Procedură : 2020/2011(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0147/2020

Texte depuse :

A9-0147/2020

Dezbateri :

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0229

<Date>{04/09/2020}4.9.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0147/2020</NoDocSe>
PDF 378kWORD 139k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la implementarea strategiilor naționale de integrare a romilor: combaterea atitudinilor negative față de populațiile cu origini rome din Europa</Titre>

<DocRef>(2020/2011(INI))</DocRef>


<Commission>{LIBE}Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne</Commission>

Raportor pentru aviz: <Depute>Romeo Franz</Depute>

Raportor pentru aviz (*):

Tomáš Zdechovský, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

EXPUNERE DE MOTIVE - REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

EXPUNERE DE MOTIVE - REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

Procedura

În noiembrie 2019, raportorului i s-a încredințat sarcina de a pregăti un Raport privind implementarea strategiilor naționale de integrare a romilor: combaterea atitudinilor negative față de populațiile cu origini rome din Europa.

De la numirea sa, raportorul a colectat informații, bazându-se, printre altele, pe următoarele surse:

– evaluarea de impact a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, realizată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European;

– rapoarte și studii realizate de Comisia Europeană, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și alte instituții și organizații ale societății civile din domeniu;

– schimbul de informații cu actorii instituționali de resort și cu societatea civilă.

Rezumatul faptelor și constatărilor

Romii sunt cea mai mare minoritate etnică din Europa. Dintr-un total estimat de 10-12 milioane în Europa, aproximativ 6 milioane trăiesc în UE, și majoritatea lor dețin cetățenia unui stat al Uniunii[1]. Numeroși romi din Europa trăiesc în condiții marginale, în zone rurale sau urbane și se află într-o situație socioeconomică foarte precară. Discriminarea, excluziunea socială și segregarea cu care se confruntă populația romă sunt factori reciproc agravanți. Romii au un acces limitat la educație de calitate, au dificultăți în integrarea pe piața muncii și se confruntă cu un risc mai mare de șomaj și de precaritate a locului de muncă, ceea ce le scade șansele de diminuare a sărăciei și de incluziune socială prin muncă, determinând niveluri scăzute de venit, un acces limitat la servicii medicale de calitate și condiții precare de sănătate și de viață. Aceste circumstanțe conduc, la rândul lor, la o rată a mortalității mai ridicată și o speranță de viață mai scăzută, precum și la un risc mai mare de deces prematur din cauza unor boli cronice netransmisibile, printre care cancerul, în comparație cu restul populației[2].

Conform celui de-al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile, publicat de Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale în 2016, „aproximativ 80 % din romii din cele nouă state membre ale UE cu cea mai numeroasă populație romă trăiesc sub pragul de sărăcie al țării lor; peste o treime trăiesc în locuințe fără apă curentă; peste o treime din copiii romi trăiesc în gospodării în care măcar o persoană a suferit de foame cel puțin o dată în luna precedentă; și 50 % din romii cu vârsta între 6 și 24 de ani nu urmează nicio formă de învățământ.” Această tendință este confirmată în sondajul Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE din 2019 privind romii și nomazii, care arată că „un număr enorm de adulți și copii au suferit de foame cel puțin o dată în luna precedentă” și „aproape jumătate dintre romi și nomazi (45 %) din cele șase state membre ale UE s-au simțit discriminați în cel puțin unul dintre domeniile vieții” la care s-a referit sondajul, în ultimele 12 luni[3].

În acest context, putem concluziona că romii sunt discriminați și nu dispun de un acces egal la serviciile publice[4].

În 2011, Comisia Europeană a lansat un apel pentru crearea unor strategii naționale de integrare a romilor (SNIR). Pentru a se asigura că există politici eficiente în statele membre, Comisia a propus ca strategiile naționale de integrare a romilor să fie concepute sau, în cazul celor existente, să fie adaptate pentru a îndeplini obiectivele UE de integrare a romilor, prevăzând măsuri specifice și fonduri suficiente (naționale, UE și altele) pentru a le realiza. Comisia a propus soluții pentru eliminarea obstacolelor care împiedică o utilizare mai eficientă a fondurilor UE și a pus bazele unui mecanism de monitorizare.

Cadrul UE pentru SNIR a încurajat statele membre (și țările în curs de aderare) să abordeze integrarea romilor dintr-o perspectivă holistică, să integreze incluziunea romilor în diverse politici, utilizând instrumente de politică, juridice și de finanțare, să adopte strategii naționale de integrare a romilor și să creeze mecanisme de coordonare, consultare și monitorizare. Obiectivul general al actualului cadru al UE pentru SNIR, care se va încheia în 2020, a fost de a promova egalitatea de tratament a romilor și integrarea lor socială și economică în societățile europene. De asemenea, a stabilit obiective specifice de integrare a romilor în ceea ce privește accesul la educație, locuri de muncă, îngrijiri medicale și locuințe, pe care statele membre au fost invitate să le adopte. Concret, statelor membre li s-a solicitat:

– să ia măsuri pentru ca toți copiii romi să termine școala primară;

– să elimine decalajele dintre romi și restul populației în ceea ce privește ocuparea forței de muncă;

– să elimine decalajele dintre romi și restul populației în privința stării de sănătate;

– să elimine decalajele dintre romi și restul populației în privința locuințelor și a utilităților publice (apă, electricitate).

La nivelul UE, Comisia Europeană a creat structuri și mecanisme de coordonare și consultare, a mobilizat fonduri și a monitorizat realizarea obiectivelor cadrului UE. Comisia și-a extins dialogul cu statele membre privind integrarea romilor, în special prin instituirea, în octombrie 2012, a rețelei de puncte de contact naționale pentru integrarea romilor (PCNR), pentru a discuta soluțiile la problemele identificate.

În 2013, Cadrul UE privind romii a fost consolidat printr-o recomandare a Consiliului cu privire la o serie de măsuri de integrare efectivă a romilor[5]. Recomandarea a adus mai puternic în atenție două domenii orizontale, și anume combaterea discriminării și reducerea sărăciei. De asemenea, a introdus, începând cu 2016, o obligație de raportare anuală pentru statele membre, contribuind la dezvoltarea unui sistem european de monitorizare. Concluziile Consiliului din decembrie 2016 privind accelerarea procesului de integrare a romilor au confirmat angajamentul statelor membre.

Rezultatele evaluării cadrului actual al UE privind romii și calea de urmat pentru o directivă a UE privind egalitatea și incluziunea persoanelor cu origini rome după 2020.

Cadrul actual al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 este un cadru în evoluție. Faptul că a fost creat este considerat în sine o realizare și reprezintă o schimbare majoră pentru comunitățile de romi din Europa. Integrarea socială a persoanelor cu origini rome a devenit un element important în agenda politică europeană, ceea ce a creat o presiune asupra statelor membre pentru a elabora strategii naționale.

Cu toate acestea, ca instrument neobligatoriu de politică, cadrul oferă o bază de coordonare, consultare și monitorizare, precum și recomandări tematice specifice pentru strategiile naționale de integrare a romilor. Dacă și cum transpun recomandările în capacități administrative și în acțiuni politice concrete, rămâne la latitudinea autorităților naționale, regionale și locale.

În consecință, în raportul Comisiei privind evaluarea cadrului UE privind romii pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, se arată că „progresul în realizarea obiectivelor de integrare a romilor este evaluat ca fiind, în general, limitat, cu diferențe semnificative de la o regiune la alta și de la o țară la alta. Se constată că educația este domeniul în care s-au realizat cele mai multe progrese (îmbunătățiri în ceea ce privește abandonul școlar timpuriu, educația copiilor preșcolari și învățământul obligatoriu, dar o deteriorare în ceea ce privește segregarea). Starea de sănătate a romilor, așa cum o percep ei înșiși, s-a îmbunătățit, însă asigurările medicale continuă să fie limitate. Nu s-a observat nicio îmbunătățire în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, iar ponderea tinerilor romi care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a crescut. Situația locuințelor este în continuare dificilă. S-au observat unele progrese cu privire la obiectivul general de combatere a sărăciei. Atitudinile negative față de romi și crimele de ură continuă să reprezinte un motiv grav de îngrijorare, în pofida dovezilor privind o oarecare reducere a experiențelor de discriminare ale romilor în ceea ce privește accesul la servicii în anumite domenii[6].”

Numărul elevilor romi care au părăsit sistemul de învățământ în școala secundară în perioada 2011-2016 a scăzut, în medie, de la 87 % în 2011 la 68 % în 2016. Proporția abandonului școlar timpuriu în rândul romilor în comparație cu populația generală din toate țările participante la sondaj rămâne foarte ridicată[7].

În 2019, 68 % dintre romi încă erau în situația de abandon școlar timpuriu. În plus, numai 18 % dintre copiii romi ajung niveluri mai înalte de educație, iar absenteismul și rata abandonului școlar timpuriu în rândul romilor este semnificativ mai mare decât în cazul altor categorii de elevi[8].

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, decalajul dintre romi și restul populației este semnificativ, inclusiv în privința tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Rata de ocupare a forței de muncă în rândul romilor este de aproximativ 40 % în majoritatea statelor membre, iar rata medie a tinerilor NEET a crescut de la 56 % la 63 % între 2011 și 2016[9].

Disparitățile în materie de locuințe continuă să fie semnificative, aproximativ 30 % dintre romi trăind încă fără apă în interiorul locuinței, 36 % fără toaletă, duș sau baie[10].

Între 2011 și 2016 s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește ponderea/numărul de romi care beneficiază de asigurare de sănătate. Ponderea romilor asigurați prin sistemele naționale de asigurări de sănătate este de 76 %, semnificativ mai scăzută decât în cazul populației generale. Proporția romilor care evaluează starea lor de sănătate ca fiind „bună” sau „foarte bună” este de 68 %. Mai mult de un sfert dintre romi simt că sunt limitați în activitățile lor pe motive de sănătate, iar 22 % suferă de boli sau probleme de sănătate de lungă durată. Cadrul pentru SNIR menționează că speranța de viață la naștere în UE este de 76 de ani pentru bărbați și 82 pentru femei. Pentru romi, se estimează că este cu 10 ani mai mică. În plus, în timp ce rata mortalității infantile în UE este de 4,3 la o mie de nou-născuți vii, există dovezi că rata este mult mai mare în rândul comunităților de romi.

Ca urmare, principalul punct slab al actualului cadru este considerat caracterul său neobligatoriu. Este o politică neobligatorie, bazată în principal pe voința politică a tuturor nivelurilor de guvernare din statele membre de a aplica strategii naționale, incluzând capacitățile administrative și bugetele. Din păcate, majoritatea statelor membre au elaborat strategii naționale, fără a aloca însă bugete adecvate pentru realizarea lor[11].

Pentru a remedia acest lucru, sugerăm în 2020 o Directivă a UE pentru egalitatea și incluziunea persoanelor cu origini rome, un act legislativ cu caracter obligatoriu pentru statele membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor de incluziune a romilor. Într-un moment în care rasismul împotriva diferitelor grupuri minoritare este în creștere rapidă, susținerea politică este un element esențial pentru integrarea romilor. Pentru a asigura angajamentul politic necesar în favoarea unei directive post-2020, este necesară o mai mare mobilizare a actorilor importanți și explorarea oportunităților pe care le oferă viitoarele președinții ale UE. Urmând această abordare, va fi alocată o finanțare adecvată, care să permită o implementare reușită a strategiilor și a planurilor de acțiune naționale, în special la nivel regional și local. UE va trebui să-și coreleze prioritățile politice și financiare cu această directivă. La stabilirea bugetelor locale și naționale, incluziunea persoanelor cu origini rome se va afla printre priorități. Trebuie create mecanisme de monitorizare și supervizare mai eficiente și mai puternice și, dacă va fi adoptată o directivă, Comisia Europeană și statele membre se vor asigura că fondurile alocate sunt cheltuite corespunzător și nu sunt utilizate abuziv.

O altă critică este utilizarea denumirii comune de „romi”. Cadrul evidențiază diversitatea inerentă termenului general de „romi”[12], însă nu recunoaște diversitatea din interiorul populațiilor cu origini rome. Termenul „rom” sau termenul dublu „sinti și romi”, utilizate în politicile și discuțiile UE, nu reflectă caracterul eterogen al acestei minorități, astfel încât unele persoane cu origini rome, cum ar fi cele aparținând comunităților kalè, manouche, lovara, rissende, băieși, domare, caldaras, romanichel sau sinti, se simt excluse sau neluate în considerare. Romii reprezintă doar una dintre populațiile cu origini rome din Europa. A folosi denumirea unui grup pentru a vorbi și despre alte grupuri în politicile și discuțiile UE este o practică adesea criticată de către membrii acestor comunități.

De aceea, politica post-2020 pentru egalitatea și incluziunea persoanelor cu origini rome ar trebui să țină seama, în domeniile prioritare, de eterogenitatea internă a acestei comunități, asigurându-se că nimeni nu este lăsat deoparte, inclusiv cei care nu au un context etnic, cum ar fi așkalii, egiptenii balcanici sau nomazii, dar care sunt stigmatizați ca „țigani”. În plus, ar fi logic ca termenul care se referă la toate grupurile să fie cel de „populație de origine romă” [sau „romi” în sens extins - n. tr.].

Cadrul actual este lipsit de coerență între priorități. Domenii tematice de activitate cum ar fi participarea politică, arta și cultura romă, limba romani și istoria romilor ar trebui menționate explicit în politica post-2020, ca măsuri suplimentare pentru cele patru domenii prioritare principale: educația, ocuparea forței de muncă, locuințele și îngrijirile medicale[13].

Pentru a realiza acest lucru de o manieră eficientă, Comisia Europeană și statele membre trebuie să renunțe la abordarea paternalistă (de sus în jos) utilizată în mare parte în dezvoltarea cadrului actual, și să adopte o perspectivă complet diferită. O abordare de la bază la vârf ar permite populațiilor cu origini rome să participe efectiv la elaborarea politicilor la toate nivelurile: în conceperea, aplicarea și monitorizarea politicilor publice post-2020 pentru populațiile cu origini rome trebuie implicați și actorii locali și regionali (ONG-uri, activiști, experți, membri ai comunităților etc.). Dintr-o perspectivă non-paternalistă, Directiva UE pentru egalitatea și incluziunea populațiilor cu origini rome post-2020 trebuie elaborată pe baza unor date cantitative și calitative mai fiabile: viitoarele strategii se vor baza pe informațiile cele mai recente, întrucât accesul la un număr mare de comunități și la surse considerabile de soluții pentru îmbunătățirea situației romilor va fi mai extins decât în 2011. Aceste date trebuie să constituie baza unor planuri de acțiune detaliate și realiste, cu un buget predefinit realist și adecvat, care să fie inclus în bugetele naționale, regionale și locale, în funcție de amploarea necesității incluziunii sociale a persoanelor de origine romă.

În acest context, o bună practică este tratatul semnat de landul Baden-Württemberg cu Asociația regională germană a populației sinti și rome, care a condus la crearea unui consiliu comun în 2014. Membrii acestui consiliu sunt reprezentanți ai populațiilor germane de sinti și romi din Baden-Württemberg, alături de reprezentanți ai guvernului, parlamentului și asociațiilor municipale. Activitatea lor se va axa în principal pe promovarea educației și a culturii sinti și rome[14].

În ceea ce privește focalizarea directivei UE post-2020 și a SNIR, accentul nu ar trebui pus în principal pe persoanele marginalizate de origine romă. În schimb, se recomandă creșterea capacitării tinerilor, femeilor și copiilor cu origini rome (în special a celor din școala primară care au dificultăți în a merge la școală din cauza situației financiare și sociale precare a familiilor lor), creșterea investițiilor în acest scop, precum și acordarea unei mai mari atenții mobilității în interiorul UE a populațiilor cu origini rome.

Absența inițială a unei reacții la atitudinile negative față de romi în cadrul actual a condus la reticențe în ceea ce privește includerea în strategiile naționale a unor măsuri explicite, care să vizeze combaterea discriminării și în particular a atitudinilor negative față de romi.

În sondajul său din 2019 privind romii și nomazii, Agenția pentru Drepturile Fundamentale a constatat că „aproape jumătate dintre respondenții romi și nomazi (44 %) s-au confruntat cu acte de hărțuire motivate de ură în cele 12 luni care au precedat ancheta”[15]. Ca exemplu, echipa de cercetare a Universității din Leipzig a ajuns la concluzia că atitudinea anti-romi a maselor este adesea neglijată: „60 % dintre germani sunt de acord cu afirmația că populația sinti și romă tinde să fie implicată în activități infracționale, iar 49,2 % doresc să li se interzică accesul în zonele centrale ale orașelor.”[16] În plus, în perioada epidemiei de coronavirus, romii au fost tratați de țapi ispășitori pentru răspândirea virusului. Din păcate, acesta a fost cazul și în țările din Europa de Est[17]. Prin urmare, combaterea atitudinilor negative față de romi și forma particulară de rasism față de persoanele cu origini rome trebuie inclusă în domeniile esențiale ale viitoarei politici UE post-2020. Ar trebui elaborate și incluse în politicile privind populațiile de origine romă de după 2020 măsuri de prevenire și de reacție. Statele membre trebuie să recunoască oficial atitudinile negative față de romi ca o formă particulară de rasism împotriva populației cu origini rome, precum și să ia măsuri specifice împotriva acestor atitudini negative la toate nivelurile la care apar;

 


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la implementarea strategiilor naționale de integrare a romilor: combaterea atitudinilor negative față de populațiile cu origini rome din Europa

(2020/2011(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

 având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta socială europeană, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, precum și rapoartele și recomandările comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și alte mecanisme ale Consiliului Europei, 

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și tratatele Organizației Națiunilor Unite în domeniul drepturilor omului, inclusiv Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei și Convenția privind drepturile copilului,

 având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică[18],

 având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă[19],

 având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal[20],

 având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului[21],

 având în vedere comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173) și rapoartele ulterioare de punere în aplicare și evaluare,

 având în vedere Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre[22], Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2016 referitoare la accelerarea procesului de integrare a romilor și din 13 octombrie 2016 referitoare la Raportul special nr. 14/2016 al Curții de Conturi Europene,

 având în vedere Raportul Parlamentului European din 2010 referitor la Strategia UE privind incluziunea romilor și Raportul din 2013 referitor la aspectele de gen ale Cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor,

 având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – atitudini negative împotriva romilor în Europa și recunoașterea de către UE a zilei comemorative a genocidului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial[23],

 având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi[24],

 având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2017[25],

 având în vedere Rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la necesitatea de a consolida cadrul strategic al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 și de a intensifica lupta împotriva atitudinilor negative față de romi[26],

 având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2018 referitoare la protecția și combaterea discriminării minorităților din statele membre UE[27],

 având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la regiunile cu întârzieri în dezvoltare din UE[28],

 având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la intensificarea violenței cu caracter neofascist în Europa[29],

 având în vedere Rezoluția sa din 13 noiembrie 2018 referitoare la standardele minime pentru minorități în UE[30],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 septembrie 2019 intitulată „Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor” (COM(2019)0406)[31],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 decembrie 2018 intitulată „Raport privind evaluarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2018)0785)[32],

 având în vedere acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor intitulată Nerespectarea Directivei 2000/43/CE privind egalitatea rasială - discriminarea copiilor romi în educație (acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor nr. 20142174, 20152025 și 20152206),

 având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

 având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European intitulat „Situația femeilor de etnie romă” SOC/585-EESC-2018,

 având în vedere Declarația de la Poznan a partenerilor din Balcanii de Vest privind integrarea romilor în cadrul procesului de extindere al UE,

 având în vedere al doilea sondaj al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) privind minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeană (UE-MIDIS II),

 având în vedere Recomandarea de politică generală nr. 13 a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI),

 având în vedere Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă,

 având în vedere Raportul din 2016 al Băncii Mondiale privind harta sărăciei, care identifică în mod clar regiunile din Europa care prezintă cele mai mari întârzieri în ceea ce privește dezvoltarea,

 având în vedere rapoartele și recomandările relevante ale institutelor de cercetare și ale organizațiilor societății civile ale romilor și pro-romi, inclusiv ONG-urile locale rome,

 având în vedere inițiativele cetățenești europene „Minority SafePack” și „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și menținerea culturilor regionale”,

 având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

 având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitate de gen,

 având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0147/2020),

A. întrucât populația de origine romă reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa;

B. întrucât actualul cadru evidențiază diversitatea termenului general de „rom”, dar nu recunoaște diversitatea din interiorul populației rome; întrucât termenul de romi sau termenul dublu de sinti și romi a fost folosit într-o perioadă în care factorii de decizie au hotărât politicile legate de romi fără o implicare reală a comunităților rome, care se simt alienate de aceste politici; întrucât această definiție utilizată în politicile și discuțiile UE nu reflectă caracterul eterogen al comunității rome și, prin urmare, este adesea criticată de romi;

C. întrucât diversitatea în rândul romilor trebuie să fie mult mai bine reflectată în propunerea legislativă post-2020 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor; întrucât termenul de „populații cu origini rome” [sau „romi” în sensul extins] înglobează persoane cu origini rome, kalè, manouche, lovara, rissende, băieșe, domare, caldaras, romanichel sau sinti; întrucât noua definiție ar trebui să-i includă și pe cei care sunt stigmatizați ca țigani deși nu sunt de această origine, cum ar fi așkalii, egiptenii balcanici sau nomazii;

D. întrucât o proporție semnificativă a populației cu origini rome din Europa trăiește în condiții extrem de dificile, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, și în condiții socioeconomice foarte precare[33]; întrucât cea mai mare parte a populației cu origini rome este privată de drepturile sale fundamentale în toate domeniile vieții;

E. întrucât, conform EU MIDIS II, 61 % dintre cetățenii UE consideră că discriminarea împotriva romilor este larg răspândită în țara lor; întrucât există în continuare și se manifestă zilnic, la toate nivelurile societății europene, atitudini anti-romi adânc înrădăcinate, persistente și structurale, adesea la nivel instituțional și guvernamental, ceea ce constituie cu siguranță un obstacol major pentru realizarea întregului potențial al romilor în calitate de cetățeni ai UE, beneficiind pe deplin de drepturile fundamentale și de incluziune socială și egalitate în toate sferele vieții, inclusiv locuințe, educație, asistență medicală și ocuparea forței de muncă;

F. întrucât populația de origine romă continuă să fie afectată de nivelul crescut al discursurilor de incitare la ură, în special în public, în media socială și din partea unor personalități publice, politicieni și funcționari;  întrucât romii se confruntă, de asemenea, cu violența poliției, inclusiv prin pedepse colective, cu crearea de profiluri rasiale și cu segregare rezidențială și școlară; întrucât sunt necesare măsuri specifice pentru combaterea acestui fenomen; întrucât deficiențele statului de drept, în domeniul justiției penale, determină un nivel insuficient de protecție de acces la justiție al victimelor violenței polițienești, victimele fiind adesea persecutate de autoritățile statului;

G. întrucât combaterea atitudinilor negative față de romi prin legi anti-discriminare nu este suficientă; întrucât statele membre ale UE ar trebui să dea dovadă de hotărâre pentru a rupe cercul vicios al atitudinilor ostile față de populația cu origini rome, în special în relațiile romilor cu autoritățile administrative locale, regionale și naționale, garantând egalitatea și nediscriminarea cetățenilor lor de etnie romă și faptul că beneficiază integral de drepturile lor fundamentale;

H. întrucât rasismul împotriva romilor a condus la acte de violență și crimă; întrucât hărțuirea și infracțiunile motivate de ură împotriva romilor rămân la niveluri foarte ridicate, iar majoritatea incidentelor motivate de ură nu sunt raportate;

I. întrucât, conform EU MIDIS II 2016, aproximativ 80 % dintre romii din cele nouă state membre ale UE cu cea mai numeroasă populație romă trăiesc sub pragul de sărăcie al țării lor; întrucât sărăcia este atât rezultatul, cât și o cauză a atitudinii negative față de romi și a excluderii din educație, muncă, servicii de sănătate și acces la locuințe; întrucât un obiectiv-cheie al Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă este reducerea cu 20 de milioane a numărului persoanelor amenințate de sărăcie, inclusiv romii; întrucât numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu 3,1 milioane între 2008 și 2017, iar UE rămâne departe de obiectivul Strategiei Europa 2020, de a reduce acest număr cu 20 milioane până în 2020;

J. întrucât 33% dintre romi trăiesc în locuințe neracordate la rețeaua de apă curentă și 10% în locuințe care nu sunt conectate la electricitate; întrucât doar ceva mai mult de jumătate au toaletă cu sistem de tragere a apei în interior și duș, iar 78% trăiesc în locuințe supraaglomerate; întrucât un număr mare de romi trăiesc în continuare în așezări informale, neigienice și nereglementare, în condiții de trai mizerabile; întrucât mulți nu dețin acte de identitate și nu au asigurare medicală[34];

K. întrucât 43 % dintre romi sunt discriminați atunci când încearcă să cumpere sau să închirieze locuințe și nu sunt suficient de bine informați cu privire la drepturile lor în materie de egalitate; întrucât ar trebui consolidată regularizarea drepturilor de proprietate, atunci când este posibil, în special în contexte informale; întrucât eliminarea așezărilor informale (evacuările) ar trebui însoțită de măsuri adecvate, printre care oferirea unei locuințe alternative; întrucât nu au fost luate măsuri juridice sau politice împotriva statelor membre pentru a pune capăt segregării rezidențiale și evacuărilor forțate și pentru a asigura accesul la locuințe de calitate; întrucât accesul insuficient la locuințe și la serviciile publice, cum ar fi apa curată și salubritatea, are un impact negativ asupra rezultatelor în materie de educație, muncă și sănătate și afectează negativ incluziunea socială în ansamblu;

L. întrucât speranța de viață și starea de sănătate a populației cu origini rome sunt în continuare mult sub nivelul restului populației în toate țările europene; întrucât, în UE, speranța de viață la naștere este de 76 de ani pentru bărbați și 82 de ani pentru femei; pentru romi, se estimează că aceasta este cu 10 ani mai mică; întrucât rata mortalității infantile în UE este de 4,3 la o mie de nou-născuți vii, dar există dovezi că această rată este mult mai mare în comunitățile de romi;

M. întrucât mulți romi sunt expuși unui risc extrem de mare de analfabetism și de abandon școlar timpuriu; întrucât numai unul din doi copii romi merg la creșă sau la grădiniță și un procent foarte mic frecventează în continuare școala după terminarea învățământului obligatoriu; întrucât 50 % dintre romii cu vârsta între 6 și 24 ani nu urmează nicio formă de educație; întrucât doar 21 % dintre femeile rome și 25 % dintre bărbații romi cu vârsta între 16 și 24 de ani au absolvit studii secundare (ISCED3) sau superioare; întrucât, în 2019, 68 % dintre copiii romi au ieșit înainte de termen din sistemul de învățământ, deși obiectivul din cadrul anterior privind romii și Strategia UE 2020 este de 10%; întrucât numai 18 % dintre copiii romi ajung la niveluri mai înalte de educație, iar absenteismul și rata abandonului școlar timpuriu în rândul romilor este semnificativ mai mare decât în cazul altor categorii de elevi; întrucât diagnosticarea eronată și discriminatorie a numeroși copii romi ca având nevoi educaționale speciale face ca un număr disproporționat al acestora să frecventeze școli speciale pentru copii cu dizabilități, separându-i de sistemul școlar principal și oferindu-le adesea de o educație de calitate inferioară; întrucât segregarea directă și indirectă a copiilor romi este un fenomen încă practicat de statele membre;

N. întrucât romii sunt discriminați în ceea ce privește accesul la inițiativele de ocupare a forței de muncă, cum ar fi Garanția pentru tineret; întrucât serviciile publice de ocupare a forței de muncă de multe ori nu au capacitatea de a ajunge la romi sau aplică practici de discriminare indirectă; întrucât rata muncii remunerate pentru romii cu vârsta între 20 și 64 de ani este de 43 %, situându-se cu mult sub media UE de 70 % în 2015, iar situația tinerilor este mult mai gravă, 63 % dintre romii cu vârsta de 16-24 ani nefiind încadrați profesional și neurmând niciun program educațional sau de formare (NEET), în comparație cu media UE de 12 %; întrucât rezultatele demonstrează o disparitate de gen semnificativă, 72 % dintre tinerele cu origini rome nefiind încadrate profesional și neurmând niciun program educațional sau de formare, comparativ cu 55 % dintre tinerii romi; întrucât 43 % dintre bărbații romi și 22 % dintre femeile rome sunt încadrate într-o anumită formă de muncă remunerată; întrucât adoptarea Pilonului european al drepturilor sociale a adus în prim-plan dreptul fundamental al fiecărei persoane la muncă și consolidarea drepturilor sociale, ceea ce are un impact pozitiv asupra vieții persoanelor care fac parte din grupuri marginalizate, precum romii; întrucât mulți romi care trăiesc la limita sărăciei extreme sunt obligați prin natura situației să accepte locuri de muncă remunerate cu mult sub salariul minim sau să supraviețuiască din munci informale, cum ar fi colectarea deșeurilor de metale sau a sticlelor de plastic, ceea ce le crește masiv șansele de a fi exploatați;

O. întrucât rapoartele experților și raportul din 2019 al Comisiei Europene privind implementarea strategiilor naționale de integrare a romilor atestă că printre factorii de reușită se numără abordările intersecționale, transsectoriale și integrate de combatere a discriminării și a excluziunii multidimensionale, precum și că femeile rome, romii LGBT și romii cu dizabilități se confruntă cu discriminare intersecțională; întrucât rapoartele menționează printre priorități necesitatea de a sprijini accesul romilor la justiție, acordând o atenție specială victimelor discriminării intersecționale și consolidării capacității organismelor de promovare a egalității de a gestiona cazurile de discriminare împotriva romilor;

P. întrucât femeile rome sunt deosebit de afectate în privința drepturilor femeilor și se confruntă adesea cu forme exacerbate de segregare verbală, fizică, psihologică, rasială și etnică în cadrul serviciilor de sănătate reproductivă; întrucât femeile rome sunt plasate în camere speciale, cu băi și locuri de luat masa separate; întrucât, în unele state membre, femeile rome sunt supuse unor practici sistematice de sterilizare forțată și coercitivă și nu reușesc să obțină reparații adecvate, inclusiv compensații, pentru încălcările drepturilor omului de la care sunt supuse;

Q. întrucât injustițiile în materie de mediu sunt legate în mod frecvent de riscuri pentru sănătate și de consecințe negative asupra romilor și întrucât ei sunt disproporționat afectați de sarcinile de mediu, au mai puțin acces la resursele și serviciile de mediu și sunt discriminați în ceea ce privește dreptul la informații, participarea la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu;

R.  întrucât elaborarea primei Strategii europene privind romii a pus necesitatea de a îmbunătăți situația romilor pe agenda politicii europene, a creat structuri și rețele instituționale vitale și a făcut presiuni asupra statelor membre pentru a dezvolta strategii naționale de remediere a deficiențelor; întrucât, deși se bazează pe rezultatele evaluării actualului cadru al UE, este esențial ca strategiile naționale pentru incluziunea romilor, orientate după un cadru comun post-2020, să fie continuate și îmbunătățite, impunându-se respectarea mai strictă a normelor de către statele membre și promovând instituirea unor obiective obligatorii, pentru a crește angajamentul și responsabilitatea; întrucât, pentru o mai bună implementare, strategiile naționale trebuie integrate în politicile sectoriale naționale, regionale și locale, iar finanțarea UE trebuie integrată mai eficient, în special pentru proiectele de integrare pe termen lung;

S. întrucât este necesară o propunere legislativă privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor și combaterea atitudinilor negative față de romi, care ar trebui concepută pe baza unor date defalcate cantitative și calitative mai realiste, colectate cu sprijinul organizațiilor societății civile care se ocupă de romi (AM 87), inclusiv al celor de la nivel local;

T. întrucât romii fac parte din cultura și valorile europene și contribuie la bogăția culturală, diversitatea, economia și istoria comună a Uniunii Europene (AM 89); întrucât protecția și consolidarea patrimoniului cultural al minorităților naționale din statele membre au un rol esențial în realizarea coeziunii sociale;

U. întrucât statele membre sunt responsabile pentru conceperea și implementarea efectivă a strategiilor naționale de integrare a romilor, în conformitate cu principiul subsidiarității; întrucât trebuie alocată o finanțare adecvată din bugetele locale, regionale și naționale ale statelor membre pentru a implementa strategiile naționale de incluziune a persoanelor de etnie romă, care trebuie completată cu finanțări de la UE; întrucât trebuie dezvoltate mecanisme de monitorizare și supraveghere eficiente și mai puternice; întrucât UE și statele membre trebuie să se asigure că fondurile sunt alocate pentru obiectivele și proiectele care au cel mai mare impact pe termen lung asupra situației romilor, că sunt cheltuite corespunzător și că nu sunt deturnate;

V. întrucât aproximativ jumătate dintre romii din Europa trăiesc în afara Uniunii Europene; întrucât situația lor rămâne deosebit de problematică în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare și a țărilor vizate de politica de vecinătate; întrucât Uniunea Europeană poate avea un impact puternic asupra situației lor prin negocierile de aderare și prin furnizarea de asistență financiară;

W. întrucât trebuie mai bine asigurată participarea și capacitarea egală a romilor în cursul politicilor la toate nivelurile: actorii locali, regionali, naționali și europeni (ONG-uri, activiști, experți, membri ai comunității etc.) trebuie implicați substanțial în dezvoltarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice post-2020 legate de romi;

X. întrucât cea mai mare parte a comunităților rome defavorizate sunt adesea lăsate în urmă și excluse de la beneficiile oferite de programele naționale de incluziune, din cauza limitelor metodologiilor de cartografiere utilizate la identificarea comunităților care au cea mai mare nevoie de sprijin; întrucât, la proiectarea intervențiilor în cadrul programului, analizele ar trebui să vizeze exact zonele geografice și numărul de familii și de persoane care se confruntă cu excluziunea socială și economică;

Y. întrucât obiectivele de includere a romilor ar trebui aliniate la obiectivele orizontale ale Uniunii Europene și, în special, la: planul de redresare, noul cadru financiar multianual pentru 2021-2027, Pactul Verde european, Pilonul european al drepturilor sociale, Semestrul european, Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030, noua politică agricolă comună, Fondul pentru o tranziție echitabilă, Noua agendă pentru competențe în Europa, Strategia digitală europeană, Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală; întrucât sprijinul politic este un element esențial pentru integrarea romilor; întrucât, pentru a asigura angajamentul politic și asumarea responsabilităților, este necesară o mai mare mobilizare a actorilor majori de la toate nivelurile, inclusiv a Consiliului;

Z. întrucât atitudinile negative față de romi există în societățile noastre de secole și s-au manifestat sub cea mai odioasă formă în perioada Holocaustului, când se estimează că au fost exterminați aproximativ 500 000 de romi; întrucât atitudinile negative față de romi au luat forma a aproape 500 de ani de sclavie la care a fost supusă această populație pe teritoriul actualei Românii; întrucât, ca urmare a secolelor de discriminare și excluziune socială, romii nu au putut beneficia în mod real și semnificativ de dezvoltarea socială și economică continuă a societăților noastre; întrucât au fost lăsați în urmă și, în consecință, disparitățile dintre populația romă și populația generală s-au adâncit; 

AA. întrucât criza COVID-19 a înrăutățit situația comunităților marginalizate de romi din tabere și așezări supraaglomerate și a exacerbat rasismul, discriminarea, excluziunea, violența polițienească și atitudinile ostile împotriva romilor pe motiv răspândesc virusul, ceea ce se explică prin faptul că, având un acces limitat la servicii medicale adecvate, la apă potabilă, la instalații sanitare și la alimente, romii sunt mai expuși riscului de infectare; întrucât această criză evidențiază, prin urmare, cu maximă claritate, necesitatea imperioasă ca UE și statele sale membre să se ocupe de problema incluziunii populațiilor cu origini rome; întrucât statele membre ar trebui să acorde sprijin de urgență și asistență medicală pentru a limita răspândirea virusului, deoarece consecințele economice și sociale ale crizei COVID-19 for afecta probabil cel mai grav romii și vor adânci inegalitățile existente în toate domeniile prioritare de incluziune a romilor;

 

Propunerea legislativă a UE privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor și combaterea atitudinilor ostile față de romi;  propunerea strategică pentru perioada post-2020, prioritățile și o finanțare adecvată din partea Uniunii

1. ia act de faptul că populațiile de origine romă se confruntă cu atitudini ostile persistente - o formă specifică de rasism - care conduce la rate maxime de sărăcie și excluziune socială; constată cu regret că, în pofida dezvoltării socioeconomice continue a UE și a eforturilor de a asigura incluziunea romilor atât la nivelul UE, cât și la nivel național, situația generală a romilor în UE nu s-a îmbunătățit, adesea din cauza atitudinilor negative persistente și a lipsei de voință politică; invită, prin urmare, Comisia să fie un exemplu și să introducă o „politică de integrare a populațiilor de origine rome”, pentru a integra perspectiva romilor în toate etapele și nivelurile politicilor, programelor și proiectelor principale, dar fără a exclude o abordare precis direcționată, precum și pentru a preveni discriminarea în politicile UE în general și pentru a facilita acțiunile afirmative și un contact activ cu aceste populații; invită și statele membre să urmeze această cale și să elaboreze politici care să contribuie la incluziunea activă a romilor în societate;

2. invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor și combaterea atitudinilor ostile față de romi, pe baza unei evaluări de impact aprofundate și a unor consultări sistematice cu populația romă, cu experții și ONG-urile (pro-)romi de la nivel național, regional și mai ales local, precum și alți actori implicați, cum ar fi Consiliul Europei și FRA; consideră că această propunere ar putea fi întemeiată pe articolul 19 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ca acțiune adecvată de combatere a discriminării pe criterii de origine etnică a populației rome; invită Comisia să țină seama, în domeniile prioritare ale propunerii de directivă post-2020 a UE, de eterogenitatea internă a acestei comunități, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă, și încurajează puternic utilizarea denumirii de „populații de origine romă” [sau „romi” în sens extins - n.tr.] atunci când se face referire la grupurile de romi în cadrul politicilor și al discuțiilor UE post-2020; ia act de faptul că participarea egală în toate domeniile vieții publice, participarea politică, precum și limba, arta, cultura și istoria populațiilor cu origini rome ar trebui menționate explicit în propunerea post-2020 a UE referitoare la romi, ca elemente adiționale la cele patru domenii prioritare principale: educație, ocuparea forței de muncă, locuințe și îngrijiri medicale;

3. consideră că propunerea trebuie să acorde prioritate obținerii unor efecte pozitive semnificative și să îmbine aspectele socioeconomice cu o abordare bazată pe drepturi, incluzând un plan de eliminare a inegalităților legate de locuințe, sănătate, muncă și educație; propunerea ar trebui să includă obiective specifice, comparabile, realizabile, obligatorii și cu termene limită, pentru protecția romilor și îmbunătățirea incluziunii lor, inclusiv a celor care aparțin grupurilor care suferă discriminări multiple, cum ar fi tinerii, femeile și fetele, persoanele LGBTI și persoanele cu dizabilități, precum și pentru promovarea unei educații incluzive, pentru dezvoltarea copiilor preșcolari și pentru combaterea discriminării și a segregării; perspectiva justiției ar trebui să aibă prioritate, având în vedere natura colectivă și structurală a discriminării romilor; subliniază că propunerea Comisiei Europene pentru perioada post- 2020 ar trebui să se axeze pe combaterea sărăciei și a atitudinilor negative față de romi, pe îmbunătățirea condițiilor de viață și de sănătate și pe combinarea abordării generale cu abordări specifice;

4. ia act de faptul că, pentru reușita și credibilitatea viitorului proces de incluziune a romilor la nivelul UE, este necesară o schimbare fundamentală de perspectivă, trecând de la o abordare paternalistă la una nepaternalistă în elaborarea politicilor care vizează această populație; subliniază că eforturile naționale în vederea incluziunii romilor ar trebui accelerate în toate statele membre ale UE; subliniază, totuși, că accentul ar trebui pus pe statele membre cu o populație romă numeroasă, în cazul cărora un proces ineficace de incluziune a romilor generează provocări la nivel macroeconomic, exacerbează disparitățile între regiuni și împiedică, astfel, coeziunea socială a UE; subliniază că sprijinul acordat de UE acestor țări ar trebui să fie proporțional cu provocările, că ar trebui să se acorde o atenție sporită eficacității politicilor și măsurilor adoptate în aceste țări; consideră că propunerea post-2020 ar trebui să includă și o componentă externă privind țările candidate la aderare, țările potențial candidate și țările vizate de politica de vecinătate, prin care UE le-ar putea susține în elaborarea unor strategii cuprinzătoare pe termen lung pentru incluziunea romilor și le-ar putea oferi sprijin financiar în domenii precum educația, sănătatea, locuințele și ocuparea forței de muncă;

5.  invită Comisia să întărească legătura dintre instrumentele financiare și de politică tradiționale ale UE și obiectivele legate de dezvoltarea socioeconomică și includerea romilor prevăzute în propunerea Comisiei cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic; invită Comisia să mobilizeze fonduri pentru egalitatea, includerea și participarea romilor în Cadrul financiar multianual 2021-2027 și în Planul de redresare al UE; insistă în acest sens ca entitățile care desfășoară activități discriminatorii împotriva romilor, care iau decizii sau pun în aplicare măsuri în acest scop, să nu fie admisibile pentru finanțare din bugetul Uniunii; le invită pe Comisia Europeană, pe statele membre și pe țările implicate în procesul de aderare să adapteze principalele mecanisme financiare existente și să asigure flexibilitatea acestora pentru utilizarea mixtă a fondurilor în comunitățile rome, permițând accesul la informații, dialogul, întărirea capacității, acordarea de asistență tehnică și garanții în timpul procesului de depunere a cererilor de finanțare; consideră că fondurile sunt adesea cheltuite cel mai eficient la nivel local de către administrațiile locale și ONG-uri; solicită, prin urmare, Comisiei să majoreze fondurile care le sunt distribuite direct și să îi implice pe reprezentanții romi locali în punerea în aplicare; consideră că, pentru a sprijini organizațiile romilor și cele pro-romi ale societății civile, ar trebui luate în considerare cerințe de cofinanțare mai flexibile, deoarece numeroase ONG-uri, în special de la nivel local, nu își pot plăti contribuțiile financiare, ceea ce reprezintă un obstacol în accesarea fondurilor UE pentru ONG-urile de la nivel local; invită Comisia să dea un răspuns real îngrijorării legate de spațiul din ce în ce mai redus al societății civile independente din unele state membre; este îngrijorat de faptul că pandemia de coronavirus ar putea duce la reduceri ale programelor „Drepturi și valori” în CFM 2021-2027, ceea ce ar afecta în mod negativ organizațiile societății civile care susțin comunitățile rome, având astfel un efect negativ asupra dialogului cu comunitățile rome; invită Comisia și statele membre să gestioneze în mod eficace acest risc; 

6. le solicită statelor membre să completeze sprijinul financiar al UE pentru a îmbunătăți situația romilor; invită statele membre să indice nivelul de finanțare necesar pentru a aplica măsurile propuse pentru includerea romilor și să indice cuantumul sumei disponibile pentru astfel de măsuri din bugetele naționale și din bugetul UE;

7. le solicită statelor membre să integreze în structurile lor de dezvoltare regională și locală metodologii de identificare mai bune pentru comunitățile rome marginalizate, precum și mecanisme de finanțare consolidate care să permită direcționarea mai bună a investițiilor în comunitățile rome marginalizate și o mai bună asociere a comunităților rome la punerea în aplicare a fondurilor pentru a asigura că fondurile alocate le parvin romilor și că sunt cheltuite în mod corespunzător;

Colectarea de date defalcate

 

8. evidențiază necesitatea colectării sistematice de date solide defalcate în funcție de grup etnic și sex pentru a sta la baza unor analize cu privire la necesități și la context, a contribui la stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de impact, pentru a asigura cel mai bun rezultat în ceea ce privește corelarea nevoilor cu planificarea și întocmirea bugetului, atât la nivel național, cât și la nivelul UE; subliniază importanța metodelor contrafactuale de evaluare a impactului pentru a reduce decalajul dintre cadrele de politică și implementarea pe teren; reamintește faptul că o limitare critică pentru unele intervenții reprezintă decalajul dintre ambiție și capacitatea structurii instituite de a obține rezultate, din cauza lipsei planificării bazate pe date, a bugetului insuficient și a apariției unor noi nevoi neprevăzute;

9. reamintește că Curtea de Conturi Europeană a concluzionat, în 2016, că monitorizarea și evaluarea progreselor realizate în ceea ce privește implementarea strategiilor naționale privind romii au reprezentat o provocare considerabilă în toate statele membre vizitate; invită Comisia să creeze abordări inovatoare, orientate asupra impactului și bazate pe date, ca o contribuție directă la următoarea generație de programe;

10.  invită Comisia să colaboreze cu statele membre în ce privește o metodologie comună de colectare și publicare a datelor privind egalitatea defalcate în funcție de originea etnică, astfel cum este definită în Directiva UE privind egalitatea rasială, care să fie voluntară, anonimă și să asigure protecția datelor personale, autoidentificarea și consultarea cu comunitățile pertinente, pentru a obține date fiabile și comparabile, în conformitate cu cadrele juridice naționale relevante și cu legislația UE în materie de protecție a datelor, pentru a sprijini politicile bazate pe probe, a îmbunătăți eficacitatea strategiilor și a măsurilor luate și a identifica problemele structurale;

11. invită statele membre să utilizeze toate datele disponibile pentru a stabili indici de referință și a orienta elaborarea programelor de politică; subliniază că este esențial să se elaboreze un profil mai precis al populației rome și al nevoilor sale, inclusiv în țările candidate; subliniază că orientările Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene ar fi esențiale în acest sens;

Participarea egală a romilor la procesele decizionale, strategiile naționale de includere

12. invită Comisia să înființeze un mecanism care să favorizeze includerea pentru a asigura participarea în condiții egale a organizațiilor romilor și a celor pro-romi ale societății civile rome, a experților și a membrilor comunității de la toate nivelurile, abandonând abordarea paternalistă și adoptând o abordare nepaternalistă, inclusiv a celor activi la nivel local și regional, ținând seama de perspectiva de gen atât în dezbaterea politică, cât și în procesul decizional; invită statele membre să promoveze educația alegătorilor romi și participarea la vot a acestora;

13.  invită Comisia să constituie un grup operativ pentru romi la nivelul UE pentru a facilita includerea romilor în diferite domenii de politică și capacitarea persoanelor de etnie romă, sprijinind întărirea capacităților tuturor actorilor implicați în gestionarea și punerea în aplicare a politicilor naționale și europene privind romii, într-o manieră concretă, demnă, imparțială, transparentă și care favorizează includerea; le invită pe statele membre să procedeze în mod similar atunci când își vor elabora strategiile naționale vizând includerea populației rome pentru perioada de după 2020; subliniază că părțile interesate de la nivel local și regional (ONG-uri, activiști, experți locali, membri ai comunității, persoanele afectate de atitudinile negative față de romi etc.) trebuie să fie implicate în mod semnificativ în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor naționale vizând includerea romilor, precum și a altor politici publice ce vizează persoanele de origine romă, astfel încât participarea romilor să devină o normă de calitate comună obligatorie pentru viitorul cadru și pentru strategiile naționale vizând includerea romilor;

14. le invită pe statele membre să elaboreze strategii naționale pentru perioada de după 2020 pentru includerea populației de origine romă, însoțite de un cadru de evaluare comun cuprinzător și cu un buget predefinit adecvat, integrat în bugetele naționale, regionale și locale supuse unei reexaminări și unei evaluări periodice și care să reflecte amploarea nevoilor de includere socială ale populației de origine romă; subliniază că, atunci când se întocmesc bugetele locale, regionale și naționale, includerea persoanelor rome trebuie să se numere printre priorități; le invită pe statele membre să includă combaterea atitudinilor negative față de romi într-o abordare orizontală în strategiile lor naționale de includere, în toate domeniile vieții publice; invită Comisia să includă în recomandările specifice fiecărei țări o evaluare a progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor vizate de strategiile naționale de includere;

Atitudinile negative față de romi și discriminarea intersecțională

15. își reiterează poziția și recomandările formulate în Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi; deoarece, până în prezent, au fost luate doar măsuri limitate, îi solicită Comisiei să includă aceste recomandări în propunerea UE privind egalitatea, includerea și participarea romilor pentru perioada de după 2020, în special recomandările referitoare la atitudinile negative față de romi, la adevăr și reconciliere, întrucât acestea reprezintă piatra de temelie pentru construirea unei societăți puternice și favorabile includerii; respinge cu fermitate discursul politic și populismul care vizează elaborarea unei politici guvernamentale ce instigă la atitudini negative față de romi, la considerarea romilor drept țapi ispășitori și la promovarea discriminării sau a segregării, atât în mod direct, cât și indirect; consideră că astfel de acțiuni politice sunt îndreptate nu numai împotriva constituțiilor naționale, dar și împotriva drepturilor și valorilor fundamentale consacrate în tratatele UE; invită, prin urmare, Comisia să ia măsuri imediate prin inițierea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor atunci când există riscul de încălcare a legislației UE;

16. invită statele membre să recunoască în mod oficial atitudinile negative față de romi ca pe o formă specifică de rasism împotriva populației de origine romă;

17. invită Comisia și statele membre să combată atitudinile negative față de romi în principalele domenii ale propunerii pentru perioada de după 2020 și solicită măsuri legislative și de politică la nivel european și național eficiente pentru combaterea acestui fenomen atât în statele membre, cât și în țările implicate în procesul de aderare; consideră că combaterea atitudinilor negative față de romi este o problemă cu caracter transversal și ar trebui luată în considerare în toate domeniile de politică a Uniunii, inclusiv în noile tehnologii; le invită pe statele membre să se asigure că noile tehnologii concepute și utilizate de către autoritățile de aplicare a legii nu creează riscuri de discriminare pentru minoritățile rasiale și etnice; invită Comisia să integreze în continuare activitatea organismelor naționale de promovare a egalității (NEB) în elaborarea și punerea în aplicare a viitorului cadru de politică; invită în continuare Comisia să dezvolte sinergii mai puternice între organismele naționale de promovare a egalității (NEB) și punctele naționale de contact pentru romi în lupta împotriva atitudinilor negative față de aceștia; le solicită statelor membre să garanteze independența reală, mandatul și resursele necesare ale organismelor de promovare a egalității, pentru a le permite să își îndeplinească sarcinile de promovare și de protecție a drepturilor fundamentale, inclusiv pe cele ale persoanelor de origine romă; consideră că organismele de promovare a egalității sunt instituțiile potrivite pentru colectarea datelor și detectarea tendințelor privind atitudinile negative față de romi și transmiterea acestora la nivel european;

18. le invită pe statele membre să asigure accesul egal la justiție și egalitatea în fața legii pentru romi; le invită pe statele membre să îi protejeze pe romi împotriva amenințărilor grupurilor de extremă dreaptă, să ancheteze cazurile de abuzuri al poliției și să asigure participarea romilor la autoritățile de aplicare a legii și la forțele de securitate;

19. le încurajează pe statele membre să adopte orientări și să elaboreze cursuri de formare pentru forțele de poliție împotriva incriminării disproporționate a persoanelor de origine romă, împotriva stabilirii de profiluri pe criterii etnice, a procedurilor excesive de oprire și percheziție, a raidurilor inopinate în așezările de romi, a confiscării și distrugerii arbitrare a proprietății, a folosirii excesive a forței în timpul arestărilor, a atacurilor, a amenințărilor, a tratamentelor umilitoare, a abuzurilor fizice și a încălcării drepturilor în timpul interogatoriilor și al reținerii de către poliție și împotriva aplicării unor sancțiuni mai mici în cazul infracțiunilor comise împotriva persoanelor de origine romă, acordând asistență și protecție insuficiente sau neacordând deloc această asistență și protecție (cum ar fi în cazul traficului de persoane și al victimelor violenței în familie) sau investigând insuficient sau neinvestigând deloc cazurile de infracțiuni anunțate de persoane de origine romă (în special infracțiuni motivate de ură); le solicită statelor membre să asigure anchetarea deplină a acestor cazuri de către autoritățile competente; le invită pe statele membre să asigure măsuri corective adecvate;

20. salută declarațiile Consiliului Europei, potrivit cărora fenomenul discursurilor de incitare la ură în mediul online necesită o reflecție și acțiuni suplimentare în materie de reglementare și de găsire a noi modalități de combatere a acestor discursuri, cum ar fi discursuri alternative și tehnologii de verificare a faptelor;

21. le solicită statelor membre să asigure aplicarea eficace și practică a Directivei privind egalitatea rasială și să asigure aplicarea eficace a Deciziei-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei, pentru a combate atitudinile negative persistente față de romi; își reiterează invitația adresată Consiliului de a debloca negocierile cu privire la directiva orizontală împotriva discriminării, întrucât aceasta este o condiție pentru realizarea egalității în UE;

22. le solicită în continuare statelor membre să își intensifice eforturile de combatere a discriminării, a discursurilor bazate pe ură și a infracțiunilor motivate de ură în cadrul legislației naționale și europene împotriva discriminării, în special în ceea ce privește monitorizarea victimelor de etnie romă și acordarea de asistență acestora;

23. le reamintește statelor membre obligația, în temeiul Directivei privind egalitatea rasială, de a desemna un organism specializat pentru promovarea egalității de tratament pentru toate persoanele, fără discriminare pe criterii de rasă sau origine etnică;

24. consideră că UE și statele membre ar trebui să adopte măsuri privind situația și drepturile persoanelor aflate la intersectarea motivelor de discriminare în UE, în special femeile, migranții, persoanele LGBTI, persoanelor cu handicap;

25. reamintește rolul esențial al mass-mediei în reducerea atitudinilor negative față de romi printr-o mediatizare nediscriminatorie a minorităților;

Sănătate

26. solicită statelor membre ale UE să elaboreze măsuri de îmbunătățire a accesului romilor la asistență medicală preventivă și curativă, de bună calitate și la prețuri abordabile, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, în special pentru femei, copii, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap; reiterează că un element esențial în acest sens îl reprezintă îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate, atât a accesului fizic, cât și prin eliminarea barierelor intangibile pe care le constituie prejudecățile și rasismul;

27. le solicită statelor membre să aloce fonduri suficiente pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate a comunităților rome prin intermediul educației în domeniul sănătății și al educației sexuale, prin activități mobile de depistare medicală în zonele segregate, prin campanii educaționale în domeniul sănătății în materie de prevenție și prin instruirea lucrătorilor din domeniul asistenței medicale și sociale în ceea ce privește diversitatea, lucru care contribuie la adaptarea sistemelor de sănătate ale UE la diversitate;

28. condamnă cu fermitate segregarea etnică a femeilor de etnie romă în unitățile de îngrijire medicală maternă; le invită pe statele membre să interzică imediat toate formele de segregare etnică în unitățile medicale, inclusiv în unitățile de îngrijire a sănătății materne;

29. le invită pe statele membre să pună la dispoziția tuturor persoanelor care au supraviețuit unor acte de sterilizare forțată și coercitivă măsuri de compensare eficiente și rapide, inclusiv prin instituirea unor sisteme de despăgubire eficace;

Accesul egal și echitabil la educație, la artele plastice, limba și cultura rome

30. invită Comisia să conceapă noi instrumente sau subprograme de finanțare care să fie complementare măsurilor statelor membre pentru un sprijin specific și personalizat pentru educația de calitate pentru elevii romi începând de la vârsta de trei ani, care se confruntă cu sărăcia extremă și care nu au acces la inițiativele de finanțare existente și viitoare ale UE în materie de educație și includere socială, cum ar fi Erasmus Plus, Garanția pentru copii sau Fondul social european Plus;

31. ia act de faptul că, în unele state membre, în ultimii ani, s-au realizat doar progrese limitate în educația copiilor romi defavorizați social, mai ales din cauza lipsei de voință politică și a atitudinii discriminatorii față de romi, care face ca decalajul dintre elevii și studenții romi și ceilalți elevi și studenți în ceea ce privește rezultatele școlare să rămână ridicat; reamintește că este esențial să se ofere copiilor romi un început echitabil în viață, pentru a pune capăt ciclului intergenerațional de transmitere a sărăciei; le îndeamnă pe statele membre să adopte o abordare holistică în toate domeniile de politică și să plaseze educația copiilor romi printre prioritățile programelor guvernelor;

32. recomandă ca educația elevilor vulnerabili de etnie romă să înceapă cât mai devreme, ținând seama de condițiile specifice din fiecare stat membru, primindu-i în servicii de îngrijire a copiilor și a copiilor preșcolari egale, accesibile, care promovează includerea și pe care părinții și le pot permite financiar; le îndeamnă pe statele membre să elaboreze și să pună în aplicare strategii și programe menite să faciliteze accesul romilor la structuri de îngrijire a copiilor, la școli și universități, aceasta constituind o condiție prealabilă a dezvoltării personale și profesionale, și reamintește că activitățile extrașcolare, cum ar fi activitățile sportive sau artistice, constituie mijloace excelente de includere;

33. le solicită Comisiei și statelor membre să asigure finanțarea adecvată a ONG-urilor care desfășoară astfel de activități, deoarece activitățile respective sunt esențiale pentru crearea unui mediu și a unor condiții în care copiii de orice origine să beneficieze de oportunități egale; consideră că schimbul de bune practici între statele membre este, de asemenea, esențial în acest domeniu;

34. își exprimă îngrijorarea, în special, cu privire la nivelul ridicat de segregare a copiilor de origine romă în școli și la practica discriminatorie de plasare a copiilor de origine romă în școli pentru copii cu handicap mental, care persistă în unele state membre; îndeamnă statele membre în cauză să înceteze astfel de practici în conformitate cu legislația împotriva discriminării aplicabilă; le solicită statelor membre ale UE să acorde prioritate măsurilor de eliminare a oricărei forme de segregare a romilor în școală sau în clasă, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 2013, prin punerea în aplicare a unei game largi de măsuri care să implice activ părțile interesate de la nivel local, în special părinții și copiii romi, precum și organizațiile comunitare și prin conceperea unor acțiuni de sensibilizare;

35. le invită pe statele membre să se asigure că toate școlile și inspectoratele își îndeplinesc efectiv obligația legală de combatere a segregării în școli și, de asemenea, să se angajeze să colecteze și să publice anual situația segregării școlare la toate nivelurile, inclusiv prin sancționarea celor care nu respectă regulile le invită pe statele membre să facă schimb de bune practici, cum ar fi constituirea, capacitarea și finanțarea unei comisii ministeriale de combatere a segregării, pentru a sprijini școlile care doresc să combată segregarea și a îi sancționa pe cei care nu se conformează (AM 251); reamintește că Comisia a inițiat trei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru segregarea copiilor romi; consideră că, în ultimii ani, nu s-au înregistrat progrese, în pofida eforturilor depuse de Comisie; solicită, așadar, Comisiei să adopte măsuri suplimentare și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri, dacă este necesar;

36.  reamintește necesitatea stringentă de a îi implica pe părinții romi în fiecare etapă a școlarizării copiilor lor; le îndeamnă pe statele membre să dezvolte programe pentru includerea părinților romi în procesul de școlarizare și de dezvoltare educațională și personală a copiilor lor; subliniază că capacitatea statelor membre de a asigura implicarea părinților romi depinde în mare măsură de factori multipli, atât societali, cât și economici, și solicită sprijin special - în ce privește integritatea sanitară, alimentația școlară și îmbrăcămintea - pentru familiile de romi care se confruntă cu dificultăți economice, sociale, medicale sau locative; consideră că ar trebui create noi oportunități pentru copiii care au abandonat școala și/sau sunt analfabeți și nu dețin competențe de bază, astfel încât aceștia să își continue educația; solicită statelor membre să utilizeze pe deplin Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în acest sens;

37. le invită pe statele membre ale UE să asigure accesul egal al copiilor romi la o educație de înaltă calitate, inclusiv prin învățare în cadrul serviciilor comunitare și oportunități de învățare pe tot parcursul vieții; le solicită statelor membre să abordeze din punct de vedere structural respectarea diversității, înțelegerea interculturală și drepturile omului în programele școlare obișnuite și în mass-media, și să includă în programa școlară cursuri de instruire în ce privește drepturile omului, leadership și cetățenia democratică, precum și istoria romilor, și să disemineze și să extindă programele universitare legate de romi la nivel european;

38. le solicită statelor membre să elaboreze legi și măsuri de politică care să vizeze acordarea de despăgubiri tuturor copiilor romi diagnosticați greșit și plasați în școli speciale sau în clase și școli constituite exclusiv din copii romi pe baza originii lor etnice, încălcându-le astfel drepturile fundamentale și șansa la o educație de calitate și la locuri de muncă decente;

39. este de părere că criza de COVID-19 a făcut necesară utilizarea activă a tehnologiilor și metodelor informației și comunicațiilor (TIC); subliniază, cu toate acestea, faptul că pandemia a scos la iveală o pregătire insuficientă în ce privește transformarea digitală, deoarece numeroase familii de origine romă și școlile lor nu dispuneau de instrumente și competențe de TIC adecvate și adesea nu își permiteau să plătească energia electrică și conecția digitală; consideră, prin urmare, că deținerea unui dispozitiv de TIC constituie punctul de intrare în sistemul de instruire digitală; prin urmare, îndeamnă Comisia să creeze un ansamblu de instrumente de TIC și să îl distribuie celor mai vulnerabile familii și copii pentru a le oferi instrumentele de bază pentru învățarea la distanță și a le pregăti pentru era digitală; consideră că accesul la internet și competențele TIC reprezintă o piatră de temelie a erei digitale viitoare pentru fiecare cetățean și, ca atare, este esențială și pentru capacitarea persoanelor cu origine romă; prin urmare, îi solicită Comisiei să includă dispozițiile legate de accesul la internet în propunerea pentru perioada de după 2020; le invită pe statele membre să integreze competențele TIC în programele lor de învățământ de la o vârstă fragedă și să investească în programe de alfabetizare digitală care să îi poată sprijini pe copiii romi;

40.  le solicită statelor membre să promoveze limba, cultura și istoria romilor în programele școlare, în muzee și în alte forme de exprimare culturală și istorică, precum și să recunoască contribuția culturii rome ca parte a patrimoniului european; solicită statelor membre să elaboreze măsuri coerente și consecvente, cu bugete adecvate pentru stimularea, sprijinirea și promovarea artelor și a culturii rome, pentru cercetarea și conservarea patrimoniului material și imaterial al culturii tradiționale rome, precum și revitalizarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale ale romilor;

Locuințe de calitate și la prețuri accesibile, justiția în materie de mediu

41. subliniază că locuința nu este un bun, ci o necesitate, fără de care oamenii nu pot participa pe deplin în societate și nu pot avea acces la drepturile fundamentale; le solicită Comisiei și statelor membre să integreze în politicile lor recomandările formulate în Raportul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei intitulat „Comitetul european pentru drepturile sociale (ECSR) Dreptul la locuințe accesibile: datoria neglijată a Europei”, în special, să se asigure că toate statele membre acceptă prompt să respecte articolul 31 din Carta socială europeană revizuită, care se referă la dreptul la locuință, și să intensifice investițiile în locuințe sociale și accesibile ca preț, pentru a elimina povara excesivă a costurilor aferente locuinței, în special în rândul grupurilor marginalizate;

42. le încurajează în mod ferm pe statele membre să se asigure că persoanele rome sunt înregistrate în mod corespunzător, că dispun de documente de identitate și de certificate de naștere și că proprietățile lor (terenul și locuința) sunt de asemenea înregistrate, precum și să asigure proceduri juridice și administrative mai flexibile în viitor;

43. le invită pe statele membre să reducă la minimum efectele pandemiei de COVID-19 în spațiile de locuit supraaglomerate și inumane ale romilor prin legalizarea așezărilor informale ale acestora, prin investiții în îmbunătățirea infrastructurii și a locuințelor pentru așezările informale nou-legalizate; 

44. le solicită statelor membre să adopte un mecanism cuprinzător pentru a se asigura că discriminarea și abuzul împotriva romilor în domeniul locuințelor sunt împiedicate și sancționate, pentru a soluționa problema persoanelor fără adăpost și a pune la dispoziție spații de popas suficiente și adecvate romilor nesedentari;; le invită pe statele membre să împiedice continuarea evacuărilor forțate a populației de etnie romă, asigurându-se că astfel de practici se desfășoară întotdeauna în deplină conformitate cu legislația internațională, europeană și națională; le invită pe statele membre să se asigure că persoanele în cauză beneficiază de un preaviz rezonabil și de informații adecvate și subliniază că nu ar trebui să aibă loc nicio evacuare fără prevederea unei locuințe înlocuitoare standard, la un preț accesibil și de calitate, într-un cadru nesegregat, care să aibă acces la serviciile publice; subliniază nevoia urgentă de investiții publice pentru depășirea segregării; le invită pe statele membre să promoveze desegregarea spațială; scoate în evidență faptul că izolarea geografică și segregarea locuințelor îi țin pe membrii minorităților etnice departe de locuri de muncă decente, indiferent de nivelul lor de calificare; observă că este esențială găsirea de soluții la evacuări prin implicarea diferitelor instituții, în timp ce acțiunile care vizează locuințele romilor ar trebui integrate în activități naționale și în inițiative legislative mai ample axate pe locuințe sociale sau pe programe de asistență;

45.  reamintește că efectele pandemiei de COVID-19 sunt resimțite, în principal, de persoanele cele mai defavorizate, inclusiv de comunitățile rome din întreaga UE și regretă faptul că comunitățile rome sunt discriminate și marginalizate în continuare din cauza pandemiei de coronavirus; le invită pe statele membre să adopte, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, măsuri urgente pentru a găsi soluții la lipsa de apă, de salubritate adecvată, de energie electrică și de infrastructură necesară în comunitățile sărace de romi; le invită pe statele membre să includă în integralitate așezările de romi în măsurile de dezinfectare, să interzică anularea serviciilor de utilități de bază în timpul pandemiei, să ia în considerare subvenționarea costurilor de consum pentru persoanele cele mai vulnerabile și pentru cele care și-au pierdut veniturile, sau înghețarea plăților până la sfârșitul perioadei planului de redresare, să ofere sprijin financiar părinților singuri/mamelor singure pentru îngrijirea copiilor, plata chiriei și a altor cheltuieli de gospodărie pentru a atenua dificultățile financiare, în special ținând seama de pierderile de locuri de muncă;

46. solicită punerea în aplicare la nivelul UE a Convenției de la Aarhus, care corelează drepturile de mediu cu drepturile omului; recomandă ca nedreptățile ecologice să fie integrate în propunerea pentru perioada de după 2020 și invită Comisia să găsească soluții pentru diferitele forme de discriminare ecologică;

Femeile și fetele de etnie romă

47. subliniază necesitatea de a acorda prioritate unei perspective de gen, politicilor care iau în considerare dimensiunea de gen și combaterii violenței (inclusiv a traficului de ființe umane); le îndeamnă pe toate statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice de urgență Convenția de la Istanbul; ia act de faptul că politicile viitoare trebuie să recunoască aceste diferențe și să le abordeze prin intervenții specifice și forme speciale de sprijin dedicate femeilor de etnie romă; subliniază că ar trebui avute în vedere măsuri specifice pentru capacitarea femeilor și a fetelor de etnie romă, deoarece acestea sunt supuse, adesea, unor discriminări multiple; 

48. le solicită guvernelor statelor membre, autorităților locale și, atunci când este cazul, instituțiilor UE să le implice pe femeile rome, prin intermediul organizațiilor pentru femei și al altor actori din domeniu, în pregătirea, punerea în aplicare, evaluarea și monitorizarea SNIR și să creeze legături între organismele de promovare a egalității de gen, organizațiile pentru drepturile femeilor și strategiile de includere socială, pentru a câștiga încrederea comunităților și a asigura luarea în considerare a contextelor locale;

49. le invită pe statele membre să se asigure că în strategiile lor naționale de integrare a romilor (SNIR) este inclus un capitol specific privind drepturile femeilor și egalitatea între femei și bărbați și că în fiecare secțiune a acestuia se aplică măsuri de integrare a dimensiunii de gen care vizează promovarea drepturilor femeilor și perspectiva egalității între femei și bărbați, în special în alocarea fondurilor, în concordanță cu concluziile Consiliului privind cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, care subliniază că „o perspectivă de gen trebuie să fie aplicată în cadrul tuturor politicilor și acțiunilor pentru promovarea includerii romilor”; invită Comisia și statele membre să evalueze dacă politicile duc la îmbunătățirile dorite ale condițiilor pentru femeile și fetele de etnie romă și să ia măsuri în cazul în care nu se înregistrează progrese;

50. le invită pe statele membre să elaboreze măsuri de sprijinire a femeilor de etnie romă pentru a își valorifica pe deplin potențialul și posibilitățile de a acționa în calitate de cetățeni independenți, activi, încrezători și emancipați; le solicită statelor membre să extindă sistemele de sănătate și de mediere școlară pentru romi, în mod obligatoriu, la toate comunitățile rome, să asigure un mediator pentru fiecare 500 de persoane și să finanțeze și să sprijine în mod corespunzător sistemele, acordându-le mediatorilor un rol mai important în procesul de includere;

51. invită Comisia și statele membre să includă mai explicit fetele și femeile de etnie romă în politicile legate de piața muncii, inclusiv în Garanția pentru tineret;

52. invită Comisia și statele membre să se asigure că drepturile fundamentale ale femeilor și copiilor de etnie romă sunt respectate și că, inclusiv prin campanii de sensibilizare, femeile și fetele rome își cunosc drepturile conferite de legislația națională în vigoare privind egalitatea între femei și bărbați și discriminarea, precum și să combată în continuare tradițiile patriarhale și sexiste;

Servicii de angajare de calitate

53. le invită pe statele membre să asigure servicii de angajare de calitate pentru tinerii de etnie romă, inclusiv pentru cei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program de instruire sau de formare și care se confruntă cu sărăcia extremă;

54. invită Comisia să prezinte o comunicare privind orientările și standardele pentru politicile de recrutare fără discriminare pentru statele membre și pentru angajatori, care să includă recomandări pentru adoptarea de planuri de egalitate la nivelul companiei și în contractele colective de muncă sectoriale și implementarea de grupuri operative pentru diversitate la locul de muncă, inclusiv pentru combaterea stereotipurilor, a prejudecăților și a atitudinilor negative, prevenirea discriminării în procesul de recrutare, promovare, remunerare și acces la formare; subliniază că aceste planuri de acțiune pentru egalitate ar trebui să fie utilizate, de asemenea, pentru a promova diversitatea etnică și culturală la locul de muncă, pentru a elabora reglementări interne împotriva rasismului și a discriminării și hărțuirii la locul de muncă pe motive rasiste, pentru a monitoriza și a revizui recrutarea, avansarea și păstrarea forței de muncă pe criterii de egalitate, cu scopul de a identifica practicile discriminatorii directe sau indirecte și pentru a adopta măsuri corective de reducere a inegalităților în fiecare dintre aceste domenii și, în acest sens, de a colecta date privind egalitatea cu privire la standardele în materie de viață privată și drepturi fundamentale;

55. subliniază că problemele cele mai stringente în privința angajării romilor sunt tranziția efectivă de la educație la piața deschisă a muncii evidențiază importanța combaterii diferitelor forme de muncă nedeclarată, a discriminării practicate de angajatori și a corelării cererii cu oferta de forță de muncă;

56. invită Comisia să își respecte angajamentul de a adopta un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și să incorporeze includerea romilor ca indicator în tabloul de bord social; îndeamnă Comisia și statele membre să asigure accesul la locuri de muncă decente, salarii și condiții de muncă echitabile și să garanteze că sistemele de protecție socială și serviciile sociale sunt adecvate, accesibile și utilizate de potențialii beneficiari și includ o asigurare universală de sănătate fără discriminare, precum și mecanisme de venit minim și drepturi la pensie;

°

° °

57. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, parlamentelor și consiliilor subnaționale ale statelor membre și ale țărilor candidate, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Comitetului European al Regiunilor, Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite.


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE (29.6.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne</CommissionInt>


<Titre>privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor: combaterea atitudinilor negative față de populațiile cu origini rome din Europa</Titre>

<DocRef>(2020/2011(INI))</DocRef>

Raportor pentru aviz (*): <Depute>Tomáš Zdechovský</Depute>

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

 

 

 

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), la definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane;

B. întrucât adoptarea Pilonului european al drepturilor sociale este esențială pentru consolidarea drepturilor sociale ale persoanelor aparținând grupurilor marginalizate, precum populațiile cu origini rome;

C. întrucât salutăm cu tărie angajamentul Comisiei de a dezvolta un cadru strategic consolidat post-2020 pentru egalitatea romilor, justiție socială și economică și combaterea atitudinilor discriminatorii față de romi;

D. întrucât romii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa - în UE trăind aproximativ 6 milioane - nu numai din perspectiva diversității etnice, ci și a marii lor diversități socioeconomice, și se confruntă cu discriminări multiple; întrucât aproximativ 80 % dintre romi trăiesc sub pragul de sărăcie al țării lor; întrucât 43 % dintre romi (dintre care 56 % sunt bărbați și 29 % sunt femei) au o formă de muncă remunerată, în comparație cu media UE, de 70 % în 2015[35]; întrucât 50 % dintre romii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani nu frecventează școala și 63 % dintre tinerii romi (16-24 de ani) nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), față de 12% media UE[36]; întrucât ponderea tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut în 2016 comparativ cu 2011[37];

E. întrucât egalitatea de gen și situația copiilor și a tinerilor romi sunt două domenii esențiale pentru integrarea și incluziunea romilor, care nu sunt tratate suficient nici la nivel european, nici la nivelul statelor membre[38]; întrucât o proporție semnificativă de femei de etnie romă trăiesc în condiții precare și se confruntă cu o situație specială de vulnerabilitate din cauza discriminării intersecționale; întrucât egalitatea între femei și bărbați trebuie să fie asigurată și încurajată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea pe piața muncii, condițiile de angajare, salarizarea, pregătirea pentru calificare, reconversia profesională, perspectivele și avansarea în carieră;

F. întrucât condițiile de viață ale romilor, nivelul lor de școlarizare și starea lor de sănătate le determină statutul socioeconomic și pe piața muncii; întrucât romii se confruntă adesea cu un cerc vicios de sărăcie, excluziune, nivel scăzut de educație și calificare redusă, ceea ce îi împiedică să își găsească un loc de muncă stabil, pentru că nu îndeplinesc cerințele postului; întrucât persistența inegalităților socioeconomice și în materie de sănătate și a diferitelor forme de discriminare, inclusiv manifestările anti-țigani și comportamentele ostile la adresa persoanelor în vârstă, îi pun romi, în special pe cei vârstnici, într-o situație deosebit de vulnerabilă;

G. întrucât combaterea discriminării structurale a romilor, inclusiv în domeniile prioritare ale educației, ocupării forței de muncă și accesului la asistență medicală și locuințe, și îmbunătățirea semnificativă a statutului lor socioeconomic depind de creșterea capitalului social și cultural în mediile cu comunități de romi și de o abordare multilaterală pe termen lung a integrării romilor, cu participarea activă a romilor în toate etapele;

H. întrucât colectarea de date privind egalitatea se referă la toate tipurile de date dezagregate utilizate pentru a evalua situația comparativă a unor grupuri specifice expuse riscului de discriminare, pentru a concepe politici publice care să contribuie la promovarea egalității și pentru a evalua aplicarea lor, și se efectuează pe bază pe dovezi, nu pe simple presupuneri; întrucât colectarea acestor date (adică date care dezvăluie originea etnică sau religia) necesită acordul exclusiv al persoanelor vizate de colectarea datelor și poate fi adesea controversată; întrucât ceea ce este clar interzis este crearea de profiluri pe criterii rasiale sau etnice, prin care oamenii sunt identificați, fără consimțământul lor, pe baza unor percepții sau generalizări ale terților legate de rasă, etnie, religie sau origine națională;

I. întrucât persoanele care aparțin grupurilor minoritare continuă să fie discriminate atunci când își depun candidatura pentru un loc de muncă și, chiar și după ce au intrat în câmpul muncii, continuă să se confrunte cu tratamente inegale; întrucât salariile mai mici, lipsa perspectivelor de carieră, condițiile de muncă precare și dificile, „podeaua lipicioasă” și plafonul de sticlă, hărțuirile și concedierile abuzive sunt doar câteva dintre manifestări; întrucât minoritățile etnice sunt predispuse la a avea mai puțin acces la drepturile de muncă și la protecție; întrucât originea etnică pare să fie un criteriu și în ceea ce privește hărțuirea la locul de muncă și reprezintă un obstacol major pentru avansarea în carieră;

J. întrucât majoritatea comunităților de romi, în special cele din Europa Centrală și de Est, trăiesc în așezări segregate, adesea în zone cu un impact ridicat asupra mediului, sunt excluse din societate și se confruntă cu segregarea teritorială, cu condiții care nu corespund standardelor și cu sărăcia generațională; întrucât, conform raportului Comisiei din 5 septembrie privind implementarea strategiilor de integrare a romilor (COM(2019)0406), o treime din familiile rome nu au apă curentă, puțin peste jumătate au o toaletă cu sistem de tragere a apei în interior sau un duș, iar 78 % dintre romi trăiau în locuințe supraaglomerate în 2016; întrucât 10% trăiesc în locuințe fără energie electrică; întrucât datele disponibile și indicatorii de rezultat din sondajele reprezentative efectuate în nouă state membre sugerează că situația locuințelor a rămas în mare parte aceeași între 2011 și 2016, cu doar câteva îmbunătățiri ale accesului la apă și ale serviciilor de bază în unele state membre;

K. întrucât segregarea spațială rămâne una dintre provocările-cheie în domeniul locuințelor; întrucât 43 % dintre romi sunt discriminați atunci când încearcă să cumpere sau să închirieze locuințe și nu sunt suficient de bine informați cu privire la drepturile lor în materie de egalitate[39]; întrucât absența documentelor patrimoniale și personale, cum ar fi certificatele de naștere sau cărțile de identitate, reprezintă un obstacol pentru accesul la locuințe, la servicii publice și la servicii esențiale de ajutor de din partea statului;

L. întrucât criza COVID-19 a agravat dificultățile cu care se confruntă romii, deoarece consecințele economice și sociale ale crizei au afectat populația romă, în special femeile, și a accentuat inegalitățile în toate domeniile prioritare de incluziune a romilor; întrucât romii sunt expuși unui risc extrem de a suferi consecințele negative ale crizei provocate de COVID-19 și vor avea un acces limitat la asistență medicală, educație, prestații sociale inclusiv indemnizații de șomaj - și la orice alte măsuri care vizează atenuarea impactul coronavirusului;

M. întrucât infrastructura de transport precară, lipsa unor servicii și organisme de administrație publică, în special a unor instituții de învățământ și unități medicale de înaltă calitate, agravează disparitățile regionale și ghetoizarea;

1. subliniază că romii sunt unul dintre grupurile minoritare din Europa care se confruntă cu cele mai ridicate rate ale sărăciei, discriminării structurale și excluziunii sociale și că drepturile lor fundamentale, în special drepturile economice și sociale, nu sunt respectate; constată cu regret că, în pofida prosperității economice din UE, a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor(SNIR), a Fondului de coeziune și a măsurilor luate în ultimul deceniu pentru incluziunea socială a romilor, situația generală a romilor în UE a stagnat, iar progresele în domeniul locuințelor, locurilor de muncă, educației și îngrijirilor medicale sunt limitate; invită autoritățile locale și guvernele să implementeze efectiv SNIR; invită Comisia să se afirme prin puterea exemplului și să introducă o politică de integrare a romilor la toate nivelurile politicilor, programelor și proiectelor sale, pentru a preveni discriminarea și a contribui la activarea incluziunii romilor în societățile noastre; invită Comisia să susțină o perspectivă intersectorială și multipartită a SNIR și să promoveze participarea activă a romilor din faza de pregătire până în cea de aplicare;

2. invită Comisia să stabilească obiective, măsuri și ținte obligatorii pentru statele membre, un calendar clar și cerințe clare și obligatorii privind progresele înregistrate, precum și indicatori de succes și o finanțare adecvată pentru punerea în aplicare a cadrului UE pentru SNIR; invită autoritățile locale și guvernele să acorde prioritate punerii în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor SNIR;

3. reamintește Rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la necesitatea de a consolida cadrul strategic al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 și de a intensifica lupta împotriva manifestărilor anti-țigani[40]; invită insistent Comisia și statele membre să propună și să se angajeze să aplice un cadru strategic al UE ambițios, cuprinzător și obligatoriu pentru egalitatea romilor, justiție socială și economică și combaterea manifestărilor anti-țigani pentru perioada de după 2020, cu obiective comune concrete la nivelul UE și standarde minime pe care statele membre le pot transpune în obiective naționale și în care particularitățile specifice fiecărei țări sunt relevante în măsura în care urmăresc să realizeze mai mult decât standardele minime, precum și să se asigure că problemele discriminării intersecționale, integrării dimensiunii de gen și considerării intereselor copiilor sunt tratate corespunzător;

4. subliniază necesitatea de a rupe cercul vicios al sărăciei în rândul romilor vizați, prin luarea de măsuri eficace și specifice de la cea mai fragedă vârstă, întrucât aplicarea de măsuri specifice la toate nivelurile de educație pot fi instrumente eficiente în combaterea sărăciei; subliniază necesitatea intensificării tranzițiilor către niveluri mai ridicate de educație și a susținerii acestor măsuri prin investiții cu caracter social;

5. solicită să se acorde mai multă atenție statelor membre care au o populație considerabilă de etnie romă și o tradiție a unor măsuri mai degrabă ineficiente. subliniază că Comisia ar trebui să monitorizeze și să acorde mai mult sprijin acestor state membre, precum și politicilor și măsurilor lor;

6. invită Comisia și statele membre să protejeze egalitatea incluzivă pentru persoanele de etnie romă – acordând o atenție deosebită femeilor și fetelor, precum și persoanelor cu handicap, care sunt victime ale discriminării intersecționale – în toate domeniile vieții;

7. solicită statelor membre să adopte Directiva Consiliului din 2 iulie 2008 privind aplicarea principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426);

8. invită insistent Comisia și statele membre să includă sărăcia, cu un accent deosebit pe sărăcia în rândul copiilor, excluziunea socială, anti-gypsysm-ul și nediscriminarea ca dimensiuni transversale prin cele patru domenii-cheie ale Strategiei UE pentru romi și SNIR, asigurându-se astfel că egalitatea, oportunitățile de angajare durabilă, educația incluzivă, locuințele de calitate și asistența medicală adecvată contribuie la îmbunătățirea generală a bunăstării romilor și că discriminarea multiplă și intersecțională, integrarea perspectivei de gen și o abordare care ține cont de copii sunt tratate în mod corespunzător atât în cadrul strategic post-2020 al UE pentru SNIR, cât și în SNIR; invită autoritățile locale și regionale și guvernele să acorde prioritate adoptării, revizuirii și implementării SNIR, în conformitate cu cadrul strategic al UE post-2020 și să asigure o conexiune puternică a acestor strategii cu politicile generale;

9. invită Comisia să asigure participarea în condiții egale a organizațiilor societății civile rome, a experților și a membrilor comunității, îndeosebi a celor activi la nivel local și regional, în dezbaterile politice și în procesele decizionale;

10. recunoaște că, pentru a garanta drepturile sociale și economice ale romilor, ar trebui avută în vedere o abordare mai cuprinzătoare, care să includă creșterea recunoașterii instituționale a minorității rome ca actor social și participarea efectivă și organizată a organizațiilor reprezentative ale societății civile rome, permițând astfel implicarea lor reală în implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor economice și sociale; invită Comisia să considere participarea romilor ca un standard de calitate comun obligatoriu pentru viitorul cadru strategic al UE și pentru strategiile naționale și ca mecanismele financiare și structurale să asigure o participare egală și de calitate;

11. subliniază că ocuparea unui loc de muncă este principala cale de incluziune socială, iar minoritățile etnice trebuie, prin urmare, să aibă posibilitatea de a participa pe deplin pe piața muncii, iar principiul „statut și salariu egal pentru muncă egală” trebuie să se aplice tuturor lucrătorilor;

12. invită Comisia să prezinte o comunicare privind orientările și standardele pentru politicile de recrutare fără discriminare pentru statele membre și pentru angajatori, care să includă recomandări pentru adoptarea de planuri de egalitate la nivelul companiei și în contractele colective de muncă sectoriale și implementarea de grupuri operative pentru diversitate la locul de muncă, inclusiv pentru combaterea stereotipurilor, a prejudecăților și a atitudinilor negative, prevenirea discriminării în procesul de recrutare, promovare, remunerare și acces la formare; subliniază că aceste planuri de acțiune pentru egalitate ar trebui să fie utilizate, de asemenea, pentru a promova diversitatea etnică și culturală la locul de muncă, pentru a elabora reglementări interne împotriva rasismului și a discriminării și hărțuirii la locul de muncă pe motive rasiste, pentru a monitoriza și a revizui recrutarea, avansarea și păstrarea forței de muncă pe criterii de egalitate, cu scopul de a identifica practicile discriminatorii directe sau indirecte și pentru a adopta măsuri corective de reducere a inegalităților în fiecare dintre aceste domenii și, în acest sens, de a colecta date privind egalitatea cu privire la standardele în materie de viață privată și drepturi fundamentale;

13. invită Comisia să adopte un cadru comun al UE pentru colectarea și analiza de date dezagregate fiabile și comparabile privind egalitatea în scopul combaterii discriminării, inclusiv în ceea ce privește ocuparea forței de muncă; adaugă că aceasta ar trebui să cuprindă indicatori ai pieței muncii pentru a măsura egalitatea, inclusiv situația migranților și a grupurilor minoritare în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cu respectarea deplină a standardelor în materie de viață privată și drepturi fundamentale;

14. subliniază că problemele cele mai stringente în privința angajării romilor sunt tranziția efectivă de la educație la piața deschisă a muncii, având în vedere rata ridicată a nefrecventării, absenteismul și abandonul școlar în rândul copiilor și tinerilor romi; subliniază importanța combaterii stereotipurilor negative, care sunt adesea cele mai mari obstacole la angajare; subliniază importanța combaterii diverselor forme de muncă nedeclarată, a discriminării practicate de angajatori, a corelării cererii cu oferta de forță de muncă și a soluționării problemei creșterii numărului de tineri romi care nu sunt încadrați profesional sau în vreun program educațional;

15. invită Comisia să își respecte angajamentul de a adopta un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și să incorporeze incluziunea romilor ca indicator în tabloul de bord social; invită insistent Comisia și statele membre să acorde o atenție specială populației rome pentru a reflecta situația lor specifică, asigurând locuri de muncă de calitate, accesul la locuri de muncă decente, salarii și condiții de muncă echitabile și garantând că sistemele de protecție socială și serviciile sociale sunt adecvate, accesibile și utilizate de potențialii beneficiari și includ o acoperire universală de sănătate fără discriminare, scheme de venit minim și drepturi la pensie;

16. reamintește că statele membre au luat mai multe măsuri pentru a îmbunătăți rata de școlarizare a copiilor romi, de exemplu oferindu-le mâncare și manuale gratuite în școli, precum și extinderea obligației de a frecventa grădinița/învățământul preșcolar de la o vârstă mai fragedă pentru toți copiii. subliniază că aceste bune practici ar trebui continuate;

17. invită statele membre să se asigure că, atunci când își exercită drepturile de mobilitate, persoanele cu origini rome au acces la toate îngrijirile medicale necesare în statul membru în care își au reședința; subliniază că nici sărăcia, nici statutul de rezident al unei persoane nu trebuie să constituie un obstacol pentru accesul la servicii medicale și sociale;

18. solicită statelor membre să investească în mecanisme de monitorizare a muncii și de tratare a plângerilor care să dispună de resurse suficiente și să fie accesibile și eficiente pentru toți lucrătorii, indiferent de cetățenia sau statutul lor de rezident, pentru a proteja lucrătorii de represalii din partea angajatorilor și de anumite consecințe negative, precum și pentru a încuraja organizațiile societății civile să ofere lucrătorilor informații cu privire la drepturile lor și mijloacele de care dispun pentru le exercita;

19. invită Comisia și statele membre să se asigure că planul de redresare și noul cadru financiar multianual pentru (CFM) 2021-2027 sunt strâns corelate cu Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor, cu obiectivele sale obligatorii și cu realizarea lor prin intermediul strategiilor naționale de integrare a romilor; subliniază în acest scop necesitatea colectării sistematice a unor date solide, defalcate pe gen și vârstă, care să stea la baza determinării nevoilor și a analizelor contextuale, pentru a ajuta la stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de impact și pentru a obține o corelare optimă a nevoilor cu planificarea și bugetarea, atât la nivel național, cât și la nivelul UE;

20. solicită insistent Comisiei și Consiliului să ia în considerare situația inegală a romilor pe teritoriul Uniunii în cadrul Fondului social european Plus (FSE+); reamintește rezoluția sa din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+)[41], care, la articolul 4 alineatul (1) punctul (viiia), include obiectivul explicit al „combaterii discriminării împotriva comunităților marginalizate, cum ar fi romii”;

21. invită Comisia să evalueze cu atenție indicatorii de impact ai integrării romilor pentru perioada 2014-2020 și să identifice bunele practici și deficiențele; reamintește că monitorizarea integrării romilor trebuia să fie îmbunătățită pe baza priorității de investiții 9 (ii) a FSE, a obiectivelor specifice relevante din FSE și a programelor operaționale ale Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a utilizării indicatorului de realizare comun al FSE pentru participanți, precum și a indicatorilor și țintelor specifice pentru programe;

22. recomandă Comisiei să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre și să monitorizeze situația pentru a asigura o evaluare regulată;

23. invită Comisia și statele membre să includă reprezentanți ai comunităților de romi, inclusiv tineri, în procesele consultative și decizionale atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

24. reamintește că rolul administrațiilor locale și naționale, parteneriatele puternice și implicarea actorilor locali, cum ar fi municipalitățile și inspectoratele școlare, sunt decisive pentru o integrare viabilă a romilor;

25. subliniază că este necesar de urgență un angajament serios din partea autorităților de stat relevante pentru eliminarea segregării elevilor romi în școli, crescând participarea lor în întregul ciclu de învățământ și oferind tuturor aceeași educație principală de calitate și incluzivă; constată cu regret că diagnosticarea greșită a copiilor romi ca având nevoi educaționale speciale este încă o practică discriminatorie răspândită, care face ca un număr disproporționat de copii romi să frecventeze școli „speciale”, separându-i astfel de sistemul școlar obișnuit și oferindu-le adesea de o educație inferioară; reamintește deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului și procedurile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, deschise pentru discriminarea romilor în școli împotriva a trei state membre: Cehia (2014), Slovacia (2015) și Ungaria (2016); consideră că în ultimii ani nu s-a realizat nicio îmbunătățire, sau prea puține, în pofida eforturilor Comisiei; invită Comisia să evalueze măsurile corective respective și impactul lor asupra copiilor romi și, dacă sunt considerate insuficiente și ineficiente, să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

26. reamintește importanța rolului instructorilor romi și a prezenței acestora în organismele educaționale atunci când este vorba de a ajuta procesul de desegregare și a încuraja romii să participe la programele de învățare pe tot parcursul vieții și la cele de instruire pentru adulți; recomandă să se continue instruirea și angajarea romilor în calitate de mentori și mediatori pentru tineret, pentru a sprijini tranzițiile în instruire și către piața muncii; subliniază necesitatea de a viza într-un mod mai explicit romii prin politici active în domeniul pieței forței de muncă, inclusiv Garanția pentru tineret, și de a monitoriza și a combate sistematic discriminarea în ce privește accesul la piața forței de muncă și la locul de muncă; solicită instruirea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă cu privire la modul de a contacta și de a aborda grupurile marginalizate;

27. solicită o politică agricolă comună (PAC) redefinită care să permită și să promoveze forme inovatoare de muncă agricolă, inclusiv cooperative sociale pentru comunitățile de romi, care ar putea juca un rol important și în crearea unui sistem alimentar corect, sănătos și ecologic și ar contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european; subliniază că o astfel de acțiune ar contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european; solicită promovarea și schimbul de bune practici în acest domeniu între statele membre;

28. invită Comisia și statele membre să dezvolte abordări coordonate pentru integrarea copiilor romi în societate; solicită, în acest sens, adoptarea urgentă a Garanției europene pentru copii în cadrul FSE+ cu resurse specifice pentru a sprijini scoaterea din sărăcie a unei generații;

29. subliniază că barierele în calea accesului la servicii medicale și lipsa conștientizării importanței serviciilor medicale de bază se adaugă segregării generalizate a elevilor romi în școli; subliniază că, pe lângă atitudinea discriminatorie față de romi răspândită în societățile în care trăiesc aceștia, dezavantajele structurale cu care se confruntă la înscrierea în învățământul preșcolar și excluderea socială constituie cauzele principale ale segregării școlilor și ale discriminării copiilor romi, fapt care duce la un cerc vicios al șomajului și sărăciei; subliniază că combaterea acestor cauze principale, în paralel cu creșterea gradului de conștientizare, este de o importanță primordială;

30. salută eforturile din unele state membre care au adoptat instrumente legislative pentru a asigura echilibrul dintre calitate și egalitate în educație, introducând totodată o educație integratoare; observă că scopul acestor măsuri este integrarea într-o măsură cât mai mare a copiilor romi și a altor grupuri defavorizate în sistemul școlar, de la învățământul preșcolar până la cel secundar, ceea ce reprezintă o condiție pentru dezvoltarea personală a copilului și pentru cariera sa de mai târziu;

31. reamintește că opinia generală în ce privește mediatorii romi și programele de sănătate pentru romi este una pozitivă, de exemplu în ceea ce privește înlesnirea accesului comunității rome la servicii medicale, îmbunătățirea accesului acestora la structuri sanitare și de igienă și abordarea nevoilor medicale specifice ale femeilor rome; subliniază că programul pentru mediatorii romi în materie de sănătate desfășurat în Bulgaria, România și Slovacia a fost extins de guvernele țărilor respective, iar evaluările acestora arată schimbări pozitive, adică un comportament mai puțin discriminatoriu al prestatorilor de servicii medicale și mai puține obstacole care împiedică accesul la servicii de îngrijire a sănătății în plus față de activitățile educaționale adresate comunităților; subliniază, totuși, că evaluarea acestor programe arată necesitatea de a trece la abordări noi și mai eficiente, trecând de la mediatori romi la o reformă instituțională care combate discriminarea instituțională în cadrul unui sistem[42];

32. evidențiază importanța sprijinirii implicării părinților în activitățile școlare și educaționale, precum și importanța creșterii gradului de conștientizare în rândul acestora asupra importanței învățământului preșcolar, a înscrierii copiilor la școală și a frecventării școlii; constată cu regret că copiii romi din unele state membre încă se confruntă cu un acces limitat la îngrijirea și învățământul preșcolar; constată cu regret că UE și statele membre sunt departe de a atinge obiectivele stabilite în cadrul UE privind includerea romilor,

33. invită statele membre să se asigure că autoritățile regionale și locale competente, împreună cu părțile interesate din economie și din societatea civilă, pun în aplicare politici sociale și de ocupare a forței de muncă axate pe romi și monitorizează rezultatele acestora, fără a exclude în același timp alte grupuri din societate aflate în situații similare; invită, de asemenea, statele membre să adopte măsuri de prevenire și de corectare pentru a depăși stereotipurile și atitudinea discriminatorie față de romi de pe piața muncii, să facă din capacitarea solicitanților de locuri de muncă romi o prioritate pentru serviciile de ocupare a forței de muncă și pentru angajatorii publici, precum și să ofere sprijin paralel în plasarea forței de muncă prin instruire profesională, prin stagii de TI și de instruire lingvistică, și prin promovarea competențelor antreprenoriale; subliniază rolul esențial al serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în promovarea angajării romilor în sectorul public și în deschiderea către romii defavorizați aflați în căutarea unui loc de muncă;

34. subliniază importanța promovării accesului la educație, la învățământ superior, la ucenicie și la instruire profesională (VET) pentru romi, pentru a promova integrarea economică și includerea socială a acestora. consideră că VET sunt încă insuficient recunoscute ca prioritate și ca soluție care oferă un mijloc de a îi mobiliza pe romi și a le oferi oportunități; încurajează statele membre să se asigure că programele de formare profesională care vizează romii reflectă situația lor specifică, precum și cererile crescute ale pieței forței de muncă; constată că Europa care îmbătrânește se confruntă cu un deficit de forță de muncă calificată, și, de aceea, populația tânără de etnie romă nu ar trebui percepută ca o povară, ci ca o oportunitate și o potențială forță de muncă viitoare; invită statele membre să încurajeze o implicare mai puternică a întreprinderilor, în special la nivel local și să ia în considerare sprijinirea dezvoltării întreprinderilor sociale pentru crearea de locuri de muncă sustenabile pentru romi, cu accent pe femeile rome;

35. subliniază că romii lucrează deseori în condiții de muncă precare sau în situații de muncă atipice; consideră în mod ferm că noul instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ar trebui să vizeze persoanele cele mai vulnerabile din statele membre;

36. invită Comisia să alinieze dreptul UE cu cadrul juridic al ONU privind dreptul omului la apă și să extindă aplicabilitatea directivelor legate de apă, pentru a include problemele cu disponibilitatea și accesibilitatea ca preț a aprovizionării cu apă și a serviciilor conexe; invită Comisia să elaboreze indicatori și mecanisme de monitorizare a echității sociale în ceea ce privește accesul la apă și canalizare în statele membre, să însărcineze Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE să colecteze anual date, și să aloce fonduri pentru a aborda accesul limitat la serviciile de alimentare cu apă și de salubritate pentru persoanele excluse social și pentru grupurile discriminate pe criterii etnice;

37. invită statele membre să depună toate eforturile pentru a sensibiliza și a informa opinia publică cu privire la includerea romilor;

38. invită statele membre să reducă la minimum efectele pandemiei de COVID-19 în spațiile de locuit supraaglomerate și inumane ale romilor prin legalizarea așezărilor informale ale acestora, prin investiții în îmbunătățirea infrastructurii și a locuințelor pentru așezările informale nou-legalizate și prin punerea la dispoziție de spații de popas suficiente și adecvate romilor nesedentari; invită statele membre să asigure, ca alternativă, locuințe permanente, decente, accesibile, ecologice și desegregate romilor care în prezent trăiesc în așezări informale;

39. invită statele membre să adopte, în cadrul crizei provocate de pandemia de COVID-19, măsuri urgente pentru a rezolva lipsa de apă, de salubritate adecvată, de energie electrică și de infrastructură necesară în comunitățile sărace de romi; invită statele membre să includă pe deplin așezările de romi în măsuri de dezinfectare, să interzică anularea serviciilor de utilități de bază în timpul pandemiei, să ia în considerare subvenționarea costurilor de consum pentru persoanele cel mai vulnerabile și cele care și-au pierdut veniturile, sau înghețarea plăților până la sfârșitul perioadei planului de redresare, să ofere sprijin financiar pentru părinții singuri/mamele singure pentru îngrijirea copiilor, plata chiriei și a altor cheltuieli de gospodărie pentru a atenua dificultățile financiare, în special având în vedere pierderile de locuri de muncă;

40. invită statele membre să se asigure că niciun rom nu este lăsat în urmă ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, prin sprijinirea lucrătorilor romi vulnerabili, îndeosebi femeile și părinții singuri, precum și prin includerea unor dispoziții și a unor indicatori specifici privind romii la punerea în aplicare a instrumentelor europene pentru sprijin temporar (SURE și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane - FEAD);

41. reamintește că Directiva privind egalitatea rasială[43] oferă protecție și garanții de egalitate de tratament în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea acestora, inclusiv la locuințe, domeniu aflat în primul rând în aria de competență a guvernelor naționale și regionale; subliniază faptul că încălcarea drepturilor la locuință ale romilor și acordarea unui acces precar la locuințe și la utilități publice au un impact negativ asupra instruirii, a ocupării forței de muncă și a rezultatelor privind starea de sănătate și afectează în mod negativ includerea socială în general; subliniază necesitatea de a asigura o transpunere adecvată și eficace și o punere în aplicare corespunzătoare a directivei;

42. subliniază faptul că, în domeniul intervențiilor specifice în materie de locuințe, este important să se instituie un proces participativ de implicare a romilor încă de la început; sugerează că politicile în materie de locuințe ar trebui să se bazeze pe noțiunea de partajare a costurilor sau pe contribuții ale beneficiarilor pentru locuințe și utilități, în care beneficiarii romi să se poată organiza pentru a desfășura propriile inițiative și să participe la planificarea așezărilor lor[44];

43. invită statele membre să promoveze desegregarea spațială și să implice beneficiarii de etnie romă în conceperea și punerea în practică a proiectelor de construcții de locuințe, pentru a reduce și a împiedica evacuările forțate, să abordeze problema lipsei de adăpost și să pună la dispoziție spații de popas suficiente și adecvate romilor nesedentari; subliniază că izolarea geografică și segregarea locuințelor îi țin pe membrii minorităților etnice departe de locuri de muncă decente, indiferent de calificările lor; observă că găsirea de soluții la evacuări prin implicarea diferitelor instituții este esențială, în timp ce acțiunile care vizează locuințele romilor ar trebui integrate în activități naționale și în inițiative legislative mai ample axate pe locuințe sociale sau pe programe de asistență; subliniază că nu ar trebui să aibă loc evacuări în absența unor oferte de locuințe alternative standard, de calitate și la prețuri accesibile, într-o zonă desegregată, care să aibă acces la serviciile publice; subliniază nevoia urgentă de investiții publice pentru depășirea segregării;

44. invită statele membre să abordeze inegalitățile teritoriale, segregarea în ceea ce privește locuințele și caracteristicile ample și multiple ale dezavantajelor în planificarea, direcționarea, implementarea și monitorizarea măsurilor de includere a romilor, deoarece abordarea teritorială poate fi pertinentă în planificarea și punerea în aplicare a măsurilor de includere socială; recomandă statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește asigurarea accesului la apă potabilă sigură, la salubritate, la sisteme de canalizare și la punerea în aplicare a dreptului la un nivel de trai adecvat, precum și dreptul la un mediu sănătos și sigur; invită Comisia Europeană și statele membre să asigure integrarea politicilor de combatere a atitudinilor discriminatorii față de romi sub toate formele lor și să recunoască discriminarea de mediu ca o manifestare specifică a acestor manifestări. recomandă integrarea mediului în cadrul post-2020 și invită Comisia să abordeze diferitele forme de discriminare ecologică;

45. solicită Uniunii Europene și statelor membre să depună eforturi suplimentare în ceea ce privește alinierea semestrului european, a FSE+ și a tuturor fondurilor UE din perioada 2021-2027 cu SNIR și cu Pilonul european al drepturilor sociale, și îndeamnă statele membre să declare public cota din bugetele lor naționale care este alocată în acest scop;

46. condamnă orice formă de discriminare ce se manifestă la închirierea unei locuințe sau la depunerea unei candidaturi pentru un loc de muncă; reamintește, de aceea, obligația statelor membre, în temeiul Directivei privind egalitatea rasială, de a desemna un organism specializat pentru promovarea tuturor persoanelor, fără discriminare pe criterii de rasă sau origine etnică; invită statele membre să întărească independența, resursele, mandatul și competențele organismelor lor naționale de promovare a egalității pentru a intensifica eforturile de combatere a discriminării, inclusiv a discriminării instituționale, împotriva romilor prin punerea în aplicare a Recomandării Comisiei Europene privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității[45];

47. solicită statelor membre să abordeze problemele legate de locuințe și lipsa de adăpost, prin măsuri precum dezvoltarea fondului de locuințe sociale, prin promovarea accesului nediscriminatoriu la locuințe sociale sau prin sprijinirea proiectelor de succes cum ar fi microcreditele pentru familiile rome; evidențiază abordările promițătoare ale inițiativelor de tipul „locuința pe primul loc” pentru prevenirea și combaterea lipsei de adăpost; recomandă statelor membre să ia în calcul trecerea de la furnizarea de servicii după modelul „în trepte” („staircase model”) la furnizarea de servicii axate pe locuințe, care să completeze oferta de locuințe cu sprijin însoțitor care să cuprindă elemente de ocupare a forței de muncă, educație, sănătate și dezvoltare comunitară; invită statele membre să vizeze politicile care sprijină persoanele care se confruntă cu sărăcia, inclusiv romii, astfel încât acestea să poată avea acces la locuri de muncă normale și demne; invită statele membre să se adreseze în special tinerilor, astfel încât aceștia să își termine studiile secundare;

48. recunoaște că în Regulamentul privind dispozițiile comune[46] a fost introdusă prioritatea specială de finanțare pentru romi și că recomandările specifice fiecărei țări privind includerea romilor au devenit o condiție pentru acordarea de fonduri pentru promovarea acesteia; invită statele membre și Comisia să garanteze că aceste schimbări vor avea ca rezultat proiecte specifice în beneficiul romilor în realitate[47], indiferent de categoria regiunii; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a strategiilor în cadrul reuniunilor periodice cu statele membre și să publice rapoarte privind distribuirea fondurilor în această direcție. invită Comisia să analizeze cauzele ratelor scăzute de absorbție în unele state membre, în conformitate cu recomandările emise de Curtea de Conturi Europeană (CCE) statelor membre și Comisiei în raportul său special[48];

49. regretă legătura slabă dintre instrumentele de finanțare disponibile și planurile strategice și obiectivele legate de dezvoltarea socioeconomică și includerea romilor; invită statele membre să instituie mecanisme de monitorizare și supraveghere eficiente pentru a se asigura că fondurile din programele generale, inclusiv cele alocate prin fondurile structurale și de investiții ale UE (ESIF) sunt cheltuite în mod corespunzător și nu sunt utilizate în mod abuziv; subliniază că monitorizarea este deosebit de importantă pentru a planifica și a atenua orice risc potențial pentru implementarea cu succes a oricărei intervenții și ar sprijini în continuare inițiativele de politici bazate pe dovezi și un proces mai eficace de stabilire a obiectivelor și de alocare a resurselor; reamintește că, în 2016, CCE a concluzionat că fondurile ESIF sunt repartizate între statele membre în funcție de indicatori care nu au neapărat o pertinență specifică pentru populația romă, și a exprimat opinia că acești indicatori nu sunt cea mai bună modalitate de a stabili cuantumul finanțării UE pentru integrarea romilor care ar trebui să fie alocat fiecărui stat membru; subliniază importanța metodelor de evaluare contrafactuală a impactului pentru a reduce decalajul între cadrele de politică și implementarea pe teren;

50. este de părere că integrarea este încă pertinentă, deoarece măsurile specifice nu vor fi suficient de eficiente; subliniază, prin urmare, necesitatea integrării în continuare a aspectelor legate de integrarea romilor în măsurile de politici de la nivelul UE și de la nivel național;

51. recunoaște că transferul intervențiilor dintr-o țară în alta nu este un proces mecanic; deși obiectivele, metodele și instrumentele de lucru pot fi transferabile, strategiile și procesele trebuie adaptate cadrului local, iar aceste condiții se pot referi la capacitatea instituțională, la sprijinul din partea diverșilor actori sau la contextul local; prin urmare, invită statele membre și Comisia să utilizeze în mod corespunzător metodele de evaluare contrafactuală a impactului și să compare și să explice rezultatele diferite în statele membre;

52. invită Uniunea Europeană și statele membre să întărească datele și cercetarea pentru a identifica și a înțelege mai bine discriminarea intersecțională; încurajează Comisia să țină evidența aspectelor multifuncționale ale sărăciei și excluderii sociale în comunitățile de romi folosind indicatorul combinat „persoane expuse riscului de sărăcie sau de excludere socială” (AROPE) al Eurostat;

53. încurajează Comisia să conceapă abordări inovatoare, orientate către impact și bazate pe date, ca o contribuție directă la următoarea generație de programe (programul InvestEU 2021-2027 și programarea FSE+) și strategii (îndeosebi strategia UE post-2020 pentru egalitatea și incluziunea romilor).

54. subliniază că consecințele pandemiei de coronavirus sunt resimțite în cea mai mare parte de cei mai defavorizați, inclusiv de comunitățile de romi de pe întreg cuprinsul UE; subliniază că UE trebuie să se concentreze pe nevoile imediate ale cetățenilor săi, oferind răspunsuri rapide și adecvate la problemele existente, pentru a întări coeziunea, a crește încrederea față de instituțiile UE și a pune în practică valorile europene, în special solidaritatea; solicită Comisiei și statelor membre să evalueze consecințele pandemiei de COVID-19 asupra situației comunităților rome și să ia în considerare adoptarea unor măsuri eficace; salută propunerea de întărire a Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, pentru a sprijini persoanele cele mai nevoiașe; constată cu regret că pandemia de COVID-19 ar putea duce la reduceri în următorul CFM 2021-2027, ceea ce va avea un impact negativ asupra organizațiilor societății civile care pledează pentru comunitățile de romi și, prin urmare, va afecta activitatea de informare și dialog a acestora.

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.6.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

5

3

Membri titulari prezenți la votul final

Atidzhe Alieva-Veli, Marc Angel, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Andrea Bocskor, Milan Brglez, Sylvie Brunet, David Casa, Leila Chaibi, Margarita de la Pisa Carrión, Klára Dobrev, Jarosław Duda, Estrella Durá Ferrandis, Lucia Ďuriš Nicholsonová, Rosa Estaràs Ferragut, Nicolaus Fest, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Heléne Fritzon, Helmut Geuking, Alicia Homs Ginel, France Jamet, Agnes Jongerius, Radan Kanev, Ádám Kósa, Stelios Kympouropoulos, Katrin Langensiepen, Miriam Lexmann, Elena Lizzi, Radka Maxová, Sandra Pereira, Dragoș Pîslaru, Manuel Pizarro, Dennis Radtke, Elżbieta Rafalska, Guido Reil, Daniela Rondinelli, Mounir Satouri, Monica Semedo, Beata Szydło, Eugen Tomac, Romana Tomc, Yana Toom, Marie-Pierre Vedrenne, Nikolaj Villumsen, Marianne Vind, Maria Walsh, Stefania Zambelli, Tatjana Ždanoka, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Anna Júlia Donáth, José Gusmão, Pierfrancesco Majorino, Kim Van Sparrentak

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

46

+

EPP

David Casa, Jarosław Duda, Rosa Estaràs Ferragut, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Radan Kanev, Stelios Kympouropoulos, Miriam Lexmann, Dennis Radtke, Eugen Tomac, Romana Tomc, Maria Walsh, Tomáš Zdechovský

S&D

Marc Angel, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Brglez, Klára Dobrev, Estrella Durá Ferrandis, Heléne Fritzon, Alicia Homs Ginel, Agnes Jongerius, Pierfrancesco Majorino, Manuel Pizarro, Marianne Vind

RENEW

Atidzhe Alieva-Veli, Sylvie Brunet, Anna Júlia Donáth, Dragoș Pîslaru, Monica Semedo, Yana Toom, Marie-Pierre Vedrenne

VERTS/ALE

Katrin Langensiepen, Mounir Satouri, Kim Van Sparrentak, Tatjana Ždanoka

ECR

Helmut Geuking, Elżbieta Rafalska, Beata Szydło, Margarita de la Pisa Carrión, Lucia Ďuriš Nicholsonová

GUE/NGL

Leila Chaibi, José Gusmão, Sandra Pereira, Nikolaj Villumsen

NI

Daniela Rondinelli

 

5

-

ID

Nicolaus Fest, France Jamet, Elena Lizzi, Guido Reil, Stefania Zambelli

 

3

0

EPP

Andrea Bocskor, Ádám Kósa

RENEW

Radka Maxová

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE (23.6.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne</CommissionInt>


<Titre>referitor la raportul de punere în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor: combaterea atitudinilor negative față de populația de origine romă din Europa</Titre>

<DocRef>(2020/2011(INI))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Peter Pollák</Depute> 

 


 

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că, în unele state membre, în ultimii ani, s-au realizat doar progrese limitate în educația copiilor romi defavorizați social, mai ales din cauza lipsei de voință politică și a atitudinii discriminatorii față de romi, care face ca decalajul dintre elevii și studenții romi și ceilalți elevi și studenți în ceea ce privește rezultatele școlare să rămână ridicat; reamintește că este esențial să se ofere copiilor romi un început echitabil în viață, pentru a pune capăt ciclului intergenerațional de transmitere a sărăciei; solicită insistent statelor membre să adopte o abordare holistică în toate domeniile de politică și să plaseze educația copiilor romi printre prioritățile agendelor guvernelor, pentru a combate eficient sărăcia, excluziunea socială și atitudinea discriminatorie împotriva romilor cu care se confruntă acești copii;

2.  reamintește că elevii romi sunt cetățeni ai UE și că ar trebui, prin urmare, să aibă aceleași drepturi și obligații, să beneficieze de șanse egale și să fie școlarizați, la toate nivelurile, în structurile învățământului de masă, de înaltă calitate și incluzive; reamintește că, în ciuda legislației și a politicilor existente de combatere a discriminării, practica de segregare a elevilor romi în școli sau clase speciale, chiar în cadrul instituțiilor învățământului de masă, rămâne larg răspândită în unele state membre; insistă asupra faptului că ar trebui puse în aplicare strategii de desegregare eficiente, bazate pe etaloane de desegregare și pe schimbul de bune practici cu privire la educația incluzivă și interculturală, în special de către statele membre ale UE cu o populație numeroasă de romi; reamintește că educatorii de etnie romă joacă un rol esențial în desegregarea educațională și subliniază necesitatea formării personalului didactic în domeniul sensibilizării și al combaterii discriminării, pentru a elimina în mod eficace atitudinile negative față de romi în sectorul învățământului;

3. recomandă ca - având în vedere importanța unei educații de înaltă calitate a copiilor preșcolari, despre care se știe că aduce rezultate școlare mai bune și că pune bazele unei integrări sociale ulterioare - educația elevilor vulnerabili de etnie romă să înceapă cât mai devreme, de preferință la vârsta de trei ani, luând în considerare condițiile specifice din fiecare stat membru, prin integrarea lor în servicii de îngrijire a copiilor și a copiilor preșcolari, accesibile și incluzive și la prețuri abordabile; îndeamnă statele membre să elaboreze și să pună în aplicare strategii și programe menite să faciliteze accesul romilor la structuri de îngrijire a copiilor, la școli și universități, aceasta constituind o condiție prealabilă a dezvoltării personale și profesionale, și reamintește că activitățile extrașcolare, cum ar fi activitățile sportive sau artistice, reprezintă mijloace excelente de incluziune;

4. insistă asupra faptului că copiii romi ar trebui să meargă la școală cel puțin până la absolvirea ciclului de învățământ secundar superior; invită insistent, în acest scop, statele membre să asigure o finanțare suficientă, astfel încât politicile educaționale generale să crească capacitățile școlilor și ale cadrelor didactice de a răspunde adecvat nevoilor de învățare ale elevilor romi; invită Comisia să își consolideze strategia pentru a încerca să reducă și mai mult numărul de copii romi care părăsesc sistemul educațional și să evite repetarea clasei, în special prin analizarea măsurilor cu cea mai mare rată de succes, facilitând schimbul de bune practici între statele membre și promovând poveștile de succes ale romilor în cadrul programului Erasmus +; subliniază necesitatea de a furniza sprijin familial și formarea adecvată a cadrelor didactice, precum și sprijin timpuriu, periodic și prompt elevilor și studenților romi, inclusiv învățarea în afara orelor de curs;

5. solicită insistent statelor membre să faciliteze tranziția între diferitele parcursuri educaționale, până la învățământul superior, oferind orientare educațională și profesională adecvată și programe de sprijin, îndrumare pentru autonomizarea în vederea tranziției de la școală la viața profesională, precum și asistență financiară, cum ar fi bursele, granturile și împrumuturile, pentru a permite tinerilor romi să obțină calificările - inclusiv competențele digitale și antreprenoriale - de care au nevoie pentru o reală integrare socială și profesională;

6. reamintește necesitatea stringentă de a implica părinții romi în fiecare etapă a școlarizării copiilor lor; îndeamnă statele membre să dezvolte programe pentru integrarea părinților romi în procesul de școlarizare și de dezvoltare educațională și personală a copiilor lor; subliniază că abilitatea statelor membre de a asigura implicarea părinților romi depinde în mare măsură de factori multipli, atât societali, cât și economici, și solicită sprijin special — în ceea ce privește integritatea sanitară, alimentația școlară și îmbrăcămintea — pentru familiile de romi care se confruntă cu dificultăți economice, sociale, medicale sau locative;

7. subliniază faptul că elevii romi sunt afectați în mod disproporționat de măsurile luate în contextul pandemiei actuale de COVID-19, din cauza faptului că marea majoritate a acestora trăiesc în cartiere sărace, marginalizate și nu dispun de niciun fel de mijloace de acces la învățare la distanță sau de școlarizare la domiciliu; îndeamnă statele membre să evite o situație de eșec educațional total al acestor copii romi și să se asigure că ei beneficiază de aceeași educație de calitate ca și alți elevi;

8. îndeamnă statele membre să promoveze limba, cultura și istoria romilor în programa școlară, ca strategie de combatere a discriminării, de a reduce atitudinile negative față de persoanele cu origine romă și de a le consolida incluziunea socioculturală.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.6.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

3

2

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Isabella Adinolfi, Christine Anderson, Andrea Bocskor, Vlad-Marius Botoș, Ilana Cicurel, Gilbert Collard, Gianantonio Da Re, Laurence Farreng, Tomasz Frankowski, Romeo Franz, Irena Joveva, Petra Kammerevert, Niyazi Kizilyürek, Predrag Fred Matić, Dace Melbārde, Victor Negrescu, Niklas Nienaß, Peter Pollák, Marcos Ros Sempere, Domènec Ruiz Devesa, Andrey Slabakov, Massimiliano Smeriglio, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Salima Yenbou, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Pernando Barrena Arza, Loucas Fourlas, Ibán García Del Blanco

 

 

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

 

25

+

PPE

Asim Ademov, Andrea Bocskor, Loucas Fourlas, Tomasz Frankowski, Peter Pollák, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Milan Zver

S&D

Ibán García del Blanco, Petra Kammerevert, Predrag Fred Matić, Victor Negrescu, Marcos Ros Sempere, Domènec Ruiz Devesa, Massimiliano Smeriglio

RENEW

Vlad-Marius Botoș, Ilana Cicurel, Laurence Farreng, Irena Joveva

VERTS/ALE

Romeo Franz, Niklas Nienaß, Salima Yenbou

GUE/NGL

Pernando Barrena Arza, Niyazi Kizilyürek

NI

Isabella Adinolfi

 

3

-

ID

Christine Anderson, Gilbert Collard, Gianantonio Da Re

 

2

0

ECR

Dace Melbārde, Andrey Slabakov

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN (9.7.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne</CommissionInt>


<Titre>referitor la Raportul de punere în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor: combaterea atitudinilor negative față de populațiile cu origini rome din Europa</Titre>

<DocRef>(2020/2011(INI))</DocRef>

Raportore pentru aviz: <Depute>Lívia Járóka</Depute>

 

 


 

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A întrucât romii sunt cea mai mare minoritate etnică din Europa: aproximativ 6 milioane de persoane cu origini rome trăiesc în UE, majoritatea lor având cetățenia unui stat membru; întrucât termenul „romi” cuprinde diverse grupuri, printre care romii, țiganii, nomazii, manouche, așkali, sinti și băieșii. întrucât toate persoanele din UE au același drept și datorie de a deveni membru deplin, activ și integrat al societății, dar statisticile arată că romii sunt în continuare privați de drepturile omului în Europa și aproximativ 80 % dintre persoanele cu origini rome trăiesc sub pragul de sărăcie al țării lor; întrucât romii fac parte din cultura și valorile europene și au contribuit la bogăția culturală, diversitatea, economia și istoria comună a Uniunii Europene; întrucât protecția și consolidarea patrimoniului cultural al minorităților naționale din statele membre au un rol crucial în realizarea coeziunii sociale; întrucât persoanele cu origini rome trebuie să poată participa pe deplin și să aibă un cuvânt real de spus în planificarea, aplicarea, evaluarea și monitorizarea măsurilor de îmbunătățire a situației lor;

B. întrucât femeile și fetele de sorginte romă se confruntă adesea cu o discriminare intersecțională, legată de atitudinea ostilă față de țigani, de sexism și de stereotipuri dăunătoare, atât din partea societății în general, cât și în interiorul propriei comunități; întrucât ele sunt unul dintre cele mai dezavantajate grupuri din statele membre, trăiesc în așezări inadecvate, au un acces inegal și se lovesc de obstacole specifice în ceea ce privește educația, munca, serviciile medicale, apa potabilă și instalațiile sanitare, și se numără printre grupurile cel mai grav afectate de pandemia de COVID-19;

C. întrucât comunitatea romă este o minoritate expusă riscului excluziunii sociale din cauza accesului inegal la educație sau a nivelului scăzut, care nu le permite să aibă calificările cerute pe piața muncii și le înrăutățește astfel condițiile de viață și starea de sănătate; întrucât rata absenteismului și a abandonului școlar timpuriu și proporția tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) în rândul romilor este mult mai mare decât media: 68 % dintre romi abandonează timpuriu sistemul de învățământ, în timp ce obiectivul general al Strategiei Europa 2020 este de 10 %; întrucât numai 18 % dintre copiii cu origini rome continuă școala și ajung în învățământul superior; întrucât este necesară îmbunătățirea asistenței educaționale și a planificării carierei, precum și schimbarea atitudinii cadrelor didactice față de cursanții romi, pentru a le extinde competențele profesionale și a le da acces la un loc de muncă;

D. întrucât 72 % dintre tinerele cu origini rome cu vârsta între 16 și 24 de ani nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, în comparație cu 55 % dintre tineri; întrucât 28 % din totalul femeilor cu origini rome intervievate în sondajul UE-MIDIS II declară că activitatea lor principală este „munca casnică”, în comparație cu 6 % din totalul bărbaților; întrucât această rată este ridicată în privința femeilor cu origini rome și în comparație cu femeile din populația generală[49]; întrucât stereotipurile de gen, tradițiile și structurile patriarhale fac rău atât femeilor, cât și bărbaților, blochează drepturile femeilor și realizarea egalității de gen și nu trebuie niciodată folosite ca scuză pentru violență sau oprimare; întrucât instrumentele pedagogice pentru o educație sensibilă la aspectele de gen, care să combată stereotipurile, sunt esențiale încă de la o vârstă fragedă;

E. întrucât mulți romi devin independenți și fondează o familie la o vârstă foarte fragedă; întrucât tinerele rome care trăiesc cu familia în așezări necorespunzătoare sunt expuse unui risc ridicat de excluziune și marginalizare; întrucât acest fenomen trebuie înțeles și combătut prin măsuri care să ia în considerare dimensiunea de gen și situația romilor; întrucât sunt necesare investiții specifice și atente la dimensiunea de gen, în special în privința tinerelor și tinerilor cu origini rome care se căsătoresc, abandonează școala și merg să lucreze la o vârstă fragedă, drept pentru care au locuri de muncă cu un nivel scăzut de calificare și cu posibilități reduse de evoluție personală; întrucât, pentru susținerea tinerelor familii cu origini rome, consilierea, rolul familiei și cunoștințele despre drepturile sexuale și reproductive sunt astfel esențiale și necesită o muncă care să țină seama de aspectele culturale și să includă o cunoaștere elementară a diferențelor culturale și de tradiții dintre cultura romă și cea majoritară;

F. întrucât femeile de sorginte romă sunt în mod special expuse riscului de sărăcie, de excluziune socială și de lipsuri grave; întrucât nu au acces la locuințe și la educație, au o rată de angajare mult mai redusă atât în comparație cu bărbații romi, cât și cu populația generală, iar drepturile lor în materie de sănătate sunt în continuare încălcate; întrucât nevoile specifice ale romilor LGBTI+, ale femeilor rome cu dizabilități și ale romilor în vârstă continuă să fie grav ignorate;

G. întrucât rata de ocupare a femeilor cu origini rome este mult mai scăzută (16 %) decât cea a bărbaților (34 %); întrucât, în comparație, disparitatea de gen în rândul populației generale, deși este încă semnificativă, nu este la fel de mare ca în rândul populației cu origini rome: 71 % dintre bărbați sunt angajați, față de 57 % dintre femei[50];

H. întrucât accesul la servicii medicale este deosebit de important pentru femei, în special accesul în siguranță, la timp și integral la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR), acesta fiind fundamental pentru realizarea egalității de gen;

I. întrucât există un număr semnificativ de persoane cu origini rome în Balcanii de Vest, care au o speranță de viață mai scăzută și o situație mai precară în privința sănătății, educației și locurilor de muncă față de populația din Uniunea Europeană;

J. întrucât femeile cu origini rome se confruntă cu excluderea constantă de la o participare reală la viața socială și la cea democratică și nu sunt suficient reprezentate nici în Parlamentul European, nici în parlamentele naționale, regionale și locale; întrucât este esențial să fie susținută promovarea egalității de gen și a egalității pentru minorități în rândul populației rome; întrucât principiul integrării perspectivei de gen trebuie aplicat în planificarea, implementarea, evaluarea și monitorizarea îmbunătățirii situației romilor;

K. întrucât principiile nediscriminării și egalității reprezintă valori fundamentale, consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât persoanele cu origini rome se confruntă cu dificultăți deosebite în accesul la serviciile publice din domeniile ocupării forței de muncă, locuințelor și educației încă din primii ani de viață; întrucât această discriminare are un impact și mai mare asupra femeilor, care trebuie adesea să-și asume o mare parte a sarcinilor casnice; întrucât nevoile specifice ale victimelor discriminării pe criterii de orientare sexuală continuă să fie grav ignorate;

L. întrucât comunitatea romă a fost afectată substanțial de impactul economic și social al crizei provocate de pandemie; întrucât mulți și-au pierdut sursele de venit pentru traiul zilnic și se confruntă cu un acces redus la prestații sociale, adesea îngreunat și mai mult de măsurile de carantină; întrucât numărul infracțiunilor motivate de ură și al cazurile de discriminare a cetățenilor romi a crescut în anumite zone în timpul pandemiei și reprezintă un risc disproporționat pentru femei și fete;

1. ia act cu regret de lipsa gravă a progreselor, de la adoptarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (SNIR) până în 2020, în ceea ce privește capacitarea și incluziunea femeilor rome;

2. invită insistent Comisia să se asigure că femeile și fetele cu origini rome sunt incluse în aplicarea Strategiei pentru egalitatea de gen și în toate etapele elaborării politicilor din toate domeniile de politică ale UE, inclusiv în Planul UE de redresare economică și în cadrul financiar multianual consolidat pentru 2021-2027 (CFM), în conformitate cu principiul transversal al intersecționalității din cadrul strategiei; invită Comisia să garanteze includerea perspectiva de gen într-un cadru UE ambițios post-2020 pentru SNIR; invită Comisia și statele membre să includă și să integreze o abordare care să țină seama de gen și de nevoile copiilor, bazată pe analiza nevoilor femeilor și ale copiilor cu origini rome și pe intervenții specifice axate pe drepturile și capacitarea femeilor din această categorie, precum și pe integrarea perspectivei de gen în cadrul următoarelor SNIR;

3. invită insistent statele membre să obțină rezultate reale în privința aplicării măsurilor locale de susținere a SNIR în patru domenii esențiale: accesul la educație, la locuri de muncă, la servicii medicale și la locuințe; solicită, prin urmare, guvernelor statelor membre, autorităților locale și, atunci când este cazul, instituțiilor UE să implice femeile rome, prin intermediul organizațiilor pentru femei, al ONG-urilor rome și al altor actori din domeniu, în pregătirea, aplicarea, evaluarea și monitorizarea SNIR, precum și să creeze legături între organismele de promovare a egalității de gen, organizațiile pentru drepturile femeilor și strategiile de incluziune socială, pentru a câștiga încrederea comunităților și a asigura luarea în considerare a contextelor locale; solicită, de asemenea, Comisiei, să abordeze egalitatea de gen într-o manieră coerentă la implementarea Strategiei UE 2020 și a programelor naționale de reformă; invită Comisia și statele membre să combată atitudinile ostile față de romi ca formă de rasism care poate conduce la discriminare structurală;

4. solicită Comisiei să prezinte un grafic al evoluției procesului UE de incluziune a romilor, care să arate realizările, obiectivele, măsurile specifice utilizate pentru atingerea obiectivelor, situația măsurilor de implementare și următorii pași;

5. subliniază că trebuie respectate SSRD ale femeilor și fetelor cu origini rome, ceea ce implică eforturi pentru a le îmbunătăți accesul la o educație sexuală cuprinzătoare, la controale medicale, la îngrijire prenatală și postnatală și la planificare familială - inclusiv la avort legal și în condiții de siguranță; condamnă categoric segregarea etnică a femeilor cu origini rome în maternități; invită statele membre să interzică imediat toate formele de segregare etnică în unitățile medicale, inclusiv în maternități; invită statele membre să pună la dispoziția tuturor persoanelor care au suferit acte de sterilizare forțată și coercitivă măsuri de compensare eficiente și rapide, inclusiv prin instituirea unor sisteme eficiente de despăgubire;

6. invită statele membre să includă accesul la programe nesegregate de educație, în special în învățământul preșcolar, formarea adulților și educația continuă, în programele lor din cadrul SNIR, precum și acțiuni specifice de combatere a absenteismului și a abandonului școlar timpuriu, astfel încât femeile rome să fie integrate în sistemul educațional și, ca urmare, pe piața muncii; invită statele membre să includă capacitarea femeilor și fetelor rome ca obiectiv orizontal în toate domeniile prioritare ale SNIR și să încurajeze activ participarea lor în societate și în viața publică; invită insistent statele membre să combată violența de gen împotriva femeilor și fetelor cu origini rome, inclusiv căsătoriile timpurii și cele forțate, lipsa accesului la SSRD, sterilizarea forțată, brutalitatea poliției și diverse forme de exploatare;

7. solicită insistent, prin urmare, tuturor stator membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice de urgență Convenția de la Istanbul;

8. invită Comisia și statele membre să includă mai explicit fetele și femeile de sorginte romă în politicile legate de piața muncii, inclusiv în Garanția pentru tineret;

9. subliniază trebuie protejate locurile de muncă și viața persoanelor cu origini rome, pentru a evita ca acestea să devină și mai sărace și vulnerabile după această perioadă; solicită, prin urmare, punerea în aplicare a Convențiilor 190 și 189 ale Organizației Internaționale a Muncii, pentru a consolida drepturile lucrătorilor, în special ale femeilor, în vederea eliminării economiei informale;

10. invită statele membre să pună în aplicare dispozițiile prevăzute în Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013[51], care promovează oportunitățile de angajare în administrația publică pentru persoanele care aparțin minorităților etnice, cum ar fi cele cu origini rome și în special femeile;

11. subliniază că disparitatea de gen în ceea ce privește participarea pe piața muncii a persoanelor cu origini rome ar putea fi explicată printr-o mai mare implicare a femeilor în activitățile casnice ca activitate principală; invită statele membre să combată stereotipurile etnice și de gen care afectează femeile cu origini rome;

12. invită statele membre să încurajeze o implicare mai puternică a întreprinderilor, în special la nivel local și să ia în considerare susținerea dezvoltării întreprinderilor sociale pentru a crea locuri de muncă viabile pentru persoanele cu origini rome, în special pentru femeile rome;

13. invită Comisia și statele membre să elaboreze un plan de finanțare real pentru a permite femeilor, în special celor mai vulnerabile, să se elibereze de machism și de violența sexuală și să le permită să obțină asistență materială și morală de urgență, acces la locuințe, monitorizare psihologică și financiară și sprijin pentru a deveni independente financiar;

14. subliniază că trebuie creată o asistență specială pentru femeile cele mai vulnerabile, mai ales pentru victimele traficului de persoane și prostituției, astfel încât să beneficieze de îngrijirea și securitatea necesare pentru a scăpa de exploatarea sexuală;

15. așteaptă cu nerăbdare viitoarea strategie a UE pentru eradicarea traficului de persoane, deoarece femeile și fetele cu origini rome sunt deosebit de vulnerabile în acest context; subliniază necesitatea unei concentrări economice clare și a unei perspective axate pe drepturile victimelor, inclusiv măsuri și strategii de reducere a cererii; solicită, de asemenea, Consiliului să deblocheze negocierile cu privire la directiva orizontală anti-discriminare, întrucât aceasta este absolut necesară pentru realizarea egalității în UE;

16. invită Comisia și statele membre să elaboreze politici publice pentru a crea un mediu în care persoanele cu origini rome să poată semnala cu încredere cazurile de tratament discriminatoriu, inclusiv crearea de profiluri psihologice discriminatorii, știind că plângerile lor sunt luate în serios și sunt tratate de autoritățile competente;

17. solicită Comisiei și statelor membre să susțină accesul populației rome la justiție, acordând o atenție deosebită victimelor discriminării multiple (femei, persoane LGBTI+, romi fără cetățenie), precum și să crească capacitățile organismelor pentru egalitate de a trata cazurile de discriminare împotriva persoanelor cu origini rome;

18. invită statele membre să combată segregarea teritorială, evacuările forțate și lipsa de adăpost cu care se confruntă bărbații și femeile cu origini rome; constată cu îngrijorare că, potrivit raportului de implementare al Comisiei din 2019[52], politica de locuințe este cea în care abordările promițătoare comune mai multor țări sunt cele mai puține; invită, prin urmare, statele membre să ia măsuri pentru a îmbunătăți clar condițiile de locuit, prin politici transparente, și să se îndrepte spre eliminarea segregării ca prioritate pe termen lung, nu pe îmbunătățirea condițiilor în medii segregate; subliniază necesitatea implicării beneficiarilor de origine romă în conceperea și aplicarea diferitelor planuri pentru locuințe comunitare sau individuale;

19. solicită statelor membre să se asigure că măsurile de austeritate nu au un impact disproporționat asupra femeilor de etnie romă sau nomade, și că deciziile cu privire la buget se bazează pe principiile drepturilor omului; încurajează statele membre să creeze programe specifice adaptate pentru a oferi sprijin femeilor cu origini rome în vederea creșterii participării acestora prin educație (inclusiv culturală, istorică și civică), prin activitatea profesională, prin protecția sănătății și prin locuințe mai bune, precum și să se ocupe de domeniile unde sunt posibile forme de discriminare; invită Comisia să aibă în vedere un nou instrument de finanțare sau un subprogram legat de un program existent al UE de finanțare educațională și socială, al cărui scop să fie o susținere direcționată și adaptată pentru ca elevii cu origini rome, în special fetele, să beneficieze de o educație de calitate;

20. subliniază că este important ca tinerii cu origini rome să fie încurajați să urmeze studii superioare pentru a-și îmbunătăți perspectivele profesionale și participarea lor în societate;

21. solicită statelor membre să acorde, în SNIR, mai multă atenție aspectelor teritoriale ale incluziunii sociale și să vizeze cele mai defavorizate microregiuni prin programe de dezvoltare complexe și integrate;

22. solicită Comisiei și statelor membre să realizeze evaluări ale impactului de gen la elaborarea măsurilor specifice din cadrul SNIR;

23. invită statele membre să asigure, în privința copiilor cu origini rome, accesul egal la servicii de calitate și accesibile de îngrijire a copiilor și de învățământ preșcolar, la servicii de dezvoltarea copilului și la o educație în parteneriat cu părinții; le solicită, de asemenea, să reintroducă obiectivele de la Barcelona pentru îngrijirea copiilor și să creeze servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri rezonabile pe parcursul întregului ciclului de viață;

24. solicită statelor membre să adopte toate măsurile necesare pentru a preveni concedierea lucrătoarelor în timpul sarcinii sau al maternității și să ia în considerare recunoașterea creșterii copiilor ca perioadă care contează pentru drepturile de pensie;

25. invită statele membre să promoveze rețelele de studenți cu origini rome și să încurajeze solidaritatea între ei, pentru a crește vizibilitatea celor care reușesc și a surmonta izolarea cu care adesea se confruntă;

26. invită statele membre să încurajeze participarea familiilor de romi la viața școlară, să evalueze școlile în care studiază copii și tineri cu origini rome și să facă toate schimbările necesare pentru a asigura integrarea educațională și realizarea tuturor; subliniază că ar trebui luate măsuri specifice pentru fetele cu origini rome, pe baza reușitelor validate de comunitatea academică;

27. subliniază că cele mai bune practici ale statelor membre ar trebui comunicate și promovate în întreaga Europă, inclusiv în regiunea Balcanilor, în ceea ce privește, printre altele, structura sprijinului pentru locuințe și mobilitate, accesul la servicii de sănătate, inclusiv SSRD și asigurările de sănătate, politicile fiscale și promovarea structurilor de îngrijire a copiilor preșcolari; constată că politicile fiscale ar trebui optimizate astfel încât să crească stimulentele pentru participarea femeilor cu origini rome pe piața forței de muncă;

28. invită Comisia și statele membre să se asigure că drepturile fundamentale ale femeilor și copiilor cu origini rome sunt respectate, utilizând diverse mijloace, printre care campaniile de sensibilizare, pentru ca femeile și fetele cu origini rome să fie conștiente de drepturile pe care le au în temeiul legislației naționale în vigoare privind egalitatea de gen și discriminarea, precum și pentru a combate mai în profunzime tradițiile patriarhale și sexiste;

29. invită statele membre ca, în acordurile de parteneriat, să pună în practică recomandările de țară, actuale și viitoare, din cadrul Semestrului european, inclusiv cele referitoare la măsurile pentru femeile cu origini rome; subliniază de asemenea că, pentru a contribui la evoluția politicilor și a asigura măsurarea și monitorizarea progreselor realizate, este necesară colectarea sistematică de date defalcate, precum și indicatori de impact solizi; reamintește importanța consolidării capacităților în ambele privințe;

30. subliniază că SNIR trebuie să se concentreze pe capacitarea femeilor cu origini rome pentru a-și asuma controlul asupra propriei vieți, devenind agenți vizibili ai schimbării în cadrul comunităților lor și făcându-și auzită vocea pentru a influența politicile și programele care le afectează; subliniază că SNIR trebuie să crească reziliența socioeconomică a femeilor cu origini rome (și anume capacitatea lor de a se adapta la un mediu economic aflat în rapidă schimbare), prin realizarea de economii și evitarea pierderii bunurilor.

 


 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

3.7.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Christine Anderson, Simona Baldassarre, Robert Biedroń, Vilija Blinkevičiūtė, Annika Bruna, Margarita de la Pisa Carrión, Rosa Estaràs Ferragut, Frances Fitzgerald, Cindy Franssen, Heléne Fritzon, Lina Gálvez Muñoz, Lívia Járóka, Arba Kokalari, Alice Kuhnke, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Andżelika Anna Możdżanowska, Maria Noichl, Pina Picierno, Sirpa Pietikäinen, Samira Rafaela, Evelyn Regner, Diana Riba i Giner, Eugenia Rodríguez Palop, María Soraya Rodríguez Ramos, Christine Schneider, Isabella Tovaglieri, Ernest Urtasun, Hilde Vautmans, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Chrysoula Zacharopoulou

Membri supleanți prezenți la votul final

Abir Al-Sahlani, Elena Kountoura, Terry Reintke, Jadwiga Wiśniewska

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

27

+

GUE/NGL

Elena Kountoura, Eugenia Rodríguez Palop

PPE

Rosa Estaràs Ferragut, Frances Fitzgerald, Cindy Franssen, Lívia Járóka, Arba Kokalari, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Sirpa Pietikäinen, Christine Schneider, Elissavet Vozemberg-Vrionidi

Renew

Abir Al-Sahlani, Samira Rafaela, María Soraya Rodríguez Ramos, Hilde Vautmans, Chrysoula Zacharopoulou

S&D

Robert Biedroń, Vilija Blinkevičiūtė, Heléne Fritzon, Lina Gálvez Muñoz, Maria Noichl, Pina Picierno, Evelyn Regner

Verts/ALE

Alice Kuhnke, Terry Reintke, Diana Riba i Giner, Ernest Urtasun

 

7

-

ECR

Margarita de la Pisa Carrión, Andżelika Anna Możdżanowska, Jadwiga Wiśniewska

ID

Christine Anderson, Simona Baldassarre, Annika Bruna, Isabella Tovaglieri

 

0

0

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 


 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

3.9.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

52

9

5

Membri titulari prezenți la votul final

Magdalena Adamowicz, Malik Azmani, Katarina Barley, Pernando Barrena Arza, Pietro Bartolo, Nicolas Bay, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan-Rareş Bogdan, Patrick Breyer, Saskia Bricmont, Joachim Stanisław Brudziński, Jorge Buxadé Villalba, Damien Carême, Caterina Chinnici, Clare Daly, Anna Júlia Donáth, Lena Düpont, Cornelia Ernst, Laura Ferrara, Nicolaus Fest, Jean-Paul Garraud, Sylvie Guillaume, Andrzej Halicki, Balázs Hidvéghi, Evin Incir, Sophia in ‘t Veld, Patryk Jaki, Lívia Járóka, Marina Kaljurand, Assita Kanko, Fabienne Keller, Peter Kofod, Moritz Körner, Alice Kuhnke, Juan Fernando López Aguilar, Lukas Mandl, Nuno Melo, Roberta Metsola, Nadine Morano, Javier Moreno Sánchez, Maite Pagazaurtundúa, Nicola Procaccini, Paulo Rangel, Terry Reintke, Diana Riba i Giner, Ralf Seekatz, Birgit Sippel, Sylwia Spurek, Tineke Strik, Ramona Strugariu, Annalisa Tardino, Tomas Tobé, Dragoş Tudorache, Milan Uhrík, Tom Vandendriessche, Bettina Vollath, Jadwiga Wiśniewska, Elena Yoncheva, Javier Zarzalejos

Membri supleanți prezenți la votul final

Malin Björk, Klára Dobrev, Nathalie Loiseau, Kostas Papadakis, Domènec Ruiz Devesa, Loránt Vincze

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

52

+

PPE

Magdalena ADAMOWICZ, Vladimír BILČÍK, Vasile BLAGA, Ioan-Rareş BOGDAN, Lena DÜPONT, Andrzej HALICKI, Balázs HIDVÉGHI, Lívia JÁRÓKA, Lukas MANDL, Nuno MELO, Roberta METSOLA, Nadine MORANO, Paulo RANGEL, Ralf SEEKATZ, Tomas TOBÉ, Loránt VINCZE, Javier ZARZALEJOS

S&D

Katarina BARLEY, Pietro BARTOLO, Caterina CHINNICI, Klára DOBREV, Sylvie GUILLAUME, Evin INCIR, Marina KALJURAND, Juan Fernando LÓPEZ AGUILAR, Javier MORENO SÁNCHEZ, Domènec RUIZ DEVESA, Birgit SIPPEL, Sylwia SPUREK, Bettina VOLLATH, Elena YONCHEVA

RENEW

Malik AZMANI, Anna Júlia DONÁTH, Sophia in 't VELD, Fabienne KELLER, Moritz KÖRNER, Nathalie LOISEAU, Maite PAGAZAURTUNDÚA, Ramona STRUGARIU, Dragoş TUDORACHE

GREENS/EFA

Patrick BREYER, Saskia BRICMONT, Damien CARÊME, Alice KUHNKE, Terry REINTKE, Diana RIBA I GINER, Tineke STRIK

EUL/NGL

Pernando BARRENA ARZA, Malin BJÖRK, Clare DALY, Cornelia ERNST

NI

Laura FERRARA 

 

9

-

ID

Nicolas BAY, Nicolaus FEST, Jean-Paul GARRAUD, Peter KOFOD, Annalisa TARDINO, Tom VANDENDRIESSCHE

ECR

Jorge BUXADÉ VILLALBA, Nicola PROCACCINI

NI

Milan UHRÍK

 

5

0

ECR

Joachim Stanisław BRUDZIŃSKI, Patryk JAKI, Assita KANKO, Jadwiga WIŚNIEWSKA

NI

Kostas PAPADAKIS

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

 

[2]„Roma Education in Europe, Practices, policies and politics” („Educația romilor în Europa: practici, politici și politică”), Maja Miskovic (editor), 2013.

[3] Sondajul din 2019 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE privind romii și nomazii - O serie de constatări esențiale în șase state membre ale UE, printre care Regatul Unit (proiect, publicare preconizată în iulie 2020).

[7] Un motiv persistent de îngrijorare: atitudinea negativă față de romi ca obstacol pentru integrarea acestora, p. 28, Agenția pentru Drepturile Fundamentale a UE, 2018.

[9] Raport privind strategiile naționale de integrare a romilor: principalele concluzii”, p. 3, Comisia Europeană, 2019.

[10] Evaluarea intermediară a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, raportul final”, p. 41, Comisia Europeană, 2018.

[12] Termenul „romi” cuprinde diverse grupuri, printre care romii, țiganii, nomazii, manouche, așkali, sinti și băieșii. „Romi” este termenul utilizat în mod curent în documentele de politică și în discuțiile de la nivelul UE.

[13] „Revizuirea cadrului UE privind romii: Evaluarea dimensiunii europene după 2020”, Institutul pentru o Societate Deschisă, Anna Mirga-Kruszelnicka, martie 2017, p. 5.

[15] Sondajul din 2019 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene privind romii și nomazii - O serie de constatări esențiale în șase state membre ale UE, printre care Regatul Unit (proiect, publicare preconizată în iulie 2020).

[18] JO L 180, 19.7.2000, p. 22.

[19] JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

[20] JO L 328, 6.12.2008, p. 55.

[21] JO L 264, 25.9.2006, p. 13.

[22] JO C 378, 24.12.2013, p. 1.

[23] JO C 328, 6.9.2016, p. 4.

[24] JO C 346, 27.9.2018, p. 171.

[25] Texte adoptate, P8_TA(2019)0032.

[26] Texte adoptate, P8_TA(2019)0075.

[27] Texte adoptate, P8_TA(2018)0032.

[28] Texte adoptate, P8_TA(2018)0067.

[29] Texte adoptate, P8_TA(2018)0428.

[30] Texte adoptate, P8_TA(2018)0447.

[34] FRA, Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea, romii - câteva constatări, 2016.

[35] Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor (COM(2019)0406), p. 4.

[37] Măsurile de incluziune a romilor raportate în cadrul UE pentru SNIR, SWD(2019)320 final, PARTEA 1/2, p. 18.

[38] „Expert reports building on forward-looking aspects of the evaluation of the EU Framework for National Roma Integration Strategies, Considering the Diversity of the Roma population in a post-2020 EU-initiative for Roma equality and inclusion” (Rapoarte de expertiză bazate pe aspecte prospective ale evaluării cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, având în vedere diversitatea populației de romi într-o inițiativă a UE pentru 2020 pentru egalitatea și incluziunea romilor), ianuarie 2020, p. 16.

[40] Texte adoptate, P8_TA(2019)0075.

[41] Texte adoptate, P8_TA(2019)0350.

[42] Fresno JM, Lajčáková J, Szira J, Mačáková S, Karoly M, Rossi M, ‘A meta-evaluation of interventions for Roma inclusion’ („O metaevaluare a intervențiilor pentru includerea romilor”), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2019.

[43] Articolul (3) alineatul (1) litera (h) din Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, JO L 180, 19.7.2000, p. 22.

[44] A Meta-Evalution of Interventions for Roma Inclusion (O metaevaluare privind intervențiile care vizează incluziunea romilor), Centrul Comun de Cercetare, 2019, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene

[45] JO L 167, 4.7.2018, p. 28.

[46] Anexa XI privind condiționalitățile ex ante, partea I: Condiționalitățile tematice ex ante, prioritatea de investiții 9.2 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

[47] Anna Mirga-Kruszelnicka, Reexaminarea Cadrului UE privind romii: Evaluarea dimensiunii europene a viitorului post-2020, Institutul pentru o Societate Deschisă, iunie 2017, p. 17.

[48] Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 14/2016 intitulat „Inițiativele de politică ale UE și sprijinul financiar acordat de aceasta pentru integrarea romilor: s-au înregistrat progrese semnificative în ultimul deceniu, dar sunt necesare eforturi suplimentare pe teren”, 2016.

[49] Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea, ADF, 2016.

[50] Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea, ADF, 2016.

[51] JO C 378, 24.12.2013, p. 1.

[52] SWD(2019)0320

Ultima actualizare: 11 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate