Procedură : 2020/2078(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0193/2020

Texte depuse :

A9-0193/2020

Dezbateri :

PV 21/10/2020 - 7
CRE 21/10/2020 - 7

Voturi :

Texte adoptate :


<Date>{16/10/2020}16.10.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0193/2020</NoDocSe>
PDF 209kWORD 73k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la politicile economice ale zonei euro 2020</Titre>

<DocRef>(2020/2078(INI))</DocRef>


<Commission>{ECON}Comisia pentru afaceri economice și monetare</Commission>

Raportor: <Depute>Joachim Schuster</Depute>

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la politicile economice ale zonei euro 2020

(2020/2078(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 122 alineatul (2), care facilitează asistența financiară acordată statelor membre care se confruntă cu dificultăți sau sunt serios amenințate de dificultăți grave, cauzate de catastrofe naturale sau de evenimente excepționale situate în afara controlului lor, precum și articolul 136 și protocoalele nr. 1 și 2 la acesta,

 având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare și „clauza derogatorie” prevăzută la articolul 5 alineatul (1), articolul 6 alineatul (3), articolul 9 alineatul (1) și articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1], precum și la articolul 3 alineatul (5) și articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv[2], care facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de recesiune economică gravă,

 având în vedere raportul Comisiei din 17 decembrie 2019 intitulat „Raportul privind mecanismul de alertă 2020” (COM(2019)0651) și recomandarea Comisiei de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro din 17 decembrie 2019 (COM(2019)0652),

 având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2020 privind politica economică a zonei euro[3],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 februarie 2020 intitulată „Semestrul european 2020: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011” (COM(2020)0150),

 având în vedere Rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la o politică cuprinzătoare a Uniunii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului - Planul de acțiune al Comisiei și alte evoluții recente[4],

 având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona[5],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Evaluarea guvernanței economice - Raport privind aplicarea Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013 și privind adecvarea Directivei 2011/85/UE a Consiliuluiˮ (COM(2020)0055),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 decembrie 2017 intitulată „Noi pași către finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei: foaie de parcurs” (COM(2017)0821),

 având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 27 mai 2020 intitulat „Identificarea nevoilor în materie de redresare ale Europei”[6],

 având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European[7],

 având în vedere Rezoluția sa legislativă din 16 septembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene[8],

 având în vedere documentul Comisiei din 7 iulie 2020 intitulat „Previziunile economice de vară”[9],

 având în vedere concluziile Consiliului European din 21 iulie 2020[10],

 având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2019 referitoare la echitatea fiscală într-o economie digitalizată și globalizată: BEPS 2.0[11],

 având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[12],

 având în vedere Rezoluția sa din 15 mai 2020 referitoare la noul cadru financiar multianual, resursele proprii și planul de redresare[13],

 având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european [2019/2956(RSP)][14],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 martie 2020 intitulată „Răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19” (COM(2020)0112),

 având în vedere Regulamentul (UE) 2020/460 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește anumite măsuri specifice menite să mobilizeze investiții în sistemele de sănătate ale statelor membre și în alte sectoare ale economiilor acestora ca reacție la epidemia de COVID-19 (Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus)[15],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 martie 2020 privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (COM(2020)0123),

 având în vedere Regulamentul (UE) 2020/461 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului în vederea acordării de asistență financiară statelor membre și țărilor care negociază aderarea la Uniune ce sunt grav afectate de o situație de urgență majoră de sănătate publică[16],

 având în vedere Orientările Comisiei adresate statelor membre privind investițiile străine directe și libera circulație a capitalurilor din țări terțe și privind protecția activelor strategice ale Europei, în perspectiva aplicării Regulamentului (UE) 2019/452 (Regulamentul privind examinarea investițiilor străine directe) din 25 martie 2020 (C(2020)1981),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 martie 2020 intitulată „Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19” (2020/C 91 I/01), precum și modificarea acesteia de la 4 aprilie 2020 (2020/C 112 I/01),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2020 de modificare a anexei la Comunicarea Comisiei către statele membre privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul asigurării creditelor la export pe termen scurt (2020/C 101 I/01 - C(2020)2044),

 având în vedere Decizia Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import și exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020 (C(2020)2146),

 având în vedere propunerea Comisiei din 28 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013 și (UE) 2019/876 în ceea ce privește o serie de ajustări ca răspuns la pandemia de COVID-19: adoptarea unui pachet bancar (COM(2020)0310 - 2020/0066(COD)),

 având în vedere evaluarea cadrului fiscal cu accent pe legislația din 19 septembrie 2019 privind guvernanța economică și pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare, raportul anual al Consiliului bugetar european din 29 octombrie 2019, declarația Consiliului bugetar european privind COVID-19 din 24 martie 2020 și evaluarea de către Consiliul bugetar european a orientării bugetare adecvate pentru zona euro în 2021 din 1 iulie 2020,

 având în vedere Strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă a Comisiei (COM(2019)0650) din 17 decembrie 2019,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640),

 având în vedere previziunile economice ale Comisiei: primăvara anului 2020 din 6 mai 2020 (Documentul instituțional 125),

 având în vedere Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului din 19 mai 2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19[17],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020, intitulată „Semestrul european 2020: Recomandări specifice fiecărei țări” (COM(2020)0500),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa” (COM(2020)0442),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 privind Adaptarea programului de lucru al Comisiei pentru 2020 (COM(2020)0440),

 având în vedere propunerea Comisiei din 28 mai 2020 de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19 (COM(2020)0441),

 având în vedere propunerea modificată a Comisiei din 28 mai 2020 de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (COM(2020)0445),

 având în vedere Raportul celor patru președinți din 5 decembrie 2012 intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 privind finalizarea uniunii economice și monetare a Europei, Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei și documentul de reflecție al Comisiei din 31 mai 2017 privind aprofundarea uniunii economice și monetare,

 având în vedere raportul din 4 decembrie 2018 al Eurogrupului adresat liderilor privind aprofundarea UEM,

 având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0193/2020),

A. întrucât pandemia de COVID-19 cauzează un șoc simetric și fără precedent atât pentru UE, cât și la nivel mondial, iar durata sa și impactul său asupra sănătății, societății și economiei nu sunt încă previzibile;

B. întrucât șocul este simetric, dar impactul variază considerabil între statele membre, reflectând gradul de severitate a pandemiei și strictețea măsurilor lor de izolare, dar și expunerile lor economice specifice și condițiile inițiale, inclusiv vulnerabilitatea anumitor sectoare și posibilitățile de reacție ale politicilor fiscale discreționare;

C. întrucât un răspuns european hotărât, coordonat și bazat pe solidaritate este esențial pentru a atenua consecințele economice și sociale negative ale crizei, fragmentarea pieței interne și accentuarea în continuare a divergenței macroeconomice și polarizarea structurală între regiuni și țări, întrucât, datorită interdependențelor puternice, o redresare incompletă într-o țară s-ar propaga în toate celelalte țări și ar afecta creșterea economică de pretutindeni;

D. întrucât este probabil ca majoritatea efectelor să fie temporare și, dacă politicile naționale și europene adoptate în vederea sprijinirii veniturilor, a locurilor de muncă, a lichidității și a investițiilor sunt eficace, activitatea economică să își revină odată cu relaxarea treptată a restricțiilor; întrucât, cu toate acestea, ne putem aștepta la consecințe negative de durată, precum prelungirea fenomenului de diminuare a cererii, incertitudini în ceea ce privește piețele și veniturile, deficite în materie de investiții și scăderea ocupării forței de muncă, reducând potențialul productiv al economiei și afectând revenirea la traiectoria anterioară a producției și a creșterii;

E. întrucât Uniunea trebuie să răspundă la criza actuală într-o manieră care să sporească reziliența acesteia față de crizele viitoare;

F. întrucât UE și statele sale membre s-au angajat la respectarea valorilor fundamentale consacrate în tratate și la punerea în aplicare a Agendei ONU pentru 2030, a Pilonului european al drepturilor sociale și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice;

G. întrucât femeile sunt afectate în mod disproporționat ca urmare a crizei, iar răspunsul propus privind redresarea nu abordează provocările asociate crizei provocate de pandemia de COVID-19 în sectorul îngrijirii și provocările specifice cu care se confruntă femeile;

H. întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 afectează în special grupurile vulnerabile, ducând la creșterea inegalităților, a sărăciei, a șomajului și a discrepanțelor sociale, subminând totodată standardele sociale și de ocupare a forței de muncă din Europa;

I. întrucât pandemia de COVID-19 a evidențiat cât de important este să fie apreciată valoarea activităților de îngrijire, nu numai în sectorul asistenței medicale, ci și în contextul îngrijirii copiilor, al îngrijirii persoanelor cu dizabilități și al îngrijirii persoanelor vârstnice; subliniază că politicile economice privind zona euro trebuie să aloce investiții sporite pentru a asigura servicii publice și private de îngrijire de calitate ridicată, accesibile și la un preț convenabil;

J. întrucât, în 2019, doar 5,7 % din recomandările specifice fiecărei țări au fost puse în aplicare pe deplin de statele membre și s-au înregistrat cel puțin unele progrese privind 45,9 % dintre ele, însă 48,4 % nu au fost puse în aplicare sau au înregistrat numai progrese limitate;

K. întrucât răspunderea Consiliului, a Comisiei și a Eurogrupului față de Parlamentul European în toate etapele procesului semestrului european este necesară în interesul legitimității democratice și al transparenței,

I. Situația inițială

1. ia act cu mare îngrijorare de faptul că, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din vara anului 2020, se preconizează că UE va suferi cea mai gravă recesiune din istoria sa, economia sa contractându-se în 2020 cu 8,3 %, cifră cu mult mai ridicată decât valoarea de 7,4 % preconizată inițial în previziunile din primăvară, ceea ce înseamnă o recesiune mult mai profundă decât cea de pe parcursul crizei financiare din 2009; ia act, de asemenea, de creșterea deficitului bugetar agregat de la 0,6 % din PIB în 2019 la 8,5 % din PIB în 2020 atât în zona euro, cât și în UE, de un nou nivel maxim al ponderii agregate a datoriei publice în PIB pentru zona euro apropiat de 102,7 %, (95,1 % în UE), inversând tendința de scădere înregistrată începând cu 2014; subliniază că se preconizează că rata șomajului în zona euro va crește de la 7,5 % (6,7 % în UE) în 2019 la 9,5 % (9 % în UE) în 2020 și că se poate preconiza un impact negativ semnificativ pentru IMM-uri, în timp ce piața unică și competitivitatea acesteia sunt grevate de o incertitudine extrem de ridicată și de riscuri semnificative de evoluții negative;

2. este preocupat de impactul negativ al crizei COVID-19 asupra economiei mondiale, a comerțului, a inegalităților (inclusiv a inegalităților în materie de venituri și a disparității de gen) și a sărăciei; ia act de contractarea preconizată a PIB-ului global (cu excepția UE) cu aproximativ 3 % anul acesta, ceea ce reprezintă o recesiune mai accentuată decât în perioada crizei financiare globale din 2008-2009, de scăderea volumului importurilor mondiale cu peste 10 % și de scăderea exporturilor zonei euro cu aproximativ 13 % în 2020; este alarmat de creșterea sărăciei, întrucât numeroase țări emergente și cu venituri scăzute au o capacitate limitată de a gestiona o criză sanitară de o asemenea amploare și un spațiu de politică limitat pentru absorbția impactului macroeconomic;

3. subliniază că estimarea Comisiei privind nevoile de investiții ale UE-27 în 2020 și 2021 se va ridica la 1,5 mii de miliarde EUR, în plus față de scenariul de referință estimat în previziunile din primăvară și pentru realizarea tranziției verzi și a transformării digitale în valoare de cel puțin 595 de miliarde EUR pe an[18], inclusiv nevoile de investiții suplimentare de 20 de miliarde EUR pe an pentru a face investițiile strategice necesare pentru autonomia UE în vederea consolidării rezilienței industriilor și a independenței strategice a UE pentru cele mai necesare bunuri și servicii (produse medicale și produse farmaceutice, infrastructură digitală strategică, tehnologii generice esențiale, materii prime critice, apărare și spațiu);

4. observă că măsurile de sprijin privind lichiditatea agregată prevăzute ca răspuns la pandemie se ridică la 22 % din PIB-ul UE și au fost completate cu instrumente bugetare existente ale UE, care oferă un sprijin de până la aproximativ 4,5 % din PIB-ul UE[19]; consideră că aceste măsuri vor trebui să continue și în 2021; constată în continuare că inițiativa Next Generation EU (NGEU) poate oferi un stimulent fiscal suplimentar economiilor europene, în valoare de aproximativ 4 %-5 % din PIB, pentru următorii patru ani;

5. subliniază că investițiile erau deja evident insuficiente înainte de criză, atât în sectorul public, cât și în cel privat, iar previziunile evidențiază o reducere semnificativă suplimentară a investițiilor, estimată la 846 de miliarde EUR pentru anii 2020 și 2021 împreună[20];

II. Cerințe pe termen scurt

Redresarea economică

6. recunoaște că UE se confruntă cu provocarea fără precedent de a atenua consecințele sociale și economice ale recesiunii istorice și de a stabili calea pentru o redresare economică rapidă, legată de o tranziție sustenabilă și echitabilă și de transformarea digitală, precum și de întărirea competitivității; este convins că, în acest scop, o creștere semnificativă și de durată a investițiilor publice și private și reforme sustenabile din punct de vedere social, economic și al mediului, viabile pe termen lung sunt indispensabile, și că nivelul ridicat al investițiilor trebuie să fie stabilizat timp de mai mulți ani de acum înainte, fiind, totodată, nevoie de o mai mare convergență în sens ascendent la nivelul UE și de o creștere durabilă;

7. salută răspunsul rapid și ferm la situația de criză în domeniul politicii monetare și fiscale, atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, concretizat în programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP) al BCE, în activarea Mecanismului european de stabilitate (MES) și în lansarea fondului de garantare paneuropean al BEI care asigură lichiditatea și stabilizarea piețelor financiare, și ia act de activarea clauzei derogatorii generale de către Comisie, ceea ce permite o flexibilitate maximă a cadrului fiscal, precum și normele adoptate privind ajutorul de stat temporar pentru a le permite guvernelor naționale să sprijine financiar sistemele de asistență medicală și întreprinderile, pe lângă iminentul Instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), menit să păstreze locurile de muncă pe perioada crizei;

8. salută concluziile Consiliului European în care se propune un plan european de redresare economică și instrumentul NGEU[21], în valoare de 750 de miliarde EUR, emiterea de obligațiuni de către Comisie și noi resurse proprii; reamintește, cu toate acestea, apelul Parlamentului la un impuls mult mai mare pentru investiții în vederea gestionării crizei provocate de pandemia de COVID-19 și recunoaște că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a preveni divergențele economice și sociale uriașe și pentru a atinge obiectivele sociale și de mediu pe termen lung ale UE;

9, consideră că este esențial ca pachetul de redresare propus să fie pe deplin aliniat la noua strategie de creștere durabilă a UE și să se bazeze pe o strategie solidă de finanțare, și anume, în conformitate cu principiile Pactului verde european, ale cărui măsuri și obiective au în centru sustenabilitatea, ale Pilonului european al drepturilor sociale și cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, cu scopul de a proteja drepturile femeilor și de a realiza egalitatea de gen; solicită ca fondurile și resursele să fie direcționate către proiecte și beneficiari care cheltuiesc resursele respective în mod responsabil, eficace și pentru proiecte sustenabile, care generează cel mai mare impact posibil, cu o asumare sporită a semestrului european și respectând valorile fundamentale bazate pe tratatele UE;

10. subliniază că redresarea trebuie să se bazeze pe convergență socială și economică ascendentă, pe dialog social și pe drepturi sociale îmbunătățite și condiții de muncă mai bune pentru lucrători, angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă și trebuie să ofere sprijin suplimentar Planului de investiții pentru o Europă durabilă (SEIP), acordându-se o atenție deosebită responsabilizării;

11. solicită ca întreprinderile care beneficiază de ajutoare de stat, de fonduri UE sau de alte fonduri publice în cadrul crizei COVID-19 să mențină locurile de muncă ale lucrătorilor lor și să le ofere protecție, să le plătească o parte echitabilă din impozite, să își asume obiectivele de sustenabilitate pe baza aderării la standardele internaționale ale întreprinderilor responsabile, și să se abțină de la plata dividendelor sau a schemelor de răscumpărare a acțiunilor care vizează remunerarea acționarilor și creșterea prețurilor la acțiuni;

12. ia act de activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere din cauza recesiunii economice grave și se așteaptă ca aceasta să rămână activată nu mai mult decât este necesar pentru a sprijini eforturile statelor membre de a se redresa în urma crizei pandemice, de a asigura stabilizarea pe termen scurt și de a consolida reziliența economică și socială a statelor membre și pentru a impulsiona economia către o tranziție sustenabilă și favorabilă incluziunii, care să stimuleze competitivitatea și convergența în sens ascendent la nivel regional și social;

13. împărtășește preocuparea Consiliului bugetar european, potrivit căruia orientările privind calendarul și condițiile dezactivării clauzei derogatorii generale ar trebui să fie furnizate până cel târziu în primăvara anului 2021, și solicită Comisiei să prezinte o foaie de parcurs bazată pe cercetări și date economice care să țină seama de opiniile exprimate de Consiliul bugetar european;

14. împărtășește, de asemenea, opinia Consiliului bugetar european, potrivit căruia inversarea rapidă a orientării fiscale nu este recomandabilă pentru redresare, și că pentru a impulsiona cererea în anul 2021, va fi nevoie de un sprijin financiar mai mare și pe o perioadă mai îndelungată și de extinderea unor măsuri fiscale discreționare, care să includă unele componente ale cheltuielilor guvernamentale;

15. reamintește nevoia specifică de a promova convergența în sens ascendent și creșterea durabilă în UE și, în special, în zona euro;

Revizuirea și, în funcție de rezultat, adaptarea cadrului de politică fiscală și economică

16. ia act de concluzia Consiliului bugetar european[22], conform căreia cadrul fiscal trebuie revizuit și, în funcție de rezultat, adaptat, din cauza complexității inutile și a prociclicității sale și a faptului că nu a protejat calitatea finanțelor publice sau nu a promovat investițiile publice sustenabile în perioada de creștere din ultimii șapte ani dinaintea crizei, și este convins că criza economică profundă declanșată de pandemie amplifică și mai mult această nevoie;

17. consideră că revizuirea și, în funcție de rezultatul acesteia, adaptarea cadrului bugetar în urma crizei provocate de COVID-19 trebuie să găsească un nou echilibru pentru a promova cerințele de mai sus în ceea ce privește creșterea cheltuielilor guvernamentale care favorizează creșterea economică legate de schimbările climatice și digitalizare, precum și reziliența socială, economică și de mediu și stabilizarea noului nivel de investiții, inclusiv investițiile legate de redresarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, precum și de piața unică și competitivitatea sa, asigurând în același timp o gestiune bugetară sustenabilă;

18. subliniază că cadrul de guvernanță economică ar trebui să analizeze și realitățile economice actuale și să fie coerent cu prioritățile politice ale UE, îmbunătățind în același timp respectarea normelor fiscale care sunt simplificate, clare și practice și au fost revizuite și, în funcție de rezultate, adaptate;

19. susține o politică fiscală anticiclică în UE și în statele sale membre și pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, precum și pentru bugete naționale echilibrate sau cu excedente reduse pe parcursul perioadelor de creștere economică a UE, pentru a răspunde în mod eficient provocărilor viitoare și a asigura stabilitatea zonei euro; îndeamnă, totuși, Comisia și Consiliul să nu repete greșelile din trecut în răspunsul la criza economică;

20. este preocupat de impactul negativ semnificativ, dar inegal, al crizei COVID-19 asupra deficitului public și a datoriei private pe întreg teritoriul zonei euro și al UE, în special în statele membre care au avut niveluri ridicate ale datoriei publice înainte de apariția consecințelor pandemiei, care agravează și mai mult situația statelor membre care sunt afectate în mod deosebit de pandemie și/sau de niveluri anterioare ridicate ale datoriei publice; solicită o soluție care să garanteze sustenabilitatea datoriei publice; consideră, în acest context, că emiterea de obligațiuni ale Comisiei Europene reprezintă un pas important în contextul crizei actuale;

21. consideră că este esențial ca revizuirea cadrului de politică fiscală și economică al UE în sensul recomandărilor specifice fiecărei țări să ofere soluții personalizate, astfel încât să răspundă diferitelor nevoi ale statelor membre; solicită adoptarea de norme care să permită politicii fiscale să răspundă cu discreție la șocuri pe termen scurt și să reducă ponderea ridicată a datoriei publice în concordanță cu normele fiscale într-o perioadă de timp realistă și rezonabilă, permițând în același timp un nivel suficient de investiții publice, politici fiscale sustenabile și venituri publice stabile, alături de modernizarea și consolidarea pe termen lung a infrastructurii publice;

22. subliniază că investițiile publice europene, naționale și subnaționale, respectând sustenabilitatea fiscală și normele bugetare solide, contribuie în mod substanțial la consolidarea UE în eforturile sale: 1) de redresare în urma crizei COVID-19; 2) de promovare a unei tranziții către o societate mai curată, favorabilă incluziunii sociale, sustenabilă și digitală, precum și de promovare a creșterii economice și de consolidare a pieței unice și a coeziunii în cadrul UE și 3) de creștere a competitivității și a autonomiei strategice a UE; invită statele membre și Comisia să creeze un cadru de reglementare care să includă norme privind investițiile care să fie previzibile și să susțină investițiile publice și private, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale UE, asigurând totodată capacitatea statelor membre de a răspunde la crizele viitoare;

Pentru un semestru european sustenabil și democratic

23. salută Pactul verde european drept o parte importantă a noii noastre strategii de creștere durabilă, care reunește patru dimensiuni – mediul, productivitatea, stabilitatea și echitatea, – și care prevede că sustenabilitatea competitivă se află în centrul economiei sociale de piață a Europei, fiind favorizată de tehnologii digitale și verzi, de o bază industrială inovatoare și de autonomie strategică, pentru a transforma Europa într-un pionier în ceea ce privește transformările;

24. salută accentul pachetului de primăvară al semestrului european asupra furnizării unui răspuns imediat în materie de politică economică pentru a gestiona și a atenua efectele socioeconomice și asupra sănătății ale COVID-19 și pentru a relansa activitatea economică; constată că recomandările specifice fiecărei țări ale pachetului de primăvară al semestrului european s-au axat pe cele mai urgente provocări generate de pandemie și pe relansarea creșterii durabile, și că recomandările sunt structurate în jurul a două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecințelor socioeconomice negative severe ale pandemiei de COVID-19; și pe termen scurt spre mediu, realizarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și transformarea digitală;

25. sprijină anunțul Comisiei privind revizuirea semestrului european și, în funcție de rezultate, adaptarea acestuia, pentru a-l transforma într-un instrument de coordonare a măsurilor de redresare; ia act de faptul că procesul semestrului european ar trebui să asigure funcționarea procesului de guvernanță economică a UE pe baza coordonării politicii bugetare și economice și să țină seama, după caz, de obiectivele politicii sociale și de mediu; este convins că aceasta trebuie să includă o mai mare coordonare a măsurilor privind ajutoarele de stat și a politicilor fiscale, precum și a politicilor și măsurilor de politică fiscale și sociale și a politicilor de reglementare a raporturilor de muncă, pentru a evita concurența neloială între statele membre;

26. invită Comisia Europeană să elaboreze un nou indicator climatic, alături de procesul semestrului european, fără a-l fragiliza, pentru a evalua discrepanța dintre structura bugetului statelor membre și un scenariu aliniat la Acordul de la Paris pentru fiecare dintre bugetele lor naționale; subliniază necesitatea ca acest indicator să ofere statelor membre informații cu privire la traiectoria lor în legătură cu temperatura, conform Acordului de la Paris;

27. recunoaște rolul atribuit de Comisie semestrului european în planul de redresare și importanța acestuia pentru coordonarea politicilor la nivelul UE, având în vedere dimensiunea și caracterul fără precedent ale măsurilor de politică adoptate la nivelul statelor membre; ia act, cu toate acestea, de faptul că eficacitatea și succesul alinierii programelor de reformă și de investiții ale statelor membre vor depinde de revizuirea semestrului european și, în funcție de rezultat, adaptarea acestuia și asumarea în mai mare măsură de către statele membre a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări vor depinde, de asemenea, de revizuirea menționată mai sus și, pe baza rezultatelor, de adaptarea la Pactul de stabilitate și de creștere; invită, prin urmare, Comisia să comunice mai proactiv și mai bine cu statele membre, să ofere soluții adaptate înainte de adoptarea obișnuită a recomandărilor specifice fiecărei țări și să intensifice dezbaterea interinstituțională;

28. ia act de faptul că legătura dintre Mecanismul de redresare și reziliență și procesul semestrului european și monitorizarea progreselor înregistrate în punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor ar putea consolida angajamentul statelor membre; consideră, cu toate acestea, că interconexiunile dintre acestea două ar trebui concepute într-un mod care să consolideze redresarea, să îmbunătățească reziliența socială, economică și de mediu a statelor membre și să promoveze valoarea adăugată a UE;

29. este convins că o economie rezilientă necesită consolidarea dimensiunii sociale a guvernanței europene, cu scopul de a oferi o protecție adecvată tuturor persoanelor, fără a exclude posibilitatea de a stabili standarde minime la nivelul UE atunci când este necesar, pentru a promova convergența ascendentă a condițiilor de viață și de muncă;

30. evidențiază importanța unei dezbateri complete și a implicării adecvate a Parlamentului European și a parlamentelor naționale; își reiterează apelul pentru consolidarea rolului democratic al Parlamentului European în cadrul de guvernanță economică și invită Consiliul și Comisia să țină seama în mod corespunzător de rezoluțiile adoptate de Parlament; invită Comisia să informeze în mod egal Parlamentul și Consiliul în calitate de colegiuitori cu privire la toate aspectele legate de aplicarea cadrului de guvernanță economică al UE, inclusiv în ceea ce privește etapele pregătitoare și ținând seama de orice propuneri de reformare sau de consolidare;

31. subliniază rolul important al Comisiei pentru afaceri economice și monetare în adoptarea măsurilor pentru a crește gradul de responsabilitate față de Parlament, deoarece experiența acumulată până în prezent în ceea ce privește punerea în aplicare a semestrului european a arătat că actualul cadru de asigurare a responsabilității ar putea fi îmbunătățit, astfel încât să fie mai legitim și mai eficace;

32. solicită o coordonare angajată cu partenerii sociali și alte părți interesate relevante, atât la nivel național, cât și la nivel european, în vederea consolidării responsabilității democratice, a transparenței și a rolului de control al societății civile;

33. subliniază că veniturile publice sunt esențiale pentru a finanța redresarea post-pandemie, restabilind competitivitatea sustenabilă a UE și pentru a sprijini tranziția echitabilă către o economie sustenabilă; reamintește că evaziunea fiscală și evitarea plății impozitelor la nivelul UE se ridică la 160-190 de miliarde EUR pe an, ceea ce constituie venituri lipsă pentru trezorerii; reamintește, prin urmare, că este important să se combată frauda fiscală, evaziunea fiscală, evitarea plății impozitelor și spălarea banilor atât la nivel național, cât și la nivelul UE; reamintește, în acest sens, contribuția Comisiei din Comunicarea sa intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE”[23] și salută planul de acțiune al Comisiei pentru o politică cuprinzătoare a Uniunii în ceea ce privește prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului; solicită o propunere legislativă ambițioasă, însoțită de supraveghere, competențe și resurse consolidate la nivel european, astfel cum s-a prezentat în detaliu în Rezoluția Parlamentului European din 1 iulie 2020 referitoare la o politică globală a Uniunii de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului - Planul de acțiune al Comisiei și alte evoluții recente[24];

34. invită Comisia să exploreze noi politici propuse de instituțiile internaționale care sprijină și contribuie la finanțarea unei tranziții echitabile care să atenueze efectele socioeconomice ale tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și să promoveze o creștere durabilă, precum și la atenuarea costurilor enorme aferente redresării post-pandemie și la restabilirea finanțelor publice ale statelor membre; solicită liderilor UE și Comisiei să ia măsuri îndrăznețe pentru a institui de urgență un pachet de noi resurse proprii, care să includă veniturile generate de politicile UE care să favorizeze atât implementarea protecției mediului, cât și dezvoltarea unei piețe unice echitabile, sustenabile și competitive, și să permită rambursarea împrumuturilor în temeiul NGE, deja pe parcursul următorului CFM; reamintește că aceste resurse proprii trebuie instituite cât mai repede, cel târziu începând cu 2021, și trebuie să fie permanente; subliniază în acest sens poziția Parlamentului din Rezoluția sa legislativă din 16 septembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene, în care s-au introdus noi categorii de resurse proprii[25];

III. Cerințe pe termen mediu

Aprofundarea uniunii economice și monetare

35. subliniază că întărirea rolului monedei euro necesită condiții structurale adecvate, printre care aprofundarea uniunii monetare europene, finalizarea uniunii bancare și finalizarea uniunii piețelor de capital;

36. ia act de faptul că a existat o propunere de instrument bugetar dedicat zonei euro în cadrul instrumentului bugetar pentru convergență și competitivitate (IBCC), care ar fi finanțat pachete de reforme structurale și investiții publice pentru a consolida potențialul de creștere al economiilor din zona euro și reziliența monedei unice la șocurile economice; ia act de faptul că, în paralel cu IBCC, a existat, de asemenea, un posibil instrument pentru statele membre din afara zonei euro care nu participă la IBCC, instrumentul de convergență și reformă, menit să sprijine convergența statelor membre din afara zonei euro către zona euro, prin acordarea de sprijin financiar pentru reformele structurale; ia act de faptul că Comisia a prezentat o nouă propunere legislativă privind Mecanismul de redresare și reziliență și a retras propunerile legislative menționate; cu toate acestea, invită Comisia să aibă în vedere elaborarea de propuneri în viitor, astfel încât zona euro și statele din afara zonei euro să dispună de instrumente pentru a gestiona în mod eficient ciclul economic;

37. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.


 

EXPUNERE DE MOTIVE

„Planul cuprinzător de redresare pentru Europa” al Comisiei îmbunătățește semnificativ importanța economică și politică a UE. În acest cadru, semestrul european va juca un rol important și de coordonare în furnizarea unui răspuns imediat de politică economică la criză, deschizând calea către o tranziție ecologică sustenabilă și echitabilă și către transformarea digitală, promovând totodată convergența în cadrul UE. Cu toate acestea, succesul măsurilor luate va depinde de o reformă cuprinzătoare a guvernanței economice și financiare a UE, care se justifică după cum urmează.

Decizia privind revizuirea în curs a normelor bugetare ale UE este susținută de numeroase motive: Nivelul investițiilor publice este în mod clar insuficient, având în vedere provocările legate de digitalizare și de combaterea schimbărilor climatice. Cerințele coordonării în materie de politică de stabilitate sunt percepute ca o sarcină din ce în ce mai mare de numeroase state membre. Recomandările de politică economică ale semestrului european au fost considerate doar parțial ca fiind obligatorii de către statele membre și astfel, au fost puse în aplicare în mod selectiv. De asemenea, cadrului îi lipsește o participare democratică obligatorie a parlamentarilor aleși la nivel național și european. Prin urmare, coordonarea politicilor prin intermediul semestrului european nu îndeplinește așteptările în ceea ce privește realizările în domeniul obiectivelor de politică fiscală, dar și, în sens mai larg, în ceea ce privește prevenirea și reducerea dezechilibrelor economice.

COVID-19 a generat o criză economică fără precedent din punct de vedere istoric, care exacerbează și mai mult nevoia de revizuire. Deși șocul este simetric, impactul variază considerabil între statele membre, reflectând gradul de severitate a pandemiei și strictețea măsurilor lor de izolare, dar și expunerile lor economice specifice, condițiile inițiale și posibilitățile de reacție ale politicilor fiscale discreționare. Acest lucru va exacerba și mai mult dezechilibrele macroeconomice. Nivelul datoriei ca procent din PIB va crește semnificativ în toate statele membre, atingând niveluri îngrijorătoare în unele dintre acestea. Chiar și după criză, va fi foarte dificil pentru multe țări să atingă ponderea necesară de 60 % a datoriei în PIB. O creștere substanțială a investițiilor publice, necesară în contextul provocărilor legate de schimbările climatice și de digitalizare, pare puțin probabilă în viitorul apropiat. În stadiul actual al politicii economice și financiare, restabilirea reglementărilor actuale ale Pactului de stabilitate și de creștere, după retragerea clauzei derogatorii generale, ar neglija, prin urmare, condițiile modificate și nevoile viitoare.

Astfel, raportul actual privind semestrul european propune ca provocările centrale ale politicii economice și financiare europene, în special implementarea unei politici sustenabile și echitabile de combatere a schimbărilor climatice și de digitalizare, să fie ferm ancorate în actuala politică anti-criză. În același timp, trebuie stabilite bazele unei ajustări a cadrului de politici financiare și economice pentru perioada ulterioară crizei. Un aspect esențial va fi concilierea orientării către stabilitate a politicii economice și financiare europene cu o creștere suficientă a investițiilor publice în toate statele membre ale UE. În plus, trebuie luate măsuri suplimentare în vederea democratizării și a reducerii dezechilibrelor economice și sociale.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

15.10.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

11

11

Membri titulari prezenți la votul final

Gunnar Beck, Marek Belka, Gilles Boyer, Francesca Donato, Derk Jan Eppink, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Sven Giegold, Valentino Grant, Claude Gruffat, José Gusmão, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, Othmar Karas, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Aurore Lalucq, Aušra Maldeikienė, Pedro Marques, Costas Mavrides, Jörg Meuthen, Csaba Molnár, Siegfried Mureșan, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Piernicola Pedicini, Lídia Pereira, Kira Marie Peter-Hansen, Sirpa Pietikäinen, Dragoș Pîslaru, Antonio Maria Rinaldi, Alfred Sant, Martin Schirdewan, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni, Roberts Zīle

Membri supleanți prezenți la votul final

Henrike Hahn, Eugen Jurzyca, Mick Wallace

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

29

+

PPE

Markus Ferber, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Enikő

Győri, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Aušra Maldeikienė, Siegfried Mureșan, Luděk Niedermayer, Lídia Pereira, Sirpa Pietikäinen, Inese Vaidere

Renew

Gilles Boyer, Engin Eroglu, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Dragoș Pîslaru, Stéphanie Yon-Courtin

S&D

Marek Belka, Jonás Fernández, Eero Heinäluoma, Pedro Marques, Costas Mavrides, Csaba Molnár, Alfred Sant, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli

 

11

-

ECR

Derk Jan Eppink, Eugen Jurzyca, Roberts Zīle

ID

Gunnar Beck, Francesca Donato, Valentino Grant, Jörg Meuthen, Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni

NI

Lefteris Nikolaou-Alavanos

S&D

Aurore Lalucq

 

11

0

ECR

Johan Van Overtveldt

GUE/NGL

José Gusmão, Martin Schirdewan, Mick Wallace

NI

Piernicola Pedicini

Renew

Caroline Nagtegaal

Verts/ALE

Sven Giegold, Claude Gruffat, Henrike Hahn, Stasys Jakeliūnas, Kira Marie

Peter-Hansen

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

[1] JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[2] JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

[4] Texte adoptate, P9_TA(2020)0204.

[5] Texte adoptate, P8_TA(2017)0049.

[6] Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - „Identificarea nevoilor în materie de redresare ale Europei”, p. 16: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/assessment_of_economic_and_investment_needs.pdf

[7] Texte adoptate, P8_TA(2019)0218.

[8] Texte adoptate, P9_TA(2020)0220.

[11] Texte adoptate, P9_TA(2019)0102.

[12] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

[13] Texte adoptate, P9_TA(2020)0124.

[14] Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.

[15] JO L 99, 31.3.2020, p. 5.

[16] JO L 99, 31.3.2020, p. 9.

[17] JO L 159, 20.5.2020, p. 1.

[18] Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - „Identificarea nevoilor în materie de redresare ale Europei”, p. 16: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/assessment_of_economic_and_investment_needs.pdf

[19] Previziunile economice din primăvara anului 2020, p. 3. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip125_en.pdf

[20] Documentul de lucru al serviciilor Comisiei: „Identificarea nevoilor în materie de redresare ale Europei” (a se vedea mai sus).

[22] Raportul anual al Consiliului bugetar european pe 2019, p. 71.

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2019-efb-annual-report_en.pdf

[24] Texte adoptate, P9_TA(2020)0204.

[25] Texte adoptate, P9_TA(2020)0220.

Ultima actualizare: 19 octombrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate