Raport - A9-0118/2020Raport
A9-0118/2020
Parlamentul European

RAPORT referitor la controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții – raportul anual pe 2018

16.6.2020 - (2019/2127(INI))

Comisia pentru control bugetar
Raportor: Bas Eickhout


Procedură : 2019/2127(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A9-0118/2020
Texte depuse :
A9-0118/2020
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții – raportul anual pe 2018

(2019/2127(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Raportul de activitate al Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru 2018,

– având în vedere Raportul financiar pe 2018 și Raportul statistic pe 2018 ale BEI,

– având în vedere Raportul pe 2018 privind sustenabilitatea, Raportul anual pe 2018 privind operațiunile BEI în afara Uniunii Europene și Raportul pe 2018 privind operațiunile desfășurate de BEI pe teritoriul UE,

– având în vedere rapoartele anuale ale Comitetului de audit pentru 2018,

– având în vedere Raportul privind punerea în practică în 2018 a politicii BEI în materie de transparență și Raportul pe 2018 privind guvernanța instituției,

– având în vedere activitățile de anchetare a fraudelor în 2018,

– având în vedere Decizia Ombudsmanului European în cazul 1316/2016/TN privind pretinsele neajunsuri ale politicii de transparență a Băncii Europene de Investiții[1],

– având în vedere evaluarea mecanismului de tratare a reclamațiilor, care a fost inițiată în urma adoptării Deciziei Ombudsmanului European în cazul 1316/2016/TN privind pretinsele neajunsuri ale politicii de transparență a Băncii Europene de Investiții,

– având în vedere Raportul de activitate al Biroului de conformitate al BEI pentru 2018 și Raportul de activitate pe 2018 al Grupului BEI privind combaterea fraudei,

– având în vedere Planul operațional al Grupului BEI pentru 2017-2019,

– având în vedere articolele 3 și 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

– având în vedere articolele 15, 126, 174, 175, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Protocolul nr. 5 la acesta privind Statutul BEI și Protocolul nr. 28 la acesta privind coeziunea economică, socială și teritorială,

– având în vedere Regulamentul de procedură al Băncii Europene de Investiții,

– având în vedere rezoluțiile sale din 6 aprilie 2018 privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2016 – raportul anual pe 2016[2] și din 17 ianuarie 2019 privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2017 – raportul anual pe 2017[3],

– având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice[4],

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 septembrie 2016 privind prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), precum și introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale fondului și ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții (COM(2016)0597, SWD(2016)0297 și SWD(2016)0298),

– având în vedere Raportul special nr. 03/2019 al Curții de Conturi din ianuarie 2019[5] privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS),

– având în vedere raportul Comisiei din 28 mai 2019 privind gestionarea Fondului de garantare al Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în 2018 (COM(2019)0244),

– având în vedere raportul BEI din iunie 2018 privind evaluarea operațiunilor FEIS,

– având în vedere evaluarea efectuată de Comisie în 2019 a mandatului de acordare a împrumuturilor externe[6];

– având în vedere raportul intitulat „Europe in the World - The future of the European financial architecture for development ” (Europa în lume – Viitorul arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare)[7], elaborat de Grupul la nivel înalt al specialiștilor pentru arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare,

– având în vedere raportul din octombrie 2019 al organizației Counter Balance intitulat „Is the EIB up to the task in tackling fraud and corruption?” (Este oare BEI aptă să confrunte frauda și corupția?)[8],

– având în vedere Acordul tripartit din septembrie 2016 dintre Comisia Europeană, Curtea de Conturi Europeană și Banca Europeană de Investiții,

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0118/2020),

A. întrucât BEI este obligată, în temeiul tratatelor, să contribuie la integrarea, la coeziunea economică și socială și la dezvoltarea regională ale UE prin intermediul unor instrumente de investiții specifice, cum ar fi împrumuturile, titlurile de capital, garanțiile, mecanismele de partajare a riscurilor și serviciile de consiliere;

B. întrucât obiectivul principal al BEI este de a contribui la dezvoltarea echilibrată și constantă a pieței interne în interesul Uniunii, în conformitate cu articolul 309 din TFUE;

C. întrucât BEI, în calitate de cel mai mare creditor public din lume, își desfășoară activitatea pe piețele internaționale de capital, propunând clienților oferte competitive și condiții favorabile pentru a sprijini politicile și proiectele UE;

D. întrucât, în 2018, BEI a împlinit 60 de ani, și va trebuie să se confrunte pe viitor cu numeroase noi provocări noi, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii;

E.  întrucât, în ultimii 10 ani, BEI s-a confruntat cu o criză caracterizată de o insuficiență masivă a investițiilor, dar și cu o cerere de investiții urgente pentru a face față transformării ecologice și digitale necesare a economiei; întrucât proporția investițiilor (ca pondere în PIB) este mai mică decât înainte de criză;

F. întrucât BEI și-a asumat în noiembrie 2019 noi angajamente în domeniul climei și a adoptat o nouă politică de acordare de împrumuturi în domeniul energiei;

G. întrucât BEI are un rol determinant pe piețele financiare internaționale, îndeosebi deoarece ocupă un loc de frunte în emiterea de obligațiuni ecologice;

H. întrucât se preconizează ca BEI să joace un rol determinant în finanțarea Pactului ecologic european prin intermediul Planului de investiții pentru o Europă durabilă;

I. întrucât obiectivele de politici publice precum coeziunea socială, dezvoltarea durabilă și obiectivul de mediu trebuie să se afle în centrul atenției și obiectivelor Băncii; 

J. întrucât BEI ar trebui să includă în strategiile sale de investiții valorile europene, cele mai importante fiind drepturile omului; 

K. întrucât BEI preconizează să devină o „bancă de dezvoltare a UE”, iar Consiliul a solicitat deja BEI și BERD să prezinte planurile respective pentru a fi discutate;

L.  întrucât finanțarea operațiunilor BEI în afara UE sprijină în primul rând obiectivele de politică externă ale UE, crescând, în același timp, vizibilitatea Uniunii, răspândind valorile sale și contribuind la menținerea stabilității țărilor terțe;

M. întrucât diligența necesară și condițiile contractuale ale BEI trebuie să conțină garanții împotriva fraudelor, inclusiv a fraudelor fiscale și a spălării de bani, precum și împotriva riscurilor de finanțare a terorismului și de corupție;

N. întrucât trebuie să se acorde o atenție constantă dezvoltării de bune practici în legătură cu politica BEI privind performanța și gestionarea Băncii, precum și cu buna guvernanță și transparența BEI,

Principalele realizări ale activităților de finanțare desfășurate de BEI în 2018

1. constată că Grupul BEI a oferit în 2018 finanțare în valoare de peste 64,19 miliarde EUR, fiind aprobate 854 de proiecte;

2. observă că investițiile BEI se repartizează, în principal, după cum urmează:

– împrumuturi în valoare de 13,5 miliarde EUR pentru proiecte inovatoare în 2018;

– 32% din finanțarea BEI a fost acordată regiunilor care fac obiectul programelor de coeziune și de conversie, cotă ce depășește obiectivul stabilit de 30%;

– mecanismele de finanțare pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie reprezintă prioritățile principale, fiind dotate cu peste 23,3 miliarde EUR;

– 15,2 miliarde EUR au fost investite în măsuri legate de mediu;

– 12,3 miliarde EUR au fost investite în infrastructură;

– împrumuturile legate de schimbările climatice s-au apropiat în 2018 de 30% din portofoliul BEI, mai exact au constituit 28% din totalul proiectelor aprobate, ceea ce depășește obiectivul de 25% pentru Acordul de la Paris privind schimbările climatice;

– peste 8 miliarde EUR au fost investite în afara UE, ceea ce reprezintă 12,5% din finanțarea totală acordată de BEI;

3. ia act de două obiective strategice generale, care țin de coeziunea socială și economică a UE și de măsurile climatice, precum și de patru obiective principale de politici publice, și anume inovarea, finanțarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie, infrastructura și mediul; subliniază că aceste obiective principale de politică publică ar trebui aliniate pe deplin la prioritățile politice ale UE actualizate recent pentru a reflecta noile tendințe economice și tranziția către un model economic durabil, ce respectă limitele planetei noastre, echitatea socială și noțiunea de prosperitate comună;

4. ia act de defalcarea geografică a contractelor de finanțare semnate în 2018; invită BEI să raporteze, de asemenea, cu privire la contractele de finanțare semnate în funcție de țară și pe cap de locuitor și în legătură cu cota deținută de fiecare țară în BEI; solicită o distribuție geografică echilibrată a investițiilor, care să ia în considerare nivelul de dezvoltare și aspectul coeziunii ale țărilor și regiunilor; ia act de defalcarea geografică pe cap de locuitor a contractelor de finanțare semnate în 2018, ca pondere din PIB, cu principalele cinci state membre beneficiare, și anume Grecia 1,01 % (1,87 miliarde EUR), Cipru 1,01 % (0,21 miliarde EUR), Portugalia 0,98 % (1,98 miliarde EUR), Croația 0,98 % (0,51 miliarde EUR) și Polonia 0,97 % (4,79 miliarde EUR); ia act de faptul că cele mai mari cinci state membre beneficiare în cifre absolute au primit 52,9 % din investițiile financiare semnate;

5. ia act de faptul că Consiliul a fost de acord să mențină baza de capital a Băncii prin înlocuirea contribuției Regatului Unit sub formă de capital subscris și vărsat în contul BEI cu rezervele Băncii și capital nevărsat, majorând în mod proporțional datoriile contingente; ia act de faptul că Consiliul a fost de acord să opereze o majorare asimetrică a capitalului, având ca rezultat o majorare a cotelor de capital ale Poloniei și României; solicită acționarilor BEI o nouă majorare a capitalizării BEI, pentru a favoriza mai multe investiții și operațiuni cu un risc mai ridicat, ceea ce ar permite finanțarea proiectelor necesare pentru a sprijini transformarea digitală și sustenabilitatea economiei și pentru a contribui la coeziunea socială și teritorială, la crearea de locuri de muncă, la inovație și competitivitate în UE, menținând totodată ratingul „AAA” de care se bucură BEI;

6. ia act de faptul că la sfârșitul lui 2018 cota împrumuturilor depreciate a fost de 0,3% (0,3% la sfârșitul lui 2017) din ansamblul portofoliului de împrumuturi, în pofida recurgerii recente de către Bancă la operațiuni cu un grad de risc mai ridicat;

Prioritățile principale ale politicii de investiții a BEI și sustenabilitatea modelului său comercial

7. observă că misiunea BEI este de a investi în proiecte viabile care să contribuie la obiectivele politice ale UE, conform articolului 309 din TFUE, inclusiv la proiecte pentru dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate; subliniază că activitățile BEI de acordare de împrumuturi ar trebui să se axeze în mod prioritar pe proiecte sustenabile, cu rezultate și cu o valoare adăugată clare și cu efecte pozitive mai largi;

8. invită BEI să ia în considerare, în cazul proiectelor de infrastructură de mare amploare, toate riscurile relevante în ceea ce privește impactul asupra mediului și să finanțeze numai acele proiecte care au demonstrat o valoare adăugată reală pentru populația locală și din punct de vedere ecologic, social și economic; subliniază importanța unei monitorizări stricte a posibilelor riscuri de corupție și fraudă în acest context și a efectuării unor evaluări ex ante și ex post atente cu privire la proiectele care urmează să fie finanțate;

9. evidențiază că, în prezent, există un avânt politic pentru a dedica o cotă tot mai mare a finanțării acordate de BEI sustenabilității climatice și ecologice, sau așa-numitei „bănci europene pentru climă”; invită societatea civilă, Comisia, Parlamentul și acționarii băncii să valorifice această oportunitate și să alinieze operațiunile BEI la Acordul de la Paris in 2020; subliniază că, în cadrul noilor evoluții, BEI trebuie să sprijine în continuare dezvoltarea regională și obiectivele de coeziune socială și economică ale UE, astfel cum se prevede în Protocolul nr. 28 la TFUE;

10. invită BEI să se axeze pe proiecte mai mici, descentralizate, care sunt în multe cazuri inițiate de comunități, și să dezvolte în continuare măsurile de sprijinire a inițiativelor cetățenilor, prin consolidarea asistenței tehnice și a competențelor financiare, înainte de aprobarea proiectelor, pentru a îmbunătăți accesibilitatea finanțării acordate de BEI, precum și calitatea și sustenabilitatea operațiunilor sale; solicită, în acest sens, finanțarea adecvată a serviciilor de consultanță în următorul cadru financiar multianual;

11. invită BEI să ia în considerare părțile interesate de la nivel local, inclusiv societatea civilă, în ceea ce privește impactul investițiilor asupra mediului local;

12. salută revizuirea cadrului social și de mediu al BEI în cursul acestui an; invită BEI să asigure aplicarea în toate operațiunile sale a principiului „nu dăuna”; invită BEI să își asume angajamentul de a înceta finanțarea tuturor proiectelor care nu se aliniază la Acordul de la Paris și la obiectivele climatice ale UE;

13. sprijină, prin urmare, divulgarea unor informații clare privind modul în care este pusă în aplicare strategia BEI și privind sustenabilitatea sau impactul climatic al produselor și portofoliilor sale;

14.  salută rapoartele BEI privind incidențele economice, sociale și de mediu pe termen mediu și lung atunci când își motivează investițiile; salută faptul că această raportare vizează atât planificarea (ex ante), cât și etapa de punere în aplicare a proiectelor; este de părere că ea ar trebui să includă rapoarte privind rezultatele obținute pe baza investițiilor sale, în special în UE;

15. consideră că trebuie depuse eforturi pentru dezvoltarea unei economii neutre din punct de vedere climatic la nivel național și că BEI ar trebui să își asume un rol de lider în această chestiune; solicită BEI să sprijine băncile naționale de investiții și de export-import în adoptarea unor principii și măsuri de protecție a mediului similare cu cele ale BEI și să își asume angajamentul de a finanța doar proiecte care se aliniază la Acordul de la Paris și la obiectivele climatice ale UE;

Rolul BEI în finanțarea Pactului ecologic european

16. consideră că BEI joacă un rol important în abordarea provocărilor climatice, precum încălzirea globală și decarbonizarea economiei UE; remarcă faptul că BEI ar trebui să respecte obiectivele stabilite în Pactul ecologic european;

17. constată că, în 2018, investițiile totale în măsuri pentru climă s-au ridicat la 16,2 miliarde EUR, principalele sectoare care au beneficiat de aceste investiții fiind energia cu emisii reduse de carbon (6 miliarde EUR), energia din surse regenerabile (4,1 miliarde EUR) și eficiența energetică (2,7 miliarde EUR); constată că, în 2018, BEI a acordat 29% din împrumuturi pentru proiecte climatice;

18. salută emiterea în 2018 de obligațiuni în valoare de 4 miliarde EUR pentru sensibilizarea cu privire la problemele climatice, precum și emiterea de obligațiuni în valoare de 500 de milioane EUR pentru sensibilizarea cu privire la sustenabilitate; subliniază necesitatea unui standard al UE pentru obligațiunile ecologice, pentru a asigura transparența și urmărirea veniturilor conexe;

19. reamintește angajamentele asumate de președintele BEI în cadrul Summitului ONU din septembrie 2019 privind schimbările climatice, și anume:

- alinierea tuturor activităților de finanțare ale BEI la obiectivele Acordului de la Paris până la sfârșitul lui 2020;

-  atribuirea a cel puțin 50% din finanțarea BEI pentru climă și sustenabilitatea mediului până în 2025;

-  deblocarea sumei de 1 mie de miliarde EUR pentru investiții în climă și mediu până în 2030;

20. subliniază că dorința BEI de a fi unul dintre pilonii financiari principali ai Pactului ecologic impune intensificarea eforturilor depuse de Bancă pentru a deveni o „bancă pentru climă”; invită BEI să întocmească o foaie de parcurs cu obiective concrete, măsurabile, realizabile, realiste și încadrate într-un calendar în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de la Paris; solicită ca aceste obiective să ia în considerare riscul potențial de creștere a diferențelor dintre regiunile și statele membre ale Uniune; evidențiază activitățile BEI care sprijină coeziunea economică și socială; subliniază necesitatea ca, prin activitățile sale, BEI să alinieze sprijinul pentru coeziunea economică și socială la obiectivele climatice;

21. solicită consacrarea în cuprinsul unor politici concrete a unor angajamente ambițioase; BEI trebuie să includă angajamentele sale printre elementele esențiale ale Planului său operațional și ale Strategiei sale privind clima, precum și printre elementele esențiale ale strategiilor sale sectoriale de acordare a împrumuturilor și ale politicilor de garantare;

22. subliniază că este extrem de important ca toate investițiile și portofoliile sectoriale ale BEI să fie aliniate la Acordul de la Paris;

23. constată că, în 2018, BEI a aprobat finanțarea unor mari proiecte de infrastructură pentru gazele naturale, inclusiv a unor conducte de gaze din Turkmenistan și Azerbaidjan către UE (Gazoductul Trans Anatolia) și din Grecia către Italia cu tranzit prin Albania și Marea Adriatică (gazoductul transadriatic); ia act de faptul că aceste investiții au fost incluse în cea de a 4-a listă de proiecte de interes comun cofinanțate de la bugetul UE; invită BEI să explice cum vor fi aliniate aceste proiecte la obiectivele Acordului de la Paris până la sfârșitul lui 2020;

24. consideră că noua politică a BEI privind acordarea împrumuturilor în domeniul energiei reprezintă o ameliorare considerabilă, mai ales decizia de a nu mai acorda împrumuturi pentru proiectele energetice bazate pe combustibili fosili după 2021, stabilind astfel un exemplu pentru alte bănci; evidențiază necesitatea de a se asigura că utilizarea unor surse de energie precum gazele naturale și finanțarea ulterioară a acestora este conformă cu obiectivul de a ajunge la neutralitatea climatică cel târziu până în 2050; constată că, la începutul lui 2022, va fi revizuită politica de acordare de împrumuturi în domeniul energiei și solicită ca această revizuire să alinieze această politică la taxonomia europeană a unei finanțări durabile;

25. salută focalizarea în viitor a BEI pe tranziția echitabilă; se așteaptă ca BEI să vină cu contribuții la mecanismul pentru o tranziție echitabilă, mai ales în cadrul viitorului său mecanism de împrumuturi pentru sectorul public și al operațiunilor sale aferente InvestEU;

26. constată că ponderea finanțării acordate în 2018 pentru drumuri, autostrăzi și transportul aerian a fost mai mare decât media din perioada 2014-2018, iar finanțarea pentru căile ferate a fost mai scăzută în 2018 decât media din 2014-2018; constată că, în 2018, pentru transportul aerian au fost acordate în total 725 de milioane EUR; așteaptă cu interes revizuirea de către BEI a politicii sale privind împrumuturile pentru sectorul transporturilor; solicită elaborarea unei noi politici de finanțare pentru transporturi, care să conducă la decarbonizarea sectorului transporturilor până în 2050;

27. invită Comisia să completeze cadrul privind investițiile sustenabile cu criterii destinate activităților economice cu un impact ecologic negativ semnificativ, care să poată fi aplicate de BEI; recunoaște eforturile BEI de a contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă;

28. solicită punerea în aplicare a unor noi politici în cadrul sectoarelor industriale mari emițătoare de dioxid de carbon în care activează BEI, cum ar fi sectoarele cimentului, petrochimic și siderurgic, în vederea concentrării asupra durabilității acestor sectoare și pentru a analiza cu atenție consecințele oricărei rezilieri a contractelor aflate în derulare, punând accentul pe promovarea unei economii circulare;

29. constată că problema schimbărilor climatice nu poate fi soluționată fără sprijin din partea industriei, o schimbare la scară largă nu poate fi realizată decât dacă este implicată industria și dacă se acordă stimulentele necesare pentru găsirea unor soluții inovatoare de combatere a schimbărilor climatice;

30. salută noua metodologie a BEI în materie de evaluare a amprentei de carbon și solicită aplicarea sistematică a acesteia, cu acordarea unei atenții speciale emisiilor indirecte (denumite „emisii de tip 3”); solicită ca proiectele să facă obiectul unei evaluări complete, care să nu fie redusă la o simplă analiză economică a emisiilor pe parcursul ciclului de viață;

31. invită BEI să analizeze posibile opțiuni de stabilire a unor cerințe mai stricte prin care să oblige clienții intermediari să-și divulge gradul de expunere la combustibilii fosili și subliniază că aceste noi cerințe nu ar trebui să fie un impediment în calea accesului IMM-urilor la finanțare;

32. salută adoptarea de către BEI a politicii de excludere și solicită ca acest instrument să fie utilizat în mod riguros pentru a bloca accesul la finanțarea BEI al clienților implicați în practici de corupție sau fraudă;

33.  este de părere că finanțarea BEI ar trebui să fie condiționată de obiective științifice și de angajamente ambițioase, pentru a pune capăt treptat susținerii pe care o acordă clienților a căror activitate generează emisii importante de GES, conform celor mai bune practici ale sectorului bancar comercial[9];

34. salută orientările privind energia hidroelectrică adoptate în 2018[10] și solicită extinderea cerințelor de transparență la toate proiectele de infrastructură;

 35. reamintește BEI că protecția biodiversității reprezintă un element-cheie al adaptării la schimbările climatice și că restabilirea ecosistemelor este singura tehnologie confirmată în materie de emisii negative; observă că toate proiectele BEI fac obiectul unei evaluări a riscurilor pentru biodiversitate și trebuie să respecte standardele băncii în materie de biodiversitate și îi solicită să își majoreze finanțarea pentru a atinge obiectivele UE din acest domeniu, îndeosebi obiectivul „zero defrișări nete” și obiectivele privind protecția zonelor maritime și de coastă;

36. constată că Fondul European de Investiții (FEI) este pe deplin integrat în toate măsurile BEI legate de climă;

Operațiunile BEI în afara UE

37. reiterează faptul că eradicarea sărăciei, mobilizarea resurselor interne și drepturile omului sunt teme centrale în arhitectura UE de finanțare a dezvoltării, cu o vizibilitate sporită a acțiunilor finanțate; consideră că punerea în aplicare a ODD ar trebui să reprezinte centrul de interes al UE în anii următori;

38. constată cu satisfacție capacitatea de adaptare rapidă a BEI la problemele internaționale; invită BEI să sprijine în continuare politicile externe ale UE și reacția în situații de urgență, cum ar fi inițiativa privind reziliența economică, ca parte a răspunsului european la provocarea reprezentată de migrația globală și de refugiați;

39. încurajează BEI, BERD, băncile multilaterale de dezvoltare și instituțiile financiare internaționale să depună în continuare eforturi pentru o cooperare operațională optimă în desfășurarea proiectelor, această cooperare interbancară mai strânsă fiind indispensabilă pentru optimizarea costurilor și sporirea sinergiilor cu o utilizare mai eficientă a resurselor;  

40. ia act de faptul că evaluarea intermediară a mandatului de acordare a împrumuturilor externe în 2018 conduce la o creștere a garanției în valoare de 5,3 miliarde EUR;

 

41. reamintește necesitatea de a alinia operațiunile BEI la obiectivele politicii externe a UE;

 42. observă că principiile privind drepturile omului sunt pe deplin integrate în principalele proceduri și standarde ale Băncii privind diligența necesară, inclusiv în evaluările ex ante; reamintește că BEI este supusă în mod direct obligațiilor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a UE și că clauzele contractuale cu clienții permit suspendarea contractelor în cazul încălcării drepturilor omului; salută revizuirea Declarației din 2009 privind principiile și standardele de mediu și sociale;

43. solicită BEI să ia în considerare contextul local atunci când investește în țări terțe; reamintește că investițiile în țările terțe ar trebui să vizeze și menținerea, pe termen lung, a unei creșteri economice durabile generate de sectorul privat, sprijinirea luptei împotriva schimbărilor climatice și reducerea sărăciei prin crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea accesului la resursele productive;

44. ia act de faptul că BEI a angajat specialiști în domeniul drepturilor omului, dar consideră că, pentru a înțelege mai bine contextul local, ar fi util ca BEI să angajeze mai mult personal local în țările partenere; solicită băncii să se asigure că aspectele legate de drepturile omului sunt integrate în procesul său decizional;

45. constată că, la nivel de proiect, Comisia și SEAE au un rol, întrucât sunt consultate cu privire la proiectele BEI în evaluare, înainte ca acestea să fie propuse directorilor BEI spre adoptare;

46. solicită BEI să rectifice aspectele constatate în evaluarea Comisiei cu privire la mandatul său de acordare a împrumuturilor externe, subliniind că „este dificil pentru serviciile Comisiei să obțină informații cu privire la performanțele BEI altfel decât prin intermediul părților interesate externe, dat fiind că raportarea cu privire la rezultatele efective este furnizată numai după finalizarea proiectului și că BEI nu are obligația de a semnala probleme legate de funcționarea proiectului.”; consideră drept foarte problematică concluzia Comisiei că „rezultatele și impactul real al intervenției UE rămân în mare măsură necunoscute”;

47. își reiterează interesul de a fi implicat și de a participa în discuțiile dintre Consiliu și BEI cu privire la posibila înființare a unei noi filiale a BEI, ca bancă a UE dedicată politicii de dezvoltare; invită BEI să acorde prioritate eradicării sărăciei, mobilizării resurselor interne și drepturilor omului în planurile sale de înființare a acestei filiale;

FEIS - funcționare și eficacitate

48. remarcă obiectivul-cheie cantitativ al Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) de a mobiliza investiții private și publice suplimentare în valoare de 500 miliarde EUR; constată că obiectivele măsurabile privind sustenabilitatea și impactul social ar trebui să fie incluse în viitoarele strategii de investiții;

49 ia act de faptul că, pentru execuția FEIS, BEI a recrutat 358 de angajați și 75 de persoane pentru Platforma europeană de consiliere în materie de investiții;

50. reamintește că FEIS are o structură de guvernanță distinctă față de cea a BEI, iar operațiunile sale de investiții se fac în două domenii tematice, și anume componenta pentru infrastructură și inovare gestionată de BEI și componenta pentru IMM-uri gestionată de FEI;

51. atrage din nou atenția că ideea principală a FEIS, care este finanțat de la bugetul UE spre deosebire de alte instrumente de finanțare ale BEI, este de a aduce o valoare adăugată prin identificarea acelor sectoare inovatoare și orientate către viitor și a proiectelor cu risc mai ridicat;

52. subliniază importanța criteriilor de adiționalitate, care presupun necesitatea de a sprijini operațiuni care sunt eligibile pentru sprijinul din FEIS doar atunci când vizează remedierea unor disfuncționalități ale pieței sau a unor insuficiențe în materie de investiții clar identificate și care nu ar fi putut fi desfășurate în aceeași măsură sau în același interval de timp fără sprijinul FEIS;

53. observă cu îngrijorare de observațiile Curții potrivit cărora estimarea raportată a investițiilor mobilizate nu ține seama de faptul că unele operațiuni FEIS au înlocuit alte operațiuni ale BEI și instrumente financiare ale UE și nici de faptul că o parte din sprijinul FEIS a fost alocat unor proiecte care ar fi putut fi finanțate din alte surse de finanțare publică sau privată în condiții diferite;

54. reiterează apelul său pentru o prezentare generală obiectivă a adiționalității, a impactului economic, social și de mediu și a valorii adăugate reale a proiectelor FEIS, precum și a coerenței lor cu politicile Uniunii sau cu alte operațiuni ale BEI, pentru ca acestea să devină principiale, nu să survină doar ca reacție la cererea pieței, astfel cum se subliniază în Raportul special al CCE[11] din ianuarie 2019;

 55. constată că operațiunile FEIS au fost eligibile pentru finanțare din surse publice europene și naționale, pe lângă investițiile private; remarcă importanța evitării rentabilității reduse a resurselor financiare utilizate și al eventualei pierderi inutile; subliniază necesitatea de a garanta adiționalitatea;

56. consideră că ar trebui evitate orice suprapunere de investiții și orice astfel de pierderi inutile, care ar conduce la rezultate nefiabile și nediferențiate prin investiții paralele;

57. solicită o mai bună sinergie între FEIS, băncile naționale de promovare (BNP) și platformele de investiții, pentru a îmbunătăți eficacitatea globală a FEIS;

58. consideră că este extrem de important ca lecțiile învățate din FEIS 1.0 și FEIS 2.0, în special în ceea ce privește adiționalitatea, sustenabilitatea și transparența, să fie luate în considerare în mod corespunzător în planificarea inițială, în aplicare și în raportarea rezultatelor obținute de programul InvestEU;

Guvernanța, transparența și responsabilitatea BEI

59. reiterează importanța eticii, integrității, transparenței și responsabilității BEI și FEI în toate operațiunile;

60. remarcă faptul că Comisia emite un aviz cu privire la toate operațiunile de finanțare din cadrul procedurii prevăzute la articolul 19 din Statutul BEI; invită Comisia să prezinte aceste avize în momentul emiterii;

Optimizarea cadrului BEI de guvernanță și control al întreprinderilor

61. recomandă ca banca să își adapteze metodologia și controalele de calitate aferente în entitățile bancare pentru a trata în mod adecvat riscurile de conformitate și să sprijine integrarea deplină a principiului unui buget în funcție de rezultate în metodologia BEI și a Grupului BEI;

62. solicită ca, împreună cu Comisia Europeană, să se realizeze o evaluare și un raport privind riscurile și sistemele de control asociate cu finanțarea mixtă, având în vedere impactul activităților de finanțare mixtă nu doar în materie de supraveghere, ci și în privința opțiunilor de guvernanță;

63. constată că, în 2018, modelul economic al băncii a continuat să evolueze și să se diversifice ca urmare a creșterii activităților FEIS, care sunt mai complexe, și ca urmare a tranzacțiilor de dimensiuni mai mici și cu un profil de risc mai ridicat;

64. constată că Consiliul de administrație a prezentat mai multe modificări organizatorice și de guvernanță în iulie 2018 și a aprobat o foaie de parcurs privind punerea în aplicare în decembrie 2018 a următoarelor:

i)  o propunere de modificare a Statutului BEI pentru a crește numărul de membri supleanți în Consiliul de administrație și pentru a introduce votul cu majoritate calificată în anumite aspecte de guvernanță; 

  ii) consolidarea controlului intern al băncii și a procedurilor de management al riscurilor,  în special prin crearea unei funcții de risc la nivelul Grupului, exercitată de către un director responsabil cu managementul riscurilor la nivelul Grupului;

65. consideră, în ceea ce privește revizuirea responsabilităților organismelor de guvernanță ale BEI, că membrii Comitetului de direcție ar trebui să evite, în orice circumstanțe, eventualele conflicte de interese;

66. regretă lipsa persistentă a diversității și a echilibrului de gen în conducerea de nivel superior și în structurile de conducere ale Grupului BEI; solicită BEI să trateze cu prioritate această problemă;

67.  invită BEI să pună în aplicare pe deplin recomandările formulate în raportul anual al Comitetului de audit al BEI pentru anul 2018[12], și anume:

- revizuirea Codului de conduită al Comitetului de direcție și al Consiliului de administrație;

- banca trebuie să asigure un nivel adecvat și suficient de personal de control, iar eventualele lacune în recrutarea de astfel de personal trebuie soluționate de urgență;

- Comitetul de direcție va elabora o foaie de parcurs, prevăzând etapele, resursele și calendarul punerii în aplicare a recomandărilor, subliniind faptul că, în trecut, punerea în practică a recomandărilor Comitetului de audit a fost prea lentă;

Către o instituție mai transparentă și mai responsabilă, cu mecanisme consolidate de combatere a fraudei și corupției

68. ia act de faptul că, de-a lungul anilor, BEI a introdus mecanisme interne și structuri de guvernanță pentru a reduce riscurile de fraudă și corupție; banca s-a angajat totodată în mod public să ducă o politică de „toleranță zero față de fraudă și corupție”;

69.  invită BEI să publice pe site-ul său de internet, în ceea ce privește clienții săi, informații privind beneficiarii reali, pentru a spori vizibilitatea operațiunilor sale și a contribui la prevenirea cazurilor de corupție și a conflictelor de interese;

70.  solicită BEI să condiționeze acordarea de împrumuturi directe și indirecte de publicarea datelor fiscale și contabile, pentru fiecare țară în parte, precum și de publicarea datelor privind proprietatea efectivă în ceea ce privește beneficiarii și intermediarii financiari implicați în operațiunile de finanțare;

71. ia act de raportul organizației Counter Balance în care se conchide că „BEI nu reușește încă să combată frauda și corupția, parțial din cauza deficiențelor mecanismelor sale interne și parțial din cauza cadrului nesatisfăcător de guvernanță în care își desfășoară activitățile, dublat de lipsa unui control extern adecvat al activităților sale, inclusiv de către OLAF”, precum și de răspunsurile la acest raport ale BEI și OLAF; invită BEI să ia măsurile necesare pentru a soluționa deficiențele restante; invită Comisia să prezinte o propunere prin care să se asigure că BEI respectă obligația de diligență la nivel cel puțin echivalent cu Directiva UE privind combaterea spălării banilor;

72. invită BEI să coopereze pe deplin cu OLAF și Parchetul European și totodată invită Parchetul European să investigheze în mod proactiv cazurile implicând BEI prin anchetarea și urmărirea penală a autorilor infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE;

73. își reiterează apelul adresat BEI de a permite controlul exercitat de alte instituții ale UE, printre care și Parlamentul, și de a permite Curții de Conturi Europene să exercite drepturi depline de audit asupra operațiunilor BEI;

74. reamintește că participarea publică la procesul de elaborare a politicilor BEI reprezintă o modalitate de îmbunătățire a responsabilității, mai ales implicarea comunităților locale și a cetățenilor afectați de operațiunile BEI;

75. reamintește că transparența în implementarea politicilor UE, pe lângă faptul că duce la consolidarea în general a conștiinciozității și răspunderii corporative, oferind o imagine de ansamblu clară asupra tipului de intermediari financiari și de beneficiari finali, contribuie și la îmbunătățirea eficienței și sustenabilității proiectelor de asistență finanțate; invită BEI să țină seama de aceste aspecte în revizuirea planificată a politicii sale de transparență în 2020;

76. sprijină, prin urmare, divulgarea unor informații clare privind modul în care este pusă în aplicare strategia BEI și privind sustenabilitatea sau impactul climatic al produselor și portofoliilor sale;

77. se așteaptă ca politica BEI în ceea ce privește protecția avertizorilor de integritate să fie ambițioasă și să prevadă standarde ridicate; îndeamnă BEI să includă în revizuirea respectivă atât avertizorii interni, cât și pe cei externi, precum și să stabilească proceduri, termene și orientări clare și bine definite, cu scopul de a oferi avertizorilor o îndrumare cât mai eficientă și de a-i proteja de orice eventuale represalii;

78. regretă că mecanismele de tratare a plângerilor nu au fost suficient consolidate la sfârșitul anului 2018 și consideră că ar trebui îmbunătățit accesul la un mecanism de plângeri eficace și independent, inclusiv dreptul la reparații; constată că, în 2019, BEI a instituit un nou sistem special de tratare a plângerilor legate de atribuirea proiectelor, pentru a asigura o gestionare mai eficace și independentă a reclamațiilor aferente;

79. salută eforturile BEI de a publica noi documente privind politicile climatice, tablourile de bord ale proiectelor FEIS sau rapoartele de finalizare a proiectelor pentru operațiunile finalizate în afara UE; consideră că BEI ar trebui să publice, în cea mai mare măsură posibilă, și procesele-verbale ale reuniunilor Consiliului guvernatorilor, procesele-verbale și ordinile de zi ale reuniunilor Comitetului de direcție, fișele 3PA și REM, avizele Comisiei privind proiectele și rapoartele de monitorizare a proiectelor; înțelege totuși că, în ceea ce privește transparența documentelor, se aplică anumite limite cu scopul de a asigura protecția informațiilor confidențiale furnizate de clienții BEI și de partenerii de proiect;

80. ia act de intrarea în vigoare a noii politici de excludere a BEI în 2018, inclusiv procedurile de excludere a entităților și a persoanelor fizice cu activități, respectiv conduită neconforme, această politică punând efectiv în aplicare dispozițiile și interdicțiile prevăzute de politica antifraudă a BEI;

81. așteaptă rezultatele examinării lansate în 2018 a politicilor antifraudă ale BEI/FEI și sprijină o abordare mai strictă a politicii de toleranță zero față de fraudă și corupție și alte forme de comportament interzis; invită BEI să își intensifice în viitor colaborarea cu OLAF și cu EPPO și să raporteze autorităților competente toate cazurile potențiale de fraudă; este de părere că EPPO ar trebui să dispună, în viitor, de mandatul de urmărire a activității infracționale care vizează fondurile BEI din statele membre ale UE care fac parte din EPPO;

82. constată că BEI publică pe site-ul său detalii referitoare la clienții săi pentru fiecare operațiune; invită BEI să publice, de asemenea, informațiile necesare cu privire la beneficiarii reali; salută politica actuală a BEI de protejare a avertizorilor de integritate;

83. constată o creștere a numărului de sesizări în 2018 - 184 de acuzații noi (față de 149 în 2017), din care 68 % au provenit din surse interne și 31 % din surse externe; ia act de faptul că acestea vizează acte de fraudă, corupție, utilizare necorespunzătoare a numelui BEI/FEI și coluziune; constată că, din totalul sesizărilor privind Grupul BEI, 69 % au fost făcute către OLAF;

84. ia act de acordul încheiat între BEI și Volkswagen, care are ca urmare excluderea Volkswagen de la participarea la orice proiect al BEI timp de 18 luni și angajamentul Volkswagen de a contribui la inițiativa privind durabilitatea, inclusiv protecția mediului;

85. sprijină o politică de impozitare responsabilă în cadrul BEI prin introducerea unei clauze de integritate în contractele Grupului BEI, introducerea obligației de diligență aprofundată pentru jurisdicțiile neconforme, cu identificarea clară a contrapărților și a locației geografice; salută adoptarea, în martie 2019, a unei politici privind jurisdicțiile neconforme și solicită punerea în aplicare rapidă și prezentarea unor rapoarte periodice către Parlament referitoare la punerea în aplicare a politicii;

86. consideră că se impune cu strictețe respectarea celor mai înalte standarde de integritate, și anume standardele AMF-CFT promovate de UE, Grupul de Acțiune Financiară Internațională, precum și principiile bunei guvernanțe fiscale promovate de OCDE, de Grupul celor douăzeci și de UE pentru a îmbunătăți lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului;

87. recunoaște activitatea de pionierat a BEI la nivelul UE în emiterea unui raport privind sustenabilitatea; invită BEI să își dezvolte în continuare raportul privind sustenabilitatea prin includerea de rezultate, utilizând indicatori bine definiți, specifici, ușor de măsurat și de comparat;

88. salută prima emitere de către auditorul extern al BEI a unui raport de asigurare limitat cu privire la un eșantion de situații financiare, date și indicatori din raportul său privind sustenabilitatea din 2018;

89. solicită o mai bună monitorizare externă a activității BEI de către Curtea de Conturi, dispozițiile actuale ale acordului tripartit semnat în 2016 și care reglementează cooperarea dintre Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană și Curtea de Conturi Europeană trebuind reanalizate în profunzime pentru viitorul acord tripartit, care va fi dezbătut în septembrie 2020;

 

90. își reiterează totuși solicitarea privind raportul anual al BEI și solicită băncii să prezinte un raport anual de activitate mai cuprinzător, detaliat și armonizat și să îmbunătățească semnificativ prezentarea informațiilor prin defalcări detaliate și fiabile ale investițiilor aprobate, semnate și plătite pentru un anumit an și ale surselor de finanțare utilizate (resurse proprii, FEIS, programe UE gestionate la nivel central etc.), precum și informații cu privire la beneficiari (state membre, sectorul public sau privat, intermediari sau beneficiari direcți), sectoare sprijinite și rezultatele evaluărilor ex-post;

91. invită Comisia pentru control bugetar să organizeze un atelier anual/o audiere anuală dedicat(ă) controlului activităților și operațiunilor BEI, care să furnizeze Parlamentului informații suplimentare relevante pentru a-i sprijini activitatea în materie de control al BEI și al operațiunilor sale;

Acțiuni întreprinse în urma recomandărilor Parlamentului

92. solicită BEI să raporteze în continuare cu privire la situația actuală și la stadiul recomandărilor anterioare formulate de Parlament în rezoluțiile sale anuale, în special în ceea ce privește:

a) impactul economic, social și de mediu al strategiei sale de investiții;

b) adaptările legate de prevenirea conflictelor de interese, în special atunci când membrii participă la acordarea de împrumuturi;

c) transparența după întocmirea rapoartelor de diligență în materie de integritate a clienților pentru a preveni practicile de evitare a obligațiilor fiscale, a fraudei și a corupției;

93. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei și solicită Consiliului și Consiliului de administrație al BEI să organizeze o dezbatere cu privire la pozițiile Parlamentului prezentate mai sus.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

28.5.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Olivier Chastel, Caterina Chinnici, Lefteris Christoforou, Corina Crețu, Ryszard Czarnecki, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, José Manuel Fernandes, Luke Ming Flanagan, Isabel García Muñoz, Cristian Ghinea, Monika Hohlmeier, Jean-François Jalkh, Pierre Karleskind, Joachim Kuhs, Claudiu Manda, Younous Omarjee, Tsvetelina Penkova, Markus Pieper, Sabrina Pignedoli, Petri Sarvamaa, Angelika Winzig, Lara Wolters

Membri supleanți prezenți la votul final

Bas Eickhout, Jeroen Lenaers, Mikuláš Peksa, Viola Von Cramon-Taubadel

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

23

+

EPP

Lefteris Christoforou,Tamás Deutsch, José Manuel Fernandes, Monika Hohlmeier; Petri Sarvamaa,,Angelika Winzig, Jeroen Lenaers

S&D

Caterina Chinnici, Corina Crețu, Isabel García Muñoz, Claudiu Manda, Tsvetelina Penkova, Lara Wolters

RENEW

Olivier Chastel, Martina Dlabajová, Cristian Ghinea, Pierre Karleskind

VERTS/ALE

Bas Eickhout, Mikuláš Peksa, Viola Von Cramon-Taubadel,

ECR

Ryszard Czarnecki

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan, Younous Omarjee

 

0

-

 

 

 

 

 

4

0

EPP

Markus Pieper

ID

Jean-François Jalkh, Joachim Kuhs

NI

Sabrina Pignedoli

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

Ultima actualizare: 2 iulie 2020
Aviz juridic - Politica de confidențialitate