Procedură : 2020/0802(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0126/2020

Texte depuse :

A9-0126/2020

Dezbateri :

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0178

<Date>{29/06/2020}29.6.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0126/2020</NoDocSe>
PDF 232kWORD 72k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>privind propunerea de numire a Helgăi Berger ca membră a Curții de Conturi</Titre>

<DocRef>(C9-0129/2020 – 2020/0802(NLE))</DocRef>


<Commission>{CONT}Comisia pentru control bugetar</Commission>

Raportor: <Depute>Mikuláš Peksa</Depute>

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI HELGA BERGER
 ANEXA 2: RĂSPUNSURILE HELGĂI BERGER LA ÎNTREBĂRILE DIN CHESTIONAR
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a Helgăi Berger ca membră a Curții de Conturi

(C9-0129/2020 – 2020/0802(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9-0129/2020),

 având în vedere articolul 129 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0126/2020),

A. întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatei propuse, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B. întrucât, în cadrul reuniunii sale din 25 iunie 2020, Comisia pentru control bugetar a audiat candidata propusă de Consiliu ca membră a Curții de Conturi;

1. emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a Helgăi Berger ca membră a Curții de Conturi;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

 


 

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI HELGA BERGER

 

Competențe de bază

 

- numeroși ani de experiență în domeniul auditului

- o bogată experiență de management în administrația publică și în finanțele publice

- experiență profesională în calitate de judecătoare

- experiență profesională în politică și comunicare

- membră în consilii de supraveghere și comisii

- hotărâtă, comunicativă, mobilă, fiabilă

- domeniile mele de interes - independență, transparență, eficiență, eficacitate și randament

 

 

Experiența profesională

 

Ministerul de finanțe federal al Austriei

 

- Directoare generală pentru buget și finanțe publice  din ianuarie 2016 

Direcția are responsabilitate generală pentru bugetul federal al Austriei și are ca obiectiv consolidarea durabilă a finanțelor publice.

 

Curtea de Conturi a Austriei:

 

- Directoare generală pentru management și administrație octombrie 2010 - decembrie 2015

 

- Directoare generală departamentul de audit 5 (Statul federal, provincii, municipalități)                   iulie 2010 - septembrie 2010

 

- Directoare generală adjunctă departamentul de audit 5 (Statul federal, provincii,

municipalități)  martie 2008 - iunie 2010

 

- Șefă de unitate Comunicare/Relația cu parlamentele

Purtătoare de cuvânt a Curții de Conturi a Austriei  octombrie 2006 - iunie 2010


 

 

Ministerul de justiție federal al Austriei:

 

Numire ca judecătoare la Tribunalul Regional din Viena  iulie 2006

Candidată pentru funcția de judecător  aprilie 2003 - iunie 2006

 

Ministerul federal al administrației publice și sportului, Austria:

Șefă de cabinet a vicecancelarului Austriei

Atribuții speciale: reformă administrativă, funcționari publici septembrie 2000 - martie 2003

 

 

Guvernul regional din Kärnten, Austria:

 

Șefă adjunctă de cabinet a guvernatorului  aprilie 1999 - iulie 2000

 

 

Parlamentul European:

 

Asistentă de deputat  noiembrie 1996 - aprilie 1999

 

 

 

Studii/diplome

 

 

Universitatea din Graz

Licențiată în drept  1991-1996

 

 

 

Universitatea din Graz

Programul pentru exporturi și activități comerciale internaționale  1995 - 1996

 

 

Programul Alpbach

Școala de vară pentru integrare europeană  Vara 1997

 

 

Universitatea de stat din San Diego

Programul de microeconomie  iulie 1998


 

Funcții neexecutive

 

ÎN PREZENT

 

Președintă a Consiliul de supraveghere

Österreichische Bundesfinanzierungsagentur (Trezoreria austriacă)

 

Membră în Consiliul de supraveghere

AWS - Austria Wirtschaftsservice GmbH (Banca austriacă de promovare)

 

 

Membră în Consiliul de supraveghere

Justizbetreuungsagentur (Agenția pentru sprijin judiciar)

 

Comisar de stat

Oberösterreichische Landesbank

 

Comisar de stat adjunct

Pensionsversicherungsanstalt (Societatea de asigurări de pensii)

 

 

ÎN TRECUT

 

Președinta consiliilor de etică

Curtea de Conturi a Austriei

 

Președintă

Agenția națională antidoping - Comisia independentă de arbitrare

 

Membră în Consiliul de supraveghere

BIG Bundesimmobiliengesellschaft (Agenția federală imobiliară)

 


 

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE HELGĂI BERGER LA ÎNTREBĂRILE DIN CHESTIONAR

Experiență profesională

1. Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, în planificare bugetară, în execuția sau gestiunea bugetară sau în controlul sau auditul bugetar.

Beneficiez de o experiență profesională bogată în ceea ce privește planificarea, gestionarea și auditarea finanțelor publice:

(1) Planificare bugetară: În calitate de directoare generală pentru buget și finanțe publice în cadrul Ministerului federal de finanțe al Austriei sunt responsabilă pentru planificarea și execuția bugetului federal al Austriei - aproximativ 80 de miliarde EUR. Sfera responsabilităților mele se extinde la gestionarea relațiilor financiare federale cu provinciile și municipalitățile, reprezentarea intereselor financiare ale Austriei la nivelul UE, precum și gestionarea fluxurilor financiare dintre bugetul UE și bugetul federal al Austriei.

(2) Gestiunea planificării bugetare: În fosta mea funcție de directoare generală pentru management și administrație la Curtea de Conturi a Austriei, am fost responsabilă de gestionarea bugetului Curții de Conturi din Austria și de execuția bugetului INTOSAI. Pe lângă responsabilitatea globală pentru bugetul austriac, în calitatea mea actuală sunt responsabilă cu execuția a patru capitole bugetare specifice: pensiile funcționarilor publici de la nivel federal; egalizare financiară; gestiunea trezoreriei; operațiuni swap pe finanțare și swapuri valutare încrucișate.

(3) Control bugetar: În deceniul petrecut în calitate de auditoare publică la Curtea de Conturi a Austriei am lucrat în mai multe domenii și am dobândit cunoștințe aprofundate privind controlul finanțelor publice.

 

Cu peste 20 ani de experiență profesională în planificarea, executarea și controlul finanțelor publice, am țintit întotdeauna respectarea celor mai înalte standarde de calitate, de obiectivitate și de factualitate. Desemnarea mea unanimă ca reprezentantă a Austriei în cadrul Curții de Conturi Europene, susținută de toate partidele reprezentate în parlamentul austriac, este o dovadă a expertizei și a calificărilor mele în acest domeniu.

Permiteți-mi să detaliez cele mai sus: 

(1) În calitate de directoare generală pentru buget și finanțe publice în cadrul Ministerului de finanțe al Austriei începând cu 2016, am fost îndeaproape implicată în planificarea și aplicarea politicii bugetare în Austria. În sfera mea de competență intră și planificarea bugetului federal al Austriei pe termen mediu, dar și anual. În ceea ce privește politica bugetară, obiectivul unui buget durabil impune o gestiune bugetară prudentă, asigurând în același timp că guvernul își poate îndeplini obiectivele de politică. Planificarea bugetului se bazează pe analize detaliate și pe modelare de scenarii, având la bază previziuni economice independente și diverse cerințe suplimentare furnizate de ministere. Sunt necesare inclusiv contrapropuneri detaliate pentru realizarea obiectivelor bugetare. Conform reglementărilor europene din Pactul de stabilitate și de creștere și folosind așa-numita „frână a datoriei publice”, am reușit în ultimii ani să inițiem o inversare a trendului în politica bugetară și să realizăm o consolidare clară fără a emite datorie publică suplimentară, iar acum Austria culege roadele pe piața financiară internațională și își permite, totodată, să inițieze programe auxiliare pe timpul pandemiei de COVID-19.

Personalul activ în execuția bugetară are în principiu nevoie de o autorizare specială din partea Ministerului de finanțe. Realizarea acestor sarcini necesită din partea personalului din directorat o atitudine extrem de conștiincioasă, dat fiind că orice solicitări de fonduri de la buget pentru noi proiecte trebuie analizate prin prisma valorii lor adăugate relativ la implicațiile bugetare. Unicul mod de a respecta calendarul bugetar și de a asigura utilizarea optimă a banului public este respectarea unui raționament judicios. Iată ce am reușit în ultimii ani, după cum o ilustrează și datele bugetare ale Austriei.

În mandatul meu intră și negocierile bugetare anuale cu UE și aspectele financiare ale negocierilor în curs privind CFM (cadrul financiar multianual). Aici intră dosare precum resursele proprii ale UE, reforma sa bugetară, procedura anuală de descărcare bugetară pe baza rapoartelor Curții de Conturi Europene.

Unul dintre factorii principali în activitatea mea din direcția pentru buget o reprezintă realizarea reformei bugetare. Aceasta a permis Austriei să pună bazele unei gestiuni bugetare moderne. Transparența fiscală s-a ameliorat semnificativ, introducerea bugetării pe baze actuariale a îmbunătățit vizibil calitatea raportării financiare, planificarea pe termen mediu a permis creșterea notabilă a fiabilității în acest domeniu, iar flexibilitatea instrumentelor bugetare a cunoscut o accentuare. Reforma fiscală a adus și evaluări de impact obligatorii și orientate pe performanțe ale propunerilor legislative și ale altor proiecte, efectele acestora din urmă fiind evaluate sistematic în termeni concreți (egalitatea, perspectiva financiară, economică, socială, de mediu ș.a.), și a devenit deja un exemplu de bune practici la nivel internațional pentru gestiunea orientată pe rezultate. Între timp, reforma a făcut obiectul unei revizuiri atente, iar rezultatele acesteia sunt în prezent prelucrate sub supravegherea mea.

 (2) În cadrul Curții de Conturi a Austriei am fost responsabilă cu planificarea, specificarea și execuția bugetară dintr-o poziție diferită, respectiv ca directoare generală pentru gestiune și administrație, deci responsabilă pentru execuția bugetului instituției. Pe de o parte, administrarea bugetului unei curți de conturi presupune o abordare excepțional de atentă și de conștiincioasă a banilor publici, dat fiind că o astfel de instituție servește de model. Pe de altă parte, înseamnă și suficientă luciditate pentru a oferi instituției resursele bugetare necesare pentru îndeplinirea responsabilităților sale de audit într-un mod adaptat evoluțiilor din viitor. Pe lângă buget, responsabilitățile mele includeau și domenii administrative tipice (resurse umane, infrastructură, TI, planificare și dezvoltare, comunicări, legătura cu alte instituții, secretariatul general INTOSAI).

În contextul unei scăderi a resurselor, un aspect foarte important l-a constituit reducerea anumitor parametri bugetari, dar cu păstrarea capacităților operaționale. Acest lucru a fost posibil doar cu optimizarea proceselor, ceea ce ne-a permis identificarea potențialului de economii. În cursul diverselor negocieri am insistat cu succes pe resursele bugetare și umane necesare. În calitate de superior ierarhic al direcției generale responsabile, rolul meu a fost unul decisiv.

Curtea de Conturi a Austriei este și sediul Secretariatului general al INTOSAI. Ca reprezentantă pentru afaceri financiare a Secretarului general, am fost responsabilă de execuția bugetului INTOSAI, constituit în principal din contribuțiile membrilor, reprezentând totodată interesele financiare ale acestei instituții.

Patru dintre cele 35 de capitole bugetare ale bugetului federal (Pensii - funcționari publici la nivel federal; egalizare financiară; gestiunea trezoreriei; operațiuni swap pe finanțare și swapuri valutare încrucișate) intră în mandatul direct al direcției pentru buget. Suntem responsabili cu planificarea, administrarea orientată pe rezultate, execuția și situațiile financiare aferente acestor capitole. Funcția de gestionar bugetar în aceste diferite contexte are valențe utile și îmi permite perspective variate, inclusiv în ceea ce privește execuția bugetară.

Am dobândit o experiență valoroasă în gestiunea fondurilor publice și ocupând diferite posturi în consiliile administrative și de supraveghere ale altor instituții. Aceasta mai ales ca președintă a Consiliului de supraveghere al Trezoreriei austriece, responsabilă cu accesarea instrumentelor de datorie, gestiunea datoriei publice și a trezoreriei federale, sau ca membră a societății de promovare AWS, ambele experiențe oferindu-mi inputuri valoroase din perspective diferite.

Toate aceste responsabilități variate în gestiune bugetară mă ajută în capacitatea actuală de responsabilă în domeniul bugetar, permițându-mi să înțeleg problemele cu care se confruntă celelalte părți și să încerc găsirea unor soluții constructive comune prin metode colaborative.

(3) În cursul celor aproape zece ani petrecuți la Curtea de Conturi a Austriei am avut ocazia să dobândesc o bogată experiență ca auditor public, atât la nivel național, cât și internațional. Ea stă la baza performanțelor mele zilnice în Ministerul de finanțe federal și îmi permite să optimizez executarea fondurilor publice.

Ca parte a muncii mele, am fost responsabilă și cu comandarea unor audituri, supraveghind astfel punctele esențiale ale acestora referitor la conținut, la procesul de audit și la resursele folosite. M-am asigurat întotdeauna că echipa de audit se pregătea pentru activitate în mod bine țintit, că obiectivul auditului era definit în mod concret și conform cu specificațiile din planul de audit, respectiv că proiectul era realizat conform planului (calendar și resurse). În îndeplinirea responsabilităților mele, am acordat o atenție specială calității conținutului în constatările și recomandările procesului de audit. Rapoartele de audit realizate în timpul mandatului meu servesc drept dovadă pentru această abordare.

Pe lângă aceasta, am jucat un rol important în procesul de asigurare a calității celor 100 de rapoarte publicate anual de Curtea de Conturi. În acest rol, am avut ocazia de a mă familiariza îndeaproape cu diferite domenii ale administrației publice și controlului, precum și de a urma diferite abordări în materie de audit și rezultatele acestora. Desigur, acest lucru presupune și obligația de a cunoaște îndeaproape rezultatele și recomandările proceselor de audit publicate și de a le putea explica și interpreta atunci când se solicită. Astfel, am cunoscut în mod aprofundat activitățile de control executate de toate cele cinci direcții ale Curții de Conturi austriece în doar câțiva ani, ceea ce mi-a permis să îmi lărgesc aria de expertiză în domeniul administrației publice. În plus, am fost responsabilă cu pregătirea rapoartelor pentru dezbateri publice și parlamentare.

Implicarea mea s-a dovedit decisivă în procesul strategic (inițiat în 2005) de repoziționare a Curții de Conturi Austriece, participând la elaborarea obiectivelor și a strategiei acestui proces, precum și la noua procedură de planificare a programelor. Importante proiecte de reformă în activitatea Curții de Conturi au intrat în mandatul meu de directoare generală, cum ar fi instrumentele de măsurare a impactului activității Curții de Conturi (proceduri investigative, de control) și de orientare a rezultatelor. În domeniul informatic am realizat numeroase proiecte de îmbunătățire a performanței departamentelor de audit și am introdus prelucrarea prin internet a unor sarcini speciale, în conformitate cu legea privind partidele politice și legea privind transparența mass-media. Nu în ultimul rând, am fost responsabilă pentru trei publicații ale Curții în ceea ce privește aspecte de reformă administrativă.

 

2. Care sunt cele mai importante realizări din cariera dvs. profesională?

Fondurile publice provin din activitatea desfășurată de contribuabili și, în calitate de administrator public, doresc să le tratez în mod cât mai conștiincios. În acest scop, am impulsionat întotdeauna reformele care vizează o mai bună utilizare a resurselor, ținând seama de eficacitatea și eficiența modului în care sunt utilizate fondurile bugetare și contribuind la consolidarea finanțelor publice în Austria printr-o execuție bugetară riguroasă.

În conformitate cu această abordare, aș considera, de asemenea, contribuțiile mele la reformele administrative printre cele mai importante realizări până în prezent:

 Coordonarea și finalizarea cu succes a proiectelor de reformă administrativă în calitate de Șef de cabinet al Vicecancelarului și Ministrului Federal al Funcției Publice și Sportului din Austria (Comisia pentru reforma administrativă, Legea privind reforma administrativă din 2001, reforme structurale în ministere, introducerea unui sistem de control al personalului la nivel de stat și o nouă abordare de gestionare a ocupării posturilor)

 Poziționarea Curții de Conturi austriece ca factor central al reformei în Austria, în sensul în care am fost responsabilă de trei publicații ale Curții de Conturi cu privire la chestiunea reformelor administrative, am elaborat numeroase contribuții pentru organisme cum ar fi Comisia pentru reforma administrativă și Comisia pentru dereglementare, și, ulterior, am jucat un rol esențial în modelarea percepției publice a Curții ca un catalizator pentru reformă.

 Egalizarea financiară în Austria în 2016 („Finanzausgleich”), prin care s-a dat undă verde pentru o schimbare sistemică fundamentală a modului de repartizare a sarcinilor în cadrul sistemului federal; procesul de plăți pentru egalizare financiară a devenit mai transparent, mai raționalizat și mai simplu.

 Evaluarea cuprinzătoare a reformei legii bugetare, în colaborare cu OCDE, FMI și universitățile austriece, cu scopul de a extinde reglementările actuale.

 Înființarea unui departament pentru examinarea cheltuielilor și promovarea acestei chestiuni în cadrul Ministerului Federal al Finanțelor, cu un accent clar pe eficacitatea și eficiența utilizării fondurilor bugetare.

Abordarea cu succes a consolidării bugetare și cifrele bugetare corespunzătoare bune din ultimii ani, cuplate cu o poziționare puternică a Austriei pe piața financiară internațională, reprezintă, de asemenea, unul dintre cele mai mari succese ale mele. Am reușit să inversăm tendința politicii fiscale și să realizăm o consolidare clară fără a angaja noi datorii. Menținerea bugetului pe linia de plutire este posibilă numai prin intermediul unor lucrări laborioase și al unor argumente solide. Dezvoltarea strategică a muncii în cadrul direcției a permis personalului meu excepțional să aducă o contribuție esențială. Pentru mine, cifrele bune din buget și dezvoltarea strategică a direcției mele se numără printre cele mai mari realizări până în prezent.

Dezvoltarea personală și profesională a personalului, precum și integrarea și formarea cu succes a tinerilor angajați și a viitorilor manageri care fac parte din sfera mea de responsabilitate sunt foarte importante pentru mine personal și aș considera, de asemenea, evoluția profesională a acestora drept una dintre principalele mele povești de succes.

Vorbind despre propriile mele valori, independența și imparțialitatea ocupă primele locuri. Având în vedere că aceste calități sunt extrem de importante pentru mine, una dintre cele mai mari realizări pe care le-am obținut este, de asemenea, dobândirea titlului de judecător.

În cele din urmă, faptul că Curtea de Conturi din Austria a ocupat primul loc în ceea ce este cunoscut drept „Indicele de încredere” austriac („Vertrauensindex”) în martie 2012 este o confirmare importantă a faptului că publicul recunoaște activitatea Curții ca instituție independentă și, prin urmare, aceasta este, de asemenea, o dovadă a realizărilor mele în cadrul direcției strategice și de comunicare a Curții de Conturi austriece.

 

3. Ce experiență profesională aveți în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale, multiculturale și multilingve situate în afara țării dvs. de origine?

În viața mea profesională, am avut frecvent responsabilități internaționale extinse, care mi-au permis să acumulez o experiență profesională considerabilă atât în cadrul, cât și în relațiile cu instituțiile internaționale și multilingve.

Încă de la începutul carierei, am dobândit experiență în Parlamentul European, în cadrul căruia activitatea mea mi-a oferit o perspectivă asupra procedurilor și modalităților de lucru ale Parlamentului. Ca asistentă a unui deputat în Parlamentul European, am acordat sprijin comisiilor pentru afaceri juridice, pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și pentru afaceri instituționale. În această perioadă, am văzut căderea Comisiei Santer, am lucrat la Tratatul de la Amsterdam, și am participat la pregătirile pentru introducerea monedei unice. Această experiență și cunoștințele de bază care pot fi dobândite doar printr-o activitate de mulți ani în cadrul unei instituții s-au dovedit a fi esențiale în diferitele etape ale vieții mele profesionale și mi-au oferit un avantaj decisiv, și anume o înțelegere a modului în care funcționează instituțiile europene.

Așa cum am menționat anterior, responsabilitățile mele în cadrul Ministerului Federal al Finanțelor din Austria includ reprezentarea intereselor financiare ale Austriei la nivelul UE, precum și responsabilitatea pentru finanțarea fluxurilor dintre bugetul UE și bugetul federal al Austriei. Am fost deosebit de implicată în acest context în negocierile privind bugetul european, inclusiv în procedurile de conciliere, în ECOFIN/Buget și, prin intermediul comisiei bugetare și al directivelor naționale necesare, inclusiv în execuția bugetului UE pe parcursul întregului an (în special bugetele rectificative) și în procedura anuală de descărcare de gestiune. Aceste agende au fost deosebit de dificile atunci când Austria a deținut Președinția UE în 2018. De asemenea, sunt relevante aici, desigur, aspectele financiare ale negocierilor în curs privind CFM, care intră în sfera mea de competență.

În cadrul activității mele desfășurate la Curtea de Conturi din Austria, am dobândit o vastă experiență internațională în diferite domenii internaționale:

Pe de o parte, în cadrul Curții de Conturi din Austria se află - după cum s-a menționat deja - Secretariatul General al INTOSAI. Secretariatul General din cadrul Curții de Conturi din Austria oferă sprijin administrativ central INTOSAI, sprijină Consiliul de administrație și Congresul, promovează comunicarea între membrii săi și organizează seminarii și proiecte speciale. Departamentul responsabil s-a aflat sub conducerea mea. Pe lângă chestiunile bugetare menționate anterior, aspectele acestui post au inclus pregătirea de congrese și reuniuni ale Consiliului de administrație, seminare individuale și activități legate de inițiativele de comunicare ale grupului operativ și de inițiative privind independența.

Pe de altă parte, responsabilitățile mele în cadrul Curții de Conturi austriece au inclus legătura cu autoritățile naționale de audit din statele membre ale UE și cu Curtea de Conturi Europeană. Ca parte a pregătirilor pentru Comitetul de contact anual – o reuniune a șefilor organismelor naționale de audit din UE și a Președintelui Curții de Conturi Europene – am participat la reuniuni cu ofițerii de legătură. Aceste reuniuni au servit drept platformă pentru schimbul de experiență și pentru discutarea chestiunilor actuale legate de supravegherea publică a fondurilor UE; în cadrul lor am înaintat solicitarea Austriei de a extinde auditurile de performanță la Curtea de Conturi Europeană. Acest aspect a fost cu atât mai important din perspectivă austriacă, având în vedere faptul că obiectivul acestor audituri a fost promovarea desfășurării eficiente a subvențiilor UE.

În afară de aceasta, am avut, de asemenea, posibilitatea de a dobândi o experiență valoroasă în ceea ce privește Proiectul de evaluare inter pares din Norvegia, desfășurat în cooperare cu Curtea de Conturi Europeană. Am condus proiectul din partea Austriei, cu un accent constant pe creșterea eficacității și a eficienței auditului public, inclusiv aspectele legate de activitatea de relații publice.

 

4. Ați primit descărcarea pentru atribuțiile de gestiune pe care le-ați desfășurat anterior, în cazul în care era prevăzută o astfel de procedură?

Dreptul bugetar austriac nu prevede nicio procedură echivalentă cu descărcarea de gestiune de la nivelul bugetului UE. Curtea de Conturi a Austriei prezintă conturile federale Consiliului Național, care le examinează și le aprobă. Descărcarea globală, indirectă, acordată astfel, este valabilă și pentru capitolele bugetare de care sunt eu responsabilă.

Descărcarea de gestiune pentru fiecare dintre societățile la care sunt membră în consiliul de administrație a fost acordată, respectiv este în curs de a fi acordată.

 

5. Care dintre posturile profesionale ocupate de dvs. anterior reprezintă numiri politice?

Nu dețin și nu am deținut până acum nicio funcție politică.

 

6. Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dvs. profesionale?

(1) noua poziționare și orientare strategică a Curții de Conturi a Austriei, precum și punerea în aplicare a reformelor corespunzătoare

(2) inversarea tendinței în politica bugetară austriacă, în sensul unui buget echilibrat

(3) implementarea rapidă și nebirocratică a Fondului de gestionare a crizei COVID-19, în scopul de a asigura finanțarea necesară pentru măsurile de amortizare a efectelor negative ale crizei COVID-19

 

Independență

7. Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dvs. atribuții?

Pe lângă utilizarea optimă a fondurilor publice, independența, transparența, obiectivitatea, integritatea și calitatea ridicată sunt pentru mine valori esențiale. Atât decizia mea de a urma formarea de judecător, cât și mutarea mea la Curtea de Conturi au fost puternic influențate de dorința mea de a lucra pentru instituții de stat independente, puternice, care își îndeplinesc funcțiile vizând cea mai înaltă calitate, în mod obiectiv, bazat pe fapte și cu un nivel ridicat de integritate și independență.

Pornind de la această premisă, este de la sine înțeles că pun mare preț pe aceste valori și în îndeplinirea funcțiilor mele, și am ținut seama de această preocupare și în activitatea mea de președintă a Consiliului de etică al Curții de Conturi. Acest consiliu a fost creat pentru a promova principiile și normele Codului de conduită, precum și pentru a oferi asistență și consiliere angajaților Curții de Conturi a Austriei, în temeiul Declarației de la Lima și al Declarației de la Mexico City.

Pentru mine este extrem de important să aplic aceste valori în îndeplinirea atribuțiilor mele de zi cu zi. Acest lucru necesită, pe de o parte, o pregătire solidă a conținutului, bazată pe argumente și, pe de altă parte, un comportament exemplar și putere de convingere pe măsură. În cadrul atribuțiilor mele anterioare, mi-am desfășurat constant activitatea pe baza acestor doi piloni. La prima vedere, această abordare presupune un efort mai mare, însă pe termen mediu spre lung garantează acceptarea, puterea de convingere și capacitatea de motivare. Încerc să transmit aceste valori și prin puterea exemplului.

Prin urmare, pentru mine este de la sine înțeles că, în cazul în care voi fi numită membră a Curții de Conturi Europene, aceste valori și, în special, independența deplină vor sta la baza activității mele viitoare. Aceasta înseamnă că îmi voi îndeplini sarcina fără a mă lăsa influențată de argumente subiective, bazându-mă strict pe cea mai mare obiectivitate, pe cifre și fapte bine fundamentate, și voi fi atentă întotdeauna să nu apară niciodată nici cea mai mică bănuială de conflict de interese, având în vedere că în funcția mea de membră a Curții de Conturi Europene am și un rol de exemplu corespunzător.

 

8. Participați, dumneavoastră sau rudele dvs. apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dvs. viitoare?

Nu.

 

9. Sunteți dispusă să-i comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dumneavoastră financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice? 

Desigur, sunt bucuroasă să îi furnizez toate informațiile necesare.

 

10. Sunteți implicată în prezent în acțiuni în justiție? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să oferiți precizări.

Nu sunt implicată în nici o acțiune în justiție.

 

11. Dețineți o funcție sau exercitați un mandat politic? Dacă da, la ce nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să oferiți precizări.

Nu dețin nicio funcție politică activă și nici executivă.

Funcțiile mele actuale în consilii de supraveghere și de administrație nu sunt funcții politice, ci decurg din faptul că sunt funcționară a Ministerului Federal al Finanțelor. Bineînțeles, în cazul în care voi fi numită membră a Curții de Conturi Europene, voi renunța la aceste funcții.

 

12. Sunteți dispusă să renunțați la orice mandat electiv sau funcție de răspundere în cadrul unui partid politic, în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Nu am fost niciodată membră a unui partid politic și nu dețin niciun mandat electiv sau funcție în cadrul unui partid politic.

 

 

13. Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

Într-un astfel de caz, aș reacționa exact în același mod ca în orice alt caz din alt stat membru. În conformitate cu dispozițiile legale și cu normele interne ale Curții de Conturi Europene, aș lua măsurile preconizate în caz de suspiciune, în mod proactiv și profesionist.

Pentru mine este firesc să mă asigur, cu rigurozitate, în îndeplinirea tuturor sarcinilor mele, că nu apare niciodată bănuiala unui conflict de interese. Combaterea fraudei, a corupției și a neregulilor este esențială pentru încrederea în instituții. De aceea, în caz de suspiciune, o abordare hotărâtă, în sensul unei culturi de toleranță zero, este de cea mai mare importanță și ar trebui dusă la bun sfârșit fără întârziere, cu colaborarea tuturor instituțiilor competente.

 

14. Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune financiară în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la încetățenirea acestei culturi?

Politicienii și administrația trebuie, într-adevăr, să se preocupe tot mai mult de chestiunea performanței și a impactului. Aspecte precum eficiența, eficacitatea și impactul se află în centrul discuțiilor privind buna gestiune financiară. Din motive întemeiate, cetățenii doresc un răspuns la întrebarea „cum pot fi folosiți cel mai eficient și cu cel mai mare impact banii contribuabililor?”. Chestiunile de guvernanță bugetară nu se mai referă doar la alocarea de fonduri, ci și, în special, la impactul preconizat al acesteia. Pentru o utilizare optimă a fondurilor publice, aceste aspecte merită, în opinia mea, să fie aprofundate și dezvoltate în continuare, și trebuie să trecem de la o abordare axată pe alocarea fondurilor la una axată pe rezultate.

Schimbarea culturală necesară pentru a se concentra pe buna gestiune financiară a avut loc în multe domenii. De exemplu, administrația austriacă a jucat un rol de precursor al guvernanței bazate pe impact, de la reforma bugetului din 2013. Evaluarea impactului propunerilor și proiectelor de acte legislative, precum și obiectivele obligatorii de impact, însoțite de măsuri și indicatori concreți în documentele bugetare, au condus la o evoluție calitativă importantă a administrației publice austriece.

Ca urmare a acestei evoluții, se pune și în domeniul controlului financiar nu doar problema utilizării legale și adecvate a fondurilor publice, ci și, mai ales, problema unei utilizări economice, eficiente și eficace a acestora. La acestea, controlul finanțelor publice trebuie să reacționeze punând accentul pe auditul performanței. Controlul finanțelor publice nu trebuie doar să verifice legalitatea și regularitatea utilizării fondurilor publice, ci și, mai ales, să ofere o soluție la problema utilizării economice, eficiente și eficace a fondurilor, în scopul realizării obiectivelor de politică, și să își aducă contribuția preconizată la consolidarea bunei gestiuni financiare, prin recomandări adecvate. Auditurile de performanță ar trebui să le ofere factorilor de decizie o bază solidă pentru elaborarea de politici în vederea îmbunătățirii serviciului public.

Verificarea faptului că politicile și programele au atins obiectivele dorite și că mijloacele financiare sunt utilizate în mod optim necesită o perspectivă mai largă și poate, de asemenea, să reprezinte o provocare pentru activitatea bine stabilită a instituțiilor de audit. Cu toate acestea, ea creează o valoare adăugată clară în ceea ce privește acțiunea orientată spre viitor și spre reformă a instituțiilor publice. Perspectiva externă privind auditul finanțelor publice poate oferi indicii pentru a remedia deficiențele, a pune sub semnul întrebării structurile și procesele rodate și, mai ales, a da decidenților politici impulsuri de reformă. Această contribuție la o utilizare optimă a fondurilor publice oferă și instituției de audit, și angajaților acesteia satisfacția unei valori adăugate a activității lor. Activitatea de audit trebuie și ea să dea dovadă de eficiență și impact, în interesul fondurilor utilizate!

 

15. Potrivit tratatului, Curtea de Conturi trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți în continuare cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special, Comisia pentru control bugetar a acestuia) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența acestora?

Controlul public reprezintă, alături de suveranitatea bugetară, o piatră de temelie a sistemului democratic. Pentru a îndeplini acest rol în modul cel mai eficient posibil este necesar un sprijin adecvat din partea instituțiilor care sunt, la rândul lor, responsabile.

Atât pentru procedura de descărcare de gestiune, cât și prin rapoartele sale speciale, Curtea de Conturi Europeană trebuie să ofere o bază cuprinzătoare, valabilă și obiectivă, de cea mai înaltă calitate, pentru activitatea parlamentară și să creeze transparența necesară pentru activitatea de control parlamentar. Deputații în Parlamentul European, precum și cetățenii, trebui să se poată baza pe calitatea constatărilor și a evaluărilor, rapoartele trebuie să fie disponibile în timp util înainte de luarea oricărei decizii și trebuie să fie elaborate recomandări adecvate privind punerea în aplicare în diferitele domenii de acțiune.

În primul rând, însă, temele de audit trebuie să fie teme actuale, relevante pentru viitor, și să acopere principalele domenii de risc. În orice caz, un schimb structurat privind aceste teme cu Parlamentul European, respectiv cu Comisia pentru control bugetar este adecvat.

La Curtea de Conturi a Austriei, am fost responsabilă de serviciul de relație parlamentară cu Consiliul Național și cu parlamentele regionale. Din această experiență, am învățat că, în primul rând, elaborarea de rapoarte ușor de citit și de recomandări concrete privind implementarea și procesele de monitorizare este esențială pentru un control financiar de succes. O prezentare corespunzătoare a raportului și a concluziilor sale în contextul discuțiilor din Comisia pentru control bugetar, dar și din diferitele comisii specializate, poate avea o contribuție pozitivă suplimentară.

Odată îndeplinite aceste cerințe, Parlamentul dispune de o bază solidă pentru exercitarea rolului său de control în interesul responsabilității democratice și al legitimității și sustenabilității UE în general.

 

16. În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

Ca urmare a accentului pus pe o cultură a bunei gestiuni financiare în cadrul administrației publice, există așteptări în ceea ce privește controlul finanțelor publice. Banii publici sunt generați de contribuabili, față de care suntem responsabili; prin urmare, banii publici ar trebui utilizați într-un mod foarte responsabil, eficient și eficace, pentru a atinge obiectivele politicilor și ale programelor și a asigura o utilizare optimă a fondurilor.

Aceste aspecte extrem de importante sunt abordate de obicei prin audituri ale performanței. După cum am arătat deja, se preconizează o evoluție a controlului finanțelor publice care să dezvolte activitatea de audit în consecință și să se bazeze pe aceste principii. Curtea de Conturi a Austriei efectuează în principal audituri ale performanței, iar administrația austriacă joacă, de la reforma bugetară din 2013, un rol de precursor în ceea ce privește gestionarea axată pe rezultate a fondurilor publice. Atât la Curtea de Conturi a Austriei, cât și la Ministerul Federal al Finanțelor m-am putut convinge de valoarea adăugată a obiectivului mai larg al auditului performanței și de avantajele unei guvernanțe axate pe rezultate. Consider că principiile de guvernanță axată pe rezultate, de transparență, de eficiență și de prezentare cât mai fidelă a situației financiare, prevăzute de Constituția Austriei, sunt hotărâtoare.

Pe bună dreptate, pot fi așteptate din partea autorităților de control audituri care pun accentul pe eficiența și eficacitatea utilizării resurselor bugetare și declarații privind îndeplinirea obiectivelor de politică, precum și recomandări de îmbunătățire a utilizării fondurilor publice. Rapoartele de audit public privind rezultatele oferă decidenților politici, precum și conducerii și personalului instituțiilor publice o bază cuprinzătoare pentru îmbunătățirea activității instituțiilor, în scopul unei utilizări optime a fondurilor publice. Acestea creează transparență și, prin urmare, cresc nivelul necesar de conștientizare și gradul de probabilitate a punerii în aplicare. În cele din urmă, ele consolidează încrederea cetățenilor. Această valoare adăugată a auditurilor de performanță și rapoartele speciale rezultate în urma lor ar trebui, prin urmare, utilizate mai mult. În cazul în care aș fi numită membră a Curții de Conturi Europene, ar fi o onoare să îmi pun experiența în materie de audituri ale performanței și guvernanță axată pe rezultate în serviciul atingerii obiectivelor Uniunii Europene.

 

17. Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului UE?

Articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede, în mod întemeiat, că organismele naționale de control trebuie să coopereze cu Curtea de Conturi într-un spirit de încredere, păstrându-și totodată independența.

Cooperarea într-un spirit de încredere și independență presupune înțelegerea pozițiilor fiecăruia. Acest lucru este deosebit de important, pentru că diversitatea, această caracteristică specifică Uniunii Europene, se reflectă și la nivelul Curții de Conturi. În funcție de istoria lor, curțile naționale de conturi au poziții juridice și domenii de competență diferite și acoperă audituri financiare, de conformitate și de performanță în proporții diferite; fiecare are atuurile sale. Același lucru este valabil, de multe ori, în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor și politicilor UE la nivel național.

De aceea, este cu siguranță dificil, dar cu atât mai eficient ca în cadrul colaborării și al auditurilor să se pună accentul pe învățarea de la cei mai buni și să se discute aceste concluzii la nivel european și național, precum și să se pună în practică recomandările.

Această abordare bazată pe cooperare este, de asemenea, esențială pentru că o mare parte a bugetului UE este executată în cadrul gestiunii partajate, iar o utilizare optimă a fondurilor nu poate fi asigurată decât împreună de către cei doi parteneri ai controlului public.

După cum am explicat mai sus, printre responsabilitățile mele din cadrul Curții de Conturi a Austriei s-a numărat și relația cu curțile de conturi ale statelor membre ale UE și cu Curtea de Conturi Europeană, căreia m-am adresat, la vremea respectivă, pentru a susține poziția Austriei privind consolidarea auditurilor de performanță efectuate de Curtea de Conturi Europeană.

Cu siguranță, evoluțiile care au avut loc între timp pe baza noii strategii a Curții de Conturi Europene, care pune accentul pe auditurile de performanță, coordonarea mai bună a programelor de audit și implementarea optimă a auditurilor comune reprezintă noi repere importante pentru îmbunătățirea cooperării. Și aici, aș dori să mă concentrez în continuare pe acest aspect.

În acest sens, însă, este decisivă colaborarea dintre Curtea de Conturi Europeană, parlamentele naționale și instituțiile naționale. Având în vedere importanța bugetară a gestiunii partajate, este esențial să se pună accentul pe îmbunătățirea utilizării fondurilor UE în cooperare cu statele membre. Și în acest domeniu de acțiune ar fi decisiv să se pună accentul pe colaborarea dintre Curtea de Conturi Europeană, Parlamentul European, parlamentele naționale și autoritățile naționale de control.

 

18. Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de către statele membre?

Astfel cum am explicat deja la întrebarea anterioară, cooperarea bazată pe încredere a Curții de Conturi cu autoritățile naționale de control, cu garanția independenței, este un factor decisiv al unui control de succes al finanțelor publice, în toate activitățile de audit. Numai împreună putem atinge obiectivele preconizate la nivel european și rata de eroare redusă.

Această abordare bazată pe cooperare este, de asemenea, esențială pentru a oferi Parlamentului European constatări de audit relevante, cu o legătură concretă cu statele membre. Autoritățile naționale de control se disting prin cunoașterea particularităților locale și a informațiilor de detaliu, respectiv de context, relevante, iar Curtea de Conturi Europeană, prin perspectiva sa de ansamblu și abordarea sa interconectată, „europeană”. Prin urmare, schimbul de constatări de audit și de date de control în cadrul prevederilor legale este, în orice caz, adecvat, atât din punctul de vedere al utilizării eficiente a resurselor de control, cât și din punctul de vedere al eficacității controlului.

Acest lucru necesită, însă, standarde unitare de audit și un schimb de experiență corespunzător între auditori. Atelierele comune, programele de formare și un schimb reciproc de auditori contribuie, în orice caz, la înțelegerea reciprocă și conștientizarea particularităților celeilalte părți. În opinia mea, programul de MBA „Public Auditing”, inițiat de Curtea de Conturi a Austriei în colaborare cu Universitatea de Studii Economice din Viena, este un exemplu pozitiv în acest sens.

Cu toate acestea, modul în care sunt prelucrate rapoartele, în special în cazurile complexe este, de asemenea, decisiv. Și în cazul subiectelor detaliate este esențial să se evidențieze mesajele cheie, pe baza unor constatări exhaustive și valabile, și să se pună accentul pe informațiile necesare pentru activitatea parlamentară, corelându-le cu recomandări corespunzătoare pentru îmbunătățirea exercitării funcțiilor publice, respectiv cu cele mai bune practici.

 

Alte chestiuni

19. V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dvs. ca membră a Curții?

Da.

Mi-am depus candidatura pentru această funcție deoarece doresc să-mi aduc contribuția la o utilizare optimă a fondurilor publice și la funcționarea instituțiilor în serviciul obiectivelor europene. Mă interesează cel mai înalt nivel de încredere în activitatea Uniunii, îmbunătățirea utilizării fondurilor și realizarea optimă a obiectivelor politice, în interesul contribuabililor europeni.

Acest lucru presupune ca eu să îmi pot îndeplini rolul într-un spirit optim de cooperare bazată pe încredere cu instituțiile implicate. Și în tratat se prevede că membrii Curții de Conturi Europene trebuie să fie independenți, să aibă calificările adecvate și să își exercite funcțiile în interesul UE.

În cazul în care, la audiere, nu aș putea convinge Parlamentul de capacitatea mea profesională și personală, de faptul că mă identific cu obiectivele unei instituții independente de audit și că sunt la înălțimea așteptărilor legitime față de membrii acesteia, aș considera că aceasta nu este o bază adecvată pentru a-mi îndeplini atribuțiile așa cum mi-am propus. În consecință, mi-aș retrage candidatura.

 


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Reînnoirea parțială a membrilor Curții de Conturi - candidatul Austriei

Referințe

07630/2020 – C9-0129/2020 – 2020/0802(NLE)

Data sesizării

5.5.2020

 

 

 

Comisie competentă

 Data anunțului în plen

CONT

13.5.2020

 

 

 

Raportori

 Data numirii

Mikuláš Peksa

15.5.2020

 

 

 

Examinare în comisie

25.6.2020

 

 

 

Data adoptării

25.6.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

11

3

Membri titulari prezenți la votul final

Matteo Adinolfi, Olivier Chastel, Caterina Chinnici, Lefteris Christoforou, Corina Crețu, Ryszard Czarnecki, Tamás Deutsch, José Manuel Fernandes, Luke Ming Flanagan, Daniel Freund, Isabel García Muñoz, Cristian Ghinea, Monika Hohlmeier, Joachim Kuhs, Ryszard Antoni Legutko, Claudiu Manda, Younous Omarjee, Tsvetelina Penkova, Sabrina Pignedoli, Petri Sarvamaa, Angelika Winzig, Lara Wolters, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Gilles Boyer, Jeroen Lenaers, Mikuláš Peksa, Antonio Maria Rinaldi, Ramona Strugariu, Viola Von Cramon-Taubadel

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Bogdan Rzońca

Data depunerii

29.6.2020

 

 

Ultima actualizare: 6 iulie 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate