Procedură : 2019/2195(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0141/2020

Texte depuse :

A9-0141/2020

Dezbateri :

Voturi :

PV 15/09/2020 - 2

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0211

<Date>{22/07/2020}22.7.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0141/2020</NoDocSe>
PDF 212kWORD 64k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la adoptarea unor măsuri eficace pentru conferirea unui caracter ecologic programelor Erasmus+ și Europa Creativă, precum și Corpului european de solidaritate</Titre>

<DocRef>(2019/2195(INI))</DocRef>


<Commission>{CULT}Comisia pentru cultură și educație</Commission>

Raportoare: <Depute>Laurence Farreng</Depute>

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ


PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

 


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la adoptarea unor măsuri eficace pentru conferirea unui caracter ecologic programelor Erasmus+ și Europa Creativă, precum și Corpului european de solidaritate

(2019/2195(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere articolele 11, 165, 166, 167, 191 și 193 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere Acordul de la Paris încheiat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice,

 având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european[1],

 având în vedere concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 adresată Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640),

 având în vedere Rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu[2],

 având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[3],

 având în vedere Rezoluția Consiliului și a reprezentanților statelor membre reuniți în cadrul Consiliului din 5 iunie 2019 de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii – Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii” (COM(2018)0268),

 având în vedere Rezoluția sa din 28 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport[4],

 având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 de instituire a programului „Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport (COM(2018)0367),

 având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport[5],

 având în vedere Raportul Comisiei din 31 ianuarie 2018 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind evaluarea la jumătatea perioadei a programului Erasmus+ (2014-2020) (COM(2018)0050),

 având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2017 referitoare la Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport[6],

 având în vedere Rezoluția sa legislativă din 12 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Corpul european de solidaritate”[7],

 având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iunie 2018 de instituire a programului „Corpul european de solidaritate” (COM(2018)0440),

 având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2018/1475 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 de stabilire a cadrului juridic al Corpului european de solidaritate[8]

 având în vedere Rezoluția sa legislativă din 28 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027)[9],

 având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) (COM(2018)0366),

 având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului Europa creativă (2014-2020)[10],

 având în vedere raportul Comisiei prezentat Parlamentului European și Consiliului la 30 aprilie 2018 – Evaluarea la jumătatea perioadei a programului „Europa creativă” (2014- 2020) (COM(2018)0248),

 având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020)[11],

 având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS)[12],

 având în vedere angajamentele asumate de viitoarea comisară pentru inovare, cercetare, educație, cultură și tineret în cadrul audierii sale în fața Parlamentului European din 30 septembrie 2019,

 având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A9-0141/2020),

A. întrucât Pactul verde european are ca obiectiv realizarea până în 2050 a neutralității climatice în Uniunea Europeană, plasând astfel urgența climatică în centrul tuturor programelor și al tuturor politicilor Uniunii; întrucât Pactul verde european urmărește, de asemenea, să sensibilizeze opinia publică și să implice cetățenii în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice prin elaborarea unei agende europene cuprinzătoare; întrucât această abordare ar trebui, de asemenea, să se bazeze pe regândirea educației și formării, a culturii și a programelor pentru tineret; întrucât protecția mediului, durabilitatea și combaterea schimbărilor climatice ar trebui integrate în programe și promovate ca competențe transversale;

B. întrucât obiectul de dezvoltare durabilă (ODD) 13 solicită acțiuni de combatere a schimbărilor climatice și a efectelor acestora și întrucât țintele ODD 13 includ îmbunătățirea educației, acțiunile de sensibilizare și capacitatea instituțională privind atenuarea efectelor schimbărilor climatice, adaptarea și reducerea impactului;

C. întrucât criza COVID-19 are un impact dramatic asupra vieții cotidiene a cetățenilor, în special în ceea ce privește mobilitatea, educația și accesul fizic la cultură, artă și sport; întrucât cele trei programe au fost, de asemenea, afectate în mod semnificativ de criză; întrucât, după pandemie, este important să se păstreze valorile culturale ale Uniunii Europene și să se reconstruiască imaginea europeană pentru generațiile viitoare; întrucât schimburile și interacțiunile culturale facilitate de cele trei programe vor ajuta Europa să iasă din criză - aceasta fiind mai mult decât o simplă criza sanitară;

D. întrucât educația, sportul, voluntariatul și cultura joacă un rol determinant în tranziția verde în ceea ce privește sensibilizarea, învățarea, comunicarea și partajarea cunoștințelor și a bunelor practici și întrucât acest potențial poate fi exploatat pentru a dezvolta soluții inovatoare în următoarea perioadă de programare și pentru a face față provocărilor în materie de mediu;

E. întrucât programele Erasmus+, Corpul european de solidaritate (CES) și Europa creativă au un impact asupra vieții cotidiene a milioane de europeni și susțin o mai bună coeziune și înțelegere culturală în toată Uniunea, în țările în curs de aderare și în cele candidate, în țările învecinate și în întreaga lume, prin participarea țărilor terțe;

F. întrucât, deși aceste programe nu se axează în principal pe ecologie, ele contribuie totuși la tranziția verde prin conținutul și sfera lor de acțiune, prin formarea unui mod de a gândi care respectă mediul și clima și prin crearea unei societăți ancorate în înțelegerea și respectul reciproce; întrucât, prin urmare, ar trebui păstrat caracterul lor esențial;

G. întrucât manifestările sportive și culturale de masă au un caracter federativ;

H. întrucât programul Erasmus+ are un mare potențial în materie de dezvoltare durabilă; întrucât acest program promovează învățarea pe tot parcursul vieții;

I. întrucât, având în vedere obiectivele și esența CES, acest program le oferă tinerilor posibilitatea de a partaja cunoștințe și de a se implica în acțiuni concrete pentru a proteja mediul;

J. întrucât experiența mobilității oferită de aceste programe poate fi o experiență marcantă pentru participanți și poate influența comportamentul lor cotidian și întrucât, prin urmare, acest tip de mobilitate ar trebui încurajată;

K. întrucât Europa creativă joacă un rol esențial în promovarea artelor, a culturii și a conținutului audiovizual și în sprijinirea mass-mediei de înaltă calitate; întrucât aceștia sunt piloni esențiali ai dezvoltării durabile, care contribuie la construirea unor societăți mai reziliente; întrucât cooperarea în aceste domenii poate dezvolta instrumente pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la aspectele legate de mediu, climă și durabilitate și, prin urmare, poate fi o sursă unică de soluții creative în întreaga Europă și în întreaga lume, prin intermediul țărilor terțe participante;

L. întrucât este necesar să se coordoneze o inițiativă comună de dezvoltare a practicilor durabile în sectoarele culturale și creative; întrucât o astfel de inițiativă necesită ca costurile asociate activităților de „înverzire” să fie eligibile în cadrul sprijinului acordat proiectelor;

M. întrucât libertatea de exprimare și de creație artistică este un element intangibil al programului Europa creativă, iar eforturile care urmăresc „înverzirea” programului trebuie să respecte această libertate; întrucât gândirea ecologică în punerea în aplicare a proiectelor poate fi încurajată prin luarea în considerare a aspectelor de mediu în evaluarea proiectelor;

N. întrucât, în perioada 2014-2020, a fost concretizată o parte importantă din proiectele legate de mediu;

O. întrucât programele ar trebui să fie accesibile și lipsite de orice discriminare; întrucât este esențial să se pună în aplicare măsuri concrete pentru ca programele să fie mai deschise persoanelor mai puțin favorizate, în special persoanelor cu dizabilități;

P. întrucât Parlamentul European a solicitat, pentru următoarea perioadă de programare, un buget ambițios pentru aceste trei programe, astfel încât acestea să devină, în special, mai incluzive și mai accesibile; întrucât un buget mai mic nu ar permite realizarea acestui obiectiv și nici instituirea unor măsuri în materie de mediu, climă și durabilitate fără a afecta alte elemente fundamentale din cadrul acestor programe;

Q. întrucât obiectivul actualului cadru financiar multianual de a aloca 20 % din cheltuieli pentru acțiuni climatice nu poate fi realizat, deoarece nu există datele și instrumentele necesare cu care să se măsoare contribuția programelor, și întrucât acestea trebuie, prin urmare să fie create urgent;

R. întrucât mobilitatea fizică permite imersiunea și interacțiunea optimă cu alte culturi; întrucât schimburile și învățarea virtuale reprezintă o completare valoroasă a mobilității fizice, dar nu oferă aceeași experiență;

S. întrucât tehnologiile digitale au și ele o amprentă de mediu;

T. întrucât, în prezent, există foarte puține măsuri de stimulare, mai ales de ordin financiar, care să orienteze participanții la cele trei programe către moduri de transport și comportamente mai ecologice; întrucât mijloacele de transport mai ecologice tind să fie mai puțin accesibile și abordabile,

Obiectivele comune ale celor trei programe

1. ia act de faptul că noțiunile de „climat” și de „mediu” - și chiar de „mobilitate” - nu reflectă decât o parte din obiectivele pe care Pactul verde dorește să îl atingă; consideră că scopul este de a merge dincolo de aspectele legate strict de mediu și de a dezvolta o societate mai echitabilă pentru toți, pe baza unei utilizări raționale și complementare a resurselor, a unui consum responsabil, conviețuind respectându-ne reciproc diferențele și ținând seama de complementaritățile regionale și naționale; subliniază că și cadrele didactice, artiștii și creatorii au un rol esențial în realizarea acestei schimbări societale și că programele Erasmus+, Europa creativă și Corpul european de solidaritate joacă un rol important în realizarea obiectivelor mai ample ale Pactului verde european;

2. salută, în acest sens, hotărârea tinerilor de a contribui la eforturile depuse de Uniune pentru a ajunge la sustenabilitate și faptul că au ales să intituleze unul dintre obiectivele pentru tineretul european „O Europă verde și sustenabilă”;

3. subliniază importanța celor trei programe în promovarea cooperării și inovării în politicile europene din domeniul educației, culturii și tineretului, precum și impactul social și economic pozitiv al mobilității; subliniază că programele pot contribui la dezvoltarea unor soluții creative și inovatoare care să permită, în cazul unei crize, cum ar fi COVID-19, ca educația și activitățile culturale să poată continua în mod eficace; invită Comisia și agențiile și birourile naționale să dea dovadă de flexibilitate maximă și să ofere sprijin participanților și promotorilor de proiecte, astfel încât să le permită să-și reia activitățile după pandemie într-un mod sustenabil;

4. subliniază că este necesar să se facă o evaluare fundamentală a contribuției programelor la obiectivele de mediu și climă, precum și a impactului lor în acest sens, care să servească drept bază pentru elaborarea viitoarelor programe; regretă faptul că Comisia nu a propus niciun indicator de mediu, climă și sustenabilitate pentru noile programe; invită, prin urmare, Comisia să propună indicatori specifici pentru colegiuitori, care să fie incluși în regulamentele care reglementează noua generație de programe; consideră că acești indicatori trebuie să fie stabiliți cu atenție, pe baza unei cercetări solide și a unei metodologii comune și să furnizeze o analiză detaliată a contribuției programelor la obiectivele climatice și de mediu (de exemplu, prin intermediul obiectivelor lor și al apelurilor de prezentare de proiecte), precum și a impactului lor asupra mediului (de exemplu, prin intermediul formelor de călătorie sprijinite); subliniază că acești indicatori trebuie să țină seama de caracteristicile beneficiarilor programelor în cauză pentru a evita crearea unor sarcini excesive; solicită ca, o dată pe an, să se prezinte Parlamentului un raport care să cuprindă datele colectate;

5. invită Comisia să înregistreze și să calculeze în mod sistematic amprenta de carbon generată de transportul fiecărui participant; consideră că este oportun să se folosească în acest scop instrumentul Mobility Tool și să se extindă utilizarea acestui instrument la toate sectoarele programului Erasmus+ și la CES; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea creării unui instrument de calcul similar pentru deplasările efectuate în cadrul programului Europa creativă; îndeamnă Comisia să pună toate datele relevante colectate la dispoziția publicului, pe lângă rapoartele sale privind programele, evidențiind bunele practici; reamintește că orice instrumente și aplicații digitale trebuie să respecte întotdeauna legislația privind protecția datelor;

6. subliniază că organismele de implementare joacă un rol pozitiv și activ, ele făcând recomandări cu privire la felul în care programele ar putea aborda în mod optim aspectele de mediu și orientând beneficiarii pentru a-i face mai sensibili la problemele de mediu; consideră că este necesar să se treacă în revistă, să se coordoneze și să se evalueze bunele practici aplicate deja de către agențiile și birourile naționale și de promotorii de proiecte; invită Comisia să colaboreze cu părțile interesate pentru a elabora și difuza o listă de recomandări bazate pe analiza bunelor practici; recomandă să se creeze o marcă care să certifice și să confere vizibilitate practicilor ecologice și responsabile și care să recompenseze proiectele inovatoare și promițătoare din punct de vedere al mediului în fiecare program;

7. ia act, în cadrul celor trei programe, de lipsa de informații privind posibilitățile de finanțare a proiectelor din domeniul mediului, climei și sustenabilității; invită Comisia, agențiile și birourile naționale să îmbunătățească comunicarea în această privință și să confere mai multă vizibilitate aspectelor legate de mediu în cadrul proiectelor și în rândul organizațiilor de primire și al participanților;

8. invită principalii actori din cadrul programelor să îi informeze pe participanți cu privire la exemplele de bune practici în materie de mediu și consum pe care le pot adopta în viața lor de zi cu zi prin participarea la program și să promoveze activ aceste exemple, precum și să îi informeze cu privire la consecințele acțiunilor lor asupra mediului; consideră că o serie de instrumente digitale pot fi eficace, inclusiv cursuri online înainte de mobilitate și, eventual, o aplicație digitală;

9. subliniază rolul esențial al organizațiilor care primesc participanți, inclusiv al „birourilor verzi” și al rețelelor existente situate în orașele de destinație, precum și importanța rețelelor existente, cum ar fi cea a foștilor studenți Erasmus+, în promovarea unui mod de viață sustenabil prin împărtășirea de recomandări practice și de sfaturi utile la nivel local în orașul, regiunea sau țara în care se află;

10. invită Comisia să încurajeze agențiile naționale, birourile naționale și promotorii de proiecte să se înscrie în sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS), pentru a evalua, a comunica și a îmbunătăți performanțele lor de mediu și să asigure o mai bună sustenabilitate a propriilor operațiuni; invită Comisia să încurajeze și să coordoneze inițiativele agențiilor și birourilor naționale pentru a reduce amprenta lor de mediu, în special prin utilizarea de materiale promoționale durabile, gestionarea rațională a deplasărilor acestora, recurgerea în mai mare măsură la videoconferințe și reducerea deșeurilor; consideră că practicile durabile din cadrul agențiilor și al birourilor naționale vor încuraja participanții să adopte obiceiuri de consum mai durabile;

11. invită Comisia și agențiile și birourile naționale să stabilească criterii care să permită luarea în considerare a aspectelor de mediu ale proiectelor atunci când acestea sunt evaluate, promovând astfel practici mai ecologice, susținând, în același timp, în mod sistematic, principiul libertății de creație și evaluând fiecare proiect în conformitate cu obiectivele programului;

12. subliniază potențialul și valoarea învățării și schimbului virtuale atunci când este vorba să se permită continuarea programelor de mobilitate în contextul excepțional al crizei COVID-19; invită Comisia să încurajeze utilizarea unor formate virtuale ca o completare a mobilității fizice, atunci când este cazul, atât pentru a reduce deplasările inutile, cât și pentru a se asigura că, în cazul în care participanții nu sunt în măsură să călătorească, ei pot beneficia totuși de programe;

13. îndeamnă Comisia să încurajeze participanții și să le ofere acestora posibilitatea să aleagă modurile de transport cel mai puțin poluante, cum ar fi trenul, fără a stigmatiza, discrimina sau a exclude participanții a căror singură opțiune este transportul aerian; solicită, în acest sens, să se acorde o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice și celor rurale și izolate;

14. solicită Comisiei să revizuiască normele financiare în vigoare, astfel încât cheltuielile reale și timpul de transport suplimentar pe care le implică modurile de transport mai ecologice să fie rambursate în totalitate și ca timpul de călătorie suplimentar să fie luat în considerare în acordarea subvențiilor; invită Comisia și statele membre să instituie sisteme eficace de asistență financiară pentru a se asigura că persoanele care au nevoie de programe pot avea acces la acestea;

15. solicită Comisiei, în special în cadrul proiectului său „Anul european al căilor ferate”, prevăzut în 2021, să încheie parteneriate cu operatorii feroviari din UE, astfel încât participanții să poată beneficia de tarife preferențiale; subliniază că inițiative similare ar putea fi dezvoltate și cu operatorii de autobuze, în special pentru regiunile îndepărtate și rurale și pentru cele care nu sunt deservite de transportul feroviar;

16. recunoaște că participanții la programe călătoresc peste tot în țara-gazdă și în afara sa pentru a descoperi cultura locală; invită agențiile și birourile naționale și personalul implicat în proiecte să încurajeze „călătoriile lente”, turismul ecologic și recurgerea la modalități de transport ecologice pentru călătoriile pe distanțe mari, precum și pentru mobilitatea locală;

17. ia act de faptul că, atunci când sunt bine utilizate, tehnologiile digitale, inteligența artificială și robotica au potențialul de a crește incluziunea socială și de a reduce amprenta de carbon a programelor; subliniază necesitatea de a aborda decalajul digital prin asigurarea accesului la infrastructura și echipamentele digitale și la dobândirea de competențe digitale, care sunt condiții prealabile pentru o tranziție digitală inteligentă; subliniază, în acest sens, importanța unui Plan de acțiune pentru educația digitală mai ambițios, sprijinit în special prin programul Erasmus+;

18. subliniază, în același timp, că extinderea digitalizării poate avea un impact asupra mediului; reamintește că toate cele trei programe se caracterizează prin utilizarea instrumentelor digitale, în special Europa creativă, și invită Comisia să țină seama de impactul pe care tehnologia digitală utilizată de aceste programe o are asupra mediului; încurajează Comisia să studieze soluții pentru a reduce amprenta instrumentelor digitale, inclusiv a site-urilor web și a programelor informatice, utilizate în cadrul programelor, asupra mediului; invită principalele părți interesate care participă la program să promoveze utilizarea unor instrumente digitale mai ecologice; subliniază că este necesar să se elaboreze o politică concertată în cadrul viitoarei strategii numerice pentru Europa și a Pactului verde european pentru a combina transformarea digitală cu politica de mediu;

19. subliniază că adoptarea unor măsuri eficace pentru ecologizarea programelor Erasmus+, Europa creativă și Corpul european de solidaritate vor costa bani și insistă asupra faptului că noile măsuri nu trebuie să erodeze și mai mult bugetele deja extrem de limitate ale programelor; subliniază, în acest sens, interesul de a promova sinergii eficace și complementaritatea cu alte programe de finanțare relevante, cum ar fi fondurile structurale, Fondul pentru o tranziție echitabilă, LIFE, InvestEU, Orizont Europa, în special în cadrul pilonului II, prin intermediul clusterului „Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii”, al comunității actuale a cunoașterii și inovării privind clima și al Institutului European de Inovare și Tehnologie, în special propunerea ca acesta să găzduiască o comunitate de cunoaștere și inovare dedicată sectorului cultural și creativ;

20. reamintește că mulți dintre beneficiarii celor trei programe sunt adesea entități mici, care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește cerințele administrative complexe; invită, prin urmare, Comisia să ofere orientări agențiilor și birourilor naționale și să sprijine și să încurajeze dialogul cu părțile interesate pentru a se asigura că sinergiile sunt realizate în mod semnificativ în practică;

Erasmus+

21. invită Comisia să includă principiul respectării mediului, bunele practici în materie de mediu și protecția acestuia printre principiile cartei Erasmus+ pentru învățământul superior; îndeamnă Comisia să aplice această abordare tuturor sectoarelor vizate de program și să ia măsuri pentru a asigura respectarea acestor principii; încurajează cooperarea dintre agențiile naționale, universitățile partenere și asociațiile de studenți pentru a oferi informații și consiliere privind durabilitatea și practicile ecologice în materie de primire și alte activități de integrare;

22. atrage atenția asupra potențialului universităților europene și al centrelor de excelență profesională, care ar putea introduce programe de excelență pentru predarea aspectelor legate de mediu, climă și durabilitate și formarea cu privire la acestea, care să vizeze o gamă largă de persoane interesate și de cursanți, și care să sprijine proiectele de cercetare în acest domeniu; subliniază că noile inițiative vor putea realiza acest lucru doar printr-o finanțare suficientă a programului Erasmus+ în cadrul financiar multianual 2021-2027;

23. ia act de faptul că introducerea viitoarei legitimații europene de student poate fi un pas important în ecologizarea sejurului participanților la programul Erasmus+, deoarece ea va permite trecerea de la un proces pe suport de hârtie la un proces digital armonizat, care trebuie să fie de înaltă calitate, incluziv și accesibil, simplificând astfel și gestionarea ciclului de mobilitate; ia act de faptul că legitimația europeană de student poate fi dezvoltată pentru a oferi acces la servicii care promovează opțiuni de viață mai ecologice; invită Comisia să depună toate eforturile pentru a accelera introducerea legitimației europene de student;

24. subliniază că platformele online care oferă sprijin pentru posibilități avansate de învățare și formare profesională (SALTO) din cadrul programului reprezintă o excelentă sursă de informații și de recomandări pentru promotorii de proiecte; invită Comisia să creeze o platformă SALTO dedicată ecologizării;

25. atrage atenția asupra valorii rețelei „e-Twinning”, destinată cadrelor didactice, care le permite acestora să elaboreze și să partajeze module de formare îndeosebi cu privire la sustenabilitate și la schimbările climatice, aceasta fiind tema pentru 2020; invită Comisia să difuzeze pe scară cât mai largă raportul anual cu privire la această prioritate, precum și setul de instrumente destinat cadrelor didactice; reamintește, în acest sens, că este important să se dezvolte platforme de e-learning la scară europeană, care să permită în cazul unei crize, cum ar fi cea provocată de pandemia de COVID-19, să se asigure continuitatea pedagogică;

26. îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a sprijini dezvoltarea programelor școlare privind schimbările climatice și durabilitatea, atât în învățământul primar, cât și în cel secundar; consideră că acțiunile-cheie 2 și 3 ale programului Erasmus+ pot contribui ambele la sprijinirea acestor eforturi prin cereri de propuneri specifice privind educația în domeniul mediului și schimbul de bune practici între școli și profesori;

27. invită Comisia să integreze, în inițiativele pe care le ia pentru a coordona Spațiul european al învățământului superior și Spațiul european al educației, o listă de criterii ecologice destinate autorităților regionale și naționale în materie de educație referitoare la infrastructurile puse la dispoziție în învățământ, includerea instituțiilor în rețele de transport în comun, asigurând, respectarea mediului și a resurselor energetice;

28. subliniază că programul Erasmus+, prin sprijinul său pentru educația și formarea formală și non-formală și pentru activitățile de participare a tinerilor, este esențial pentru sensibilizarea europenilor, în special a tinerelor generații, pentru a-i încuraja să adopte o poziție activă și informată cu privire la sustenabilitate și la politicile relevante și să devină cetățeni angajați și informați în viitor; subliniază, în acest sens, rolul deosebit de important jucat de organizațiile de tineret și de cele ale societății civile în schimbul de bune practici și în proiectele de sensibilizare a tinerelor generații cu privire la dezvoltarea durabilă; consideră că programul Erasmus+ ar trebui să îi sensibilizeze în mai mare măsură pe tinerii lucrători cu privire la chestiunilor legate de schimbările climatice și mediu;

29. solicită ca, în cadrul capitolului „Sport”, să fie încurajate proiectele de colaborare între asociațiile sportive, care au ca temă mediul și protecția naturii, un mod de viață sănătos și durabil, inovarea pentru a promova practici mai ecologice în sport și organizarea de manifestări sportive de masă cu caracter durabil; subliniază că este necesar ca manifestările sportive să fie mai ecologice și consideră că programul Erasmus+ poate contribui la dezvoltarea și promovarea bunelor practici în această privință; consideră că voluntarii Corpului european de solidaritate (CES) ar putea sprijini organizarea de manifestări sportive de masă durabile;

30. consideră că programele pe termen lung și puse în aplicare pe plan local și încurajarea mobilității personalului din cadrul organizațiilor sportive locale ar permite sensibilizarea acestora cu privire la organizarea într-un mod mai ecologic a manifestărilor sportive; solicită să se pună accentul pe aspectele de mediu, climă și durabilitate în cadrul Săptămânii europene a sportului;

31. subliniază importanța unei includeri cu caracter durabil a participanților în comunitatea locală, pentru o participarea civică și un schimb cultural activ, ca elemente-cheie în programul Erasmus+; îndeamnă Comisia să analizeze care acțiuni ale programului pot fi dezvoltate în zonele rurale depopulate, unde implicarea comunității active poate contribui, de exemplu, la promovarea conservării naturii și a patrimoniului cultural;

32. insistă asupra posibilității de a stabili o legătură cu Programul „Școli-ambasador” al Parlamentului European” pentru ca ambele programe să se poată îmbogăți reciproc, să implice participanții în comunitatea locală și să familiarizeze studenții locali cu ideea de cetățenie europeană;

Corpul european de solidaritate (CES)

33. reamintește că protecția mediului este considerată o activitate de solidaritate importantă în cadrul CES, conformă cu legislația în vigoare care se aplică în cazul său, cu propunerea Comisiei pentru noul program de după 2020 și cu poziția în primă lectură a Parlamentului;

34. consideră că marca de calitate, pe care fiecare organizație care trimite sau primește voluntari trebuie să o obțină înainte de a participa la activitățile CES, ar trebui să includă, în timp, și implementarea de bune practici ecologice; reamintește că organizațiile care participă la CES sunt adesea asociații mici; insistă, prin urmare, asupra faptului că acestea au nevoie de sprijin specific pentru a le permite să adopte practici mai sustenabile;

35. reamintește că Comisia poate să lanseze apeluri de proiecte tematice; invită, în acest sens, Comisia să promoveze într-o mai mare măsură dimensiunea ecologică, climatică și durabilă a CES, îmbunătățind vizibilitatea acestor proiecte pe platforma sistemului de administrare și sprijin pentru plasamente (PASS);

36. invită agențiile naționale responsabile de CES să sprijine activ structurile de trimitere și de primire și să le ofere consiliere; subliniază că acestea sunt, de asemenea, în măsură să identifice și să contribuie la lansarea pe teren a proiectelor ecologice și să se asigure că voluntarii sunt informați cu privire la bunele practici de mediu în activitatea lor profesională și în viața de zi cu zi; încurajează crearea unor instrumente digitale pentru a facilita difuzarea și schimbul de bune practici și de experiență între participanți;

37. invită Comisia și agențiile naționale să promoveze proiecte în destinații mai puțin populare pentru a stimula dezvoltarea economiei locale și a durabilității, încurajând în același timp explorarea de noi destinații;

Europa creativă

38. subliniază potențialul enorm pe care l-ar putea avea sectoarele culturale și creative pentru a încuraja cetățenii să acționeze în mod durabil; remarcă faptul că muzeele, centrele culturale și comunitare, artele spectacolului, literatura, artele vizuale și inițiativele artistice pot să promoveze durabilitatea și să contribuie la inversarea tendinței climatice, cu condiția să existe suficiente fonduri; subliniază importanța durabilității și a bunelor practici ecologice în conservarea patrimoniului cultural, atât material, cât și imaterial;

39. invită Comisia și birourile naționale să consulte părțile interesate din sectoarele culturale și creative și să colecteze informații cu privire la cartele existente în diverse domenii ale activității artistice, în vederea elaborării unei carte bazate pe un set de principii de mediu pe care toți participanții la program să le respecte; consideră că procesul de stabilire a principiilor adecvate ar trebui să fie coordonat în funcție de sector, să permită învățarea reciprocă și să adopte o perspectivă largă asupra chestiunilor care trebuie abordate, care ar trebui să includă reciclarea, economia circulară și schimbările de comportament, atât în rândul creatorilor culturali, cât și al consumatorilor;

40. invită Comisia să realizeze cercetări aprofundate și să consulte părțile interesate pentru a dezvolta o strategie specifică sectorului și un ghid al bunelor practici ecologice pentru producția audiovizuală și culturală și pentru difuzarea și organizarea de manifestări, care să vizeze îndeosebi transporturile, energia, utilizarea eficace a resurselor și gestionarea deșeurilor, astfel încât acesta să devină o normă obligatorie pentru proiectele finanțate de program; reamintește că aceste practici standard nu trebuie să fie în detrimentul calității proiectelor și manifestărilor culturale și audiovizuale;

41. subliniază importanța contractelor de achiziții publice ecologice pentru a asigura furnizarea de servicii și de bunuri durabile și ecologice în cadrul manifestărilor culturale; invită Comisia să stabilească criterii comune privind achizițiile publice ecologice pentru sectorul cultural și să dezvolte un instrument de evaluare a impactului manifestărilor culturale asupra mediului; subliniază, de asemenea, impactul producției de conținut audiovizual asupra mediului și invită Comisia să utilizeze componenta MEDIA a programului „Europa creativă” pentru a promova bunele practici în sectorul audiovizual, în ceea ce privește durabilitatea, eficiența energetică și protecția mediului;

42. solicită Comisiei să includă durabilitatea și respectarea mediului printre criteriile de selecție și de evaluare a capitalelor europene ale culturii; insistă asupra faptului că capitalele europene ale culturii trebuie să respecte, de asemenea, carta care stabilește principiile de mediu menționată mai sus;

43. invită Comisia să permită crearea, în cadrul capitolului transsectorial, a unei rețele europene de consultanți în domeniul ecologiei, climei și durabilității care să ofere consultanță promotorilor de proiecte și să creeze birouri creative europene; consideră că bunele practici ar trebui împărtășite și făcute publice;

44. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și statelor membre și autorităților naționale responsabile cu punerea în aplicare a celor trei programe.


 

EXPUNERE DE MOTIVE

Urgența climatică și ecologică este o realitate și, în acest context, reacția europeană sub forma ambițiosului plan „Pactul verde european”, prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2020, trebuie integrată în toate politicile publice ale Uniunii Europene. În noiembrie 2019, Parlamentul European a votat, de asemenea, pentru a constata starea de urgență ecologică. Acest sentiment al stringenței este comun unei mari părți a populației europene: în cadrul Eurobarometrului din decembrie 2019, 38 % din respondenți au menționat schimbările climatice și protecția mediului ca principalele provocări politice de la nivel european și național.

Toate sectoarele vor fi nevoite să-și pună sub semnul întrebării modelele de producție și să facă modificări, reducându-și impactul ecologic, dar mai ales inventând soluții inovatoare care vor avea nevoie de competențe noi.

Rolul culturii și al educației în lupta împotriva schimbărilor climatice și în dezvoltarea durabilă

Cultura și educația constituie fundamentul acestei schimbări din interiorul societății. Educația copiilor, a ucenicilor, a studenților, precum și formarea adulților permit sensibilizarea, formarea unor cetățeni responsabili, partajarea și difuzarea de bune practici, dezvoltarea de noi competențe în materie de dezvoltare durabilă și formarea viitorilor autori de soluții inovatoare. Fără educație nu pot exista cercetători, ingineri și oameni de știință care să ne permită să reflectăm și să combatem schimbările climatice, nu pot exista specialiști competenți care să poată pune în practică aceste soluții la scară largă.

Cultura, la rândul ei, are un rol important în declanșarea conștientizării de către publicul larg a aspectelor climatice. Cultura este, de asemenea, un sector de producție care a înțeles ce schimbări trebuie să opereze în practicile sale.

Obiectul raportului

În prezentul raport, raportoarea propune soluții concrete pentru reducerea impactului asupra mediului al celor trei programe emblematice pentru educație (Erasmus+), cultură (Europa creativă) și voluntariat (Corpul european de solidaritate) și pentru integrarea completă a acestora în Pactul verde, încurajându-le potențialul inestimabil. Aceste soluții ar trebui să poată fi puse în practică începând cu ianuarie 2021 – începutul viitoarei perioade de programare.

Europa creativă finanțează proiecte care vor fi văzute de un public larg într-un sector care are milioane de angajați – se estimează că aproximativ 12 milioane de persoane lucrează în sectorul cultural și creativ în UE.

Erasmus+ și Corpul european de solidaritate oferă experiențe care pot modifica comportamentul participanților, precum și al anturajului acestora. Aceste două programe vizează în principal tinerii, care sunt deosebit de atenți față de aspectele de mediu.

Aceste trei programe sunt, așadar, adevărați vectori ai bunelor practici și exemple de urmat, dar a căror funcționare trebuie să evolueze în unison cu Pactul verde.

Principii intangibile: mobilitatea fizică și libertatea de creație

Raportoarea consideră că două principii trebuie să rămână neatinse:

 mobilitatea fizică, care reprezintă esența programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate și face adesea parte integrantă din proiectele programului Europa creativă;

 libertatea conținuturilor și a operelor de creație. În cadrul programului Europa creativă, creatorii și artiștii trebuie să se bucure de o libertate totală în producerea de conținuturi, iar proiectele din cadrul programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate trebuie să fie create în continuare pe baza nevoilor locale, conform principiului ascendenței.

Mobilitatea trebuie să rămână în centrul programelor și nu trebuie înlocuită cu o mobilitate virtuală. Un studiu recent realizat de DG IPOL a demonstrat avantajele mobilității fizice față de mobilitatea virtuală, deoarece permite o imersiune totală. Potențialul mobilității virtuale trebuie avut în vedere în anumite cazuri, în special pentru a integra categoriile de persoane care nu se pot deplasa sau în anumite împrejurări excepționale. Astfel, mobilitatea virtuală poate fi avută în vedere pentru a completa mobilitatea fizică, de exemplu pentru a pregăti o deplasare sau pentru a asigura etapele ulterioare ale unui proiect. Trebuie menționat faptul că și tehnicile virtuale au un impact asupra mediului, fapt adesea trecut cu vederea.

Indicatori și date

Raportoarea a constat că nu există date în ceea ce privește amprenta ecologică a celor trei programe. Pentru a stabili și evalua obiectivele, trebuie să cunoaștem punctul de plecare; în momentul de față acest lucru nu este posibil.

Este, așadar, alarmant faptul că în proiectele de regulament nu a fost prevăzut niciun indicator pentru perioada 2021-2027.

De asemenea, raportoarea atrage atenția asupra faptului că obiectivul urmărit, și anume dezvoltarea mai multor proiecte, în special a proiectelor din cadrul Erasmus+, poate duce la mărirea impactului global al programului asupra mediului. Din acest motiv, se recomandă ca, inițial, să se pună accentul pe efectul unei reduceri a amprentei individuale, și nu a amprentei globale.

Ajutoare financiare pentru mobilitatea verde și subvenții

Toate părțile interesate participante au indicat faptul că trebuie încurajată utilizarea modurilor de transport mai puțin poluante, însă alegerea unui mod de transport mai ecologic presupune, adesea, costuri suplimentare. Deși salută modificarea adusă ghidului pentru Erasmus+ în 2020, care permite rambursarea cheltuielilor excepționale suportate în legătură cu deplasările mai puțin poluante, raportoarea regretă totuși că această opțiune este însoțită de calificativul „excepțional”, precum și faptul că participanții trebuie să suporte în continuare 20 % din costurile suplimentare. Acest lucru contravine ideii de incluziune pe care programul o urmărește: toți participanții ar trebui să aibă libertatea de a alege mijloacele de transport pe care le utilizează, fără bariere economice.

Raportoarea nu dorește în niciun caz să constrângă participanții să recurgă la un alt mijloc de transport decât avionul; această alegere este făcută adesea din cauza distanței reale sau a lipsei unor alternative adecvate. Încurajarea mobilității ecologice nu trebuie în niciun caz să ducă la excluderea potențialilor participanți.

Raportoarea dorește să salute intenția Comisiei Europene de a declara anul 2021 Anul european al căilor ferate. Ar fi interesant ca în acest An al căilor ferate să fie incluse programele de mobilitate, precum Erasmus+ și Corpul european de solidaritate. Participanții reprezintă un public numeros, care constituie o masă critică atrăgătoare pentru întreprinderile feroviare. Comisia se poate inspira din experiența acțiunii pregătitoare DiscoverEU, în cadrul căreia a încheiat un parteneriat ce le-a permis mai multor mii de tineri europeni să beneficieze de un abonament feroviar pentru a descoperi Europa.

În final, raportoarea recomandă ca proiectele care au un conținut sau obiective cu caracter ecologic ori o altă tematică, dar cu practici ecologice, să primească puncte suplimentare în cadrul evaluării de către birourile și agențiile naționale. Raportoarea consideră că este important ca participanții să fie stimulați mai degrabă decât constrânși. Rămâne la latitudinea agențiilor să selecteze, dintr-o listă de priorități europene, prioritățile naționale care vor determina acordarea de puncte suplimentare; raportoarea consideră că este esențial ca prioritatea europeană legată de dezvoltarea durabilă să devină orizontală și să fie aplicată la nivelul întregii Uniuni.

Viața de zi cu zi și relațiile cu promotorii de proiecte și organismele-gazdă

Pe lângă mobilitatea între țara de origine și țara-gazdă, trebuie acordată o mare importanță și vieții de zi cu zi a participanților, mai ales în cazul programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate. Mobilitatea permite o schimbare a contextului, care constituie o ocazie de a adopta noi practici ecologice (colectare selectivă, mobilitate ecologică, consum local etc.).

În acest sens, universitățile ar trebui să dea exemplu: multe dintre universități au instituit deja „birouri verzi” – de ce nu le-am pune în contact cu serviciile de primire a studenților străini? Ar trebui incluși, de asemenea, foștii studenți Erasmus+: aceștia pot oferi sfaturi, chiar dintre cele mai practice (unde se pot cumpăra produse locale, cărei asociații să mă adresez sau cum să reciclez mobilierul după câteva luni petrecute în țara respectivă).

Comisia Europeană trebuie să pună la dispoziție instrumentele necesare, iar agențiile naționale trebuie să le preia și să îndeplinească funcția de platformă. Soluțiile (numeroase) trebuie să provină de la fața locului, nu să fie impuse.

Raportoarea își pune multe speranțe în viitoarea legitimație europeană de student, care trebuie să devină operațională înainte de 2025. Aceasta ar trebui să includă aspecte legate de un mod de viață mai durabil, cum ar fi reducerile la transportul în comun, și să încurajeze studenții să facă alegeri ecologice.

Ar trebui să se pună accentul pe rolul organizațiilor responsabile cu trimiterea și primirea participanților la Corpul european de solidaritate, deoarece acestea fac demersurile necesare pentru transportul, cazarea și viața de zi cu zi ale participanților, inclusiv pentru împrumutul de biciclete sau acordarea de legitimații pentru transportul în comun. Aceste structuri trebuie ascultate atunci când pot transmite bune practici și trebuie să beneficieze de consiliere din partea agențiilor responsabile de program. Întrucât sunt implantate în teritoriu, acestea pot să identifice proiecte durabile, cu tematică ecologică.

În final, trebuie constatat și salutat rolul agențiilor și birourilor naționale, care s-au angajat deja în tranziția ecologică, în special prin modul în care își gestionează deșeurile. Multe dintre acestea au elaborat deja practici ecologice, care merită să fie sistematizate.

Formare specifică pentru noi competențe prin intermediul Erasmus+

Erasmus+ este un program pe care trebuie să ne bazăm pentru a crea noi programe de formare transeuropene în domeniul mediului. Pe lângă proiectele „clasice”, în cadrul programului Erasmus+ sunt finanțate două inițiative-pilot foarte promițătoare: Universitățile europene și Centrele de excelență pentru ucenicie și formare profesională. Unele dintre grupările selectate se consacră deja elaborării de programe de învățământ sau de formare în domeniul dezvoltării durabile și al luptei împotriva schimbărilor climatice. Raportoarea este convinsă că aceste două inițiative au un mare potențial de formare a specialiștilor europeni de mâine în domeniul dezvoltării durabile și, prin urmare, trebuie să li se acorde un buget adecvat.

Sport

Raportoarea dorește să sublinieze, de asemenea, importanța sportului, care este important pentru sănătate și, atunci când este practicat în aer liber, reprezintă un vector puternic de sensibilizare cu privire la mediu.

Comunicarea, sensibilizarea și partajarea bunelor practici

Raportoarea salută faptul că o bună parte din proiectele Erasmus+ și ale Corpului european de solidaritate s-au angajat deja pe calea practicilor responsabile sau a tematicilor ecologice. Același lucru este valabil pentru sectorul culturii, care a pășit în această direcție adaptându-se prin tehnici inovatoare, încurajând publicul să vină cu transportul în comun sau incluzând servicii ale „eco-consultanților”.

Aceste bune practici trebuie coordonate.

Raportoarea insistă cu putere asupra necesității de a pune aceste practici în comun: ghiduri de bune practici comune, sit internet, formarea agențiilor din cadrul autorităților naționale, platforme. Pot fi elaborate, pe termen scurt, numeroase direcții de acțiune, care sunt solicitate de actorii din sectoarele educației și culturii.

Trebuie depuse eforturi și în domeniul comunicării, deoarece numeroși potențiali participanți nu știu că proiectele lor de mediu pot fi finanțate de programele europene. Această posibilitate trebuie scoasă în evidență în cadrul Zilelor Erasmus, al Săptămânii verzi europene, al Frumoasei luni a Europei (Joli Mois de l’Europe) și al Săptămânii europene a sportului, precum și pe site-uri de internet specifice, însă fără a umbri celelalte tipuri de proiecte.

Raportoarea consideră că integrarea în aceste programe a dimensiunii durabile reprezintă o condiție necesară pentru reușita Pactului verde, atât pentru a modifica comportamentele la nivelul continentului prin practici încercate și partajate între cetățenii celor 27 de state membre, cât și pentru a forma specialiști cu competențe pentru ziua de mâine și a determina evoluția în sectoarele creative a tehnologiilor digitale și a celor din domeniul energiei.

Este vorba, în cele din urmă, de a inspira, pur și simplu, femeile și bărbații care vor crea Europa de astăzi și de mâine.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

13.7.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

3

3

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Christine Anderson, Andrea Bocskor, Vlad-Marius Botoş, Ilana Cicurel, Gilbert Collard, Gianantonio Da Re, Laurence Farreng, Tomasz Frankowski, Romeo Franz, Hannes Heide, Irena Joveva, Petra Kammerevert, Niyazi Kizilyürek, Predrag Fred Matić, Dace Melbārde, Victor Negrescu, Niklas Nienaß, Peter Pollák, Marcos Ros Sempere, Domènec Ruiz Devesa, Andrey Slabakov, Massimiliano Smeriglio, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Isabel Benjumea Benjumea, Marcel Kolaja

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Angel Dzhambazki

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

23

+

PPE

Asim Ademov, Isabel Benjumea Benjumea, Andrea Bocskor, Tomasz Frankowski, Peter Pollák, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Milan Zver

S&D

Hannes Heide, Petra Kammerevert, Predrag Fred Matić, Victor Negrescu, Marcos Ros Sempere, Domènec Ruiz Devesa, Massimiliano Smeriglio

RENEW

Vlad-Marius Botoş, Ilana Cicurel, Laurence Farreng, Irena Joveva

VERTS/ALE

Romeo Franz, Marcel Kolaja, Niklas Nienaß

GUE/NGL

Niyazi Kizilyürek

 

3

-

ID

Christine Anderson, Gilbert Collard, Gianantonio Da Re

 

3

0

ECR

Angel Dzhambazki, Dace Melbārde, Andrey Slabakov

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

[1] Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.

[2] Texte adoptate, P9_TA(2019)0078.

[3] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

[4] Texte adoptate, P8_TA(2019)0324.

[5] JO L 347, 20.12.2013, p. 5.

[6] JO C 252, 18.7.2018, p. 31.

[7] Texte adoptate, P8_TA(2019)0150.

[8] JO L 250, 4.10.2018, p. 1.

[9] Texte adoptate, P8_TA(2019)0323.

[10] JO L 347, 20.12.2013, p. 221.

[11] JO C 263, 25.7.2018, p. 19.

[12] JO L 342, 22.12,2009, p. 1.

Ultima actualizare: 2 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate