Procedură : 2020/0036(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0162/2020

Texte depuse :

A9-0162/2020

Dezbateri :

PV 06/10/2020 - 11
CRE 06/10/2020 - 11
PV 24/06/2021 - 2
PV 24/06/2021 - 4
CRE 24/06/2021 - 2
CRE 24/06/2021 - 4

Voturi :

PV 24/06/2021 - 11

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0253
P9_TA(2021)0309

<Date>{22/09/2020}22.9.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0162/2020</NoDocSe>
PDF 906kWORD 272k

<TitreType>RAPORT</TitreType>     <RefProcLect>***I</RefProcLect>

<Titre>referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)</Titre>

<DocRef>(COM(2020)0080 – C9-0077/2020 – 2020/0036(COD))</DocRef>


<Commission>{ENVI}Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară</Commission>

Raportoare: <Depute>Jytte Guteland</Depute>

Raportor pentru aviz (*):

Zdzisław Krasnodębski, Comisia pentru industrie, cercetare și energie

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

ERATE/ADDENDA
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)

(COM(2020)0080 – C9-0077/2020 – 2020/0036(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

 având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0080),

 având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0077/2020),

 având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 iulie 2020[1],

 având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 2 iulie 2020[2],

 având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizul Comisiei pentru transport și turism, avizul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

 având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0162/2020),

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2. invită Comisia să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

<RepeatBlock-Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>1</NumAm>

<DocAmend>Proiect de rezoluție legislativă</DocAmend>

<Article>Referirea 5 a (nouă)</Article>

 

Proiectul de rezoluție legislativă

Amendamentul

 

- având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), inclusiv ODD 3 „Sănătate și bunăstare”,

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>2</NumAm>

<DocAmend>Proiect de rezoluție legislativă</DocAmend>

<Article>Referirea 5 b (nouă)</Article>

 

Proiectul de rezoluție legislativă

Amendamentul

 

- având în vedere consecințele dramatice ale poluării atmosferice asupra sănătății umane care provoacă, potrivit Agenției Europene de Mediu, 400 000 de decese premature pe an;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>3</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul -1 (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(-1) Amenințarea existențială pe care o prezintă schimbările climatice impune o ambiție mai mare și eforturi climatice mai intense din partea Uniunii și a statelor membre. Uniunea și-a asumat angajamentul de a-și intensifica eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de a asigura punerea în aplicare a Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, aprobat în cadrul celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”)1a în condiții de echitate și pe baza celor mai bune informații științifice disponibile, asumându-și contribuția care îi revine la efortul global de limitare a creșterii temperaturii globale cu 1,5°C față de nivelurile preindustriale.

 

_________________

 

1a JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>4</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 1</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) În comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”19, Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție trebuie să fie justă și incluzivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

(1) În comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”19, Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere durabilă care are drept scop transformarea UE într-o societate mai sănătoasă, echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, durabilă, competitivă la nivel internațional, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și cu locuri de muncă de înaltă calitate, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve, să restaureze și să consolideze capitalul natural, ecosistemele marine și terestre și biodiversitatea Uniunii și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Această tranziție trebuie să se bazeze pe cele mai recente dovezi științifice independente. În același timp, ea trebuie să fie justă din punct de vedere social și favorabilă incluziunii, să se bazeze pe un efort de solidaritate și colaborare la nivelul Uniunii, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă, urmărind, de asemenea, să genereze creștere economică, locuri de muncă de înaltă calitate și un mediu previzibil pentru investiții și să respecte principiul de a nu face rău.

_________________

_________________

19 Comunicarea Comisiei „Pactul verde european”, COM(2019) 640 final din 11 decembrie 2019.

19 Comunicarea Comisiei „Pactul verde european”, COM(2019) 640 final din 11 decembrie 2019.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>5</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 2</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial20 oferă o bază științifică solidă pentru combaterea schimbărilor climatice și ilustrează necesitatea intensificării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Raportul confirmă faptul că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse de urgență și că schimbările climatice trebuie să fie limitate la 1,5 °C, în special pentru a reduce probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme. Raportul de evaluare globală al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) 201921 a demonstrat declinul la nivel mondial al biodiversității, schimbările climatice fiind, ca importanță, al treilea factor răspunzător de declinul biodiversității.22

(2) Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial20 oferă o bază științifică solidă pentru combaterea schimbărilor climatice și ilustrează necesitatea de a intensifica rapid acțiunile în domeniul climei și de a realiza tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Raportul confirmă faptul că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse de urgență și că schimbările climatice trebuie să fie limitate la 1,5 °C, în special pentru a reduce probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme și probabilitatea de a atinge puncte de basculare. Raportul de evaluare globală al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) 201921a demonstrat declinul la nivel mondial al biodiversității, schimbările climatice fiind, ca importanță, al treilea factor răspunzător de declinul biodiversității22. Acesta a arătat, de asemenea, că soluțiile bazate pe natură ar asigura, potrivit estimărilor, 37 % din atenuarea schimbărilor climatice până în 2030. Schimbările climatice au un impact grav asupra ecosistemelor marine și terestre, care acționează ca absorbanți esențiali pentru emisiile antropice de carbon, având o absorbție brută de aproximativ 60 % din emisiile antropice globale pe an.

_________________

_________________

20 IPCC, 2018: Încălzirea globală cu 1,5 °C. Încălzirea globală cu 1,5 °C – un raport special al IPCC privind impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în contextul consolidării răspunsului mondial la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, al dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei [Masson-Delmotte, V., P. Zhai, H.-O. Pörtner, D. Roberts, J. Skea, P.R. Shukla, A. Pirani, W. Moufouma-Okia, C. Péan, R. Pidcock, S. Connors, J.B.R. Matthews, Y. Chen, X. Zhou, M.I. Gomis, E. Lonnoy, T. Maycock, M. Tignor și T. Waterfield (eds.)].

20 IPCC, 2018: Încălzirea globală cu 1,5 °C – un raport special al IPCC privind impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în contextul consolidării răspunsului mondial la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, al dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei [Masson-Delmotte, V., P. Zhai, H.-O. Pörtner, D. Roberts, J. Skea, P.R. Shukla, A. Pirani, W. Moufouma-Okia, C. Péan, R. Pidcock, S. Connors, J.B.R. Matthews, Y. Chen, X. Zhou, M.I. Gomis, E. Lonnoy, T. Maycock, M. Tignor și T. Waterfield (eds.)].

21 IPBES 2019: Evaluare globală a biodiversității și a serviciilor ecosistemice.

21 IPBES 2019: Evaluare globală a biodiversității și a serviciilor ecosistemice.

22 Raportul Agenției Europene de Mediu intitulat „Mediul european – starea și perspectiva 2020” (Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al UE, 2019).

22 Raportul Agenției Europene de Mediu intitulat „Mediul european – starea și perspectiva 2020” (Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al UE, 2019).

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>6</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 3</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Stabilirea unui obiectiv pe termen lung este esențială pentru transformarea economică și societală, pentru crearea de locuri de muncă, pentru creșterea economică și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și pentru luarea unor măsuri echitabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor în direcția atingerii obiectivului de temperatură prevăzut în Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, aprobat în cadrul celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”).

(3) Stabilirea unui obiectiv pe termen lung este esențială pentru transformarea economică și societală justă, pentru crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, pentru bunăstarea socială, pentru creșterea economică sustenabilă și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și pentru luarea unor măsuri rapide, echitabile, eficace, eficiente din punctul de vedere al costurilor și juste din punct de vedere social, fără a lăsa pe nimeni în urmă, în direcția atingerii obiectivului de temperatură prevăzut în Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, aprobat în cadrul celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”).

</Amend>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>7</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 3 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a) Știința a demonstrat legătura dintre crizele în domeniul sănătății, al mediului și cele climatice, în special în ceea ce privește consecințele schimbărilor climatice și pierderea biodiversității și a ecosistemelor. Crizele sanitare și în domeniul sănătății, precum cea provocată de pandemia de COVID-19, s-ar putea înmulți în următoarele decenii și impun ca Uniunea, în calitate de actor global, să pună în aplicare o strategie globală menită să prevină producerea unor astfel de episoade, ocupându-se de aceste probleme de la rădăcină și promovând o abordare integrată, bazată pe obiectivele de dezvoltare durabilă.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>8</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 3 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3b) Potrivit OMS, schimbările climatice afectează factorii determinanți sociali și de mediu ai sănătății – aer curat, apă potabilă sigură, alimente suficiente și locuințe sigure – și în fiecare an, în perioada 2030-2050, se așteaptă 250 000 de decese suplimentare cauzate de malnutriție, malarie, diaree și stres termic, temperaturile extrem de ridicate ale aerului contribuind direct la decese, îndeosebi în rândul persoanelor în vârstă și al celor vulnerabile. Prin inundații, valuri de căldură, secete și incendii, schimbările climatice au un impact considerabil asupra sănătății umane, inclusiv prin subnutriție, bolile cardiovasculare și respiratorii și infecțiile cu transmitere prin vectori.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>9</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 3 c (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3c) În preambulul Acordului de la Paris se recunoaște dreptul la sănătate ca drept fundamental. Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice prevede că toate părțile la convenție trebuie să utilizeze metode adecvate, de exemplu evaluări ale impactului, formulate și stabilite la nivel național, pentru a reduce la minimum efectele negative asupra economiei, a sănătății publice și a calității mediului ale proiectelor sau ale măsurilor luate de statele membre pentru atenuarea schimbărilor climatice sau pentru adaptarea la acestea.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>10</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 3 d (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3d) Prezentul regulament contribuie la protejarea drepturilor inalienabile ale cetățenilor Uniunii la viață și la un mediu sigur, astfel cum sunt recunoscute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în Carta europeană a drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și impune instituțiilor competente ale Uniunii și ale statelor membre să ia măsurile necesare la nivelul Uniunii sau la nivel național pentru a se ocupa de riscurile reale și imediate, atât pentru viața și bunăstarea persoanelor, cât și pentru lumea naturală de care depind acestea, riscuri generate de urgența climatică globală. Prezentul regulament ar trebui să se concentreze asupra oamenilor și să urmărească protejarea sănătății și a calității vieții cetățenilor de riscurile și efectele problemelor de mediu.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>11</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 4</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) Acordul de la Paris stabilește un obiectiv pe termen lung de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de menținere a acestei creșteri la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale23 și subliniază importanța adaptării la efectele negative ale schimbărilor climatice24 și a asigurării faptului că fluxurile de finanțare sunt coerente cu o traiectorie către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și reziliență la schimbările climatice25.

(4) Acordul de la Paris stabilește un obiectiv pe termen lung de continuare a eforturilor de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale23, de creștere a capacității de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice24 și de asigurare a faptului că fluxurile de finanțare sunt coerente cu o traiectorie către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și reziliență la schimbările climatice25. Constituind cadrul general pentru contribuția Uniunii la Acordul de la Paris, prezentul regulament ar trebui să garanteze că atât Uniunea, cât și statele membre contribuie pe deplin la atingerea celor trei obiective ale Acordului de la Paris.

_________________

_________________

23 Articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Acordul de la Paris.

23 Articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Acordul de la Paris.

24 Articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Acordul de la Paris.

24 Articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Acordul de la Paris.

25 Articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris.

25 Articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>12</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 5</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5) Acțiunile Uniunii și ale statelor membre în domeniul climei au scopul de a proteja populația și planeta, bunăstarea, prosperitatea, sănătatea, sistemele alimentare, integritatea ecosistemelor și biodiversitatea de amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice, în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și de a maximiza prosperitatea în limitele resurselor planetei și de a spori reziliența și a reduce vulnerabilitatea societății la schimbările climatice.

(5) Acțiunile Uniunii și ale statelor membre în domeniul climei au scopul de a proteja populația și planeta, bunăstarea, prosperitatea, economia, sănătatea, sistemele alimentare, integritatea ecosistemelor și biodiversitatea de amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice, în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și de a maximiza prosperitatea în limitele resurselor planetei și de a spori reziliența și a reduce vulnerabilitatea societății la schimbările climatice. Din această perspectivă, acțiunile Uniunii și ale statelor membre ar trebui să se ghideze după principiul precauției, după principiul „poluatorul plătește”, după principiul „eficiența energetică pe primul loc” și după principiul de a nu face rău.

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>13</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 5 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a) Ca urmare a cadrului de reglementare instituit de Uniune și a eforturilor depuse de industriile europene, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune au fost reduse cu 23 % în perioada 1990-2018, în timp ce economia a crescut cu 61 % în aceeași perioadă, ceea ce demonstrează că creșterea economică poate să fie decuplată de emisiile de gaze cu efect de seră.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>14</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 6</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6) Realizarea neutralității climatice necesită o contribuție din partea tuturor sectoarelor economice. Având în vedere importanța producției și a consumului de energie pentru emisiile de gaze cu efect de seră, este esențială tranziția către un sistem energetic durabil, accesibil din punctul de vedere al prețului și sigur, bazat pe o piață internă a energiei care funcționează bine. Transformarea digitală, inovarea tehnologică, cercetarea și dezvoltarea sunt, de asemenea, factori importanți pentru realizarea obiectivului neutralității climatice.

(6) Realizarea neutralității climatice impune tuturor sectoarelor economice, inclusiv aviației și transportului maritim, să își reducă rapid emisiile la un nivel aproape de zero. Principiul „poluatorul plătește” ar trebui să fie un factor-cheie în acest sens. Având în vedere importanța producției și a consumului de energie pentru emisiile de gaze cu efect de seră, este esențială tranziția către un sistem energetic cu un grad ridicat de eficiență energetică și bazat pe surse regenerabile de energie, durabil, accesibil din punctul de vedere al prețului și sigur, bazat pe o piață internă a energiei care funcționează bine, reducând, totodată, sărăcia energetică. Contribuția economiei circulare la neutralitatea climatică ar trebui extinsă, îmbunătățind eficiența resurselor și utilizând într-o mai mare măsură materiale cu conținut scăzut de carbon, promovând, totodată, prevenirea și reciclarea deșeurilor. Transformarea digitală, inovarea tehnologică, cercetarea și dezvoltarea, care vor necesita finanțare suplimentară, sunt, de asemenea, factori importanți pentru realizarea obiectivului neutralității climatice. Uniunea și statele membre trebuie să adopte cadre de reglementare ambițioase și coerente pentru a garanta că toate sectoarele economiei contribuie la obiectivele climatice ale Uniunii.

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>15</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 6 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a) Emisiile antropice totale acumulate de gaze cu efect de seră de-a lungul timpului și concentrația corespunzătoare de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt factori deosebit de pertinenți pentru sistemul climatic și creșterea temperaturii. Raportul special al IPCC privind încălzirea globală cu 1,5 oC și baza de date cu scenarii care a stat la baza acestuia furnizează cele mai bune și cele mai recente dovezi științifice disponibile privind bugetul global rămas pentru emisiile de gaze cu efect de seră în scopul de a limita creșterea temperaturii globale din secolul 21 la 1,5 oC peste nivelurile preindustriale. Pentru a fi în concordanță cu angajamentele asumate de Uniune de a continua eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, este necesar să se stabilească o cotă echitabilă a Uniunii în bugetul global rămas pentru emisiile de gaze cu efect de seră. Bugetul pentru emisiile de gaze cu efect de seră este, de asemenea, un instrument important pentru creșterea transparenței și a responsabilității politicilor climatice ale Uniunii. În analiza sa aprofundată în sprijinul Comunicării Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți - O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, Comisia arată că un buget al UE-28 pentru emisiile de carbon compatibil cu 1,5 °C, pentru perioada 2018-2050, s-ar ridica la 48 Gt CO2. Comisia ar trebui să stabilească un buget net al UE-27 pentru emisiile de gaze cu efect de seră, exprimat în echivalent de CO2, pe baza celor mai recente calcule științifice utilizate de IPCC, care să reprezinte cota echitabilă a Uniunii din emisiile globale rămase, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Bugetul Uniunii pentru emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să orienteze stabilirea traiectoriei Uniunii către zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, în special obiectivele sale viitoare privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru 2030 și 2040.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>16</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 7</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7) Uniunea a urmărit o politică ambițioasă privind combaterea schimbărilor climatice și a instituit un cadru de reglementare pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fixat pentru 2030. Printre actele legislative de punere în aplicare a acestui obiectiv se numără Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului26, care instituie un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii, Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului27, care a introdus obiective naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, și Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului28, care prevede obligația statelor membre de a echilibra emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură.

(7) Uniunea a instituit un cadru de reglementare pentru a-și atinge obiectivul actual de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fixat pentru 2030, care a fost adoptat înainte de intrarea în vigoare a Acordului de la Paris. Printre actele legislative de punere în aplicare a acestui obiectiv se numără Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului26, care instituie un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii, Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului27, care a introdus obiective naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, și Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului28, care prevede obligația statelor membre de a echilibra emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură.

__________________

__________________

26 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

26 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

27 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

27 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

28 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

28 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

</Amend>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>17</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 7 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a) Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii reprezintă un element fundamental al politicii climatice a Uniunii și instrumentul său esențial pentru reducerea emisiilor într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>18</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 9</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9) Prin pachetul „Energie curată pentru toți europenii”29, Uniunea urmărește o ambițioasă agendă de decarbonizare, în special prin construirea unei uniuni energetice solide, care include obiectivele pentru 2030 privind eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile prevăzute în Directivele 2012/27/UE30 și (UE) 2018/200131 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și prin consolidarea legislației relevante, inclusiv a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului32.

(9) Prin pachetul „Energie curată pentru toți europenii”29, Uniunea urmărește o agendă de decarbonizare, în special prin construirea unei uniuni energetice solide, care include obiectivele pentru 2030 privind eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile prevăzute în Directivele 2012/27/UE30 și (UE) 2018/200131 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și prin consolidarea legislației relevante, inclusiv a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului32.

__________________

__________________

29 COM(2016) 860 final din 30 noiembrie 2016.

29 COM(2016) 860 final din 30 noiembrie 2016.

30 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

30 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

31 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

31 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

32 Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

32 Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

</Amend><AmendB>Amendamentul  <NumAmB>19</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 9 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9a) Comisia a elaborat și a adoptat mai multe inițiative legislative în domeniul energiei, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică, inclusiv performanța energetică a clădirilor. Aceste inițiative constituie un pachet în cadrul temei cuprinzătoare care se referă la eficiența energetică pe primul loc și la poziția de lider global pe care o ocupă Uniunea în domeniul energiei din surse regenerabile. Inițiativele respective ar trebui să fie luate în considerare în cadrul progreselor naționale pe termen lung în demersurile către atingerea obiectivului neutralității climatice până în 2050, pentru a asigura un sistem energetic cu un grad ridicat de eficiență energetică, bazat pe energia din surse regenerabile, precum și dezvoltarea surselor regenerabile de energie la nivelul Uniunii.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>20</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 9 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9b) Tranziția către o energie curată va determina apariția unui sistem energetic în care producția de resurse energetice primare va proveni în principal din surse regenerabile de energie, ceea ce va îmbunătăți în mod semnificativ siguranța aprovizionării, va reduce dependența energetică și va promova locurile de muncă la nivel național.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>21</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 9 c (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9c) Tranziția energetică îmbunătățește eficiența energetică și reduce dependența energetică a Uniunii și a statelor membre. Această schimbare structurală către o economie mai eficientă, bazată pe energie din surse regenerabile în toate sectoarele, va fi benefică pentru balanța comercială și, de asemenea, va consolida securitatea energetică și va combate sărăcia energetică.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>22</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 9 d (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9d) Pentru a asigura solidaritatea și a permite o tranziție energetică eficace, politica Uniunii în domeniul climei trebuie să conceapă un itinerar clar pentru realizarea neutralității climatice până în 2050. Uniunea ar trebui să rămână realistă în ceea ce privește eficiența din punctul de vedere al costurilor și provocările tehnice și să se asigure că sunt disponibile și accesibile surse dispecerizabile de energie, care echilibrează punctele de cerere maximă și minimă din sistemul energetic, precum tehnologiile bazate pe hidrogen.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>23</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 9 e (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9e) Protecția climei oferă economiei Uniunii posibilitatea de a-și intensifica acțiunile și de a beneficia de avantajele care decurg din poziția sa de pionier, ocupând un loc de lider în domeniul tehnologiilor curate. Acest lucru ar putea contribui la asigurarea poziției sale de lider industrial în materie de inovare la nivel mondial. Inovațiile în producția sustenabilă pot să promoveze forța industrială a Uniunii în segmente-cheie de piață și, astfel, să protejeze locurile de muncă și să creeze altele noi.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>24</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 9 f (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9f) Este nevoie să se acorde sprijin pentru investițiile necesare în noi tehnologii sustenabile care sunt esențiale pentru atingerea obiectivului neutralității climatice. În această privință, este important să se respecte neutralitatea tehnologică, evitând în același timp orice efect de blocare. Astfel cum se menționează în Comunicarea Comisiei din 8 iulie 2020 intitulată „O strategie pe bază de hidrogen pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic”, hidrogenul poate juca, de asemenea, un rol în sprijinirea angajamentului Uniunii de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până cel târziu în 2050, în special în sectoarele mari consumatoare de energie.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>25</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 10</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10) Uniunea este lider mondial în tranziția către neutralitatea climatică și este hotărâtă să contribuie la asumarea unor obiective mai ambițioase la nivel mondial și la consolidarea răspunsului global la schimbările climatice, utilizând toate instrumentele pe care le are la dispoziție, inclusiv diplomația în domeniul climei.

(10) Uniunea are atât responsabilitatea cât și mijloacele pentru a fi în continuare lider mondial în tranziția către neutralitatea climatică și este hotărâtă să o realizeze într-un mod just, echitabil din punct de vedere social și favorabil incluziunii, precum și să contribuie la asumarea unor obiective mai ambițioase la nivel mondial și la consolidarea răspunsului global la schimbările climatice, utilizând toate instrumentele pe care le are la dispoziție, inclusiv diplomația în domeniul climei, comerțul, investițiile și politicile industriale. Uniunea ar trebui să își consolideze diplomația ecologică în toate forurile internaționale relevante pentru a realiza obiectivele climatice internaționale, în conformitate cu Acordul de la Paris.

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>26</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 11</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11) Parlamentul European a lansat îndemnul ca tranziția necesară către o societate neutră din punct de vedere climatic să aibă loc până cel târziu în 2050 și să fie o reușită europeană33 și a declarat urgența climatică și de mediu34. În concluziile sale din 12 decembrie 201935, Consiliul European și-a exprimat susținerea pentru obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, recunoscând în același timp că trebuie instituit un cadru favorabil în acest sens și că tranziția va necesita investiții publice și private semnificative. De asemenea, Consiliul European a invitat Comisia să pregătească o propunere pentru strategia pe termen lung a Uniunii cât mai curând posibil în 2020, în vederea adoptării sale de către Consiliu și a transmiterii acesteia către Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

(11) Parlamentul European a invitat Comisia și statele membre să intensifice acțiunile în domeniul climei pentru a facilita tranziția necesară către o societate neutră din punct de vedere climatic cât mai curând și până cel târziu în 2050 și pentru ca aceastadevină o reușită europeană33 și a declarat urgența climatică și de mediu34. Acesta a solicitat în repetate rânduri Uniunii să își crească obiectivul climatic pentru 2030, iar acest obiectiv climatic majorat să facă parte din Legea europeană a climei34a. În concluziile sale din 12 decembrie 201935, Consiliul European a aprobat obiectivul de a realiza o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, care să se bazeze pe echitate și pe o tranziție justă și să țină cont de diferitele puncte de plecare ale statelor membre, recunoscând în același timp că trebuie instituit un cadru favorabil în acest sens și că tranziția va necesita investiții publice și private semnificative. De asemenea, Consiliul European a invitat Comisia să pregătească o propunere pentru strategia pe termen lung a Uniunii cât mai curând posibil în 2020, în vederea adoptării sale de către Consiliu și a transmiterii acesteia către Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

_________________

_________________

33 Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european [2019/2956 (RSP)].

33 Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european [2019/2956 (RSP)].

34 Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu [2019/2930 (RSP)].

34 Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu (2019/2930(RSP)].

 

34a Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2019 referitoare la Conferința ONU din 2019 de la Madrid (Spania) privind schimbările climatice (COP25) (2019/2712(RSP)).

35 Concluziile adoptate de Consiliul European în cadrul reuniunii sale din 12 decembrie 2019, EUCO 29/19, CO EUR 31, CONCL 9.

35 Concluziile adoptate de Consiliul European în cadrul reuniunii sale din 12 decembrie 2019, EUCO 29/19, CO EUR 31, CONCL 9.

</Amend>

 

<Amend>Amendamentul  <NumAm>27</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 17 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17a) În vederea realizării obiectivului climatic pentru 2030 și a neutralității climatice până cel târziu în 2050, Uniunea ar trebui să își continue activitatea în direcția unei economii puternice și sustenabile, în special prin consolidarea eforturilor sale de reducere la minimum și, în ultimă instanță, de eliminare treptată a utilizării combustibililor fosili, într-un interval compatibil cu obiectivele prezentului regulament, ținând seama, în același timp, de rolul de punte al gazelor naturale în tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>28</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 12 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a) Fiecare stat membru are responsabilitatea de a atinge în mod individual neutralitatea climatică până cel târziu în 2050. Pentru justiție și solidaritate și pentru a sprijini transformarea energetică a statelor membre cu puncte de plecare diferite, sunt necesare mecanisme de sprijin și fonduri ale Uniunii suficiente, cum ar fi Fondul pentru o tranziție justă, prevăzut în Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului1a și alte mecanisme de finanțare relevante.

 

__________________

 

1a Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului din ... de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L ...).

</Amend>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>29</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 12 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12b) Preambulul la Acordul de la Paris recunoaște importanța asigurării integrității tuturor ecosistemelor, inclusiv a oceanelor. Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice subliniază că părțile la acesta promovează gestionarea durabilă, conservarea și consolidarea absorbanților și rezervoarelor tuturor gazelor cu efect de seră, printre care se numără biomasa, pădurile și oceanele, precum și alte ecosisteme terestre, de coastă și marine. Dacă nu se ating obiectivele Acordului de la Paris, temperatura ar putea depăși punctul de basculare dincolo de care oceanul nu ar mai putea absorbi la fel de mult carbon și nu ar mai participa la atenuarea schimbărilor climatice.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>30</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 12 c (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12c) Absorbantele naturale de carbon joacă un rol important în tranziția la o societate neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Comisia explorează dezvoltarea unui cadru de reglementare pentru certificarea absorbțiilor de dioxid de carbon în conformitate cu Planul său de acțiune pentru economia circulară și cu Strategia „de la fermă la consumator”. Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 și inițiativele din cadrul acesteia vor juca un rol important în refacerea ecosistemelor degradate, în special a celor cu cel mai mare potențial de captare și stocare a carbonului și de prevenire și reducere a impactului dezastrelor naturale. Refacerea ecosistemelor ar contribui la menținerea, gestionarea și consolidarea absorbanților naturali și ar promova biodiversitatea, luptând, în același timp, împotriva schimbărilor climatice.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>31</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 12 d (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12d) Pentru a oferi mai multă claritate, Comisia ar trebui să prezinte o definiție a absorbanților naturali și a altor tipuri de absorbanți de carbon.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>32</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 12 e (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12e) În tranziția sa către neutralitatea climatică, Uniunea trebuie să păstreze competitivitatea industriei sale, în special a industriei sale energointensive, inclusiv prin elaborarea unor măsuri eficace pentru a aborda relocarea emisiilor de dioxid de carbon într-un mod compatibil cu normele OMC și pentru a asigura condiții de concurență echitabile între Uniune și țările terțe, cu scopul de a evita concurența neloială provocată de lipsa punerii în aplicare a politicilor privind clima în concordanță cu Acordul de la Paris.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>33</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 13</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13) Uniunea ar trebui să continue acțiunile în domeniul climei și să își asume rolul de lider internațional în domeniul climei după 2050, pentru a proteja populația și planeta împotriva amenințării pe care o reprezintă schimbările climatice periculoase, în vederea atingerii obiectivelor de temperatură stabilite în Acordul de la Paris și în conformitate cu recomandările științifice formulate de IPCC.

(13) Uniunea ar trebui să continue acțiunile în domeniul climei și să își asume rolul de lider internațional în domeniul climei după 2050, în special ajutând populațiile cele mai vulnerabile, prin intermediul acțiunii sale externe și al politicii de dezvoltare, pentru a proteja populația și planeta împotriva amenințării pe care o reprezintă schimbările climatice periculoase, în vederea atingerii obiectivelor de temperatură stabilite în Acordul de la Paris și în conformitate cu recomandările științifice formulate de IPCC, de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și de Consiliul European pentru schimbările climatice (ECCC).

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>34</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 13 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a) Ecosistemele, cetățenii și economiile din Uniune se vor confrunta cu efecte majore ale schimbărilor climatice dacă nu se diminuează urgent emisiile de gaze cu efect de seră sau dacă nu ne adaptăm la schimbările climatice. Adaptarea la schimbările climatice ar continua să reducă efectele inevitabile, într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor, cu beneficii conexe considerabile obținute ca urmare a utilizării soluțiilor bazate pe resursele naturale.

</Amend>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>35</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 13 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13b) Efectele adverse ale schimbărilor climatice pot depăși capacitățile de adaptare ale statelor membre. Prin urmare, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a evita, a reduce la minimum și a gestiona pierderile și daunele, astfel cum este prevăzut la articolul 8 din Acordul de la Paris, inclusiv prin intermediul Mecanismului internațional de la Varșovia.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>36</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 14</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14) Adaptarea este o componentă-cheie a răspunsului mondial pe termen lung la schimbările climatice. Prin urmare, statele membre și Uniunea ar trebui să își consolideze capacitatea de adaptare și reziliența și să reducă vulnerabilitatea la schimbările climatice, astfel cum se prevede la articolul 7 din Acordul de la Paris, precum și să maximizeze beneficiile conexe pe care le aduc alte politici și acte legislative de mediu. Statele membre ar trebui să adopte strategii și planuri naționale cuprinzătoare de adaptare.

(14) Adaptarea este o componentă-cheie a răspunsului mondial pe termen lung la schimbările climatice. Prin urmare, statele membre și Uniunea ar trebui să își consolideze capacitatea de adaptare și reziliența și să reducă vulnerabilitatea la schimbările climatice, astfel cum se prevede la articolul 7 din Acordul de la Paris, precum și să maximizeze beneficiile conexe pe care le aduc alte politici și acte legislative de mediu. Statele membre ar trebui să adopte strategii și planuri naționale cuprinzătoare de adaptare, iar Comisia ar trebui să contribuie la monitorizarea progreselor privind adaptarea prin elaborarea de indicatori.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>37</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 14 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(14a) Atunci când își adoptă strategiile și planurile de adaptare, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită celor mai afectate zone. În plus, valorificarea, conservarea și restabilirea biodiversității sunt esențiale pentru a utiliza întregul potențial al acesteia de reglare a climei și de adaptare. Strategiile și planurile de adaptare ar trebui, prin urmare, să favorizeze soluțiile bazate pe natură și adaptarea ecosistemică care contribuie la restabilirea și conservarea biodiversității, să țină cont de particularitățile teritoriale și de cunoștințele locale și să stabilească măsuri concrete pentru protejarea ecosistemelor marine și costiere. De asemenea, ar trebui eliminate activitățile distructive care îngreunează capacitatea ecosistemelor de a se adapta la schimbările climatice, pentru a asigura reziliența biodiversității și a serviciilor ecosistemice.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>38</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 14 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(14b) De asemenea, strategiile de adaptare ar trebui să încurajeze schimbarea modelului în zonele afectate, axându-se pe soluții bazate pe natură și care să respecte mediul. Acestea ar trebui să asigure mijloace de subzistență sustenabile pentru a garanta condiții de trai superioare, inclusiv prin agricultura sustenabilă și locală, prin gestionarea sustenabilă a apei, prin energie din surse regenerabile, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă, pentru a stimula reziliența acestora și protecția ecosistemelor.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>39</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 15</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15) Atunci când adoptă măsuri relevante la nivelul Uniunii și la nivel național pentru îndeplinirea obiectivului neutralității climatice, statele membre și Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să țină seama de impactul pozitiv al tranziției către neutralitatea climatică asupra următoarelor aspecte: bunăstarea cetățenilor, prosperitatea societății și competitivitatea economiei; securitatea și accesibilitatea din punctul de vedere al prețului a energiei și a alimentelor; echitatea și solidaritatea între statele membre și la nivel național, ținând seama de capacitatea lor economică, de circumstanțele naționale și de nevoia de convergență în timp; necesitatea de a asigura o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social; cele mai bune dovezi științifice disponibile, în special descoperirile prezentate de IPCC; necesitatea de a integra riscurile legate de schimbările climatice în deciziile de investiții și de planificare; eficacitatea din punctul de vedere al costurilor și neutralitatea tehnologică în ceea ce privește reducerea și absorbțiile emisiilor de gaze cu efect de seră și consolidarea rezilienței; o evoluție graduală în timp a integrității ecologice și a nivelului de ambiție.

(15) Atunci când adoptă măsuri relevante la nivelul Uniunii și la nivel național pentru îndeplinirea obiectivului neutralității climatice, statele membre și Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să țină seama de contribuția tranziției către neutralitatea climatică la următoarele aspecte: sănătate, calitatea vieții și bunăstarea cetățenilor, echitate socială, prosperitatea societății și competitivitatea economiei, inclusiv concurența loială și condițiile de concurență echitabile la nivel global. Statele membre, precum și Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să țină cont, de asemenea, de orice obstacol birocratic sau de alt tip care ar putea împiedica actorii economici sau sectoarele să își îndeplinească obiectivele privind clima; costurile de ordin social, economic și de mediu ale lipsei de acțiune sau ale acțiunii insuficiente; faptul că femeile sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice și necesitatea de a consolida egalitatea de gen; necesitatea de a promova moduri de viață sustenabile; optimizarea energetică și utilizarea eficientă a resurselor, securitatea și accesibilitatea din punctul de vedere al prețului a energiei și a alimentelor, ținând seama, în special, de necesitatea de a combate sărăcia energetică; echitatea și solidaritatea, precum și condițiile de concurență echitabile între statele membre și la nivel național, ținând seama de capacitatea lor economică, de circumstanțele naționale și de punctele diferite de plecare, precum și de nevoia de convergență în timp; necesitatea de a asigura o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social, în conformitate cu orientările din 2015 ale Organizației Internaționale a Muncii pentru o tranziție echitabilă către economii și societăți sustenabile din punct de vedere ecologic pentru toți; cele mai bune dovezi științifice disponibile, în special descoperirile prezentate de IPCC și de IPBES; necesitatea de a integra riscurile legate de schimbările climatice și evaluările adaptării și vulnerabilității la schimbările climatice în deciziile de investiții și de planificare, garantând totodată că politicile Uniunii sunt reziliente la efectele schimbărilor climatice; eficacitatea din punctul de vedere al costurilor și neutralitatea tehnologică în ceea ce privește reducerea și absorbțiile emisiilor de gaze cu efect de seră și consolidarea rezilienței în condiții de echitate; necesitatea de a gestiona, a menține și a reface ecosistemele marine și terestre și biodiversitatea; stadiul actual al infrastructurii și eventuala necesitate de a actualiza infrastructura Uniunii și de a investi în aceasta; o evoluție graduală în timp a integrității ecologice și a nivelului de ambiție; capacitatea diverselor părți interesate de a investi în tranziție într-un mod viabil din punct de vedere social; și riscul potențial de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și măsurile de prevenire a acesteia.

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>40</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 16</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16) Tranziția către neutralitatea climatică necesită schimbări la nivelul tuturor politicilor și un efort colectiv al tuturor sectoarelor economiei și ale societății, astfel cum arată Comisia în comunicarea sa intitulată „Pactul verde european”. În concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European a precizat că toate actele legislative și politicile relevante ale UE trebuie să fie corelate cu îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și să contribuie la acesta, cu respectarea unor condiții de concurență echitabile, și a invitat Comisia să analizeze dacă acest lucru impune o modificare a normelor actuale.

(16) Tranziția către neutralitatea climatică necesită o schimbare transformatoare la nivelul tuturor politicilor, finanțare ambițioasă și susținută și un efort colectiv al tuturor sectoarelor economiei și ale societății, inclusiv al aviației și al transportului maritim, astfel cum arată Comisia în comunicarea sa intitulată „Pactul verde european”. În concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European a precizat că toate actele legislative și politicile relevante ale UE trebuie să fie corelate cu îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și să contribuie la acesta, cu respectarea unor condiții de concurență echitabile, și a invitat Comisia să analizeze dacă acest lucru impune o modificare a normelor actuale.

</Amend>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>41</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 16 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16a) Toate sectoarele esențiale ale economiei, și anume energia, industria, transporturile, sectorul încălzirii/răcirii și construcțiilor, agricultura, deșeurile și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura, vor trebui să colaboreze pentru a obține rezultate în ceea ce privește neutralitatea climatică. Toate sectoarele, indiferent dacă sunt sau nu acoperite de sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (EU ETS), ar trebui să depună eforturi comparabile pentru a îndeplini obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică. Pentru a oferi previzibilitate și încredere tuturor actorilor economici, inclusiv întreprinderilor, lucrătorilor, investitorilor și consumatorilor, precum și pentru a-i implica, Comisia ar trebui să stabilească orientări pentru sectoarele economice care ar putea contribui cel mai mult la realizarea obiectivului neutralității climatice. Orientările ar trebui să conțină trasee indicative pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele respective la nivelul Uniunii. Aceasta le-ar oferi acestor sectoare certitudinea de care au nevoie pentru a lua măsurile adecvate și a planifica investițiile necesare și, în consecință, le-ar ajuta să treacă cu succes prin tranziție. În același timp, ar servi și ca mecanism de implicare a sectoarelor în găsirea unor soluții de neutralitate climatică.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>42</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 16 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16b) Toate sectoarele trebuie să contribuie pentru a asigura tranziția la neutralitatea climatică. Uniunea ar trebui să își continue eforturile de consolidare și promovare a economiei circulare și să sprijine în continuare soluțiile și alternativele din surse regenerabile care pot înlocui produsele și materialele pe bază de combustibili fosili. Utilizarea în continuare a produselor și a materialelor regenerabile va atenua în mod semnificativ schimbările climatice și va fi benefică pentru numeroase sectoare.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>43</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 16 c (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16c) Ținând cont de riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, tranziția către neutralitatea climatică și eforturile continue de a o menține ar trebui să reprezinte o tranziție ecologică autentică, să conducă la o scădere reală a emisiilor și să nu creeze un rezultat fals la nivelul Uniunii, obținut prin relocarea producției și a emisiilor în afara Uniunii. Pentru a obține acest lucru, politicile Uniunii ar trebui concepute astfel încât să reducă la minimum riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și să exploreze soluții tehnologice.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>44</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 16 d (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16d) Tranziția către neutralitatea climatică nu trebuie separată de sectorul agricol, singurul sector productiv care poate stoca dioxidul de carbon. Mai ales silvicultura, pășunatul durabil și culturile multianuale, în general, asigură stocarea pe termen lung.

</Amend>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>45</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 16 e (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16e) Pentru a obține neutralitatea climatică, trebuie să se țină cont de rolul special al agriculturii și al silviculturii, întrucât doar o agricultură și o silvicultură vitale și productive pot oferi populației alimente sigure și de calitate superioară, în cantități suficiente și la prețuri accesibile, precum și materii prime regenerabile pentru toate scopurile bioeconomiei.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>46</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 16 f (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16f) Pădurile joacă un rol crucial în tranziția către neutralitatea climatică. O silvicultură durabilă și care respectă natura este crucială pentru absorbția continuă a gazelor cu efect de seră din atmosferă și permite furnizarea materiilor prime regenerabile și ecologice necesare pentru produsele din lemn, materii care stochează carbon și pot acționa ca substitut pentru materialele și combustibilii fosili. Prin rolul lor triplu (absorbție, stocare și substituire), pădurile contribuie la reducerea emisiilor de carbon eliberate în atmosferă, garantând în același timp că pădurile continuă să se dezvolte și să asigure numeroase alte beneficii.

</Amend>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>47</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 16 g (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16g) Legislația Uniunii ar trebui să promoveze împădurirea și gestionarea durabilă a pădurilor în statele membre care nu au resurse forestiere semnificative, prin partajarea de bune practici și de know-how industrial.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>48</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 17</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17) În comunicarea sa intitulată „Pactul verde european”, Comisia a anunțat că intenționează să evalueze situația și să facă propuneri în vederea asumării de către Uniune a unui obiectiv mai ambițios în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, pentru a asigura coerența acestuia cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050. În comunicarea respectivă, Comisia a subliniat că toate politicile Uniunii ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și că fiecare sector ar trebui să își aducă propria contribuție. Pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului și ținând seama de analiza planurilor naționale integrate privind energia și clima care îi vor fi prezentate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului36, Comisia ar trebui ca până în septembrie 2020 să revizuiască obiectivul privind clima asumat de Uniune pentru 2030 și analizeze opțiunile pentru un nou obiectiv de reducere a emisiilor până în 2030, de 50-55 % comparativ cu nivelurile din 1990. În cazul în care consideră că este necesar să modifice obiectivul asumat de Uniune pentru 2030, Comisia ar trebui să înainteze propuneri Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării în consecință a prezentului regulament. În plus, Comisia ar trebui să evalueze, până la 30 iunie 2021, modul în care ar trebui modificată legislația Uniunii care pune în aplicare acest obiectiv pentru a se ajunge la o reducere a emisiilor cu 50-55 % în comparație cu 1990.

(17) În comunicarea sa intitulată „Pactul verde european”, Comisia a anunțat că intenționează să evalueze situația și să facă propuneri în vederea asumării de către Uniune a unui obiectiv mai ambițios în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, pentru a asigura coerența acestuia cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050. În comunicarea respectivă, Comisia a subliniat că toate politicile Uniunii ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și că fiecare sector ar trebui să își aducă propria contribuție. Având în vedere obiectivul Uniunii de a atinge neutralitatea climatică cel târziu până în 2050, este esențial ca acțiunile în domeniul climei să fie consolidate în continuare și, în special, ca obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 să crească pentru a ajunge la o reducere de 60 % a emisiilor comparativ cu nivelurile din 1990. Prin urmare, Comisia ar trebui să evalueze, până la 30 iunie 2021, modul în care ar trebui modificate în consecință legislația Uniunii care pune în aplicare acest obiectiv majorat și alte acte legislative relevante ale Uniunii care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și promovează economia circulară.

__________________

 

36 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

 

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>49</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 17 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17a) Pentru a garanta că Uniunea și toate statele membre își urmează planul în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică și pentru a asigura previzibilitate și încredere pentru toți actorii economici, inclusiv pentru întreprinderi, lucrători, sindicate, investitori și consumatori, Comisia ar trebui să analizeze posibilitățile de a stabili un obiectiv climatic al Uniunii pentru 2040 și să prezinte Parlamentului European și Consiliului propuneri legislative atunci când este necesar.

</Amend>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>50</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 17 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17b) Până la 30 iunie 2021, Comisia ar trebui să revizuiască și să propună să se revizuiască, dacă este necesar, toate politicile și instrumentele relevante pentru realizarea obiectivului climatic al Uniunii pentru 2030 și pentru atingerea obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1). În acest sens, obiectivele majorate ale Uniunii impun ca EU ETS să fie adecvat scopului urmărit. Prin urmare, Comisia ar trebui să revizuiască rapid Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a și să consolideze Fondul pentru inovare instituit prin aceasta pentru a crea în continuare stimulente financiare pentru noi tehnologii, încurajând creșterea, competitivitatea, sprijinul pentru tehnologii curate, asigurând totodată faptul că consolidarea Fondului pentru inovare contribuie la procesul unei tranziții juste.

 

_____________________

 

1a Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>51</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 17 c (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17c) Pentru a semnala importanța și ponderea politicii climatice și pentru a furniza actorilor politici informațiile necesare în cadrul procesului legislativ, Comisia ar trebui să evalueze întreaga nouă legislație dintr-o nouă perspectivă, în care să fie incluse aspectele climatice și consecințele asupra climei, și să stabilească ce efect va avea orice legislație propusă asupra climei și a mediului la același nivel la care evaluează temeiul juridic, subsidiaritatea și proporționalitatea.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>52</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 17 d (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17d) De asemenea, Comisia ar trebui să se asigure că industria este pregătită suficient pentru a realiza tranziția semnificativă către neutralitatea climatică și obiectivele extrem de ambițioase pentru 2030 și 2040 printr-un cadru de reglementare amănunțit și prin resurse financiare proporționale cu provocările. Acest cadru de reglementare și financiar ar trebui să fie evaluat periodic și adaptat, dacă este necesar, pentru a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon, închiderile de întreprinderi industriale, disponibilizările și concurența internațională neloială.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>53</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 17 e (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17e) Comisia ar trebui să evalueze nevoile de locuri de muncă, inclusiv cerințele în ceea ce privește educația și formarea profesională, dezvoltarea economiei și instituirea unei tranziții juste și echitabile.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>54</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 17 f (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(17f) Pentru ca Uniunea să atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 și obiectivele climatice intermediare pentru 2030 și 2040, instituțiile Uniunii și toate statele membre ar trebui, cât mai curând posibil și cel târziu până în 2025, să elimine treptat toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili. Eliminarea treptată a acestor subvenții nu ar trebui să aibă un impact asupra eforturilor de combatere a sărăciei energetice.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>55</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 18</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18) Pentru a se asigura că Uniunea și statele membre fac în continuare progrese suficiente pentru a atinge obiectivul neutralității climatice și în materie de adaptare, Comisia ar trebui să evalueze periodic progresele înregistrate. În cazul în care progresele colective realizate de statele membre în vederea realizării obiectivului neutralității climatice sau în materie de adaptare sunt insuficiente sau măsurile Uniunii nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice sau sunt inadecvate pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența sau a reduce vulnerabilitatea, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele. De asemenea, Comisia ar trebui să evalueze periodic măsurile naționale relevante și să emită recomandări atunci când constată că măsurile adoptate de statele membre nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice sau sunt inadecvate pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea la schimbările climatice.

(18) Pentru a se asigura că Uniunea și toate statele membre fac în continuare progrese suficiente pentru a atinge obiectivele climatice ale Uniunii și în materie de adaptare, Comisia ar trebui să evalueze periodic progresele înregistrate. În cazul în care progresul realizat de fiecare stat membru și progresele colective realizate de statele membre în vederea realizării obiectivelor climatice ale Uniunii sau în materie de adaptare sunt insuficiente sau în cazul în care orice măsură a Uniunii nu este în concordanță cu obiectivele climatice ale Uniunii sau este inadecvată pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența sau a reduce vulnerabilitatea, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele. De asemenea, Comisia ar trebui să evalueze periodic măsurile naționale relevante și să emită recomandări atunci când constată că măsurile adoptate de statele membre nu sunt în concordanță cu obiectivele climatice ale Uniunii sau sunt inadecvate pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea la schimbările climatice. Comisia ar trebui să facă publice această evaluare și rezultatele ei în momentul adoptării sale.

</Amend>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>56</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 18 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(18a) Realizarea neutralității climatice este posibilă doar dacă toate statele membre își împart sarcina și se angajează pe deplin să facă tranziția către neutralitatea climatică. Fiecare stat membru are obligația de a atinge obiectivele intermediare și finale, iar în cazul în care Comisia consideră că nu au fost îndeplinite aceste obligații, ea ar trebui să fie capacitată să ia măsuri împotriva statelor membre. Măsurile ar trebui să fie proporționale, adecvate și în conformitate cu tratatele.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>57</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 18 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(18b) Este absolut necesar ca acțiunile Uniunii în domeniul climei și eforturile ei de a atinge neutralitatea climatică cel târziu până în 2050 să se bazeze pe cunoștințe științifice și pe cele mai bune dovezi disponibile și actualizate, precum și pe informații atât factuale, cât și transparente, privind schimbările climatice. Organismele naționale consultative independente din domeniul climei joacă un rol important în informarea publicului și în contribuția la dezbaterile politice pe tema schimbărilor climatice în statele membre în care există. Prin urmare, statele membre care nu au făcut deja acest lucru sunt încurajate să creeze un organism consultativ național în domeniul climei, alcătuit din oameni de știință selectați pe baza competențelor acestora în domeniul schimbărilor climatice și în alte discipline relevante pentru realizarea obiectivelor prezentului regulament. În cooperare cu aceste organisme naționale consultative în domeniul climei, Comisia ar trebui să înființeze un grup științific consultativ independent privind schimbările climatice, Consiliul european pentru schimbările climatice (ECCC), care ar trebui să completeze activitatea Agenției Europene de Mediu (AEM) și a instituțiilor și agențiilor de cercetare existente ale Uniunii. Misiunile sale ar trebui să evite orice suprapunere cu misiunea IPCC la nivel internațional. ECCC ar trebui să fie compus dintr-un comitet științific format din experți de rang înalt selectați și sprijiniți de un consiliu de administrație care s-ar întruni de două ori pe an. Scopul ECCC este de a prezenta în fiecare an instituțiilor Uniunii evaluări privind coerența dintre măsurile Uniunii destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, pe de o parte, și obiectivele climatice ale Uniunii și angajamentele sale internaționale în materie de climă, pe de altă parte. ECCC ar trebui, de asemenea, să evalueze acțiunile și modalitățile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să identifice posibilitățile de sechestrare a carbonului.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>58</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 19</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19) Comisia ar trebui să asigure o evaluare solidă și obiectivă, bazată pe cele mai recente descoperiri științifice, tehnice și socioeconomice, susținute de o masă reprezentativă de experți independenți, și să își bazeze evaluarea pe informații relevante, inclusiv pe informațiile transmise și raportate de statele membre, pe rapoartele Agenției Europene de Mediu, pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, inclusiv pe rapoartele IPCC. Dat fiind faptul că s-a angajat să analizeze modul în care sectorul public poate utiliza taxonomia UE în contextul Pactului verde european, Comisia ar trebui să includă informații cu privire la investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, atât cele ale Uniunii, cât și cele ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/… (Regulamentul privind taxonomia), atunci când astfel de informații sunt disponibile. Comisia ar trebui să utilizeze statisticile și datele europene, atunci când acestea sunt disponibile, și să solicite o analiză de specialitate. Agenția Europeană de Mediu ar trebui să ofere asistență Comisiei, după caz, în conformitate cu programul său anual de lucru.

(19) Comisia ar trebui să asigure o evaluare solidă și obiectivă, bazată pe cele mai recente descoperiri științifice, tehnice și socioeconomice, susținute de o masă reprezentativă de experți independenți, și să își bazeze evaluarea pe informații relevante, inclusiv pe informațiile transmise și raportate de statele membre, pe rapoartele Agenției Europene de Mediu, pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, inclusiv pe rapoartele IPCC, UNEP, IPBES, ECCC și, atunci când este posibil, ale organismelor consultative naționale independente ale statelor membre din domeniul climei. Dat fiind faptul că s-a angajat să analizeze modul în care sectorul public poate utiliza taxonomia UE în contextul Pactului verde european, Comisia ar trebui să includă informații cu privire la investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, atât cele ale Uniunii, cât și cele ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/… (Regulamentul privind taxonomia), atunci când astfel de informații sunt disponibile. Comisia ar trebui să utilizeze statisticile și datele europene, atunci când acestea sunt disponibile, și să solicite o analiză de specialitate. Agenția Europeană de Mediu ar trebui să ofere asistență Comisiei, după caz, în conformitate cu programul său anual de lucru.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>59</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 20</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(20) Având în vedere faptul că cetățenii și comunitățile au un rol important în impulsionarea transformării în direcția neutralității climatice, ar trebui să se faciliteze o mobilizare publică și socială puternică în materie de combatere a schimbărilor climatice. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă o atitudine de deschidere față de toate componentele societății pentru a le oferi posibilitatea și mijloacele să contribuie activ la construirea unei societăți neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice, inclusiv prin lansarea unui pact climatic european.

(20) Având în vedere faptul că cetățenii, comunitățile și regiunile au un rol important în impulsionarea transformării în direcția neutralității climatice, ar trebui atât să se încurajeze, cât și să se faciliteze o mobilizare publică și socială puternică în materie de combatere a schimbărilor climatice la nivel local, regional și național. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să aibă o atitudine de deschidere și de transparență totală față de toate componentele societății pentru a le oferi posibilitatea și mijloacele să contribuie activ la construirea unei societăți juste din punct de vedere social, echilibrate din punctul de vedere al genului, neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice, inclusiv prin lansarea unui pact climatic european.

</Amend>

 

<Amend>Amendamentul  <NumAm>60</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 21</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(21) Pentru a oferi previzibilitate și încredere tuturor actorilor economici, inclusiv întreprinderilor, lucrătorilor, investitorilor și consumatorilor, pentru a se asigura că tranziția către neutralitatea climatică este ireversibilă, pentru a asigura reducerea treptată în timp și pentru a contribui la evaluarea coerenței măsurilor și a progreselor înregistrate cu obiectivul neutralității climatice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a stabili o traiectorie care să permită atingerea, până în 2050, în Uniune, a unui nivel al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare37. Mai exact, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(21) Pentru a oferi previzibilitate și încredere tuturor actorilor economici, inclusiv întreprinderilor, IMM-urilor, lucrătorilor, sindicatelor, investitorilor și consumatorilor, pentru a se asigura că tranziția către neutralitatea climatică este ireversibilă, pentru a asigura reducerea treptată în timp și pentru a contribui la evaluarea coerenței măsurilor și a progreselor înregistrate în raportul cu obiectivul neutralității climatice, Comisia ar trebui să evalueze opțiunile pentru stabilirea unei traiectorii care să permită atingerea, până în 2050, în Uniune, a unui nivel al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero și, în acest sens, ar trebui să prezinte, dacă va fi cazul, propuneri legislative Parlamentului European și Consiliului.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>61</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 22</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(22) În conformitate cu angajamentul Comisiei față de principiile referitoare la o mai bună legiferare, ar trebui urmărită coerența instrumentelor Uniunii în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Sistemul de măsurare a progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivului neutralității climatice, precum și coerența măsurilor luate cu acest obiectiv ar trebui să se bazeze pe cadrul de guvernanță prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1999 și să fie coerent cu acesta. În special, sistemul de raportare periodică și stabilirea etapelor de evaluare și de acțiune a Comisiei pe baza raportării ar trebui să fie aliniate la cerințele în materie de transmitere de informații și de prezentare de rapoarte impuse statelor membre, prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/1999 ar trebui modificat pentru a include obiectivul neutralității climatice în dispozițiile relevante.

(22) În conformitate cu angajamentul Comisiei față de principiile referitoare la o mai bună legiferare, ar trebui urmărită coerența instrumentelor Uniunii în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Sistemul de măsurare a progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor climatice ale Uniunii, precum și coerența măsurilor luate cu acest obiectiv ar trebui să se bazeze pe cadrul de guvernanță prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1999 și să fie coerent cu acesta. În special, sistemul de raportare periodică și stabilirea etapelor de evaluare și de acțiune a Comisiei pe baza raportării ar trebui să fie aliniate la cerințele în materie de transmitere de informații și de prezentare de rapoarte impuse statelor membre, prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/1999 ar trebui modificat pentru a include obiectivul neutralității climatice în dispozițiile relevante.

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>62</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23) Schimbările climatice sunt prin definiție o provocare transfrontalieră; așadar, este necesară o acțiune coordonată la nivelul Uniunii, care să completeze și să consolideze în mod eficient politicile naționale. Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

(23) Schimbările climatice sunt prin definiție o provocare transfrontalieră; așadar, este necesară o acțiune coordonată la nivelul Uniunii, care să completeze și să consolideze în mod eficient politicile naționale. Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume realizarea neutralității climatice în Uniune și în toate statele membre până cel târziu în 2050, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

</Amend><AmendB>Amendamentul  <NumAmB>63</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23a) În prezent, Uniunea este responsabilă de 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial. Obiectivul neutralității climatice se limitează la emisiile generate de sectorul de producție din Uniune. O politică coerentă în domeniul climei implică, de asemenea, controlul emisiilor generate de consum și de importurile de energie și de resurse.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>64</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23b) Amprenta climatică a consumului din Uniune este un instrument esențial care trebuie dezvoltat pentru a îmbunătăți coerența globală a obiectivelor climatice ale Uniunii.

</AmendB>

<AmendB>Amendamentul  <NumAmB>65</NumAmB>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 c (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23c) O politică climatică a Uniunii pe deplin eficientă ar trebui să abordeze și chestiunea relocării emisiilor de carbon și să dezvolte instrumente adecvate, cum ar fi un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, pentru a face față acestei probleme și pentru a proteja standardele Uniunii și industriile europene precursoare în acest domeniu.

</AmendB>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>66</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 d (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23d) Importurile de produse agricole și alimentare din țări terțe au crescut continuu în ultimii ani. Având în vedere această tendință, ar trebui să se evalueze ce produse importate din țări terțe trebuie să facă obiectul unor cerințe comparabile cu cele aplicabile fermierilor din Uniune, atunci când aceste cerințe își au originea în obiectivele politicilor Uniunii de reducere a impactului schimbărilor climatice. Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport și o comunicare pe această temă, până la 30 iunie 2021.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>67</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 e (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23e) În comunicarea sa intitulată „Pactul ecologic european”, Comisia a subliniat necesitatea accelerării tranziției către o mobilitate sustenabilă și inteligentă, ca politică prioritară în scopul realizării neutralității climatice. Pentru a asigura tranziția către o mobilitate sustenabilă și inteligentă, Comisia a indicat că în 2020 va adopta o strategie cuprinzătoare pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, cu măsuri ambițioase menite să reducă semnificativ emisiile de CO2 și emisiile poluante din toate modurile de transport, inclusiv prin promovarea adoptării de vehicule nepoluante și de combustibili alternativi pentru transportul rutier, maritim și aerian, prin creșterea ponderii modurilor de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar și transportul pe căile navigabile interioare, și prin îmbunătățirea eficienței în întregul sistem de transport, prin stimularea alegerilor mai sustenabile ale consumatorilor și a practicilor cu emisii scăzute, precum și prin efectuarea de investiții în soluții cu emisii scăzute și emisii zero, inclusiv în infrastructură.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>68</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 f (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23f) Infrastructura de transport ar putea juca un rol esențial în accelerarea trecerii la o mobilitate sustenabilă și inteligentă, promovând transferul către moduri de transport mai sustenabile, în special pentru transportul de marfă. Totodată, evenimentele legate de schimbările climatice, cum ar fi creșterea nivelului apelor, condițiile meteorologice extreme, seceta și temperaturile în creștere, pot conduce la deteriorarea infrastructurilor, la întreruperi ale activității, la presiuni asupra capacității și eficienței lanțului de aprovizionare, cu consecințe negative pentru mobilitatea europeană. Prin urmare, finalizarea rețelei centrale a rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) până în 2030 și finalizarea rețelei complementare TEN-T până în 2040 este de maximă importanță, ținând seama, în același timp, de obligațiile prevăzute în legislația Uniunii privind emisiile de gaze cu efect de seră generate de proiecte pe durata întregului lor ciclu de viață. În plus, Comisia ar trebui să aibă în vedere propunerea unui cadru legislativ pentru a crește capacitatea de gestionare a riscurilor, reziliența și capacitatea de adaptare la schimbările climatice a infrastructurii de transport.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>69</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 g (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23g) Conectivitatea rețelei feroviare europene, în special legăturile internaționale, pentru a face transportul feroviar de călători mai atractiv pentru călătoriile pe distanțe medii și lungi, și îmbunătățirea capacității căilor ferate și a căilor navigabile interioare pentru transportul de marfă ar trebui să se afle în centrul acțiunii legislative a Uniunii.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>70</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 h (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23h) Este important să se asigure investiții suficiente pentru dezvoltarea infrastructurii adecvate pentru o mobilitate cu emisii zero, inclusiv platforme intermodale, și pentru consolidarea rolului Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în sprijinirea tranziției către o mobilitate inteligentă, sustenabilă și sigură în Uniune.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>71</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 i (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23i) În paralel cu eforturile Uniunii de a trece de la transportul rutier la cel feroviar, pentru a atribui un rol dominant modului de transport celui mai eficient în materie de emisii de CO2 și având în vedere apropiatul An european al căilor ferate 2021, ar trebui pus un accent legislativ deosebit pe crearea, până în 2024, a unui veritabil spațiu feroviar unic european, prin eliminarea tuturor sarcinilor administrative și a legilor naționale protecționiste.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>72</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 j (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23j) Pentru a atinge obiectivul neutralității climatice până în 2050, Comisia ar trebui, de asemenea, să consolideze legislația specifică asupra standardelor de performanță privind emisiile de CO2 provenind de la autoturisme, autoutilitare și camioane, să prezinte măsuri specifice care să deschidă calea către electrificarea transportului rutier și să adopte inițiative pentru promovarea producției și a introducerii combustibililor alternativi sustenabili.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>73</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 23 k (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23k) În Rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la Conferința ONU din 2019 de la Madrid (Spania) privind schimbările climatice (COP25), Parlamentul European a constatat că obiectivele globale actuale și măsurile prevăzute de Organizația Maritimă Internațională (OMI) și de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), chiar dacă ar fi puse în aplicare integral, nu ar asigura o reducere suficientă a emisiilor, fiind necesare și alte măsuri semnificative, care să fie coerente cu obiectivul stabilit la nivelul întregii economii de a atinge un nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de seră1a.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>74</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 1</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 1

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește un cadru pentru reducerea ireversibilă și progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru sporirea absorbțiilor cu ajutorul absorbanților naturali sau de altă natură în Uniune.

Prezentul regulament stabilește un cadru pentru reducerea ireversibilă, previzibilă și rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru sporirea absorbțiilor cu ajutorul absorbanților naturali sau de altă natură în Uniune, în conformitate cu obiectivele climatice și de mediu ale Uniunii.

Prezentul regulament stabilește un obiectiv obligatoriu de realizare a neutralității climatice în Uniune până în 2050, în vederea atingerii obiectivului pe termen lung privind temperatura prevăzut la articolul 2 din Acordul de la Paris, și oferă un cadru pentru realizarea de progrese în vederea atingerii obiectivului global în materie de adaptare stabilit la articolul 7 din Acordul de la Paris.

Prezentul regulament stabilește un obiectiv obligatoriu de realizare a neutralității climatice în Uniune până în 2050 cel mai târziu, în vederea atingerii obiectivului pe termen lung privind temperatura prevăzut la articolul 2 din Acordul de la Paris, și oferă un cadru pentru realizarea de progrese în vederea atingerii obiectivului global în materie de adaptare stabilit la articolul 7 din Acordul de la Paris.

Prezentul regulament se aplică emisiilor antropice și absorbțiilor de gaze cu efect de seră enumerate în partea 2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999.

Prezentul regulament se aplică emisiilor antropice și absorbțiilor de gaze cu efect de seră enumerate în partea 2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>75</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 2</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 2

Articolul 2

Obiectivul de neutralitate climatică

Obiectivul de neutralitate climatică

1. Cel târziu până în 2050 trebuie să se asigure un echilibru între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată.

1. Cel târziu până în 2050, în întreaga Uniune trebuie să se asigure un echilibru între emisiile antropogene din diverse surse și absorbțiile de gaze cu efect de seră de către absorbanți, care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până la acea dată. Fiecare stat membru trebuie să atingă nivelul zero de emisii nete cel târziu până în 2050.

2. Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre trebuie să adopte măsurile necesare la nivelul Uniunii, respectiv la nivel național, pentru a permite atingerea colectivă a obiectivului neutralității climatice prevăzut la alineatul (1), ținând seama de importanța promovării echității și a solidarității între statele membre.

2. Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre trebuie să adopte măsurile necesare, pe baza celor mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile, și să ofere sprijin la nivelul Uniunii, respectiv la nivel național, regional și local, pentru a permite atingerea obiectivului neutralității climatice în Uniune și în toate statele membre, prevăzut la alineatul (1), ținând seama de importanța promovării echității și a solidarității între statele membre, de importanța coeziunii sociale și economice, a protecției cetățenilor vulnerabili ai Uniunii și de importanța gestionării, refacerii, protejării și consolidării biodiversității marine și terestre, a ecosistemelor și a absorbantelor de carbon.

 

2a. Începând cu 1 ianuarie 2051, în Uniune și în toate statele membre, absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie să depășească emisiile antropogene.

3. Până în septembrie 2020, Comisia trebuie să revizuiască obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030, menționat la articolul 2 alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în lumina obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), și trebuie să analizeze posibilitatea stabilirii unui nou obiectiv pentru 2030, de reducere a emisiilor cu 50-55 % în comparație cu 1990. În cazul în care consideră că este necesar să modifice acest obiectiv, Comisia prezintă propuneri în acest sens Parlamentului European și Consiliului, după caz.

3. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind clima este o reducere a emisiilor de 60 % în comparație cu 1990.

4. Până la 30 iunie 2021, Comisia evaluează în ce mod ar trebui să fie modificată legislația Uniunii care pune în aplicare obiectivul Uniunii pentru 2030 pentru a permite realizarea unor reduceri de emisii de 50-55 % în comparație cu 1990 și pentru a se atinge obiectivul de atingere a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și ia în calcul luarea măsurilor necesare în conformitate cu tratatele, inclusiv adoptarea unor propuneri legislative.

4. Până la 30 iunie 2021, Comisia evaluează în ce mod ar trebui să fie modificată întreaga legislație a Uniunii relevantă pentru îndeplinirea obiectivului climatic al Uniunii pentru 2030 și celelalte acte legislative relevante ale Uniunii care promovează economia circulară și contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a permite realizarea obiectivului privind reducerile de emisii menționat la alineatul (3) de la prezentul articol și pentru a se atinge obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele, inclusiv adoptarea unor propuneri legislative. Comisia evaluează, în special, opțiunile de aliniere a emisiilor generate de toate sectoarele, inclusiv de aviație și transportul maritim, la obiectivul climatic pentru 2030 și la obiectivul pentru 2050 privind neutralitatea climatică, cu scopul de a reduce aceste emisii la zero net până cel târziu în 2050, și prezintă Parlamentului European și Consiliului propunerile legislative pe care le consideră adecvate. Comisia mobilizează resurse adecvate pentru realizarea tuturor investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor menționate la prezentul alineat.

 

4a. Până la 31 mai 2023, în urma unei evaluări detaliate a impactului și ținând seama de bugetul pentru reducerea cantității de gaze cu efect de seră menționat la articolul 3 alineatul (2a), Comisia explorează opțiunile de stabilire a unui obiectiv al Uniunii pentru 2040 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990 și prezintă Parlamentului European și Consiliului propunerile legislative pe care le consideră adecvate.

 

Atunci când analizează opțiunile privind obiectivul climatic pentru 2040, Comisia se consultă cu Consiliul european pentru schimbări climatice (ECCC) și ține seama de criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (3).

 

4b. Cel târziu la 12 luni de la adoptarea obiectivului climatic pentru 2040, Comisia evaluează modul în care ar trebui să fie modificată întreaga legislație a Uniunii relevantă pentru îndeplinirea obiectivului respectiv și are în vedere luarea măsurilor necesare în conformitate cu tratatele, inclusiv adoptarea unor propuneri legislative.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>76</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 2 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 2a

 

Organismele consultative pe probleme climatice din statele membre și Consiliul european pentru schimbări climatice

 

1. Până la 30 iunie 2021, toate statele membre notifică Comisia cu privire la organismul național independent consultativ pe probleme climatice, responsabil, printre altele, de a furniza consultanță științifică de specialitate cu privire la politica națională în domeniul climatic. Dacă un astfel de organism nu există, statele membre sunt încurajate să îl înființeze.

 

Pentru a sprijini independența științifică și autonomia organismului național independent consultativ pe probleme climatice, statele membre sunt încurajate să ia măsurile adecvate pentru a permite organismului să funcționeze în deplină transparență, iar constatările sale să fie făcute publice, precum și să notifice aceste măsuri Comisiei.

 

2. Până la 30 iunie 2022, Comisia, în cooperare cu aceste organisme consultative naționale pe probleme climatice, înființează Comitetul european pentru schimbări climatice (ECCC), în calitate de comitet științific permanent, independent și interdisciplinar cu rol consultativ în materie de schimbări climatice, care se ghidează după cele mai recente descoperiri științifice transmise de IPCC. ECCC completează activitatea Agenției Europene de Mediu (AEM) și a agențiilor și instituțiilor de cercetare existente ale Uniunii. Pentru a evita suprapunerea activităților, AEM asigură secretariatul ECCC, păstrând în același timp independența bugetară și administrativă a ECCC.

 

3. Membrii ECCC sunt numiți pentru un mandat de cinci ani, reînnoibil o singură dată. ECCC este compus dintr-un comitet științific de maximum 15 experți cu experiență, care asigură o gamă completă de competențe necesare pentru activitățile enumerate la alineatul (4). Comitetul științific este responsabil în mod independent de elaborarea avizelor științifice ale ECCC.

 

4. Printre activitățile comitetului științific se numără următoarele:

 

(a) să evalueze coerența traiectoriilor existente și propuse ale Uniunii, a bugetului pentru reducerea gazelor cu efect de seră și a obiectivelor climatice în raport cu angajamentele Uniunii și cele internaționale privind schimbările climatice;

 

(b) să evalueze care este probabilitatea de a realiza neutralitatea climatică prin intermediul măsurilor existente și al celor planificate, fără a se depăși bugetul Uniunii alocat reducerii cantității de gaze cu efect de seră;

 

(c) să evalueze coerența măsurilor Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în raport cu obiectivele stabilite la articolul 2;

 

(d) să identifice acțiunile și oportunitățile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de creștere a potențialului de sechestrare a carbonului; și

 

(e) să identifice consecințele lipsei de acțiune și ale acțiunilor insuficiente.

 

5. În desfășurarea activităților menționate la alineatul (4), ECCC asigură consultarea adecvată cu organismele naționale independente consultative pe probleme climatice.

 

6. Activitatea comitetului științific este sprijinită de un consiliu de administrație. Consiliul de administrație este format din câte un membru din fiecare organism național independent consultativ pe probleme climatice, notificat Comisiei potrivit alineatului (1), din doi reprezentanți selectați de Comisie, din doi reprezentanți selectați de Parlamentul European și din președintele secretariatului, care este numit de către AEM.

 

Consiliul de administrație se reunește de două ori pe an și este responsabil de trasarea și monitorizarea activităților ECCC. Parlamentul European și Consiliul numesc consiliul de administrație de comun acord, pe baza unei propuneri a Comisiei. Președintele consiliului de administrație este ales dintre membrii săi.

 

Consiliul de administrație are următoarele responsabilități:

 

(a)  să adopte programul anual de lucru, la propunerea comitetului științific, și să se asigure că acesta este concordant cu mandatul ECCC;

 

(b)  să numească membrii comitetului științific, asigurându-se că componența comitetului științific oferă gama de competențe necesare pentru activitățile incluse în programul de lucru;

 

(c)  să aprobe bugetul ECCC; și

 

(d)  să asigure coordonarea cu organismele naționale consultative pe probleme climatice.

 

7. Membrii comitetului științific sunt desemnați în mod personal de către consiliul de administrație. Președintele comitetului științific este ales dintre membrii săi. Comitetul științific își adoptă, cu o majoritate de două treimi, normele de procedură, care îi garantează independența și autonomia științifică depline.

 

Candidații pentru a deveni membri ai comitetului științific sunt aleși printr-un proces deschis de evaluare. Experiența profesională a candidaților pentru comitetul științific care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite în anunț face obiectul unei evaluări comparative, bazate pe următoarele criterii de selecție:

 

(a)   excelență științifică;

 

(b)   experiență în realizarea de evaluări științifice și/sau furnizarea de consultanță științifică în domeniile de expertiză;

 

(c)   expertiză amplă în domeniul climei și al științelor mediului sau în alte domenii științifice relevante pentru realizarea obiectivelor Uniunii în domeniul climei;

 

(d)   experiență în activități științifice inter pares;

 

(e)   experiență profesională într-un mediu interdisciplinar și într-un context internațional.

 

Componența comitetului științific asigură echilibrul de gen, disciplinar și al expertizei sectoriale, precum și al distribuției regionale.

 

8. ECCC comunică anual Comisiei, Parlamentului European și Consiliului constatările sale, în conformitate cu alineatul (4). Atunci când este necesar, ECCC face recomandări Comisiei pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament. ECCC garantează că acționează în deplină transparență și că rapoartele sale sunt făcute publice. Comisia analizează rapoartele și recomandările și transmite ECCC un răspuns oficial, în cel mult trei luni de la primirea acestora. Răspunsul la aceste rapoarte și recomandări se face public.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>77</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 3</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 3

Articolul 3

Traiectoria de urmat în vederea realizării neutralității climatice

Traiectoria de urmat în vederea realizării neutralității climatice

1. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea, la nivelul Uniunii, a unei traiectorii care să permită atingerea până în 2050 a obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1). În cel mult șase luni de la fiecare evaluare la nivel global menționată la articolul 14 din Acordul de la Paris, Comisia revizuiește traiectoria.

1. Până la data de 31 mai 2023, Comisia evaluează opțiunile pentru stabilirea unei traiectorii orientative la nivelul Uniunii pentru a atinge obiectivul stabilit la articolul 2 alineatul (1), pornind de la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030, menționat la articolul 2 alineatul (3), și luând în considerare obiectivul climatic intermediar obligatoriu pentru 2040 menționat la articolul 2 alineatul (4a), și prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă în acest sens.

 

1a. După stabilirea traiectoriei menționate la alineatul (1), Comisia revizuiește această traiectorie în termen de cel mult șase luni de la fiecare evaluare la nivel global menționată la articolul 14 din Acordul de la Paris, începând cu evaluarea globală din 2028. Comisia prezintă o propunere legislativă de ajustare a traiectoriei, în cazul în care, în urma revizuirii, consideră că o astfel de ajustare este adecvată.

2. Traiectoria începe cu obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030 menționat la articolul 2 alineatul (3).

2. Atunci când prezintă propuneri legislative pentru stabilirea unei traiectorii în conformitate cu alineatul (1), Comisia ia în calcul bugetul Uniunii destinat reducerii gazelor cu efect de seră, stabilind cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră ca echivalent CO2 care ar mai putea fi emisă până în 2050 cel mai târziu, fără a pune în pericol angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris.

 

2a.  Comisia stabilește, printr-un raport, bugetul Uniunii destinat reducerii gazelor cu efect de seră și transmite acest raport Parlamentului și Consiliului până la 31 decembrie 2021. Comisia face publice raportul respectiv și metodologia care stă la baza sa.

3. Atunci când stabilește o traiectorie în conformitate cu alineatul (1), Comisia ia în considerare următoarele aspecte:

3. Atunci când prezintă propuneri legislative de stabilire sau ajustare a traiectoriei în conformitate cu alineatele (1) și respectiv (1a), Comisia ține seama de următoarele criterii:

 

(-a) cele mai bune și cele mai recente dovezi științifice disponibile, inclusiv cele mai recente rapoarte ale IPCC, IPBES, ECCC, dacă este posibil, ale organismelor independente ale statelor membre consultative pe probleme climatice;

 

(-aa) costurile de ordin social, economic și de mediu ale lipsei de acțiune sau ale acțiunii insuficiente;

 

(-ab) necesitatea de a asigura o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social pentru toți;

(a) rentabilitatea și eficiența economică;

 

(b) competitivitatea economiei Uniunii;

(b) competitivitatea economiei Uniunii, în special a IMM-urilor și a sectoarelor care sunt cele mai expuse la relocarea emisiilor de carbon;

 

(ba) amprenta de carbon a produselor finite și a consumului din Uniune;

(c) cele mai bune tehnologii disponibile

(c) cele mai bune tehnologii disponibile, eficiente din punctul de vedere al costurilor, sigure și scalabile, respectând conceptul de neutralitate tehnologică și evitând posibilul efect de blocare;

(d) eficiența energetică, accesibilitatea energiei din punctul de vedere al prețului și securitatea aprovizionării;

(d) eficiența energetică și principiul „eficiența energetică pe primul loc”, accesibilitatea energiei, reducerea sărăciei energetice și securitatea aprovizionării;

 

(da) necesitatea de a elimina treptat combustibilii fosili și de a asigura înlocuirea acestora prin energie, materiale și produse fabricate sustenabil din surse regenerabile;

(e) echitatea și solidaritatea între statele membre și în interiorul acestora;

(e) echitatea și solidaritatea între statele membre și în interiorul acestora;

(f) necesitatea de a asigura eficacitatea de mediu și o evoluție graduală în timp;

(f) necesitatea de a asigura eficacitatea de mediu și o evoluție graduală în timp;

 

(fa) necesitatea de a asigura sustenabilitatea mediului, inclusiv necesitatea de a aborda criza biodiversității, restabilind în același timp ecosistemele degradate, și de a preveni deteriorarea ireversibilă a ecosistemelor, pentru a atinge obiectivele Uniunii în materie de biodiversitate;

 

(fb) asigurarea unor absorbanți naturali stabili, de lungă durată și eficienți din punct de vedere climatic în timp;

(g) necesitățile și oportunitățile în materie de investiții;

(g) necesitățile și oportunitățile în materie de investiții pentru inovare care sunt în concordanță cu Regulamentul (UE) 2020/... [Regulamentul privind taxonomia], ținând seama, în același timp, de riscul de depreciere a activelor.

(h) necesitatea de a asigura o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social;

 

(i) evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris și a obiectivului final al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice;

 

(j) cele mai bune și cele mai recente dovezi științifice disponibile, inclusiv cele mai recente rapoarte ale IPCC.

 

Literele (h) și (j) din textul Comisiei au devenit literele (-ab), respectiv (-a) din amendamentul Parlamentului. Literele (-ab) și (-a) se modifică și ele.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>78</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 4

Articolul 4

Adaptarea la schimbările climatice

Adaptarea la schimbările climatice

 

-1a. Până la 31 ianuarie 2021 și ulterior o dată la cinci ani, Comisia adoptă o strategie actualizată a UE privind adaptarea la schimbările climatice. Strategia actualizată a UE urmărește să garanteze că politicile de adaptare sunt considerate prioritare, integrate și puse în aplicare în mod coerent în cadrul politicilor Uniunii, al angajamentelor internaționale, al acordurilor comerciale și al parteneriatelor internaționale.

1. Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre trebuie să asigure progrese continue în ceea ce privește sporirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris.

1. Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre depun eforturi pentru a îndeplini obiectivele naționale și ale Uniunii privind adaptarea la schimbările climatice, astfel cum sunt prevăzute în Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, și asigură progrese continue în ceea ce privește sporirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, inclusiv pentru ecosistemele marine și terestre, în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris, și integrează adaptarea în politicile și acțiunile socioeconomice și de mediu relevante. Acestea se concentrează, în special, asupra populațiilor și sectoarelor celor mai vulnerabile și mai afectate, identifică deficiențele în acest sens, în consultare cu societatea civilă, și pun în aplicare măsurile corective.

2. Statele membre trebuie să elaboreze și să pună în aplicare strategii și planuri de adaptare care să includă cadre cuprinzătoare de gestionare a riscurilor, pe baza unor scenarii de referință solide privind clima și vulnerabilitatea și a unor evaluări ale progreselor înregistrate.

2. Până la 31 decembrie 2021 și ulterior o dată la cinci ani, statele membre adoptă și pun în aplicare strategii și planuri de adaptare la nivel național și regional care să includă cadre locale cuprinzătoare de gestionare a riscurilor, ținând seama de necesitățile și caracteristicile locale, pe baza unor scenarii de referință și a unor indicatori solizi privind clima și vulnerabilitatea și a unor evaluări ale progreselor înregistrate, ghidându-se după cele mai bune dovezi științifice actualizate disponibile. Aceste strategii și planuri includ măsuri aliniate la obiectivele naționale și ale Uniunii în materie de adaptare la schimbările climatice. Aceste strategii iau în considerare în special grupurile, comunitățile și ecosistemele vulnerabile și afectate și includ măsuri de gestionare, refacere și protecție a ecosistemelor marine și terestre pentru sporirea rezilienței acestora. În strategiile lor, statele membre țin seama de vulnerabilitatea deosebită a agriculturii și a sistemelor alimentare, de securitatea alimentară și promovează soluțiile bazate pe natură și adaptarea bazată pe ecosisteme.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>79</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 4a

 

Coerența fluxurilor financiare cu parcursul către o societate rezilientă și neutră din punct de vedere climatic

 

1. Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre asigură realizarea de progrese continue în ceea ce privește asigurarea coerenței fluxurilor de finanțare publice și private cu parcursul către o societate rezilientă și neutră din punct de vedere climatic, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris, ținând cont de obiectivele climatice ale Uniunii menționate la articolul 2 din prezentul regulament.

 

2. Până la 1 iunie 2021 și ulterior la intervale regulate, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, ca parte a evaluărilor menționate la articolul 5, un raport de evaluare a modului în care ar trebui modificată întreaga legislație relevantă a Uniunii, inclusiv cadrele financiare multianuale ale Uniunii și toate reglementările specifice referitoare la fonduri și instrumente din cadrul bugetului Uniunii, pentru a include dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu care să asigure coerența fluxurilor de finanțare publică și privată cu obiectivele Uniunii privind clima, prevăzute la articolul 2 din prezentul regulament. Evaluarea este însoțită de propuneri legislative, dacă este cazul.

 

3. Comisia publică anual ce parte a cheltuielilor Uniunii se încadrează în categoriile taxonomice prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/…  [Regulamentul privind taxonomia].

 

4. Pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2, instituțiile Uniunii și toate statele membre elimină treptat toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili până la 31 decembrie 2025 cel mai târziu și mobilizează investiții sustenabile în consecință. Eliminarea treptată a acestor subvenții nu au impact asupra eforturilor de combatere a sărăciei energetice.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>80</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 5</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 5

Articolul 5

Evaluarea progreselor și a măsurilor Uniunii

Evaluarea progreselor și a măsurilor Uniunii

1. Pe lângă evaluarea prevăzută la articolul 29 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia evaluează, până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la 5 ani:

1. Pe lângă evaluarea prevăzută la articolul 29 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia evaluează, până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la 2 ani:

(a) progresele colective realizate de toate statele membre în vederea realizării obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), astfel cum este exprimat prin traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1);

(a) progresele realizate de fiecare stat membru și progresele colective realizate de toate statele membre în vederea realizării obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2, astfel cum sunt exprimate prin traiectoria care urmează să fie stabilită astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1); dacă traiectoria nu este disponibilă, evaluarea se efectuează pe baza criteriilor prevăzute la articolul 3 alineatul (3) și a obiectivului climatic pentru 2030;

(b) progresele colective realizate de toate statele membre în ceea ce privește adaptarea, astfel cum se menționează la articolul 4.

(b) progresele realizate de fiecare stat membru și progresele colective realizate de toate statele membre în ceea ce privește adaptarea, astfel cum se menționează la articolul 4.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului concluziile evaluării respective, împreună cu raportul privind starea uniunii energetice întocmit în anul calendaristic respectiv în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului aceste evaluări și concluziile lor, împreună cu raportul privind starea uniunii energetice întocmit în anul calendaristic respectiv în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și le pune la dispoziția publicului.

2. Până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la 5 ani, Comisia revizuiește:

2. Până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la 2 ani, Comisia revizuiește:

(a) coerența măsurilor adoptate de Uniune cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), astfel cum este exprimat prin traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1);

(a) coerența măsurilor și politicilor adoptate de Uniune, inclusiv a legislației sectoriale, a acțiunii externe a Uniunii și a bugetului acesteia, cu obiectivele climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2, astfel cum sunt exprimate prin traiectoria care trebuie stabilită așa cum se menționează la articolul 3 alineatul (1); dacă traiectoria nu este disponibilă, evaluarea se efectuează pe baza criteriilor prevăzute la articolul 3 alineatul (3) și a obiectivului climatic pentru 2030;

(b) caracterul adecvat al măsurilor Uniunii menite să asigure realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4.

(b) caracterul adecvat al măsurilor și politicilor Uniunii, inclusiv al legislației sectoriale, al acțiunii externe a Uniunii și al bugetului Uniunii, menite să asigure realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4.

3.  În cazul în care, pe baza evaluării menționate la alineatele (1) și (2), Comisia constată că măsurile luate de Uniune nu sunt coerente cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) sau sunt inadecvate în a asigura realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sau că progresele înregistrate fie către obiectivul neutralității climatice, fie în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sunt insuficiente, aceasta ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele, revizuind, în același timp, traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1).

3. În cazul în care, pe baza evaluării menționate la alineatele (1) și (2), Comisia constată că măsurile și politicile luate de Uniune nu sunt coerente cu obiectivele climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2 sau sunt inadecvate în a asigura realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sau că progresele înregistrate fie către obiectivele climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2, fie în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sunt insuficiente, aceasta ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele pentru remedierea acestei lipse de coerență, cât mai curând posibil sau cel târziu la revizuirea traiectoriei menționate la articolul 3 alineatul (1a).

4. Comisia evaluează înainte de adoptare orice proiect de măsură și orice propunere legislativă în lumina obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), astfel cum este exprimat de traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1), include această analiză în orice evaluare a impactului care însoțește aceste măsuri sau propuneri și face public rezultatul evaluării respective la momentul adoptării.

4. Comisia evaluează coerența oricărui proiect de măsură, inclusiv, dar nu numai, a oricărei propuneri legislative și bugetare, cu obiectivele climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2 și aliniază proiectul de măsură cu aceste obiective înainte de adoptare. Analiza respectivă este inclusă în orice evaluare a impactului care însoțește aceste măsuri sau propuneri. După stabilirea traiectoriei menționate la articolul 3 alineatul (1) și a bugetului privind gazele cu efect de seră menționat la articolul 3 alineatul (2a), ele stau la baza evaluării. Comisia pune această evaluare și rezultatele sale direct la dispoziția publicului de îndată ce evaluarea este finalizată și, în orice caz, înainte de adoptarea măsurii sau a propunerii asociate.

 

4a. Comisia folosește evaluarea menționată la alineatul (4) pentru a promova schimbul de bune practici și pentru a identifica acțiuni care să contribuie la atingerea obiectivelor prezentului regulament.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>81</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 6</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 6

Articolul 6

Evaluarea măsurilor naționale

Evaluarea măsurilor naționale

1. Până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la 5 ani, Comisia evaluează:

1. Până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la 2 ani, Comisia evaluează:

(a) coerența cu acest obiectiv a măsurilor naționale identificate, pe baza planurilor naționale privind energia și clima sau a rapoartelor intermediare bienale prezentate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999, ca fiind relevante pentru îndeplinirea obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), astfel cum este exprimat de traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1);

(a) coerența măsurilor naționale identificate, pe baza planurilor naționale privind energia și clima, a strategiilor naționale pe termen lung sau a rapoartelor intermediare bienale prezentate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999, ca fiind relevante pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2, cu aceste obiective, astfel cum sunt exprimate de traiectoria care trebuie stabilită astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1); dacă traiectoria nu este disponibilă, evaluarea se efectuează pe baza criteriilor prevăzute la articolul 3 alineatul (3) și a obiectivului climatic pentru 2030;

(b) caracterul adecvat al măsurilor naționale relevante menite să asigure realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4.

(b) caracterul adecvat și eficacitatea măsurilor naționale relevante menite să asigure realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului concluziile evaluării respective, împreună cu raportul privind starea uniunii energetice întocmit în anul calendaristic respectiv în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului aceste evaluări și concluziile lor, împreună cu raportul privind starea uniunii energetice întocmit în anul calendaristic respectiv în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și le pune la dispoziția publicului.

2. În cazul în care Comisia constată, ținând seama în mod corespunzător de progresele colective evaluate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), că măsurile luate de un stat membru nu sunt coerente cu acest obiectiv, astfel cum este exprimat prin traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1), sau sunt inadecvate pentru a asigura realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, aceasta poate adresa recomandări statului membru respectiv. Comisia pune aceste recomandări la dispoziția publicului.

2. În cazul în care Comisia constată, ținând seama în mod corespunzător de progresele realizate de fiecare stat membru și de progresele colective evaluate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), că măsurile luate de un stat membru nu sunt coerente cu obiectivele climatice ale Uniunii, astfel cum sunt exprimate prin traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1), odată ce traiectoria este stabilită, sau sunt inadecvate pentru a asigura realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, aceasta adresează recomandări statului membru respectiv. Comisia pune aceste recomandări la dispoziția publicului.

 

2b. Comisia include în recomandarea menționată la alineatul (2) de la prezentul articol propuneri care să asigure realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4. Aceste propuneri pot include, după caz, un posibil sprijin suplimentar tehnic, în materie de inovare sau de know-how, financiar sau de altă natură.

3. Atunci când se emite o recomandare în conformitate cu alineatul (2), se aplică următoarele principii:

3. Atunci când se emite o recomandare în conformitate cu alineatul (2), se aplică următoarele principii:

(a) statul membru în cauză ține seama de recomandare în mod corespunzător, într-un spirit de solidaritate între statele membre și Uniune și între statele membre;

(a) în termen de șase luni de la primirea recomandării, statul membru în cauză transmite Comisiei măsurile pe care intenționează să le adopte pentru a ține seama de recomandare în mod corespunzător, într-un spirit de solidaritate între statele membre și Uniune și între statele membre și în conformitate cu principiul cooperării sincere;

(b) statul membru în cauză prezintă, în primul său raport intermediar prezentat în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, în anul care urmează după anul în care a fost emisă recomandarea, modul în care a ținut seama în mod corespunzător de recomandare. Dacă statul membru în cauză decide să nu dea curs unei recomandări sau unei părți considerabile dintr-o recomandare, acesta trebuie să prezinte Comisiei o justificare;

(b) statul membru în cauză prezintă, în termen de 18 luni de la primirea recomandării, modul în care a ținut seama în mod corespunzător de recomandare și măsurile adoptate ca răspuns; aceste informații sunt incluse în raportul intermediar prezentat în anul respectiv în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999;

(c) recomandările ar trebui să fie complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări formulate în contextul semestrului european.

(c) recomandările ar trebui să fie complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări formulate în contextul semestrului european.

 

3a. În termen de trei luni de la transmiterea raportului intermediar menționat la alineatul (3) litera (b), Comisia evaluează dacă măsurile adoptate de statul membru în cauză abordează în mod adecvat aspectele evidențiate în recomandare. Evaluarea respectivă și rezultatele acesteia se publică la momentul adoptării sale.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>82</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 7</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 7

Articolul 7

Dispoziții comune privind evaluarea Comisiei

Dispoziții comune privind evaluarea Comisiei

1. În plus față de măsurile naționale menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a), Comisia își bazează evaluarea menționată la articolele 5 și 6 cel puțin pe următoarele elemente:

1. În plus față de măsurile naționale menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a), Comisia își bazează evaluarea menționată la articolele 5 și 6 cel puțin pe următoarele elemente:

(a) informațiile transmise și raportate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999;

(a) informațiile transmise și raportate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999;

(b) rapoartele Agenției Europene de Mediu (AEM);

(b) rapoartele Agenției Europene de Mediu (AEM) și ale Centrului Comun de Cercetare (JRC);

(c) statisticile și datele europene, inclusiv datele privind pagubele cauzate de efectele nefaste ale climei, dacă sunt disponibile; și

(c) statisticile și datele europene și globale, inclusiv datele privind pagubele observate și proiectate cauzate de efectele nefaste ale climei și estimări ale costurilor inacțiunii sau ale măsurilor întârziate, dacă sunt disponibile; și

(d) cele mai bune dovezi științifice disponibile, inclusiv cele mai recente rapoarte ale IPCC; și

(d) cele mai bune și actuale dovezi științifice disponibile, inclusiv cele mai recente rapoarte ale IPCC, UNEP, IPBES, ECCC și, când este posibil, ale organismelor naționale independente de consiliere în domeniul climei ale statelor membre; și

(e) informații suplimentare cu privire la investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, atât cele ale Uniunii, cât și cele ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/… (Regulamentul privind taxonomia).

(e) informații suplimentare cu privire la investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, atât cele ale Uniunii, cât și cele ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/… (Regulamentul privind taxonomia).

2. SEE sprijină Comisia în vederea pregătirii evaluării menționate la articolele 5 și 6, în conformitate cu programul său anual de lucru.

2. SEE sprijină Comisia în vederea pregătirii evaluării menționate la articolele 5 și 6, în conformitate cu programul său anual de lucru.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>83</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 8</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 8

Articolul 8

Participarea publicului

Participarea publicului și transparența

Comisia trebuie să arate deschidere în relația cu toate componentele societății pentru a le oferi posibilitatea și mijloacele să contribuie activ la construirea unei societăți neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice. Comisia trebuie să faciliteze un proces incluziv și accesibil la toate nivelurile, inclusiv la nivel național, regional și local, cu participarea partenerilor sociali, a cetățenilor și a societății civile, pentru schimbul de bune practici și pentru identificarea acțiunilor care contribuie la atingerea obiectivelor prezentului regulament. În plus, Comisia se poate baza, de asemenea, pe dialogurile pe mai multe niveluri pe tema climei și a energiei organizate de statele membre în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

1. Comisia și statele membre trebuie să arate deschidere în relația cu toate componentele societății, inclusiv cu autoritățile locale și regionale, pentru a le oferi posibilitatea și mijloacele să contribuie activ la construirea unei societăți juste din punct de vedere social, neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice, inclusiv prin pactul climatic european prevăzut la alineatul (2). Comisia și statele membre trebuie să faciliteze un proces incluziv, accesibil și transparent la toate nivelurile, inclusiv la nivel național, regional și local, cu participarea partenerilor sociali, a mediului academic, a cetățenilor și a societății civile, pentru schimbul de bune practici și pentru identificarea acțiunilor care contribuie la atingerea obiectivelor prezentului regulament. În plus, Comisia se poate baza, de asemenea, pe dialogurile pe mai multe niveluri pe tema climei și a energiei organizate de statele membre în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

 

2. Comisia elaborează un pact climatic european pentru a implica cetățenii, partenerii sociali și părțile interesate în elaborarea politicilor climatice la nivelul Uniunii și pentru a promova dialogul și difuzarea informațiilor bazate pe știință despre schimbările climatice și despre aspectele sociale și legate de egalitatea de gen în această privință, precum și pentru a face schimb de cele mai bune practici pentru inițiative climatice.

 

3. Atunci când iau măsuri pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1), statele membre se asigură că cetățenii, societatea civilă și partenerii sociali sunt informați și consultați pe parcursul procesului legislativ. În acest sens, statele membre acționează într-o manieră transparentă.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>84</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 9</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 9

eliminat

Exercitarea competenței de a adopta acte delegate

 

1. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (1) se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

 

2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată începând de la ... [OP: intrarea în vigoare a prezentului regulament].

 

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

 

4. Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

 

5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

 

6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la transmiterea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

 

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>85</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 9 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 9a

 

Revizuirea

 

În termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global menționată la articolul 14 din Acordul de la Paris, Comisia efectuează o revizuire a tuturor elementelor prezentului regulament, ținând cont de cele mai bune și cele mai recente dovezi științifice disponibile, inclusiv de cele mai recente constatări și recomandări ale IPCC și ale ECCC, de evoluțiile și eforturile internaționale de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C, și transmite Parlamentului European și Consiliului un raport, însoțit, după caz, de propuneri legislative.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>86</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 1</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Articolul 1 – alineatul 1 – litera a</Article2>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) punerea în aplicare a unor strategii și măsuri concepute pentru a îndeplini obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice, astfel cum este prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei], obiectivele și țintele uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani (2021 - 2030), obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030;

(a) punerea în aplicare a unor strategii și măsuri concepute pentru a îndeplini obiectivele și țintele uniunii energetice și angajamentele pe termen lung asumate de Uniune în legătură cu emisiile de gaze cu efect de seră în conformitate cu Acordul de la Paris, în special obiectivele climatice ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei], și, pentru prima perioadă de zece ani (2021 - 2030), obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>87</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Articolul 2 – punctul 11</Article2>

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(2a) La articolul 2, punctul 11 se înlocuiește cu următorul text:

(11)  „obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030” înseamnă obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii de reducere internă cu cel puțin 40 % față de anul 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, care trebuie îndeplinit până în 2030, obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii privind o pondere de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune în anul 2030, obiectivul principal la nivelul Uniunii de îmbunătățire cu cel puțin 32,5 % a eficienței energetice în 2030 și obiectivul de 15 % privind interconectarea rețelelor electrice pentru 2030 sau orice obiective ulterioare convenite în acest sens de Consiliul European sau de Parlamentul European și de Consiliu pentru anul 2030;

(11) «obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030» înseamnă obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii de reducere internă a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, care trebuie îndeplinit până în 2030 în temeiul articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (UE) .../...[Legea climei], obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii privind ponderea energiei din surse regenerabile consumate în Uniune în anul 2030 în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, obiectivul principal la nivelul Uniunii de îmbunătățire a eficienței energetice în 2030 în temeiul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE și obiectivul de 15 % privind interconectarea rețelelor electrice pentru 2030;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>88</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 2 b (nou)</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Articolul 2 – punctul 62 a (nou)</Article2>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2b) La articolul 2, se adaugă următorul punct:

 

(62a) „public interesat” înseamnă publicul afectat sau care ar putea fi afectat sau care este interesat de procedurile de adoptare a deciziilor în domeniul mediului menționate în capitolele 2 și 3; în sensul prezentei definiții, se consideră că au un interes organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului și care îndeplinesc toate condițiile prevăzute de legislația internă.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>89</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 3</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Articolul 3 – alineatul 2 – litera f</Article2>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f) o evaluare a impactului politicilor și măsurilor planificate pentru atingerea obiectivelor menționate la litera (b) de la prezentul alineat, inclusiv a coerenței lor cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei], cu obiectivele pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris și cu strategiile pe termen lung menționate la articolul 15;

(f) o evaluare a impactului politicilor și măsurilor planificate pentru atingerea obiectivelor menționate la litera (b) de la prezentul alineat, inclusiv a coerenței lor cu obiectivele climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei], cu obiectivele pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris și cu strategiile pe termen lung menționate la articolul 15;

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>90</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Articolul 4 –paragraful 1 – litera a – punctul 1 – partea introductivă</Article2>

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(3a) La articolul 4 alineatul (1), partea introductivă a literei (a) punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

(1) referitor la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră și pentru a contribui la realizarea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii:

(1) referitor la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră și pentru a contribui la realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2 din Regulamentul .../... [Legea climei];

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>91</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 4</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Articolul 8 – alineatul 2 – litera e</Article2>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) modul în care politicile și măsurile existente și politicile și măsurile planificate contribuie la atingerea obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei].;

(e) modul în care politicile și măsurile existente și politicile și măsurile planificate contribuie la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei].;

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>92</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Articolul 11 a (nou)</Article2>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a) Se introduce următorul articol:

 

Articolul 11a

 

Accesul la justiție

 

1. Statele membre se asigură că, în conformitate cu legislația lor națională, membrii publicului interesat care au un interes suficient sau care semnalează încălcarea unui drept, atunci când dispozițiile de procedură administrativă ale unui stat membru impun un astfel de drept ca precondiție, au acces la o cale de atac în fața unei instanțe judecătorești sau a unui alt organism independent și imparțial instituit în conformitate cu legea, prin care să conteste legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, a acțiunilor sau a omisiunilor care intră sub incidența articolului 10 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

 

2.  Statele membre stabilesc stadiul în care pot fi contestate deciziile, acțiunile sau omisiunile.

 

3. Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient și încălcarea unui drept, în conformitate cu obiectivul de a acorda un acces amplu la justiție publicului interesat. În acest scop, se consideră că organizația neguvernamentală vizată de definiția de la articolul 2 punctul 62a are un interes suficient sau are drepturi care pot fi încălcate în sensul alineatului (1) de la prezentul articol.

 

4. Prezentul articol nu exclude posibilitatea unei căi de atac prealabile pe lângă o autoritate administrativă și nu afectează obligația de epuizare a tuturor căilor de atac administrative înainte de a recurge la căile de atac judiciare, atunci când legislația internă prevede o astfel de obligație. Orice astfel de procedură trebuie să fie corectă, echitabilă, rapidă și cu un cost care să nu fie prohibitiv.

 

5. Statele membre se asigură că informațiile practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare sunt puse la dispoziția publicului.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>93</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 5 b (nou)</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Articolul 15 – alineatul 1</Article2>

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(5b) La articolul 15, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

1.  Până la 1 ianuarie 2020 și apoi până la 1 ianuarie 2029 și, ulterior, la fiecare zece ani, fiecare stat membru elaborează și prezintă Comisiei strategia sa pe termen lung, cu o perspectivă de cel puțin 30 de ani. Dacă este necesar, statele membre trebuie să-și actualizeze strategiile respective o dată la cinci ani.

1.  Până la 1 ianuarie 2020 și apoi până la 1 ianuarie 2029 și, ulterior, o dată la zece ani, fiecare stat membru elaborează și prezintă Comisiei strategia sa pe termen lung, cu o perspectivă pentru 2050 și pe 30 de ani. Dacă este necesar, statele membre trebuie să-și actualizeze strategiile respective o dată la cinci ani.”;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>94</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 6</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Articolul 15 – alineatul 3 – litera c</Article2>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a sporirii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei];

(c) realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele economiei și a sporirii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în contextul necesității, potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), de a reduce în mod eficient din punctul de vedere al costurilor emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii și de a spori absorbțiile de către absorbanți în vederea atingerii obiectivelor referitoare la temperatură stabilite în Acordul de la Paris, pentru a realiza în cadrul Uniunii cât mai curând posibil un echilibru între emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră cel târziu până în 2050 și pentru a înregistra emisii negative imediat după aceasta, astfel cum este prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei];

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>95</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Anexa I – Partea I – secțiunea A – punctul 3.1.1. – litera i</Article2>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(i) Politicile și măsurile pentru atingerea obiectivului stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, menționat la punctul 2.1.1, și politicile și măsurile pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/841, care vizează toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele care fac obiectul sporirii absorbțiilor, în vederea atingerii obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei];

(i) Politicile și măsurile pentru atingerea obiectivului stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, menționat la punctul 2.1.1, și politicile și măsurile pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/841, care vizează toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele care fac obiectul sporirii absorbțiilor, în vederea atingerii obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei];

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>96</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Anexa I – Partea I – secțiunea B – punctul 5.5.</Article2>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.5. Contribuția politicilor și a măsurilor planificate la atingerea obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei].

5.5. Contribuția politicilor și a măsurilor planificate la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei].

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>97</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 7 a (nou)</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Anexa IV – punctul 2.1.1.</Article2>

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(7a) În anexa IV, punctul 2.1.1. se înlocuiește cu următorul text:

2.1.1. Reducerile preconizate ale emisiilor și sporirea absorbțiilor până în 2050

2.1.1. Emisiile cumulate preconizate pentru perioada 2021-2050, în vederea contribuirii la realizarea bugetului de emisii de gaze cu efect de seră al Uniunii prevăzut la articolul 3 alineatul (2a) din Regulamentul …/... [Legea climei]”;

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>98</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 8</Article>

<DocAmend2>Regulamentul (UE) 2018/1999</DocAmend2>

<Article2>Anexa VI – litera c – punctul viii</Article2>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(viii) o evaluare a contribuției politicii sau a măsurii la atingerea obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei] și la realizarea strategiei pe termen lung menționată la articolul 15;.

(viii) o evaluare a contribuției politicii sau a măsurii la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei] și la realizarea strategiei pe termen lung menționată la articolul 15;.

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>99</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 10 a (nou)</Article>

 

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 10a

 

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2018/842

 

În Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului1a, se introduc următoarele alineate la articolul 5:

 

„5a.  În cadrul oricăror tranzacții efectuate în temeiul dispoziției de la articolul 5 alineatul (5), prețul minim al nivelului anual de emisii alocate este stabilit la 100 EUR pentru fiecare tonă de echivalent de CO2.

 

5b.  Statele membre informează Comisia cu privire la orice măsură luată în temeiul prezentului alineat și își comunică, până la 31 martie 2025, intenția de a folosi dispozițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5).

 

5c.  Cel târziu până la 30 iunie 2025, Comisia evaluează, pentru toate statele membre, intenția de a folosi dispozițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) și pune la dispoziția publicului informații privind impactul bugetar al utilizării acestor dispoziții.”.

 

____________________

 

1a Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 56, 19.6.2018, p. 26).

<TitreJust>Justificare</TitreJust>

Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor naționale de către statele membre și transparența deplină a mijloacelor și a flexibilității aplicate în acest sens, se introduce un preț fix de 100 EUR pentru transferul de certificate între statele membre. Comisia analizează și face publice tranzacțiile respective, precum și impactul potențial al acestora – atât pozitiv, cât și negativ – asupra bugetului statelor membre și, pe baza acestora, ia decizii privind semestrul european.

</Amend>

</RepeatBlock-Amend>

 


 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

 

Introducere

În ultimele decenii, Uniunea Europeană a reușit să decupleze emisiile de gaze cu efect de seră de creșterea economică și urmează să reducă emisiile cu aproximativ 45 % până în 2030 față de nivelurile din 1990. Acest lucru constituie un punct de plecare promițător pentru eforturile Uniunii pe termen lung de îndeplinire a obiectivului neutralității climatice.

Pactul verde european urmărește să facă din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, îmbunătățind în același timp calitatea vieții cetățenilor europeni și creând o economie modernă, eficientă din perspectiva utilizării resurselor și competitivă, iar Legea europeană a climei reprezintă piatra de temelie a Pactului verde european, consacrând în legislație obiectivul Uniunii de a ajunge la emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero până cel târziu în 2050. Obiectivul neutralității climatice implică o tranziție de proporții istorice prin care Europa va trece în următoarele decenii. Această tranziție aduce schimbări pentru întreaga noastră societate. Sunt necesare transformări în toate statele membre și în toate sectoarele economiei, care vor schimba comportamentele și stilul de viață al cetățenilor, pentru a elimina treptat economia bazată pe combustibili fosili și a atinge obiectivul neutralității climatice.

Pentru ca tranziția să aibă succes, aceasta trebuie să se desfășoare într-un mod sustenabil din punct de vedere social, ecologic și economic și trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă. Tranziția Europei către neutralitatea climatică este inseparabilă de eforturile noastre de a realiza o societate egalitară și echitabilă pentru toți cetățenii. Participarea cetățenilor și partenerilor noștri sociali și sprijinul lor reprezintă o condiție prealabilă absolută pentru succesul eforturilor Uniunii de combatere a schimbărilor climatice.

Poate că anul 2050 pare departe în viitor. Totuși, pentru a se asigura că Uniunea atinge acest obiectiv într-un mod previzibil și stabil, evitând în același timp costurile sociale, economice și de mediu copleșitoare ale lipsei de acțiune și ale măsurilor insuficiente, Europa trebuie să ia măsuri rapide și ferme pentru a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră în întreaga economie, luând totodată măsuri de adaptare continue și mai ambițioase.

Ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat în lume, iar 2019 a fost anul cel mai cald din Europa[3]. Până în prezent, răspunsul global la schimbările climatice nu a fost în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Lumea se apropie catastrofal de punctul când va depăși permanent limita climatică de 1,5°C, ceea ce ar aduce daune ireparabile planetei noastre.

În condițiile creșterii temperaturilor și a emisiilor de gaze cu efect de seră, Uniunea nu are timp de pierdut. Cu cât așteptăm mai mult să transformăm societatea noastră, cu atât mai mari sunt costurile și provocările pentru a asigura o transformare responsabilă și treptată a economiei. Europa are atât responsabilitatea, cât și resursele necesare pentru a continua să dea un exemplu în privința eforturilor comune de limitare a schimbărilor climatice. Angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris și al obiectivelor de dezvoltare durabilă trebuie să ghideze eforturile Uniunii și să susțină caracterul ambițios al Legii europene a climei.

 

Obiective obligatorii la nivel național

Pentru a se asigura că statele membre își respectă angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris, raportoarea propune ca toate statele membre să se asigure că ajung la emisii nete egale cu zero pe teritoriul lor cel târziu până în 2050. Aceasta este atât un lucru just, cât și o modalitate prin care toate statele membre să aibă de câștigat de pe urma tranziției către neutralitatea climatică. Amânarea acestei tranziții ar crește riscul unor consecințe sociale și economice, în timp ce o acțiune rapidă și măsuri naționale obligatorii de reducere a emisiilor în conformitate cu obiectivul neutralității climatice vor asigura o mai bună previzibilitate și vor deschide calea pentru noi locuri de muncă și o creștere economică mai puternică. Din motive de solidaritate, Uniunea ar trebui să țină seama de faptul că, la aplicarea mecanismelor de sprijin și de finanțare, cum ar fi Fondul pentru o tranziție justă, statele membre au puncte de plecare diferite pentru atingerea neutralității climatice.

 

Emisii negative după 2050

Pentru a asigura continuitatea și predictibilitatea eforturilor Uniunii de reducere a emisiilor, raportoarea propune ca obiectivul neutralității climatice să fie completat de un obiectiv pentru perioada de după 2050, astfel încât, până în 2051, absorbțiile de gaze cu efect de seră să depășească emisiile din Uniune și din toate statele membre.

 

Obiective intermediare și previzibilitatea reducerilor de emisii

Pentru a se asigura că Uniunea ajunge la neutralitatea climatică cel târziu până în 2050 și că Europa își onorează angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris, Uniunea are nevoie de obiective clare și adecvate de reducere a schimbărilor climatice pentru anii 2030 și 2040.

Aceste obiective vor servi atât ca etape, cât și ca repere pentru evaluarea măsurilor Uniunii și a progreselor realizate în vederea atingerii obiectivului de neutralitate a climei. Obiectivele trebuie să reflecte cele mai bune și cele mai recente dovezi științifice disponibile și să fie pe deplin aliniate la reducerile de emisii necesare pentru a se asigura că Europa respectă Acordul de la Paris și obiectivele de temperatură menționate în cuprinsul acestuia, în special obiectivul de a limita creșterea temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale.[4]

Prin urmare, raportoarea propune un obiectiv climatic al Uniunii mai strict pentru 2030, cu o reducere a emisiilor de 65 % față de nivelurile din 1990. Așa cum precizează Raportul UNEP pe 2019 despre decalajele în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, emisiile globale trebuie reduse cu 7,6 % pe an, începând de acum, pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C. Pentru UE – chiar și fără a lua în considerare aspectele legate de echitate, cum ar fi emisiile pe cap de locuitor sau responsabilitatea pentru emisiile istorice – aceasta ar însemna o reducere de 68 % până în 2030 față de nivelurile din 1990. Comisia ar trebui, de asemenea, să examineze posibilitatea de a propune un obiectiv climatic intermediar pentru 2040 de reducere a emisiilor cu un procent cuprins între 80 % și 85 % și să prezinte o propunere legislativă în acest sens Parlamentului European și Consiliului. Aceste obiective sunt, totodată, necesare pentru a garanta cel mai înalt grad de previzibilitate și de transparență pentru societate și pentru toate sectoarele economice.

În mod similar, raportoarea nu consideră că propunerea Comisiei de a stabili, prin acte delegate, traiectoria pentru reducerea emisiilor este adecvată sau în conformitate cu tratatele. Prin urmare, pentru a asigura transparența deplină și participarea democratică a publicului la acest proces, raportoarea este de părere că modalitatea optimă de stabilire a traiectoriei o reprezintă procedura de codecizie, implicând Parlamentul European și Consiliul.

 

Asigurarea controlului și deciziilor bazate pe știință

Descoperirile științifice și cercetarea de ultimă oră au o importanță fundamentală pentru luarea deciziilor cu privire la modul în care Uniunea trebuie să asigure neutralitatea climatică. Rapoartele Grupului interguvernamental privind schimbările climatice au constituit un semnal de alarmă necesar pentru factorii de decizie și au ajutat întreaga societate să înțeleagă în ce fel emisiile de gaze cu efect de seră afectează planeta noastră. Raportoarea consideră că ar trebui instituit la nivel european un grup independent privind schimbările climatice, pentru a se asigura că expertiza științifică și cele mai bune dovezi și informații actualizate disponibile sunt luate în considerare pe deplin în momentul stabilirii măsurilor Uniunii de realizare a neutralității climatice, precum și la evaluarea acestor măsuri.

 

Stabilirea unui buget al Uniunii de emisii de dioxid de carbon

Pentru a lua măsuri responsabile de combatere a schimbărilor climatice, trebuie să știm exact cât poate emite Europa fără a submina angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris. Prin urmare, raportoarea solicită Comisiei să instituie un buget al Uniunii de emisii de dioxid de carbon, care definește cantitatea rămasă de emisii de gaze cu efect de seră în ansamblul economiei Uniunii și defalcată pe fiecare sector economic ce ar putea fi emisă fără a periclita angajamentele Uniunii în temeiul Acordului de la Paris. Bugetul Uniunii de emisii de dioxid de carbon constituie o parte fundamentală a eforturilor Uniunii de a asigura neutralitatea climatică și a evaluărilor măsurilor de politică adoptate în acest sens.

 

Contribuțiile sectoriale

Toate sectoarele economiei vor trebui să contribuie la tranziția către neutralitatea climatică. Pentru a facilita progresele și deciziile în acest sens, fiecare sector poate stabili o foaie de parcurs care să descrie modalitatea și termenul pentru reducerea emisiilor la un nivel apropiat de zero, 2050 fiind data-limită, și care să identifice, de asemenea, obstacolele și oportunitățile, precum și soluțiile tehnologice care ar trebui dezvoltate și ce investiții ar trebui realizate în sector.

Transporturile maritime și aeriene emit cantități importante de gaze cu efect de seră și au o responsabilitate deosebită de a-și reduce emisiile. În prezent, sectorul transportului maritim este singurul sector care nu este vizat explicit de obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor. În același timp, se preconizează că emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul transportului maritim vor crește semnificativ până în 2050, putând fi atunci cu 86 % peste nivelurile din 1990. Prin urmare, raportoarea consideră că Comisia ar trebui să evalueze opțiunile de aliniere a emisiilor generate de transportul aerian și maritim la obiectivul pentru 2030 și la obiectivul neutralității climatice pentru 2050, pentru a se ajunge la emisii nete egale cu zero până în 2050 cel târziu, și, de asemenea, ar trebui să prezinte propuneri legislative în acest sens.


 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE (8.9.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară</CommissionInt>


<Titre>referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)</Titre>

<DocRef>(COM(2020)0080 – C9-0077/2020 – 2020/0036(COD))</DocRef>

Raportor pentru aviz (*): <Depute>Zdzisław Krasnodębski</Depute>

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

 

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Pentru majoritatea oamenilor de știință din domeniul climei, este o certitudine că schimbările observate la nivel global și regional în ultimii 50 de ani sunt cauzate aproape în totalitate de influența umană asupra sistemului climatic și că sunt necesare acțiuni urgente. În ultimii ani mișcările sociale care cer măsuri de combatere a schimbărilor climatice pe scară largă s-au multiplicat și au devenit influente în dezbaterea modului în care trebuie concepute politicile climatice, în special în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Un raport recent al Comisiei mondiale pentru adaptare subliniază faptul că investițiile în măsuri de adaptare, care să reducă la minimum impactul riscurilor meteorologice, și crearea unor mecanisme de redresare rapidă în urma impactului își găsesc total justificarea din perspectivă economică, socială, dar și etică.

 

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală; de aceea, și reacția trebuie să aibă loc la nivel mondial și să implice toate țările. Uniunea face tot posibilul să fie în avangarda politicilor climatice și a soluțiilor pentru neutralitatea climatică; cu toate acestea, ar trebui să facă mai mult pentru a susține și mobiliza acțiuni mai puternice în țările partenere, inclusiv prin intermediul relațiilor comerciale. În 2017, emisiile de gaze cu efect de seră în UE-28 au scăzut cu 22 % față de nivelurile din 1990, ceea ce înseamnă că Uniunea este pe drumul cel bun pentru a-și depăși obiectivul pentru 2020, de reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. Emisiile de GES ale UE reprezintă 9,3 % din emisiile globale, cu o tendință descrescătoare în ultimele decenii, în timp ce unele țări cu cele mai mari emisii de GES continuă tendința de creștere.

 

Politicile climatice ar trebui să ia în considerare o serie de factori importanți, printre care competitivitatea economiilor, binele cetățenilor și necesitățile fundamentale. Forma și ritmul tranziției ar trebui să țină seama de circumstanțe naționale precum configurația energetică, securitatea aprovizionării cu energie, structura ocupării forței de muncă și capacitățile economice. După cum s-a subliniat în raportul IRENA intitulat „Measuring the Socio-economics of Transition: Focus on Jobs” (Măsurarea aspectelor socioeconomice ale tranziției: locurile de muncă), creșterea oportunităților de angajare preconizată în previziunile de tranziție este inegal distribuită între țări și regiuni, iar crearea de locuri de muncă în sectoarele noi, cum ar fi sursele regenerabile de energie, nu este neapărat aliniată, temporal și geografic, cu pierderea locurilor de muncă. Prin urmare, tranziția ar trebui gândită atent, pornind de la ideea unor schimbări treptate în zonele poluante și având grijă ca regiunile industriale să-și mențină capacitatea de angajare. Eforturile ar trebui să se concentreze asupra revitalizării economice a regiunilor care poartă povara politicilor climatice, și nu să conteze pe mobilitatea lucrătorilor și să riște depopularea.

 

În elaborarea politicii sale climatice pe termen lung, deciziile strategice ale UE privind obiectivele în materie de energie și climă se bazează pe consensul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului European. Acest lucru este esențial pentru respectarea tratatelor și, de asemenea, pentru implicarea tuturor statelor membre în stabilirea priorităților și a obiectivelor. Consiliul European din 12 decembrie 2019 a aprobat obiectivul colectiv de a realiza neutralitatea climatică în UE până în 2050 și a recunoscut că această tranziție impune eforturi substanțiale de investiții.

 

Multe sectoare economice esențiale sunt afectate de schimbările pe termen lung ale temperaturii și precipitațiilor, precum și de creșterea nivelului mării și de evenimentele extreme, care sunt atribuite schimbărilor climatice. Diferitele sectoare economice ar trebui să fie obligate să contribuie corespunzător la obiectivul neutralității climatice, în funcție de dimensiunea lor relativă, de potențialul de reducere și eliminare, precum și de eforturile de investiții.  Emisiile carburanților, inclusiv combustia (fără transport), reprezentau 54 % din emisiile de GES din UE-28 în 2017, arderea combustibililor pentru transport (inclusiv aviația internațională) 25 %, agricultura 10 %, procesele industriale și utilizarea produselor 8 % și gestionarea deșeurilor 3 %. Decarbonizarea sectorului energetic este una dintre provocările importante pentru UE. Cu toate acestea, fără contribuția tuturor sectoarelor esențiale ale economiei, tranziția va fi insuficientă și injustă. Toate sectoarele ETS și non-ETS ar trebui să depună eforturi comparabile pentru a atinge obiectivul neutralității climatice a Uniunii.

Comisia ar trebui să stabilească orientări pentru sectoarele esențiale privind posibilele traiectorii de reducere a emisiilor de GES la nivelul Uniunii. Aceasta le-ar oferi certitudinea de care au nevoie pentru a lua măsurile adecvate și a planifica investițiile necesare și, în plus, ar încuraja implicarea sectoarelor în găsirea unor soluții de neutralitate climatică. 

Orientările ar trebui concepute pe baza unui dialog instituționalizat și a schimbului de informații între Comisie și principalii actori, cum ar fi reprezentanții întreprinderilor, sindicatele sau societatea civilă, în strânsă cooperare cu statele membre. La elaborarea orientărilor ar trebui să se țină seama de diverse criterii, cum ar fi tehnologiile optime și cele mai rentabile, amprenta socioeconomică, competitivitatea sectorului, eforturile de investiții realizate, precum și amprenta de mediu a tehnologiilor de decarbonizare utilizate (de exemplu, tehnologiile existente pentru dezafectare și reciclare, impactul procesului de extracție a materiilor prime). 

Traiectoriile pot fi revizuite în circumstanțe excepționale, cum ar fi situațiile de criză, sau în cazul unei schimbări semnificative a unuia dintre factorii pe care se bazează aceste traiectorii, ținând seama de faptul că întreprinderile au nevoie de certitudine și de previzibilitate pentru a realiza investiții și a lua decizii de ecologizare.

AMENDAMENTE

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

<RepeatBlock-Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>1</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 1</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) În comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”19, Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție trebuie să fie justă și incluzivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

(1) În comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”19, Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere sustenabilă care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, sustenabilă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, rezilientă și competitivă la nivel internațional, și cu locuri de muncă de înaltă calitate, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție trebuie să fie justă și incluzivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă, și trebuie să se bazeze pe un efort de solidaritate și colaborare la nivelul Uniunii.

__________________

__________________

19 Comunicarea Comisiei „Pactul verde european”, COM(2019) 640 final din 11 decembrie 2019.

19 Comunicarea Comisiei „Pactul verde european”, COM(2019) 640 final din 11 decembrie 2019.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>2</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 1 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a) Ca urmare a cadrului de reglementare instituit de Uniune și a eforturilor depuse de industriile europene, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune au fost reduse cu 23 % în perioada 1990-2018, în timp ce economia a crescut cu 61 % în aceeași perioadă, ceea ce demonstrează că creșterea economică poate să fie decuplată de emisiile de gaze cu efect de seră.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>3</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 2</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial20 oferă o bază științifică solidă pentru combaterea schimbărilor climatice și ilustrează necesitatea intensificării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Raportul confirmă faptul că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse de urgență și că schimbările climatice trebuie să fie limitate la 1,5 °C, în special pentru a reduce probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme. Raportul de evaluare globală al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) 201921 a demonstrat declinul la nivel mondial al biodiversității, schimbările climatice fiind, ca importanță, al treilea factor răspunzător de declinul biodiversității.22

(2) Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial20 oferă o bază științifică solidă pentru combaterea schimbărilor climatice și ilustrează necesitatea intensificării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Potrivit raportului special al IPCC, se estimează că activitățile umane au cauzat o încălzire globală cu aproximativ 1 °C peste nivelul preindustrial și, la rata actuală, creșterea de 1,5 °C va fi atinsă între 2030 și 2052. Raportul confirmă faptul că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse de urgență și că schimbările climatice trebuie să fie limitate la 1,5 °C, în special pentru a reduce probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme și probabilitatea de a atinge puncte de basculare. Raportul de evaluare globală al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) 201921 a demonstrat declinul la nivel mondial al biodiversității, schimbările climatice fiind, ca importanță, al treilea factor răspunzător de declinul biodiversității.22

__________________

__________________

20 IPCC, 2018:  Încălzirea globală cu 1,5 °C – un raport special al IPCC privind impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în contextul consolidării răspunsului mondial la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, al dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei [Masson-Delmotte, V., P. Zhai, H.-O. Pörtner, D. Roberts, J. Skea, P.R. Shukla, A. Pirani, W. Moufouma-Okia, C. Péan, R. Pidcock, S. Connors, J.B.R. Matthews, Y. Chen, X. Zhou, M.I. Gomis, E. Lonnoy, T. Maycock, M. Tignor și T. Waterfield (eds.)].

20 IPCC, 2018: Încălzirea globală cu 1,5 °C – un raport special al IPCC privind impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în contextul consolidării răspunsului mondial la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, al dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei [Masson-Delmotte, V., P. Zhai, H.-O. Pörtner, D. Roberts, J. Skea, P.R. Shukla, A. Pirani, W. Moufouma-Okia, C. Péan, R. Pidcock, S. Connors, J.B.R. Matthews, Y. Chen, X. Zhou, M.I. Gomis, E. Lonnoy, T. Maycock, M. Tignor și T. Waterfield (editori)].

21 IPBES 2019: Evaluare globală a biodiversității și a serviciilor ecosistemice.

21 IPBES 2019: Evaluare globală a biodiversității și a serviciilor ecosistemice.

22 Raportul Agenției Europene de Mediu intitulat „Mediul european – starea și perspectiva 2020” (Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al UE, 2019).

22 Raportul Agenției Europene de Mediu intitulat „Mediul european – starea și perspectiva 2020” (Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al UE, 2019).

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>4</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 2 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a) Ecosistemele, cetățenii și economiile din Uniune se vor confrunta cu efecte majore ale schimbărilor climatice dacă nu diminuăm urgent emisiile de gaze cu efect de seră sau nu ne adaptăm la schimbările climatice. Adaptarea la schimbările climatice ar reduce în continuare la minimum efectele inevitabile, într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor, cu beneficii conexe considerabile ca urmare a soluțiilor bazate pe natură.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>5</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 3</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Stabilirea unui obiectiv pe termen lung este esențială pentru transformarea economică și societală, pentru crearea de locuri de muncă, pentru creșterea economică și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și pentru luarea unor măsuri echitabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor în direcția atingerii obiectivului de temperatură prevăzut în Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, aprobat în cadrul celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”).

(3) Stabilirea unui obiectiv pe termen lung este esențială pentru transformarea economică și societală, pentru crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, pentru creșterea economică sustenabilă și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și pentru luarea unor măsuri echitabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor, precum și responsabile social, în direcția atingerii obiectivului de temperatură prevăzut în Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, aprobat în cadrul celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”).

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>6</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 6</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6) Realizarea neutralității climatice necesită o contribuție din partea tuturor sectoarelor economice. Având în vedere importanța producției și a consumului de energie pentru emisiile de gaze cu efect de seră, este esențială tranziția către un sistem energetic durabil, accesibil din punctul de vedere al prețului și sigur, bazat pe o piață internă a energiei care funcționează bine. Transformarea digitală, inovarea tehnologică, cercetarea și dezvoltarea sunt, de asemenea, factori importanți pentru realizarea obiectivului neutralității climatice.

(6) Realizarea neutralității climatice necesită o transformare a tuturor sectoarelor economice și o contribuție a lor în vederea reducerii emisiilor proprii de gaze cu efect de seră. Având în vedere importanța producției și a consumului de energie pentru emisiile de gaze cu efect de seră, este esențială tranziția către un sistem energetic echitabil, durabil, accesibil din punctul de vedere al prețului, sigur, bazat în mare măsură pe surse regenerabile și pe o piață internă a energiei care funcționează bine. Uniunea va trebui să adopte cadre de reglementare ambițioase și coerente, inclusiv privind factorii esențiali pentru realizarea neutralității climatice, cum ar fi transformarea digitală, inovarea tehnologică, cercetarea și dezvoltarea, și care să permită participarea cetățenilor pentru a asigura contribuția tuturor sectoarelor economiei la obiectivele climatice ale Uniunii.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>7</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 6 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a) Având în vedere importanța creșterii eficienței resurselor pentru emisiile de gaze cu efect de seră, Uniunea ar trebui să își continue eforturile de promovare a economiei circulare, pe baza principiului prevenirii generării de deșeuri, sprijinind mai departe soluțiile regenerabile și reducând amprenta de carbon a produselor. Pentru a reduce la minimum emisiile generate de combustibilii fosili, este important să se înlocuiască treptat materialele care implică emisii ridicate de carbon, dacă există soluții tehnologice pregătite pentru comercializare, și să se promoveze circularitatea în toate sectoarele.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>8</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 8 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8a) Protecția climei oferă economiei Uniunii posibilitatea de a-și intensifica acțiunile și de a beneficia de avantajul primului venit pe piața tehnologiilor curate. Acest lucru ar putea contribui la asigurarea poziției sale de lider industrial în materie de inovare la nivel mondial. Inovațiile în producția sustenabilă pot să promoveze forța industrială a Uniunii în segmente-cheie de piață și, astfel, să protejeze locurile de muncă și să creeze altele noi.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>9</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 8 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8b) Tranziția către o energie curată ar trebui să conducă la un sistem energetic eficient din punctul de vedere al costurilor, neutru din punct de vedere tehnologic și stabil în care aprovizionarea cu energie primară va proveni în mare parte din surse regenerabile de energie, pentru a îmbunătăți semnificativ siguranța aprovizionării, a reduce dependența energetică și a promova locurile de muncă de pe piața internă.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>10</NumAm>

 

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 9</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9) Prin pachetul „Energie curată pentru toți europenii”29, Uniunea urmărește o ambițioasă agendă de decarbonizare, în special prin construirea unei uniuni energetice solide, care include obiectivele pentru 2030 privind eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile prevăzute în Directivele 2012/27/UE30 și (UE) 2018/200131 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și prin consolidarea legislației relevante, inclusiv a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului32.

(9) Prin pachetul „Energie curată pentru toți europenii”29, Uniunea urmărește o traiectorie spre decarbonizarea economiei și neutralitatea climatică, în special prin construirea unei uniuni energetice solide, care include obiectivele pentru 2030 privind eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile prevăzute în Directivele 2012/27/UE30 și (UE) 2018/200131 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și prin consolidarea legislației relevante, inclusiv a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului32.

__________________

__________________

29 COM