mod informat negocierile de parteneriat; subliniază că propunerile Regatului Unit nu se ridică la nivelul angajamentelor asumate prin Acordul de retragere și Declarația politică; respinge, cu toate acestea, o abordare fragmentară, astfel cum a sugerat guvernul Regatului Unit, bazată pe excluderea anumitor sectoare cum ar fi subvențiile, politica în domeniul concurenței, comerțul și munca, comerțul și mediul și impozitarea din mecanismul de soluționare a litigiilor prevăzut în acord, propunând totodată acorduri separate cu mecanisme specifice de guvernanță în domenii precum aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie penală, cooperarea în domeniul nuclear sau mecanisme politice de soluționare a litigiilor în domenii legate de schimbul de date în scopul aplicării legii și cooperarea operațională între autoritățile de aplicare a legii;

18. reamintește că viitorul parteneriat poate fi încheiat numai cu participarea deplină și cu acordul final al Parlamentului European;

19. insistă asupra faptului că ar trebui avut în vedere un cadru general cu un sistem de guvernanță orizontală pentru relația viitoare cu Regatul Unit în ansamblu; reamintește că Regatul Unit, în calitate de fost stat membru, a dezvoltat o cooperare instituțională și structuri de dialog importante cu UE, care ar trebui să faciliteze operaționalizarea unor astfel de acorduri orizontale;

20. constată, în plus, că, în conformitate cu practica standard a UE în încheierea acordurilor de liber schimb (ALS), proiectul de text al acordului prevede excepții și mecanisme adaptate de soluționare a litigiilor în anumite domenii, inclusiv mijloace diplomatice pentru interpretarea și aplicarea părții din proiectul de acord referitoare la politica externă, securitate și apărare, oferind astfel suficientă flexibilitate într-un cadru global unic și coerent; salută faptul că orice acord adițional care poate fi încheiat într-o etapă ulterioară va face parte integrantă din relația bilaterală globală reglementată de acord, inclusiv dispozițiile instituționale ale acestuia, astfel cum se prevede în partea a cincea a proiectului de text al acordului;

21. salută propunerea de instituire a unui Consiliu de parteneriat, asistat de 15 comitete specializate responsabile de principalele domenii care fac obiectul acordului, care să se ocupe de supravegherea și facilitarea punerii în aplicare a acordului și a eventualelor acorduri complementare, asigurând astfel supravegherea și gestionarea în comun a acordului;

 22. solicită includerea în acordul viitor a unor dispoziții ambițioase privind circulația persoanelor; salută angajamentele legate de drepturile omului prevăzute în proiectul de acord, inclusiv respectarea Convenției europene a drepturilor omului; subliniază necesitatea oficializării acestor angajamente, printre care recunoașterea Curții Europene a Drepturilor Omului; reiterează că viitoarea cooperare judiciară și polițienească și cooperarea privind politicile în domeniul azilului și migrației dintre UE și Regatul Unit ar trebui să fie coerente cu aceste angajamente oficializate;

23. subliniază necesitatea includerii unor dispoziții clare cu privire la susținerea obiectivelor de la articolul 21 din TUE, printre care o ordine internațională bazată pe reguli, statul de drept și promovarea democrației, acordând o atenție deosebită apărării valorilor, drepturilor și intereselor fundamentale, securității, independenței și integrității Uniunii în ansamblul său;

24. salută propunerea de stabilire a unei Adunări Parlamentare a Parteneriatului pentru deputații în Parlamentul European și în Parlamentul Regatului Unit, cu dreptul de a primi informații din partea Consiliului de parteneriat și de a adresa recomandări acestuia;

25. subliniază importanța cooperării interparlamentare a parlamentarilor UE cu cei britanici; recunoaște contribuția pozitivă a parlamentarilor britanici în forurile interparlamentare ale UE înainte de retragerea Regatului Unit din UE; așteaptă cu interes continuarea relațiilor parlamentare cu Parlamentul Regatului Unit;

26. consideră că acordurile oficiale, cum ar fi Adunarea Parlamentară a Parteneriatului și participarea societății civile la punerea în aplicare a acordului prin intermediul grupurilor consultative interne și al Forumului societății civile propuse, pot contribui în mod substanțial la legitimitatea și transparența punerii în aplicare a viitorului acord și la dezvoltarea viitoare a parteneriatului;

27. consideră că ar trebui furnizate detalii mai clare privind funcționarea Forumului societății civile, în special cu privire la modul în care vor fi organizate dialogul și consultarea dintre Forum și Consiliul de parteneriat;

28. solicită ca, mai presus și dincolo de orice rol în cadrul Adunării Parlamentare a Parteneriatului, rolul Parlamentului să fie respectat în contextul punerii în aplicare a dispozițiilor privind cooperarea în domeniul reglementării, pentru a se asigura că acesta este în măsură să exercite o supraveghere politică adecvată și că drepturile și prerogativele sale în calitate de colegiuitor sunt garantate; consideră că drepturile Parlamentului de a fi informat cu privire la revizuirea acordului și a eventualelor acorduri complementare, precum și cu privire la monitorizarea punerii lor în aplicare, ar trebui să fie proporționale cu caracterul fără precedent al parteneriatului avut în vedere;

 29. reamintește că articolul 184 din Acordul de retragere prevede că UE și Regatul Unit trebuie să depună toate eforturile, cu bună-credință și cu respectarea deplină a ordinilor lor juridice aferente, pentru a adopta măsurile necesare în vederea negocierii cu promptitudine a acordurilor care reglementează relațiile lor viitoare; constată cu îngrijorare că, în această etapă a negocierilor, între cele două părți persistă divergențe substanțiale, inclusiv legate de domeniul de aplicare și de arhitectura juridică a textului care urmează să fie negociat; regretă, în această privință, lipsa de voință a Regatului Unit de a se implica într-un număr mare de aspecte critice; este îngrijorat, de asemenea, din cauza impactului negativ al pandemiei de COVID-19 asupra calendarului prevăzut pentru încheierea negocierilor privind un viitor parteneriat cuprinzător înainte de încheierea perioadei de tranziție la 31 decembrie 2020; avertizează că acești factori sporesc riscul unui scenariu de situație limită în care lipsa unui acord privind un viitor parteneriat cuprinzător care să asigure o tranziție lină și toate acordurile instituționale necesare va provoca daune economice suplimentare față de cele cauzate deja de criza COVID-19; reiterează, în acest context, posibilitatea prevăzută la articolul 132 din Acordul de retragere ca Comitetul mixt să adopte o decizie de prelungire a perioadei de tranziție după data de 31 decembrie 2020; reamintește că o astfel de decizie de prelungire a perioadei de tranziție trebuie luată până la 1 iulie 2020.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	26.5.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 1 1
Membri titulari prezenți la votul final	Gerolf Annemans, Gabriele Bischoff, Geert Bourgeois, Fabio Massimo Castaldo, Leila Chaibi, Włodzimierz Cimoszewicz, Pascal Durand, Daniel Freund, Charles Goerens, Esteban González Pons, Sandro Gozi, Maria Grapini, Brice Hortefeux, Paulo Rangel, Antonio Maria Rinaldi, Domènec Ruiz Devesa, Helmut Scholz, Pedro Silva Pereira, Antonio Tajani, László Trócsányi, Guy Verhofstadt, Loránt Vincze, Rainer Wieland
Membri supleanți prezenți la votul final	François Alfonsi, Brando Benifei, Jorge Buxadé Villalba, Markéta Gregorová

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

 

25	+
ECR	Geert Bourgeois, Jorge Buxadé Villalba
GUE/NGL	Leila Chaibi, Helmut Scholz
NI	Fabio Massimo Castaldo
PPE	Esteban González Pons, Brice Hortefeux, Paulo Rangel, Antonio Tajani, László Trócsányi, Loránt Vincze, Rainer Wieland
RENEW	Pascal Durand, Charles Goerens, Sandro Gozi, Guy Verhofstadt
S&D	Brando Benifei, Gabriele Bischoff, Włodzimierz Cimoszewicz, Maria Grapini, Domènec Ruiz Devesa, Pedro Silva Pereira
VERTS/ALE	François Alfonsi, Daniel Freund, Markéta Gregorová

 

 

 

1	-
ID	Gerolf Annemans

 

 

 

1	0
ID	Antonio Maria Rinaldi

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PETIȚII (30.4.2020)

destinat Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(2020/2023(INI))

Raportor pentru aviz: Gheorghe Falcă

 

SUGESTII

Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește principiul fundamental al protecției drepturilor cetățenilor; subliniază, de asemenea, că obiectivul nostru ar trebui să constea în menținerea unor legături cât mai strânse între cetățenii britanici și cetățenii UE;

2. subliniază că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană nu scutește Regatul Unit de responsabilitățile sale privind garantarea drepturilor cetățenilor UE conform prevederilor din Acordul de retragere dintre UE și Regatul Unit („acordul”); observă că acordul stabilește dispoziții privind garantarea statutului și a drepturilor care decurg din legislația Uniunii pentru cetățenii UE și ai Regatului Unit, precum și pentru familiile afectate; invită Comisia să se asigure că aceste dispoziții sunt incluse în viitorul parteneriat dintre UE și Regatul Unit;

3. reamintește că acordul asigură protecția drepturilor cetățenilor UE și ale membrilor familiilor acestora care și-au exercitat dreptul la libera circulație în Regatul Unit în conformitate cu legislația Uniunii Europene înainte de încheierea perioadei de tranziție și care continuă să locuiască în această țară și după perioada de tranziție, precum și ale cetățenilor Regatului Unit care își exercită același drept într-un stat membru al UE‑27; reiterează necesitatea ca autoritățile publice din Regatul Unit și din Uniune să aplice efectiv acest principiu;

4. reamintește că orice cetățean al UE care locuiește în Regatul Unit are dreptul de a adresa petiții Parlamentului European în temeiul articolului 227 din TFUE, dreptul de a participa la inițiativa cetățenească europeană (ICE) și dreptul de a se adresa Ombudsmanului după încheierea preconizată a perioadei de tranziție (31 decembrie 2020);

5. invită Ombudsmanul să își continue activitatea, demarată în timpul negocierilor privind acordul de retragere, cu scopul de a asigura transparența acestor negocieri pentru un viitor parteneriat între UE și Regatul Unit;

6. reamintește că cetățenii britanici care locuiesc în UE nu vor mai avea dreptul de a participa la ICE, dar își vor păstra dreptul de a adresa petiții Parlamentului după încheierea preconizată a perioadei de tranziție (31 decembrie 2020);

7. subliniază cât de important este ca statul-gazdă să se asigure că orice procedură administrativă pentru cererile de acordare a dreptului la reședință este ușor de urmat, transparentă și simplă, că sunt evitate dificultățile inutile și că procedura este accesibilă din punctul de vedere al costurilor pentru cetățenii UE;

8. consideră că pandemia de COVID-19 reprezintă un punct de cotitură în realitatea politică, economică și socială a Uniunii Europene și a Regatului Unit, cauzând o recesiune la nivel global și o restructurare a modului nostru de viață care îngreunează realizarea de progrese în cadrul negocierilor privind viitoarea relație dintre cele două părți;

9. consideră că sistemul propus de Ministerul de Interne al Regatului Unit („procedura de înregistrare”) pentru depunerea cererilor de reședință, prevăzut pentru resortisanții țărilor din UE‑27, nu este atât de transparent și simplu cum ar trebui să fie; consideră că acest sistem creează sarcini administrative inutile și injuste pentru cetățenii din UE‑27; consideră că sistemul ar trebui modificat pentru a se trece la o procedură de înregistrare automată, aceasta fiind singura modalitate de a reduce sarcinile administrative și de a garanta recunoașterea statutului și drepturilor cetățenilor UE; reiterează necesitatea ca Comisia și Consiliul să garanteze faptul că procedura de înregistrare propusă de Ministerul de Interne al Regatului Unit respectă standardele UE prin care se garantează reciprocitatea și egalitatea de tratament între cetățenii din Regatul Unit și cei din UE-27;

10. insistă să fie creată o autoritate independentă de monitorizare (AIM) care să supravegheze modul în care este pus în aplicare acordul, să asigure respectarea angajamentelor și să creeze un climat de securitate juridică pentru cetățenii din UE‑27/SEE și familiile acestora care locuiesc în Regatul Unit;

11. își exprimă îngrijorarea cu privire la modul în care este pus în aplicare în prezent programul de obținere a dreptului de ședere pentru cetățenii UE cu reședința în Regatul Unit și la posibilele consecințe pentru cei care nu reușesc să depună o cerere înainte de termenul-limită; își exprimă îngrijorarea cu privire la limbajul folosit de Ministerul de Interne din Regatul Unit în ceea ce privește posibilitatea deportării cetățenilor UE, precum și cu privire la lipsa unor măsuri de asistență pentru cetățenii vulnerabili; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că mai există cetățeni din UE-27 care încă nu au reușit să obțină statutul de rezident prin procedurile consacrate;

12. subliniază că este nevoie să se acorde o atenție deosebită nevoilor copiilor care provin din familii mixte, în care doar unul dintre părinți este cetățean al UE; subliniază că este nevoie să se prevadă mecanisme juridice adecvate pentru soluționarea litigiilor dintre părinți, de exemplu în caz de divorț, astfel încât cetățenii din statele membre să nu fie discriminați prin restricționarea dreptului lor de vizitare a copiilor;

13. constată cu regret că Regatul Unit a decis să nu mai aplice principiul libertății de circulație a persoanelor între Uniune și Regatul Unit după expirarea perioadei de tranziție; insistă ca viitorul parteneriat să conțină dispoziții ambițioase privind circulația persoanelor, care să fie bazate pe reciprocitate deplină și pe nediscriminarea niciunui stat membru; dorește să sublinieze că drepturile legate de libera circulație a persoanelor merg mână în mână cu celelalte trei libertăți; reiterează faptul că accesul Regatului Unit la piața unică trebuie să fie condiționat de respectarea principiului liberei circulații a persoanelor; subliniază că regimul de trecere a frontierei nu ar trebui să creeze o barieră administrativă sau financiară împovărătoare;

14. consideră că acordurile privind mobilitatea, inclusiv exonerarea de obligația de a deține viză pentru șederi de scurtă durată, ar trebui să se bazeze pe principul nediscriminării niciunui stat membru și al reciprocității depline; consideră, de asemenea, că astfel de acorduri ar trebui să includă acquis-ul UE în materie de mobilitate, mai ales în ceea ce privește lucrătorii, și în special normele privind detașarea lucrătorilor și coordonarea sistemelor de securitate socială;

15. reamintește că este esențial să se mențină continuitatea transportului aerian, feroviar, maritim și rutier între Regatul Unit și Uniunea Europeană, în vederea păstrării locurilor de muncă în sectoare precum transportul de călători sau de mărfuri și turismul; subliniază că este necesar să se găsească mecanisme eficace pentru protejarea drepturilor călătorilor în traficul transfrontalier, în special în cazul anulării unei călătorii sau al întârzierilor, indiferent de mijlocul de transport;

16. solicită să se aibă în vedere o mai bună reglementare a condițiilor de intrare și de ședere în scopuri precum afacerile, cercetarea, studiile, formarea și schimburile de tineri; regretă, în acest sens, declarațiile făcute de autoritățile britanice privind intenția Regatului Unit de a se retrage din programele de mobilitate precum Erasmus+; invită Comisia să îi permită Regatului Unit să participe în continuare la programele UE, în beneficiul cetățenilor UE și britanici, sub rezerva asumării angajamentelor financiare necesare în schimb.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	30.4.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	28 0 4
Membri titulari prezenți la votul final	Alex Agius Saliba, Andris Ameriks, Anna-Michelle Asimakopoulou, Margrete Auken, Jordan Bardella, Alexander Bernhuber, Markus Buchheit, Ryszard Czarnecki, Eleonora Evi, Agnès Evren, Gheorghe Falcă, Emmanouil Fragkos, Mario Furore, Gianna Gancia, Alexis Georgoulis, Peter Jahr, Radan Kanev, Cristina Maestre Martín De Almagro, Dolors Montserrat, Ulrike Müller, Sira Rego, Frédérique Ries, Alfred Sant, Massimiliano Smeriglio, Cristian Terheș, Loránt Vincze, Thomas Waitz, Stefania Zambelli, Tatjana Ždanoka, Kosma Złotowski
Membri supleanți prezenți la votul final	Jarosław Duda, Marie-Pierre Vedrenne

 

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE

Domnului David McAllister,

Președinte

Comisia pentru afaceri externe

BRUXELLES

 

Domnului Bernd Lange

Președinte

Comisia pentru comerț internațional

BRUXELLES

 

Subiect: Aviz referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2020/2023(INI))

Domnule Președinte,

În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru dezvoltare a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiilor dumneavoastră. Prin procedură scrisă, comisia a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

Comisia pentru dezvoltare a examinat chestiunea în cauză în cursul reuniunii sale din 21 aprilie 2020. La această reuniune, s-a hotărât să li se solicite Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea sugestiilor următoare în propunerea lor de rezoluție.

Cu stimă,

Tomas Tobé

SUGESTII

1. constată că Regatul Unit rămâne unul dintre cei mai mari donatori bilaterali din lume și subliniază că UE trebuie să abordeze oportunitățile de cooperare cu Regatul Unit într-un spirit de parteneriat; regretă că Brexitul va lăsa lacune în cooperarea globală pentru dezvoltare și ajutorul umanitar al UE, nu numai în ceea ce privește bugetul, resursele umane și expertiza, ci și în domeniul dialogului politic cu țările candidate, țările vecine și țările terțe; este, însă, convins că ambele părți vor beneficia de pe urma continuării coordonării donatorilor și a programării în comun și încurajează participarea Regatului Unit la programele UE, cu condiția să respecte toate normele, mecanismele și condițiile de participare relevante; solicită ca organizațiile societății civile să poată să contribuie la condițiile și definirea viitoarei cooperări dintre UE și Regatul Unit;

 

2. subliniază că este necesar să se adopte măsuri interne pentru a se compensa lacunele menționate anterior și a se asigura un buget suficient pentru instrumentele de finanțare externă în cadrul financiar multianual (CFM), precum și să se utilizeze instrumentele existente de eficacitate a ajutorului pentru a folosi mai bine și mai mult resursele rămase, încurajând totodată investițiile strategice din partea sectorului privat care respectă standardele UE și internaționale din domeniul social, al mediului și al protecției drepturilor omului în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), îmbunătățind vizibilitatea și mesajul comun și conferindu-i UE o voce unitară puternică; reamintește angajamentul de a atinge obiectivul de 0,7 % AOD/VNB, precum și importanța de a sprijini principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării (PCD);

 

3. subliniază rolul central al UE și al Regatului Unit în gestionarea provocărilor comune prin intermediul politicii de dezvoltare și al ajutorului umanitar, de exemplu prin abordarea cauzelor profunde ale migrației, schimbărilor climatice, amenințărilor la adresa drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de religie și de credință și egalitatea de gen, protecției drepturilor omului și a grupurilor religioase, precum și a grupurilor care protejează interesele și drepturile populațiilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap, persoanele în vârstă, femeile și copiii din regiunile afectate de conflicte, populațiile indigene, persoanele LGBTI și reprezentanții comunităților vulnerabile, discriminate sau marginalizate;

 

4. subliniază importanța unui parteneriat puternic care să se întemeieze pe abordarea bazată pe drepturi, asigurând în același timp un angajament și o colaborare continue pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, asigurarea drepturilor omului, eradicarea sărăciei, precum și pentru respectarea Acordului de la Paris; subliniază, în plus, importanța unor răspunsuri armonizate la crizele umanitare și principiile fundamentale ale ajutorului umanitar, garantând, în același timp, avantajul comparativ al cooperării în domenii geografice și tematice strategice și esențiale;

 

5. este convins că parteneriatul post-Cotonou și strategia UE-Africa pot fi consolidate cooperând în mod eficace cu Regatul Unit și valorificând prezența puternică a acestuia în Africa, zona Caraibilor și Pacific; subliniază că piețele UE și britanice pentru produse din țările în curs de dezvoltare sunt importante, îndeosebi pentru țările ACP; subliniază că UE, Regatul Unit și țările ACP ar trebui să coopereze la toate nivelurile în conformitate cu principiile parteneriatului, solidarității și complementarității; ia act de intenția Guvernului Regatului Unit de a continua să ofere preferințe generoase țărilor în curs de dezvoltare; invită Comisia să evalueze impactul potențial pe care aceste acorduri comerciale viitoare îl vor avea asupra actualelor acorduri de parteneriat economic cu țările ACP; consideră că politica comercială comună, inclusiv dispozițiile aplicabile privind viitorul acord comercial, ar trebui să prevadă cea mai mare continuitate posibilă a comerțului pentru țările în curs de dezvoltare în raport cu UE și Regatul Unit;

 

6. subliniază necesitatea de a menține un nivel adecvat de sprijin pentru restul țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) în urma Brexitului și solicită menținerea cooperării cu fostele TTPM ale Regatului Unit în chestiunile de interes reciproc, în special în cadrul programelor de cooperare regională;

 

7. subliniază, în vederea asigurării coerenței politicilor pentru dezvoltare, importanța cooperării viitoare dintre UE și Regatul Unit pentru a menține continuitatea schimburilor comerciale, a aborda impactul schimbărilor climatice, a dezvolta sectorul pescuitului și a proteja biodiversitatea în țările în curs de dezvoltare, precum și pentru a promova standarde înalte de protecție socială și a mediului, în vederea reducerii sărăciei;

 

8. reamintește rolul pozitiv al politicii comune în domeniul pescuitului în ceea ce privește dezvoltarea sectorului pescuitului și gestionarea resurselor piscicole din țările în curs de dezvoltare.

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR

Dlui David Mcallister

destinat Comisiei pentru afaceri externe

Dlui Bernd Lange

Președintele Comisiei pentru comerț internațional

Bruxelles

Subiect: Contribuția Comisiei pentru control bugetar la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2020/2023(|INI)

Stimate domnule Mcallister, Stimate domnule Lange,

Comisia pentru control bugetar (CONT) a decis să prezinte un aviz sub formă de scrisoare cu privire la subiectul menționat mai sus.

Comisia pentru control bugetar (CONT) recomandă Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, în calitate de comisii competente, să ia în considerare următoarele considerații și recomandări în pregătirea Rezoluției Parlamentului European din iunie.

În numele Comisiei CONT, aș aprecia ca rezoluția Parlamentului să țină seama de poziția și de considerațiile CONT cu privire la punctele menționate.

 

Vă asigur de înalta mea considerație,

 

 

 

 

Monika Hohlmeier

SUGESTII

A. întrucât o relație viitoare puternică trebuie să includă dispoziții clare și eficiente, care să permită o bună gestiune financiară de ambele părți, să se bazeze pe o structură de guvernanță adecvată, fără a lăsa însă loc de incertitudini cu privire la protecția intereselor financiare ale UE;

B. întrucât Brexitul va avea un impact asupra principalelor rute comerciale dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, asupra lanțului de aprovizionare cu bunuri și asupra operatorilor economici (parteneri de afaceri, furnizori, intermediari, transportatori și alții);

C. întrucât atât cooperarea vamală, cât și acordurile de facilitare a comerțului vor fi esențiale pentru ambele părți, în vederea unui comerț bilateral armonios și legitim și a protecției intereselor financiare și cadrelor de reglementare ale ambelor părți;

D. întrucât activitățile comerciale cu Regatul Unit după Brexit vor deveni mai complexe în ceea ce privește procedurile vamale și procedurile de TVA, pentru că deplasarea mărfurilor în interiorul UE sau înspre/dinspre o țară terță va cunoaște schimbări în privința vămilor, TVA-ului și accizelor;

E. întrucât este extrem de important să fie păstrată integritatea pieței unice a UE și a Uniunii vamale, precum și toate garanțiile pe care le oferă în ceea ce privește combaterea fraudei și a traficului de persoane;

F. întrucât vor coexista două piețe și două ordini juridice distincte, ceea ce ar putea implica riscuri operaționale; întrucât, în acest context, autoritățile vamale britanice vor avea două modalități de acțiune pentru produsele care intră în Irlanda de Nord: (i) să aplice normele și tarifele Regatului Unit pentru produsele provenite din țări terțe care nu sunt destinate pieței europene și (ii) să aplice normele și tarifele UE pentru restul produselor, provenite tot din țări terțe sau din Regatul Unit și destinate pieței unice a UE, efectuând în același timp controale asupra acestor produse;

G. întrucât, în ceea ce privește Irlanda de Nord, autoritățile britanice ar urma să colecteze TVA-ul și taxele vamale în numele UE și să i le transmită;

H. întrucât, pe lângă fondurile mai generale ale politicii de coeziune, regiunea de frontieră a Irlandei de Nord cu Irlanda a beneficiat îndeosebi de programe transfrontaliere și intercomunitare speciale, printre care programul PEACE pentru Irlanda de Nord; întrucât aceste programe au contribuit în mod decisiv la procesul de pace din regiunea de frontieră a Irlandei de Nord cu Irlanda și la susținerea Acordului din Vinerea Mare, și continuă să sprijine reconcilierea comunităților;

Guvernanța financiară și cadrul de control

1. consideră că este esențial, pe parcursul negocierilor, să se stabilească modalități suficiente și clare pentru controlul UE, prin dispoziții care să permită o bună gestiune financiară și să definească responsabilitatea Regatului Unit;

2. solicită, prin urmare, să se acorde o atenție deosebită principiilor și condițiilor aplicabile atât „participării la programele Uniunii”, cât și „acordurilor orizontale și guvernanței”; insistă în special asupra următoarelor principii fundamentale, care trebuie stabilite și convenite clar:

  (i) participarea Regatului Unit la anumite programe ale Uniunii trebuie să facă obiectul condițiilor standard aplicabile participării țărilor terțe, ceea ce trebuie clar stabilit în programele și instrumentele corespunzătoare ale Uniunii;

  (ii) trebuie să existe dispoziții și garanții ferme/solide obligatorii în vederea protecției intereselor financiare ale Uniunii și a bunei gestiuni financiare pentru programele UE și Euratom, precum și pentru întreprinderile comune la care va participa Regatul Unit, și anume în ceea ce privește controlul, auditul și inspecția implementării programelor finanțate și investigațiile în caz de fraudă;

3. solicită asigurarea și respectarea dreptului de acces al serviciilor Comisiei, al Curții de Conturi Europene, al OLAF și al Parchetului European, precum și dreptul de control al Parlamentului European; reamintește că Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie acceptată ca instanță competentă în cauzele în care este vizată respectarea și interpretarea dreptului UE;

Punerea în aplicare a Protocolului privind Irlanda și Irlanda de Nord

4. ia act de faptul că Acordul privind retragerea Regatului Unit, în special Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, oferă o soluție operațională pentru a evita o frontieră strict controlată pe insulă și, în același timp, creează un nou mecanism de „aprobare” pentru aplicarea pe termen lung a dreptului UE relevant în Irlanda de Nord, printre altele cu privire la aspecte legate de alinierea reglementărilor în materie de bunuri, vamă și TVA;

5. ia act de faptul că Irlanda de Nord va continua să fie aliniată la un set limitat de norme ale UE, în special în ceea ce privește bunurile, și că Codul vamal al Uniunii se va aplica mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitând astfel controalele și verificările vamale pe insula Irlandei;

6. subliniază importanța unor norme juridice clare, a unei aplicări transparente și a unor mecanisme eficiente de control, pentru a evita riscurile sistemice de fraudă în materie de TVA și taxe vamale sau orice altă deturnare frauduloasă a unor soluții potențial neclare;

7. atrage atenția asupra faptului că, dacă nu sunt stabilite și aplicate norme și mecanisme juridice de control transparente și clare în ceea ce privește regimul vamal dual, bazat pe normele UE și ale Regatului Unit în cadrul noului parteneriat, există riscul creșterii oportunităților de fraudă, contrabandă cu mărfuri, contrafacere și conturnare a taxelor vamale;

8. consideră, de asemenea, că este necesară o vigilență deosebită în controlul și inspecția mărfurilor care intră în Irlanda de Nord prin alte părți ale Regatului Unit, provenite din alte state terțe și urmând să intre pe piața unică a UE;

9. reamintește poziția constantă și adesea reiterată a Parlamentului European, de a asigura un nivel mai bun de personal, precum și o echipare adecvată și modernizată a birourilor și autorităților vamale responsabile, inclusiv măsuri adecvate pentru funcționarii UE din Irlanda de Nord; își exprimă îngrijorarea cu privire la refuzul repetat al autorităților britanice de a autoriza deschiderea unui birou permanent pentru funcționarii UE în Belfast;

10. solicită o evaluare aprofundată a riscurilor care ar putea apărea în cursul aplicării, în special în privința combaterii fraudei vamale și a traficului (contrabandei); consideră că este necesar să se prevadă utilizarea unor criterii de risc care să permită luarea în considerare a unor aspecte precum originea și destinația finală a bunurilor, cuantificarea corectă a valorii mărfurilor, definirea naturii bunurilor (tipul de bunuri), precum și să fie colectate un număr suficient de mare de eșantioane de control, crescând numărul eșantioanelor pentru produsele ca fac mai des obiectul traficului și contrabandei; este preocupat de faptul că ar putea crește riscul extinderii importurilor ilegale de bunuri cu declarații false de origine sau de produse care nu sunt destinate pieței unice, dar care intră pe piața unică, afectând astfel interesele financiare ale Uniunii;

Cooperarea vamală și asistența administrativă reciprocă

 

11. consideră că este esențial să se acorde prioritate stabilirii unor norme clare privind aspectele vamale, în special verificările și controalele vamale;

12. întrucât procedurile vamale sunt extrem de complexe, solicită ca, în cursul negocierilor, să fie luate angajamente ferme și să fie stabilite măsurile de salvgardare indispensabile, pentru a garanta efectuarea unor controale ordonate și colectarea corespunzătoare a TVA-ului și a taxelor vamale;

13. consideră că o cooperare vamală eficace între UE și Regatul Unit trebuie să prevadă modalități practice fiabile, cu un temei juridic clar pentru o cooperare eficientă și transparentă între autoritățile vamale din UE și cele din Regatul Unit pe teren în Irlanda de Nord;

14. subliniază că o cooperare eficientă între părți în domeniul vamal și al facilitării comerțului va menține un nivel ridicat de convergență a legislației și practicilor lor vamale, în vederea asigurării unor controale și operațiuni vamale eficiente, a aplicării legislației vamale și a protejării intereselor financiare ale părților, permițând recuperarea impozitelor și taxelor nejustificate;

15. atrage, de asemenea, atenția asupra consolidării cooperării administrative între părți în domeniul TVA și al asistenței reciproce, printre altele pentru recuperarea creanțelor legate de impozite și taxe, în special în domeniul (i) schimbului de informații privind legislația vamală, executarea și eficacitatea procedurilor de control vamal, (ii) securității lanțului comercial de aprovizionare și (iii) evaluării și managementului riscurilor;

16. solicită, în cadrul viitorului acord comercial, acorduri vamale aprofundate și măsuri speciale pentru gestionarea tratamentului tarifar preferențial, precum și operaționalizarea exonerării de taxe pentru anumite mărfuri importate în Irlanda de Nord;

17. își exprimă sprijinul, ca practică standard, pentru includerea în timp util a unor dispoziții privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal și aspectele conexe, ca parte a aplicării și controlului tratamentului preferențial;

18. subliniază că ambele părți s-ar putea baza pe un sistem de consultare și cooperare rapid și obiectiv pentru a combate încălcările legislației vamale, care să includă și un mecanism de suspendare temporară a tratamentului tarifar preferențial pentru anumite bunuri sau operațiuni comerciale în cazul încălcării sistematice a legislației vamale aplicabile;

Impactul politicii de coeziune a UE în Regatul Unit și Irlanda de Nord

 

19. recunoaște rolul important pe care politica de coeziune a UE l-a avut în ceea ce privește susținerea procesului de pace în Irlanda de Nord și facilitarea reconcilierii intercomunitare;

20. subliniază importanța unei soluții pentru regiune care să permită continuarea importantei activități de consolidare a păcii;

21. este convins că este în interesul Regatului Unit, al Irlandei și al întregii Uniuni Europene să fie continuată finanțarea comună a programului PEACE pentru Irlanda de Nord și a programului INTERREG V-A pentru Irlanda de Nord, Irlanda și Scoția, pentru a susține dezvoltarea pașnică și prosperă a acestor regiuni;

22. salută propunerile de a crea un eventual succesor al programelor PEACE IV și INTERREG de finanțare pentru perioada de după 2020 și salută în special intenția Comisiei de a continua finanțarea acestor programe în contextul următorului cadru financiar multianual.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Copie: Unitatea LEGI

 

 

 

 

 

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE

Dlui David McAllister

Președintele Comisiei pentru afaceri externe

15E201

 

Dlui Bernd Lange

Președintele Comisiei pentru comerț internațional

12G301

 

Subiect: Recomandările Comisiei EMPL pentru negocierile în vederea încheierii unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2020/2023(INI))

 

Domnilor președinți,

 

În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a decis să transmită comisiilor dumneavoastră un aviz sub formă de scrisoare.

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a examinat chestiunea în cauză în cursul reuniunii sale din 26 mai 2020. În cadrul acestei reuniuni, ea a decis să recomande Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în rezoluția ce urmează a fi adoptată.

Vă asigur de înalta mea considerație,

Lucia Ďuriš Nicholsonová

 

 

 SUGESTII

A. întrucât retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) din Uniunea Europeană („UE”) și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice va afecta milioane de cetățeni – atât cetățeni ai Regatului Unit care locuiesc, călătoresc sau lucrează în Uniune și cetățeni ai Uniunii care locuiesc, călătoresc sau lucrează în Regatul Unit, cât și alte persoane decât cetățenii Uniunii și ai Regatului Unit;

B. întrucât țările terțe, care nu se supun acelorași obligații ca statele membre, nu pot avea aceleași drepturi și nu se pot bucura de aceleași beneficii ca un stat membru;

C. întrucât, începând cu 2008, UE include dispoziții referitoare la standardele muncii în capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile comerciale pe care le încheie cu țările terțe;

D. întrucât Declarația politică care însoțește Acordul din 19 octombrie 2019 privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Protocolul privind Irlanda de Nord („Acordul de retragere”) stabilește cadrul viitoarelor relații dintre UE și Regatul Unit, definind parametrii unui parteneriat ambițios, amplu, aprofundat și flexibil, bazat pe cooperare comercială și economică, având în centrul său un acord de liber schimb (ALS) cuprinzător și echilibrat;

E. întrucât articolul 184 din Acordul de retragere prevede că UE și Regatul Unit trebuie să depună toate eforturile, cu bună-credință și cu respectarea deplină a regimurilor lor juridice interne, pentru a adopta măsurile necesare în vederea negocierii cu promptitudine a acordurilor care reglementează relațiile lor viitoare menționate în Declarația politică și să desfășoare procedurile corespunzătoare pentru ratificarea sau încheierea acordurilor respective, astfel încât să garanteze executarea acestor acorduri, în măsura posibilului, din momentul încheierii perioadei de tranziție;

F.  întrucât Consiliul European a adoptat orientările sale pentru negocieri în vederea inițierii discuțiilor cu privire la înțelegerea globală a cadrului pentru viitoarele relații, care urma să fie detaliat în Declarația politică;

G. întrucât, având în vedere apropierea geografică și interdependența economică dintre UE și Regatul Unit („părțile”), precum și legăturile reciproce strânse, și având în vedere numărul mare de cetățeni ai UE care locuiesc în Regatul Unit și numărul mare de cetățeni britanici care locuiesc în UE, parteneriatul preconizat între UE și Regatul Unit trebuie să aibă un caracter cuprinzător, conținând un ALS și mecanisme mai generale de cooperare sectorială în domeniile în care acest lucru este în interesul Uniunii și al cetățenilor săi;

H. întrucât acest parteneriat ar trebui să urmărească, în special, prin intermediul unor angajamente ferme, încheierea unui ALS care să garanteze că nu sunt aplicate tarife, cote și măsuri de dumping, inclusiv în ceea ce privește standardele sociale și de ocupare a forței de muncă;

I. întrucât aceste angajamente ar trebui să prevină denaturări ale comerțului și avantajele concurențiale neloiale, astfel încât să se asigure o relație durabilă pe termen lung între părți; întrucât parteneriatul preconizat ar trebui, prin urmare, să se bazeze pe standarde ridicate și pe un echilibru între drepturi și obligații, ceea ce va asigura indivizibilitatea celor patru libertăți și va garanta condiții echitabile care vor rezista în timp;

J.  întrucât, în acest scop, parteneriatul preconizat trebuie să asigure standarde comune stricte în domeniul social și al ocupării forței de muncă, precum și standarde stricte corespunzătoare, care sunt elaborate în timp și care să aibă ca referință standardele și drepturile sociale și de ocupare a forței de muncă din UE;

K. întrucât parteneriatul preconizat trebuie să asigure angajamentul părților de a-și îmbunătăți constant nivelul de protecție, pentru a asigura standarde ridicate corespunzătoare în domeniul social și al muncii, cu scopul de a menține condiții echitabile;

L. întrucât, având în vedere angajamentul din Declarația politică de a se asigura condiții echitabile, parteneriatul preconizat trebuie să garanteze, în special, faptul că nivelul de protecție socială și a muncii prevăzut de legislație, de actele administrative și de practici nu este redus sub nivelul stabilit de standardele comune aplicabile în UE și în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziție, cel puțin în raport cu următoarele domenii: drepturile fundamentale la locul de muncă; securitatea și sănătatea în muncă, inclusiv principiul precauției; condiții de  muncă și norme de ocupare a forței de muncă echitabile, precum și informare, consultare și drepturi la nivelul întreprinderii și restructurare; întrucât parteneriatul preconizat trebuie, de asemenea, să protejeze și să promoveze dialogul social dintre lucrători și patronat și dintre organizațiile lor respective și guverne, precum și să încurajeze dialogul cu societatea civilă;

M. întrucât, în acest sens, un rol esențial îi revine principiului menținerii cel puțin a nivelului actual și viitor al protecției sociale și a muncii, principiu prezentat de Comisie în proiectul de Acord privind noul parteneriat cu Regatul Unit;

N. întrucât parteneriatul preconizat ar trebui să asigure respectarea efectivă de către Regatul Unit a angajamentelor sale și a actelor cu putere de lege, a normelor administrative și a practicilor sale care reflectă angajamentele respective, prin intermediul unor autorități interne dotate cu resurse adecvate, al unui sistem eficace pentru inspecția muncii, precum și al unor proceduri administrative și judiciare eficace;

O.  întrucât modalitățile în materie de mobilitate se vor baza pe nediscriminarea statelor membre și pe o reciprocitate deplină; întrucât parteneriatul preconizat trebuie, de asemenea, să asigure coordonarea amplă și aprofundată a sistemelor de securitate socială;

P. întrucât parteneriatul preconizat trebuie să conțină mecanisme corespunzătoare pentru soluționarea litigiilor și executarea hotărârilor și trebuie, în special, să instituie un organ de administrare, responsabil cu gestionarea și supravegherea punerii în practică și a funcționării parteneriatului preconizat, facilitând soluționarea litigiilor; întrucât este important ca, atunci când este cazul, partenerii sociali să participe la procesul de soluționare a litigiilor;

R.  întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie în continuare singurul arbitru pentru legislația Uniunii;

S. întrucât, înainte de adoptarea Actului Uniunii Europene din 2020 (Acordul de retragere), guvernul Regatului Unit a eliminat unele prevederi care ar fi asigurat un anumit nivel de protecție juridică internă a drepturilor lucrătorilor, care decurg din legislația UE, și s-a angajat să reintroducă aceste dispoziții într-un apropiat proiect de act privind ocuparea forței de muncă; întrucât respectivul proiect de act nu a fost încă prezentat;

T. întrucât pandemia de COVID-19 a afectat procesul și calendarul negocierilor,

Recomandări generale

1. reamintește că o țară terță nu se poate bucura în niciun caz de aceleași drepturi și avantaje ca un stat membru; reamintește, totodată, că este în interesul reciproc al UE și al Regatului Unit să urmărească o relație ambițioasă, amplă și echilibrată prin intermediul viitorului acord de parteneriat; consideră că un astfel de acord este posibil numai dacă se asigură condiții echitabile, astfel cum se menționează în Declarația politică, prin angajamente ferme privind diferitele standarde, care să poată fi executate; subliniază, în special, că standardele UE privind drepturile lucrătorilor și cele sociale în temeiul acquis-ului UE nu trebuie în niciun caz să fie afectate negativ de un viitor ALS;

2. salută proiectul cuprinzător al Acordului privind noul parteneriat cu Regatul Unit, publicat de Comisie la 18 martie 2020 („proiectul de acord”), care corespunde în linii mari cu Declarația politică, cu mandatul de negociere și cu Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2020 referitoare la propunerea de mandat de negociere pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord; regretă profund faptul că mandatul Regatului Unit nu este la fel de detaliat; regretă, de asemenea, faptul că, deși Regatul Unit a venit cu propuneri de text privind diverse subiecte, până la 19 mai acestea au fost ținute în confidențialitate;

3. regretă profund faptul că Regatul Unit refuză să includă în viitorul ALS dispoziții privind dreptul muncii, care să facă obiectul mecanismului de soluționare a litigiilor prevăzut în acord, și nici nu precizează tipul mecanismului de soluționare a litigiilor care s-ar aplica în acest domeniu; reamintește că trebuie să existe mecanisme de soluționare a litigiilor pentru toate elementele acordului;

4.  regretă faptul că guvernul Regatului Unit nu și-a îndeplinit încă angajamentul privind adoptarea unui act legislativ în domeniul ocupări forței de muncă și îndeamnă Regatul Unit să îl adopte înainte de expirarea perioadei de tranziție; subliniază că este extrem de important să se evite existența unor lacune în care drepturile lucrătorilor nu sunt protejate nici de legislația UE în vigoare, nici de legea Regatului Unit privind ocuparea forței de muncă; reamintește că standardele sociale și ale muncii prevăzute în legea privind ocuparea forței de muncă nu trebuie să fie statice, ci trebuie să urmeze direct eventualele îmbunătățiri aduse standardelor sociale și ale muncii din UE, astfel încât să se asigure condiții echitabile pentru UE și Regatul Unit;

5.  dorește să menționeze îndeosebi, în acest sens, actele legislative adoptate recent de Uniune, ale căror termene de transpunere cad în perioada de tranziție, cum ar fi revizuirea Directivei privind detașarea lucrătorilor, Directiva privind echilibrul dintre viața privată și cea profesională a părinților și persoanelor care au alte persoane în îngrijire și Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană, și repetă că punerea în aplicare integrală și corectă a acestor acte legislative este absolut necesară;

6. încurajează participarea în continuare a Regatului Unit în calitate de țară terță-observatoare, fără rol decizional, în cadrul agențiilor care se află în domeniul de competență al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă a Parlamentului European, cum ar fi Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (după modelul Norvegiei)[51], deoarece acest lucru le-ar permite celor două părți să facă schimburi de date, de cele mai bune practici și de metodologii; încurajează insistent, de asemenea, Regatul Unit să coopereze cu Autoritatea Europeană a Muncii [în temeiul articolului 17 alineatul (6) și al articolului 42 din Regulamentul 2019/1149] și cu Comisia Administrativă în temeiul Regulamentului 883/2004/CE;

7. repetă că, în conformitate cu punctul 125 din Declarația politică, dialogul cu societatea civilă trebuie încurajat în toate aspectele acordului și trebuie să cuprindă, îndeosebi, organizații care reprezintă atât cetățeni ai Uniunii care locuiesc și lucrează în Regatul Unit, cât și cetățeni ai Regatului Unit care locuiesc și lucrează în Uniune (organizații ale tinerilor și ale cetățenilor și asociații ale lucrătorilor);

8. regretă faptul că nu s-au depus suficiente eforturi din partea Regatului Unit și a statelor membre pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la efectele retragerii Regatului Unit din UE și încurajează insistent cele două părți să inițieze campanii de informare specifice în acest sens sau să le intensifice pe cele existente, pentru a informa toți cetățenii vizați de Acordul de retragere cu privire la drepturile lor și la eventualele schimbări ce vor surveni în situația lor, inclusiv în cea ce privește aplicarea normelor privind coordonarea în materie de securitate socială; reamintește că cetățenii afectați de retragerea Regatului Unit se bazează pe disponibilitatea unor informații actuale și fiabile privind drepturile și situația lor și îndeamnă atât statele membre, cât și Regatul Unit să acorde prioritate acestei chestiuni;

9. subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre în ceea ce privește prezentarea detaliată a procesului de depunere a cererilor și a calendarului pentru adoptarea măsurilor care să le ofere cetățenilor britanici cu reședința în statele membre securitate juridică, prin intermediul unui sistem constitutiv sau declarativ;

Punerea în aplicare a Acordului de retragere

 

10. subliniază importanța punerii în aplicare efective a Acordului de retragere, inclusiv cu privire la menținerea integrității pieței unice și a uniunii vamale; subliniază că Acordul privind viitoarele relații ar trebui să se aplice fără a aduce atingere Acordului de retragere; atrage atenția asupra faptului că cetățenii UE din Regatul Unit se confruntă cu dificultăți semnificative la dobândirea dreptului de ședere, iar cei care au dobândit statutul premergător dreptului de ședere permanentă au mai puține drepturi, în ceea ce privește accesul la anumite beneficii, decât cetățenii britanici;

11. evidențiază că punerea în aplicare integrală a Acordului de retragere și respectarea, prin vorbe și fapte, a angajamentelor asumate în Declarația politică reprezintă condițiile necesare și elementele de bază pentru un viitor parteneriat dintre UE și Regatul Unit; își exprimă regretul față de declarațiile guvernului britanic, prin care acesta a demonstrat o lipsă de voință politică de a-și respecta integral angajamentele asumate în cadrul Acordului de retragere și al Declarației politice; subliniază că, pentru aceste negocieri, încrederea între cele două părți joacă un rol determinant;

12. subliniază importanța recunoașterii reciproce a calificărilor și diplomelor din UE și din Regatul Unit și insistă să se stabilească mecanisme corespunzătoare în acest sens; reamintește dorința Regatului Unit de a se îmbunătăți mecanismul de recunoaștere pentru resortisanții țărilor terțe; invită negociatorii să opteze pentru mecanisme de recunoaștere care respectă standardele și nu creează noi obstacole; . invită negociatorii să garanteze că recunoașterea calificărilor și diplomelor nu se limitează la „țara emitentă”, ceea ce ar crea obstacole pentru cetățenii britanici care se mută dintr-un stat membru în altul;

Condiții de concurență echitabile

13.  îți exprimă insistent dezacordul cu privire la omiterea din mandatul de negociere al Regatului Unit a termenului de „condiții de concurență echitabile”; observă, totodată, că guvernul britanic susține că va menține de facto cele mai ridicate standarde sociale și ale muncii, dar insistă că nu va fi de acord cu asumarea unor obligații juridice care depășesc cadrul angajamentelor acceptate de UE din partea unor țări ca Japonia, Canada și Coreea de Sud; reamintește, însă, că angajamentele înscrise în alte ALS încheiate de UE oferă garanții insuficiente pentru parteneriatul dintre UE și Regatul Unit, deoarece nicio altă țară din afara UE nu se bucură de un acces fără tarife și fără cote la piața unică, și că apropierea geografică, cetățenii britanici care locuiesc în UE și cetățenii UE care locuiesc în Regatul Unit și volumul schimburilor comerciale dintre UE și Regatul Unit impun existența unor mecanisme stricte care să asigure condiții de concurență echitabile și, deci, angajamente mai puternice decât cele ce au fost necesare pentru ALS dintre UE și Canada, Japonia și Coreea de Sud; va respinge, în acest sens, orice încercare de a alege elementele convenabile din diferite cadre juridice și comerciale aplicabile în contextul relațiilor dintre UE și diverse alte țări terțe;

14. reiterează că, pentru a menține integritatea UE și a pieței sale unice, a uniunii vamale și a indivizibilității celor patru libertăți, este esențial să se garanteze că măsura în care se acordă acces fără contingente tarifare și fără taxe vamale la cea mai mare piață unică din lume este proporțională numai cu gradul de convergență normativă și cu angajamentele asumate în ceea ce privește respectarea condițiilor de concurență echitabile, pentru o concurență deschisă și loială, care să conducă la o aliniere dinamică; subliniază că, în acest scop, este necesar să se pună laolaltă norme și măsuri de drept material, inclusiv clauze de menținere a nivelului de protecție și mecanisme eficace care să asigure o punere în aplicare, o asigurare a respectării și o soluționare a litigiilor; subliniază că trebuie garantat, pentru cetățeni și organizațiile neguvernamentale, un mecanism adecvat de depunere a plângerilor în ceea ce privește aplicarea normelor muncii;

15.  atrage atenția, în special, asupra clauzelor de menținere a nivelului de protecție în următoarele domenii, conform articolului LPFS.2.27: (i) drepturile fundamentale la locul de muncă, (ii) standardele de siguranță și de sănătate în muncă, (iii) condiții de muncă și standarde de angajare în câmpul muncii corecte, (iv) drepturi de informare și de consultare la nivelul întreprinderii și (v) restructurarea; salută dispozițiile de la articolul LPFS.2.28, care pregătesc calea pentru o aliniere dinamică; ia act, în special, de propunerea Comisiei de a conferi Consiliului de parteneriat competența de a modifica angajamentele, astfel încât să fie reflectată evoluția standardelor muncii și a celor sociale;

16. reamintește că orice viitor ALS care vizează contingente tarifare zero și cote zero trebuie să se bazeze pe angajamente juridice solide, care să asigure condiții echitabile pentru o concurență deschisă și loială, inclusiv în ceea ce privește standardele muncii și cele sociale, pentru a se evita „uniformizarea la un nivel inferior” și dobândirea de avantaje concurențiale neloiale prin reducerea nivelului de protecție și prin alte abateri normative;

17.  sprijină în totalitate, așadar, dispozițiile de la titlul III (condiții de concurență echitabile și sustenabilitate) din proiectul de acord, mai ales secțiunea 5 a acestui titlu (protecția muncii și protecția socială), care corespund celor din Declarația politică;

18.  sprijină sistemul de guvernanță, cooperare, monitorizare, aplicare și soluționare a litigiilor prezentat de Comisie, mai ales în ceea ce privește inspecțiile muncii și procedurile administrative și judiciare, inclusiv asigurarea unor căi de atac, precum și rolul Consiliului de parteneriat și cel al Comisiei specializate pentru condițiile de concurență echitabile și sustenabilitate;

19. salută propunerea de a se stabili o adunare parlamentară a parteneriatului pentru deputații în Parlamentul European și în Parlamentul Regatului Unit, cu dreptul de a primi informații din partea Consiliului de parteneriat și de a adresa recomandări acestuia; evidențiază, de asemenea, necesitatea de a se continua monitorizarea detaliată a punerii în aplicare și a execuției Acordului de retragere prin intermediul Grupului de coordonare pentru Regatul Unit și de a se analiza din nou necesitatea înființării unui sistem de soluționare a litigiilor la nivelul UE;

20. subliniază că nu își va da aprobarea pentru un acord care ar putea slăbi, direct sau indirect, rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene în chestiuni ce vizează legislația UE;

Coordonarea mobilității și a securității sociale

21.  reamintește că cetățenii britanici care locuiesc în UE și cetățenii UE care locuiesc în Regatul Unit sunt vizați și protejați în prezent, în conformitate cu Acordul de retragere, de normele privind coordonarea securității sociale în ceea ce privește prestațiile de sănătate, prestațiile de maternitate și prestațiile de paternitate echivalente, prestațiile de invaliditate, prestațiile de vârstă, prestațiile de urmaș, prestațiile legate de accidentele ce survin la locul de muncă și cele legate de bolile profesionale, indemnizațiile de deces, prestațiile de șomaj, prestațiile înainte de pensionare și prestațiile familiale;

22.  reamintește importanța menținerii, în toate aspectele, a drepturilor de securitate socială actuale și viitoare ale persoanelor afectate; reamintește cerințele insistente ale cetățenilor afectați din UE și din Regatul Unit de a li se proteja drepturile; invită părțile care negociază acordul să confere prioritate drepturilor acestor cetățeni în ceea ce privește coordonarea securității sociale prin toate mijloacele posibile;

23. observă că obiectivul titlului XI (Mobilitatea persoanelor fizice) este acela de a asigura existența unor mecanisme de mobilitate între cele două părți, de a asigura reciprocitatea deplină a acestor mecanisme și nediscriminarea statelor membre și de a asigura coordonarea sistemelor de securitate socială ale părților; observă că exonerarea reciprocă de vize este prevăzură pentru șederi scurte de cel mult 90 de zile, însă ambele părți le pot impune cetățenilor care desfășoară activități remunerate obligația de a deține viză; salută articolul MOBI.5, care prevede condiții reciproce de intrare, de ședere pe termen lung și drepturile cetățenilor UE și britanici care desfășoară activități de cercetare, studiază, se formează sau fac parte din schimburi de tineri, precum și drepturile membrilor familiilor acestora, dacă este cazul;

24. salută faptul că articolul MOBI.6 și Protocolul privind coordonarea securității sociale din proiectul de acord prevăd aplicarea în continuare a normelor privind coordonarea securității sociale în mai multe sectoare ale securității sociale (de exemplu prestațiile de boală, invaliditate și vârstă și prestațiile legate de accidentele la locul de muncă și bolile profesionale); regretă, însă, profund faptul că nu există dispoziții speciale privind prestațiile de șomaj pentru lucrătorii transfrontalieri și din zona frontalieră și încurajează, așadar, părțile să examineze posibilitatea introducerii unor dispoziții corespunzătoare privind prestațiile de șomaj pentru lucrătorii transfrontalieri și cei din zona frontalieră, pentru a le garanta drepturile; invită negociatorii să prevadă aplicarea continuă a normelor privind coordonarea securității sociale în toate capitolele;

25. regretă, de asemenea, faptul că articolul MOBI.6 din proiectul de acord nu prevede decât posibilitatea ca Consiliul de parteneriat să modifice Protocolul privind coordonarea securității sociale, în loc să prevadă o obligație în acest sens;

26. subliniază importanța unui acord dinamic privind coordonarea securității sociale, pe baza căruia Regatul Unit va trebui să-și adapteze legislația conform modificărilor aduse actelor legislative ale UE privind coordonarea securității sociale [de exemplu, apropiatul regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului  (CE) nr. 883/2004]; subliniază că dispozițiile din acordul final referitoare la mobilitatea persoanelor trebuie să conțină drepturi proporționale și consistente privind coordonarea securității sociale, în conformitate cu Declarația politică;

27. solicită instituirea unor proceduri eficiente de soluționare a litigiilor pentru cazurile în care există ambiguități privind autoritatea competentă;

28. subliniază că, pentru aplicarea coordonării securități sociale între UE și Regatul Unit, schimbul de date este de importanță vitală; încurajează, prin urmare, Regatul Unit să participe la schimbul electronic de informații privind securitatea socială;

29. îndeamnă părțile să convină asupra unor dispoziții privind continuarea participării reciproce și a investițiilor financiare în programul Erasmus+, în conformitate cu prevederile din Declarația politică privind participarea la programele Uniunii, mai ales în ceea ce privește stagiile pentru elevii programelor de formare profesională, pentru ucenici și pentru proaspeții absolvenți; subliniază că atât candidații din UE, cât și cei din Regatul Unit vor avea nevoie să fie informați cu suficient timp înainte cu privire la calendarul și condițiile de participare după perioada de tranziție;

Concluzie

30. regretă că, în această etapă a negocierilor, între cele două părți persistă divergențe substanțiale, inclusiv legate de domeniul de aplicare și de arhitectura juridică a textului care urmează să fie negociat; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la amploarea redusă a viitorului parteneriat preconizat de guvernul britanic și atrage atenția asupra faptului că propunerile Regatului Unit nu corespund angajamentelor asumate de acesta în Declarația politică; observă că, în actualele condiții determinate de pandemia de COVID-19, desfășurarea și încheierea negocierilor se confruntă cu dificultăți; îndeamnă Regatul Unit să colaboreze rapid și constructiv cu UE pentru a se ajunge la un acord de parteneriat înainte de încheierea perioadei de tranziție, care să asigure o relație ambițioasă, extinsă și echilibrată și condiții de concurență echitabile, în conformitate cu toate angajamentele asumate în Declarația politică.

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

David McAllister

Președinte

Comisia pentru afaceri externe

Bernd Lange

Președinte

Comisia pentru comerț internațional

BRUXELLES

Subiect: Aviz referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2020/2023(INI))

Domnilor președinți,

În cadrul procedurii menționate în subiect, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră, precum și Comisiei pentru comerț internațional. În cursul reuniunii din 11 martie 2020, s-a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a examinat chestiunea în cauză în cursul reuniunii sale din 4 mai 2020. În cadrul acestei reuniuni, ea a decis să recomande Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

Vă asigur de înalta mea considerație,

Pascal Canfin

 

SUGESTII

Observații generale privind mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

1. reiterează hotărârea sa de a stabili o relație cât mai apropiată posibil cu Regatul Unit; subliniază, însă, că încheierea unui acord cu Regatul Unit nu ar trebui să se facă cu orice preț; își reiterează sprijinul pentru un acord de liber schimb amplu și ambițios, care să nu restricționeze importurile sau exporturile și să nu impună tarife și contigente, dar numai dacă Regatul Unit se angajează să nu practice dumpingul; subliniază, în special, că lupta împotriva schimbărilor climatice, oprirea și inversarea declinului biodiversității, promovarea dezvoltării sustenabile, mediul și chestiunile de importanță majoră în domeniul sănătății ar trebui să constituie elemente esențiale ale parteneriatului avut în vedere;

2. crede cu tărie că orice acord încheiat cu Regatul Unit ar trebui să fie condiționat în totalitate de respectarea Acordului de la Paris; ia act de faptul că, în comunicarea sa privind Pactul verde european, Comisia s-a angajat să facă din respectarea Acordului de la Paris un element esențial al tuturor viitoarelor acorduri comerciale cuprinzătoare; de asemenea, consideră că ambele părți ar trebui să respecte nu doar Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ci și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Convenția privind diversitatea biologică și Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării; subliniază că respectarea acestor acorduri internaționale ar trebui să fie obligatorie și executorie;

3. subliniază că este important să se consolideze măsurile de pregătire și de urgență cu mult înainte de încheierea perioadei de tranziție, în special în cazul unei stagnări a negocierilor; subliniază că este necesar să se finanțeze adecvat acțiunile de pregătire și să se acorde prioritate aspectelor legate de sănătate și de siguranță ale măsurilor de pregătire și de urgență, în special în ceea ce privește produsele farmaceutice și dispozitivele medicale;

Condiții de concurență echitabile și sustenabilitate

4. remarcă faptul că Pactul verde european va crește nivelul de ambiție al UE în ceea ce privește clima și mediul, iar instrumentele de politică vor fi adaptate în consecință; consideră că acest lucru poate duce la divergențe între economiile Uniunii Europene și Regatului Unit; consideră că ambele părți ar trebui, în mod prioritar, să își crească fiecare în parte nivelurile de protecție a climei și a mediului; subliniază că o clauză „ratchet” privind viitoarele niveluri de protecție nu este suficientă, deoarece nu oferă condiții de concurență echitabile sau stimulente pentru a crește nivelul de ambiție și consideră că în cazul în care o parte își crește nivelul de protecție a climei sau a mediului, cealaltă parte ar trebui să se asigure că standardele și obiectivele sale oferă cel puțin un nivel echivalent de protecție a climei sau a mediului; subliniază că protejarea naturii și a biodiversității, prin directivele privind păsările[52] și habitatele[53], constituie o parte esențială a condițiilor de concurență echitabile și este crucială pentru atenuarea schimbărilor climatice;

5. consideră că înainte de a se vota în Parlament dacă să se aprobe proiectul de acord privind noul parteneriat dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, în Regatul Unit trebuie să existe un sistem funcțional de monitorizare eficace de către un organism independent dotat cu resurse suficiente a aplicării pe plan intern a legislației și practicilor Regatului Unit; subliniază că este important ca organismul independent să aibă dreptul de a introduce acțiuni în justiție, inclusiv împotriva guvernului, în fața unei instanțe judecătorești competente în cadrul unei proceduri judiciare adecvate, în vederea obținerii unei reparații corespunzătoare, ce poate include și sancțiuni;

6. scoate în evidență numărul mare de cazuri vechi și active de constatare a neîndeplinirii obligațiilor introduse de Comisie împotriva Regatului Unit în domeniul mediului, inclusiv în ceea ce privește calitatea aerului și a apei, și subliniază riscul ridicat să aibă loc regrese în acest domeniu; subliniază că este important ca Regatul Unit să instituie proceduri administrative și judiciare care să le permită autorităților publice și persoanelor fizice să ia măsuri, în timp util, împotriva încălcării legislației de mediu și să prevadă căi de atac, inclusiv măsuri provizorii, pentru a asigura faptul că sancțiunile sunt eficace, proporționale și disuasive și au într-adevăr un efect de descurajare;

7. sprijină sistemul de cooperare, monitorizare și asigurare a respectării legislației și de soluționare a conflictelor prezentat de Comisie, precum și rolul Consiliului de parteneriat; subliniază nevoia instituirii unui sistem de control la nivelul UE care să le permită Parlamentului și Consiliului să activeze prin intermediul Comisiei un sistem de soluționare a litigiilor în cazul în care consideră că Regatul Unit a încălcat acordul; subliniază că sistemul de soluționare a litigiilor ar trebui să prevadă sancțiuni progresive și căi de atac pentru situațiile în care se consideră că una dintre părți a încălcat acordul; subliniază că nu își va da aprobarea la un acord care ar putea slăbi, direct sau indirect, rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene în chestiuni ce vizează legislația UE;

Lupta împotriva combaterii schimbărilor climatice

8. subliniază că este important să se mențină lupta împotriva schimbărilor climatice în capitolul „Condiții de concurență echitabile și sustenabilitate” al acordului;

9. consideră că Regatul Unit ar trebui să se alinieze pe deplin la cadrul de politici actual și viitor al UE privind clima, inclusiv la obiectivele revizuite pentru 2030, la obiectivele pentru 2040 și la traiectoriile stabilite pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, precum și la angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris;

10. în ceea ce privește obiectivele pentru 2030, își exprimă îngrijorarea cu privire la elementele incluse în proiectul de plan național privind clima și energia al Regatului Unit care, potrivit evaluării Comisiei, a indicat faptul că principalii factori ai politicii Regatului Unit privind clima și energia sunt bugetele de carbon și nu reiese clar dacă politicile existente și cele planificate, care acoperă doar sectoarele transporturilor și construcțiilor, sunt suficiente pentru a atinge obiectivul stabilit în Regulamentul privind partajarea eforturilor[54] și angajamentul privind bilanțul neutru sau pozitiv în temeiul Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura[55], care prevede că emisiile contabilizate nu trebuie să depășească absorbțiile contabilizate; invită Regatul Unit să își prezinte planul național final privind clima și energia, care ar fi trebuit prezentat până la sfârșitul anului 2019;

11. consideră că Regatul Unit ar trebui să introducă un sistem de stabilire a prețului carbonului care să aibă un domeniu de aplicare și o eficacitate cel puțin echivalente nivelului pe care îl oferă sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și ar trebui să aplice aceleași principii în privința utilizării creditelor externe până la încheierea perioadei de tranziție; consideră, de asemenea, că în cazul în care Regatul Unit va solicita corelarea sistemului său ETS la EU ETS, ar trebui să se aplice următoarele două condiții la examinarea unei astfel de cereri: UK ETS nu ar trebui să submineze integritatea EU ETS, în special echilibrul pe care îl prezintă acesta în privința drepturilor și obligațiilor, și ar trebui să reflecte amplificarea continuă a domeniului de aplicare și a eficacității EU ETS;

12. subliniază că este important ca cele două părți să își crească obiectivele pentru 2030, acesta fiind un pas necesar pentru onorarea angajamentului lor de decarbonizare până în 2050; subliniază că sistemul de stabilire a prețului carbonului ar trebui introdus deja dinaintea votului în Parlament privind aprobarea proiectului de acord; subliniază necesitatea unui mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon care să facă parte dintr-o strategie mai amplă de menținere a nivelului de ambiție al UE în materie de climă și să asigure faptul că țările terțe contribuie la obiectivul Acordului de la Paris;

13. invită Regatul Unit să contribuie în continuare la activitatea de consolidare a Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) și de asigurare a faptului că sectorul aviației și sectoarele transportului maritim, respectiv rutier, atât din Regatul Unit, cât și din întreaga lume, își intensifică eforturile de reducere a emisiilor, precum și să se alăture eforturilor UE de stabilire și punere în aplicare a unui sistem de stabilire a prețului carbonului în sectorul maritim;

14. subliniază că orice relație dintre Regatul Unit și Banca Europeană de Investiții (BEI) ar trebui să fie subordonată, printre altele, alinierii Regatului Unit la obiectivele actuale și viitoare ale UE privind clima și mediul, respectării de către Regatul Unit a regulamentului de instituire a unui cadru de facilitare a investițiilor durabile și a noii strategii ambițioase a BEI privind clima și politica acordării de împrumuturi în domeniul energiei;

Protecția mediului

15. este de acord că părțile ar trebui să se asigure că nivelul de protecție a mediului prevăzut de legislație, regulamente și practici nu este redus sub nivelul stabilit de standardele și obiectivele comune aplicabile în UE și în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziție în raport cu măsurile de protecție a mediului stabilite în întregul acquis de mediu din acest domeniu; subliniază importanța respectării depline a următoarelor principii: principiul precauției, principiul acțiunii preventive, principiul remedierii, cu prioritate la sursă, a daunelor provocate mediului și principiul „poluatorul plătește”; solicită ambelor părți să se angajeze să asigure faptul că politicile lor comerciale și de investiții nu împiedică realizarea dezvoltării sustenabile;

16. subliniază că ambele părți ar trebui să își confirme angajamentul de a proteja și reface biodiversitatea pe plan global, prin măsuri la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional, precum și angajamentul față de un acord global obligatoriu din punct de vedere juridic care să includă un obiectiv în materie de biodiversitate echivalent obiectivului de 1,5ºC din Acordul de la Paris în cadrul următoarei Conferințe a Părților (COP15) la Convenția ONU privind diversitatea biologică; subliniază, în plus, necesitatea unui angajament de a respecta alte acorduri internaționale, cum ar fi Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES);

17. subliniază importanța conservării și refacerii ecosistemelor terestre și marine; reamintește că prin protejarea și refacerea tuturor ecosistemelor comune se pot obține cele mai multe beneficii reciproce;

18. având în vedere nerespectarea de către Regatul Unit a legislației UE privind calitatea aerului și faptul că nu a atins o stare bună a apelor în cazul corpurilor de apă de suprafață naturale, precum și problemele grave persistente legate de poluarea cu nitrați, subliniază că este important să se asigure monitorizarea și evaluarea corespunzătoare a calității aerului și a apei, în plus față de adoptarea standardelor și obiectivelor comune; subliniază, de asemenea, că este important ca Regatul Unit să pună în aplicare și să asigure respectarea limitelor de emisie și a altor dispoziții convenite în cadrul Directivei privind plafoanele naționale de emisie[56] și să se alinieze dinamic la Directiva privind emisiile industriale[57], inclusiv la actualizările documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile;

Sănătatea publică și comerțul cu mărfuri

19. subliniază că, în cazul în care Regatul Unit dorește să fie inclus pe lista țărilor autorizate să exporte în UE mărfuri care fac obiectul măsurilor sanitare și fitosanitare, va trebui să respecte pe deplin cerințele UE aplicabile mărfurilor în cauză, inclusiv cerințele referitoare la procesele de producție; subliniază, în plus, că ar trebui să se respecte pe deplin în special regulile privind originea produselor alimentare și ar trebui să se definească norme clare în ceea ce privește transformarea produselor alimentare în Regatul Unit, cu scopul de a împiedica eludarea cerințelor UE, mai ales în contextul unor posibile acorduri de liber schimb între Regatul Unit și alte țări; consideră, de asemenea, că orice măsură sanitară și fitosanitară aplicată de părți pentru a proteja sănătatea oamenilor, a animalelor sau a plantelor ar trebui să se bazeze pe evaluări ale riscurilor, cu respectarea deplină a principiului precauției;

20. subliniază că rezistența antimicrobiană reprezintă o amenințare transfrontalieră gravă la adresa sănătății oamenilor și a animalelor; subliniază, prin urmare, că este necesar ca ambele părți să depună eforturi pentru a reduce utilizarea antibioticelor în producția animalieră și să interzică în continuare utilizarea acestora ca stimulatori de creștere, precum și să reducă utilizarea lor necorespunzătoare sau inutilă în cazul oamenilor;

21. subliniază că este important ca ambele părți să mențină cele mai înalte standarde în materie de siguranță alimentară, sănătate a animalelor și a plantelor și servicii de inspecție de înaltă calitate în aceste domenii, precum și să coopereze cu omologii celeilalte părți în vederea promovării metodelor de producție a alimentelor și a sistemelor alimentare sustenabile, inclusiv a pescuitului și acvaculturii sustenabile, pe bază de date științifice și a unei abordări ecosistemice a gestionării pescuitului; subliniază că Regatul Unit va trebui să se conformeze la reglementările UE privind organismele modificate genetic și produsele de protecție a plantelor; consideră că părțile ar trebui să urmărească să reducă utilizarea pesticidelor și riscurile asociate acestora;

22. subliniază că este important să se prevină deficitul de medicamente și de dispozitive medicale; îndeamnă autoritățile naționale și părțile interesate să se asigure că procesul de redistribuire a medicamentelor autorizate la nivel național este finalizat până la încheierea perioadei de tranziție; invită în special producătorii să se asigure că instalațiile de testare a loturilor sunt transferate înainte de încheierea perioadei de tranziție, astfel încât medicamentele importate din Regatul Unit să poată fi puse în circulație fără întârziere;

23. în ceea ce privește fosta clădire din Regatul Unit a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că EMA, în calitate de agenție UE în domeniul sănătății publice, va fi nevoită să administreze o proprietate comercială într-o țară terță și va rămâne responsabilă de plata chiriei până în iunie 2039; solicită să se găsească soluții pentru a elibera EMA de obligațiile sale contractuale și financiare legate de fostul sediu; consideră că o soluție rezonabilă pe termen lung ar fi transferarea asupra guvernului britanic a poziției contractuale a EMA în raport cu proprietarul său, Canary Wharf Ltd.;

24. subliniază că este important ca Regatul Unit să rămână dinamic aliniat la legislația privind produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, siguranța substanțelor chimice, inclusiv substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin, și în special REACH, pentru ca întreprinderile din Regatul Unit să aibă în continuare acces la piața unică; subliniază faptul că până și în cazul unei alinieri dinamice, întreprinderile din Regatul Unit ar fi supuse acelorași obligații care se aplică întreprinderilor non-UE din afara Spațiului Economic European;

25. scoate în evidență faptul că o serie de factori de risc pentru sănătate, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și alimentația nesănătoasă, au un rol semnificativ în apariția bolilor netransmisibile și multe dintre aceste condiții sunt larg răspândite în întreaga Europă; solicită, prin urmare, acțiuni coordonate pentru reducerea prevalenței și impactului acestora asupra sănătății, ținând seama de factori transfrontalieri precum publicitatea, comercializarea și comerțul legal și ilegal cu produse, precum și elaborarea de politici coordonate pentru creșterea standardelor de sănătate publică, cum ar fi măsurile consolidate de control al tutunului și o abordare mai solidă a etichetării produselor alimentare și a băuturilor; scoate în evidență faptul că cooperarea este esențială, dat fiind modul în care aceste produse sunt comercializate regulat între țări; subliniază că Regatul Unit trebuie să respecte măsurile UE din acest domeniul pentru a putea practica comerțul liber pe piața unică;

Cooperarea tematică

26. reamintește că amenințările grave la adresa sănătății – cum ar fi cele cauzate de epidemiile de boli infecțioase, pandemii sau factorii de mediu – transcend frontierele; prin urmare, solicită ambelor părți să coopereze pe termen lung pentru a preveni, a depista, a se pregăti pentru și a răspunde la amenințările existente și emergente la adresa securității sanitare; solicită, în acest sens, o cooperare continuă între UE și Regatul Unit pentru a combate în mod eficace pandemia de COVID-19, în special pe insula Irlanda, unde acest lucru este chiar mai important din cauza frontierei terestre; consideră că este esențial ca Regatul Unit și UE să mențină o abordare coordonată, la nivel european în domenii precum pregătirea pentru situații de urgență, evaluarea și gestionarea riscurilor și comunicarea în legătură cu acestea, precum și dezvoltarea de noi antimicrobiene și vaccinuri, dar și de alte medicamente; consideră că în cazul în care una dintre părți nu ia măsuri adecvate pentru a aborda o amenințare la adresa sănătății, cealaltă parte este îndreptățită să ia măsuri unilaterale pentru protejarea sănătății publice;

27. solicită în special să se întreprindă acțiuni specifice pentru a asigura accesul continuu și rapid la medicamente și la dispozitive medicale sigure pentru pacienți, inclusiv o aprovizionare sigură și substanțială cu izotopi radioactivi; consideră că pentru a garanta siguranța pacienților, UE și Regatul Unit ar trebui să depună eforturi pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale cu scopul de a asigura mobilitatea personalului medical;

28. sprijină participarea în continuare a Regatului Unit în calitate de observator al unei țări terțe fără rol decizional în cadrul agențiilor fără sarcini de reglementare, ca de exemplu Agenția Europeană de Mediu și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, deoarece acest lucru le-ar permite celor două părți să facă schimburi de cele mai bune practici și metodologii; încurajează, de asemenea, cele două părți să aibă în vedere stabilirea unor acorduri de cooperare cu agențiile de reglementare omoloage, cum ar fi Agenția Europeană pentru Produse Chimice, cu scopul de a face schimburi de informații, de cele mai bune practici și de cunoștințe științifice;

Irlanda/Irlanda de Nord

29. subliniază importanța punerii în aplicare efective a Acordului de retragere, inclusiv cu privire la menținerea integrității pieței unice și a uniunii vamale; subliniază că Acordul privind viitoarea relație ar trebui să se aplice fără a aduce atingere Acordului de retragere și Protocolului privind Irlanda de Nord; subliniază importanța unei aplicări riguroase a protocolului pentru a menține economia întregii insule și Acordul din Vinerea Mare în toate dimensiunile sale și pentru a garanta integritatea pieței unice; subliniază că aplicarea în continuare de către Irlanda de Nord a Codului vamal al UE și alinierea la normele relevante ale pieței unice sunt necesare nu numai pentru evitarea unei frontiere strict controlate pe insula Irlanda, ci și pentru protecția mediului și a biodiversității pe insula Irlanda și pentru protejarea sănătății și siguranței cetățenilor UE în conformitate cu normele UE.

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE

Domnului David McAllister

Președinte

Comisia pentru afaceri externe

BRUXELLES

 

Domnului Bernd Lange

Președinte

Comisia pentru comerț internațional

BRUXELLES

 

Subiect: Avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2020/2023(INI)

Domnilor președinți,

În cadrul procedurii menționate în subiect, Comisia pentru industrie, cercetare și energie a fost solicitată pentru a transmite un aviz Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional. La reuniunea sa din 18 februarie 2020, coordonatorii ITRE au decis să transmită avizul sub formă de scrisoare și, la aceeași dată, am fost numit raportor pentru aviz, în calitatea mea de președinte al comisiei.

La reuniunea cu ușile închise din 19 mai 2020 cu Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit, coordonatorii ITRE au analizat această chestiune și au decis, ulterior, la 27 mai 2020, prin procedură scrisă, să invite Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, să includă următoarele sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

Vă asigur de înalta mea considerație,

Cristian-Silviu BUȘOI

 

SUGESTII

 

1. este preocupat de faptul că mandatele respective de negociere ale UE și ale Regatului Unit au în vedere forme foarte diferite de parteneriat și că negocierile nu au reușit până în prezent să reducă decalajul; este, de asemenea, preocupat de timpul scurt de care dispune pentru a ajunge la un acord și că actuala criză a COVID-19 a îngreunat și mai mult acest efort;

 

2. se așteaptă ca acordul să prevadă, în toate domeniile de politică, condiții de concurență echitabile, reciprocitate, menținerea nivelului de protecție și supravegherea judiciară, în vederea menținerii competitivității, a unor standarde sociale și de sustenabilitate ridicate și a drepturilor cetățenilor și lucrătorilor în viitor; reamintește că ambele părți s-au angajat să respecte Acordul de la Paris;

 

3. consideră că acordul ar trebui să stabilească principii generale, termeni și condiții pentru participarea Regatului Unit la programele UE, asigurând un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii; subliniază că aceste principii generale ar trebui să fie supuse condițiilor prevăzute în instrumentele corespunzătoare;

 

4. subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a finaliza generația următoare de programe ale CFM cât mai curând posibil, pentru a permite demararea rapidă a acestora în ianuarie 2021; insistă asupra faptului că încheierea acordurilor legislative nu ar trebui amânată din cauza evoluției lente a negocierilor cu Regatul Unit;

 

5. subliniază necesitatea de a stabili o legătură între participarea la programe și politicile conexe, cum ar fi politicile privind clima sau politicile cibernetice; subliniază, de asemenea, că participarea la programele Orizont Europa sau Erasmus+ impune respectarea normelor UE privind libera circulație a persoanelor;

 

6. subliniază că criza COVID-19 a demonstrat că o cooperare continuă în domeniul cercetării și inovării între UE și Regatul Unit este vitală și, prin urmare, se așteaptă ca acordul să prevadă condiții generale pentru participarea Regatului Unit la programele-cadru de cercetare și inovare, fără a crea mecanisme speciale care nu sunt disponibile altor țări terțe; se așteaptă, de asemenea, să se definească modalitățile de participare a Regatului Unit la parteneriatele europene în materie de cercetare și dezvoltare din cadrul programului Orizont 2020, care vor fi implementate până în 2024; reamintește principiul conform căruia nicio țară terță nu ar trebui să poată obține mai multe beneficii financiare decât cele cu care contribuie;

 

7. subliniază că, pentru a se asigura continuitatea pentru piața unică a energiei electrice pe insula Irlanda după retragerea Regatului Unit, este necesară aplicarea în continuare a acquis-ului UE în domeniul energiei în Irlanda de Nord;

 

8. consideră că este necesar să se asigure norme comune pentru infrastructura de energie din surse regenerabile offshore și pentru infrastructura de conducte, la care Regatul Unit ar putea fi asociat prin acorduri comerciale;

 

9. se așteaptă ca acordul să abordeze relația Regatului Unit cu Euratom și proiectul ITER și impactul unei retrageri asupra activelor și pasivelor; se așteaptă, de asemenea, ca Regatul Unit să respecte standarde ridicate în materie de siguranță, securitate și radioprotecție în domeniul nuclear;

 

10. consideră că un acord privind cooperarea în domeniul energiei, în conformitate cu acordul general privind viitoarele relații și bazat pe o guvernanță solidă și pe condiții de concurență echitabile, ar fi în interesul reciproc al ambelor părți;

 

11. consideră că Regatul Unit ar putea continua să fie un partener industrial real în sectoare importante din punct de vedere strategic și se așteaptă ca acordul să prevadă o asistență specială pentru IMM-uri, pentru a profita pe deplin de viitorul parteneriat; subliniază, în plus, necesitatea unor lanțuri valorice stabile, fiabile și sustenabile, în special, dar nu exclusiv, pentru medicamente; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a menține condiții de concurență echitabile și autonomia strategică a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește industriile-cheie;

 

12. consideră că Regatul Unit ar putea continua să fie un partener important în politica spațială a UE; subliniază că viitorul acces al Regatului Unit la programul spațial al UE trebuie abordat în cadrul negocierilor, protejând în același timp interesele Uniunii și respectând cadrul juridic aplicabil pentru participarea țărilor terțe la programul spațial al UE;

 

13. subliniază că cooperarea în domeniul securității și apărării este benefică pentru UE și Regatul Unit și că, pentru ca aceasta să continue în cadrul Fondului european de apărare sau al unor posibile inițiative viitoare, cooperarea trebuie să se bazeze pe principiile acordului global privind viitoarele relații;

 

14. se așteaptă ca Regatul Unit să fie în măsură să continue activitățile stabilite privind cooperarea și schimbul de informații al autorităților naționale în domeniul securității informatice; invită Regatul Unit să contribuie activ la eforturile Uniunii de creștere a rezilienței cibernetice în Europa;

 

15. se așteaptă ca acordul să aibă în vedere o participare a Regatului Unit la programul Europa digitală și se așteaptă să se poată stabili o cooperare avansată în domeniul inteligenței artificiale între UE și Regatul Unit; consideră, de asemenea, că ar fi benefic pentru ambele părți să urmărească alinierea în materie de reglementare a Regatului Unit la viitorul spațiu european comun al datelor al Uniunii și la viitoarele măsuri de reglementare în domeniul IA;

 

16. consideră că este în interesul cetățenilor UE ca Regatul Unit să continue să aplice regulamentul privind serviciile de roaming și va facilita, de asemenea, circulația transfrontalieră a persoanelor pe insula Irlanda; cu toate acestea, în absența unui acord în acest sens, ar solicita operatorilor să acorde condiții echivalente atât pentru clienții lor din UE, cât și pentru clienții lor din Regatul Unit.

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

Dlui Antonio Tajani

Președinte

Comisia pentru afaceri constituționale

BRUXELLES

Subiect: Aviz privind propunerea de decizie a Consiliului referitoare la încheierea Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (COM(2019/0194); COM(2018/0841); COM(2018/0834); COM(2018/0833) – C9-0148/2019 – 2018/0427(NLE))

Stimate domnule Președinte,

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a examinat chestiunea în cauză în cursul reuniunii sale din 22 ianuarie 2020. În cadrul acestei reuniuni[58], ea a decis în mod unanim să recomande Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de recomandare ce urmează a fi adoptată.

Vă asigur, domnule Președinte, de înalta mea considerație,

(semnătura) Norbert Lins

SUGESTII

Comisia AGRI dorește să sublinieze următoarele aspecte esențiale privind impactul Brexitului asupra agriculturii din UE și privind soluțiile propuse în acordul de retragere și în declarația politică.

 

1. În ceea ce privește politica agricolă în sine, retragerea Regatului Unit nu pare să ridice probleme insurmontabile, întrucât aplicarea mecanismelor și a plăților din cadrul PAC în Regatul Unit poate fi întreruptă relativ ușor. Faptul că încheierea perioadei de tranziție prevăzute în acordul de retragere ar coincide cu sfârșitul actualului CFM (2014-2020) ar facilita lucrurile în acest sens.

 

2. Cu toate acestea, dorim să subliniem faptul că orice prelungire a perioadei de tranziție ar trebui să fie însoțită de dispoziții corespunzătoare de finanțare, iar conturile ar trebui închise corespunzător la sfârșitul acestei perioade, astfel cum se prevede la articolul 132 din acord, chiar dacă Regatul Unit va fi considerat o țară terță în cadrul CFM începând cu anul 2021.

 

3. Continuarea protejării în Regatul Unit a numeroaselor indicații geografice (IG) care se aplică produselor agricole, alimentare sau băuturilor originare din UE (peste 3000) a reprezentat o preocupare importantă a Comisiei AGRI pe parcursul negocierilor pentru acord. În acest sens, Comisia AGRI este mulțumită de faptul că textul actual asigură protecția indicațiilor geografice ale UE în Irlanda de Nord și protecția indicațiilor geografice ale UE aprobate până la sfârșitul perioadei de tranziție în alte părți ale Regatului Unit.

 

4. Am dori să subliniem importanța menținerii acestei protecții în dispozițiile care vor reglementa relațiile viitoare. În plus, nu numai că aceste dispoziții ar trebui să acopere toate indicațiile geografice existente ale UE, ci, în opinia noastră, ele ar trebui să includă și mecanisme bilaterale de cooperare pentru recunoașterea reciprocă de către Regatul Unit și UE-27 a unor noi indicații geografice aprobate după perioada de tranziție, precum și în cazul în care Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord va înceta să se aplice în temeiul articolului 18 din acest protocol.

 

5. Suntem pe deplin conștienți de faptul că problema Irlandei și a Irlandei de Nord are implicații care depășesc cu mult sectorul agricol. Cu toate acestea, dată fiind importanța barierelor tarifare și netarifare în agricultură, caracterul puternic integrat și interdependent al piețelor agricole din Irlanda și din Irlanda de Nord, precum și circulația constantă peste graniță a animalelor vii, a produselor finite și a produselor care necesită prelucrare ulterioară, este deosebit de important pentru sector ca acest aspect să fie tratat fără probleme. În acest sens, Comisia AGRI salută menținerea statu-quo-ului, granița actuală invizibilă și cooperarea nord-sud pe insula irlandeză, astfel cum sunt stabilite în Acordul din Vinerea Mare, cu condiția ca acordul democratic menționat la articolul 18 din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord să fie respectat.

 

6. În același timp, am dori să subliniem necesitatea absolută de a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a protocolului, nu numai pentru a menține statu-quo-ul menționat mai sus, ci și pentru a preveni crearea unor lacune în protecția tarifară și netarifară a UE. Activitatea Comitetului mixt în ceea ce privește finalizarea acordurilor în temeiul protocolului va fi esențială. Aceste două obiective ar trebui, de asemenea, să fie reflectate și puse în aplicare în orice acord privind relația viitoare, în cazul în care protocolul ar înceta să se aplice în temeiul articolului 18.

 

7. Principalele probleme agricole cauzate de Brexit se referă la comerț. Produsele agricole și agroalimentare sunt cele care beneficiază de cel mai înalt nivel de protecție tarifară și netarifară în UE, la fel ca în majoritatea țărilor din lume și așa cum va fi probabil cazul și în Regatul Unit. Prin urmare, acest sector este cel care va suferi cel mai mult de pe urma retragerii Regatului Unit din uniunea vamală și de pe piața unică la sfârșitul perioadei de tranziție, mai ales că volumele comerciale în cauză sunt semnificative: pe baza fluxurilor comerciale actuale, după Brexit Regatul Unit ar putea deveni principalul partener comercial agroalimentar al UE-27, atât pentru exporturi, cât și pentru importuri.

 

8. Prin urmare, am dori să subliniem că, în cazul în care acordul va intra în vigoare, va fi extrem de important să profităm de perioada de tranziție pentru a negocia acorduri cuprinzătoare care să creeze o zonă de liber schimb, astfel cum se prevede în declarația politică. În caz contrar, sectorul agricol se va confrunta cu scenariul unui real risc de prăbușire a comerțului bilateral, comerțul dintre Regatul Unit și UE-27 se va desfășura în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, fără niciun acces pe piață preferențial reciproc și poate chiar cele două entități vor începe să aibă cadre de reglementare divergente. Dorim să subliniem ferm faptul că, din perspectiva Comisiei AGRI, ar trebui să se facă tot ce este posibil pentru a evita un astfel de scenariu. În cazul în care acest lucru nu se va dovedi posibil, Comisia AGRI va îndemna Comisia să furnizeze resurse suficiente pentru a atenua efectele asupra agricultorilor și a industriei agroalimentare, în cazul în care la sfârșitul perioadei de tranziție se va ajunge la scenariul de ruptură brutală, așa cum s-a prevăzut în cazul neratificării acordului de retragere.

 

9. Noua politică agricolă națională pe care Regatul Unit o va pune în aplicare după retragerea sa din UE și noile acorduri comerciale pe care le va încheia cu alte țări terțe vor avea, de asemenea, un impact decisiv asupra sectorului. Acestea însă nu fac obiectul prezentului aviz cu privire la acord.

 

10. În consecință, Comisia AGRI sprijină ferm acordul de retragere, astfel cum a fost convenit de către negociatorii UE și ai Regatului Unit și care a fost supus spre aprobare Parlamentului, și speră că intrarea în vigoare și punerea în aplicare corespunzătoare a acestuia vor deschide calea către acorduri privind o relație viitoare care va prezerva, pe cât posibil, interesele agricole ale UE.

 

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE

Domnului David McAllister

Președinte

Comisia pentru afaceri externe

BRUXELLES

 

Domnului Bernd Lange

Președinte

Comisia pentru comerț internațional

BRUXELLES

 

 

Subiect: Aviz referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2020/2023(INI)) 

Stimate domnule Mcallister, Stimate domnule Lange,

 

În numele Comisiei pentru cultură și educație, aș dori să vă prezint, sub forma unei scrisori, avizul Comisiei CULT referitor la raportul menționat anterior. Conform solicitării, avizul este formulat ca o contribuție la rezoluție.

 

Dacă aveți întrebări cu privire la avizul nostru sau dacă doriți să discutați despre punctele care figurează în acesta, rămân la dispoziția dumneavoastră.

 

Vă asigur de înalta mea considerație,

Sabine Verheyen

Președintă, Comisia pentru cultură și educație

SUGESTII

A. întrucât protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice trebuie să fie piatra de temelie a oricărui acord viitor cu Regatul Unit;

B. întrucât cooperarea în domeniul educației, culturii și tineretului face parte integrantă dintr-o relație strânsă, cooperantă și productivă cu orice țară terță; întrucât Regatul Unit este un partener esențial al Uniunii în domeniile educației, culturii, tineretului și învățării limbilor; întrucât, deși noul acord este conceput pentru a gestiona un proces de divergență, Uniunea și Regatul Unit ar trebui să încerce să se bazeze pe cooperarea foarte strânsă care există deja în aceste domenii, pe baza rădăcinilor comune stabilite în cei 47 de ani în care Regatul Unit a fost membru al Uniunii; întrucât participarea Regatului Unit la programele Erasmus+, Europa creativă și Corpul european de solidaritate ar contribui la sprijinirea și promovarea unei cooperări strânse și continue și a unor rețele eficace;

 C. întrucât participarea continuă a Regatului Unit la programul Erasmus+ ar avea o valoare clară pentru beneficiarii programului din Regatul Unit și din întreaga Uniune; întrucât orice participare a Regatului Unit la Erasmus+ ar trebui să respecte toate normele și condițiile de participare aplicabile, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul privind programul; întrucât Regatul Unit nu se poate bucura de nicio putere de decizie în ceea ce privește programul; întrucât, în mandatul său de negociere, Regatul Unit declară că va lua în considerare participarea la anumite elemente ale programului Erasmus+ pe perioadă limitată;

D. întrucât, până în prezent, Regatul Unit nu și-a manifestat intenția de a continua participarea la programul „Europa creativă” sau la Corpul european de solidaritate;

E. întrucât Regatul Unit, în mandatul său de negociere, observă că acordul cu Uniunea ar putea „promova comerțul cu servicii audiovizuale”; întrucât o „excepție culturală” s-a aplicat întotdeauna în acordurile de liber schimb încheiate de Uniune cu țări terțe și nu există niciun precedent al unui acord de liber schimb al Uniunii care să prevadă accesul echivalent pe piața unică pentru furnizorii de servicii mass-media audiovizuale situați în afara Spațiului Economic European (SEE);

F. întrucât directivele privind serviciile mass-media audiovizuale prevăd standarde minime pentru serviciile mass-media audiovizuale, în scopul de a asigura redirecționarea liberă a serviciilor mass-media audiovizuale pe baza principiului țării de origine;

G. întrucât, prin intermediul normelor Uniunii, s-a găsit un echilibru între libera circulație a mărfurilor și protejarea bunurilor culturale cu valoare artistică, istorică sau arheologică; întrucât Regatul Unit nu oferă, în mandatul său de negociere, nicio indicație cu privire la modul în care preconizează o viitoare cooperare în domeniul protecției bunurilor culturale,

 

1. consideră că acordul ar trebui să stipuleze clar faptul că va respecta diversitatea culturală și lingvistică, în conformitate cu Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale;

 

2. salută declarația clară din directivele de negociere ale Uniunii, potrivit căreia viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit ar trebui să includă, de asemenea, dialogul și schimbul în domeniul educației și culturii; regretă absența oricărei ambiții similare în mandatul de negociere al Regatului Unit; consideră că o cooperare strânsă, bazată pe legăturile strânse existente, este o condiție prealabilă pentru o viitoare relație solidă dintre Uniune și Regatul Unit și solicită obiective ambițioase în această privință; reamintește că mobilitatea persoanelor este esențială pentru încurajarea schimbului de persoane și salută dispozițiile privind mobilitatea pentru studiu, formare și schimb de tineri prevăzute în proiectul de text al acordului publicat de Comisie; cu toate acestea, este preocupat de faptul că dispozițiile care reglementează intrarea și șederea temporară a persoanelor fizice în scopuri profesionale nu răspund nevoilor sectorului cultural și creativ și riscă să împiedice continuarea schimburilor culturale;

 

3. salută declarația guvernului britanic, conform căreia acesta își menține angajamentul față de schimburile internaționale din domeniul educației; își reiterează sprijinul pentru participarea continuă a Regatului Unit la programul Erasmus+; reamintește că participarea la program presupune ca Regatul Unit să aducă o contribuție financiară deplină și echitabilă; subliniază că, dacă Regatul Unit participă la Erasmus+, trebuie să participe pe deplin la program și pe întreaga durată a programului în cadrul CFM; subliniază importanța asigurării condițiilor necesare pentru mobilitatea în scop educațional în cadrul programului Erasmus+ atât în Regatul Unit, cât și în UE, inclusiv egalitatea de tratament pentru cursanții la un schimb, de exemplu în ceea ce privește taxele de școlarizare, accesul facil la serviciile de bază și evitarea sarcinilor financiare sau administrative nejustificate;

 

4. ia act de faptul că Regatul Unit nu a indicat, până în prezent, nicio intenție de a continua participarea la programele „Europa creativă” sau la Corpul european de solidaritate; constată că decizia va constitui un obstacol în calea cooperării strânse în domeniul culturii și al schimburilor de tineri;

 

5. sprijină fără rezerve claritatea exprimată de directivele de negociere ale Uniunii în ceea ce privește faptul că serviciile audiovizuale ar trebui excluse din domeniul de aplicare al parteneriatului economic și îndeamnă Comisia să își păstreze poziția;

 

6.  subliniază că accesul la piața serviciilor audiovizuale din Uniune poate fi garantat numai dacă Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale este pusă în aplicare pe deplin, astfel încât ambelor părți să li se acorde aceleași drepturi de retransmisie; reamintește că conținutul originar din Regatul Unit va fi clasificat în continuare drept „opere europene” după încheierea perioadei de tranziție atât timp cât operele provenind din state terțe și din state din afara SEE care sunt parte la Convenția Consiliului Europei privind televiziunea transfrontalieră sunt incluse în cota de conținut „opere europene”;

 

7.  salută includerea, în acord cu normele Uniunii, a chestiunilor legate de returnarea sau restituirea către țările lor de origine a obiectelor culturale înstrăinate ilegal; reamintește măsurile pe care Uniunea le-a luat în ultimii ani pentru a aborda protecția și conservarea bunurilor culturale și subliniază importanța continuării cooperării cu Regatul Unit în acest domeniu.

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE

 

 

 

Dlui David McAllister

Președinte

Comisia pentru afaceri externe

BRUXELLES

 

Dlui Bernd Lange

Președinte

Comisia pentru comerț internațional

BRUXELLES

Subiect: Avizul Comisiei pentru afaceri juridice referitor la recomandările privind negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2020/2023(INI))

Domnilor președinți,

La reuniunea din 18 februarie 2020, coordonatorii Comisiei pentru afaceri juridice au decis să emită un aviz sub formă de scrisoare, în conformitate cu articolul 56 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, referitor la raportul privind mandatul propus pentru negocierile cu Regatul Unit (2020/2023 (INI)), punând accentul pe competențele comisiei noastre. La aceeași dată, am fost numit raportor pentru aviz, în calitatea mea de președinte al comisiei.

 

 

 

Sugestii:

La reuniunea sa din 7 mai 2020, Comisia pentru afaceri juridice a decis în consecință, cu 20 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri[59], să invite Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru comerț internațional, care sunt comisii competente, să includă următoarele sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

 

Comisia pentru afaceri juridice face aceste sugestii ținând seama, în mod corespunzător, de: Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2020 referitoare la mandatul propus pentru negocierea unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;[60] Decizia Consiliului privind mandatul pentru negocierile cu Regatul Unit din 13 februarie 2020 referitoare la mandatul propus pentru negocierile în vederea unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord[61], Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană din 24 ianuarie 2020 și Declarația politică privind cadrul viitoarei relații;[62] și de proiectul de text al Acordului privind noul parteneriat cu Regatul Unit din 19 martie 2020;[63]

 

Aspecte instituționale și orizontale

 

1. Negocierile în vederea unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord vor avea implicații constituționale și juridice ample, atât pentru Regatul Unit, cât și pentru UE, iar dispozițiile acordului preconizat vor avea un impact semnificativ pe termen lung asupra vieții cetățenilor și a întreprinderilor din Regatul Unit și UE. Abordarea privind procesul și fondul acestor negocieri ar trebui, prin urmare, să se bazeze pe valorile statului de drept și pe garanții de transparență, de securitate juridică și de accesibilitate a legii.

 

2. În această privință, trebuie subliniat faptul că un nou acord privind viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit poate fi construit numai pe baza punerii în aplicare fidele și efective a Acordului de retragere, care ar trebui văzut ca o condiție prealabilă necesară pentru o cooperare fructuoasă și ca o garanție minimă de bună credință și încredere reciprocă între cele două părți.

 

3. Reamintește că ambele părți s-au angajat în Declarația politică[64] că viitoarea relație ar trebui să se bazeze pe un cadru instituțional global care să cuprindă capitole și acorduri conexe referitoare la domenii specifice de cooperare. Astfel de acorduri suplimentare fac parte integrantă din relațiile bilaterale globale reglementate de viitorul acord și se înscriu în cadrul global.

 

4. În acest context, acordul preconizat ar trebui să prevadă un cadru de guvernanță cuprinzător, inclusiv un mecanism solid de soluționare a litigiilor. În această privință, este extrem de important ca acordul privind viitorul parteneriat să garanteze piatra de temelie a sistemului judiciar al UE, și anume procedura de trimitere preliminară în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care urmărește să asigure interpretarea uniformă, coerența, efectul deplin și autonomia dreptului Uniunii în raport cu dreptul statelor membre și cu dreptul internațional. Astfel, trebuie să se asigure că orice organism creat prin acordul preconizat pentru a garanta interpretarea și aplicarea uniformă a acestui acord nu va fi competent să examineze și să interpreteze conceptele de drept al UE și nu va fi în măsură să impună UE și instituțiilor sale, în exercitarea competențelor lor interne, o anumită interpretare a normelor dreptului UE.[65] Prin urmare, toate aspectele de acest fel ale dreptului UE vor trebui deferite CJUE.

 

Proprietatea intelectuală

 

5. Acordul de retragere instituie un mecanism pentru un nivel ridicat de protecție a indicațiilor geografice, a denumirilor de origine sau a specialităților tradiționale garantate în Uniune în ultima zi a perioadei de tranziție în temeiul regulamentelor specifice ale Uniunii, începând de la sfârșitul perioadei de tranziție, fără nicio reexaminare, în Regatul Unit.[66] În aceeași ordine de idei, acordul preconizat privind un viitor parteneriat ar trebui să prevadă un mecanism de protecție dinamică în Regatul Unit a indicațiilor geografice, a denumirilor de origine sau a specialităților tradiționale bazate pe viitorul cadru juridic al UE și ar trebui să includă posibilitatea unei cooperări bilaterale strânse între Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și oficiile pentru proprietate intelectuală din Regatul Unit.

 

6. Acordul preconizat ar trebui să conțină, de asemenea, măsuri ferme și aplicabile care să acopere recunoașterea și protecția la nivel înalt a drepturilor de proprietate intelectuală, cum ar fi drepturile de autor și drepturile conexe, mărcile comerciale și desenele și modelele industriale, brevetele și secretele comerciale, pe baza cadrului juridic actual și viitor al UE. În acest context, și întrucât Regatul Unit nu și-a retras oficial semnătura în cadrul Acordului privind Curtea Unificată pentru Brevete, ar trebui analizată și evaluată atent posibilitatea ca Regatul Unit să găzduiască o parte a Curții Unificate pentru Brevete planificate și să contribuie la crearea unui brevet unitar UE.

 

Dreptul societăților comerciale

 

7. Pentru a evita reducerea standardelor și a asigura calitatea procesuală în Regatul Unit și în UE, este de dorit ca acordul preconizat să includă standarde minime comune privind instituirea și executarea de operațiuni, protecția acționarilor, a creditorilor sau a angajaților, normele de raportare și de audit ale întreprinderilor, precum și recunoașterea reciprocă a deciziilor judiciare privind restructurarea și falimentul sau insolvența.

 

Cooperarea în materie de justiție civilă, inclusiv în materie de drept al familiei

 

8. Cooperarea judiciară în materie civilă este de o importanță capitală pentru asigurarea unei interacțiuni comerciale și de afaceri viitoare între cetățeni și întreprinderi și pentru a oferi certitudine și o protecție suficientă părților în tranzacțiile transfrontaliere și în alte activități. În acest context, protejând în același timp interesele UE și ținând seama de buna funcționare a Convenției de la Lugano, ar trebui să se evalueze cu atenție dacă această convenție, copierea textului dreptului general al UE privind competența civilă și recunoașterea hotărârilor astfel cum era în 2007 și extinderea acesteia la Norvegia, Islanda și Elveția ar putea constitui o soluție adecvată în contextul parteneriatului preconizat cu Regatul Unit și dacă statele membre ale UE care nu participă la spațiul de libertate, securitate și justiție ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la prezenta convenție în calitate de părți contractante separate. În acest scop, ar trebui să se analizeze, de asemenea, dacă aderarea Regatului Unit, în calitate de parte independentă, la sistemul de la Lugano ar permite UE să mențină echilibrul global al relațiilor sale cu țările terțe și cu organizațiile internaționale sau dacă o nouă soluție care ar putea asigura o „aliniere dinamică” între cele două părți ar fi mai adecvată. În acest din urmă caz, relațiile externe în domeniile acoperite de dreptul civil internațional al UE ar intra în competența exclusivă a Uniunii Europene și ar face parte integrantă din ordinea sa juridică, fiind supuse mecanismului procedurii preliminare.

 

9. Acordul preconizat ar trebui să găsească o soluție semnificativă și cuprinzătoare în ceea ce privește aspectele legate de regimul matrimonial, de răspunderea părintească și de alte aspecte legate de familie. Intenția Regatului Unit de a adera la Convenția de la Haga din 2007 privind obținerea pensiei de întreținere în străinătate pentru copii și alți membri ai familiei este binevenită. Cu toate acestea, se reamintește faptul că UE a mers mai departe decât Conferința de la Haga cu privire la unele chestiuni de drept civil, prin adoptarea unei legislații mai detaliate în ceea ce privește competența civilă, conflictul de legi și recunoașterea hotărârilor între state. În acest context, orice dispoziții reciproce de asigurare a respectării legislației privind chestiuni legate de familie în acordul preconizat ar trebui să se bazeze nu numai pe principiul încrederii reciproce în sistemele judiciare, ci și pe existența unor garanții constituționale și a unor standarde comune în materie de drepturi fundamentale.

 

 

Am convingerea că cele de mai sus vor aduce o contribuție utilă la propunerea de rezoluție elaborată în comun de Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru comerț internațional.

 

 

Vă asigur de înalta mea considerație,

 

 

 

Adrián Vázquez Lázara

 

 

 

 

 

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

28	+
ECR	Ryszard Czarnecki, Emmanouil Fragkos, Kosma Złotowski
GUE/NGL	Alexis Georgoulis, Sira Rego
NI	Eleonora Evi, Mario Furore
PPE	Anna-Michelle Asimakopoulou, Alexander Bernhuber, Jarosław Duda, Agnès Evren, Gheorghe Falcă, Peter Jahr, Radan Kanev, Dolors Montserrat, Loránt Vincze
RENEW	Ulrike Müller, Frédérique Ries, Marie-Pierre Vedrenne
S-D	Alex Agius Saliba, Andris Ameriks, Cristina Maestre Martín De Almagro, Alfred Sant, Massimiliano Smeriglio, Cristian Terheș
Vers/ALEt	Margrete Auken, Thomas Waitz, Tatjana Ždanoka

 

0	-
-	-

 

4	0
ID	Jordan Bardella, Markus Buchheit, Gianna Gancia, Stefania Zambelli

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24	+
ECR	Bert-Jan Ruissen, Ruža Tomašić
ID	Rosanna Conte, France Jamet
PPE	François-Xavier Bellamy, Niclas Herbst, Francisco José Millán Mon, Cláudia Monteiro de Aguiar, Annie Schreijer-Pierik, Peter van Dalen, Theodoros Zagorakis
Renew	Izaskun Bilbao Barandica, Fredrick Federley, Søren Gade, Pierre Karleskind
S&D	Clara Aguilera, Pietro Bartolo, Isabel Carvalhais, Giuseppe Ferrandino, Predrag Fred Matić, Manuel Pizarro
Verts/ALE	Francisco Guerreiro, Grace O'Sullivan, Caroline Roose

 

1	-
GUE/NGL	Anja Hazekamp

 

1	0
GUE/NGL	João Ferreira

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

38	+
ECR	Raffaele Fitto, Elżbieta Kruk, Andżelika Anna Możdżanowska, Valdemar Tomaševski
GUE/NGL	Martina Michels, Younous Omarjee
NI	Rosa D'Amato, Chiara Gemma
PPE	Pascal Arimont, Tom Berendsen, Daniel Buda, Tamás Deutsch, Christian Doleschal, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Peter Jahr, Manolis Kefalogiannis, Andrey Novakov, Simone Schmiedtbauer
RENEW	Stéphane Bijoux, Vlad-Marius Botoș, Cristian Ghinea, Sandro Gozi, Ondrej Knotek, Irène Tolleret
S&D	Adrian-Dragoș Benea, Erik Bergkvist, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Constanze Krehl, Cristina Maestre Martín De Almagro, Pedro Marques, Nora Mebarek, Tsvetelina Penkova
VERTS/ALE	François Alfonsi, Niklas Nienaß, Caroline Roose, Monika Vana

 

0	-

 

5	0
ID	Mathilde Androuët, Francesca Donato, Alessandro Panza, André Rougé, Vincenzo Sofo

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

38

+

ECR GUE/NGL NI PPE Renew S&D Verts/ALE

Adam Bielan, Eugen Jurzyca, Dominik Tarczyński, Evžen Tošenovský Kateřina Konečná Miroslav Radačovský, Marco Zullo Maria da Graça Carvalho, Deirdre Clune, Arba Kokalari, Andrey Kovatchev, Antonius Manders, Dan-Ștefan Motreanu, Kris Peeters, Jiří Pospíšil, Andreas Schwab, Tomislav Sokol, Edina Tóth, Marion Walsmann Andrus Ansip, Vlad-Marius Botoș, Dita Charanzová, Sandro Gozi, Svenja Hahn, Jordi Cañas Brando Benifei, Biljana Borzan, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Maria Leitão-Marques, Adriana Maldonado López, Leszek Miller, Tsvetelina Penkova, Christel Schaldemose David Cormand, Petra De Sutter, Marcel Kolaja, Kim Van Sparrentak

 

1	-
ID	Hynek Blaško

 

4	0
GUE/NGL ID	Anne-Sophie Pelletier Alessandra Basso, Virginie Joron, Jean-Lin Lacapelle

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

	+
ECR	Zbigniew Kuźmiuk, Johan Van Overtveldt, Bogdan Rzońca,
GUE/NGL	Petros Kokkalis, Dimitrios Papadimoulis
ID	Hélène Laporte
PPE	Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Janusz Lewandowski, Siegfried Mureșan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Karlo Ressler, Rainer Wieland, Angelika Winzig
RENEW	Clotilde Armand, Olivier Chastel, Valerie Hayer, Moritz Körner Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds
S&D	Robert Biedroń, , Paolo De Castro, Eider Gardiazabal Rubial, Elisabetta Gualmini, Eero Heinäluoma, Pierre Larrouturou, Margarida Marques, Victor Negrescu Nils Ušakovs
VERTS/ALE	Rasmus Andresen, David Cormand, Francisco Guerreiro, Damian Boeselager
NI	Ioannis Lagos

 

	-

 

	0
ID	Anna Bonfrisco, Valentino Grant, Joachim Kuhs

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

 

 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	12.6.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	85 6 17
Membri titulari prezenți la votul final	Alviina Alametsä, Alexander Alexandrov Yordanov, Barry Andrews, Maria Arena, Anna-Michelle Asimakopoulou, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Tiziana Beghin, Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Geert Bourgeois, Saskia Bricmont, Reinhard Bütikofer, Jordi Cañas, Fabio Massimo Castaldo, Anna Cavazzini, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Miroslav Číž, Katalin Cseh, Arnaud Danjean, Paolo De Castro, Tanja Fajon, Anna Fotyga, Emmanouil Fragkos, Michael Gahler, Kinga Gál, Giorgos Georgiou, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Markéta Gregorová, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Márton Gyöngyösi, Enikő Győri, Roman Haider, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Danuta Maria Hübner, Herve Juvin, Sandra Kalniete, Karol Karski, Dietmar Köster, Maximilian Krah, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, David Lega, Miriam Lexmann, Nathalie Loiseau, Antonio López-Istúriz White, Lukas Mandl, Thierry Mariani, Gabriel Mato, Emmanuel Maurel, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Gheorghe-Vlad Nistor, Urmas Paet, Demetris Papadakis, Kostas Papadakis, Tonino Picula, Manu Pineda, Maxette Pirbakas, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Carles Puigdemont i Casamajó, Samira Rafaela, Jérôme Rivière, Inma Rodríguez-Piñero, María Soraya Rodríguez Ramos, Massimiliano Salini, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Jacek Saryusz-Wolski, Andreas Schieder, Helmut Scholz, Liesje Schreinemacher, Radosław Sikorski, Sergei Stanishev, Tineke Strik, Dominik Tarczyński, Hermann Tertsch, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, Hilde Vautmans, Marie-Pierre Vedrenne, Harald Vilimsky, Idoia Villanueva Ruiz, Viola Von Cramon-Taubadel, Jörgen Warborn, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Iuliu Winkler, Isabel Wiseler-Lima, Salima Yenbou, Jan Zahradil, Željana Zovko
Membri supleanți prezenți la votul final	Nikos Androulakis, Marek Belka, Svenja Hahn, Arba Kokalari, Sergey Lagodinsky, Marisa Matias, Liudas Mažylis, Ernest Urtasun, Angelika Winzig

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

85	+
ECR	Geert Bourgeois, Emmanouil Fragkos, Jan Zahradil
NI	Tiziana Beghin, Fabio Massimo Castaldo, Márton Gyöngyösi, Carles Puigdemont i Casamajó
PPE	Alexander Alexandrov Yordanov, Anna-Michelle Asimakopoulou, Traian Băsescu, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Enikő Győri, Kinga Gál, Christophe Hansen, Danuta Maria Hübner, Sandra Kalniete, Arba Kokalari, Andrius Kubilius, David Lega, Miriam Lexmann, Antonio López-Istúriz White, Lukas Mandl, Gabriel Mato, Liudas Mažylis, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Gheorghe-Vlad Nistor, Massimiliano Salini, Radosław Sikorski, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler, Angelika Winzig, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko
RENEW	Barry Andrews, Petras Auštrevičius, Jordi Cañas, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Svenja Hahn, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Javier Nart, Urmas Paet, Samira Rafaela, María Soraya Rodríguez Ramos, Liesje Schreinemacher, Hilde Vautmans, Marie-Pierre Vedrenne
S&D	Nikos Androulakis, Maria Arena, Marek Belka, Włodzimierz Cimoszewicz, Paolo De Castro, Tanja Fajon, Raphaël Glucksmann, Dietmar Köster, Bernd Lange, Sven Mikser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Inma Rodríguez-Piñero, Isabel Santos, Andreas Schieder, Sergei Stanishev, Nacho Sánchez Amor, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, Miroslav Číž
VERTS/ALE	Alviina Alametsä, Saskia Bricmont, Reinhard Bütikofer, Anna Cavazzini, Heidi Hautala, Sergey Lagodinsky, Tineke Strik, Ernest Urtasun, Viola Von Cramon-Taubadel, Salima Yenbou

 

6	-
GUE/NGL	Manu Pineda
ID	Lars Patrick Berg, Roman Haider, Maximilian Krah, Harald Vilimsky
NI	; Kostas Papadakis

 

17	0
ECR	Anna Fotyga, Karol Karski, Jacek Saryusz-Wolski, Hermann Tertsch, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers
GUE/NGL	Giorgos Georgiou, Emmanuel Maurel, Helmut Scholz, Idoia Villanueva Ruiz
ID	Anna Bonfrisco, Susanna Ceccardi, Herve Juvin, Danilo Oscar Lancini, Thierry Mariani, Maxette Pirbakas, Jérôme Rivière

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

• [1] JO L 58, 27.2.2020, p. 53.
• [2] JO C 298, 23.8.2018, p. 24.
• [3] JO C 346, 27.9.2018, p. 2.
• [4] JO C 369, 11.10.2018, p. 32.
• [5] JO C 162, 10.5.2019, p. 40.
• [6] Texte adoptate, P9_TA(2019)0016.
• [7] Texte adoptate, P9_TA(2020)0006.
• [8] Texte adoptate, P9_TA(2020)0033.
• [9] UKTF(2020)14.
• [10] Texte adoptate, P9_TA(2020)0018.
• [11] JO L 29, 31.1.2020, p. 7.
• [12] JO C 34, 31.1.2020, p. 1.
• [13] JO L 8 58, 27.2.2020, p. 53.
• [14] Este necesar să se includă, în viitorul acord, un mecanism ad-hoc împotriva riscurilor de schimb de cote pentru a proteja piața internă de situația în care Regatul Unit ar alege să importe mărfuri la costuri reduse din țări terțe (cu scopul de a-și satisface consumul intern) și să exporte producția sa internă, scutită de taxe vamale, către piața mai profitabilă a UE. Acest fenomen, care ar fi benefic atât pentru Regatul Unit, cât și pentru țările terțe și pe care regulile de origine nu îl pot împiedica, ar destabiliza sectoarele agricole ale UE și, în consecință, necesită mecanisme operaționale specifice.
• [15] Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
• [16] Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).
• [17] Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
• [18] Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).
• [19] JO L 335, 13.12.2008, p. 99.
• [20] Texte adoptate, P9_TA(2020)0006.
• [21] Texte adoptate, P9_TA(2020)0033.
• [22] JO L 314, 5.12.2019, p.1.
• [23] JO L 322, 12.12.2019, p. 1.
• [24] https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/200318-draft-agreement-gen.pdf
• [25] JO L 156, 19.6.2018, p. 43.
• [26] Directiva (UE) 2018/822 din 25 mai 2018 (JO L 139, 5.6.2018, p. 1).
• [27] Directiva 2011/16/UE din 15 februarie 2011 (JO L 64, 11.3.2011, p. 1).
• [28] Directiva 2014/107/UE din 9 decembrie 2014 (JO L 359, 16.12.2014, p. 1).
• [29] Directiva (UE) 2015/2376 din 8 decembrie 2015 (JO L 332, 18.12.2015, p. 1).
• [30] Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 (JO L 146, 3.6.2016, p. 8).
• [31] Directiva (UE) 2016/2258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 (JO L 342, 16.12.2016, p. 1).
• [32] P9_TA(2020)0033.
• [33] Decizia Consiliului de autorizare a începerii negocierilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru un nou acord de parteneriat (5870/20) și Anexa la Decizia Consiliului de autorizare a începerii negocierilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru un nou acord de parteneriat (5870/20 ADD 1 REV 3).
• [34] Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (JO L 29, 31.1.2020, p. 7).
• [35] UKTF(2020)14.
• [36] Acord privind transportul internațional ocazional de călători cu autocare și autobuze (Acordul Interbus) (JO L 321, 26.11.2002, p. 13).
• [37] Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 24 octombrie 2019 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului pentru a oferi asistență financiară statelor membre în scopul acoperirii sarcinii financiare considerabile suportate de acestea ca urmare a unei retrageri a Regatului Unit din Uniune fără un acord, texte adoptate P9_TA(2019)0045.
• [38] JO L 347, 28.12.2017, p. 81.
• [39] https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/886174/eu-settlement-scheme-statistics-april-2020.pdf
• [40] Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2020 referitoare la mandatul propus de negociere pentru negocierile în vederea unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Texte adoptate, P9_TA(2020)0033.
• [41] Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2020, citată mai sus.
• [42] Cauza C-362/14, Maximillian Schrems/Data Protection Commissioner, ECLI:EU:C:2015:650.
• [43] Cauzele conexate C-293/12 și C-594/12, Digital Rights Ireland Ltd; Kärntner Landesregierung, ECLI:EU:C:2014:238; Cauzele conexate C-203/15 și C-698/15, Tele2 Sverige AB/Watson, hotărârea din 21 decembrie 2016; Cauza C-623/17, Privacy International, avizul avocatului general, 15 ianuarie 2020.
• [44] Declarație scrisă – HCWS86, prezentând „abordarea propusă de guvern pentru negocierile cu UE privind viitoarele noastre relații”, https://www.parliament.uk/business/publications/written-questions-answers-statements/written-statement/Commons/2020-02-03/HCWS86/
• [45] Directive de negociere a unui nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, 5870/20ADD 1 REV 3, 25.2.2020.
• [46] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/statement_20_739
• [47] Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II), JO L 205, 7.8.2007, p. 63.
• [48] Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre (JO L 93, 7.4.2009, p. 23).
• [49] Texte adoptate, P9_TA(2020)0006.
• [50] JO L 29, 31.1.2020, p. 1.
• [51]  Norvegia a încheiat un acord bilateral cu Eurofound și plătește o cotizație pentru a participa la Sondajul european privind condițiile de muncă, la care participă din anul 2000 (cele patru ediții precedente). Norvegia a participat, de asemenea, la a doua ediție a Sondajului european privind calitatea vieții din 2007-2008. În plus, Norvegia participă în calitate de observator, în numele Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), la Consiliul de administrație al Eurofound. De asemenea, Eurofound are o rețea de corespondenți europeni, care cuprinde toate statele membre și Norvegia și care contribuie cu competențe de specialitate de la nivel național la dezbaterile de la nivel european. Prin intermediul acestei rețele, Monitorul european pentru restructurări din cadrul Eurofound monitorizează, de asemenea, efectul pe care îl au asupra ocupării forței de muncă evenimentele de restructurare de mare anvergură, instrumentele de sprijin pentru restructurări și legislația ce ține de restructurări din statele membre ale UE și din Norvegia.
• [52] JO L 20, 26.1.2010, p. 7.
• [53] JO L 206, 22.7.1992, p. 7.
• [54] JO L 156, 19.6.2018, p. 26.
• [55] JO L 156, 19.6.2018, p. 1.
• [56] JO 344, 17.12.2016, p. 1.
• [57] JO 334, 17.12.2010, p. 17.
• [58] La votul final au fost prezenți: Norbert Lins (președinte), Mairead McGuinness (raportoare pentru aviz), Álvaro Amaro, Franc Bogovič, Daniel Buda, Herbert Dorfmann, Balázs Hidvéghi, Peter Jahr, Marlene Mortler, Anne Sander, Simone Schmiedbauer, Juan Ignacio Zoido Álvarez, Clara Aguilera, Eric Andrieu, Attila Ara‑Kovács, Carmen Avram, Adrian‑Dragoș Benea, Isabel Carvalhais, Paolo De Castro, Juozas Olekas, Massimiliano Smeriglio, Atidzhe Alieva‑Veli, Asger Christensen, Jérémy Decerle, Martin Hlaváček, Elsi Katainen, Ulrike Müller, Sheila Ritchie, Mara Bizzotto, Angelo Ciocca, Ivan David, Gilles Lebreton, Maxette Pirbakas, Benoît Biteau, Martin Häusling, Pär Holmgren, Bronis Ropė, Sarah Wiener, Mazaly Aguilar, Krzysztof Jurgiel, Zbigniew Kuźmiuk, Bert‑Jan Ruissen, Veronika Vrecionová, Luke Ming Flanagan, Petros Kokkalis, Dino Giarrusso, Ivan Vilibor Sinčić.
• [59] La votul final au fost prezenți: Adrián Vázquez Lázara (președinte), Ibán García Del Blanco (vicepreședinte), Sergey Lagodinsky (vicepreședinte), Raffaele Stancanelli (vicepreședinte), Marion Walsmann (vicepreședintă), Manon Aubry, Daniel Buda, Gunnar Beck, Caterina Chinnici, Geoffroy Didier, Angel Dzhambazki, Mislav Kolakušić, Gilles Lebreton, Karen Melchior, Angelika Niebler, Jiří Pospíšil, Marcos Ros Sempere, Stéphane Séjourné, Liesje Schreinemacher, Marie Toussaint, Axel Voss, Lara Wolters, Tiemo Wölken, Javier Zarzalejos.
• [60] P9_TA(2020)0033.
• [61] Decizia Consiliului de autorizare a începerii negocierilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru un nou acord de parteneriat (5870/20) și Anexa la Decizia Consiliului de autorizare a începerii negocierilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru un nou acord de parteneriat (5870/20 ADD 1 REV 3).
• [62] Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (JO L 29, 31.1.2020, p. 7).
• [63] UKTF(2020)14.
• [64] Declarație politică de stabilire a cadrului viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.
• [65] A se vedea, în acest sens: Avizul 2/13 al Curții de Justiție a Uniunii Europene în contextul aderării Uniunii Europene la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ECLI:EU:C:2014:2454, punctul 184.
• [66] A se vedea: Titlul IV, articolul 54 privind „Menținerea protecției în Regatul Unit a drepturilor înregistrate sau acordate”.