Procedură : 2020/2015(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0176/2020

Texte depuse :

A9-0176/2020

Dezbateri :

PV 19/10/2020 - 18
CRE 19/10/2020 - 15
CRE 19/10/2020 - 18

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0277

<Date>{02/10/2020}2.10.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0176/2020</NoDocSe>
PDF 253kWORD 101k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea tehnologiilor din domeniul inteligenței artificiale</Titre>

<DocRef>(2020/2015(INI))</DocRef>


<Commission>{JURI}Comisia pentru afaceri juridice</Commission>

Raportor: <Depute>Stéphane Séjourné</Depute>

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea tehnologiilor din domeniul inteligenței artificiale

(2020/2015(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 4, 16, 26, 114 și 118,

 având în vedere Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice,

 având în vedere Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare[1] și Orientările Comisiei privind o mai bună legiferare (COM(2015)0215),

 având în vedere Tratatul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) privind drepturile de autor, Tratatul OMPI privind interpretările și execuțiile și fonogramele și Documentul de poziție revizuit al OMPI din 29 mai 2020 privind politicile în materie de proprietate intelectuală și inteligență artificială,

 având în vedere Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE[2],

 având în vedere Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date[3],

 având în vedere Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator[4],

 având în vedere Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale[5],

 având în vedere Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public[6],

 având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE[7],

 având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1807 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană[8],

 având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online[9],

 având în vedere Cartea albă a Comisiei Europene din 19 februarie 2020, intitulată „Inteligența artificială - O abordare europeană axată pe excelență și încredere” (COM(2020)0065),

 având în vedere activitatea Grupului de experți la nivel înalt privind inteligența artificială instituit de Comisie,

 având în vedere comunicările Comisiei intitulate „O strategie europeană privind datele” (COM(2020)0066) și „O nouă strategie industrială pentru Europa” (COM(2020)0102),

 având în vedere Orientările privind examinarea efectuată în cadrul Oficiului European de Brevete din noiembrie 2019,

 având în vedere documentul de lucru privind economia digitală 2016/05 al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei și al Institutului său pentru Studii Tehnologice Prospective, intitulat „O perspectivă a politicii economice asupra platformelor online”,

 având în vedere orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană (2019-2024) intitulate „O Uniune mai ambițioasă: agenda mea pentru Europa”,

având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica[10],

 având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, al Comisiei pentru transport și turism și al Comisiei pentru cultură și educație,

 având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0176/2020),

A. întrucât cadrul juridic al Uniunii pentru proprietatea intelectuală urmărește să asigure promovarea inovării și a creativității, precum și accesul la cunoștințe și informații;

B. întrucât articolul 118 din TFUE prevede că legiuitorul Uniunii stabilește măsuri pentru crearea drepturilor europene de proprietate intelectuală (DPI) pentru a asigura protecția uniformă a acestor drepturi în întreaga Uniune; întrucât piața unică promovează condițiile pentru o creștere economică mai puternică pentru a asigura prosperitatea cetățenilor Uniunii;

C. întrucât evoluțiile recente din domeniul inteligenței artificiale (IA) și al tehnologiilor emergente similare reprezintă un progres tehnologic considerabil, care creează oportunități și provocări pentru cetățenii, întreprinderile, administrațiile publice, creatorii și sectorul apărării din Uniune;

D. întrucât tehnologiile IA pot face dificilă trasabilitatea drepturilor de proprietate intelectuală și a aplicării lor la operele generate de IA, împiedicând, astfel, creatorii umani ale căror opere originale sunt utilizate pentru a alimenta aceste tehnologii să fie remunerați în mod echitabil;

E. întrucât scopul de a face ca Uniunea să devină lider mondial în domeniul tehnologiilor IA trebuie să cuprindă eforturi pentru a recâștiga și salvgarda suveranitatea digitală și industrială a Uniunii, pentru a-i asigura competitivitatea și pentru a promova și proteja inovarea și impune o reformă structurală a politicii industriale a Uniunii, astfel încât aceasta să se afle în avangarda tehnologiilor IA, respectând în același timp diversitatea culturală; întrucât poziția de lider mondial a Uniunii în domeniul IA necesită un sistem de proprietate intelectuală eficace care să fie adecvat pentru era digitală, permițând inovatorilor să introducă noi produse pe piață; întrucât, pentru protejarea sistemului Uniunii de brevetare împotriva abuzului, care este în detrimentul dezvoltatorilor inovatori din domeniul IA, sunt esențiale garanții solide; întrucât este necesară o abordare centrată pe om a IA, care să fie în conformitate cu principiile etice și cu drepturile omului, pentru ca tehnologia să rămână un instrument în serviciul cetățenilor și al binelui comun;

F. întrucât Uniunea reprezintă nivelul adecvat de reglementare în domeniul tehnologiilor IA pentru a evita fragmentarea pieței unice și dispoziții și orientări naționale diferite; întrucât un cadru de reglementare pe deplin armonizat al Uniunii în domeniul IA va avea potențialul de a deveni un criteriu de referință normativ la nivel internațional; întrucât noile norme comune pentru sistemele de IA ar trebui să ia forma unui regulament pentru a stabili standarde egale în întreaga Uniune și întrucât legislația trebuie să fie pregătită pentru viitor pentru a se asigura că poate ține pasul cu dezvoltarea rapidă a acestei tehnologii și trebuie să fie urmată de evaluări detaliate ale impactului; întrucât securitatea juridică contribuie la dezvoltarea tehnologică, iar încrederea cetățenilor în noile tehnologii este esențială pentru dezvoltarea acestui sector, deoarece consolidează avantajele competitive ale Uniunii; întrucât cadrul de reglementare care reglementează IA ar trebui, prin urmare, să inspire încredere în siguranța și fiabilitatea IA și să asigure un echilibru între protecția publică și stimulentele pentru afaceri pentru investițiile în inovare;

G. întrucât IA și tehnologiile conexe se bazează pe modele computaționale și algoritmi, care sunt considerate metode matematice în sensul Convenției Brevetului European (CBE) și, prin urmare, nu sunt brevetabile ca atare; întrucât metodele matematice și programele de calculator pot fi protejate prin brevete în temeiul articolului 52 alineatul (3) din CBE atunci când sunt utilizate ca parte a unui sistem IA care contribuie la producerea unui efect tehnic suplimentar; întrucât impactul unei astfel de protecții potențiale prin brevete ar trebui evaluat în detaliu;

H. întrucât IA și tehnologiile aferente se bazează pe crearea și executarea unor programe informatice care, ca atare, fac obiectul unui regim specific de protecție a drepturilor de autor, prin care numai expresia unui program pentru calculator poate fi protejată, și nu ideile, metodele și principiile care stau la baza oricărui element al acestuia;

I. întrucât se acordă un număr din ce în ce mai mare de brevete în domeniul IA;

J. întrucât progresele înregistrate de IA și de tehnologiile conexe ridică semne de întrebare cu privire la protecția inovării în sine și la aplicarea DPI la materialele, conținutul sau datele generate de tehnologiile IA și de tehnologiile conexe, care pot fi de natură industrială sau artistică și care creează diferite oportunități comerciale; întrucât este important în acest sens să se facă distincția între creațiile umane asistate de IA și creațiile generate în mod autonom de IA;

J. întrucât tehnologiile IA și cele aferente depind foarte mult de conținutul preexistent și de volumele mari de date; întrucât accesul tot mai transparent și deschis la anumite date și baze de date fără caracter personal din Uniune, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, precum și interoperabilitatea datelor, care limitează efectele de blocare, vor juca un rol crucial în dezvoltarea IA europene și în sprijinirea competitivității întreprinderilor europene la nivel mondial; întrucât colectarea datelor cu caracter personal trebuie să respecte drepturile fundamentale și normele de protecție a datelor și necesită o guvernanță adaptată, și anume în ceea ce privește gestionarea datelor și transparența datelor utilizate în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor IA, iar acest lucru pe parcursul întregului ciclu de viață al unui sistem bazat pe IA,

1. ia act de Cartea albă a Comisiei Europene intitulată „Inteligența artificială - O abordare europeană axată pe excelență și încredere”, precum și „strategia europeană privind datele”; subliniază că abordările prezentate în aceasta sunt de natură să contribuie la deblocarea potențialului unei IA centrate pe om în UE; constată, cu toate acestea, că aspectul referitor la protecția drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) în contextul dezvoltării tehnologiilor IA și a celor aferente nu a fost abordat de către Comisie, în ciuda importanței majore a acestor drepturi; subliniază necesitatea creării unui spațiu european unic de date și consideră că utilizarea sa va juca un rol important în inovare și creativitate în economia Uniunii, care ar trebui stimulate; subliniază că Uniunea ar trebui să joace un rol esențial în stabilirea principiilor de bază privind dezvoltarea, introducerea și utilizarea IA, fără a-i împiedica progresele sau a aduce atingere concurenței;

2. subliniază faptul că dezvoltarea IA și a tehnologiilor conexe în sectoarele transporturilor și turismului va aduce beneficii în materie de inovare, cercetare, mobilizare a investițiilor și beneficii economice, societale, de mediu, publice și de siguranță considerabile, făcând, totodată, aceste sectoare mai atractive pentru noile generații și creând noi oportunități de angajare și modele de afaceri mai sustenabile, dar subliniază că nu ar trebui să dăuneze oamenilor sau societății;

3. subliniază importanța creării unui cadru de reglementare funcțional și pe deplin armonizat în domeniul tehnologiilor IA; sugerează ca un astfel de cadru să ia mai degrabă forma unui regulament decât a unei directive, pentru a evita fragmentarea pieței unice digitale europene și pentru a promova inovarea;

4 invită Comisia să ia în considerare cele șapte cerințe esențiale identificate de orientările grupului de experți la nivel înalt, pe care le-a salutat în comunicarea sa din 8 aprilie 2019[11], și să le pună în aplicare în mod corespunzător în toate actele legislative din domeniul IA;

5. subliniază faptul că dezvoltarea, introducerea și utilizarea tehnologiilor legate de IA, precum și dezvoltarea economiei datelor la nivel mondial necesită abordarea unor aspecte tehnice, sociale, economice, etice și juridice importante în diferite domenii de politică, inclusiv DPI și impactul acestora asupra domeniilor de politică respective; subliniază că, pentru a debloca potențialul tehnologiilor IA, este necesar să se elimine barierele juridice inutile, pentru a nu împiedica dezvoltarea sau inovarea în domeniul economiei datelor în curs de dezvoltare a Uniunii; solicită realizarea unei evaluări a impactului în ceea ce privește protecția drepturilor de proprietate intelectuală în contextul dezvoltării tehnologiilor IA;

6. subliniază importanța-cheie a protecției echilibrate a drepturilor de proprietate intelectuală în ceea ce privește tehnologiile IA, precum și caracterul multidimensional al unei astfel de protecții și, în același timp, subliniază importanța asigurării unui nivel ridicat de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, a creării de securitate juridică și a consolidării încrederii necesare pentru a încuraja investițiile în aceste tehnologii și a asigura viabilitatea pe termen lung a acestora și utilizarea lor de către consumatori; consideră că Uniunea are potențialul de a deveni un lider în crearea de tehnologii bazate pe IA dacă adoptă un cadru de reglementare operațional care este evaluat periodic în lumina evoluțiilor tehnologice și prin implementarea politicilor publice proactive, în special în ceea ce privește programele de formare și sprijinul financiar pentru cercetare și pentru cooperarea dintre sectorul public și cel privat; reiterează necesitatea asigurării unei marje de manevră suficiente pentru a permite dezvoltarea de noi tehnologii, produse sau servicii; subliniază că instituirea unui mediu favorabil creativității și inovării prin încurajarea utilizării tehnologiilor IA de către creatori nu trebuie să se facă în detrimentul intereselor creatorilor umani, și nici în cel al principiilor etice ale Uniunii;

7. consideră, de asemenea, că Uniunea trebuie să abordeze diferitele dimensiuni ale IA prin definiții care să fie neutre din punct de vedere tehnologic și suficient de flexibile, astfel încât să se aplice viitoarelor evoluții tehnologice, precum și utilizărilor ulterioare; consideră că este necesară continuarea reflecției privind interacțiunile dintre IA și drepturile de proprietate intelectuală, atât din perspectiva oficiilor pentru proprietate intelectuală, cât și a utilizatorilor; consideră că provocarea de a evalua aplicațiile IA necesită o serie de cerințe în materie de transparență și dezvoltarea unor noi metode, de exemplu sistemele de învățare adaptivă pot fi recalibrate după fiecare intrare, ceea ce face ca anumite divulgări ex-ante să fie ineficiente;

8. subliniază importanța transparenței și a responsabilizării în utilizarea algoritmilor de către serviciile de streaming, pentru a se putea mai bine garanta accesul la conținuturi culturale și creative sub forme diverse și în mai multe limbi, precum și accesul echitabil la operele europene;

9. consideră că este din ce în ce mai necesar să se dispună de IA și de tehnologiile conexe în tehnologiile de recunoaștere de la distanță sau de recunoaștere biometrică, precum aplicațiile de localizare din sectorul transportului și al turismului, ca o nouă modalitate de a face față COVID-19 și posibilelor crize din domeniul asistenței sanitare și medicale publice din viitor, ținând cont totodată de necesitatea de a proteja drepturile fundamentale, viața privată și datele cu caracter personal;

10. recomandă să se pună accentul pe evaluarea sectorială și pe tipuri a implicațiilor în materie de DPI ale tehnologiilor IA; consideră că o astfel de abordare ar trebui să ia în considerare, de exemplu, nivelul de intervenție umană, autonomia IA și importanța rolului și a sursei datelor și materialului protejat prin drepturi de autor utilizate și posibila implicare a altor factori relevanți; reamintește că orice abordare trebuie să găsească echilibrul potrivit între necesitatea de a proteja atât resursele, cât și eforturile și cea de a stimula creația și schimbul; este de părere că ar trebui realizată o cercetare mai amănunțită a momentului în care se atribuie valoarea originii umane a datelor în cadrul algoritmilor IA; este de părere că tehnologiile disruptive cum este IA le oferă atât întreprinderilor mici, cât și celor de mari dimensiuni oportunitatea de a dezvolta produse lidere de piață; consideră că toate întreprinderile ar trebui să beneficieze de o protecție a DPI la fel de eficientă și de eficace; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să ofere sprijin întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor prin intermediul programului privind piața unică și al centrelor de inovare digitală, pentru a le proteja produsele;

11. propune să se evalueze în special impactul și implicațiile tehnologiei IA și a tehnologiilor conexe în sistemul actual de legislație privind brevetele, protecția mărcilor și a desenelor și a modelelor, dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv aplicabilitatea protecției juridice a bazelor de date și a programelor pentru calculator, precum și protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate („secrete comerciale”) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării lor ilegale; recunoaște potențialul tehnologiilor IA în vederea îmbunătățirii aplicării DPI, în ciuda necesității unei verificări și revizuiri umane, în special atunci când sunt implicate consecințe juridice; afirmă, de asemenea, necesitatea de a evalua dacă este necesar să se actualizeze dreptul contractual pentru a proteja mai bine consumatorii și dacă normele în materie de concurență trebuie să fie adaptate pentru a aborda disfuncționalități de piață sau abuzuri în economia digitală, necesitatea de a crea un cadru juridic mai cuprinzător pentru sectoarele economice implicate în IA, permițând astfel întreprinderilor europene și părților interesate relevante să se dezvolte, precum și necesitatea de a crea securitate juridică; subliniază că protecția proprietății intelectuale trebuie întotdeauna reconciliată cu alte drepturi și libertăți fundamentale;

12. reamintește că metodele matematice ca atare sunt excluse din categoria celor brevetabile, cu excepția cazului în care acestea sunt utilizate într-un scop tehnic în contextul invențiilor tehnice, care sunt brevetabile numai dacă sunt respectate criteriile aplicabile referitoare la invenții; reamintește în plus că, în cazul în care o invenție se referă fie la o metodă care implică utilizarea de mijloace tehnice, fie la un dispozitiv, scopul său, considerat în ansamblu, este, de fapt, de natură tehnică și, prin urmare, nu este exclus de la brevetare; subliniază, în acest sens, rolul cadrului de protecție a brevetelor în ceea ce privește stimularea invențiilor din domeniul IA și promovarea diseminării acestora, precum și necesitatea de a crea oportunități pentru întreprinderile și întreprinderile nou-înființate europene de a promova dezvoltarea și adoptarea IA în Europa; subliniază faptul că brevetele esențiale pentru standarde joacă un rol fundamental în dezvoltarea și difuzarea noii IA și a tehnologiilor conexe și în asigurarea interoperabilității; invită Comisia să sprijine instituirea unor standarde industriale și să încurajeze o standardizare oficială;

13. ia act de faptul că protecția prin brevet poate fi acordată cu condiția ca invenția să fie nouă și să nu fie de la sine înțeleasă și să implice o activitate inventivă; ia act, de asemenea, de faptul că legislația privind brevetele implică o descriere cuprinzătoare a tehnologiei subiacente, care poate reprezenta o provocare pentru anumite tehnologii ale IA, având în vedere complexitatea raționamentului; subliniază, de asemenea, provocările juridice legate de ingineria inversă, care reprezintă o excepție de la protecția prin drepturi de autor a programelor pentru calculator și protecția secretelor comerciale, care, la rândul lor, sunt de o importanță crucială pentru inovare și cercetare și care ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în contextul dezvoltării tehnologiilor IA; invită Comisia să evalueze posibilitățile ca produsele să fie testate în mod corespunzător, de exemplu în mod modular, fără a crea riscuri pentru deținătorii de DPI sau pentru secretele comerciale ca urmare a divulgării masive a unor produse replicate cu ușurință; subliniază că tehnologiile IA trebuie să fie deschis disponibile în scopuri de educație și cercetare, de exemplu pentru metode de învățare mai eficace;

14. ia act de faptul că autonomizarea procesului creativ de generare de conținut de natură artistică poate ridica probleme legate de proprietatea asupra DPI care acoperă un asemenea conținut; consideră, în acest sens, că nu ar fi oportun să se dorească dotarea tehnologiilor IA cu personalitate juridică și subliniază impactul negativ al unei astfel de posibilități asupra stimulentelor pentru creatorii umani;

15. subliniază diferența dintre creațiile umane asistate de IA și creațiile generate de IA, aceasta din urmă creând noi provocări în materie de reglementare în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, cum ar fi aspecte legate de proprietate, calitatea de inventator și remunerarea adecvată, precum și aspecte legate de posibila concentrare a pieței; consideră în plus că DPI pentru dezvoltarea tehnologiilor de IA ar trebui diferențiate de DPI atribuite potențial pentru creații generate de IA; subliniază că, atunci când IA este utilizată doar ca instrument pentru a asista un autor în procesul de creație, cadrul actual al proprietății intelectuale rămâne aplicabil;

16. consideră că creațiile tehnice generate de tehnologia IA trebuie protejate în temeiul cadrului juridic privind DPI pentru a încuraja investițiile în această formă de creație și pentru a îmbunătăți securitatea juridică pentru cetățeni, întreprinderi și, întrucât aceștia se numără printre principalii utilizatori ai tehnologiilor IA pentru moment, inventatori; consideră că operele produse în mod autonom de agenți artificiali și roboți ar putea să nu fie eligibile pentru a beneficia de protecția prin dreptul de autor, pentru a respecta principiul originalității, care este legat de o persoană fizică, și întrucât conceptul de „creație intelectuală” se referă la personalitatea autorului; invită Comisia să sprijine o abordare orizontală, bazată pe dovezi și neutră din punct de vedere tehnologic a dispozițiilor comune și uniforme privind drepturile de autor, aplicabile operelor generate de IA în Uniune, dacă se consideră că aceste opere ar putea fi eligibile pentru a beneficia de protecția prin dreptul de autor; recomandă ca drepturile de proprietate, în cazul în care acestea există, să fie atribuite numai persoanelor fizice sau juridice care au creat munca în mod legal și numai în cazul în care au fost acordate autorizații de către titularul dreptului de autor în cazul utilizării unor materiale protejate prin drepturi de autor, cu excepția cazului în care se aplică excepțiile sau limitările în materie de drepturi de autor; subliniază importanța facilitării accesului la date și schimbul de date, a standardelor deschise și a tehnologiei cu sursă deschisă, încurajând în același timp investițiile și stimulând inovarea;

17. ia act de faptul că IA face posibilă tratarea unui număr mare de date legate de stadiul actual al tehnologiei sau de existența DPI; ia act, în același timp, de faptul că IA sau tehnologiile conexe utilizate pentru procedura de înregistrare la acordarea drepturilor de proprietate intelectuală și pentru stabilirea răspunderii pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală nu pot constitui un substitut pentru controlul uman efectuat de la caz la caz, pentru a asigura calitatea și corectitudinea deciziilor; ia act de faptul că IA capătă în mod progresiv capacitatea de a executa sarcini care sunt, de regulă, îndeplinite de oameni și subliniază, prin urmare, necesitatea de a institui garanții adecvate, inclusiv sisteme de proiectare cu procese de control și revizuire bazate pe principiul „human-in-the-loop” (necesitatea factorului uman), transparență, responsabilitate și verificarea proceselor IA de luare a deciziilor;

18. ia act de faptul că, în ceea ce privește utilizarea datelor fără caracter personal de tehnologiile IA, utilizarea legală a operelor protejate de drepturi de autor și a altor materiale și date conexe, inclusiv a conținutului preexistent, a seturilor de date și a metadatelor de înaltă calitate, trebuie să fie evaluată având în vedere normele existente privind limitările și excepțiile de la protecția drepturilor de autor, cum ar fi excepția privind extragerea textului și a datelor, astfel cum se prevede în Directiva privind drepturile de autor și drepturile conexe în cadrul pieței unice digitale; solicită clarificări suplimentare în ceea ce privește protecția datelor în temeiul legislației privind drepturile de autor și potențiala protecție a mărcilor comerciale și a desenelor și modelelor industriale pentru operele generate în mod autonom prin aplicații ale IA; consideră că schimbul voluntar de date fără caracter personal între întreprinderi și sectoare ar trebui promovat și ar trebui să se bazeze pe acorduri contractuale echitabile, inclusiv acorduri de acordare a licențelor; subliniază mizele pentru DPI ce derivă din crearea de deep fakes (falsuri ultrarealiste) pe baza unor date înșelătoare, manipulate sau pur și simplu de o calitate îndoielnică, indiferent dacă aceste deep fakes conțin date care pot face obiectul drepturilor de autor; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca manipularea în masă a cetățenilor să fie utilizată pentru a destabiliza democrațiile și solicită intensificarea acțiunilor de sensibilizare și de educare în domeniul mass-mediei, precum și punerea la dispoziție a unor tehnologii bazate pe IA de urgență pentru a verifica faptele și informațiile; consideră că o evidență fără caracter personal și auditabilă a datelor utilizate de-a lungul ciclului de viață al tehnologiilor bazate pe IA, în conformitate cu normele de protecție a datelor, ar putea facilita urmărirea utilizării operelor protejate prin drepturi de autor și, prin urmare, o mai bună protecție a titularilor de drepturi și ar putea contribui la protecția vieții private, dacă cerința de a ține o evidență auditabilă ar fi extinsă pentru a include datele care conțin sau care provin din imagini și/sau înregistrări video care conțin date biometrice; subliniază că tehnologiile IA ar putea fi utile în contextul asigurării respectării DPI, dar ar necesita o revizuire umană și o garanție că orice sisteme decizionale bazate pe IA sunt pe deplin transparente; subliniază că orice viitor regim al IA nu poate eluda cerințele posibile pentru tehnologiile cu sursă deschisă în cadrul licitațiilor publice sau nu poate împiedica interconectivitatea serviciilor digitale; ia act de faptul că sistemele de IA se bazează pe software și pe modele statistice, care pot include erori; subliniază că producția de IA nu trebuie să fie discriminatorie și că unul dintre cele mai eficiente moduri de reducere a prejudecăților în sistemele de IA este de a asigura, în măsura în care acest lucru este posibil în conformitate cu dreptul Uniunii, faptul că un volum maxim de date fără caracter personal este disponibil în scopul formării și al învățării automate; invită Comisia să reflecteze asupra utilizării datelor din domeniul public în acest scop;

19. subliniază importanța punerii în aplicare pe deplin a strategiei privind piața unică digitală pentru a îmbunătăți accesibilitatea și interoperabilitatea datelor fără caracter personal în UE; subliniază că strategia europeană privind datele trebuie să asigure un echilibru între promovarea fluxului de date, accesul pe scară largă și utilizarea în comun a datelor, pe de o parte, și protecția DPI și a secretelor comerciale, pe de altă parte, respectând, în același timp, normele privind protecția datelor și confidențialitatea; subliniază necesitatea de a evalua, în acest context, dacă normele Uniunii privind proprietatea intelectuală constituie un instrument adecvat pentru protecția datelor, inclusiv a datelor sectoriale necesare pentru dezvoltarea IA, reamintind că datele structurate, cum ar fi bazele de date, care beneficiază de protecția proprietății intelectuale, nu pot fi considerate, în mod normal, date; consideră că ar trebui furnizate informații cuprinzătoare cu privire la utilizarea datelor protejate de proprietatea intelectuală, în special în contextul relațiilor dintre platforme și întreprinderi; salută intenția Comisiei de a crea un spațiu european unic al datelor;

20. ia act de faptul că Comisia examinează oportunitatea adoptării de măsuri legislative cu privire la chestiuni care au un impact asupra relațiilor dintre operatorii economici al căror scop este acela de a beneficia de date fără caracter personal și salută o posibilă revizuire a Directivei privind bazele de date și o eventuală clarificare a aplicării Directivei privind protecția secretelor comerciale ca un cadru generic; așteaptă cu interes rezultatele consultării publice lansate de Comisie cu privire la strategia europeană privind datele;

21. subliniază că este necesar ca Comisia să urmărească să ofere o protecție a proprietății intelectuale bazată pe echilibru și inovație, în beneficiul dezvoltatorilor europeni de IA, să consolideze competitivitatea internațională a întreprinderilor europene, inclusiv împotriva unor tactici litigioase abuzive și să asigure securitate juridică maximă pentru utilizatori, îndeosebi în cadrul negocierilor internaționale, în special în ceea ce privește discuțiile în curs privind IA și revoluția datelor la nivelul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI); salută transmiterea recentă de către Comisie a opiniilor Uniunii cu ocazia consultării publice a OMPI referitoare la proiectul de document de poziție privind politicile în materie de proprietate intelectuală și inteligență artificială al OMPI; reamintește, în acest sens, datoria etică a Uniunii de a sprijini dezvoltarea în întreaga lume prin facilitarea cooperării transfrontaliere în domeniul IA, inclusiv prin limitări și excepții pentru activitățile de cercetare și de extragere a textului și a datelor la nivel transfrontalier, astfel cum se prevede în Directiva privind drepturile de autor și drepturile conexe în cadrul pieței unice digitale;

22. este pe deplin conștient de faptul că, pentru a se concretiza pe deplin, progresele înregistrate în domeniul IA vor trebui însoțite de investiții publice în infrastructură, formare în domeniul competențelor digitale, precum și îmbunătățiri majore ale conectivității și interoperabilității; subliniază, prin urmare, importanța unor rețele 5G sigure și sustenabile pentru implementarea deplină a tehnologiilor de IA, dar și, mai important, a activităților necesare privind nivelul infrastructurii și securitatea acestora în întreaga Uniune; ia act de activitatea intensă de brevetare în materie de IA care se derulează în prezent în sectorul transporturilor; se declară îngrijorat de faptul că acest lucru poate determina inițierea unui număr foarte mare de acțiuni în justiție, care vor dăuna întregului sector, și pot afecta și siguranța traficului dacă nu se adoptă fără întârziere legislație privind dezvoltarea tehnologiilor conexe ale IA la nivelul Uniunii;

23. aprobă faptul că Comisia dorește să invite actorii principali din sectorul producției - constructorii de mijloace de transport, inovatorii din domeniile IA și al conectivității, prestatori de servicii din sectorul turismului și alți actori din lanțul valoric al sectorului autovehiculelor - să convină asupra condițiilor în care ar fi dispuși să facă schimb de date;

24. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

 


 

EXPUNERE DE MOTIVE

Inteligența artificială (IA) este un domeniu de cercetare științifică, ale cărui origini datează de la mijlocul secolului 20. Obiectivul este ambițios: înțelegerea modului în care funcționează sistemul cognitiv uman pentru a-l reproduce, cu scopul de a crea procese decizionale comparabile. De câțiva ani încoace, IA a intrat într-o nouă eră, datorită convergenței puterii informatice, multiplicării seturilor de date și unor algoritmi eficienți.

 

Această nouă dinamică sprijină dezvoltarea și implementarea IA în multe sectoare. Aceasta permite, de exemplu, automatizarea analizei probelor clinice sau ajustarea semafoarelor în funcție de traficul rutier fără intervenție umană. Potențialul acestei tehnologii, în ceea ce privește inovarea, este, prin urmare, enorm și este de datoria Uniunii Europene să ofere un cadru juridic operațional pentru dezvoltarea unei IA europene, precum și a politicilor publice care să fie pe măsura mizelor, în special în ceea ce privește formarea europenilor și sprijinul financiar pentru cercetarea aplicată și fundamentală. Acest cadru trebuie să includă în mod necesar un proces de reflecție privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI) pentru a încuraja și a proteja inovarea și creativitatea în acest domeniu.

 

Definiția IA constituie încă un subiect de dezbateri, dar securitatea juridică este de natură să stimuleze investițiile necesare în UE în acest domeniu. Ar trebui promovată o formă de flexibilitate legislativă pentru a se ține seama de realitatea multidimensională a IA și pentru a asigura viabilitatea pe termen lung (și a fi în pas cu progresul tehnologic).

 

În amonte, trebuie să se ia în considerare în primul rând evaluarea legislației privind brevetele din perspectiva dezvoltării IA. Brevetul protejează invențiile tehnice, adică produsele care oferă o nouă soluție tehnică la o anumită problemă tehnică. Astfel, în cazul în care algoritmii, metodele matematice și programele informatice nu sunt brevetabile ca atare, acestea pot fi incluse într-o invenție tehnică care poate fi brevetabilă. Este esențial pentru implementarea IA europene ca actorii economici, în special întreprinderile nou-înființate europene, să fie conștiente de această oportunitate.

 

Cererile de brevet înregistrate de Oficiul European de Brevete pentru invenții legate direct de exploatarea IA (tehnologii pentru „IA de bază”) aproape s-au triplat în cursul deceniului, ajungând astfel de la 396 în anul 2010 la 1 264 în anul 2017. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că acestea sunt mai semnificative din punct de vedere numeric în unele țări terțe și că concurența internațională în acest domeniu strategic este importantă.

 

IA este, de asemenea, utilizată de către oficii de brevete pentru a facilita cercetarea privind stadiul actual al tehnologiei. În această privință, este important să se reamintească faptul că tehnologia oferă asistență utilă, dar nu ar trebui să înlocuiască analiza unui examinator uman pentru asigurarea drepturilor. În domeniul brevetelor, trebuie subliniat, de asemenea, că complexitatea raționamentului anumitor tehnologii din domeniul IA poate spori dificultatea de a verifica dacă aceste invenții respectă reglementările existente.

 

În aval, creșterea autonomizării anumitor procese decizionale poate duce la creații tehnice sau artistice. Evaluarea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală în raport cu aceste evoluții trebuie să constituie o prioritate pentru acest domeniu al legislației UE care servește scopului de a promova un mediu favorabil creativității și inovării prin recompensarea creatorilor. Rolul intervenției umane rămâne fundamental pentru programarea dispozitivelor care utilizează IA, pentru selectarea datelor primite și pentru ajustarea rezultatelor obținute. Perspectiva unei IA „puternice”, cu alte cuvinte conștiente de ea însăși, pare să fie în mare măsură prospectivă.

 

În ceea ce privește dreptul de autor, condiția de originalitate, care imprimă operei marca personalității autorului său, ar putea constitui un obstacol în calea protecției creațiilor generate de IA. Totuși, această condiție are tendința de a evolua către o viziune obiectivă care tinde să caracterizeze o relativă noutate care permite să se distingă operele protejate de operele deja create. Obiectivul comun al creării generate de IA și al creării „tradiționale” rămâne creșterea patrimoniului cultural, chiar dacă crearea are loc printr-un alt act. Într-un moment în care creațiile artistice realizate de IA devin tot mai comune (un exemplu ar fi tabloul „The Next Rembrandt”[12], generat de tratamentul digitalizat a 346 de lucrări ale pictorului, astfel încât acestea să poată fi procesate prin IA), se pare că ne îndreptăm spre recunoașterea faptului că o creație generată de IA ar putea constitui o operă de artă dacă ținem cont de rezultatul creativ, mai degrabă decât de procesul de creație. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că lipsa de protecție a creațiilor generate de IA ar putea lăsa interpreții unor astfel de creații fără drepturi, întrucât protecția sistemului drepturilor conexe implică existența unui drept de autor asupra operei interpretate.

 

Prin urmare, se propune să se evalueze oportunitatea acordării drepturilor de autor al unei astfel de „opere de creație” persoanei fizice care o editează și o publică în mod legal, în măsura în care autorul (autorii) tehnologiilor subiacente nu se opun(e) unei astfel de utilizări. Acest raționament ar fi în conformitate cu sistemul european de protecție a „datelor opere”; aceste date pot fi exploatate ca parte a datelor utilizate în formarea tehnologiilor IA care generează creații secundare, inclusiv în scopuri comerciale, cu condiția ca o astfel de utilizare să nu fi fost rezervată în mod expres de titularii lor de drepturi.

 

În cele din urmă, având în vedere rolul esențial al datelor și al selectării acestora în dezvoltarea tehnologiilor IA, apar diverse întrebări referitoare la accesibilitatea acestor date, în special dependența de date, efectele de blocare, poziția dominantă a anumitor întreprinderi și, în general, insuficiența fluxului de date. Prin urmare, va fi important să se încurajeze schimbul de date generate în Uniunea Europeană, pentru a stimula inovațiile în domeniul inteligenței artificiale. Pe termen scurt, acest efort ar putea include transpunerea Directivei privind datele deschise și promovarea utilizării contractelor de licență pentru a încuraja partajarea datelor industriale. Pe termen mediu, viitoarea propunere a Comisiei privind cadrul legislativ generic pentru guvernanța spațiului european comun al datelor va fi esențială, în special pentru accesul la baze de date sensibile, cum ar fi cele din domeniul sănătății.


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR (9.7.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru afaceri juridice</CommissionInt>


<Titre>referitor la drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea tehnologiilor din domeniul inteligenței artificiale</Titre>

<DocRef>(2020/2015(INI))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Adam Bielan</Depute>

 

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește potențialul inteligenței artificiale (IA) de a furniza servicii inovatoare pentru întreprinderi, consumatori și sectorul public; subliniază rolul esențial pe care îl pot juca tehnologiile de IA în digitalizarea economiei în numeroase sectoare, cum ar fi industria, asistența medicală, construcțiile și transporturile, ceea ce ar putea duce la noi modele de afaceri; subliniază că Uniunea trebuie să adopte în mod activ evoluțiile din acest domeniu pentru a promova piața unică digitală; subliniază că dezvoltarea și utilizarea IA pe piața internă va beneficia de existența unui sistem fiabil, echilibrat și eficace de drepturi de proprietate intelectuală (DPI); constată că este important să se diferențieze între aplicațiile sau algoritmii de IA, produsele și tehnologia generată de IA, bazele de date și datele individuale generate de IA, toate acestea necesitând regimuri diferite de drepturi de proprietate intelectuală;

2. este de părere că tehnologiile disruptive cum este IA le oferă atât întreprinderilor mici, cât și celor de mari dimensiuni oportunitatea de a dezvolta produse lidere de piață; consideră că toate întreprinderile sau alți proprietari ai acestor produse ar trebui să beneficieze de o protecție a DPI la fel de eficientă și de eficace; este de părere că acest lucru ar putea să stimuleze crearea de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) europene și să genereze un avantaj competitiv semnificativ pentru Uniune; solicită o analiză a impactului practicilor abuzive ale „intermediarilor de brevete” și al litigiilor privind DPI strategice, care pot acționa ca un obstacol artificial în calea accesului și a protecției operatorilor aflați deja pe piață; subliniază importanța tehnologiilor de IA pentru a permite o gestionare mai transparentă, eficientă și fiabilă a aspectelor legate de DPI ale tranzacțiilor;

3. subliniază importanța măsurilor și a canalelor de informare care ajută IMM-urile și societățile nou-înființate să utilizeze efectiv protejarea DPI în tehnologiile de IA; invită Comisia și statele membre să ofere sprijin întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor prin intermediul programului privind piața unică și al centrelor de inovare digitală, pentru a le dezvolta și proteja produsele și a le permite astfel să își dezvolte potențialul maxim de creștere și crearea de locuri de muncă în Europa; subliniază că este important ca statele membre și Comisia să încerce să se coordoneze cu alți actori mondiali importanți din domeniul DPI pentru dezvoltarea IA, pentru a concepe o abordare compatibilă la nivel mondial care ar fi benefică atât pentru IMM-uri, cât și pentru întreprinderile nou-înființate;

4. subliniază că este important ca DPI, inclusiv secretele comerciale, să fie protejate în orice cadru normativ pentru IA, în special în ceea ce privește cerințele detaliate pentru setul restrâns de aplicații considerate ca prezentând un „risc ridicat”, recunoscând în același timp că este necesar ca ele să fie în concordanță cu aplicarea altor obiective de politici publice, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale și libertăților; este de părere că, pentru a asigura dezvoltarea IA centrate pe om și fiabile, este necesară punerea efectivă în aplicare a legislației privind avertizorii de integritate;

5. subliniază că, pe lângă protejarea DPI, este în interesul consumatorilor să se bucure de certitudine juridică cu privire la utilizarea permisă a operelor protejate, mai ales când este vorba despre algoritmi complicați; invită Comisia să propună măsuri de trasabilitate a datelor, luând în considerare atât legalitatea mijloacelor de colectare a datelor, cât și protecția drepturilor consumatorului și a drepturilor fundamentale;

6. este de părere că provocarea pe care o reprezintă evaluarea aplicațiilor de IA necesită dezvoltarea de noi metode și o capacitate administrativă adecvată a autorităților de supraveghere a pieței; observă că sistemele de învățare adaptivă pot fi recalibrate după fiecare intrare, făcând ca anumite divulgări individuale ex ante să fie ineficace;

7. consideră că, atunci când sunt certificate, aplicațiile de IA ar trebui să demonstreze că sunt transparente, că pot fi explicate și – cât mai mult posibil – că respectă standardele etice; observă că acest obiectiv nu poate fi atins doar prin simpla dezvăluire a algoritmului sau a codului, sau nu poate fi atins deloc; reamintește că și seturile de date sunt importante în acest proces;

8. invită Comisia să examineze modalitățile de evaluare a posibilităților de testare a produselor, de pildă modular sau cu ajutorul unor instrumente de verificare care ar permite testarea adecvată a produselor cu respectarea confidențialității, pentru a proteja secretele comerciale ale titularilor de DPI.

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

7.7.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Alex Agius Saliba, Andrus Ansip, Brando Benifei, Adam Bielan, Hynek Blaško, Biljana Borzan, Vlad-Marius Botoș, Markus Buchheit, Dita Charanzová, Deirdre Clune, David Cormand, Petra De Sutter, Carlo Fidanza, Evelyne Gebhardt, Alexandra Geese, Sandro Gozi, Maria Grapini, Svenja Hahn, Virginie Joron, Eugen Jurzyca, Arba Kokalari, Marcel Kolaja, Kateřina Konečná, Andrey Kovatchev, Jean-Lin Lacapelle, Maria-Manuel Leitão-Marques, Adriana Maldonado López, Antonius Manders, Beata Mazurek, Leszek Miller, Kris Peeters, Anne-Sophie Pelletier, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Tomislav Sokol, Ivan Štefanec, Kim Van Sparrentak, Marion Walsmann, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Pascal Arimont, Marco Campomenosi, Maria da Graça Carvalho, Edina Tóth, Stéphanie Yon-Courtin

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

43

+

ECR

Adam Bielan, Carlo Fidanza, Eugen Jurzyca, Beata Mazurek

PPE

Pascal Arimont, Maria da Graça Carvalho, Deirdre Clune, Arba Kokalari, Andrey Kovatchev, Antonius Manders, Kris Peeters, Andreas Schwab, Tomislav Sokol, Ivan Štefanec, Edina Tóth, Marion Walsmann

EUL/NGL

Kateřina Konečná, Anne-Sophie Pelletier

Verts/ALE

David Cormand, Petra De Sutter, Alexandra Geese, Marcel Kolaja, Kim Van Sparrentak,

ID

Markus Buchheit, Marco Campomenosi, Virginie Joron, Jean-Lin Lacapelle

NI

Marco Zullo

RENEW

Andrus Ansip, Vlad-Marius Botoș, Dita Charanzová, Sandro Gozi, Svenja Hahn, Stéphanie Yon-Courtin

S&D

Alex Agius Saliba, Brando Benifei, Biljana Borzan, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Maria-Manuel Leitão-Marques, Adriana Maldonado López, Leszek Miller, Christel Schaldemose

 

0

-

 

 

 

1

0

ID

Hynek Blaško

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 


 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM (14.7.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru afaceri juridice</CommissionInt>


<Titre>referitor la drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea tehnologiilor din domeniul inteligenței artificiale</Titre>

<DocRef>(2020/2015(INI))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Andor Deli</Depute>

 

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Introducere

1. salută ambițiile pe care Comisia a declarat că le are, în comunicările sale din 19 februarie 2020, precum și în Cartea sa albă intitulată „Inteligența artificială - O abordare europeană axată pe excelență și încredere” și în strategia europeană privind datele, în domeniile inteligenței artificiale (IA) și datelor; observă, cu toate acestea, că aspectul protecției drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) în contextul dezvoltării IA și a tehnologiilor conexe trebuie să fie luat mai în serios;

2. subliniază că dezvoltarea și utilizarea IA și a tehnologiilor conexe fac necesară abordarea unor aspecte tehnice, sociale, economice, etice și juridice și a implicațiilor transsectoriale în diferite domenii de politică, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală, precum și propunerea unor soluții și elaborarea unor politici la nivel european;

3. subliniază faptul că dezvoltarea IA și a tehnologiilor conexe în sectoarele transporturilor și turismului va aduce beneficii în materie de inovare, cercetare, mobilizare a investițiilor și beneficii economice, societale, de mediu, publice și de siguranță considerabile, făcând sectorul, totodată, mai atractiv pentru noile generații și creând noi oportunități de angajare și modele de afaceri mai sustenabile, dar că nu ar trebui să dăuneze oamenilor sau societății;

4. ia act de concurența înregistrată la nivel mondial între întreprinderi și regiuni economice în dezvoltarea unor soluții de IA pentru sectorul transporturilor; subliniază necesitatea de a consolida competitivitatea internațională a întreprinderilor europene care operează în sectorul transporturilor, transformând UE într-un mediu favorabil dezvoltării și aplicării soluțiilor de IA; subliniază, în continuare, că IA trebuie aplicată, de asemenea, tuturor modurilor de transport, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, și că este necesară o abordare, prin urmare, cuprinzătoare, neutră din punct de vedere tehnologic și flexibilă pentru a răspunde în mod adecvat tuturor provocărilor din sectorul transporturilor și al mobilității;

5.  afirmă că, pentru ca IA și tehnologiile conexe în ecosistemele de transporturi și turismul să se dezvolte și să fie difuzate cu ușurință, sigur și pe scară largă, va fi esențial să se definească la nivelul UE cadrul juridic potrivit pentru DPI aferente inovațiilor în materie de IA și conectivitate, precum și pentru accesul la date și securitatea acestora;

6.  consideră că strategiile de protecție a proprietății intelectuale vor evolua constant în timp, odată cu evoluția IA, și că va fi necesar să se țină seama de aspecte cum ar fi adaptarea la acest mediu în schimbare, incluzând drepturile de autor flexibile, protecția brevetelor, a mărcilor comerciale și a desenelor și modelelor industriale sau chiar regulile în materie de secret comercial și să se examineze care strategie le va oferi inovatorilor protecția cea mai extinsă și cea mai solidă a drepturilor de proprietate intelectuală, care combină securitatea juridică și încurajează noi investiții în întreprinderi private, universități, IMM-uri și clustere care recurg la colaborarea dintre sectorul public și cel privat pentru a susține cercetarea și dezvoltarea;

7. invită Comisia să ia în considerare cele șapte cerințe esențiale identificate de orientările grupului de experți la nivel înalt, pe care le-a salutat în comunicarea sa din 8 aprilie 2019[13], și să le pună în aplicare în mod corespunzător în toate actele legislative din domeniul IA;

8. consideră că este din ce în ce mai necesar să se dispună de IA și de tehnologiile conexe în tehnologiile de recunoaștere de la distanță sau de recunoaștere biometrică, precum aplicațiile de localizare din sectorul transportului și al turismului, ca o nouă modalitate de a face față COVID-19 și posibilelor crize din domeniul asistenței sanitare și medicale publice din viitor, ținând cont totodată de necesitatea de a proteja drepturile fundamentale, viața privată și datele cu caracter personal;

Drepturile de proprietate intelectuală și inovațiile din domeniul IA

9. constată că actualul cadru juridic fragmentat al drepturilor de proprietate intelectuală și incertitudinea juridică afectează dezvoltarea IA și a tehnologiilor conexe în domeniul transporturilor; invită, prin urmare, Comisia să evalueze dacă regimul proprietății intelectuale pe care îl deține este adecvat pentru dezvoltarea tehnologiilor de IA și, după o analiză și revizuire detaliată a legislației actuale, să prezinte propunerile legislative pe care le consideră necesare pentru a garanta încrederea, securitatea juridică și transparența și să evite fragmentarea ulterioară, încurajând astfel investițiile în aceste tehnologii;

10. constată că, deși face posibilă procesarea unui volum mare de date legate de drepturile de proprietate intelectuală, IA nu poate fi un substitut pentru verificarea umană în ceea ce privește acordarea acestor drepturi și stabilirea răspunderii pentru încălcările lor;

11. ia act de faptul că, în cadrul utilizării datelor de IA, folosirea datelor protejate prin drepturi de autor trebuie evaluată având în vedere excepțiile de la extragerea textului și a datelor prevăzute în Directiva privind drepturile de autor și drepturile conexe în cadrul pieței unice digitale și având în vedere toate utilizările acoperite de limitările și excepțiile de la protecția drepturilor de proprietate intelectuală;

12. invită Comisia să aprecieze dacă este posibil și relevant ca întreprinderile, inclusiv IMM-urile, să obțină brevete pentru programe informatice sau algoritmi, pentru a asigura atât protecția inovației, cât și transparența necesară pentru o inteligență artificială fiabilă, precum și accesibilitatea algoritmilor utilizați în scopuri publice; subliniază necesitatea de a menține condiții de concurență echitabile între aceste întreprinderi, precum și importanța de a garanta respectarea dreptului concurenței;

13. este pe deplin conștient de faptul că, pentru a se concretiza pe deplin, progresele înregistrate în domeniul IA vor trebui însoțite de investiții publice în infrastructură, formare în domeniul competențelor digitale, precum și îmbunătățiri majore ale conectivității și interoperabilității; subliniază, prin urmare, importanța unor rețele 5G sigure și durabile pentru implementarea deplină a tehnologiilor de IA, dar și, mai important, a activităților necesare privind nivelul infrastructurii și securitatea acestora în întreaga Uniune; ia act de activitatea intensă de brevetare în materie de IA care se derulează în prezent în sectorul transporturilor; se declară îngrijorat de faptul că acest lucru poate determina inițierea unui număr foarte mare de acțiuni în justiție, care vor dăuna întregului sector, și poate afecta și siguranța traficului dacă nu se adoptă fără întârziere legislație privind dezvoltarea tehnologiilor conexe ale IA la nivel european;

14. subliniază faptul că brevetele esențiale pentru standarde (BES) joacă un rol fundamental în dezvoltarea și difuzarea noii IA și a tehnologiilor conexe și în asigurarea interoperabilității; invită Comisia să încurajeze conceperea unor standarde intersectoriale și apariția unei standardizări oficiale; în acest sens, reamintește Comunicarea Comisiei din 29 noiembrie 2017 privind acordarea de licențe pentru BES și principiile esențiale pe care aceasta le-a stabilit pentru transparența BES, și anume acordarea în mod echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu a licențelor (FRAND); atrage în mod deosebit atenția asupra acelor BES care pot îmbunătăți accesibilitatea, siguranța rutieră și securitatea pentru utilizatorii transporturilor;

Drepturile de proprietate intelectuală și datele

15. salută faptul că Comisia dorește să se asigure că datele vor fi colectate și utilizate cu respectarea deplină a Regulamentului general privind protecția datelor și a altor reguli stricte de protecție a datelor ale UE; subliniază necesitatea de a proteja în continuare datele cetățenilor europeni, dar consideră că este necesar un echilibru adecvat între protecția datelor și normele privind proprietatea intelectuală, pentru a acorda flexibilitatea necesară inovatorilor din domeniul IA;

16. salută obiectivul Comisiei de a crea un spațiu european comun al datelor prin investiții în standarde, instrumente și infrastructuri; susține în special crearea unui spațiu european comun al datelor referitoare la mobilitate, care să ia în considerare cadrul legislativ european existent în materie de protecție a datelor;

17. invită Comisia să abordeze în mod adecvat și urgent chestiunea protecției datelor și a proprietății intelectuale și propunerile legislative referitoare la acestea, cu o flexibilitate echitabilă și adecvată și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, inclusiv prin dezvoltarea de inițiative pentru schimbul de cele mai bune practici și prin investiții în cercetare în acest domeniu;

18. salută instituirea, în viitor, a unui cadru legislativ favorabil și flexibil pentru guvernanța spațiilor europene comune ale datelor, precum și faptul că Comisia dorește să încurajeze schimbul de date între întreprinderi și administrații, pe de o parte, și între întreprinderi, pe de altă parte, și să limiteze accesul obligatoriu la date în condiții FRAND la cazurile în care circumstanțe specifice impun acest lucru; subliniază importanța accesului la datele generate de vehicule pentru toate părțile interesate din domeniul mobilității cu scopul de a promova dezvoltarea unor servicii inovatoare bazate pe date;

19. invită Comisia să acorde o atenție deosebită accesului IMM-urilor și clusterelor la date care le-ar putea impulsiona activitatea, precum și la centrele de tehnologii și la universități, cu scopul de a-și promova programele de cercetare;

20. aprobă faptul că Comisia dorește să invite actorii principali din sectorul producției - constructorii de mijloace de transport, inovatorii din domeniile IA și conectivității, prestatori de servicii din sectorul turismului și alți actori din lanțul valoric al sectorului autovehiculelor - să convină asupra condițiilor în care ar fi dispuși să facă schimb de date.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

14.7.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

2

6

Membri titulari prezenți la votul final

Magdalena Adamowicz, Andris Ameriks, José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Marco Campomenosi, Ciarán Cuffe, Jakop G. Dalunde, Johan Danielsson, Andor Deli, Karima Delli, Anna Deparnay-Grunenberg, Ismail Ertug, Gheorghe Falcă, Giuseppe Ferrandino, Mario Furore, Søren Gade, Isabel García Muñoz, Jens Gieseke, Elsi Katainen, Kateřina Konečná, Elena Kountoura, Julie Lechanteux, Bogusław Liberadzki, Benoît Lutgen, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Tilly Metz, Giuseppe Milazzo, Cláudia Monteiro de Aguiar, Caroline Nagtegaal, Jan-Christoph Oetjen, Philippe Olivier, Rovana Plumb, Dominique Riquet, Dorien Rookmaker, Massimiliano Salini, Barbara Thaler, István Ujhelyi, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Lucia Vuolo, Roberts Zīle, Kosma Złotowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Leila Chaibi, Angel Dzhambazki, Markus Ferber, Carlo Fidanza, Maria Grapini, Roman Haider, Alessandra Moretti

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

41

+

ECR

Angel Dzhambazki, Carlo Fidanza, Roberts Zīle, Kosma Złotowski

NI

Mario Furore, Dorien Rookmaker

PPE

Magdalena Adamowicz, Andor Deli, Gheorghe Falcă, Markus Ferber, Jens Gieseke, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Benoît Lutgen, Marian‑Jean Marinescu, Giuseppe Milazzo, Cláudia Monteiro de Aguiar, Massimiliano Salini, Barbara Thaler, Elissavet Vozemberg‑Vrionidi

RENEW

José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Søren Gade, Elsi Katainen, Caroline Nagtegaal, Jan‑Christoph Oetjen, Dominique Riquet

S&D

Andris Ameriks, Johan Danielsson, Ismail Ertug, Giuseppe Ferrandino, Isabel García Muñoz, Maria Grapini, Bogusław Liberadzki, Alessandra Moretti, Rovana Plumb, István Ujhelyi

VERTS/ALE

Ciarán Cuffe, Jakop G. Dalunde, Karima Delli, Anna Deparnay‑Grunenberg, Tilly Metz

 

2

-

GUE/NGL

Leila Chaibi, Kateřina Konečná

 

6

0

GUE/NGL

Elena Kountoura

ID

Marco Campomenosi, Roman Haider, Julie Lechanteux, Philippe Olivier, Lucia Vuolo

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE (3.9.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru afaceri juridice</CommissionInt>


<Titre>referitor la drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea tehnologiilor din domeniul inteligenței artificiale</Titre>

<DocRef>(2020/2015(INI))</DocRef>

Raportoare: <Depute>Sabine Verheyen</Depute>

 

 


 

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește că inteligența artificială (IA) și tehnologiile conexe, în sens mai larg, ar trebui să se afle în serviciul umanității și de avantajele ei ar trebui să beneficieze cât mai multă lume, fără nicio discriminare; subliniază că, întrucât IA este o colecție de tehnologii în continuă schimbare, dezvoltate cu o mare viteză și, deoarece devin treptat din ce în ce mai capabile să execute mai multe sarcini efectuate în general de oameni, ar putea, în unele domenii, chiar depăși, pe termen lung, capacitățile intelectuale umane; evidențiază, prin urmare, că este necesar să se instituie măsuri adecvate de protecție, inclusiv, dacă este rezonabil, sisteme de design care implică oamenii în procesele de control, supraveghere, transparență și verificare a deciziilor luate de IA; admite că în sectoarele culturale și creative, tehnologiile IA sunt deja larg folosite în conceperea produselor artistice;

2. subliniază că Uniunea ar trebui să joace un rol esențial în stabilirea principiilor de bază privind dezvoltarea, introducerea, programarea și utilizarea IA, fără a-i împiedica progresele sau a aduce atingere concurenței, îndeosebi în regulamentele și în codurile sale de conduită; reamintește că Directiva (UE) 2019/790 oferă un cadru legal pentru utilizarea operelor protejate prin drepturi de autor în procesele de extragere a textului și a datelor (ETD), esențiale în orice procese legate de IA; subliniază, prin urmare, cerința ca operele utilizate să fie accesate în mod legal, precum și dreptul garantat al titularilor de drepturi de a refuza în prealabil ca lucrările lor să fie utilizate într-un proces legat de IA fără autorizarea lor; subliniază, de asemenea, necesitatea unui cadru etic și a unei strategii de date digitale, însoțite, dacă este necesar, de o legislație în care drepturile fundamentale și valorile Uniunii să fie consacrate;

3. subliniază importanța utilizării IA în școli și universități, dându-le posibilitatea să adopte noi metode de învățare, mai eficiente, care vor mări rata de reușită a elevilor și studenților; subliniază importanța promovării unei programe de învățământ pentru IA, care să ajute elevii și studenții să dobândească cunoștințele necesare pentru viitoarele locuri de muncă; subliniază că tehnologiile IA trebuie să fie deschis disponibile în scopuri de educație și cercetare;

4. subliniază că accesul deschis și egal la IA în Uniune și statele membre este extrem de important; subliniază că sprijinul Uniunii pentru inovare și cercetare în domeniul IA ar trebui să fie disponibil pe scară largă în întreaga Uniune; subliniază că proiectanților și beneficiarilor IA care aparțin grupurilor defavorizate sau cu dizabilități ar trebui să li se acorde un sprijin special;

5. consideră că ar trebui practicată la scară largă orientarea și consilierea programatorilor și utilizatorilor IA în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală;

6. reamintește că IA nu doar că poate realiza activități care până în prezent erau exclusiv umane, dar poate și să dobândească și să dezvolte caracteristici autonome și cognitive, dat fiind că învață din experiențe sau prin stimulare; subliniază noțiunea de responsabilitate în cazul sistemelor IA capabile să învețe prin stimulare; subliniază că sistemele de IA antrenate pot crea și genera în mod cvasi autonom opere culturale și creative, cu un aport uman minim; constată, în plus, că sistemele IA pot evolua în mod imprevizibil, prin crearea unor opere originale necunoscute chiar de programatorii lor inițiali, fapt care ar trebui, de asemenea, luat în considerare la stabilirea unui cadru pentru protecția drepturilor de exploatare derivate din aceste opere; reamintește însă că IA ar trebui să asiste, nu să înlocuiască spiritul creativ uman;

7. ia act de faptul că sistemele IA se bazează pe software-uri și au un comportament inteligent, bazat pe analiza mediului lor; subliniază că această analiză se bazează pe modele statistice ale căror erori constituie o parte inevitabilă, uneori cu circuite de feedback care reproduc, consolidează și prelungesc tendințele părtinitoare, erorile și asumpțiile inițiale; constată că este nevoie să se garanteze că se utilizează sisteme și metode pentru a permite verificarea și inteligibilitatea algoritmilor și accesul la soluții;

8. consideră că drepturile de proprietate intelectuală (DPI) pentru dezvoltarea tehnologiilor de IA ar trebui diferențiate de DPI pentru conținutul generat de IA; subliniază necesitatea de a elimina obstacolele juridice inutile în dezvoltarea IA, pentru a debloca potențialul acestor tehnologii în cultură și educație;

9. subliniază că este necesar să se abordeze chestiunile din domeniul drepturilor de autor legate de operele culturale și creațiile intelectuale generate de IA; subliniază că la baza sistemului DPI trebuie să stea creația umană ca autor și creator al operei; subliniază astfel că o însemnătate primordială capătă măsura în care o operă creată de IA poate fi atribuită unui autor uman; atrage atenția asupra necesității de a evalua dacă există o „creație originală” care nu necesită nicio intervenție umană; este de părere că sunt necesare cercetări aprofundate pentru a înțelege dacă atribuirea automată în favoarea titularului drepturilor de autor asupra softului, algoritmului sau programului de IA a drepturilor de autor asupra operelor generate de IA este calea ideală de urmat, întrucât autorul unei noi opere creative nu poate fi stabilit decât dacă există o intervenție umană; salută solicitarea Comisiei privind realizarea unui studiu privind drepturile de autor și noile tehnologii;

10. își exprimă preocuparea față de potențialul vid între DPI și dezvoltarea IA, care ar putea să facă sectoarele culturale și creative vulnerabile în fața operelor generate de IA protejate prin drepturi de autor; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală și subliniază necesitatea monitorizării oricăror disfuncționalități sau dereglări ale pieței; invită Comisia să sprijine o abordare orizontală, bazată pe dovezi și neutră din punct de vedere tehnologic a dispozițiilor comune și uniforme privind drepturile de autor, aplicabile operelor bazate pe IA în Uniune, ceea ce ar intensifica creșterea acestora și, de asemenea, ar atrage investiții din partea sectorului privat în dezvoltarea tehnologică și economică a sectorului IA și a roboticii;

11. ia act de dezvoltarea capacităților IA în diseminarea dezinformării și în crearea de dezinformare; este preocupat de faptul că acest lucru ar putea conduce la numeroase încălcări ale legislației privind proprietatea intelectuală și este, de asemenea, extrem de îngrijorat cu privire la posibilitatea ca manipularea în masă a cetățenilor să fie utilizată pentru a destabiliza democrațiile; solicită, în acest sens, să se consolideze educația în domeniul mass-media și al informării, ținându-se seama de faptul că transformarea digitală este un aspect indispensabil al acestuia; solicită ca dezvoltarea de programe informatice pentru verificarea faptelor și a informațiilor să devină o prioritate;

12. reamintește că datele sunt un element central al dezvoltării și antrenării sistemelor de IA; subliniază că acestea includ datele structurate, cum ar fi bazele de date, operele protejate prin drepturi de autor și alte creații sub incidența protecției proprietății intelectuale, care pot, de obicei, să nu fie considerate date; subliniază, prin urmare, că este de asemenea important să se analizeze noțiunea de utilizări relevante ale DPI legate de funcționarea tehnologiilor IA;

13. subliniază că cea mai eficientă modalitate de a reduce prejudecățile în sistemele de IA este disponibilitatea unui volum maxim de date pentru a le instrui, iar pentru aceasta trebuie limitate obstacolele nenecesare la extragerea de text și date și trebuie facilitate utilizările transfrontaliere;

14. subliniază că, atunci când IA este utilizată doar ca instrument pentru a asista un autor în procesul de creație, cadrul actual al drepturilor de autor rămâne aplicabil operei create și intervenția IA nu este luată în considerație;

15. recomandă introducerea unor caracteristici și norme speciale pentru a proteja drepturile privind viața privată legate de tehnologiile IA; subliniază că ar trebui să fie obligatorie verificarea respectării vieții private de către tehnologiile IA;

16. reamintește, de asemenea, că reforma drepturilor de autor în Uniune a introdus o excepție de extragere a textului și a datelor, conform căreia cercetările științifice pot beneficia de utilizări gratuite a datelor, iar extragerile de text și date efectuate în alte scopuri vor fi permise și în cadrul noii excepții, dacă sunt îndeplinite anumite cerințe;

17. subliniază că IA poate fi și un instrument performant pentru detectarea și semnalarea prezenței de conținuturi protejate de drepturi de proprietate online; subliniază, de asemenea, că este necesar să se abordeze problema răspunderii pentru încălcarea drepturilor de autor și a altor drepturi de proprietate intelectuală săvârșită de sistemele de IA, precum și problema proprietății asupra datelor; subliniază, cu toate acestea, că trebuie făcută o distincție clară între încălcările autonome și copierea operelor terților facilitată sau neîmpiedicată de operatorul software-ului IA; subliniază că trasabilitatea este o condiție indispensabilă pentru atribuirea răspunderii prin aceea că permite, pe de o parte, identificarea căilor de atac și, pe de altă parte, stabilirea și corectarea derapajelor;

18. subliniază importanța transparenței și a responsabilizării în utilizarea algoritmilor de către serviciile de streaming, pentru a se putea mai bine garanta accesul la conținuturi culturale și creative sub forme diverse și în mai multe limbi, precum și accesul echitabil la operele europene;

19. reamintește datoria etică a Uniunii de a susține dezvoltarea în întreaga lume, facilitând cooperarea transfrontalieră în domeniul IA, inclusiv prin limitări și excepții pentru cercetarea transfrontalieră și extragerea de text și date și, prin urmare, solicită insistent accelerarea acțiunilor internaționale în cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale pentru a realiza acest lucru;

20. recunoaște că, datorită avansării tehnologice a anumitor state, Uniunea are obligația fundamentală de a promova partajarea beneficiilor IA, folosind o serie de instrumente, printre care investițiile în cercetare în toate statele membre.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.9.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Christine Anderson, Ilana Cicurel, Gilbert Collard, Gianantonio Da Re, Laurence Farreng, Tomasz Frankowski, Romeo Franz, Hannes Heide, Irena Joveva, Petra Kammerevert, Niyazi Kizilyürek, Predrag Fred Matić, Dace Melbārde, Victor Negrescu, Peter Pollák, Marcos Ros Sempere, Andrey Slabakov, Massimiliano Smeriglio, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Salima Yenbou, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Isabel Benjumea, Christian Ehler, Ibán García Del Blanco, Bernard Guetta, Marcel Kolaja, Elżbieta Kruk, Martina Michels

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

28

+

PPE

Isabel Benjumea, Christian Ehler, Tomasz Frankowski, Peter Pollák, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Milan Zver

S&D

Ibán García del Blanco, Hannes Heide, Petra Kammerevert, Predrag Fred Matić, Victor Negrescu, Marcos Ros Sempere, Massimiliano Smeriglio

RENEW

Ilana Cicurel, Laurence Farreng, Bernard Guetta, Irena Joveva

ID

Gilbert Collard

VERTS/ALE

Romeo Franz, Marcel Kolaja, Salima Yenbou

ECR

Elżbieta Kruk, Dace Melbārde, Andrey Slabakov

GUE/NGL

Niyazi Kizilyürek, Martina Michels

NI

Isabella Adinolfi

 

1

-

ID

Christine Anderson

 

1

0

ID

Gianantonio Da Re

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abține


 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

1.10.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

3

2

Membri titulari prezenți la votul final

Manon Aubry, Gunnar Beck, Geoffroy Didier, Angel Dzhambazki, Ibán García Del Blanco, Jean-Paul Garraud, Esteban González Pons, Mislav Kolakušić, Gilles Lebreton, Karen Melchior, Jiří Pospíšil, Franco Roberti, Marcos Ros Sempere, Liesje Schreinemacher, Stéphane Séjourné, Raffaele Stancanelli, József Szájer, Marie Toussaint, Adrián Vázquez Lázara, Axel Voss, Tiemo Wölken, Javier Zarzalejos

Membri supleanți prezenți la votul final

Patrick Breyer, Evelyne Gebhardt

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

19

+

EPP

Geoffroy Didier, Esteban González Pons, Jiří Pospíšil, József Szájer, Axel Voss, Javier Zarzalejos

S&D

Ibán García Del Blanco, Evelyne Gebhardt, Franco Roberti, Marcos Ros Sempere, Tiemo Wölken

RENEW

Liesje Schreinemacher, Stéphane Séjourné, Adrián Vázquez Lázara

ID

Jean-Paul Garraud, Gilles Lebreton

ECR

Angel Dzhambazki, Raffaele Stancanelli

NI

Mislav Kolakušić

 

3

-

VERTS/ALE

Patrick Breyer, Marie Toussaint

GUE/NGL

Manon Aubry

 

2

0

RENEW

Karen Melchior

ID

Gunnar Beck

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

[1] JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

[2] JO L 130, 17.5.2019, p. 92.

[3] JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

[4] JO L 111, 5.5.2009, p. 16.

[5] JO L 157, 15.6.2016, p. 1.

[6] JO L 172, 26.6.2019, p. 56.

[7] JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

[8] JO L 303, 28.11.2018, p. 59.

[9] JO L 186, 11.7.2019, p. 57.

[10] JO C 252, 18.7.2018, p. 239.

[11] „Cum construim încrederea cetățenilor într-o inteligență artificială centrată pe factorul uman” (COM(2019)0168).

[13] „Cum construim încrederea cetățenilor într-o inteligență artificială centrată pe factorul uman” (COM(2019)0168).

Ultima actualizare: 19 octombrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate