Procedură : 2019/2167(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0145/2020

Texte depuse :

A9-0145/2020

Dezbateri :

PV 22/10/2020 - 5
CRE 22/10/2020 - 5

Voturi :

PV 22/10/2020 - 16
PV 23/10/2020 - 7

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0286

<Date>{03/08/2020}3.8.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0145/2020</NoDocSe>
PDF 268kWORD 80k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE</Titre>

<DocRef>(2019/2167(INI))</DocRef>


<Commission>{FEMM}Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen</Commission>

Raportor: <Depute>Ernest Urtasun</Depute>

Raportoare pentru aviz (*):

Hannah Neumann, Comisia pentru afaceri externe

(*) Procedura comisiei asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 OPINIE MINORITARĂ
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ


PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

OPINIE MINORITARĂ

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE

(2019/2167(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, în special obiectivele 5 și 16,

 având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW),

 având în vedere Parteneriatul strategic ONU-UE privind operațiunile de pace și prioritățile de management al crizelor pentru perioada 2019-2021, aprobat de Consiliu la 18 septembrie 2018, „Femeile, pacea și securitatea” fiind o prioritate generală,

 având în vedere Declarația de la Beijing din 1995 și Platforma de acțiune de la cea de a 4-a Conferință mondială privind femeile și rezultatele conferințelor de examinare,

 având în vedere Rezoluția nr. 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea din 31 octombrie 2000 și rezoluțiile sale ulterioare 1820 (19 iunie 2008), 1888 (30 septembrie 2009), 1889 (5 octombrie 2010), 1960 (16 decembrie 2010), 2106 (24 iunie 2013), 2122 (18 octombrie 2013), 2242 (13 octombrie 2015), 2467 (23 aprilie 2019) și 2493 (29 octombrie 2019),

 având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC) de la Paris, din 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

 având în vedere Declarația comună privind comerțul și capacitarea economică a femeilor cu ocazia Conferinței ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) de la Buenos Aires, din decembrie 2017,

 având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia[1], precum și Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile[2],

 având în vedere Convenția împotriva criminalității transnaționale organizate și protocoalele la aceasta și în special Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii,

 având în vedere Inițiativa Spotlight UE-ONU,

 având în vedere concluziile Consiliului din 10 decembrie 2018 intitulate „Femeile, pacea și securitatea”,

 având în vedere Abordarea strategică a UE privind femeile, pacea și securitatea și Planul său de acțiune 2019-2024,

 având în vedere orientările pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), adoptate de Consiliul Uniunii Europene în cadrul reuniunii sale din 24 iunie 2013,

 având în vedere Lista de acțiuni pentru promovarea egalității pentru persoanele LGBTI, publicată de Comisie în decembrie 2015,

 având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen 2016-2020 (PEG II), adoptat de Consiliu la 26 octombrie 2015, precum și rapoartele anuale de punere în aplicare,

 având în vedere Rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la implementarea Documentului de lucru comun (SWD(2015)0182) al serviciilor Comisiei intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: Transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020[3] și cea din 25 noiembrie 2010 privind cea de a 10-a aniversare a Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea[4],

 având în vedere Consensul european privind dezvoltarea din 19 mai 2017,

 având în vedere Strategia UE pentru egalitatea de gen, prezentată de Comisie la 5 martie 2020 (COM(2020)0152),

 având în vedere Orientările operaționale din 8 octombrie 2018 ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind integrarea perspectivei de gen, adresate conducerii și personalului misiunii,

 având în vedere documentul intitulat „Punerea în aplicare a RCSONU privind femeile, pacea și securitatea în contextul misiunilor și operațiilor PSAC”, adoptat de Consiliu la 22 martie 2012,

 având în vedere Standardele generale de conduită actualizate pentru misiunile și operațiunile PSAC din 22 ianuarie 2018,

 având în vedere Strategia SEAE pentru egalitatea de gen și egalitatea de șanse 2018-2023, din noiembrie 2017,

 având în vedere Raportul SEAE din 10 noiembrie 2016 referitor la studiul de referință privind integrarea drepturilor omului și a genului în politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene,

 având în vedere Strategia globală a SEAE pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, publicată în iunie 2016,

 având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5) și articolul 21 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

 având în vedere articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe,

 având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A9-0145/2020),

A. întrucât principiul egalității între femei și bărbați constituie o valoare fundamentală a UE, consacrată în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât integrarea dimensiunii de gen ar trebui, prin urmare, implementată și inclusă ca principiu orizontal în toate activitățile și politicile UE; întrucât UE ar trebui să contribuie la crearea unei lumi în care toate persoanele să poată trăi pașnic, bucurându-se de drepturi egale și de aceleași șanse de a-și realiza potențialul, indiferent de gen, rasă, culoare, origine etnică sau socială, trăsături genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, dizabilități, vârstă, orientare sexuală sau identitate de gen;

B. întrucât al cincilea obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD 5) este realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor din lume; întrucât nicio strategie de dezvoltare nu poate fi eficace dacă femeile și fetele nu joacă un rol central și întrucât ODD 5 trebuie să fie integrat orizontal în diferite domenii de politică în care UE are competența de a acționa;

C. întrucât mai multe țări, cum ar fi Suedia, Danemarca, Elveția și Norvegia, au adoptat cadre pentru a avansa în direcția unei politici externe cu un accent puternic pe egalitatea de gen, iar Franța, Spania, Luxemburg, Irlanda, Cipru și Germania, printre altele, și-au anunțat intenția de a face din egalitatea de gen o prioritate în politica lor externă; întrucât o politică de acest tip ar trebui să promoveze o viziune de gen transformatoare a politicii externe; care să acorde prioritate egalității de gen, să protejeze și să promoveze drepturile femeilor și ale altor grupuri tradițional marginalizate, să le garanteze un acces echitabil la resursele sociale, economice și politice și participarea la toate nivelurile, să aloce resurse adecvate pentru realizarea acestei viziuni și să ia în considerare mesajul apărătorilor drepturilor omului în cazul femeilor și al societății civile; întrucât și viitoarea politică externă și de securitate a UE trebuie să vizeze atingerea acestor obiective;

D. întrucât femeile și fetele sunt în mod special afectate de violențe fizice, psihologice și sexuale, de sărăcie, conflicte armate și impactul urgenței climatice, de situațiile de urgență sanitară sau de altă natură, iar capacitarea lor este esențială pentru soluționarea acestor probleme; întrucât s-a înregistrat un regres în ceea ce privește drepturile femeilor și ale persoanelor LGBTIQ; întrucât orice înțelegere a nevoii de securitate trebuie să se concentreze asupra drepturilor omului, pentru a promova acțiuni care conduc la pace; întrucât orientările Consiliului privind persoanele LGBTI reprezintă un instrument eficace de promovare a exercitării depline a drepturilor omului de către aceste persoane, precum și o bază bună pentru o viitoare strategie ambițioasă privind egalitatea de gen în privința persoanelor LGBTI;

E. întrucât o politică externă și de securitate care nu reprezintă drepturile femeilor, ale fetelor și ale persoanelor LGBTI+ și care nu abordează nedreptățile actuale accentuează și mai mult dezechilibrele; întrucât, dacă se dorește să se pună capăt acestor nedreptăți, trebuie să se recunoască balanța de putere inegală dintre genuri;

F. întrucât discursul dominant cu privire la femei și fete este unul de victimizare, care le privează de capacitatea lor de acțiune autonomă și le neagă capacitatea de a fi agenți ai schimbării; întrucât există dovezi din ce în ce mai numeroase că participarea semnificativă a femeilor și a fetelor la prevenirea și soluționarea conflictelor, la consolidarea păcii și la reconstrucția post-conflict crește sustenabilitatea, calitatea și durabilitatea păcii și reziliența comunităților locale și contribuie la prevenirea tuturor formelor de violență de gen; întrucât, deși au un rol atât de decisiv în instaurarea unei păci durabile, femeile au reprezentat doar 13 % din negociatorii principalelor procese de pace în perioada 1992-2018, doar 4 % din semnatari și 3 % din mediatori;

G. întrucât femeile și fetele pot fi supuse unor forme multiple de discriminare; întrucât violența de gen, inclusiv căsătoriile timpurii și forțate și MGF, accesul inadecvat la sănătate, educație, apă potabilă, salubritate și nutriție, accesul limitat la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SSRD), precum și participarea inegală în procesul decizional politic și în instituțiile publice și private, contribuie la discriminare și marginalizare; întrucât protecția fetelor împotriva violenței și a discriminării, în special în privința educației, informării și serviciilor de sănătate, inclusiv SSRD, este deosebit de importantă pentru ca acestea să-și poată exercita integral drepturile omului; întrucât fetele refugiate și migrante sunt într-o situație deosebit de vulnerabilă;

H. întrucât fetele de astăzi vor fi cele care vor trebui în viitor să facă față consecințelor conflictelor și situațiilor de urgență, iar în cazul conflictelor de lungă durată, fetele cresc în condiții care le vor afecta pe termen lung; întrucât fetele au nevoi specifice și se confruntă cu provocări specifice, diferite de cele ale femeilor adulte, provocări care adesea nu sunt recunoscute în categoriile mai largi de „copii” sau „femei”;

I. întrucât anul 2020 marchează aniversări importante pentru cadrele privind drepturile femeilor și egalitatea de gen, precum Declarația și Platforma de acțiune adoptate la Beijing în 1995 și Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea din 2000;

J. întrucât Abordarea strategică a UE privind femeile, pacea și securitatea (FPS) reprezintă un progres semnificativ al angajamentului UE pentru agenda FPS; întrucât aceasta evidențiază necesitatea unor angajamente și acțiuni concrete, precum și necesitatea de a implica, proteja și sprijini femeile și fetele pentru obținerea unei păci și securități durabile; întrucât Planul de acțiune al UE privind FPS a fost adoptat în 2019 pentru a implementa abordarea strategică, însă transpunerea în practică a acestui angajament de politică rămâne o provocare; întrucât este extrem de important ca membrii personalului UE să își intensifice eforturile de integrare a FPS în activitatea lor, nu numai pentru a crește eficiența misiunilor, ci și pentru a asigura propriu zis drepturile femeilor și egalitatea de gen;

K. întrucât Planul de acțiune pentru egalitatea de gen II (PAEG II) are la bază recomandările Parlamentului și este axat pe schimbarea culturii instituționale a UE la nivel central și la nivelul delegațiilor, pentru a produce o schimbare sistemică în modul în care UE tratează principiul egalității de gen, precum și pe transformarea vieții femeilor și fetelor în patru domenii esențiale; întrucât integrarea și promovarea egalității de gen în politica externă și de securitate a UE depinde în mare măsură de reușita implementării și evaluării PAEG II, pentru a recomanda măsuri pentru un viitor cadru PAEG îmbunătățit (un nou Plan de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III, în 2020);

L. întrucât PAEG I a adus unele progrese, dar a prezentat și o serie de lacune: domeniul de aplicare restrâns, neintegrarea dimensiunii de gen în buget, o înțelegere deficitară a cadrului privind egalitatea de gen de către delegațiile UE, lipsa de angajament a liderilor UE și inexistența unei arhitecturi instituționale și a unor stimulente pentru a motiva și a susține în mod adecvat personalul; întrucât PAEG II a constituit un important pas înainte în promovarea egalității de gen în relațiile externe ale UE, cu o serie de tendințe pozitive, dar este necesară o conștientizare deplină și un angajament ferm al UE și al statelor sale membre pentru a evita orice deteriorare și a accelera progresele; întrucât PAEG II prezintă încă o serie de deficiențe în ceea ce privește implementarea priorităților-cheie și a ODD legate de gen, raportarea exactă a progreselor cu privire la toate obiectivele și datele calitative, și integrarea dimensiunii de gen în dialogurile de politică; întrucât este în continuare necesară extinderea domeniului său de aplicare, aplicarea corespunzătoare a bugetării de gen și alinierea calendarului programării cu cel al ciclurilor bugetare; întrucât un angajament mai ferm din partea liderilor UE, crearea arhitecturii instituționale și stimulente pentru motivarea, susținerea adecvată și instruirea personalului sunt elemente de o importanță vitală pentru obținerea unor rezultate concrete în ceea ce privește creșterea egalității de gen la nivel mondial;

M. întrucât PAEG II a stabilit obiectivul de integrare a acțiunilor de gen în 85 % dintre toate inițiativele noi ale UE până în 2020; întrucât, în ciuda progreselor realizate, în 2018 doar între 55 % și 68 % dintre noile programe au inclus genul;

N. întrucât delegațiile și misiunile UE se află în prima linie a aplicării PAEG II în țările partenere, iar conducerea și cunoștințele șefilor și personalului delegațiilor și misiunilor au un rol major în reușita implementării PAEG II; întrucât se recomandă ca mai multe femei să ocupe poziții de conducere și de management în cadrul delegațiilor UE;

O. întrucât femeile sunt în continuare clar subreprezentate și subevaluate în procesele politice și decizionale, inclusiv în domeniul politicii externe și al securității internaționale, în UE și în întreaga lume; întrucât, în UE, 6 femei ocupă funcția de ministru al apărării și doar 3 din cei 27 miniștri ai afacerilor externe sunt femei; întrucât această subreprezentare are un impact major asupra deciziilor de politică;

P. întrucât Strategia privind egalitatea de gen 2020-2024 a stabilit obiectivul de a ajunge la un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile ierarhice ale Comisiei până la sfârșitul anului 2024;

Q. întrucât, în SEAE, bărbații dețin 75 % din posturile de conducere de nivel mediu și 87 % din posturile de conducere de nivel superior; întrucât Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) s-a angajat să atingă obiectivul ca 40 % din posturile de conducere să fie ocupate de femei până la sfârșitul mandatului; întrucât cele mai recente numiri pe care le-a făcut au avut ca rezultat o structură alcătuită exclusiv din secretari generali adjuncți bărbați;

R. întrucât politicile UE au tendința de a prezenta femeile ca victime ale violențelor sexuale și de gen (VSG) și de a se ocupa de protecția lor în principal după ce acestea au avut loc; întrucât o orientare politică și operațională mai puternică asupra prevenirii încălcărilor drepturilor omului, care să abordeze dezechilibrele de putere în relațiile de gen, ar îmbunătăți politicile UE în acest domeniu;

S. întrucât s-au făcut progrese în privința SSRD în întreaga lume, însă există încă deficiențe substanțiale în ceea ce privește asigurarea SSRD și accesul la aceasta; întrucât, la nivel mondial, se observă o reacție negativă îngrijorătoare față de drepturile femeilor și ale persoanelor LGBTIQ+, tradusă prin limitarea SSRD și interzicerea educației sexuale și a studiilor de gen; întrucât, în 2018, numărul de acțiuni ale UE în materie de SSRD a scăzut, iar cel mai puține acțiuni la nivel mondial ale serviciilor Comisiei în ceea ce privește egalitatea de gen sunt cele legate de SSRD; întrucât este absolut necesară o reafirmare a angajamentului UE în ceea ce privește promovarea, protecția și respectarea dreptului fiecărei persoane de a avea control deplin asupra aspectelor legate de propria SSRD, fără discriminare și violență;

T. întrucât activitatea consilierilor și a punctelor focale pentru problematica de gen este esențială pentru traducerea politicilor UE privind egalitatea de gen și FPS în analize, planificare, desfășurare și evaluare, precum și pentru facilitarea integrării perspectivei de gen în sarcinile și operațiunile zilnice; întrucât consilierii și punctele focale pentru problematica de gen joacă un rol important în integrarea orizontală a politicilor legate de gen; întrucât, pentru ca punctele focale să-și poată îndeplini corespunzător sarcinile, este necesară o prioritizare mai accentuată a dimensiunii de gen în cadrul delegațiilor UE, un timp suficient pentru integrarea dimensiunii de gen și angajamentul managerilor de proiect de a ține seama în mod suficient de gen în activitatea lor; întrucât sunt necesare mai multe măsuri pentru ca descrierea postului persoanelor angajate la punctele focale să reflecte misiunea lor de responsabili de integrarea dimensiunii de gen și promovarea egalității de gen;

U. întrucât doar o treime din totalul delegațiilor UE se ocupă de drepturile persoanelor LGBTIQ+; întrucât Orientările UE privind persoanele LGBTIQ+ nu sunt aplicate uniform, implementarea lor depinzând în mare măsură de cunoștințele și de interesul conducerii delegațiilor, și nu de respectarea unei abordări structurale;

V. întrucât grupurile societății civile și activiștii pentru drepturile femeilor au un rol esențial în promovarea agendei de pace și de securitate, iar participarea lor este esențială pentru integrarea preocupărilor legate de egalitatea de gen; întrucât spațiul societății civile se restrânge în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește organizațiile femeilor și apărătorii drepturilor omului ale femeilor, SSRD și drepturile persoanelor LGBTIQ+ ; întrucât apărătorii drepturilor omului în cazul femeilor se confruntă deseori cu riscuri și obstacole adiționale diferite, de natură intersecțională și generate de stereotipuri de gen bine înrădăcinate; întrucât pe parcursul întregului ciclu de planificare, aplicare, monitorizare și evaluare a PAEG III trebuie să existe o implicare consecventă alături de organizațiile de femei și apărătorii drepturilor omului în cazul femeilor; întrucât sunt necesare acțiuni interne și externe mai ambițioase pentru a contracara activ orice formă de regres și a continua progresul în direcția egalității de gen în toate societățile;

W. întrucât finanțarea limitată și personalul insuficient reprezintă obstacole majore pentru realizarea obiectivelor UE privind egalitatea de gen; întrucât, în plus, politicilor nu sunt coerente în domeniul egalității de gen și nu există încă un sistem unificat care să faciliteze o înțelegere și o implementare identice a integrării perspectivei de gen în instituțiile UE;

X. întrucât includerea perspectivei de gen în politica externă și de securitate a UE înseamnă și să se recunoască și să se combată dimensiunile de gen specifice și impactul unor fenomene globale precum schimbările climatice, migrația, comerțul și securitatea, dar și să se pună accentul, la elaborarea politicilor, pe experiențele și pe nevoile femeilor și grupurilor care se confruntă cu forme multiple și intersecționale de discriminare și de marginalizare;

1. invită UE și statele sale membre să susțină în continuare drepturile femeilor și ale fetelor și să avanseze către o politică externă și de securitate care integrează o viziune de gen transformatoare; subliniază că această politică trebuie să se bazeze pe o integrare coerentă a perspectivei de gen, pe o analiză de gen cu date defalcate pe gen și vârstă și indicatori adaptați la aspectele de gen, precum și pe evaluări sistematice ale impactului de gen în identificarea, formularea și monitorizarea acțiunilor din toate sectoarele, pentru a consolida egalitatea de gen și pentru ca femeile și persoanele provenind din diferite medii să aibă un rol semnificativ și echitabil în procesele decizionale; încurajează UE să exploreze posibilitățile de partajare, gestionare și actualizare a analizei de gen de o manieră sistematică;

2. invită insistent Comisia, ÎR/VP și statele membre să crească susținerea pentru egalitatea de gen, pentru exercitarea deplină a drepturilor omului de către toate fetele și femeile și pentru capacitarea acestora în întreaga lume, precum și să-și asume un rol central și mai proeminent în canalizarea și mobilizarea resurselor către acest țel;

3. salută cei trei piloni tematici ai PAEG II, și anume: 1) asigurarea integrității fizice și psihologice a fetelor și femeilor, 2) promovarea drepturilor economice și sociale și a capacitării fetelor și femeilor și 3) consolidarea expresiei și a participării fetelor și femeilor; constată că progresele au fost inegale în diferitele priorități tematice și între diferiții actori ai UE; solicită, prin urmare, Comisiei, ÎR/VP și tuturor statelor membre să facă mai mult pentru a implementa integral PAEG și a atinge standardele de performanță prevăzute; regretă că, în 2018, obiectivul cu cel mai mic număr de acțiuni raportate în cadrul PAEG II a fost combaterea traficului de femei și fete în toate formele de exploatare, acesta fiind singurul obiectiv pentru care a scăzut numărul acțiunilor raportate comparativ cu 2017;

4. salută propunerea Comisiei de a realiza o analiză și de a prezenta, în 2020, un nou PAEG (PAEG III) pentru perioada 2021-2025; subliniază faptul că PAEG III ar trebui să valorifice și să dezvolte direcția prevăzută în actualul PAEG II și să țină cont de lecțiile învățate ca urmare a punerii sale în aplicare; subliniază că, pentru a asigura aplicarea sa efectivă, acest document trebuie să aibă forma unei comunicări oficiale; reamintește că politica externă și de securitate comună se supune unor norme și proceduri specifice și că politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii și cea a statelor membre se completează și se consolidează reciproc, cu respectarea deplină a principiilor și tratatelor UE, inclusiv a articolelor 2, 3 și 5 din TUE; salută recomandările Comisiei către statele membre referitoare la abordarea egalității de gen în acțiunea externă, de a urmări obiective politice conforme cu PAEG în domeniile lor de competență;

5. salută Planul de acțiune al UE privind femeile, pacea și securitatea și solicită o implementare solidă; salută faptul că Declarația comună privind cooperarea UE-NATO din 2018 prevede promovarea Agendei privind femeile, pacea și securitatea; salută decizia de a reînnoi Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația și solicită ca acesta să includă perspectiva de gen și acțiuni specifice pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor, inclusiv SSRD; salută, de asemenea, noua Strategie a UE pentru eradicarea traficului de ființe umane prevăzută pentru 2021;

6. solicită o mai mare coerență și coordonare a politicilor în realizarea angajamentelor pentru egalitatea de gen din cadrul acțiunii externe a UE; subliniază că Abordarea strategică a UE ar trebui corelată și sincronizată cu noul PAEG III și solicită ca Planul de acțiune al UE privind FPS din 2019 să fie inclus în PAEG III, ca un capitol separat; subliniază importanța cadrelor normative existente legate de agenda privind FPS; insistă că acest cadru ar trebui să constituie un element de referință pentru toate acțiunile la nivelul UE și la nivel internațional și că orice încercări de sustragere sau de eludare a angajamentelor asumate în acest domeniu trebuie ferm respinse;

7. invită toate statele membre să adopte o politică externă și de securitate feministă, care să se ocupe de obstacolele care împiedică femeile să preia și să mențină nu numai roluri de lideri de înalt nivel și poziții-cheie, cum ar fi cele de ambasador sau mediator în discuțiile și negocierile internaționale de pace, dar chiar și poziții de bază; reamintește că ar trebui să se țină cont de factorii care pot descuraja participarea femeilor, precum absența unor politici de asigurare a unui bun echilibru între viața personală și cea profesională, împărțirea inegală a responsabilităților familiale și așteptările ca femeile să fie principalii îngrijitori, care le determină adesea să-și întrerupă cariera sau să lucreze cu fracțiune de normă, dar și de percepția publică globală asupra femeilor în funcții de conducere; subliniază, de asemenea, că, pentru promovarea obiectivelor legate de prezența femeilor în funcții de conducere în agenda FPS, remunerația egală pentru muncă egală, ca unul dintre principiile de bază ale UE, ar trebui integrată prin promovarea drepturilor economice și sociale ale femeilor, atât în interiorul, cât și în afara UE; reamintește că statele membre au obligația de a elimina discriminarea pe motive de sex în ceea ce privește toate aspectele și condițiile remunerării pentru aceeași muncă sau pentru muncă de valoare egală;

Egalitatea de gen ca principiu director al acțiunii externe a UE

8. invită SEAE, serviciile de resort ale Comisiei, agențiile europene care activează în afara frontierelor Uniunii Europene și statele membre să integreze sistematic perspectiva de gen și o perspectivă intersectorială în politica externă și de securitate, de extindere, de comerț și de dezvoltare a UE, inclusiv în cadrul forurilor multilaterale, în formularea tuturor politicilor, în dialogurile politice și strategice, în declarațiile publice, în raportarea și monitorizarea drepturilor omului la nivel mondial, precum și în procesele de evaluare și raportare; insistă că egalitatea de gen trebuie să fie o valoare fundamentală în toate acțiunile externe ale UE;

9. subliniază că trebuie analizată mai aprofundat dinamica de putere inerentă politicilor și practicilor UE și ciclului actual de programare, pentru a elucida și a aborda implicațiile de gen;

10. reamintește importanța integrării unei perspective intersectoriale în toate acțiunile externe ale UE, precum și că acțiunile UE ar trebui să țină seama de experiențele femeilor din diferite medii, în special ale celor care se confruntă cu forme de discriminare și marginalizare pe criterii de vârstă, gen, rasă, religie, statut socioeconomic și juridic, abilități, orientare sexuală și identitate de gen; reamintește că femeile nu sunt un grup omogen și nu au un mesaj unitar;

11. subliniază că este necesar un angajament continuu pentru implementarea PAEG III la cele mai înalte niveluri politice; solicită ca PAEG III să precizeze că 85 % din asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) trebuie alocată programelor care au egalitatea de gen ca obiectiv major sau principal și ca, în cadrul acestui angajament mai larg, un volum substanțial de AOD să fie alocat programelor care au egalitatea de gen, inclusiv SSRD, ca obiectiv principal; solicită mai multe acțiuni precis direcționate pentru a realiza egalitatea de gen; solicită, de asemenea, ca noul PAEG să consolideze abordarea solidă, bazată pe dovezi a PAEG II, utilizând analize calitative pentru a evalua impactul real al acestor programe asupra progresului egalității de gen; solicită îmbunătățirea raportării finanțării UE pentru egalitatea de gen alocată și plătită în țările partenere prin intermediul PAEG III;

12. recomandă ca PAEG III să dispună de indicatori de reușită clari, măsurabili și cu limită în timp pentru monitorizarea schimbărilor pe termen scurt, mediu și lung, să precizeze atribuirea responsabilităților diferiților actori și să stabilească obiective clare în fiecare țară parteneră, în strânsă colaborare cu țara respectivă și cu implicarea activă a organizațiilor societății civile, a altor actori importanți ai societății civile și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); solicită SEAE, Comisiei și statelor membre ale UE să își asume din nou, prin noul PAEG, angajamentul de a integra dimensiunea de gen în toate sectoarele; invită SEAE, serviciile relevante ale Comisiei și statele membre ale UE să propună noi acțiuni precise în materie de gen;

13. solicită ca PAEG III să combată reacția negativă față de drepturile femeilor, îmbunătățind accesul femeilor și fetelor la educație, informare și SSRD și protejându-le împotriva coerciției, violenței, discriminării și abuzului; subliniază, de asemenea, că noul PAEG ar trebui să acopere în mod explicit protecția, participarea și promovarea drepturilor femeilor în toate contextele și să includă statele fragile și contextele de conflict;

14. consideră că educația este esențială pentru realizarea egalității de gen și a capacitării femeilor și fetelor; invită, prin urmare, UE să își intensifice, în viitorul PAEG III, angajamentul de a promova egalitatea de gen și de a combate stereotipurile de gen în și prin sistemele de educație; solicită, în acest sens, luarea în considerare a unei game de oportunități în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii;

15. salută Abordarea strategică a UE privind FPS și Planul de acțiune al UE privind FPS adoptate în 2019 și solicită implementarea lor integrală; regretă însă că, în ciuda obiectivelor și a indicatorilor clari, transpunerea acestui angajament politic în practică rămâne o provocare și cere eforturi continue; subliniază importanța planurilor naționale de acțiune pentru punerea în aplicare a agendei FPS; salută faptul că aproape toate statele membre ale UE vor adopta planuri naționale de acțiune legate de Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU până la sfârșitul anului; regretă, cu toate acestea, că doar unul dintre acestea a alocat un buget pentru punerea în aplicare; invită statele membre ale UE să aloce acest buget și să creeze mecanisme naționale de control parlamentar, precum și să introducă cote pentru participarea femeilor la mecanismele de control, evaluare și supraveghere; regretă că mulți membri ai personalului UE nu au integrat Agenda privind FPS în activitatea lor, că se consideră că aplicarea acestei agende poate fi lăsată la discreția lor, pentru a crește eficiența misiunilor, și nu ca mod propriu-zis de a garanta drepturile femeilor și egalitatea de gen;

16. invită Comisia să își intensifice eforturile de aplicare a unei abordări structurate a bugetării de gen, pentru a urmări cu exactitate toate cheltuielile aferente, inclusiv în domeniul acțiunii externe, și să organizeze evaluări ex ante și ex post ale impactului de gen al diferitelor programe finanțate de UE și să informeze Parlamentul European cu privire la acestea; subliniază că aceste evaluări ar trebui să se bazeze pe date defalcate pe gen și vârstă, iar rezultatele ar trebui integrate în ciclul de programare; subliniază că trebuie îmbunătățită fiabilitatea analizei de gen prin armonizarea datelor colectate de delegațiile UE, astfel încât aceasta să devină comparabilă; solicită ca analiza de gen să joace un rol în definirea obiectivelor, programelor, proiectelor și dialogurilor strategice naționale;

17. solicită sprijinul pentru alocarea a 85% din finanțare specială programelor care au egalitatea de gen ca obiectiv important sau principal în cadrul propunerii de Regulament privind Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), precum și diminuarea constrângerilor administrative pentru accesul la finanțare al organizațiilor societății civile locale și de dimensiuni reduse; subliniază că este important ca abordarea integratoare a egalității de gen și acțiunile specifice să urmărească obiective clare, în temeiul Regulamentului privind IVCDCI, și să se asigure că partenerii pot conta pe un sprijin politic și financiar suficient pentru a o pune în aplicare; solicită aplicarea unor indicatori de gen în fazele de selectare, monitorizare și evaluare ale proiectelor pentru toate acțiunile politicii externe și de securitate a UE care beneficiază de finanțare din bugetul Uniunii; subliniază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor UE existente și viitoare, prin includerea dimensiunii de gen în buget, în special în perioade de provocări, cum ar fi următorul cadru financiar multianual (CFM), constrângerile bugetare și implicațiile crizei post-COVID-19;

18. invită Comisia, SEAE și delegațiile UE să recunoască fetele și tinere femei ca vectori ai schimbării și să sprijine participarea lor sigură, semnificativă și incluzivă la viața civică și publică, luând în considerare, printre altele, feedback-ul primit din partea organizațiilor de tineret și sprijininându-le prin măsuri de consolidare a capacităților; subliniază rolul pozitiv pe care îl au fetele, femeile tinere și femeile în asigurarea păcii durabile și a coeziunii sociale, inclusiv prin inițiative locale conduse de fete și de femei în domeniul prevenirii conflictelor și  consolidarea păcii; solicită UE și statelor membre să asigure un buget adecvat pentru educație în situații de urgență, pentru a se asigura că fiecare fată poate reuși, în pofida circumstanțelor create de conflicte și de dezastre naturale.

19. recunoaște că crizele umanitare intensifică provocările legate de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente și reamintește că în zonele de criză, în special în grupurile vulnerabile, cum ar fi refugiații și migranții, femeile și fetele sunt expuse în mod deosebit la acte de violență sexuală, la boli cu transmitere sexuală,  exploatare sexuală, violuri ca armă de război și la sarcini nedorite; solicită Comisiei și statelor membre să acorde o prioritate deosebită egalității de gen și sănătății sexuale și reproductive și drepturilor asociate acesteia în acțiunile lor de ajutor umanitar, precum și responsabilității și accesului la justiție și la reparații în cazurile de încălcare a drepturilor sexuale și reproductive și de violență de gen, inclusiv în ceea ce privește formarea actorilor umanitari și finanțarea curentă și viitoare; evidențiază importanța Recomandării Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE privind eliminarea hărțuirii, abuzului și exploatării sexuale în cooperarea pentru dezvoltare și în asistența umanitară; salută, în acest context, atenția părților interesate active în domeniul cooperării pentru dezvoltare și al asistenței umanitare pentru abordarea abuzurilor și a hărțuirii în situații de conflict; invită Comisia și statele membre să pledeze în favoarea includerii unor organizații de apărarea a drepturilor femeilor, precum și a unor organizații conduse de femei și de apărători ai drepturilor fundamentale ale femeilor, în structurile de coordonare și de decizie în domeniul ajutorului umanitar;

20. solicită examinarea sinergiilor dintre programele interne și externe ale Uniunii pentru a asigura o abordare coerentă și continuă a politicilor din interiorul și din exteriorul Uniunii, de exemplu, în cazul mutilării genitale feminine (MGF);

21. invită Comisia să ducă o politică comercială a UE bazată pe valori, care asigură un nivel ridicat de protecție a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor de mediu, precum și respectarea libertăților fundamentale și a drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen; reamintește că toate acordurile comerciale și de investiții ale UE trebuie să integreze dimensiunea de gen și să includă un capitol ambițios și executoriu privind comerțul și dezvoltarea durabilă; reamintește că negocierea acordurilor comerciale ar putea reprezenta un instrument important de promovare a egalității de gen și a capacitării femeilor în țările terțe și solicită colectarea de date defalcate pe gen privind impactul schimburilor comerciale; invită UE și statele sale membre să includă impactul de gen, pe țară și sector, al politicii și acordurilor comerciale ale UE în evaluările ex ante și ex post ale impactului; subliniază că rezultatele analizelor axate pe gen ar trebui luate în considerare în negocierile comerciale – ținându-se cont și de impactul pozitiv, și de cel negativ pe parcursul întregului proces, de la negociere la  implementare – și că ar trebui însoțite de măsuri de prevenire sau compensare a posibilelor efecte negative; salută angajamentul Comisiei de a asigura, pentru prima dată în cazul UE, includerea unui capitol specific de gen în Acordul de asociere modernizat între Chile și UE și solicită ca includerea unor astfel de capitole să fie promovată și sprijinită în toate acordurile comerciale și de investiții ale UE, pe baza exemplelor internaționale existente și pe baza valorii lor adăugate constatate în urma evaluărilor efectuate;

22. invită statele membre să respecte în întregime Poziția comună privind exporturile de arme și solicită în mod expres statelor membre să ia în considerare riscul ca materialele exportate să fie folosite pentru a exercita sau a facilita violență pe criterii de gen ori violență împotriva femeilor sau copiilor; subliniază că o abordare care ia în considerare dimensiunea de gen este o abordare a securității care are în centru omul și care are ca obiectiv să îmbunătățească securitatea femeilor, inclusiv securitatea economică, socială și sanitară;

Axarea pe gen și diversitate în cultura instituțională a UE la nivel central și în delegații

23. invită statele membre să creeze un grup de lucru oficial pentru egalitatea de gen; solicită instituirea unei noi configurații a Consiliului care să reunească miniștrii UE și secretarii de stat responsabili de egalitatea de gen, pentru a facilita integrarea perspectivei de gen în toate politicile UE, inclusiv în politica externă și de securitate;

24. salută activitatea depusă până în prezent de consilierul principal al SEAE pe probleme de gen și grupul operativ informal al UE privind femeile, pacea și securitatea până în prezent, inclusiv în ceea ce privește asigurarea participării organizațiilor relevante ale societății civile la discuțiile lor; regretă, cu toate acestea, că personalul și resursele alocate poziției de consilier principal pe probleme legate de gen sunt limitate și solicită titularei sale să raporteze direct VP/ÎR; subliniază necesitatea unei utilizări și mai eficiente a resurselor alocate acestei poziții; solicită VP/ÎR să aibă un consilier pe probleme de gen cu normă întreagă care să lucreze în domeniul egalității de gen și al agendei FPS în fiecare direcție a SEAE, care să raporteze direct consilierului principal, și să încurajeze personalul să colaboreze îndeaproape cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE); subliniază că schimbul de cunoștințe între instituțiile și agențiile UE este un instrument important și foarte eficient pentru a evita costurile administrative ridicate și creșterea inutilă a birocrației;

25. salută Strategia SEAE pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați și egalitatea de șanse 2018-2023 și solicită actualizarea acesteia pentru a include angajamente politice concrete, măsurabile și obligatorii privind prezența femeilor în posturile de conducere; insistă asupra realizării obiectivului ca 50 % din posturile de conducere să fie ocupate de femei, inclusiv în calitate de șefe de delegație și de misiuni și operații ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC); salută progresele înregistrate de Comisie în această privință, femeile reprezentând 41 % din cadrele de conducere de la toate nivelurile; regretă că SEAE este departe de a atinge acest obiectiv, dat fiind că femeile ocupă numai două din cele opt posturi de reprezentanți speciali ai UE, 31,3 % din posturile de conducere de nivel mediu și 26 % din posturile de conducere de nivel superior; invită actualul VP/ÎR să ia măsurile necesare pentru a remedia această situație și invită statele membre să propună mai multe femei pentru funcțiile de conducere;

26. subliniază lipsa diversității în instituțiile UE și, prin urmare, subliniază importanța stabilirii unor obiective în materie de diversitate, în special în ceea ce privește rasa, capacitatea și originea etnică; evidențiază faptul că SEAE trebuie să își ajusteze procesele de recrutare și de angajare pentru a acorda o mai mare atenție diversității și incluziunii; subliniază că sunt necesare proceduri de recrutare care să țină seama de dimensiunea de gen, inclusiv în cadrul Oficiului European pentru Selecția Personalului; solicită ca în fișele posturilor de conducere de nivel mediu și superior să fie inclusă și capacitatea de a conduce ținând seama de dimensiunea de gen;

27. invită VP/ÎR să asigure că șefii delegațiilor UE din străinătate au responsabilitatea formală de a asigura integrarea perspectivei de gen în toate aspectele activității delegației și obligația de a raporta cu privire la acest lucru; invită VP/ÎR să se asigure că în delegațiile UE există puncte de contact specifice pe probleme de gen, pentru a asigura fluxuri de lucru fără probleme și pentru a menține birocrația la un nivel minim; subliniază necesitatea ca punctele de contact pe probleme de gen să dispună de resurse și de timp suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile, cu fișe de post care să detalieze responsabilitățile care le revin; subliniază că acestea ar trebui să raporteze direct șefului de delegație/șefului de secție, să aibă acces la toate documentele relevante și la formarea necesară pentru îndeplinirea sarcinilor lor și să aibă responsabilități de conducere, după caz; solicită orientări privind egalitatea pentru toate delegațiile UE și, în acest sens, dezvoltarea raportării online, modele clare, precum și publicarea unui ghid care să faciliteze activitatea delegațiilor;

28. subliniază că realizarea egalității de gen nu este posibilă fără o conducere ține seama de dimensiunea de gen; solicită, în acest sens, formări obligatorii și adaptate privind egalitatea de gen și integrarea dimensiunii de gen pentru toate cadrele de conducere ale SEAE, personalul serviciilor diplomatice ale UE și pentru toți șefii/comandanții misiunilor și operațiilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC); evidențiază faptul că scrisorile de misiune și fișele de post pentru noii șefi ai delegațiilor UE trebuie să includă referiri specifice la egalitatea de gen; subliniază faptul că evaluările acestora trebuie să includă criterii specifice privind activitatea desfășurată pentru a asigura integrarea dimensiunii de gen; subliniază că promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen ar trebui să constituie priorități orizontale pentru toți reprezentanții speciali ai UE și un principiu director al mandatului lor, în special pentru reprezentantul special al UE pentru drepturile omului;

29. subliniază că participarea femeilor la misiunile PSAC contribuie la eficacitatea misiunii și este un factor determinant al credibilității UE ca promotoare a drepturilor egale între femei și bărbați din întreaga lume; salută faptul că toate misiunile PSAC civile au numit în prezent un consilier pe probleme de egalitate între femei și bărbați și solicită misiunilor militare PSAC să procedeze la fel; încurajează statele membre ale UE să aleagă femei care să candideze pentru posturile vacante existente; solicită ca întregul personal militar și civil desfășurat în UE să fie suficient de instruit în ceea ce privește egalitatea de gen și femeile, pacea și securitatea, în special cu privire la modul de integrare a unei perspective de gen în sarcinile lor; regretă faptul că numărul de femei care lucrează în misiunile PSAC și mai ales în operațiunile militare rămâne foarte scăzut; îndeamnă SEAE să promoveze necesitatea unui obiectiv concret și a unui angajament politic de creștere a numărului de femei în misiunile și operațiile UE de gestionare a crizelor; îndeamnă statele membre să analizeze modalități de consolidare a politicilor de recrutare și de menținere și să promoveze participarea femeilor la misiunile de consolidare a păcii și de menținere a păcii; subliniază faptul că trebuie inclusă o nouă linie a bugetului UE din care să se finanțeze pozițiile de consilieri pentru problematica de gen din cadrul misiunilor militare ale PSAC;

30. subliniază că doar câteva misiuni PSAC ale UE oferă formare în materie de hărțuire sexuală sau pe criterii de gen și invită SEAE și statele membre să ofere formare obligatorie pentru a combate aceste forme de hărțuire în toate misiunile și operațiunile internaționale și să garanteze protecția efectivă a victimelor și avertizorilor; solicită o actualizare a standardelor generale de conduită actualizate pentru misiunile și operațiile PSAC, pentru a include principiul toleranței zero față de lipsa de acțiune a liderilor și administratorilor UE în ceea ce privește violența sexuală și violența bazată pe gen;

31. insistă ca VP/ÎR și statele membre ale UE să includă trimiteri la rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU și la rezoluțiile subsecvente în deciziile și mandatele misiunilor Consiliului legate de PSAC, asigurându-se că misiunile și operațiile PSAC au un plan de acțiune anual privind modul de îndeplinire a obiectivelor viitorului plan de acțiune privind egalitatea de gen (GAP III) și a planului de acțiune al UE privind WPS; solicită să se introducă o analiză de gen în noile instrumente PSAC, inclusiv Fondul european de apărare și Instrumentul european pentru pace propus;

32. salută extinderea rețelei persoanelor de contact pe probleme de gen, care are sprijin administrativ și acces la formare; observă, în acest sens, că a fost organizată o reuniune regională a punctelor de contact pentru probleme de gen cu sediul în Balcanii de Vest și Turcia ce urmărește să consolideze activitatea în domeniul egalității de gen și integrarea perspectivei de gen; salută mai buna cooperare cu Balcanii de Vest în cadrul inițiativei de parteneriat a G7, în cadrul căreia UE a convenit să colaboreze cu Bosnia și Herțegovina pentru a promova Agenda privind FPS;

33. subliniază importanța promovării egalității de gen în politica externă a UE, inclusiv prin relațiile Parlamentului cu țările terțe; salută, în acest sens, decizia delegațiilor Parlamentului de a numi un reprezentant pentru chestiunile legate de egalitatea de gen în cadrul fiecărei delegații; subliniază necesitatea de a promova egalitatea și diversitatea în toate activitățile delegațiilor, inclusiv în cursul reuniunilor parlamentare oficiale cu țările terțe;

 

Tratarea cu prioritate a protecției și promovării drepturilor femeilor și fetelor și a participării acestora

34. solicită UE și statelor membre să respecte toate angajamentele internaționale legate de agenda privind egalitatea de gen la nivel mondial; solicită, în plus, ca statele partenere să fie încurajate și sprijinite pentru a-și depăși rezervele exprimate în legătură cu CEDAW și a implementa Declarația și Planul de acțiune din cadrul celei de a patra Conferințe mondiale a ONU privind femeile de la Beijing, din 1995, inclusiv prin legislație;

35. reamintește rolul central al femeilor în calitate de promotoarea ale păcii și subliniază importanța rolului femeilor în promovarea dialogului, a consolidării păcii și în aducerea unor perspective diferite în ceea ce privește pacea și securitatea; arată că asigurarea unei participări semnificative și echitabile a femeilor la negocierile de politică externă ale UE și la procesele de pace și de securitate este asociată cu o mai mare prosperitate economică, cu reducerea încălcărilor drepturilor omului și cu promovarea securității globale, a democrației și a păcii durabile; ia act de faptul că promovarea drepturilor femeilor în țările aflate în situații de criză sau de conflict stimulează forța și reziliența comunităților; solicită ÎR/VP, SEAE și statelor membre să protejeze drepturile fetelor și ale femeilor și să asigure participarea deplină și semnificativă a acestora în diferitele etape ale ciclului de conflict, în contextul activităților de prevenire a conflictelor și de mediere de la nivelul UE;

36. evidențiază importanța fundamentală a angajamentului de a preveni, a combate și a urmări în justiție toate formele de violență sexuală și de gen, inclusiv violența între parteneri intimi, violența online, practicile dăunătoare precum mutilarea genitală feminină și căsătoria copiilor, căsătoria timpurie și căsătoria forțată, violența pe motive de onoare, dar și violența sexuală și bazată pe gen, traficul de persoane, exploatarea, abuzul și hărțuirea sexuală în situații de conflict; subliniază necesitatea unei asistențe de urmaș în acest context; evidențiază faptul că ar trebui acordată o atenție deosebită femeilor și fetelor care se confruntă cu forme multiple și cumulate de discriminare; solicită UE și statelor sale membre să ratifice Convenția de la Istanbul, drept primul instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu care își propune prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, oferind astfel un exemplu la nivel mondial și confirmând angajamentul său, în relațiile externe ale UE, de a eradica acest gen de violență; solicită ca liniile directoare ale UE privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa lor să fie revizuite și actualizate;

37. subliniază că realizarea egalității de gen nu este posibilă fără asocierea bărbaților și băieților; consideră că, în procesul de promovare a egalității de gen, bărbații și băieții trebuie să fie invitați să participe și să contribuie activ ca actori ai schimbării, abordând astfel stereotipurile de gen; reamintește, în special, rolul și responsabilitatea bărbaților și băieților în combaterea violenței sexuale și de gen;

38. invită VP/ÎR, SEAE și statele membre să asigure aplicarea integrală a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului și să adopte o anexă pentru a recunoaște și a dezvolta strategii și instrumente suplimentare, pentru a răspunde mai bine și mai eficace și a preveni situațiile, pericolele și factorii de risc specifici cu care se confruntă apărătorii drepturilor fundamentale ale femeilor, inclusiv fetele și femeile tinere activiste; solicită introducerea imediată a perspectivei de gen și a unor măsuri specifice de susținere a apărătorilor drepturilor fundamentale ale femeilor în toate programele și instrumentele menite să protejeze apărătorii drepturilor omului;

39. subliniază că în multe părți ale lumii, drepturile fundamentale ale femeilor și ale fetelor nu sunt pe deplin garantate, iar organizațiile societății civile, printre care și organizațiile pentru drepturile femeilor și fetelor, se confruntă cu dificultăți tot mai mari în contextul micșorării spațiului democratic la nivel mondial. reamintește activitatea esențială desfășurată de organizațiile societății civile pe teren cu scopul de a susține pacea și de a promova implicarea femeilor în procesele de consolidare a păcii, în politică, în guvernanță, în consolidarea instituțiilor, în statul de drept și în sectorul securității; invită delegațiile UE să monitorizeze regresul egalității de gen și al SSRD, precum și tendința de limitare a spațiului societății civile, și să ia măsuri adaptate pentru a proteja societatea civilă împotriva amenințărilor, a hărțuirii, a violenței și a discursului urii; invită Comisia, SEAE, statele membre și șefii delegațiilor UE să ofere sprijin, prin promovarea unui nivel adecvat de consolidare a capacităților, organizațiilor locale ale societății civile, inclusiv organizațiilor de femei și apărătorilor drepturilor omului, precum și să facă din cooperarea și consultarea cu acestea un element standard al activității lor; îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine inițiativele ce vizează combaterea și transformarea normelor și stereotipurilor negative în materie de gen, în toate contextele;

40. invită Comisia și SEAE să sprijine în mod sistematic SRHR, care vor contribui la realizarea tuturor ODD în materie de sănătate, cum ar fi îngrijirea prenatală și măsuri de evitare a nașterilor cu risc ridicat și de reducere a mortalității infantile și a copiilor; subliniază necesitatea de a sprijini accesul la serviciile de planificare familială și de sănătate maternă, la educație sexuală completă, adecvată vârstei, la contracepție, la avort legal și în condiții de siguranță, precum și respectarea dreptului femeilor de a decide asupra propriului corp și de a fi protejate împotriva oricărei forme de discriminare, de coerciție sau de violență în acest sens; solicită Comisiei să combată impactul așa-numitei reglementări „global gag rule”, prin sprijinirea în mod semnificativ a finanțării în materie de SRHR, prin intermediul instrumentelor de finanțare disponibile în dimensiunea externă a UE;

41. reamintește că femeile și fetele sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice ca urmare a inegalităților culturale și structurale de gen; recunoaște că egalitatea de gen este o condiție esențială pentru pace, pentru securitate, pentru dezvoltarea durabilă și pentru gestionarea eficientă a provocărilor climatice și că, pentru a asigura o tranziție echitabilă și justă, care să nu lase pe nimeni în urmă, o perspectivă intersecțională este hotărâtoare; regretă că doar 30 % dintre negociatorii pe teme climatice sunt femei și reamintește că participarea semnificativă și egală a femeilor la organismele decizionale ale politicii și acțiunii climatice la nivelul UE și la nivel național și local este fundamentală pentru atingerea obiectivelor climatice pe termen lung; recomandă cu insistență ca GAP III să stabilească legături clare cu Acordul de la Paris și solicită UE și statelor membre să asigure accesul organizațiilor de femei la fondurile internaționale în domeniul climei;

42. regretă faptul că femeile și fetele din întreaga lume sunt încă supuse discriminării și subordonării sistematice sub forme multiple; ia act de necesitatea de a combate sărăcia în rândul femeilor prin asigurarea accesului lor egal la resursele economice; reamintește că o integrare mai mare a femeilor pe piața muncii, o mai bună susținere a antreprenoriatului în rândul femeilor, accesul egal la capital, inclusiv pentru femeile antreprenoare, asigurarea egalității de șanse și a egalității de remunerare între bărbați și femei pentru muncă egală și promovarea echilibrului între viața profesională și viața privată sunt factori esențiali pentru o prosperitate economică incluzivă, sustenabilă și pe termen lung, pentru combaterea inegalităților și pentru încurajarea independenței financiare a femeilor; invită statele membre și instituțiile UE în acest sens să mărească, acolo unde este cazul, disponibilitatea finanțării, inclusiv prin intermediul microcreditelor, și să colaboreze cu țările partenere pentru a promova statutul femeilor, inclusiv în domenii cum ar fi drepturile de moștenire pentru proprietate și terenuri, accesul la statutul juridic și competențele financiare și digitale, precum și protecția împotriva muncii copiilor și a altor forme de exploatare;

43. subliniază că trebuie pusă în aplicare o perspectivă de gen în cadrul politicii UE privind migrația, care să garanteze drepturile femeilor și fetelor refugiate și solicitante de azil, că trebuie introduse imediat proceduri în materie de migrație și de azil care să ia în considerare dimensiunea de gen și că trebuie intensificate activitățile menite să asigure identificarea și protecția corespunzătoare împotriva situațiilor potențiale de violență, hărțuire, viol și trafic de femei la nivelul centrelor de primire din Europa;

44. condamnă toate formele de violență împotriva femeilor și a fetelor, inclusiv traficul de ființe umane; invită Comisia și statele membre să-și intensifice cooperarea cu țările terțe, în vederea combaterii tuturor formelor de trafic cu ființe umane, acordând o atenție deosebită dimensiunii de gen a traficului de ființe umane pentru a combate în mod specific căsătorii ale copiilor, exploatarea sexuală a femeilor și fetelor și turismul sexual; solicită stabilirea unei abordări sensibile la gen în ceea ce privește traficul de ființe umane, abordând în mod cuprinzător impactul pe care îl are asupra creării unui spectru larg de drepturi ale omului;

45. insistă ca fetele și femeile victime ale violului de război să aibă acces la îngrijire nediscriminatorie și, în special, la asistență medicală integrală; în acest context, insistă asupra necesității de a asigura protecția dreptului la viață și la demnitate pentru toate femeile și fetele, prin combaterea activă a practicilor dăunătoare; subliniază că trebuie eliminată utilizarea violului ca armă de război și de opresiune și că UE trebuie să facă presiuni asupra guvernelor țărilor terțe și asupra tuturor părților interesate implicate în regiunile în care se manifestă acest tip de violență bazată pe gen, pentru a pune capăt acestei practici, pentru a-i aduce pe făptași în fața justiției și pentru a-i ajuta pe supraviețuitori și pe femeile și comunitățile afectate să se vindece și să își revină;

46. ia act de progresele continue în ceea ce privește punerea în aplicare a Inițiativei Spotlight UE-ONU pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor la nivel mondial, care s-a ridicat la 270 milioane EUR pentru programele din Africa și America Latină în 2018; solicită UE să-și asume un rol de prim-plan în ceea ce privește apelul la acțiune pentru protecția împotriva violenței bazate pe gen în situații de urgență și sprijinul acordat supraviețuitorilor violenței sexuale și de gen legate de conflict; reamintește Consiliului și statelor membre importanța rezultatelor Conferinței de la Oslo privind eliminarea violenței sexuale și de gen în timpul crizelor umanitare;

47. observă că în 2018 UE și ONU au convenit asupra unui nou set de priorități orientate spre viitor pentru cooperarea privind operațiunile de pace și gestionarea crizelor pentru perioada 2019-2021; subliniază necesitatea de a face din înființarea unei platforme de colaborare UE-ONU privind femeile, pacea și securitatea, o prioritate de vârf;

48. ia act de faptul că ONU a avertizat că pandemia de COVID-19 expune și exacerbează toate tipurile de inegalități, inclusiv inegalitatea de gen; este profund îngrijorat de efectele negative legate de împărțirea inegală a muncii casnice și a celei publice, femeile reprezentând aproximativ 70 % din forța de muncă la nivel mondial în domeniul sănătății, creșterea îngrijorătoare a violenței de gen, parțial cauzată de prelungirea perioadelor de izolare, precum și accesul limitat la sănătatea reproductivă și maternă; solicită, prin urmare, elaborarea unor acțiuni specifice și specifice pentru a aborda impactul socioeconomic al COVID-19 asupra femeilor și fetelor; subliniază că trebuie puse urgent la dispoziție fonduri adecvate pentru a garanta organizațiilor de femei, apărătorilor drepturilor omului și celor implicați în consolidarea păcii un acces deplin și neîngrădit la tehnologii de calitate pentru a permite participarea reală a acestora la procesele de luare a deciziilor în timpul crizei COVID-19; subliniază necesitatea ca VP/ÎR și Comisia să recunoască necesitatea securității umane, care include toate aspectele abordării strategice a UE privind FPS; subliniază necesitatea de a se asigura că punerea în aplicare a răspunsului la nivel mondial al UE la criza COVID-19 nu ignoră aspectele de gen, de a ține seama în mod corespunzător de nevoile specifice ale femeilor și ale altor grupuri marginalizate sunt abordate și de a garanta implicarea acestora în întregul ciclu de programare.

°

° °

49. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 


OPINIE MINORITARĂ

depusă în conformitate cu articolul 55 alineatul (4) din Regulamentul de procedură

Derk Jan Eppink

 

Grupul ECR nu este de acord cu conținutul acestui raport și nici cu prezumția sa ideologică.

 

Abordarea acestui raport este colectivistă. Grupul ECR susține drepturile individuale și meritocrația și nu „drepturile de grup” promovate de replierea identitară. Libertatea individuală ar trebui să fie elementul central.

 

Grupul ECR consideră că este important ca toate persoanele să beneficieze de aceleași oportunități și ca persoana potrivită să se afle la locul potrivit. Sexul persoanei în cauză ar trebui să fie lipsit de relevanță. Nu ar trebui să existe nicio discriminare. Transformarea conceptului de „gen” într-un factor ideologic nu va conduce la un proces decizional mai bun și nici la rezultate mai bune. Raportul solicită, de asemenea, obiective mai ambițioase în materie de diversitate. Dacă va fi pus în practică, acest raport va determina o creștere a mecanismelor de control birocratice costisitoare și ineficiente. De exemplu, un consilier pe probleme de gen cu normă întreagă în cadrul fiecărei direcții SEAE nu va conduce la rezultate operaționale mai bune sau la o mai mare satisfacție a contribuabilului european. Candidații ar trebui evaluați din punctul de vedere al calităților, nu al genului. Având în vedere principiul de bază al subsidiarității, UE ar recurge în mod nejustificat la o reglementare excesivă.

 

De asemenea, considerăm că politica externă și de securitate este și ar trebui să fie o competență exclusivă a statelor membre, nu a Uniunii Europene.


 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE (22.6.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen</CommissionInt>


<Titre>referitor la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE</Titre>

<DocRef>(2019/2167(INI))</DocRef>

Raportoare pentru aviz: <Depute>Hannah Neumann</Depute>

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât UE ar trebui să contribuie la crearea unei lumi în care toate persoanele, indiferent de gen, vârstă, orientare sexuală și identitate sau exprimare de gen, rasă și capacități, să poată trăi pașnic, bucurându-se de drepturi egale și de aceleași șanse de a-și realiza potențialul;

B. întrucât femeile și fetele sunt afectate în mod special de violența fizică, psihologică și sexuală, sărăcie, conflictele armate și impactul urgenței climatice; întrucât, la nivel mondial, autoritarismul câștigă tot mai mult teren, iar numărul grupărilor fundamentaliste crește – două fenomene legate în mod clar de o reacție negativă față de drepturile femeilor și ale persoanelor LGBTIQ; întrucât orice concepție a securității care se concentrează asupra statelor și nu asupra oamenilor este eronată și nu va conduce niciodată la pace;

C. întrucât o analiză de gen și o perspectivă de gen constituie fundamentul prevenirii eficace și sustenabile a conflictelor, al stabilizării, al consolidării păcii, al reconstrucției postconflict, al guvernanței și al consolidării instituțiilor; întrucât discursul dominant cu privire la femei și fete este unul de victimizare, care privează femeile și fetele de capacitatea lor de acțiune și care neagă capacitatea lor de a fi agenți ai schimbării; întrucât dovezi din ce în ce mai numeroase indică faptul că participarea femeilor și a fetelor la procesele de pace joacă un rol determinant pentru durabilitatea și reușita lor;

D. întrucât procesele de pace favorabile incluziunii sunt mai sustenabile și oferă mai multe oportunități de a găsi soluții și de a câștiga un sprijin mai bun, iar implicarea femeilor în procesele de pace și în consolidarea păcii trebuie să fie mai mare; întrucât între 1988 și 2018, femeile au reprezentat 13 % din negociatori, 3 % din mediatori și doar 4 % din semnatari în procesele majore de pace;

E. întrucât fetele sunt dezavantajate în mod disproporționat din cauza genului și a vârstei lor; întrucât fetele refugiate și migrante sunt deosebit de vulnerabile; întrucât protecția fetelor împotriva violenței și a discriminării și garantarea accesului lor la educație, la informare și la servicii de sănătate, inclusiv la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, sunt deosebit de importante pentru ca fetele să se bucure pe deplin de drepturile lor fundamentale;

F. întrucât violența sexuală și de gen împotriva femeilor și a fetelor, inclusiv practicile dăunătoare, cum ar fi căsătoriile între copii și mutilarea genitală a femeilor (MGF), accesul inadecvat la sectoarele de bază și la serviciile sociale, cum ar fi sănătatea, educația, apa curată, salubritatea și nutriția, accesul limitat la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, participarea inegală în instituțiile publice și private, precum și în procesele decizionale politice și în procesele de pace sunt factori care conduc la discriminare și marginalizare;

1. subliniază că principiul egalității între femei și bărbați este o valoare fundamentală a Uniunii și că, prin urmare, ea trebuie aplicată și integrată în toate activitățile și politicile Uniunii; subliniază că UE ar trebui să urmărească să creeze o lume în care toate persoanele, indiferent de gen, orientare sexuală, rasă sau abilități, pot trăi pașnic, se pot bucura de drepturi egale și au aceleași șanse de a-și realiza potențialul;

2. invită SEAE, Comisia și statele membre ale UE să sprijine în continuare și să integreze în mod sistematic egalitatea de gen, dimensiunea de gen, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în buget, și o perspectivă intersectorială, inclusiv reprezentarea egală și diversă în politica externă și de securitate a UE; invită UE să dea exemplu și să facă din egalitatea de gen un obiectiv major al acțiunii externe a UE, care să se regăsească în toate domeniile de politică, în special în cadrul forurilor multilaterale și în toate dialogurile politice și strategice, dialogurile privind drepturile omului, elaborarea politicilor și programarea, strategiile privind drepturile omului la nivel de țară, declarațiile publice, raportarea globală privind drepturile omului, precum și în procesele de monitorizare, evaluare și raportare, procesele decizionale, negocieri și structurile de conducere; solicită ca experiențele diverse ale femeilor și fetelor care se confruntă cu forme multiple și convergente de discriminare și marginalizare să fie puse în centrul procesului de elaborare a politicilor; afirmă că politica externă și de securitate ar trebui să recunoască și să abordeze echilibrul inegal de forțe între femei și bărbați, să reprezinte femeile și fetele și să protejeze persoanele LGBTIQ +;

3. subliniază că Suedia, Danemarca, Elveția și Norvegia au o politică externă solid axată pe egalitatea de gen; salută faptul că Franța, Spania, Luxemburgul, Irlanda, Cipru și Germania, între alte țări, și-au anunțat intenția de a face din egalitatea de gen o prioritate a politicii lor externe; salută, de asemenea, faptul că actuala Comisie a făcut din egalitatea de gen una dintre principalele sale priorități în toate domeniile de politică; subliniază că următoarele principii ar trebui să se afle în centrul politicii UE privind egalitatea de gen: drepturile omului, democrația și statul de drept, dezarmarea și neproliferarea, cooperarea internațională pentru dezvoltare și acțiunile climatice;

4. subliniază că egalitatea de gen, integrarea perspectivei de gen necesită nu numai declarații politice la nivel înalt, ci și angajamentul politic la nivel comunitar și la cel al conducerii statelor membre, prioritizarea obiectivelor și monitorizare; invită VP/ÎR să facă progrese substanțiale și foarte vizibile în domeniul egalității de gen în ceea ce privește conducerea și managementul, personalul și recrutarea, ierarhia organizațională, formarea, resursele financiare și ierarhia organizațională, diferențele de remunerare și echilibrul dintre viața profesională și cea privată și să garanteze angajamentul politic și operațional de a realiza integrarea eficace și transformatoare a dimensiunii de gen; solicită, în acest sens, formări obligatorii și periodice privind egalitatea de gen și integrarea dimensiunii de gen pentru toate cadrele de conducere de nivel mediu și superior ale SEAE, personalul serviciilor diplomatice ale UE și pentru toți șefii/comandanții misiunilor și operațiilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC); subliniază că promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen ar trebui să constituie priorități orizontale pentru toți reprezentanții speciali ai UE și o piatră de temelie a mandatului acestora, în special pentru reprezentantul special al UE pentru drepturile omului;

5. solicită o mai bună echilibrare de gen în reprezentarea externă a UE; regretă decalajul considerabil de gen din cadrul SEAE, unde femeile ocupă numai două din cele opt posturi de reprezentanți speciali ai UE, 31,3 % din posturile de conducere de nivel mediu și 26 % din posturile de conducere de nivel superior; salută angajamentul VP/ÎR de a ajunge, până la sfârșitul mandatului său, la un procentaj de ocupare a posturilor de conducere în rândul femeilor de 40 %; reamintește că, în Strategia sa privind egalitatea de gen 2020-2025, Comisia și-a anunțat obiectivul de a ajunge la un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile sale de conducere până la sfârșitul anului 2024; subliniază că acest obiectiv ar trebui să se aplice și în cazul numirilor viitoare de reprezentanți speciali ai UE; regretă că printre noii secretari generali adjuncți numiți de VP/ÎR nu se numără nicio femeie;

6. salută Strategia SEAE pentru egalitatea de gen și de șanse 2018-2023, dar regretă lipsa unor obiective specifice și măsurabile; solicită actualizarea acesteia pentru a include obiective concrete și obligatorii, inclusiv privind femeile în posturi de conducere, precum și punerea sa în aplicare; regretă, de asemenea, că instituțiile UE nu au obiective în materie de diversitate și că, în general, ele nu se caracterizează prin diversitate, în special în ceea ce privește rasa, capacitățile și originea etnică; invită VP/ÎR să crească procentajul de femei în mecanismele interne de luare a deciziilor ale UE; subliniază că sunt necesare proceduri de recrutare care să țină seama de dimensiunea de gen, inclusiv în cadrul Oficiului European pentru Selecția Personalului, care să nu accentueze și mai mult inegalitățile de gen din instituții; solicită ca conducerea care ține seama de dimensiunea de gen să facă parte din fișele posturilor de conducere de nivel mediu și superior;

7. invită VP/ÎR să se asigure că șefii delegațiilor UE din străinătate au responsabilitatea formală de a asigura integrarea perspectivei de gen în toate aspectele activității delegației, că chestiunile legate de egalitatea de gen sunt abordate regulat în dialogurile politice cu reprezentanții guvernelor și că aceștia au obligația de a raporta cu privire la acest lucru; invită, de asemenea, VP/ÎR să se asigure că în cadrul delegațiilor UE există un punct de contact pentru aspecte de gen; ia act, în special, de faptul că se recurge din ce în ce mai mult la analize de gen atunci când sunt definite acțiunile externe ale Uniunii și că majoritatea delegațiilor Uniunii au efectuat o analiză detaliată pe criterii de gen;

8. salută rețeaua aflată în creștere a persoanelor de contact pe probleme de gen, care are sprijin administrativ și acces la formare; observă, în acest sens, că a fost organizată o reuniune regională a punctelor de contact pentru probleme de gen cu sediul în Balcanii de Vest și Turcia ce urmărește să consolideze activitatea în domeniul egalității de gen și integrarea perspectivei de gen; salută mai buna cooperare cu Balcanii de Vest în cadrul inițiativei de parteneriat a G7, în cadrul căreia UE a convenit să colaboreze cu Bosnia și Herțegovina pentru a promova Agenda privind femeile, pacea și securitatea;

9. invită delegațiile UE să monitorizeze regresul egalității de gen și al drepturilor femeilor, precum și tendința de limitare a spațiului societății civile, și să ia măsuri adaptate pentru a le proteja; invită Comisia , SEAE, statele membre și șefii delegațiilor UE să ofere sprijin politic și financiar sporit organizațiilor locale independente ale societății civile, inclusiv organizațiilor de femei, în special pentru activitățile de consolidare a capacităților, și femeilor apărătoare ale drepturilor omului, jurnaliștilor, cadrelor universitare și artiștilor, precum și să facă din cooperarea și consultarea cu acestea un element standard al activității lor;

10. salută faptul că propunerea de Regulament privind Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (NDICI) includ egalitatea de gen ca obiectiv specific; solicită o finanțare specifică pentru egalitatea de gen și pentru integrarea unei perspective axate pe dimensiunea de gen, a unui buget care ține seama de  dimensiunea de gen și a unor cerințe obligatorii pentru evaluările ex ante și ex post ale impactului de gen în aceste regulamente și ca aceste rezultate să fie raportate Parlamentului; solicită diminuarea cerințelor administrative pentru accesul la finanțare al organizațiilor societății civile locale și de dimensiuni reduse și în special al organizațiilor de femei;

11. invită VP/ÎR, SEAE și statele membre să asigure aplicarea integrală a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului și să adopte o anexă pentru a recunoaște și a dezvolta strategii și instrumente suplimentare, pentru a răspunde mai bine și mai eficace și a preveni situațiile, pericolele și factorii de risc specifici cu care se confruntă apărătorii drepturilor fundamentale ale femeilor; solicită să se introducă de îndată o perspectivă de gen și măsuri specifice de susținere a apărătorilor drepturilor fundamentale ale femeilor în toate programele și instrumentele menite să protejeze apărătorii drepturilor omului;

12. salută decizia UE de a reînnoi Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația și solicită ca integrarea perspectivei de gen și acțiuni specifice pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor să fie incluse în etapa de implementare a planului de acțiune;

13. salută faptul că a crescut numărul femeilor care participă la misiunile și operațiile PSAC; regretă că niciuna dintre cele 12 misiuni civile PSAC nu este condusă de o femeie și că, până în prezent, dintre cei 70 de șefi de misiuni, numai 6 au fost femei; afirmă din nou că numai 22 din cei 176 de angajați ai Statului-Major al Uniunii Europene sunt femei, dintre care 12 sunt secretare sau asistente; invită VP/ÎR să elaboreze o strategie privind egalitatea de gen pentru misiunile PSAC cu obiective specifice în ceea ce privește atât conducerea, cât și personalul; reamintește că este nevoie de un efort concertat depus de conducerea Uniunii și de statele membre, deoarece acestea furnizează cea mai mare parte a personalului civil aflat în misiuni PSAC; invită statele membre ale UE să îndeplinească angajamentul nr. 16 din pactul privind PSAC civilă prin promovarea activă a prezenței femeilor la toate nivelurile și să-și majoreze contribuțiile naționale; regretă că, de la adoptarea pactului, numărul femeilor în rândul personalului a scăzut; invită statele membre să urmărească strategii de recrutare active și să identifice și să încerce să elimine obstacolele specifice care limitează participarea femeilor, cu ajutorul rapoartelor de misiune care conțin statistici relevante; invită instituțiile UE să încurajeze participarea femeilor la operațiunile ONU de menținere a păcii la toate nivelurile, inclusiv personalul militar și de poliție; reamintește că UE și-a luat angajamentul de a crește numărul de femei în instituțiile care se ocupă de prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și negocierile de pace prin semnarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU intitulată „Femeile, pacea și securitatea”, care identifică în mod clar femeile ca actori importanți în procesul de consolidare a păcii și de mediere a conflictelor;

14. salută orientările destinate misiunilor civile ale UE privind integrarea perspectivei de gen, subliniază că aceste orientări reprezintă un instrument concret de implementare, care trebuie aplicat tuturor membrilor personalului misiunilor, inclusiv conducerii, și vor contribui la integrarea sistematică a perspectivei de gen și la adoptarea unor politici privind egalitatea de gen în activitățile și în etapele tuturor misiunilor PSAC civile; este convins că, pentru planificarea misiunilor PSAC, ar trebui să se țină seama de recomandările organizațiilor locale de femei; salută faptul că toate misiunile PSAC civile sunt în prezent asistate de un consilier pe probleme de gen; regretă, cu toate acestea, că nu acesta este cazul misiunilor militare PSAC; încurajează statele membre ale UE să prezinte candidați pentru posturile vacante actuale; solicită măsuri prin care să se asigure că întreg personalul militar și civil desfășurat în UE este suficient de instruit în ceea ce privește egalitatea de gen și femeile, pacea și securitatea, în special cu privire la modul de integrare a unei perspective de gen în sarcinile lor;

15. solicită o actualizare a standardelor generale de conduită actualizate pentru misiunile și operațiile PSAC, pentru a include principiul toleranței zero față de lipsa de acțiune a liderilor și administratorilor UE în ceea ce privește violența sexuală și violența bazată pe gen; regretă că doar câteva misiuni PSAC ale UE oferă formare în materie de hărțuire sexuală sau pe criterii de gen și invită SEAE și statele membre să sprijine toate eforturile de combatere a violenței sexuale sau pe criterii de gen în cadrul operațiunilor internaționale de menținere a păcii și să asigure faptul că avertizorii și victimele sunt protejați efectiv;

16. subliniază că elaborarea și utilizarea analizei de gen și integrarea sistematică a perspectivei de gen și includerea ei în procesul decizional constituie una dintre bazele prevenirii, gestionării și soluționării eficace și de durată a conflictelor, a stabilizării, a consolidării păcii, a reconstrucției postconflict, a guvernanței și a consolidării instituțiilor; regretă faptul că retorica dominantă din jurul femeilor este una de victimizare care le privează de capacitatea de a acționa; subliniază necesitatea recunoașterii rolului semnificativ pe care îl joacă femeile și fetele la nivel local, național și internațional în realizarea unei păci durabile, în special prin facilitarea negocierilor, a medierii și a negocierilor de pace; solicită o participare sigură, semnificativă și incluzivă a femeilor și a fetelor de la nivelul local în ceea ce privește aspectele legate de pace și securitate, inclusiv consolidarea păcii, reconstrucția post-conflict, guvernanța și acțiunile de consolidare a instituțiilor, precum și în diferitele etape ale ciclului conflictului, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă; ia act de faptul că promovarea drepturilor femeilor în țările afectate de crize sau conflicte promovează comunități mai puternice, mai sănătoase, mai sigure și mai rezistente, care sunt mai puțin susceptibile de a recurge la mijloace violente pentru soluționarea litigiilor și a conflictelor; evidențiază că este important ca tinerele femei și fetele să fie incluse în procesele de consolidare a păcii și, în acest sens, ia act de contribuția adusă de Agenda privind tineretul, pacea și securitatea;

17. invită statele membre să respecte în întregime Poziția comună privind exporturile de arme și solicită în mod expres statelor membre să ia în considerare riscul ca materialele exportate să fie folosite pentru a exercita sau a facilita violență pe criterii de gen ori violență împotriva femeilor sau copiilor; subliniază că o abordare care ia în considerare dimensiunea de gen este o abordare bazată pe factorul uman a securității, menită să îmbunătățească securitatea femeilor, inclusiv securitatea economică, socială și sanitară;

18. salută Abordarea strategică a UE privind femeile, pacea și securitatea (FPS) și Planul de acțiune al UE privind femeile, pacea și securitatea (FPS) adoptate în 2019 și solicită punerea sa în aplicare fermă; regretă însă că, în ciuda obiectivelor și a indicatorilor clari, transpunerea acestui angajament politic în practică rămâne o provocare și cere eforturi continue; subliniază importanța planurilor naționale de acțiune pentru punerea în aplicare a agendei FPS; salută faptul că aproape toate statele membre ale UE vor adopta planuri naționale de acțiune privind Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU până la sfârșitul anului; regretă, cu toate acestea, că doar unul dintre acestea a alocat un buget destinat punerii în aplicare; invită statele membre ale UE să aloce un buget pentru punerea lor în aplicare și să dezvolte mecanisme naționale de control parlamentar, precum și să introducă cote pentru participarea femeilor la mecanismele de control, evaluare și supraveghere; regretă că mulți membri ai personalului UE nu au integrat Agenda privind femeile, pacea și securitatea în activitatea lor, că se consideră că aplicarea acestei agende poate fi lăsată la discreția lor și că este menită să îmbunătățească eficacitatea misiunilor, dar că nu este o modalitate de a garanta singură drepturile femeilor și egalitatea de gen;

19. salută activitatea desfășurată până în prezent de Grupul operativ al UE privind FPS, inclusiv asigurarea participării la discuțiile sale a organizațiilor relevante ale societății civile; salută activitatea consilierului principal al SEAE pe probleme legate de gen; regretă însă capacitatea limitată a rolului său și solicită ca rolul consilierului să fie consolidat în mod substanțial și ca acesta să raporteze direct VP/ÎR; solicită VP/ÎR să aibă un consilier pe probleme de gen cu normă întreagă care să lucreze în domeniul egalității de gen și al agendei FPS în fiecare direcție a SEAE, care să raporteze direct consilierului principal și să încurajeze personalul să colaboreze îndeaproape cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE); subliniază că schimbul de cunoștințe între instituțiile și agențiile UE este un instrument important și foarte eficient pentru a evita costurile administrative ridicate și creșterea inutilă a birocrației;

20. insistă ca VP/ÎR și statele membre ale UE să includă trimiteri la rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU și la rezoluțiile subsecvente în deciziile și mandatele misiunilor Consiliului legate de PSAC, asigurându-se că misiunile PSAC au un plan de acțiune anual privind modul de îndeplinire a obiectivelor viitorului plan de acțiune privind egalitatea de gen (GAP III) și a planului de acțiune al UE privind WPS; solicită să se introducă o analiză de gen în noile instrumente PSAC, inclusiv Fondul european de apărare și Instrumentul european pentru pace propus;

21. observă că în 2018 UE și ONU au convenit asupra unui nou set de priorități orientate spre viitor pentru cooperarea privind operațiunile de pace și gestionarea crizelor pentru perioada 2019-2021 și subliniază că trebuie să se acorde o mai mare prioritate creării unei platforme de colaborare UE-ONU privind femeile, pacea și securitatea;

22. salută cooperarea UE-NATO menită să promoveze pacea și stabilitatea în zona euroatlantică, unde unul dintre punctele principale de interes este promovarea Agendei privind femeile, pacea și securitatea;

23. subliniază importanța promovării egalității de gen în politica externă a UE, inclusiv prin relațiile Parlamentului cu țările terțe; salută, în acest sens, decizia delegațiilor Parlamentului de a numi un reprezentant pentru chestiunile legate de egalitatea de gen în cadrul fiecărei delegații; subliniază necesitatea de a promova egalitatea și diversitatea în toate activitățile delegațiilor, inclusiv în cursul reuniunilor parlamentare oficiale cu țările terțe;

24. subliniază necesitatea de a se asigura că metodele automatizate de luare a deciziilor, inclusiv algoritmii IA în politica externă și de securitate a UE, nu folosesc prejudecăți, în special cele bazate pe criterii de gen, în crearea de profiluri;

25. salută rezultatele privind egalitatea de gen obținute în cadrul celui de al doilea Plan de acțiune pentru egalitatea de gen (GAP II) și salută, prin urmare, propunerea Comisiei de a efectua o revizuire și de a prezenta un nou GAP III în 2020; invită Comisia să abordeze deficiențele, cum ar fi temeiul juridic slab, absența unui buget care să țină seama de dimensiunea de gen, dificultățile de raportare precisă, absența adaptării calendarelor și a ciclurilor bugetare și lipsa formării adecvate a personalului; recomandă ca Planul de acțiune pentru egalitatea de gen III să fie însoțit de indicatori de reușită clari, măsurabili și care să facă obiectul unui calendar, care să includă atribuirea responsabilității diferiților actori, precum și obiective clare în fiecare țară parteneră; îndeamnă Comisia Europeană, având în vedere impactul Covid-19 asupra vieții femeilor și fetelor, să mențină reînnoirea GAP III în planul său de lucru pentru 2020 și să nu o amâne pentru anul viitor;

26. recunoaște rolul esențial al organizațiilor societății civile și, în special, al organizațiilor pentru drepturile femeilor și al femeilor apărătoare ale drepturilor omului în sprijinirea punerii în aplicare a Planului de acțiune al UE pentru egalitatea de gen și a Abordării strategice a UE privind femeile, pacea și securitatea și planul său de acțiune; invită Comisia să consolideze implicarea organizațiilor societății civile în formularea celui de al treilea Plan de acțiune privind egalitatea de gen și în punerea sa în aplicare în țările partenere;

27. subliniază că GAP III ar trebui să acopere în mod explicit drepturile femeilor în toate contextele, indiferent de PIB-ul unei țări, inclusiv statele fragile și contextele de conflict, precum și grupurile cele mai vulnerabile, cum ar fi fetele refugiate și migrante;

28. solicită ca GAP III să specifice că 85 % din asistența oficială pentru dezvoltare ar trebui să meargă la programe care au ca obiectiv important sau principal egalitatea de gen și, în cadrul acestui angajament mai amplu, solicită o alocare suficientă a asistenței oficiale pentru dezvoltare din partea Uniunii Europene pentru inițiativele specifice de promovare a egalității, de emancipare a femeilor și de promovare a drepturilor acestora; solicită îmbunătățirea raportării finanțării UE pentru egalitatea de gen alocată și plătită în țările partenere prin intermediul GAP III; invită SEAE și Comisia să stabilească indicatori specifici de gen care să fie aplicați în selecția, monitorizarea și evaluarea proiectelor;

29. subliniază că egalitatea de gen este o parte integrantă a unei gestionări eficiente în acțiunile externe și în domeniile tematice, cum ar fi provocările legate de schimbările climatice și dezvoltarea sustenabilă a societăților noastre; subliniază vulnerabilitatea la schimbările climatice a femeilor și fetelor care trăiesc în sărăcie și subliniază că, pentru a realiza o tranziție echitabilă și justă, care să nu lase pe nimeni în urmă, toate acțiunile climatice trebuie să includă o perspectivă de gen și o perspectivă intersectorială; regretă că doar 30 % dintre negociatorii pe teme climatice sunt femei și reamintește că participarea semnificativă și egală a femeilor la organismele decizionale privind politica în domeniul climei și acțiunile la nivel internațional, european, național și local este fundamentală pentru atingerea obiectivelor climatice pe termen lung; insistă ca GAP III să stabilească legături clare cu Acordul de la Paris și solicită UE și statelor membre să asigure accesul organizațiilor de femei la fondurile internaționale în domeniul climei;

30. invită Comisia și Consiliul să promoveze și să sprijine includerea unui capitol consacrat egalității de gen specifice în acordurile comerciale și de investiții ale UE; solicită, de asemenea, includerea unor dispoziții în aceste acorduri comerciale care să asigure că structurile lor instituționale garantează evaluări periodice ale conformității, discuții substanțiale și schimbul de informații și bune practici privind egalitatea de gen și comerțul, inter alia prin includerea femeilor și a experților în egalitatea de gen la toate nivelurile administrațiilor vizate; invită UE și statele sale membre să includă impactul de gen, pe țară și sector, al politicii și acordurilor comerciale ale UE în evaluările ex ante și ex post ale impactului; subliniază că rezultatele analizelor axate pe gen ar trebui luate în considerare în negocierile comerciale – ținându-se cont și de impactul pozitiv, și de cel negativ pe parcursul întregului proces, de la stadiul de negociere până la cel de implementare – și că ar trebui însoțite de măsuri de prevenire sau compensare a posibilelor efecte negative;

31. invită Comisia să includă în politicile în materie de imigrație abordarea intersectorială și de gen, care să garanteze dreptul femeilor și al fetelor refugiate și solicitante de azil, alocând resurse pentru eradicarea discriminării cu care se confruntă femeile și fetele, printre altele, pe criterii de gen, origine etnică rasială, statut socioeconomic, situație administrativă și loc de origine, și să-și intensifice eforturile pentru a asigura identificarea și protecția adecvată împotriva violenței potențiale, a hărțuirii, a violurilor și a traficului de femei în centrele de primire din întreaga Europă; solicită aplicarea integrală a Convenției de la Istanbul în ceea ce privește politicile în materie de migrație și azil;

32. solicită prevenirea și eradicarea tuturor formelor de violență sexuală și bazată pe gen și de încălcări grave ale drepturilor omului în cazul femeilor și fetelor, cum ar fi căsătorii ale copiilor, căsătoriile timpurii și cele forțate, inclusiv practica mutilării genitale a femeilor; solicită ca aceasta să constituie în continuare o prioritate politică pentru UE în acțiunea sa externă și să fie abordată în mod sistematic în dialogurile politice cu țările terțe; invită Comisia Europeană și SEAE să se concentreze în special pe prevenirea violenței de gen în perioadele de conflict, precum și pe sprijinul și accesul la serviciile esențiale, pentru supraviețuitoarele violenței bazate pe gen; subliniază că, în situații de conflict, femeile și fetele sunt expuse unor riscuri ridicate de încălcare a drepturilor lor fundamentale; este profund îngrijorat de faptul că violența sexuală face parte tot mai mult din strategia mai amplă a conflictelor și devine tot mai mult o tactică de război; îndeamnă UE să utilizeze toate pârghiile posibile pentru ca autorii de violuri în masă să fie denunțați, identificați, urmăriți în justiție și pedepsiți, în conformitate cu dreptul penal internațional; solicită să se revizuiască și să se actualizeze Liniile directoare ale UE privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa lor; invită UE să facă din ratificarea Convenției de la Istanbul un punct prioritar pe ordinea de zi a dialogului său politic cu țările partenere din Consiliul Europei (CoE) și să încurajeze țările care nu sunt membre ale Consiliului Europei să adere la ea;

33. subliniază că realizarea egalității de gen nu este posibilă fără a include bărbații și băieții în procesul de promovare a egalității de gen, și că bărbații și băieții trebuie invitați să participe și să contribuie activ la promovarea unor norme de gen mai sănătoase; reamintește, în special, rolul și responsabilitatea bărbaților și băieților în combaterea violenței sexuale și de gen;

34. invită Comisia și statele membre să-și intensifice cooperarea cu țările terțe, în vederea combaterii tuturor formelor de trafic cu ființe umane, acordând o atenție deosebită dimensiunii de gen a traficului de ființe umane pentru a combate în mod specific căsătorii ale copiilor, exploatarea sexuală a femeilor și fetelor și turismul sexual; solicită evaluări de impact obligatorie a riscurilor prezentate de o țară terță în ceea ce privește traficul de ființe umane, ca parte a condiționalității ex ante generale a tuturor acordurilor de liberalizare a vizelor; subliniază că este necesară introducerea cooperării efective a țărilor terțe în ceea ce privește traficul de ființe umane printre criteriile care trebuie îndeplinite pentru orice acord de liberalizare a vizelor; invită Comisia, Consiliul și SEAE să introducă, în cadrul negocierilor lor cu țările terțe privind acordurile de asociere și cooperare, un cadru de referință pentru cooperarea în ceea ce privește combaterea eficientă a traficului de ființe umane, inclusiv un protocol transparent pentru înregistrarea datelor privind sesizările și urmărirea penală a acestui tip de trafic; solicită stabilirea unei abordări sensibile la gen în ceea ce privește traficul de ființe umane, abordând în mod cuprinzător impactul pe care îl are asupra creării unui spectru larg de drepturi ale omului, în contextul oricărui conflict;

35. solicită garantarea respectării universale a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente, precum și a accesului la acestea, astfel cum s-a convenit în Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare, în Platforma de acțiune de la Beijing și în documentele finale ale conferințelor de revizuire a acestora, precum și dezvoltarea de instrumente adecvate de măsurare a progreselor în realizarea acestui obiectiv; solicită măsuri prin care să se asigure că UE are o poziție unitară și că acționează ferm pentru a denunța în mod univoc reacția ostilă față de sănătatea sexuală și reproductivă, egalitatea de gen, drepturile persoanelor LGBTIQ+ și măsurile care subminează drepturile femeilor; invită Comisia Europeană și SEAE să reafirme angajamentul UE față de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, inclusiv accesul la îngrijiri prenatale și serviciile de sănătate maternă, prin intermediul noului GAP III și IVCDCI; invită Comisia Europeană și SEAE să sprijine din punct de vedere politic și financiar organizațiile societății civile care luptă pentru respectarea drepturilor și sănătății sexuale și reproductive ale tuturor, inclusiv ale persoanelor celor mai vulnerabile sau mai expuse la riscuri, în special femeile și fetele care se deplasează, se află pe rutele de migrație sau în tabere;

36. regretă faptul că femeile și fetele din întreaga lume sunt încă supuse discriminării  sistematice; observă că sărăcia femeilor este cauzată în mare măsură de lipsa accesului la resurse economice; consideră că educația este esențială pentru realizarea egalității de gen și a emancipării femeilor și fetelor; invită, prin urmare, UE să își intensifice angajamentul de a promova egalitatea de gen și de a combate stereotipurile de gen în sistemele de educație din cadrul viitorului Plan de acțiune pentru egalitatea de gen III și prin intermediul acestuia; invită Comisia, Consiliul și SEAE să se asigure că politica lor de cooperare pentru dezvoltare și acțiunile de ajutor umanitar sprijină emanciparea economică a femeilor în țările partenere, inclusiv în ceea ce privește vizibilitatea antreprenoriatului feminin; reamintește că o integrare mai mare a femeilor pe piața muncii, o mai bună susținere a antreprenoriatului în rândul femeilor, asigurarea egalității de șanse și a egalității de remunerare între bărbați și femei și promovarea echilibrului între viața profesională și viața privată sunt factori esențiali pentru o creștere economică incluzivă, sustenabilă și pe termen lung, pentru combaterea inegalităților și pentru încurajarea independenței financiare a femeilor;

37. reamintește că este necesar să se abordeze chestiunile legate de egalitatea de gen în dialogurile politice cu țările partenere; subliniază importanța promovării egalității de gen în politicile de vecinătate și de extindere ale UE, în special în contextul negocierilor de aderare; solicită Comisiei și SEAE să utilizeze negocierile de aderare pentru a promova egalitatea de gen în țările candidate; invită EIGE să continue monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen în țările terțe; salută diferitele mecanisme de monitorizare a progreselor înregistrate în direcția egalității de gen, cum ar fi mecanismul creat recent de Uniunea pentru Mediterană și proiectul intitulat „Cooperarea EIGE cu țările candidate și potențial candidate la UE 2017-2019, îmbunătățirea monitorizării progresului egalității de gen”;

38. ia act de faptul că ONU a avertizat că pandemia de COVID-19 expune și exacerbează toate tipurile de inegalități, inclusiv inegalitatea de gen; este profund îngrijorat de efectele negative legate de împărțirea inegală a muncii casnice și a celei publice, femeile reprezentând aproximativ 70 % din forța de muncă la nivel mondial în domeniul sănătății, creșterea îngrijorătoare a violenței de gen, parțial cauzată de prelungirea perioadelor de izolare, precum și accesul limitat la sănătatea reproductivă și maternă; solicită, prin urmare, elaborarea unor acțiuni specifice și specifice pentru a aborda impactul socioeconomic al COVID-19 asupra femeilor și fetelor; subliniază că trebuie puse urgent la dispoziție fonduri adecvate pentru a garanta organizațiilor de femei, apărătorilor drepturilor omului și celor implicați în consolidarea păcii un acces deplin și neîngrădit la tehnologii de calitate pentru a permite participarea reală a acestora la procesele de luare a deciziilor în timpul crizei COVID-19; subliniază necesitatea ca VP/ÎR și Comisia să recunoască necesitatea securității umane, care include toate aspectele abordării strategice a UE privind FPS; subliniază necesitatea de a se asigura că punerea în aplicare a răspunsului la nivel mondial al UE la criza COVID-19 nu ignoră aspectele de gen, de a ține seama în mod corespunzător de nevoile specifice ale femeilor și ale altor grupuri marginalizate sunt abordate și de a garanta implicarea acestora în întregul ciclu de programare.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.6.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

49

11

9

Membri titulari prezenți la votul final

Alviina Alametsä, Maria Arena, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Reinhard Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Katalin Cseh, Tanja Fajon, Anna Fotyga, Michael Gahler, Kinga Gál, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Márton Gyöngyösi, Sandra Kalniete, Karol Karski, Dietmar Köster, Stelios Kouloglou, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Miriam Lexmann, Nathalie Loiseau, Antonio López-Istúriz White, Jaak Madison, Claudiu Manda, Lukas Mandl, Thierry Mariani, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Gheorghe-Vlad Nistor, Urmas Paet, Kostas Papadakis, Tonino Picula, Manu Pineda, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Diana Riba i Giner, María Soraya Rodríguez Ramos, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Jacek Saryusz-Wolski, Andreas Schieder, Radosław Sikorski, Sergei Stanishev, Tineke Strik, Hermann Tertsch, Hilde Vautmans, Harald Vilimsky, Idoia Villanueva Ruiz, Thomas Waitz, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Katarina Barley, Nicolas Bay, Arnaud Danjean, Katrin Langensiepen, Hannah Neumann, Mick Wallace

 

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

49

+

EPP

Traian Băsescu, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Andrius Kubilius, Antonio López-Istúriz White, Lukas Mandl, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Gheorghe-Vlad Nistor, Isabel Wiseler-Lima

S&D

Maria Arena, Katarina Barley, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Raphaël Glucksmann, Dietmar Köster, Claudiu Manda, Sven Mikser, Tonino Picula, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Andreas Schieder, Sergei Stanishev

RENEW

Petras Auštrevičius, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Javier Nart, Urmas Paet, María Soraya Rodríguez Ramos; Hilde Vautmans

VERTS

Reinhard Bütikofer, Katrin Langensiepen, Hannah Neumann, Diana Riba i Giner, Tineke Strik, Thomas Waitz, Alviina Alametsä

GUE

Stelios Kouloglou, Manu Pineda, Idoia Villanueva Ruiz, Mick Wallace

NI

Fabio Massimo Castaldo, Márton Gyöngyösi

 

11

-

EPP

Kinga Gál, Miriam Lexmann, Željana Zovko

ID

Harald Vilimsky

ECR

Anna Fotyga, Karol Karski, Jacek Saryusz-Wolski, Hermann Tertsch, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers

NI

Kostas Papadakis

 

9

0

EPP

Arnaud Danjean, Sunčana Glavak, David Lega, Radosław Sikorski

ID

Nicolas Bay, Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Susanna Ceccardi, Thierry Mariani

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 


 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

16.7.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

5

2

Membri titulari prezenți la votul final

Christine Anderson, Simona Baldassarre, Robert Biedroń, Vilija Blinkevičiūtė, Annika Bruna, Gwendoline Delbos-Corfield, Rosa Estaràs Ferragut, Frances Fitzgerald, Cindy Franssen, Heléne Fritzon, Lina Gálvez Muñoz, Lívia Járóka, Arba Kokalari, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Karen Melchior, Andżelika Anna Możdżanowska, Maria Noichl, Pina Picierno, Samira Rafaela, Evelyn Regner, Diana Riba i Giner, Eugenia Rodríguez Palop, María Soraya Rodríguez Ramos, Christine Schneider, Jessica Stegrud, Isabella Tovaglieri, Ernest Urtasun, Hilde Vautmans, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Chrysoula Zacharopoulou

Membri supleanți prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Derk Jan Eppink, Pierrette Herzberger-Fofana, Elena Kountoura

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

27

+

GUE/NGL

Elena Kountoura, Eugenia Rodríguez Palop

NI

Isabella Adinolfi

PPE

Rosa Estaràs Ferragut, Frances Fitzgerald, Cindy Franssen, Lívia Járóka, Arba Kokalari, Christine Schneider, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Renew

Karen Melchior, Samira Rafaela, María Soraya Rodríguez Ramos, Hilde Vautmans, Chrysoula Zacharopoulou

S&D

Robert Biedroń, Vilija Blinkevičiūtė, Heléne Fritzon, Lina Gálvez Muñoz, Maria Noichl, Pina Picierno, Evelyn Regner

Verts/ALE

Gwendoline Delbos-Corfield, Pierrette Herzberger-Fofana, Diana Riba i Giner, Ernest Urtasun

 

5

-

ECR

Derk Jan Eppink, Andżelika Anna Możdżanowska, Jessica Stegrud

ID

Simona Baldassarre, Isabella Tovaglieri

 

2

0

ID

Christine Anderson, Annika Bruna

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

[1] JO L 101, 15.4.2011, p. 1.

[2] JO L 335, 17.12.2011, p. 1.

[3] JO C 76, 9.3.2020, p. 168.

[4] JO C 99 E, 3.4.2012, p. 56.

Ultima actualizare: 23 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate