Procedură : 2020/0104(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0214/2020

Texte depuse :

A9-0214/2020

Dezbateri :

PV 09/02/2021 - 3
CRE 09/02/2021 - 3

Voturi :

PV 09/02/2021 - 2
PV 10/02/2021 - 3

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0038

<Date>{10/11/2020}10.11.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0214/2020</NoDocSe>
PDF 1431kWORD 428k

<RefProcLect>***I</RefProcLect>

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență</Titre>

<DocRef>(COM(2020)0408 – C9-0150/2020 – 2020/0104(COD))</DocRef>


<Commission>{CJ16}Comisia pentru bugete
Comisia pentru afaceri economice și monetare</Commission>

Raportori: <Depute>Eider Gardiazabal, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru</Depute>

(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 58 din Regulamentul de procedură)

Raportori pentru aviz (*):

Dragoș Pîslaru, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Pascal Canfin, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

François-Xavier Bellamy, Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Roberts Zīle, Comisia pentru transport și turism

(*) Procedura comisiilor asociate - articolul 57 din Regulamentul de procedură

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
 POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE A COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență

(COM(2020)0408 – C9-0150/2020 – 2020/0104(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

 având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0408),

 având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 175 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0150/2020),

 având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare, desfășurate în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul de procedură,

 având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru dezvoltare regională,

 având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

 având în vedere scrisoarea transmisă de Comisia pentru afaceri constituționale,

 având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0214/2020),

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

 

Amendamentul  1

AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN[*]

la propunerea Comisiei

---------------------------------------------------------

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[2],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) În conformitate cu articolele 120 și 121 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să își conducă politicile economice astfel încât să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii și în contextul orientărilor generale formulate de Consiliu. În temeiul articolului 148 din TFUE, statele membre pun în aplicare politici de ocupare a forței de muncă ce țin seama de liniile directoare privind ocuparea forței de muncă.  Prin urmare, coordonarea politicilor economice ale statelor membre constituie o chestiune de interes comun.

(2) Articolul 175 din TFUE prevede, printre altele, că statele membre ar trebui să își coordoneze politicile economice în vederea realizării obiectivelor privind coeziunea economică, socială și teritorială menționate la articolul 174.

(2a) Articolul 174 din TFUE stipulează că, în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Articolul mai prevede că Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, insulelor, regiunilor ultraperiferice și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase, iar situația inițială și particularitățile lor ar trebui să fie luate în considerare la punerea în aplicare a politicilor Uniunii.

(3) La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice (semestrul european), inclusiv principiile Pilonului european al drepturilor sociale, obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, planurile naționale privind energia și clima adoptate în cadrul guvernanței uniunii energetice și planurile pentru o tranziție justă constituie cadrele de identificare a priorităților naționale de reformă și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Ar trebui avute în vedere, de asemenea, reforme bazate pe solidaritate, integrare, justiție socială și distribuția echitabilă a bogăției, cu scopul de a crea locuri de muncă de calitate și creștere economică durabilă, asigurându-se egalitatea de șanse și accesul la oportunități și la protecție socială, protejând grupurile vulnerabile și îmbunătățind nivelul de trai al tuturor cetățenilor. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor reforme. Acolo unde este cazul, aceste strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale anuale de reformă, ca o modalitate de a structura și a coordona proiecte de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite de finanțare la nivel național și/sau din partea Uniunii.

(3a) După cum a subliniat Comisia în Strategia sa anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă și în pachetul de primăvară și de vară 2020 privind semestrul european, acesta ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Pactului ecologic european, a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(4) Izbucnirea pandemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele economice, sociale și bugetare pentru anii următori în Uniune și în lume, fiind necesar un răspuns urgent și coordonat atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național pentru a face față enormelor consecințe economice și sociale asupra tuturor statelor membre. Provocările legate de contextul demografic, de incluziunea și de coeziunea socială au fost amplificate de pandemia de COVID-19, ceea ce a condus la consecințe asimetrice pentru statele membre. Criza provocată de COVID-19, precum și criza economică și financiară anterioară au demonstrat că dezvoltarea unor economii solide, durabile și reziliente și a unor sisteme financiare și de bunăstare bazate pe structuri economice și sociale puternice și durabile ajută statele membre să reacționeze mai eficient la șocuri și să se redreseze mai rapid în urma acestora, în mod echitabil și incluziv. Lipsa rezilienței poate cauza și efecte negative de propagare a șocurilor între statele membre sau la nivelul Uniunii în ansamblu, generând astfel provocări legate de convergență și coeziune la nivelul Uniunii. În acest sens, reducerea cheltuielilor pentru educație, cultură și asistență medicală se poate dovedi contraproductivă pentru realizarea unei redresări rapide. Consecințele pe termen mediu și lung ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 vor depinde în mod esențial de rapiditatea redresării economiilor și a societăților statelor membre în urma crizei, care, la rândul său, depinde de marja de manevră bugetară și de măsurile de care dispun statele membre pentru a atenua impactul social și economic al crizei și de reziliența economiilor și structurilor sociale ale acestora. Reformele și investițiile durabile și favorabile creșterii economice, menite să abordeze deficiențele structurale ale economiilor, consolidează reziliența statelor membre, cresc productivitatea și competitivitatea și reduc dependența de energia bazată pe carbon. Prin urmare, acestea vor fi esențiale pentru a redresa economiile și pentru a reduce inegalitățile și divergențele din cadrul Uniunii.

(5) Printre prioritățile Uniunii în materie de politici se numără și implementarea reformelor și investițiilor durabile și favorabile creșterii, care contribuie la coeziune și la realizarea unui grad ridicat de reziliență a economiilor, societăților și instituțiilor naționale, consolidând capacitatea de adaptare și deblocând potențialul de creștere, într-un mod compatibil cu Acordul de la Paris. ▌ Acestea sunt esențiale pentru a înscrie redresarea pe o traiectorie durabilă, echitabilă și incluzivă, precum și pentru a sprijini procesul de convergență economică și socială în sens ascendent. Acestea sunt chiar mai necesare în urma crizei provocate de pandemie, în vederea pregătirii terenului pentru o redresare rapidă.

(5a) Articolele 2 și 8 din TFUE prevăd că, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea dintre bărbați și femei. Prin urmare, integrarea perspectivei de gen, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în buget, ar trebui să fie avută în vedere în toate politicile și actele legislative ale Uniunii.

(5b) Femeile s-au aflat în prima linie a crizei COVID-19, ele reprezentând majoritatea lucrătorilor din domeniul sănătății din întreaga Uniune și trebuind să găsească un echilibru între activitățile de îngrijire neremunerate și responsabilitățile lor profesionale. Situația a devenit din ce în ce mai dificilă pentru părinții singuri, dintre care 85 % sunt femei. Investițiile în infrastructuri de îngrijire solide sunt, de asemenea, esențiale pentru a garanta egalitatea de gen și capacitarea economică a femeilor, pentru a construi societăți reziliente, a combate condițiile precare dintr-un sector dominat de femei, pentru a stimula crearea de locuri de muncă și pentru a preveni sărăcia și excluziunea socială și au un efect pozitiv asupra produsului intern brut, făcând posibil ca un număr mai mare de femei să aibă un loc de muncă remunerat.

(6) Experiențele anterioare au arătat că investițiile sunt adesea reduse în mod drastic în timpul crizelor. De aceea, este esențial să se sprijine investițiile publice și private strategice cu valoare adăugată europeană în această situație specială, să se atenueze efectele pandemiei pentru a accelera redresarea, să se contribuie la realizarea obiectivelor Pactului ecologic european, a incluziunii și a coeziunii sociale, să se consolideze potențialul de creștere pe termen lung, cu rezultate concrete în economia reală, precum și să se consolideze reziliența instituțională și pregătirea pentru situații de criză. Investițiile în tehnologiile verzi și în cele digitale, în cercetare și inovare (C&I), inclusiv într-o economie bazată pe cunoaștere, și în capacitățile și procesele menite să faciliteze tranziția energetică verde și circulară, sporind eficiența energetică în sectorul locuințelor și în alte sectoare-cheie ale economiei, sunt importante pentru a realiza o creștere echitabilă, incluzivă și durabilă și contribuie la crearea de locuri de muncă. De asemenea, aceste investiții vor contribui la sporirea rezilienței și la reducerea dependenței Uniunii, prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare. Este la fel de important să se investească în servicii de interes economic general și în servicii sociale de interes general, pentru a promova incluziunea socială și coeziunea socială.

(6a) Ar trebui ca redresarea să fie obținută, iar reziliența Uniunii și a statelor membre să fie consolidate prin finanțarea a șase priorități europene, și anume tranziția ecologică echitabilă, transformarea digitală, coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea, coeziunea socială, reziliența instituțională și politicile menite să garanteze faptul că următoarea generație de europeni nu devine o „generație a carantinei”.

(6b) Investițiile în tehnologii ecologice și în capacități și reforme care vizează sprijinirea tranziției ecologice echitabile, stimularea tranziției energetice durabile, securitatea și eficiența energetică în sectorul locuințelor și în alte sectoare-cheie ale economiei sunt importante pentru a contribui la decarbonizarea pe termen lung a economiei și la atingerea obiectivelor climatice și de mediu ale Uniunii, la promovarea biodiversității, la realizarea unei creșteri durabile, la promovarea economiei circulare și la crearea de locuri de muncă.

(6c) Investițiile în tehnologiile, infrastructurile și procesele digitale vor spori competitivitatea Uniunii la nivel global și vor contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței și a inovării în Uniune și la scăderea dependenței sale, prin diversificarea lanțurilor esențiale de aprovizionare. Reformele și investițiile ar trebui să promoveze în special digitalizarea serviciilor, dezvoltarea de infrastructuri digitale și de date, de clustere și de centre de inovare digitală, precum și de soluții digitale deschise. Tranziția digitală ar trebui să stimuleze și digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Achizițiile publice ar trebui să respecte principiile interoperabilității, eficienței energetice și protecției datelor cu caracter personal, permițând participarea IMM-urilor și a start-up-urilor și promovând utilizarea de soluții cu sursă deschisă.

(6d) Reformele și investițiile care vizează creșterea coeziunii economice și a productivității, IMM-urile, consolidarea pieței unice și competitivitatea ar trebui să permită o redresare durabilă a economiei Uniunii. Aceste reforme și investiții ar trebui, de asemenea, să promoveze antreprenoriatul, economia socială, dezvoltarea de infrastructuri și de transporturi durabile, industrializarea și reindustrializarea și să atenueze efectul crizei asupra procesului de adoptare a monedei unice de către statele membre candidate care nu fac parte din zona euro.

(6da) Reformele și investițiile ar trebui, de asemenea, să consolideze coeziunea socială și să contribuie la combaterea sărăciei și șomajului. Acestea ar trebui să conducă la crearea de locuri de muncă stabile și de înaltă calitate și la incluziunea grupurilor și a categoriilor defavorizate de cetățeni și să permită consolidarea infrastructurii și a serviciilor sociale, a dialogului social și a protecției și bunăstării sociale. Astfel de măsuri sunt de o importanță crucială pentru ca economiile noastre să se redreseze, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

(6e) Uniunea ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că următoarea generație de europeni nu va fi afectată permanent de impactul crizei COVID-19 și că decalajul dintre generații nu se va adânci și mai mult. Reformele și investițiile sunt esențiale pentru a promova educația și competențele, inclusiv competențele digitale, precum și rolul competențelor, vizându-se, pentru fiecare generație, prioritățile în materie de actualizare a competențelor, reconversie profesională și recalificare a forței de muncă active, programele de integrare pentru șomeri, politicile de investiții în accesul și oportunitățile oferite copiilor și tinerilor în materie de educație, sănătate, nutriție, locuri de muncă și locuințe, precum și politicile care reduc decalajul dintre generații.

(6f) Criza provocată de COVID-19 a scos în evidență, de asemenea, importanța consolidării rezilienței instituționale și administrative și a pregătirii pentru situații de criză, în special prin îmbunătățirea continuității activității și a serviciului public, importanța accesibilității și capacității sistemelor de sănătate și de îngrijire, a îmbunătățirii eficacității administrației publice și a sistemelor naționale, inclusiv a reducerii la minimum a sarcinii administrative, precum și importanța îmbunătățirii eficacității sistemelor judiciare, prevenirii fraudei și supravegherii combaterii spălării banilor. Ar trebui trase învățăminte, iar reziliența instituțională a statelor membre ar trebui îmbunătățită.

(6g) Cel puțin 40 % din cuantumul fiecărui plan de redresare și reziliență din cadrul mecanismului de redresare și reziliență („mecanismul”) ar trebui să contribuie la integrarea aspectelor legate de climă și de biodiversitate în toate politicile, ținând seama de faptul că cel puțin 37 % din cuantumul fiecărui plan de redresare și reziliență ar trebui să fie direcționat spre finanțarea integrării aspectelor legate de climă. Planurile de redresare și reziliență ar trebui să fie în acord cu strategia Uniunii privind egalitatea de gen 2020-2025.

(6h) Cel puțin 20 % din cuantumul fiecărui plan de redresare și reziliență din cadrul mecanismului ar trebui să contribuie la strategia digitală europeană și la realizarea unei piețe unice digitale, cu scopul de a crește competitivitatea Uniunii la nivel global și de a ajuta Uniunea să devină mai rezilientă, mai inovatoare și mai autonomă din punct de vedere strategic.

(6i) Cel puțin 7 % din cuantumul fiecărui plan de redresare și reziliență din cadrul mecanismului ar trebui să contribuie la măsuri de investiții și de reformă care țin de fiecare dintre cele șase priorități europene, în timp ce întreaga alocare financiară din cadrul mecanismului ar trebui să servească celor șase priorități europene.

(6j) Obiectivul general al mecanismului ar trebui să fie acela de a contribui la abordarea provocărilor aferente celor șase domenii de politică identificate în prezentul regulament, prin promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, și să contribuie la obiectivele politicilor Uniunii, la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, la Pilonul european al drepturilor sociale, la Acordul de la Paris și la consolidarea pieței unice. În acest scop, mecanismul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea capacității de reziliență și de adaptare a statelor membre, la atenuarea impactului social și economic al crizei și la sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, ▌restabilind astfel potențialul de creștere al economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de muncă în urma crizei COVID-19 și promovând creșterea durabilă.

(6k) Mecanismul ar trebui să contribuie la redresare și reziliență prin reforme și investiții de care să beneficieze societatea, demografia și, în special, copiii, tinerii și grupurile vulnerabile, prin educație și formare, îmbunătățirea mediului de afaceri, prin cadre în materie de insolvență, combaterea practicilor fiscale agresive, modernizarea economiilor și a industriei, C&I, o infrastructură energetică și de transport digitală durabilă și conectivitate. Mecanismul ar trebui să contribuie, de asemenea, la dezvoltarea unei economii circulare durabile, să sprijine antreprenoriatul, inclusiv IMM-urile, sectoarele sănătății și îngrijirii, cultura și mass-media, sportul, turismul și ospitalitatea, agricultura și sectorul agroalimentar, să consolideze biodiversitatea și protecția mediului, lanțurile de aprovizionare cu alimente, să promoveze tranziția verde prin atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și să contribuie la investiții în locuințe durabile și eficiente din punct de vedere energetic. Reformele și investițiile ar trebui să consolideze sistemele de protecție și bunăstare socială, administrația publică și serviciile de interes general, inclusiv justiția și democrația, și să contribuie la abordarea provocărilor demografice.

(6l) Criza COVID-19 are consecințe grave asupra activităților sociale din toate statele membre. Educația, sectoarele culturale și creative, ospitalitatea și turismul au stagnat. Uniunea și statele membre ar trebui să investească și în aceste domenii de cea mai mare importanță. Statele membre ar trebui să fie încurajate să dedice cel puțin 2 % din bugetul total sectoarelor culturale și creative și 10 % investițiilor în educație de calitate și favorabilă incluziunii.

(7) În prezent, niciun instrument nu prevede un sprijin financiar direct corelat cu obținerea de rezultate și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor publice ale statelor membre ca răspuns la crize de scala crizei COVID-19. Redresarea economiei Uniunii în ansamblul său ar putea fi realizată inclusiv prin direcționarea investițiilor și prin orientarea reformelor către strategiile și provocările existente ale UE, inclusiv, dar fără a se limita la cele identificate în semestrul european, în Pilonul european al drepturilor sociale, în obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, în planurile naționale privind energia și clima, adoptate în cadrul guvernanței uniunii energetice, precum și în planurile de tranziție echitabile, pentru a avea un impact de durată asupra ▌rezilienței ▌statelor membre.

(8) În acest context, este necesar să se consolideze cadrul actual pentru furnizarea de sprijin statelor membre și pentru acordarea de sprijin financiar direct statelor membre, prin intermediul unui instrument inovator. În acest scop, în temeiul prezentului regulament, ar trebui să se instituie mecanismul ▌, pentru a furniza sprijin financiar eficace și susținere semnificativă, menite să accelereze punerea în aplicare a reformelor durabile și a investițiilor publice și private conexe , ca instrument special conceput pentru a aborda efectele și consecințele negative ale crizei COVID-19 în Uniune. Mecanismul ar trebui să fie cuprinzător și, de asemenea, ar trebui să beneficieze de experiența dobândită de Comisie și de statele membre în urma utilizării celorlalte instrumente și programe. Mecanismul poate include și măsuri de stimulare a investițiilor private prin scheme de sprijin, inclusiv prin instrumente financiare, subvenții sau scheme similare, sub rezerva respectării normelor privind ajutoarele de stat. În plus, instrumentul ar putea include, de asemenea, măsuri de promovare a dezvoltării băncilor naționale de promovare.

(9) Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității statelor membre de a îndeplini obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare ▌riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se aibă în vedere și utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare care să nu fie legată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului[3] (Regulamentul financiar).

(9a) Măsurile care urmăresc să încurajeze redresarea în urma șocului social și economic al crizei provocate de pandemia de COVID-19 ar trebui să fie ghidate de principiul rezilienței și al durabilității ecologice și sociale. Acestea ar trebui să îmbine necesitatea de a acționa urgent cu o perspectivă pe termen lung. Măsurile care au avut la bază dovezi științifice solide și un amplu consens politic și social nu ar trebui să fie atenuate sau amânate, ci ar trebui să li se acorde în continuare prioritate.

(10) În conformitate cu Regulamentul [privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene] și în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, măsurile de redresare și reziliență prevăzute de mecanism ar trebui să fie puse în aplicare pentru a aborda impactul social și economic fără precedent al crizei provocate de pandemia de COVID-19. Aceste resurse suplimentare ar trebui să fie utilizate astfel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în Regulamentul [EURI].

(10a) Mecanismul ar trebui să sprijine proiecte care respectă principiul adiționalității fondurilor Uniunii și care generează o valoare adăugată europeană veritabilă. Mecanismul nu ar trebui să înlocuiască cheltuieli naționale recurente și nu ar trebui să contravină intereselor strategice și economice ale Uniunii și, prin urmare, nu ar trebui să finanțeze planuri de investiții ale unor țări terțe.

(10b) Valoarea adăugată europeană ar trebui să rezulte din interacțiunea și interconexiunile dintre cele șase priorități europene și ar trebui să genereze coerență și sinergii și să asigure beneficii în materie de coordonare, certitudine juridică, o mai mare eficacitate și complementarități.

(10c) Una dintre lecțiile învățate din criza COVID-19 este faptul că Uniunea ar trebui să își diversifice lanțurile de aprovizionare critice și, prin urmare, unul dintre obiectivele mecanismului ar trebui să fie consolidarea autonomiei strategice a Uniunii.

(10d) Sumele creditelor de angajament neutilizate și ale creditelor dezangajate ar trebui utilizate pentru a consolida programele cu valoare adăugată europeană, în special în cadrul gestiunii directe, cum ar fi cele din domeniile C&I, educației și infrastructurii, dar fără a se limita la acestea.

(10e) Planurile de redresare și reziliență din cadrul mecanismului ar trebui să funcționeze în sinergie cu programul InvestEU și pot permite contribuții la compartimentul pentru statele membre din cadrul programului InvestEU, în special pentru solvabilitatea companiilor stabilite în statele membre în cauză. Planurile ar putea, de asemenea, să permită contribuții la programe din cadrul financiar multianual (CFM) aflate în gestiune directă, destinate copiilor și tinerilor, inclusiv Erasmus, pentru cultură, precum și pentru C&I, inclusiv pentru programul Orizont Europa.

(10f) Instrumentul Next Generation EU nu ar trebui să devină o povară financiară pentru generațiile viitoare și ar trebui să fie rambursat prin noi resurse proprii ale Uniunii. În plus, este esențial ca împrumuturile contractate în contextul instrumentului Next Generation EU să fie rambursate în timp util.

(11) Reflectând Pactul verde european ca strategie de creștere durabilă a Europei și transpunerea în practică a angajamentelor Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, mecanismul instituit de prezentul regulament va contribui la integrarea aspectelor legate de schimbările climatice și durabilitatea mediului și la atingerea țintei globale de alocare a 30 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii pentru sprijinirea obiectivelor în domeniul climei și a țintei globale de alocare a 10 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii pentru sprijinirea biodiversității. În planurile lor de redresare și reziliență, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită sprijinirii și capacitării lucrătorilor care ar putea fi afectați de consecințele tranzițiilor, în special prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale și prin apărarea principiului negocierii colective.

 

(15) Obiectivul specific al mecanismului ar trebui să fie furnizarea de sprijin financiar în vederea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor clare în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile de redresare și reziliență. Acest obiectiv specific ar trebui urmărit în strânsă cooperare cu statele membre în cauză.

(16) Pentru a se asigura faptul că planul de redresare și reziliență contribuie la îndeplinirea obiectivelor mecanismului, acesta ar trebui să cuprindă măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice, prin intermediul unui plan coerent, relevant, eficace și eficient de redresare și reziliență. ▌

(16a) Planul de redresare și reziliență ar trebui să explice în detaliu modul în care planurile și măsurile de redresare și reziliență contribuie la fiecare dintre cele șase priorități europene, indicând alocările bugetare minime respective și cele globale.

(16b) Planul ar trebui să explice, de asemenea, modul în care contribuie la politicile Uniunii, la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, ale Pilonului european al drepturilor sociale și ale Acordului de la Paris și la consolidarea pieței unice, precum și să explice faptul că nu contravine acestor obiective. Planul ar trebui să explice, de asemenea, modul în care contribuie la interesele strategice și economice ale Uniunii, nu înlocuiește cheltuielile bugetare naționale, respectă principiul adiționalității finanțării din partea Uniunii și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, precum și să explice faptul că nu contravine acestor obiective. Planul ar trebui să explice modul în care este în concordanță cu strategia Uniunii privind egalitatea de gen 2020-2025.

(16c) Planurile de redresare și reziliență de la nivel național nu ar trebui să afecteze dreptul de a încheia sau de a aplica contracte colective sau de a desfășura acțiuni colective în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu legislația și practicile naționale și ale Uniunii.

(16d) Planul ar trebui să explice modul în care contribuie la abordarea eficace a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări adresate statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european. În cazul în care un stat membru se confruntă cu dezechilibre sau cu dezechilibre excesive, conform concluziilor Comisiei formulate în urma unei revizuiri aprofundate, planul ar trebui să conțină o explicație a modului în care recomandările făcute în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului[4] sunt compatibile cu planurile. Planul ar trebui să prezinte în detaliu obiectivele de etapă și țintele clare, precum și un calendar pentru implementarea reformelor și a investițiilor.

(16e) Planul ar trebui să prezinte un pachet cuprinzător de reforme și de investiții și să justifice consecvența acestora. Planul ar trebui să prezinte în detaliu proiectele de investiții publice și private preconizate, perioada de investiții aferentă și referințe la implicarea partenerilor privați, dacă este cazul. Planul ar trebui să prezinte în detaliu costul total estimat al reformelor și investițiilor. Planul ar trebui să conțină, după caz, informații privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune și legătura cu reformele anterioare sau planificate în cadrul programului de sprijinire a reformelor structurale sau al instrumentului de sprijin tehnic și ar trebui să conțină informații privind măsurile de însoțire care ar putea fi necesare, inclusiv un calendar al tuturor acțiunilor de politică.

(16f) Deoarece autoritățile regionale și locale sunt cele mai apropiate de cetățenii lor și au experiență directă în ceea ce privește nevoile și problemele comunităților și economiilor locale, ele joacă un rol crucial în redresarea economică și socială. De aceea, ele ar trebui să se implice îndeaproape în planificarea și execuția mecanismului, inclusiv în pregătirea planurilor de redresare și reziliență, precum și în gestionarea proiectelor din cadrul mecanismului. Pentru a exploata pe deplin potențialul autorităților regionale și locale de realizare a redresării și rezilienței, o parte din resursele aferente mecanismului ar trebui să fie implementate de aceste autorități, respectându-se principiul subsidiarității statului membru.

(16g) Planul ar trebui să prezinte în detaliu, după caz, cererea de sprijin sub formă de împrumut și obiectivele de etapă adiționale.

(16h) Planul ar trebui să includă o explicație a planurilor, sistemelor și măsurilor concrete ale statului membru în materie de prevenire, depistare și corectare a conflictelor de interese, a corupției și a fraudei la utilizarea fondurilor derivate din mecanism.

(16i) Planul ar trebui să cuprindă informații detaliate privind măsurile luate de statele membre pentru a se asigura că întreprinderile beneficiare nu sunt implicate în niciun regim fiscal care face obiectul raportării în temeiul Directivei (UE) 2018/822 a Consiliului[5] în legătură cu acorduri transfrontaliere.

(16j) Dacă este cazul, planurile ar trebui să includă investiții în proiecte transfrontaliere sau proiecte paneuropene, pentru a sprijini cooperarea europeană.

(16k) Toate statele membre care beneficiază de mecanism ar trebui să respecte și să promoveze valorile consacrate prin articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Comisia ar trebui să fie împuternicită să inițieze suspendarea creditelor de angajament sau a creditelor de plată din cadrul mecanismului către statele membre, în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, în situația în care acestea afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii. Mecanismul ar trebui să prevadă norme și proceduri clare privind declanșarea procedurii de suspendare sau revocarea acesteia. În acest sens, procedura de inițiere a suspendării finanțării din cadrul mecanismului și plasarea ulterioară a acesteia într-o rezervă ar trebui blocată numai dacă o majoritate calificată în Consiliu sau o majoritate în Parlamentul European își exprimă opoziția. Plățile către beneficiarii sau destinatarii finali, inclusiv către autoritățile locale și regionale, ar trebui să continue.

(16l) Ar trebui să fie eligibile măsurile care încep de la 1 februarie 2020 și care au legătură cu consecințele economice și sociale ale crizei COVID-19.

(17) În cazul în care un stat membru este scutit de monitorizarea și evaluarea din cadrul semestrului european în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013[6] sau face obiectul procedurii de verificare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 332/2002 al Consiliului[7], ar trebui să fie posibil ca dispozițiile prezentului regulament să se aplice statului membru în cauză în ceea ce privește provocările și prioritățile identificate de măsurile prevăzute în regulamentele menționate.

(18) Pentru a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență de către statele membre, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să poată discuta, în cadrul semestrului european, situația capacității de redresare, reziliență și adaptare din Uniune. Pentru a se asigura furnizarea unor date concrete corespunzătoare, această discuție ar trebui să se bazeze pe informațiile strategice și analitice ale Comisiei disponibile în contextul semestrului european și, dacă sunt disponibile, pe informațiile privind punerea în aplicare a planurilor în anii precedenți. Comisia ar trebui să pună la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului toate informațiile pertinente, simultan și în condiții de egalitate. Pentru a asigura transparența și responsabilitatea, în cadrul comisiilor competente ale Parlamentului European ar trebui să se organizeze un dialog pe tema redresării și a rezilienței, bazat pe modelul existent al dialogului economic structurat.

(19) În vederea asigurării unei contribuții financiare semnificative, proporționale cu nevoile reale ale statelor membre pentru a întreprinde și a finaliza reformele și investițiile incluse în planul de redresare și reziliență, este oportun să se stabilească o contribuție financiară maximă disponibilă pentru acestea în cadrul mecanismului, în ceea ce privește sprijinul financiar (și anume, sprijinul financiar nerambursabil). În 2021 și 2022, această contribuție maximă ar trebui calculată pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor și a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru pentru perioada 2015-2019. În 2023 și 2024, această contribuție financiară maximă ar trebui calculată pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu PIB-ul și a pierderii cumulate din PIB-ul real observate în perioada 2020-2021, comparativ cu 2019.

(20) Este necesar să se stabilească un proces privind transmiterea de către statele membre a propunerilor de planuri de redresare și reziliență, precum și privind conținutul acestora. În vederea asigurării celerității procedurilor, statele membre ar trebui să transmită planurile de redresare și reziliență până cel târziu la 30 aprilie, sub forma unei anexe separate la programele lor naționale de reformă. Pentru a se asigura o punere în aplicare rapidă, statele membre ar trebui să poată transmite un proiect de plan, împreună cu proiectul de buget pentru anul următor, la data de 15 octombrie a anului precedent. Pentru pregătirea planurilor de redresare și reziliență, statele membre pot utiliza instrumentul de sprijin tehnic, în conformitate cu Regulamentul XX/YYYY [de instituire a instrumentului de sprijin tehnic].

(20a) În evaluarea sa, Comisia ar trebui să țină seama de sinergiile create între planurile de redresare și reziliență ale diferitelor state membre și de complementaritatea dintre aceste planuri și alte planuri de investiții de la nivel național. Comisia ar trebui să consulte, dacă este cazul, părțile interesate relevante de la nivelul Uniunii, pentru a le cunoaște punctele de vedere cu privire la asumarea responsabilității și coerența și eficacitatea planului național de redresare și reziliență. Comisia ar trebui să solicite, de asemenea, o evaluare a impactului de gen al planului, efectuată de un expert independent, sau să realizeze ea însăși o astfel de evaluare.

(22) Comisia ar trebui să evalueze planul de redresare și reziliență propus de statele membre și să acționeze în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia ar trebui să respecte pe deplin asumarea la nivel național a responsabilității asupra procesului și ar trebui să țină cont, de asemenea, de sinergiile create între planurile de redresare și reziliență ale diferitelor state membre și complementaritatea acestora cu alte planuri de investiții de la nivel național. Comisia ar trebui să evalueze planul de redresare și reziliență pe baza unei liste de cerințe și a unei liste de criterii, care ar trebui să își dovedească eficacitatea, eficiența, relevanța și coerența și, în acest scop, ar trebui să țină seama de justificarea și de elementele furnizate de statul membru în cauză ▌.

(23) În anexa la prezentul regulament ar trebui să se stabilească orientări corespunzătoare, pe care Comisia să se bazeze pentru a evalua, într-un mod transparent și echitabil, planurile de redresare și reziliență și pentru a stabili contribuția financiară, în conformitate cu obiectivele și cu orice alte cerințe relevante prevăzute în prezentul regulament. Pentru a se asigura transparența și eficiența, ar trebui să se instituie, în acest scop, un sistem de rating pentru evaluarea propunerilor de planuri de redresare și reziliență. Ar trebui să fie comunicate punctajele atribuite planurilor adoptate.

(24) Pentru a contribui la elaborarea unor planuri de înaltă calitate și pentru a furniza asistență Comisiei la evaluarea planurilor de redresare și reziliență transmise de statele membre, precum și la evaluarea gradului de realizare a acestora, ar trebui să se includă dispoziții privind recurgerea la asistență de specialitate și, la solicitarea statelor membre, la consiliere inter pares și la asistență tehnică. În cazul în care această expertiză privește în special politicile legate de ocuparea forței de muncă, ar trebui consultați partenerii sociali.

(25) În scopul simplificării, stabilirea contribuției financiare ar trebui să se facă pe baza unor criterii simple. Contribuția financiară ar trebui să se stabilească pe baza costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență propus de statul membru în cauză. Finanțarea din cadrul mecanismului nu ar trebui să sprijine măsuri care reduc veniturile publice pentru o perioadă prelungită sau în mod permanent, cum ar fi reducerile de impozite sau de taxe.

(26) Cu condiția ca planul de redresare și reziliență să îndeplinească în mod satisfăcător criteriile de evaluare, statului membru în cauză ar trebui să i se aloce contribuția financiară maximă în cazul în care costurile totale estimate ale reformei și ale investițiilor prevăzute în planul de redresare și reziliență sunt egale sau mai mari decât cuantumul contribuției financiare maxime. Statului membru în cauză ar trebui să i se aloce o sumă egală cu costul total estimat al planului de redresare și reziliență, în cazul în care acest cost total estimat este mai mic decât contribuția financiară maximă. Statului membru în cauză nu ar trebui să i se acorde nicio contribuție financiară dacă planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare. Ori de câte ori Comisia consideră că planul nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare, aceasta ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul și să solicite statului membru în cauză să prezinte un plan revizuit.

(28) Sprijinul financiar acordat unui plan al unui stat membru ar trebui să poată fi furnizat sub forma unui împrumut, sub rezerva încheierii unui acord de împrumut cu Comisia, pe baza unei cereri motivate în mod corespunzător a statului membru în cauză. Împrumuturile care sprijină punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență ar trebui să fie furnizate la scadențe care să reflecte natura pe termen mai lung a acestor cheltuieli, dispunând, în același timp, de un calendar de rambursare clar și precis. Aceste scadențe pot fi diferite de scadențele fondurilor pe care Uniunea le împrumută pe piețele de capital pentru a finanța împrumuturile. Prin urmare, este necesar să se prevadă posibilitatea de a deroga de la principiul prevăzut la articolul 220 alineatul (2) din Regulamentul financiar, conform căruia scadențele împrumuturilor pentru asistență financiară nu ar trebui să fie transformate.

(29) Cererea de împrumut ar trebui să fie justificată de nevoile financiare legate de reformele și investițiile suplimentare incluse în planul de redresare și reziliență, relevante în special pentru tranziția verde și cea digitală și, prin urmare, de un cost mai ridicat al planului decât contribuția financiară maximă (care urmează să fie) alocată prin contribuția nerambursabilă. Ar trebui să fie posibil ca cererea de împrumut să fie transmisă odată cu planul. În cazul în care cererea de împrumut este transmisă la o altă dată, aceasta ar trebui să fie însoțită de un plan revizuit, cu obiective de etapă și ținte suplimentare. Pentru a se asigura concentrarea resurselor la începutul perioadei, statele membre ar trebui să solicite un sprijin sub formă de împrumut până cel târziu la 31 august 2024. În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se plafoneze cuantumul total al tuturor împrumuturilor acordate în temeiul prezentului regulament. În plus, cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu ar trebui să depășească 6,8 % din venitul său național brut. O majorare a sumei plafonate ar trebui să fie posibilă în circumstanțe excepționale, în funcție de resursele disponibile. Din același motiv de asigurare a bunei gestiuni financiare, împrumutul ar trebui să poată fi plătit în tranșe, în funcție de obținerea de rezultate.

(30) Un stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a transmite o cerere motivată de modificare a planului de redresare și reziliență în perioada de punere în aplicare, în cazul în care circumstanțe obiective justifică o astfel de acțiune. Comisia ar trebui să evalueze cererea motivată și să ia o nouă decizie în termen de două luni. Pe parcursul anului, statul membru ar trebui să poată solicita în orice moment asistență prin intermediul instrumentului de sprijin tehnic în conformitate cu Regulamentul XX/YYYY [de instituire a Instrumentului de sprijin tehnic] în scopul modificării sau înlocuirii planului de redresare și reziliență.

(30a) Statele membre și instituțiile Uniunii implicate în procesul decizional ar trebui să facă tot posibilul pentru a reduce timpul de prelucrare și pentru a simplifica procedurile cu scopul de a asigura adoptarea fără sincope și rapidă a deciziilor privind mobilizarea și punerea în aplicare a mecanismului.

(31) Din motive de eficiență și de simplificare a gestiunii financiare a instrumentului, sprijinul financiar al Uniunii pentru planurile de redresare și reziliență ar trebui să ia forma unei finanțări bazate pe obținerea de rezultate măsurate prin raportare la obiectivele de etapă și țintele indicate în planurile de redresare și reziliență aprobate. În acest scop, sprijinul suplimentar sub formă de împrumut ar trebui să fie corelat cu atingerea unor obiective de etapă și a unor ținte suplimentare față de cele pentru care se acordă sprijinul financiar (și anume, sprijinul nerambursabil). Plățile ar trebui să fie efectuate după ce au fost atinse obiectivele de etapă relevante.

(32) În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se stabilească norme specifice privind angajamentele bugetare, plățile, precum și suspendarea, anularea și recuperarea fondurilor. Pentru a se asigura previzibilitatea, statele membre ar trebui să poată transmite cereri de plată de două ori pe an. Plățile ar trebui să fie achitate în tranșe și să se bazeze pe o evaluare pozitivă, realizată de Comisie, a punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență de către statul membru. Comisia ar trebui să pună la dispoziție o prefinanțare reprezentând maximum 20 % din sprijinul total provenit din fonduri prevăzut în decizia de aprobare a planului de redresare și reziliență. Suspendarea și anularea, precum și reducerea și recuperarea contribuției financiare ar trebui să fie posibile atunci când planul de redresare și reziliență nu a fost pus în aplicare în mod satisfăcător de către statul membru sau în cazul unor nereguli grave, inclusiv fraudă, corupție și conflict de interese. Atunci când este posibil, recuperarea ar trebui să fie asigurată prin compensarea în raport cu plățile încă neefectuate din mecanism. Ar trebui să se stabilească proceduri contradictorii pentru a se asigura faptul că decizia adoptată de Comisie în legătură cu suspendarea, anularea și recuperarea sumelor plătite respectă dreptul statelor membre de a prezenta observații.

(32a) Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în punerea în aplicare a mecanismului, statele membre ar trebui să asigure funcționarea unor sisteme de control intern eficace și eficient și să recupereze sumele plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod abuziv. Statele membre ar trebui să colecteze date și informații care să le permită să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile grave, inclusiv frauda, corupția și conflictele de interese în ceea ce privește măsurile sprijinite de mecanism.

(33) Pentru o monitorizare eficace a punerii în aplicare, statele membre ar trebui să raporteze de două ori pe an, în cadrul procesului semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în realizarea planului de redresare și reziliență. Aceste rapoarte elaborate de statele membre în cauză ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în programele naționale de reformă, care ar trebui să fie utilizate ca instrument pentru raportarea privind progresele înregistrate în direcția finalizării punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență. Comisiile competente ale Parlamentului European pot, în orice etapă, să audieze reprezentanții statelor membre responsabili cu planurile de redresare și reziliență, precum și orice altă instituție și parte interesată competentă, pentru a discuta măsurile prevăzute și care trebuie adoptate în temeiul prezentului regulament.

(34) În scopul asigurării transparenței, planurile de redresare și reziliență adoptate de Comisie ar trebui să fie comunicate simultan Parlamentului European și Consiliului, iar activitățile de comunicare ar trebui să fie desfășurate de Comisie, după caz. Comisia ar trebui să asigure vizibilitatea cheltuielilor din cadrul mecanismului, specificând fără echivoc faptul că proiectele sprijinite ar trebui identificate în mod clar drept „Inițiativa Uniunii Europene pentru redresare”.

(35) Cheltuielile din cadrul mecanismului ar trebui să fie eficiente și vor avea un dublu impact pozitiv asupra redresării Europei în urma crizei și asupra tranziției Europei către o economie sustenabilă. Pentru a se asigura o alocare eficientă și coerentă a fondurilor din bugetul Uniunii, pentru a se respecta principiul bunei gestiuni financiare și pentru a se evita conflictele de interese, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în concordanță cu programele Uniunii aflate în curs și complementare acestora, evitându-se totodată dubla finanțare a acelorași cheltuieli. În special, Comisia și statul membru ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace în vederea asigurării consecvenței, coerenței, complementarității și sinergiei între sursele de finanțare și sprijinul tehnic primit prin intermediul instrumentului de sprijin tehnic. În acest scop, atunci când transmit Comisiei planurile lor, statele membre ar trebui să aibă obligația de a prezenta informațiile relevante privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune. Sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului ar trebui să se adauge sprijinului furnizat în cadrul altor fonduri și programe ale Uniunii, iar proiectele de reformă și de investiții finanțate în cadrul mecanismului ar trebui să poată beneficia de finanțare din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

(36) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, este necesar ca mecanismul să fie evaluat pe baza informațiilor colectate cu ajutorul cerințelor de monitorizare specifice, evitând, totodată, reglementarea excesivă și sarcinile administrative, în special pentru statele membre. După caz, cerințele respective ar trebui să includă indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor instrumentelor pe teren. În acest scop, ar trebui instituit un tablou de bord special, care ar trebui să completeze tabloul de bord social existent și tabloul de bord existent al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Cheltuielile din cadrul mecanismului ar trebui să facă obiectul unei proceduri specifice de descărcare de gestiune, într-un capitol separat din raportul de evaluare a descărcării de gestiune întocmit de Comisie în temeiul articolului 318 din TFUE. Datele colectate în scopul monitorizării ar trebui să fie defalcate în funcție de sex.

(36a) Comisia ar trebui să răspundă de punerea în aplicare a mecanismului și ar trebui să îi prezinte Parlamentului European explicații în cazul în care este necesar, inclusiv în caz de neglijență gravă sau de abuz. În acest sens, Parlamentul European poate formula recomandări pentru a remedia deficiențele identificate.

(37) Este oportun ca Comisia să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport semestrial privind punerea în aplicare a mecanismului instituit de prezentul regulament. Acest raport ar trebui să includă informații detaliate referitoare la progresele înregistrate de statele membre, inclusiv stadiul punerii în aplicare a țintelor și a obiectivelor de etapă, în cadrul planurilor de redresare și reziliență aprobate; acesta ar trebui să includă, de asemenea, informații referitoare la cuantumul fondurilor alocate mecanismului în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în anul precedent, defalcat pe linii bugetare, și la contribuția adusă de sumele colectate prin intermediul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene la îndeplinirea obiectivelor mecanismului.

(38) Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă, care să analizeze îndeplinirea obiectivelor mecanismului instituit de prezentul regulament, eficiența utilizării resurselor sale și valoarea sa adăugată. După caz, evaluarea ar trebui să fie însoțită de o propunere de modificare a prezentului regulament. În plus, o evaluare ex post independentă ar trebui să analizeze impactul instrumentelor pe termen lung.

(38a) Comisia ar trebui să prezinte rezultatele reexaminărilor privind punerea în aplicare a mecanismului și să propună, dacă este cazul, modificări ale regulamentului, pentru a asigura angajarea integrală a creditelor.

(39) Planurile de redresare și reziliență care urmează să fie puse în aplicare de statele membre și contribuția financiară corespunzătoare care le este alocată ar trebui să fie stabilite prin acte delegate. Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE referitoare la adoptarea planurilor de redresare și reziliență și la plata sprijinului financiar la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor relevante ar trebui să fie delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele concomitent cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea acțiunilor delegate. După adoptarea unui act delegat, ar trebui să fie posibil ca statul membru în cauză și Comisia să convină asupra unor aranjamente operaționale de natură tehnică, care să prevadă detalii referitor la punerea în aplicare în ceea ce privește termenele, indicatorii pentru obiectivele de etapă și ținte și accesul la datele subiacente. Pentru ca aranjamentele operaționale să poată fi în permanență relevante în ceea ce privește circumstanțele predominante în cursul punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență, ar trebui să fie posibil ca elementele acestor aranjamente tehnice să poată fi modificate de comun acord. Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE se aplică prezentului regulament. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(40) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[8], cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului[9], cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului[10] și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului[11], interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului[12]. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene. Pentru a garanta o transparență deplină, ar trebui să se comunice care sunt destinatarii finali sau beneficiarii finanțării din cadrul mecanismului. În scopul efectuării auditului și a controlului utilizării fondurilor, statele membre ar trebui să furnizeze informații într-un format electronic într-o singură bază de date, fără a adăuga sarcini administrative inutile.

(41) Dat fiind faptul că obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre la nivel individual, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Parlamentul European ar trebui să primească revizuiri și actualizări periodice privind funcționarea programului, pentru a le prezenta cu ocazia discuțiilor, de exemplu în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

(42) Pentru a permite aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale și pachetul financiar

Articolul 1
Obiect

Prezentul regulament instituie Mecanismul de redresare și reziliență („mecanismul”).

Acesta stabilește obiectivele mecanismului, finanțarea, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea unei astfel de finanțări.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. „fonduri ale Uniunii” înseamnă fondurile care fac obiectul Regulamentului (UE) YYY/XX al Parlamentului European și al Consiliului [succesorul RDC][13];

2. „contribuție financiară” înseamnă sprijinul financiar nerambursabil disponibil pentru alocare sau alocat statelor membre în cadrul mecanismului; ▌

2a. „credit nereînnoibil” înseamnă un credit acordat unui stat membru, pentru care se stabilește un calendar fix al rambursărilor sub formă de tranșe regulate;

3. „semestrul european pentru coordonarea politicilor ▌” sau „semestrul european” înseamnă procesul prevăzut la articolul 2a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului ▌[14];

3a. „autoritate națională” înseamnă una sau mai multe autorități publice de la nivel guvernamental, inclusiv autoritățile de la nivel regional și local, precum și organizațiile dintr-un stat membru în sensul articolului 2 alineatul (42) din Regulamentul financiar, care cooperează într-un spirit de parteneriat, în conformitate cu cadrul juridic și instituțional al statelor membre;

3b. „adiționalitate”, în sensul prezentului regulament, înseamnă respectarea cerinței prevăzute la [articolul 209 alineatul (2) litera (b)] din [Regulamentul financiar] și, dacă este cazul, maximizarea investițiilor private în conformitate cu [articolul 209 alineatul (2) litera (d)] din [Regulamentul financiar];

3c. „obiective de etapă” înseamnă angajamentele clare, calitative și cantitative, măsurabile și verificabile asumate de un stat membru în contextul planurilor de redresare și reziliență;

3d. „reziliență” înseamnă capacitatea de a face față șocurilor economice, sociale și de mediu și schimbărilor structurale persistente care decurg din orice fel de criză, într-un mod just, sustenabil și favorabil incluziunii, promovând bunăstarea pentru toți;

3e. „a nu prejudicia în mod semnificativ” înseamnă a nu sprijini sau a nu desfășura activități economice care dăunează semnificativ unui obiectiv de mediu, astfel cum se menționează, după caz, în Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului[15] (Regulamentul UE privind taxonomia). Comisia elaborează un ghid tehnic orientativ privind aplicarea practică a principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, ținând seama de regulamentul respectiv.

3f. „obiectivele Uniunii în materie de climă și mediu” înseamnă obiectivele și țintele Uniunii în materie de climă prevăzute în Regulamentul (UE) .../... [actul legislativ european privind clima].

Articolul 3
Sfera de aplicare

Sfera de aplicare a mecanismului instituit de prezentul regulament se referă la șase priorități europene structurate pe piloni după cum urmează:

- tranziția verde justă, ținând cont de obiectivele Pactului verde;

- transformarea digitală, ținând cont de obiectivele Strategiei digitale europene;

- coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea, ținând cont de obiectivele Strategiei industriale și ale Strategiei pentru IMM-uri;

- coeziunea socială și teritorială, ținând cont de obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale;

- reziliența instituțională, în vederea creșterii capacității de reacție la crize și a nivelului de pregătire pentru situații de criză; și

- politicile destinate generației următoare, ținând cont de obiectivele Agendei pentru competențe în Europa, ale Garanției pentru tineret și ale Garanției pentru copii.

Planurile de redresare și reziliență eligibile pentru finanțare în cadrul acestui instrument alocă 100 % din alocarea lor, măsurată în valoare totală, unor măsuri de investiții și reformă care se încadrează în cele șase priorități europene. Fiecare plan național de redresare și reziliență alocă cel puțin 7 % din alocarea sa, măsurată în valoare totală, unor măsuri de investiții și reformă care se încadrează în fiecare dintre cele șase priorități europene.

Comisia elaborează un ghid tehnic orientativ privind aplicarea practică a alocării.

Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice și de mediu ale Uniunii și a fi în deplină concordanță cu acestea, îndeosebi în ce privește tranziția spre atingerea obiectivelor climatice actualizate ale Uniunii pentru 2030 și respectarea obiectivului de neutralitate a Uniunii în domeniul climei până în 2050 în conformitate cu [Regulamentul 2020/XXX de instituire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/199 (actul legislativ european privind clima)], cel puțin 40 % din cuantumul prevăzut pentru fiecare plan de redresare și reziliență contribuie la integrarea acțiunilor privind clima și biodiversitatea în cele șase priorități europene.

Reflectând prioritățile Strategiei digitale europene și necesitatea de a realiza o piață unică digitală, care va spori competitivitatea Uniunii la nivel mondial și, de asemenea, va contribui la transformarea Uniunii într-o Uniune mai rezilientă, mai inovatoare și autonomă din punct de vedere strategic, cel puțin 20 % din cuantumul fiecărui plan de redresare și reziliență contribuie la finanțarea cheltuielilor digitale în cadrul celor șase priorități europene.

Articolul 4
Obiectivul general și obiectivul specific

1. Obiectivul general al mecanismului este de a se concentra asupra celor șase priorități europene menționate la articolul 3. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită interacțiunii și interconexiunilor dintre cele șase priorități europene, pentru a asigura coerență și sinergii, generând astfel valoare adăugată europeană. Mecanismul promovează coeziunea și convergența economică, socială și teritorială a Uniunii, precum și autonomia strategică prin îmbunătățirea rezilienței, a pregătirii pentru situațiile de criză și a capacității de adaptare a statelor membre, prin atenuarea impactului social, economic și de gen al crizei, prin sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale juste, contribuind astfel la restabilirea potențialului de creștere al economiilor Uniunii, la încurajarea creării de locuri de muncă de înaltă calitate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, la promovarea creșterii durabile și la consolidarea zonei euro.

1b. Mecanismul contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicilor Uniunii, ale obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, ale Pilonului european al drepturilor sociale, ale Acordului de la Paris și la consolidarea pieței unice.

2. Pentru a îndeplini acest obiectiv general, obiectivul specific al Mecanismului de redresare și reziliență este de a furniza sprijin financiar statelor membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor clare în materie de reforme și investiții de stimulare a creșterii sustenabile, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență. Acest obiectiv specific trebuie urmărit în strânsă și transparentă cooperare cu statele membre în cauză.

Articolul 4a
Principii orizontale

1. Mecanismul nu contravine intereselor strategice și economice ale Uniunii. În această privință, nu se acordă sprijin proiectelor care fac parte din planurile de investiții strategice ale țărilor terțe, care intră în domeniul de aplicare al factorilor care sunt de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică și care trebuie să fie luați în considerare de către statele membre și Comisie în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului[16].

2. Sprijinul acordat în cadrul mecanismului nu se substituie cheltuielilor bugetare naționale recurente și respectă principiul adiționalității fondurilor Uniunii.

3. Mecanismul sprijină doar proiectele care respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.

Articolul 5
Resursele din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene

1. Măsurile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul [EURI] sunt puse în aplicare în cadrul mecanismului:

(a) prin suma de 337 968 000 000 EUR prevăzută la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul [EURI] în prețuri curente [312 500 000 000 EUR în prețuri din 2018], disponibilă pentru sprijinul nerambursabil, sub rezerva dispozițiilor articolului 4 alineatele (4) și (8) din Regulamentul [EURI].

Sumele respective constituie venituri alocate externe, în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

(b) prin suma de 385 856 000 000 EUR prevăzută la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul [EURI] în prețuri curente [360 000 000 000 în prețuri din 2018], disponibilă pentru sprijinul sub formă de credit nereînnoibil acordat statelor membre în temeiul articolelor 12 și 13, sub rezerva dispozițiilor articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul [EURI].

2. Sumele prevăzute la alineatul (1) litera (a) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea mecanismului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament, consultarea autorităților naționale, a partenerilor sociali, a societății civile, în special a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, cheltuielile cu rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele corporative de tehnologie a informației, și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea mecanismului. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor pe teren și costurile consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor de stimulare a creșterii sustenabile. Ținând cont de aceste activități, statele membre pot solicita, de asemenea, sprijin tehnic în conformitate cu Regulamentul XX/YYYY [de instituire a Instrumentului de sprijin tehnic].

2a. Până la 31 decembrie [2024], Comisia evaluează cuantumul preconizat al creditelor de angajament și al creditelor dezangajate neutilizate și disponibile pentru sprijinul nerambursabil menționat la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol care poate fi introdus în bugetul Uniunii pentru a consolida programele cu valoarea adăugată europeană sub formă de venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar, în cadrul proiectului de buget pentru 2025 al UE.

Comisia propune, în mod individual, consolidarea programelor identificate la primul paragraf numai după efectuarea unei evaluări care să concluzioneze că programele în cauză necesită o creștere a finanțării pentru a atinge obiectivele stabilite în legislația respectivă.

Evaluarea Comisiei este transmisă autorității bugetare. Parlamentul și Consiliul au posibilitatea de a modifica, aproba sau respinge individual propunerile Comisiei de consolidare a programelor specifice menționate la primul paragraf al prezentului alineat.

Sumele neutilizate pentru a consolida programele menționate la primul paragraf al prezentului alineat se utilizează în totalitate pentru rambursarea finanțării mobilizate de Comisie în scopul finanțării mecanismului.

Articolul 6
Resursele din programele care fac obiectul gestiunii partajate

1. Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate mecanismului. Comisia execută direct aceste resurse, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar. Aceste resurse se utilizează în beneficiul statului membru în cauză, cu o limită maximă de 5 % din pachetul bugetar al statului membru.

2. Statele membre pot propune să se aloce până la 5 % din planul lor de reformă și reziliență Instrumentului de sprijin tehnic și Programului InvestEU, în special pentru măsurile de sprijin pentru solvabilitate, precum și pentru programele din CFM în cadrul gestiunii directe pentru copii, tineri, inclusiv Erasmus, cultură, precum și cercetare și inovare inclusiv pentru programul Orizont Europa, dacă și numai dacă suma alocată contribuie la realizarea obiectivelor și respectă cerințele prezentului regulament în conformitate cu articolele 3, 4 și 4a și urmează procedura de evaluare prevăzută la articolul 17. Suma alocată este executată în conformitate cu normele fondurilor către care sunt transferate resursele și în beneficiul statului membru în cauză. Pentru suma transferată nu este necesară nicio cofinanțare. Comisia execută aceste resurse în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar.

Articolul 7
Punerea în aplicare

Mecanismul ▌este pus în aplicare de Comisie în cadrul gestiunii directe, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Articolul 8
Adiționalitatea și finanțarea complementară

Sprijinul acordat în cadrul mecanismului se adaugă sprijinului furnizat în cadrul altor fonduri și programe ale Uniunii și finanțării furnizate de Grupul Băncii Europene de Investiții sau de alte instituții financiare internaționale în cadrul cărora este acționar un stat membru. Proiectele de reformă și de investiții pot beneficia de sprijin din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

Articolul 9
Măsuri de corelare a mecanismului cu buna guvernanță economică

Atunci când este dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere, Comisia propune, în termen de trei luni, o propunere de modificare a prezentului regulament pentru a corela mecanismul cu buna guvernanță economică, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (7) din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind [...] RDC].

Articolul 9a
Măsuri de corelare a mecanismului cu protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept

1. Mecanismul este disponibil numai pentru statele membre care s-au angajat să respecte statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii.

2. Comisia este împuternicită să inițieze suspendarea creditelor de angajament sau a creditelor de plată către statele membre din cadrul mecanismului în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, în situația în care acestea afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii.

3. În special următoarele sunt considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în cazul în care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii:

(a) periclitarea independenței sistemului judiciar, inclusiv stabilind orice tip de limitări privind capacitatea de exercitare a funcțiilor judiciare în mod autonom, intervenind din exterior asupra garanțiilor de independență, limitând activitatea judiciară în temeiul unui ordin extern, revizuind în mod arbitrar normele privind numirea sau condițiile de muncă ale personalului judiciar, influențându-l în orice mod care îi pune în pericol imparțialitatea sau interferând cu independența avocaturii;

(b) faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;

(c) limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective a încălcărilor legii;

(d) periclitarea capacității administrative a unui stat membru de a respecta obligațiile care decurg din statutul de membru al Uniunii, inclusiv capacitatea de a pune în aplicare în mod efectiv normele, standardele și politicile care alcătuiesc corpul dreptului Uniunii;

(e) măsuri care reduc protecția comunicării confidențiale dintre avocat și un client.

4. O deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru poate fi constatată în special atunci când unul sau mai multe dintre următoarele sunt afectate sau riscă să fie afectate:

(a) funcționarea corespunzătoare a autorităților din statul membru care pune în aplicare mecanismul, în special în contextul procedurilor de atribuire a contractelor sau de acordare de granturi;

(b) buna funcționare a economiei de piață, respectând astfel concurența și forțele pieței din Uniune, precum și punerea în aplicare în mod eficace a obligațiilor care decurg din calitatea de membru, inclusiv adeziunea la obiectivul uniunii politice, economice și monetare;

(c) buna funcționare a autorităților care efectuează controale financiare, monitorizare și audituri interne și externe, precum și funcționarea corespunzătoare a sistemelor eficiente și transparente de gestiune financiară și de responsabilitate;

(d) funcționarea corespunzătoare a organismelor de investigare și a Ministerului Public cu privire la urmărirea penală a fraudei, inclusiv a evaziunii fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii în legătură cu punerea în aplicare a mecanismului;

(e) controlul jurisdicțional efectiv, efectuat de instanțe independente, al acțiunilor sau al omisiunilor autorităților menționate la literele (a), (c) și (d);

(f) prevenirea și sancționarea fraudei, inclusiv a evaziunii fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii în legătură cu punerea în aplicare a mecanismului, precum și impunerea de către instanțele sau autoritățile administrative naționale de sancțiuni eficace și disuasive pentru beneficiari;

(g) recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;

(h) prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale și a concurenței fiscale și funcționarea corespunzătoare a autorităților care contribuie la cooperarea administrativă în materie fiscală;

(i) cooperarea eficace și în timp util cu OLAF și, cu condiția participării statului membru în cauză, cu EPPO în cursul investigațiilor sau al urmăririlor penale inițiate de acestea în temeiul actelor juridice corespunzătoare și în conformitate cu principiul cooperării loiale;

(j) punerea în aplicare corespunzătoare a mecanismului în urma unei încălcări sistematice a drepturilor fundamentale.

5. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (4), se pot adopta una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

(a) interzicerea încheierii de noi angajamente juridice;

(b) suspendarea angajamentelor;

(c) reducerea angajamentelor, inclusiv prin corecții financiare;

(d) reducerea prefinanțării;

(e) întreruperea termenelor de plată;

(f) suspendarea plăților.

Cu excepția cazului în care se specifică altfel în decizia de adoptare a măsurilor, impunerea unor măsuri adecvate nu afectează obligația unui stat membru de a efectua plăți către destinatarii sau beneficiarii finali. Acțiunile de la nivel local și regional care sunt eligibile pentru sprijin beneficiază în continuare de mecanism. În cazul în care se înregistrează deficiențe într-un stat membru, acțiunile regionale și locale care sunt eligibile pentru sprijin beneficiază în continuare de mecanism.

Măsurile adoptate sunt proporționale cu natura, gravitatea, durata și amploarea deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept. În măsura posibilului, măsurile vizează acțiunile Uniunii afectate sau care ar putea fi afectate de deficiența respectivă.

Comisia furnizează informații și orientări pentru destinatarii sau beneficiarii finali privind obligațiile statelor membre, prin intermediul unui site sau al unui portal internet.

Comisia oferă, pe același site sau portal, instrumente adecvate pentru ca destinatarii sau beneficiarii finali să informeze Comisia cu privire la orice încălcare a acestor obligații care, în opinia acestor destinatari sau beneficiari finali, îi afectează direct. Informațiile furnizate de destinatarii sau beneficiarii finali în conformitate cu prezentul alineat pot fi luate în considerare de către Comisie numai în cazul în care sunt însoțite de o dovadă conform căreia destinatarul sau beneficiarul final în cauză a depus o plângere oficială la autoritatea competentă.

Pe baza informațiilor furnizate de destinatarii sau beneficiarii finali, Comisia asigură faptul că orice sumă datorată de statele membre este plătită efectiv destinatarilor sau beneficiarilor finali.

6. În cazul în care Comisia constată că are motive rezonabile de a considera că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (4), aceasta trimite statului membru respectiv o notificare scrisă, precizând motivele care stau la baza constatărilor sale. Comisia informează fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la notificarea respectivă și la conținutul acesteia.

Atunci când analizează dacă sunt îndeplinite condițiile menționate la alineatul (4), Comisia ia în considerare toate informațiile relevante, hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rezoluțiile Parlamentului European, rapoartele Curții de Conturi Europene, precum și concluziile și recomandările organizațiilor și rețelelor internaționale relevante. De asemenea, Comisia ia în considerare criteriile utilizate în contextul negocierilor de aderare la Uniune, în special capitolele acquis-ului privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea, controlul financiar și impozitarea, precum și orientările utilizate în contextul Mecanismului de cooperare și de verificare în vederea urmăririi progreselor înregistrate de un stat membru.

Comisia este asistată de un grup de experți independenți, care va fi instituit printr-un act delegat.

Comisia poate solicita orice informații suplimentare necesare pentru evaluarea pe care o efectuează, atât înainte, cât și după ce a făcut o constatare.

Statul membru vizat furnizează informațiile cerute și poate face observații într-un termen stabilit de Comisie, care nu poate fi mai scurt de o lună, nici mai lung de trei luni de la data notificării constatării. În observațiile sale, statul membru poate propune adoptarea unor măsuri de remediere.

Comisia ia în considerare informațiile primite și orice observații făcute de statul membru în cauză, precum și caracterul adecvat al oricăror măsuri de remediere propuse atunci când decide dacă să adopte sau nu o decizie privind oricare dintre măsurile prevăzute la alineatul (5). Comisia decide în legătură cu acțiunile întreprinse ulterior cu privire la informațiile primite în termenul orientativ de o lună și, în orice caz, într-un termen rezonabil de la data primirii informațiilor respective.

Atunci când analizează proporționalitatea măsurilor care urmează să fie impuse, Comisia ține seama în mod corespunzător de informațiile și orientările menționate la prezentul alineat.

În cazul în care consideră că s-a stabilit existența unei deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie privind măsurile menționate la alineatul (5).

În același timp cu adoptarea deciziei, Comisia prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către o rezervă bugetară a unei sume echivalente cu valoarea măsurilor adoptate.

Prin derogare de la articolul 31 alineatele (4) și (6) din Regulamentul financiar, Parlamentul European și Consiliul deliberează cu privire la propunerea de transfer în termen de patru săptămâni de la primirea acesteia de către cele două instituții. Propunerea de transfer se consideră aprobată, cu excepția cazului în care, în acest termen de patru săptămâni, Parlamentul European, hotărând cu majoritatea voturilor exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, o modifică sau o respinge. În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul modifică propunerea de transfer, se aplică articolul 31 alineatul (8) din Regulamentul financiar.

Decizia menționată la al optulea paragraf intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu respinge propunerea de transfer în termenul menționat la al zecelea paragraf.

7. Statul membru vizat poate, în orice moment, să prezinte Comisiei o notificare oficială incluzând elemente de probă pentru a arăta că deficiența generalizată în ceea ce privește statul de drept a fost remediată sau a încetat să mai existe.

La cererea statului membru în cauză sau din proprie inițiativă, Comisia evaluează situația din statul membru în cauză într-un termen orientativ de o lună și, în orice caz, într-un termen rezonabil de la data primirii notificării oficiale. După ce deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept pe baza cărora au fost adoptate măsurile menționate la alineatul (5) încetează să mai existe, integral sau parțial, Comisia adoptă fără întârziere o decizie de eliminare totală sau parțială a respectivelor măsuri. În același timp cu adoptarea deciziei sale, Comisia prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului o propunere de eliminare, totală sau parțială, a rezervei bugetare menționate la alineatul (6). Se aplică procedura prevăzută la alineatul (5).

CAPITOLUL II

Contribuția financiară, procesul de alocare și împrumuturile

Articolul 10
Contribuția financiară maximă

Pentru fiecare stat membru se calculează o contribuție financiară maximă pentru alocarea sumei prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (a), utilizând metodologia stabilită în anexa I, pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru și a pierderii cumulate din PIB-ul real observate în perioada 2020-2021, comparativ cu 2019.

Pentru perioada 2021-2022, contribuția financiară maximă se calculează cu ajutorul metodologiei stabilite în anexa I, pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu PIB-ului pe cap de locuitor și a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru pentru perioada 2015-2019.

Pentru perioada 2023-2024, contribuția financiară maximă se calculează, până la 30 iunie 2022, cu ajutorul metodologiei stabilite în anexa I, pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu PIB-ului pe cap de locuitor și a pierderii cumulate din PIB-ul real observate în perioada 2020-2021, comparativ cu 2019.

Articolul 11
Alocarea contribuției financiare

1. Până la 31 decembrie 2022, Comisia pune la dispoziție o alocare de 337 968 000 000 EUR, prevăzută la articolul 5 alineatul (1) litera (a). Fiecare stat membru poate transmite cereri în limita contribuției sale financiare maxime, prevăzute la articolul 10, pentru a-și pune în aplicare planul de redresare și reziliență.

2. În perioada care începe după 31 decembrie 2022 și se încheie la 31 decembrie 2024, în cazul în care sunt disponibile resurse financiare, Comisia poate organiza cereri de propuneri în conformitate cu calendarul semestrului european. În acest scop, Comisia publică un calendar indicativ al cererilor de propuneri care urmează să fie organizate în perioada respectivă și precizează, în cazul fiecărei cereri de propuneri, suma disponibilă pentru alocare. Fiecare stat membru poate propune să primească fonduri în limita sumei maxime corespunzătoare cotei sale de alocare din suma disponibilă pentru alocare, astfel cum se prevede în anexa I, pentru a pune în aplicare planul de redresare și reziliență.

Articolul 12
Împrumuturi

1. Până la 31 decembrie 2024, la cererea unui stat membru, Comisia poate acorda statului membru în cauză un sprijin sub formă de împrumut pentru punerea în aplicare a planurilor sale de redresare și reziliență.

2. Un stat membru poate solicita un împrumut în același timp cu transmiterea unui plan de redresare și reziliență prevăzut la articolul 15 sau la o altă dată, până la 31 august 2024. În acest din urmă caz, cererea trebuie să fie însoțită de un plan revizuit, care să includă obiective de etapă și ținte suplimentare.

3. Cererea de împrumut din partea unui stat membru trebuie să menționeze:

(a) motivele pentru acordarea sprijinului sub formă de împrumut, justificate de nevoile financiare mai mari legate de reformele și investițiile suplimentare;

(b) reformele și investițiile suplimentare în conformitate cu articolul 15;

(c) costul mai ridicat al planului de redresare și reziliență în cauză în comparație cu cuantumul contribuției financiare maxime prevăzute la articolul 10 sau cu contribuția financiară alocată planului de redresare și reziliență în temeiul articolului 17 alineatul (3) litera (b);

(ca) informații cu privire la modul în care cererea de împrumut se încadrează în planificarea financiară generală a statului membru și obiectivul general în materie de politici bugetare solide.

4. Cuantumul sprijinului sub formă de împrumut acordat planului de redresare și reziliență al statului membru în cauză nu trebuie să fie mai mare decât diferența dintre costul total al planului de redresare și reziliență, astfel cum a fost revizuit dacă este cazul, și contribuția financiară maximă prevăzută la articolul 10. Cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu depășește 6,8 % din venitul său național brut.

5. Prin derogare de la alineatul (4), sub rezerva disponibilității resurselor, în circumstanțe excepționale, cuantumul sprijinului sub formă de împrumut poate fi majorat.

6. Sprijinul sub formă de împrumut se plătește în tranșe, sub rezerva îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) litera (g).

7. Comisia ia o decizie cu privire la cererea de sprijin sub formă de împrumut în conformitate cu articolul 17. Dacă este cazul, planul de redresare și reziliență este modificat în consecință.

Articolul 13
Acordul de împrumut

1. Înainte de încheierea unui acord de împrumut cu statul membru în cauză, Comisia trebuie să evalueze dacă:

(a) justificarea cererii de împrumut și cuantumul împrumutului sunt considerate rezonabile și plauzibile în ceea ce privește reformele și investițiile suplimentare și

(b) reformele și investițiile suplimentare respectă criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3).

2. În cazul în care cererea de împrumut îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (1) și după adoptarea deciziei prevăzute la articolul 17 alineatul (2), Comisia încheie un acord de împrumut cu statul membru în cauză. Pe lângă elementele prevăzute la articolul 220 alineatul (5) din Regulamentul financiar, acordul de împrumut trebuie să conțină următoarele elemente:

(a) cuantumul împrumutului în euro, inclusiv, dacă este cazul, cuantumul sprijinului sub formă de împrumut prefinanțat în conformitate cu articolul XX;

(b) scadența medie; articolul 220 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu se aplică acestei scadențe;

(c) formula de stabilire a prețului și perioada de disponibilitate a împrumutului;

(d) numărul maxim de tranșe și un calendar de rambursare clar și precis;

(e) celelalte elemente necesare pentru punerea în aplicare a sprijinului sub formă de împrumut în ceea ce privește reformele și proiectele de investiții în cauză, în conformitate cu decizia prevăzută la articolul 17 alineatul (2).

3. În conformitate cu articolul 220 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul financiar, costurile aferente împrumutării de fonduri pentru împrumuturile menționate la prezentul articol sunt suportate de statele membre beneficiare.

4. Comisia stabilește modalitățile necesare pentru administrarea operațiunilor de creditare legate de împrumuturile acordate în conformitate cu prezentul articol.

5. Un stat membru care beneficiază de un împrumut acordat în conformitate cu prezentul articol deschide un cont special pentru gestionarea împrumutului primit. De asemenea, acesta transferă principalul și dobânzile datorate în cadrul oricărui împrumut conex într-un cont indicat de Comisie, în concordanță cu modalitățile instituite în conformitate cu alineatul anterior, cu douăzeci și două de zile lucrătoare înainte de data scadentă corespunzătoare.

Articolul 13a
Reexaminări și revizuiri

1. Cel târziu până la sfârșitul anului 2022, Comisia prezintă o reexaminare a punerii în aplicare a resurselor menționate în Capitolul II din prezentul regulament. Această reexaminare obligatorie este însoțită, după caz, de o propunere legislativă de revizuire a prezentului regulament, cu scopul de a asigura utilizarea integrală a resurselor.

2. Cel târziu până la sfârșitul anului 2024, Comisia prezintă o reexaminare a punerii în aplicare a resurselor menționate în Capitolul II din prezentul regulament. Această reexaminare obligatorie este însoțită de măsurile necesare pentru revizuirea prezentului regulament, cu scopul de a asigura utilizarea integrală a creditelor de angajament.

CAPITOLUL III

Planurile de redresare și reziliență

Articolul 14
Eligibilitate

1. În vederea îndeplinirii priorităților europene menționate la articolul 3 și a obiectivelor stabilite la articolul 4, statele membre elaborează planuri naționale de redresare și reziliență. Aceste planuri stabilesc agenda statului membru în cauză în materie de reforme și investiții pentru următorii patru ani. Planurile de redresare și reziliență eligibile pentru finanțare în temeiul prezentului instrument cuprind măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice și private prin intermediul unui pachet coerent și complet. Pentru pregătirea planurilor de redresare și reziliență, statele membre pot utiliza instrumentul de sprijin tehnic în conformitate cu Regulamentul XX/YYYY [de instituire a instrumentului de sprijin tehnic].

Măsurile luate începând cu 1 februarie 2020 în legătură cu consecințele economice și sociale ale crizei cauzate de pandemia de COVID-19 sunt eligibile pentru sprijin în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență cu condiția ca acestea să respecte cerințele prevăzute în prezentul regulament.

2. Planurile de redresare și reziliență contribuie la cele șase priorități europene definite la articolul 3, inclusiv cotele minime de cheltuieli identificate la articolul 3, obiectivele generale și specifice definite la articolul 4 și respectă principiile orizontale stabilite la articolul 4a.

2a. În conformitate cu domeniul de aplicare al mecanismului, planurile de redresare și reziliență vor contribui la abordarea eficace a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări adresate statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate în mod oficial de către Comisie în contextul semestrului european, inclusiv recomandările relevante pentru zona euro aprobate de Consiliu.

2b. Planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță și cu informațiile incluse de statele membre în programele naționale de reformă din cadrul semestrului european, în planurile lor naționale privind energia și clima și în actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999[17], în planurile teritoriale pentru o tranziție justă din cadrul Fondului pentru o tranziție justă[18], în planurile de punere în aplicare a Garanției pentru tineret, precum și în acordurile de parteneriat și în programele operaționale din cadrul fondurilor Uniunii și în acțiunile legate de punerea în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii.

2c. Planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță cu Strategia UE privind egalitatea de gen 2020-2025, se bazează pe o evaluare a impactului de gen al măsurilor planificate și cuprind acțiuni-cheie pentru a aborda în mod efectiv impactul negativ al crizei asupra egalității de gen combinate cu măsuri de integrare a dimensiunii de gen. Planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță și cu strategiile naționale privind egalitatea de gen.

2d. Planurile de redresare și reziliență nu trebuie să fie în detrimentul pieței unice.

3. În cazul în care un stat membru este scutit de monitorizarea și evaluarea din cadrul semestrului european în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau face obiectul procedurii de verificare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 332/2002 al Consiliului, dispozițiile stabilite în prezentul regulament se aplică statului membru în cauză în ceea ce privește provocările și prioritățile identificate de măsurile prevăzute în regulamentele menționate.

3a. Planurile de redresare și reziliență la nivel național nu afectează dreptul de a încheia sau de a pune în aplicare contracte colective de muncă sau de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu legislația și practicile naționale și ale Uniunii.

Articolul 15
Planul de redresare și reziliență

1. Un stat membru care dorește să primească o contribuție financiară astfel cum este pusă la dispoziție pentru alocare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) transmite Comisiei un plan de redresare și reziliență, astfel cum este definit la articolul 14 alineatul (1).

După ce Comisia pune la dispoziție pentru alocare suma menționată la articolul 11 ​alineatul (2), statele membre actualizează și prezintă Comisiei, după caz, planul de redresare și reziliență menționat la alineatul (1) ținând seama de valoarea maximă financiară actualizată a contribuției calculate în conformitate cu articolul 10 alineatul (2).

2. Planul de redresare și reziliență prezentat de statul membru în cauză este transmis împreună cu programul ▌național de reformă într-un singur document integrat și este, de regulă, transmis în mod oficial cel târziu până la 30 aprilie. Statul membru poate transmite un proiect de plan începând cu data de 15 octombrie a anului precedent, împreună cu proiectul de buget pentru anul următor.

Un stat membru care dorește să primească sprijin în cadrul mecanismului instituie un dialog pe mai multe niveluri, în cadrul căruia autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, în special organizațiile de tineret, alte părți interesate relevante și publicul larg se pot implica în mod activ și pot discuta pregătirea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Proiectul de plan este supus atenției autorităților locale și regionale, partenerilor sociali, organizațiilor societății civile, în special organizațiilor de tineret, altor părți interesate relevante și publicului larg pentru consultare înainte de data transmiterii către Comisie, iar partenerii sociali vor avea cel puțin 30 de zile pentru a reacționa în scris, în conformitate cu principiul parteneriatului.

3. Planul de redresare și reziliență trebuie să fie motivat și justificat în mod corespunzător. Acesta stabilește, în special, următoarele elemente:

(a) o explicație detaliată a modului în care planurile și măsurile de redresare și reziliență contribuie la fiecare dintre cele șase priorități europene, astfel cum sunt definite la articolul 3, și contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b), în loc să contravină acestora;

(ab) în conformitate cu domeniul de aplicare al mecanismului, o justificare privind modul în care planul contribuie la abordarea eficace a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adresate statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate în mod oficial de către Comisie în contextul semestrului european, inclusiv recomandările relevante pentru zona euro, astfel cum au fost aprobate de Consiliu;

(ac) în cazul în care un stat membru se confruntă cu dezechilibre sau cu dezechilibre excesive, conform concluziilor Comisiei formulate în urma unei revizuiri aprofundate, o explicație a modului în care recomandările făcute în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt compatibile cu planurile;

(ad)  o explicație detaliată a modului în care planul respectă cotele de alocare minime pentru fiecare dintre cele șase priorități europene stabilite la articolul 3;

(ae) o explicație detaliată a modului în care cel puțin 40 % din suma solicitată pentru planul de redresare și reziliență contribuie la integrarea aspectelor legate de climă și biodiversitate, utilizând metodologia de monitorizare furnizată de Comisie. Înainte de intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia adoptă, prin intermediul unui act delegat, metodologia corespunzătoare, utilizând, după caz, criteriile stabilite de taxonomia UE;

(af) o explicație a modului în care se preconizează că măsurile din plan vor contribui la acțiunile digitale și dacă acestea reprezintă cel puțin 20 % din alocarea totală a planului, bazată pe metodologia de marcare digitală stabilită în anexa...; metodologia se utilizează în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în tabel; coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor digitale pot fi majorați pentru investiții individuale spre a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor digitale;

(ag) o explicație a modului în care măsurile nu contravin intereselor strategice și economice ale Uniunii, nu înlocuiesc cheltuielile bugetare naționale recurente și respectă principiul adiționalității și nu aduc atingere în mod semnificativ principiului, în conformitate cu articolul 4a;

(ah) o justificare a modului în care planul de redresare și reziliență este în concordanță cu principiile Strategiei Uniunii privind egalitatea de gen 2020-2025, cu strategia națională privind egalitatea de gen, cu o evaluare a impactului de gen și cu o explicație a modului în care se preconizează că măsurile din plan vor contribui la promovarea egalității de gen și a principiului integrării perspectivei de gen, precum și la eliminarea discriminării de gen sau la provocările care rezultă din aceasta;

(d) obiectivele de etapă și țintele preconizate clare și un calendar indicativ pentru punerea în aplicare a reformelor pe o perioadă maximă de patru ani, precum și a investițiilor pe o perioadă maximă de șapte ani;

(da) o justificare a modului în care planurile de redresare și reziliență reprezintă un pachet cuprinzător de reforme și de investiții și modul în care acestea sunt consecvente și sinergiile preconizate cu planurile, strategiile și programele stabilite în documentele menționate la articolul 14 alineatul (2b);

(e) proiectele de investiții publice și private preconizate, perioada de investiții aferentă și trimiteri la implicarea partenerilor privați, dacă este relevant;

(ea) în cazul în care măsurile prevăzute în planul de redresare și reziliență nu sunt exceptate de la obligația de notificare a ajutoarelor de stat menționată la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei[19], planul de redresare și reziliență este analizat cu prioritate de către Comisie în scopul respectării normelor în materie de ajutoare de stat și de concurență;

(f) costul total estimat al reformelor și al investițiilor care fac obiectul planului de redresare și reziliență transmis (denumit și „costul total estimat al planului de redresare și reziliență”), susținut de o justificare clară validată de un organism public independent și de o prezentare a modului în care costul este proporțional cu impactul social și economic preconizat, în conformitate cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor;

(g) după caz, informații privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune și legătura cu reformele anterioare sau planificate în cadrul programului de sprijinire a reformelor structurale sau al instrumentului de sprijin tehnic;

(h) măsurile de însoțire care pot fi necesare, inclusiv un calendar al tuturor acțiunilor politice;

(i) un rezumat al dialogului pe mai multe niveluri, astfel cum este menționat la alineatul (2) paragraful 2, modul în care au fost luate în considerare contribuțiile părților interesate și, la cererea părților interesate, avizele acestora pot fi anexate la planurile naționale de redresare și reziliență, precum și detaliile, inclusiv etapele și țintele relevante, ale consultărilor și dialogurilor planificate în legătură cu punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență;

(j) aranjamentele pentru monitorizarea și punerea în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență de către statul membru în cauză, inclusiv obiectivele de etapă și țintele calitative și cantitative clare propuse și indicatorii aferenți, precum și modul în care planul îmbunătățește performanța la nivel național în cadrul tabloului de bord social și a tabloului de bord pentru procedura privind dezechilibrele macroeconomice;

(k) după caz, cererea de sprijin sub formă de împrumut și obiectivele de etapă suplimentare prevăzute la articolul 12 alineatele (2) și (3) și elementele acestora și

(ka) o explicație a planurilor, sistemelor și măsurilor concrete ale statului membru de prevenire, depistare și corectare a conflictelor de interese, a corupției și a fraudei la utilizarea fondurilor derivate din prezentul mecanism, inclusiv a celor care vizează evitarea dublei finanțări de la alte programe ale Uniunii și recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, impunerea unor sancțiuni;

(kb) măsurile luate de statele membre pentru a se asigura că întreprinderile beneficiare nu sunt implicate în niciun regim fiscal raportabil în temeiul Directivei (UE) 2018/822 în legătură cu acordurile transfrontaliere;

(l) orice alte informații relevante.

4. În cadrul procesului de elaborare a propunerilor privind planul lor de redresare și reziliență, statele membre îi pot solicita Comisiei să organizeze un schimb de bune practici pentru ca statele membre solicitante să poată beneficia de experiența altor state membre. Statele membre pot solicita, de asemenea, în orice moment, de-a lungul anului, sprijin tehnic în cadrul instrumentului de sprijin tehnic, în conformitate cu regulamentul de instituire a acestuia. Sprijinul tehnic respectă pe deplin normele și practicile naționale referitoare la negocierile colective. Activitățile de sprijin tehnic nu pot submina rolul partenerilor sociali și nici amenința autonomia negocierilor colective.

4a. Pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate, reprezentanții statelor membre responsabili cu planul de redresare și reziliență și, după caz, instituții fiscal-bugetare independente se prezintă, în urma primirii unei invitații, în fața comisiilor competente ale Parlamentului European pentru a prezenta planul de redresare și reziliență. Comisia pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului informațiile relevante simultan și în condiții de egalitate.

Articolul 16
Evaluarea Comisiei

1. Atunci când evaluează planul de redresare și reziliență și, acolo unde este cazul, actualizarea lui, așa cum a fost transmisă de statul membru în conformitate cu articolul 15 alineatul (1), Comisia acționează în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia poate face observații sau solicita informații suplimentare. Statul membru în cauză furnizează informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul, dacă este necesar, înainte de transmiterea sa oficială sau după aceasta. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească termenul prevăzut la articolul 17 alineatul (1) cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.

1a. În evaluarea sa, Comisia ține seama de sinergiile create între planurile de redresare și reziliență ale diferitelor state membre și de complementaritatea dintre aceste planuri și alte planuri de investiții de la nivel național.

2. Atunci când evaluează planul de redresare și reziliență și stabilește cuantumul care urmează să îi fie alocat statului membru în cauză, Comisia ține seama de informațiile analitice privind statul membru în cauză disponibile în contextul semestrului european, precum și de justificarea și de elementele furnizate de statul membru în cauză, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3), și de orice alte informații relevante, inclusiv, în special, cele incluse în programul național de reformă și în planul național privind energia și clima al statului membru în cauză și în planurile teritoriale pentru o tranziție justă din cadrul Fondului pentru o tranziție justă, în planurile de punere în aplicare a Garanției pentru tineret, precum și, dacă sunt relevante, informațiile referitoare la sprijinul tehnic primit prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.

De asemenea, Comisia ține seama de informațiile cuprinse în Raportul anual privind statul de drept, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană, tabloul de bord al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice și tabloul de bord social. Comisia solicită, de asemenea, o evaluare a impactului de gen al planului, efectuată de un expert independent, sau realizează ea însăși o astfel de evaluare.

Comisia consultă, dacă este cazul, părțile interesate relevante de la nivelul Uniunii, pentru a cunoaște punctele lor de vedere cu privire la asumarea responsabilității, coerența și eficacitatea planului național de redresare și reziliență.

3. Comisia evaluează eficacitatea, eficiența, relevanța și coerența planului de redresare și reziliență ▌ și, în acest scop, ține seama de următoarele elemente:

Comisia evaluează dacă toate planurile de redresare și reziliență trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a) dacă planul contribuie cu cel puțin 40 % din valoarea sa la integrarea aspectelor legate de climă și de biodiversitate și dacă metodologia de monitorizare menționată la articolul 15 alineatul (3) litera (ae) este aplicată corect;

(b) dacă planul contribuie cu cel puțin 20 % din valoarea sa la acțiunile digitale și dacă metodologia de monitorizare menționată la articolul 15 alineatul (3) litera (af) este aplicată corect;

(c) dacă fiecare măsură nu contravine intereselor strategice și economice ale Uniunii, nu înlocuiește cheltuielile bugetare naționale recurente și respectă principiul adiționalității și nu aduce atingere în mod semnificativ principiului, în conformitate cu articolul 4a;

(d) dacă planul respectă cotele de alocare minime pentru fiecare dintre prioritățile europene stabilite la articolul 3;

(e) dacă măsurile luate de statele membre garantează faptul că întreprinderile beneficiare nu sunt implicate în niciun regim fiscal raportabil în temeiul Directivei (UE) 2018/822 în legătură cu acordurile transfrontaliere;

Eficacitatea:

(f) dacă planul de redresare și reziliență contribuie la fiecare dintre cele șase priorități europene, astfel cum sunt definite la articolul 3, și dacă contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b), în loc să contravină acestora;

(g) dacă dialogul pe mai multe niveluri, astfel cum este menționat la articolul 15 alineatul (2) paragraful 2, a avut loc și dacă părțile interesate respective beneficiază de posibilități efective de a participa la pregătirea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență;

(h) dacă se preconizează că aranjamentele propuse de statele membre în cauză vor asigura o monitorizare și punere în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a ▌obiectivelor de etapă și a țintelor calitative și cantitative clare propuse și a indicatorilor aferenți, și dacă planul îmbunătățește performanța la nivel național în cadrul tabloului de bord social și a tabloului de bord pentru procedura privind dezechilibrele macroeconomice;

(i) dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză;

(j) dacă planul de redresare și reziliență include investiții în proiecte transfrontaliere sau paneuropene care generează valoare adăugată europeană, dacă este cazul, luând în considerare constrângerile statelor membre derivate din poziția lor geografică;

Eficiența:

(k) dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență transmis este rezonabilă și plauzibilă și dacă aceasta este proporțională cu impactul social și economic preconizat, în conformitate cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor;

(l) dacă se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor duce la prevenirea, depistarea și corectarea conflictelor de interese, a corupției și a fraudei la utilizarea fondurilor derivate din mecanism, inclusiv a celor care vizează evitarea dublei finanțări de la alte programe ale Uniunii;

Relevanța:

(m) dacă planul conține măsuri care, în conformitate cu domeniul de aplicare al mecanismului, contribuie efectiv la abordarea provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adresate statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european, inclusiv recomandările relevante pentru zona euro, astfel cum au fost aprobate de Consiliu;

(n) dacă planul, în cazul în care un stat membru se confruntă cu dezechilibre sau cu dezechilibre excesive, conform concluziilor Comisiei formulate în urma unei revizuiri aprofundate, este compatibil cu recomandările făcute în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011;

(o) dacă planul conține informațiile exacte menționate la articolul 15;

Coerența:

(p) dacă planul reprezintă un pachet cuprinzător de reforme și de investiții și dacă acordurile asigură consecvența și sinergiile, astfel cum se menționează la articolul 14 alineatul (2b);

(q) dacă planul este în concordanță cu principiile Strategiei Uniunii pentru egalitatea de gen 2020-2025, cu strategia națională privind egalitatea de gen, dacă a fost efectuată o evaluare a impactului de gen și dacă măsurile menționate în plan sunt prevăzute să contribuie la promovarea egalității de gen și a principiului integrării perspectivei de gen, precum și la eliminarea discriminării de gen sau la provocările care rezultă din aceasta.

Aceste criterii de evaluare se aplică în conformitate cu anexa II.

4. În cazul în care statul membru în cauză a solicitat un sprijin sub formă de împrumut, astfel cum se prevede la articolul 12, Comisia evaluează dacă cererea de sprijin sub formă de împrumut îndeplinește criteriile stabilite la articolul 13 alineatul (1), în special dacă reformele și investițiile suplimentare care fac obiectul cererii de împrumut îndeplinesc criteriile de evaluare prevăzute la alineatul (3).

4a. În cazul în care Comisia evaluează negativ un plan de redresare și reziliență, aceasta comunică o evaluare justificată în mod corespunzător în termenul menționat la articolul 17 alineatul (1).

5. În scopul evaluării planurilor de redresare și reziliență transmise de statele membre, Comisia poate beneficia de asistență furnizată de experți, inclusiv de cei numiți de Parlamentul European.

Articolul 17
Decizia Comisiei

1. Comisia adoptă o decizie, printr-un act delegat, în conformitate cu articolul 25a, în termen de două luni de la transmiterea oficială a planului de redresare și reziliență de către statul membru. În cazul în care Comisia evaluează pozitiv un plan de redresare și reziliență, respectiva decizie stabilește reformele și proiectele de investiții care trebuie puse în aplicare de statul membru, inclusiv obiectivele clare de etapă și țintele necesare pentru eliberarea tranșei din contribuția financiară alocată în conformitate cu articolul 11.

2. În cazul în care statul membru în cauză solicită un sprijin sub formă de împrumut, decizia stabilește, de asemenea, cuantumul sprijinului sub formă de împrumut, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatele (4) și (5), precum și reformele și proiectele de investiții suplimentare care trebuie puse în aplicare de statul membru care beneficiază de respectivul sprijin sub formă de împrumut, inclusiv obiectivele de etapă și țintele suplimentare.

3. Cuantumul contribuției financiare pentru planurile de redresare și reziliență care respectă criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3) ▌se stabilește după cum urmează:

(a) în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este egal cu sau mai mare decât contribuția financiară maximă pentru respectivul stat membru prevăzută la articolul 10, contribuția financiară alocată statului membru în cauză este egală cu cuantumul total al contribuției financiare maxime prevăzute la articolul 10;

(b) în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mic decât contribuția financiară maximă pentru respectivul stat membru prevăzută la articolul 10, contribuția financiară alocată statului membru este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență;

(ba) în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile prevăzute la articolul 16 alineatul (3) și planul primește mai mult de doi coeficienți B pentru criteriile de la literele (h), (i), (l), (m), (p) prevăzute la articolul 16 alineatul (3), alocarea financiară se reduce cu 2 % pentru fiecare criteriu, iar reducerea totală nu depășește 6 % din alocarea financiară totală;

(c) în cazul în care planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), statului membru în cauză nu i se alocă nicio contribuție financiară. Statul membru în cauză poate depune o cerere pentru sprijin tehnic în cadrul instrumentului de sprijin tehnic, pentru a permite o mai bună pregătire a propunerii în ciclurile ulterioare.

4. Decizia menționată la alineatul (1) stabilește, de asemenea:

(a) contribuția financiară care urmează să fie plătită doar în tranșe după ce statul membru a atins în mod satisfăcător obiectivele de etapă și țintele clare identificate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență;

(aa) contribuția financiară și, după caz, cuantumul sprijinului sub formă de împrumut care urmează să fie plătit ca prefinanțare în conformitate cu articolul 11a, după aprobarea planului de redresare și reziliență;

(b) descrierea reformelor și a proiectelor de investiții și cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență;

(c) perioada de punere în aplicare a planului de redresare și reziliență după cum urmează:

(1) în ceea ce privește finalizarea investiției, perioada de investiții în care proiectul de investiții trebuie să fie pus în aplicare se încheie în termen de cel mult șapte ani de la adoptarea deciziei;

(2) în ceea ce privește finalizarea reformelor, perioada în care reformele trebuie să fie puse în aplicare se încheie în termen de cel mult patru ani de la adoptarea deciziei;

(d) modalitățile și calendarul pentru monitorizarea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, inclusiv a obiectivelor de etapă calitative și cantitative clare și, după caz, a măsurilor necesare pentru respectarea dispozițiilor articolului 19;

(e) indicatorii relevanți referitori la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor preconizate, inclusiv metodologia de asigurare a conformității cu obiectivele de finanțare a măsurilor de mediu și a celor climatice, menționate la articolul 15; și

(f) modalitățile prin care se asigură accesul deplin al Comisiei la datele și rapoartele subiacente relevante;

(g) după caz, cuantumul împrumutului care urmează să fie plătit în tranșe și obiectivele de etapă și țintele suplimentare aferente plății sprijinului sub formă de împrumut.

5. În cazul în care Comisia evaluează negativ un plan de redresare și reziliență, aceasta comunică o evaluare justificată în mod corespunzător în termen de două luni de la transmiterea propunerii de către statul membru. Această comunicare include, de asemenea, o recomandare adresată statului membru de a utiliza instrumentul de sprijin tehnic în conformitate cu Regulamentul XX/YYY [de instituire a instrumentului de sprijin tehnic] pentru a modifica sau înlocui planul de redresare și reziliență în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament. În urma unei invitații din partea Parlamentului European, Comisia se prezintă în fața comisiilor competente pentru a oferi explicații privind evaluarea negativă a planului de redresare și reziliență. Comisia pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului informațiile relevante simultan și în condiții de egalitate.

6. Măsurile și calendarul de punere în aplicare prevăzute la litera (d), indicatorii relevanți referitori la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor preconizate, prevăzute la litera (e), modalitățile prin care se asigură accesul Comisiei la datele subiacente prevăzute la litera (f) și, după caz, obiectivele de etapă și țintele suplimentare aferente plății sprijinului sub formă de împrumut prevăzute la alineatul (4) litera (g) din prezentul articol sunt prezentate în detaliu într-un aranjament operațional care urmează să fie convenit de statul membru în cauză și de Comisie după adoptarea deciziei prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol. Imediat după luarea deciziei și publicarea pe site-ul Comisiei, Comisia pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, simultan și în condiții de egalitate, planul adoptat și toate celelalte informații relevante, inclusiv acordul operațional menționat la alineatul (6). Comisia, prin intermediul actului delegat menționat la alineatul (1) din prezentul articol, precizează conținutul aranjamentelor operaționale, cu scopul de a promova coerența și comparabilitatea planurilor naționale de redresare și reziliență ale statelor membre și de a furniza date standardizate pentru tabloul de bord privind redresarea și reziliența, menționat la articolul 21a.

7. Actele delegate prevăzute la alineatele (1) și (2) se adoptă în conformitate cu ▌articolul 25a.

Articolul 18
Modificarea planului de redresare și reziliență al unui stat membru

1. În cazul în care planul de redresare și reziliență al unui stat membru, inclusiv obiectivele de etapă și țintele relevante, nu mai pot fi îndeplinite, în totalitate sau parțial, de către statul membru în cauză ca urmare a unor circumstanțe obiective sau în cazul în care statul membru în cauză a identificat măsuri suplimentare importante de investiții și de reforme, eligibile pentru sprijin în temeiul prezentului regulament, sau în cazul în care statul membru în cauză intenționează să îmbunătățească în mod semnificativ rezultatul evaluării în conformitate cu articolele 16 și 17, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată de modificare sau de înlocuire a deciziilor prevăzute la articolul 17 alineatele (1) și (2). În acest sens, statul membru poate propune un plan de redresare și reziliență modificat sau un nou plan. Statul membru poate solicita în orice moment, de-a lungul anului, să utilizeze instrumentul de sprijin tehnic în conformitate cu Regulamentul XX/YYYY [de instituire a instrumentului de sprijin tehnic] în scopul modificării sau înlocuirii planului de redresare și reziliență.

2. În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia evaluează noul plan în conformitate cu dispozițiile articolului 16 și adoptă o nouă decizie în conformitate cu articolul 17, în termen de două luni de la transmiterea oficială a cererii.

3. În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză nu justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia respinge cererea în termen de două luni de la transmiterea oficială a acesteia, după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea concluziilor Comisiei. În urma unei invitații din partea Parlamentului European, Comisia se prezintă în fața comisiilor competente pentru a oferi explicații privind evaluarea negativă a planului de redresare și reziliență.

3a. Statele membre își aliniază, după caz, prin intermediul unei actualizări, planurile de redresare și reziliență în conformitate cu obiectivul actualizat privind clima pentru 2030 din Regulamentul de instituire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei), în termen de șase luni de la publicarea prezentului regulament în Jurnalul Oficial. Comisia evaluează planurile actualizate de redresare și reziliență în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 16 și adoptă o nouă decizie în conformitate cu articolul 17, în termen de două luni de la depunerea oficială a cererii.

CAPITOLUL IV

Dispoziții financiare

Articolul -19
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1. La implementarea acestui mecanism, statele membre, în calitate de beneficiari sau de debitori ai fondurilor primite prin mecanism, iau toate măsurile necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și, în special, pentru a se asigura că orice măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și reziliență respectă legislația Uniunii și legislația națională aplicabilă.

2. Acordurile menționate la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 19 alineatul (1) prevăd obligațiile statelor membre:

(a) de a verifica cu regularitate dacă finanțarea acordată a fost corect utilizată în conformitate cu toate normele aplicabile și că orice măsură de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și reziliență a fost pusă în aplicare în mod corespunzător, conform normelor aplicabile, inclusiv în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislația națională;

(b) de a lua măsuri adecvate pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția și conflictele de interese, astfel cum sunt definite la articolul 61 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, care afectează interesele financiare ale Uniunii și de a introduce acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și reziliență;

(c) de a atașa la orice cerere de plată:

(i) o declarație de gestiune care să menționeze că fondurile au fost utilizate în scopul preconizat, că informațiile prezentate împreună cu cererea de plată sunt complete, exacte și fiabile și că sistemele de control instituite oferă asigurările necesare că fondurile au fost gestionate în conformitate cu toate normele aplicabile, în special cele privind evitarea conflictelor de interese, prevenirea fraudei, evitarea corupției și a dublei finanțări, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; și

(ii) o descriere detaliată a auditurilor, justificarea adecvată a estimărilor costurilor validate de un organism public independent, evaluări ale impactului, situații financiare și alte informații relevante, precum și controalele efectuate, în special în ceea ce privește proiectele de investiții, inclusiv deficiențele identificate și măsurile corective luate;

(d) de a colecta, în vederea auditului și a controlului utilizării fondurilor în legătură cu măsurile de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și reziliență, în format electronic într-o singură bază de date care să permită, fără a se adăuga sarcini administrative inutile, un nivel comparabil de acces al organelor de anchetă și de audit ale Uniunii, următoarele categorii de date:

(i) numele destinatarului final al fondurilor;

(ii) numele contractantului și al subcontractantului, în cazul în care destinatarul final al fondurilor este o autoritate contractantă în conformitate cu dispozițiile Uniunii sau cu dispozițiile naționale privind achizițiile publice;

(iii) prenumele, numele și data nașterii beneficiarului real al destinatarului fondurilor sau al contractantului, în înțelesul articolului 3 alineatul (6) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului[20];

(iv) lista tuturor măsurilor de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții din cadrul planului de redresare și reziliență, cuantumul total al finanțării publice, indicând cuantumul fondurilor plătite prin mecanism și prin alte fonduri ale Uniunii;

(e) de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, EPPO și Curtea de Conturi să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul financiar și să impună obligații similare tuturor destinatarilor finali ai fondurilor plătite pentru măsurile de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, sau tuturor celorlalte persoane sau entități implicate în punerea în aplicare a acestora;

(f) de a ține o evidență în conformitate cu articolul 132 din Regulamentul financiar;

(fa) de a ține o evidență în conformitate cu articolul 75 din Regulamentul financiar. Ca urmare, documentele referitoare la execuția bugetului se păstrează cel puțin cinci ani de la data la care Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune. Documentele privind operațiunile se păstrează în orice caz până la sfârșitul exercițiului următor celui în care operațiunile respective au fost închise definitiv. În cazul procedurilor judiciare, această perioadă se suspendă până la expirarea ultimei posibilități de introducere a unei căi de atac jurisdicționale;

(g) datele cu caracter personal din documentele justificative se șterg, dacă este posibil, atunci când datele respective nu sunt necesare în scopul descărcării de gestiune, al controlului și al auditului. În cazul păstrării datelor privind traficul, se aplică[21] Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului.

3. Statele membre sunt partenerii de implementare și identifică, colectează și stochează informații privind destinatarii finanțării pentru proiectele care fac obiectul mecanismului.

Comisia rămâne răspunzătoare în fața autorității bugetare în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune și prezintă mecanismul ca o procedură specială de descărcare de gestiune într-un capitol separat din raportul de evaluare a descărcării de gestiune întocmit de Comisie în temeiul articolului 318 din TFUE.

4. Fondurile Uniunii plătite prin mecanism sunt supuse auditului extern al Curții de Conturi Europene, în conformitate cu articolul 287 din TFUE.

5. Comisia, OLAF, EPPO și Curtea de Conturi sunt autorizate în mod expres de către statele membre, în temeiul prezentului regulament, să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

OLAF poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului, pentru a stabili dacă s-a comis o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu sprijinul acordat în cadrul mecanismului.

Comisia instituie măsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate. În acest scop, Comisia dezvoltă sau adaptează sistemele informatice existente pentru a crea un sistem digital de raportare cu privire la performanță care să permită monitorizarea, detectarea și raportarea neregulilor sau a fraudelor.

6. Acordurile menționate la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 19 alineatul (1) prevăd, de asemenea, dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul mecanismului și de a recupera orice cuantum datorat bugetului Uniunii sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului, în cazuri de fraudă, corupție și conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau în cazul încălcării obligațiilor care decurg din acordurile respective.

Atunci când decide cu privire la valoarea recuperării, a reducerii sau a sumei care trebuie rambursată anticipat, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de gravitatea fraudei, a actului de corupție și a conflictului de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau de gravitatea încălcării obligațiilor. Statului membru i se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de efectuarea reducerii sau de solicitarea rambursării anticipate.

Articolul 19
Angajarea contribuției financiare

1. Decizia ▌ prevăzută la articolul 17 alineatul (1) constituie un angajament juridic individual în sensul Regulamentului financiar, care se poate baza pe angajamente globale. După caz, angajamentele bugetare pot fi defalcate în tranșe anuale eșalonate pe parcursul mai multor ani.

1a. Angajamentele bugetare se pot baza pe angajamente globale și, după caz, pot fi defalcate în tranșe anuale eșalonate pe parcursul mai multor ani.

Articolul 19a
Norme privind plățile, suspendarea și anularea contribuțiilor financiare

2. Plata contribuțiilor financiare către statul membru în cauză în temeiul prezentului articol se efectuează în conformitate cu creditele bugetare și în funcție de fondurile disponibile. Deciziile ▌ prevăzute la prezentul articol se adoptă în conformitate cu ▌ articolul 25a.

2a. În 2021, sub rezerva asumării de către Comisie a angajamentului juridic menționat la articolul 19 alineatul (1) din prezentul regulament, la cererea unui stat membru și la prezentarea planului de redresare și reziliență, Comisia efectuează o plată de prefinanțare în valoare de până la 20 % din angajamentul juridic sub formă de sprijin nerambursabil și, după caz, de până la 20 % din sprijinul sub formă de împrumut, astfel cum se prevede la articolul 19 din prezentul regulament. Prin derogare de la articolul 116 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia efectuează plata corespunzătoare în termen de două luni de la adoptarea de către Comisie a angajamentului juridic menționat la articolul 19 din prezentul regulament.

În cazurile de prefinanțare în temeiul alineatului (2a), contribuțiile financiare și, după caz, sprijinul sub formă de împrumut care urmează să fie plătite în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) litera (a) se ajustează proporțional.

În cazul în care cuantumul prefinanțării contribuției financiare sub formă de sprijin nerambursabil plătit în 2021 în temeiul alineatului (1) depășește 20 % din contribuția financiară maximă calculată până la 30 iunie 2022 în conformitate cu articolul 10 alineatul (2), următoarea plată autorizată în conformitate cu articolul 19a alineatul (3) și, dacă este necesar, următoarele plăți se reduc până la compensarea cuantumului plătit în exces. În cazul în care plățile restante sunt insuficiente, cuantumul plătit în exces se returnează.

2b. Acordurile și deciziile menționate la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 19 alineatul (1) prevăd, de asemenea, dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul mecanismului și de a recupera orice cuantum datorat bugetului Uniunii sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului, în cazuri de fraudă, corupție și conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii, care nu au fost corectate de statul membru sau în cazul încălcării grave a obligațiilor care decurg din acordurile și deciziile respective.

Atunci când decide în ceea ce privește cuantumul recuperării, reducerea sau cuantumul care trebuie rambursat anticipat, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de gravitatea fraudei, a actului de corupție și a conflictului de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau de gravitatea încălcării obligațiilor. Statului membru i se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de efectuarea reducerii sau de solicitarea rambursării anticipate.

3. Având în vedere prefinanțarea menționată la articolul 19 alineatul (2a), la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor convenite relevante, indicate în planul de redresare și reziliență, astfel cum a fost aprobat în actul delegat al Comisiei, statul membru în cauză transmite Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a unei părți a contribuției financiare și, dacă este cazul, a tranșei de împrumut. Aceste cereri de plată sunt transmise, după caz, Comisiei de către statele membre de două ori pe an. În termen de două luni de la primirea cererii, Comisia evaluează dacă au fost atinse în mod satisfăcător obiectivele de etapă și țintele relevante stabilite în decizia prevăzută la articolul 17 alineatul (1). În scopul evaluării, se ia în considerare și aranjamentul operațional prevăzut la articolul 17 alineatul (6). Plata fondurilor corespunde nivelului de îndeplinire a obiectivelor de etapă și a țintelor convenite. Comisia poate beneficia de asistență furnizată de experți, inclusiv de cei numiți de Parlamentul European.

În cazul în care evaluarea Comisiei este pozitivă, aceasta adoptă o decizie de autorizare a plății contribuției financiare în conformitate cu Regulamentul financiar. Fiecare decizie de plată ar trebui pusă în aplicare numai dacă obiectivele de etapă și țintele relevante au fost îndeplinite la un nivel care arată progrese măsurabile.

4. În cazul în care, ca urmare a evaluării prevăzute la alineatul (3), Comisia stabilește că obiectivele de etapă și țintele stabilite în decizia prevăzută la articolul 17 alineatul (1) nu au fost atinse în mod satisfăcător, se suspendă partea relevantă a cererii de plată. Statul membru în cauză are posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea evaluării Comisiei.

Suspendarea se revocă numai în cazul în care statul membru a luat măsurile necesare pentru a asigura atingerea satisfăcătoare a obiectivelor de etapă și a țintelor prevăzute la articolul 17 alineatul (1).

5. Prin derogare de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul financiar, termenul de plată începe să curgă de la data la care statului membru în cauză i s-a comunicat rezultatul pozitiv, prevăzut la alineatul (3) al doilea paragraf, sau de la data comunicării revocării unei suspendări, prevăzute la alineatul (4) al doilea paragraf.

6. În cazul în care statul membru în cauză nu a luat măsurile necesare în termen de șase luni de la suspendare, Comisia, în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul financiar, reduce în mod proporțional cuantumul contribuției financiare după ce i-a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea concluziilor Comisiei.

7. În cazul în care, în termen de optsprezece luni de la adoptarea deciziei prevăzute la articolul 17 alineatul (1), statul membru în cauză nu a făcut progrese concrete în ceea ce privește îndeplinirea oricăror obiective de etapă sau ținte relevante, Comisia reziliază acordurile sau deciziile menționate la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 19 alineatul (1) din prezentul regulament și dezangajează cuantumul contribuției financiare fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul financiar. Orice prefinanțare în temeiul alineatului (2a) din prezentul articol se recuperează în întregime.

Comisia adoptă o decizie privind anularea contribuției financiare și, după caz, privind recuperarea prefinanțării după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea evaluării sale potrivit căreia nu au fost înregistrate progrese concrete.

7a. În circumstanțe excepționale, adoptarea deciziei de autorizare a plății contribuției financiare în conformitate cu articolul 19a alineatul (3) poate fi amânată pentru o perioadă de până la trei luni.

8. Dispozițiile prezentului articol se aplică mutatis mutandis sprijinului suplimentar sub formă de împrumut, în conformitate cu dispozițiile acordului de împrumut prevăzut la articolul 13 și ale deciziei prevăzute la articolul 17 alineatul (2).

CAPITOLUL V

Raportarea și informarea

Articolul 20
Raportarea de către statul membru în cadrul semestrului european

Statul membru în cauză raportează trimestrial, în cadrul procesului semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în implementarea planurilor de redresare și reziliență, inclusiv cu privire la mecanismul operațional prevăzut la articolul 17 alineatul (6), cu privire la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor individuale propuse și a indicatorilor aferenți și cu privire la recomandările Comisiei în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, dacă statul membru l-a solicitat. În acest scop, rapoartele trimestriale elaborate de statele membre în cauză se reflectă în mod corespunzător în programele naționale de reformă, care se utilizează ca instrument pentru raportarea privind progresele înregistrate în direcția finalizării planurilor de redresare și reziliență. Pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate, reprezentanții statelor membre responsabili cu planurile de redresare și reziliență, precum și instituțiile și părțile interesate relevante, la cererea Parlamentului European, se prezintă în fața comisiilor competente pentru a discuta măsurile prevăzute și care urmează să fie adoptate în temeiul prezentului regulament. Statele membre pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului informațiile relevante simultan și în orice etapă a procesului.

Instituțiile bugetare independente, astfel cum sunt definite în Directiva 2011/85/UE a Consiliului[22], sunt invitate să completeze și să evalueze aceste rapoarte de două ori pe an, punând accentul pe fiabilitatea informațiilor, a datelor și a prognozelor furnizate, precum și pe rezultatele și progresele generale înregistrate în ceea ce privește realizarea planurilor de redresare și reziliență.

Articolul 20
Dialogul privind redresarea și reziliența

1. Pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate, comisiile competente ale Parlamentului European pot invita reprezentanți ai Consiliului și grupuri de pregătire din cadrul Consiliului, precum și reprezentanți ai Comisiei și, dacă este cazul, ai Eurogrupului să se prezinte în comisiile parlamentare pentru a discuta toate măsurile luate în temeiul prezentului regulament și cele adoptate în temeiul Regulamentului XXX[EURI] al Consiliului.

2. Pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate, comisia (comisiile) competentă(e) a (ale) Parlamentului European poate (pot) invita reprezentanți ai statelor membre responsabili cu planul de redresare și reziliență și, după caz, ai instituțiilor fiscale independente naționale să se prezinte în comisii pentru a prezenta planul de redresare și reziliență și măsurile prevăzute și cele care urmează să fie adoptate în temeiul prezentului regulament.

3. Comisia pune simultan la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului toate informațiile furnizate de statele membre care sunt relevante pentru ca instituțiile să își îndeplinească mandatele în temeiul prezentului regulament. Informațiile sensibile sau confidențiale pot fi transmise sub rezerva obligațiilor de confidențialitate specifice.

4. Informațiile transmise de Comisie Consiliului sau oricăruia dintre grupurile sale de pregătire în contextul prezentului regulament sau al punerii sale în aplicare sunt puse simultan și la dispoziția Parlamentului European, sub rezerva dispozițiilor privind confidențialitatea, dacă este cazul. Rezultatele relevante ale discuțiilor desfășurate în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului sunt comunicate și comisiilor competente ale Parlamentului.

Articolul 21
Informarea Parlamentului European și a Consiliului și comunicarea cu privire la planurile de redresare și reziliență ale statelor membre

1. Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului, fără întârzieri nejustificate, simultan și în condiții de egalitate, planurile de redresare și reziliență, astfel cum au fost aprobate în actul delegat al Comisiei, în conformitate cu articolul 17, precum și alte informații relevante. Într-un astfel de caz, Comisia se consultă cu Parlamentul și cu Consiliul privind modul în care informațiile ocultate pot fi puse la dispoziția colegiuitorilor într-o manieră confidențială. Pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate, reprezentanții statelor membre responsabili cu planurile de redresare și reziliență, precum și instituțiile și părțile interesate relevante se prezintă, la cererea Parlamentului European, în fața comisiilor competente pentru a discuta măsurile prevăzute și care urmează să fie luate în temeiul prezentului regulament. Statele membre pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului informațiile relevante simultan și în orice etapă a procesului.

2. Comisia poate desfășura activități de comunicare pentru a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii pentru sprijinul financiar preconizat în planul de redresare și reziliență relevant, prin afișarea unui semn distinctiv vizibil al Uniunii, precum și prin intermediul unor activități de comunicare comune cu autoritățile naționale în cauză. Comisia asigură vizibilitatea cheltuielilor din cadrul mecanismului, indicând clar faptul că proiectele sprijinite trebuie identificate în mod clar drept „Inițiativa Uniunii Europene pentru redresare”.

2a. Comisia transmite, de două ori pe an, Parlamentului European un raport cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor planurilor de redresare și reziliență, precum și cu privire la complementaritatea planurilor cu programele existente ale Uniunii.

2b. Comisia transmite, de două ori pe an, Parlamentului European și Consiliului un raport detaliat privind obligațiile financiare pe care și le-a asumat față de părțile terțe în scopul finanțării mecanismului. Raportul conține un plan de rambursare clar și credibil, fără a recurge la CFM, în conformitate cu articolul 7. Informațiile sensibile sau confidențiale sunt puse la dispoziția deputaților din Parlamentul European în condiții de strictă confidențialitate, convenite prealabil.

Articolul 21a
Tabloul de bord privind redresarea și reziliența

1. Comisia stabilește un tablou de bord privind redresarea și reziliența (denumit în continuare „tabloul de bord”), care completează tabloul de bord social existent cu indicatori bazați pe obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și tabloul de bord existent pentru procedura privind dezechilibrele macroeconomice. Tabloul de bord prezintă stadiul implementării reformelor și investițiilor convenite prin planurile de redresare și de reziliență ale fiecărui stat membru, precum și stadiul plății către statele membre a tranșelor legate de îndeplinirea corespunzătoare a obiectivelor de etapă și a țintelor.

2. Tabloul de bord prezintă progresele înregistrate de planurile de redresare și de reziliență pentru fiecare dintre cele șase priorități care definesc domeniul de aplicare al prezentului regulament.

3. Tabloul de bord cuprinde indicatori-cheie legați de prioritățile europene menționate la articolul 3, de obiectivele specifice de la articolul 4 și de principiile orizontale de la articolul 4a, de exemplu indicatori sociali, economici și de mediu, care evaluează progresele înregistrate de planurile de redresare și de reziliență pentru fiecare dintre cele șase priorități europene de la articolul 3 care definesc domeniul de aplicare al prezentului regulament, precum și un rezumat al procesului de monitorizare a respectării ponderilor minime ale cheltuielilor pentru climă și alte obiective de mediu.

4. Tabloul de bord indică gradul de îndeplinire a obiectivelor de etapă relevante ale planurilor de redresare și reziliență și problemele identificate la implementarea lor, precum și recomandările Comisiei pentru a rezolva respectivele probleme.

5. Tabloul de bord indică modalitățile și calendarul de implementare a planului de redresare și de reziliență și de plată a tranșelor cuvenite pentru îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivelor de etapă și a țintelor clare.

6. Tabloul de bord servește drept bază pentru un schimb permanent de bune practici între statele membre, care se concretizează printr-un dialog structurat organizat regulat.

7. Tabloul de bord este actualizat în permanență și se publică pe site-ul Comisiei. Acesta indică stadiul cererilor de plată, a plăților, a suspendărilor și a anulărilor contribuțiilor financiare.

8. Comisia prezintă tabloul de bord în cadrul unei audieri organizate de comisiile competente ale Parlamentului European.

9. La stabilirea tabelului de bord, Comisia ar trebui să se bazeze cât mai mult posibil pe grafice de situație bazate pe mai mulți indicatori de monitorizare a dimensiunii sociale și economice a rezilienței și grafice de situație de monitorizare a dimensiunii ecologice și digitale a rezilienței, așa cum figurează în anexa la raportul său de analiză prospectivă strategică pentru 2020 intitulat „Drumul de parcurs către o Europă mai rezilientă”.

CAPITOLUL VI

Complementaritate, monitorizare și evaluare

Articolul 22
Coordonare și complementaritate

Comisia și statele membre în cauză, într-o măsură direct proporțională cu responsabilitățile lor, încurajează sinergiile și asigură o coordonare eficace între mecanismul instituit de prezentul regulament și alte programe și instrumente ale Uniunii, inclusiv Instrumentul de sprijin tehnic și, în special, cu măsurile finanțate din fondurile Uniunii și finanțarea furnizată de Grupul Băncii Europene de Investiții sau de alte instituții financiare internaționale în care este acționar un stat membru. În scopul menționat, acestea:

(a) asigură complementaritatea, sinergia, coerența și consecvența dintre diferitele instrumente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și, dacă este cazul, de la nivel regional, în special în ceea ce privește măsurile finanțate din fondurile Uniunii, atât în faza de planificare, cât și în timpul punerii în aplicare;

(b) optimizează mecanismele de coordonare pentru a se evita dublarea eforturilor și

(c) asigură o cooperare strânsă între autoritățile responsabile cu punerea în aplicare, controlul și supravegherea la nivelul Uniunii, la nivel național și, dacă este cazul, la nivel regional pentru a îndeplini obiectivele instrumentelor instituite de prezentul regulament.

Articolul 23
Monitorizarea punerii în aplicare

1. Comisia monitorizează punerea în aplicare a mecanismului și măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite la articolul 4. Indicatorii care trebuie utilizați pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate de mecanism în direcția îndeplinirii obiectivului general și a obiectivului specific și în vederea monitorizării și a evaluării mecanismului în raport cu îndeplinirea acestor obiective sunt stabiliți în anexa III. Monitorizarea punerii în aplicare este orientată către activitățile desfășurate în cadrul mecanismului și este proporțională cu aceste activități.

2. Sistemul de raportare a performanței oferă garanția că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a activităților și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp și sunt defalcate pe gen și nivel de venituri. În acest scop, destinatarilor și beneficiarilor finali ai finanțării din partea Uniunii li se impun cerințe de raportare proporționale.

2a. Parlamentul European are dreptul să verifice în amănunt deciziile Comisiei privind cheltuielile. Comisia oferă acces deplin organismului competent al Parlamentului European și deputaților în Parlamentul European. Comisia informează trimestrial Parlamentul European cu privire la situația planurilor aprobate, modificările aprobate ale acestor planuri, cererile de plată depuse, deciziile de plată luate, suspendarea plăților, anularea plăților și recuperarea fondurilor. Comisia prezintă trimestrial o sinteză a acestor informații într-o audiere organizată de comisiile competente ale Parlamentului European.

2ab. Comisia informează trimestrial Parlamentul European creând o bază de date deschisă, publică, cu beneficiarii finali ai fondurilor alocate prin intermediul mecanismului. Informațiile sensibile sau confidențiale sunt puse la dispoziția deputaților în Parlamentul European în condiții de strictă confidențialitate, convenite prealabil.

2ac. Comisia raportează trimestrial Parlamentului European, în cadrul audierilor publice, cu privire la punerea în aplicare a mecanismului în statele membre. Raportul respectiv conține informații detaliate despre sumele angajate și plătite statelor membre, stadiul îndeplinirii obiectivelor de etapă convenite, precum și toate informațiile relevante pentru a asigura transparența deplină și publicarea informațiilor referitoare la mecanism. 

2ad. Comisia stabilește un cadru de monitorizare eficient pentru proiectele finalizate.

Articolul 24
Raportul semestrial

1. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte semestriale cu privire la punerea în aplicare a mecanismului instituit de prezentul regulament.

2. Raportul semestrial include informații referitoare la progresele înregistrate în cadrul mecanismului în ceea ce privește planurile de redresare și reziliență ale statelor membre în cauză.

3. Raportul semestrial include, de asemenea, următoarele informații:

(a) cuantumul fondurilor alocate mecanismului în cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene în anul precedent, defalcat pe linii bugetare;

(b) contribuția sumelor colectate prin intermediul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene la îndeplinirea obiectivelor mecanismului;

(ba) detalii despre cererile pentru instrumentul de sprijin tehnic, referitoare la elaborarea, revizuirea, punerea în aplicare și îmbunătățirea planului de redresare și reziliență;

(bb) stadiul îndeplinirii țintelor și a obiectivelor de etapă pentru fiecare stat membru, sumele angajate pentru fiecare stat membru și cele plătite integral, cererile de plată depuse, deciziile de plată adoptate, suspendarea sau anularea plăților, recuperarea fondurilor, destinatarii fondurilor și toate celelalte informații relevante care asigură transparența și responsabilitatea deplină, precum și complementaritatea planurilor cu programele existente ale Uniunii;

(bc) o secțiune pentru fiecare stat membru, detaliind modul în care este respectat principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 61 din Regulamentul financiar;

(bd) partea din mecanism care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice și de mediu ale Uniunii;

(be) lista destinatarilor și beneficiarilor finali ai fondurilor din cadrul mecanismului.

4. Raportul este transmis Parlamentului European și Consiliului European ca parte a rapoartelor integrate de gestiune financiară, fiind supus procedurii de descărcare de gestiune într-un capitol separat din raportul de evaluare a descărcării de gestiune întocmit de Comisie în temeiul articolului 318 din TFUE.

Articolul 25
Evaluarea și evaluarea ex post a mecanismului

1. La patru ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare independentă privind punerea în aplicare a acestuia și un raport de evaluare ex post independentă, în termen de cel mult 12 luni de la sfârșitul anului 2027.

2. Raportul de evaluare analizează, în special, în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană. De asemenea, raportul examinează dacă toate obiectivele și acțiunile sunt în continuare relevante.

3. Evaluarea este însoțită, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.

4. Raportul de evaluare ex post constă într-o evaluare globală a instrumentelor instituite de prezentul regulament și include informații privind impactul acestora pe termen lung.

Articolul 25a
Exercitarea delegării

1. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 17 și 19 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2027.

3. Delegarea de competențe menționată la articolele 17 și 19 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 17 și al articolului 19 intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei luni de la notificarea sa către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL VII

Comunicare și dispoziții finale

Articolul 26
Informare, comunicare și publicitate

1. Destinatarii finanțării din partea Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, prin afișarea unui semn distinctiv vizibil al Uniunii, în special atunci când fac publicitate acțiunilor și rezultatelor acestora, furnizând informații coerente, concrete și proporționale adresate unor grupuri-țintă diverse, inclusiv mass-mediei, platformelor de comunicare socială și publicului larg. Destinatarii asigură vizibilitatea cheltuielilor din cadrul mecanismului, identificând în mod clar proiectele sprijinite drept „Inițiativa Uniunii Europene pentru redresare”.

2. Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind mecanismul instituit de prezentul regulament, precum și acțiunile și rezultatele acestuia. Resursele financiare alocate instrumentelor instituite de prezentul regulament contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prevăzute la articolul 4.

2a. Atunci când promovează acțiuni și rezultatele acestora, destinatarii fondurilor Uniunii și Comisia informează și implică regulat birourile de reprezentare ale Parlamentului European și ale Comisiei cu privire la proiectele din statele membre în cauză.

Articolul 28
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele


 

ANEXA I

Metodologia de calcul a contribuției financiare maxime (cu alte cuvinte a sprijinului financiar nerambursabil) acordate pentru fiecare stat membru în cadrul mecanismului

 

Prezenta anexă stabilește metodologia de calcul a contribuției financiare maxime disponibile pentru fiecare stat membru în conformitate cu articolul 10. Metodologia ține seama de următoarele elemente:

 populația;

 inversul PIB-ului pe cap de locuitor;

 rata medie a șomajului în ultimii 5 ani (2015-2019), comparativ cu media UE;

 scăderea cumulată din PIB-ul real în perioada 2020-2021, și anume modificarea PIB-ului real până în 2021, în comparație cu 2019.

Pentru a evita concentrarea excesivă a resurselor:

 inversul PIB-ului pe cap de locuitor este plafonat la 150 % din media UE;

 abaterea ratei șomajului din statul respectiv față de media UE este plafonată la 150 % din media UE;

 pentru a ține seama de faptul că piețele forței de muncă din statele membre mai bogate (cu un VNB pe cap de locuitor superior mediei UE) sunt în general mai stabile, abaterea ratei șomajului din aceste țări față de media UE este plafonată la 75 %.

Pentru 2021 și 2022, contribuția financiară maximă a unui stat membru în cadrul mecanismului () este definită după cum urmează:

MFCi(2021-2022) = αi × 0,6 × (FS)

Pentru 2023 și 2024, contribuția financiară maximă a unui stat membru în cadrul mecanismului (CFMi) este definită după cum urmează:

CFMi(2023-2024) = betai × [ 0,4(FS) + suma neangajată (2021-2022)

unde:

SF (sprijin financiar) reprezintă pachetul financiar disponibil în cadrul mecanismului, astfel cum se menționează la

articolul 5 alineatul (1) litera (a); și este cheia de repartizare pentru statul membru i, definită ca:

,

unde 1

și unde  și 0,75 pentru statele membre în cazul cărora

Unde:

  este cheia de repartizare pentru statul i,
este produsul intern brut pe cap de locuitor din 2019 al statului i,
 

este produsul intern brut mediu ponderat pe cap de locuitor din 2019

al statelor membre UE-27,

 este populația totală din 2019 a statului i,

 este populația totală din 2019 a statelor membre UE-27

 este rata medie a șomajului din perioada 2015-2019 din statul i

 este rata media a șomajului din perioada 2015-2019 din UE-27

SF (sprijin financiar) reprezintă pachetul financiar disponibil în cadrul mecanismului, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (1) litera (a); și

betai este cheia de repartizare pentru statul membru i, definită ca:

unde 1,

și unde și 0,75 pentru statele membre în cazul cărora

Unde:

este cheia de repartizare pentru statul i,

este PIB-ul pe cap de locuitor din 2019 al statului i,

este PIB-ul mediu ponderat pe cap de locuitor din 2019 al statelor membre UE-27,

este populația totală din 2019 a statului i,

este populația totală din 2019 a statelor membre UE-27

este pierderea cumulată din PIB-ul real al țării i în perioada 2020-2021

este pierderea cumulată din PIB-ul real al celor 27 state membre UE în perioada 2020-2021

Cheia de repartizare pentru perioada 2023-2024 se calculează până la 30 iunie 2022 pe baza datelor Eurostat.

Aplicarea metodologiei va avea ca rezultat cotele și sumele pentru contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru prezentate în continuare.

 

Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru

 

% din total

Cuantum (milioane, prețurile din 2018)

BE

1,55

4821

BG

1,98

6131

CZ

1,51

4678

DK

0,56

1723

DE

6,95

21545

EE

0,32

1004

IE

0,39

1209

EL

5,77

17874

ES

19,88

61618

FR

10,38

32167

HR

1,98

6125

IT

20,45

63380

CY

0,35

1082

LV

0,70

2170

LT

0,89

2766

LU

0,03

101

HU

1,98

6136

MT

0,07

226

NL

1,68

5197

AT

0,95

2950

PL

8,65

26808

PT

4,16

12905

RO

4,36

13505

SI

0,55

1693

SK

1,98

6140

FI

0,71

2196

SE

1,24

3849

Total

100,00

310000

 


ANEXA II

Orientări privind evaluarea mecanismului

1. Sfera de aplicare

Scopul prezentelor orientări privind evaluarea este de a servi Comisiei, împreună cu prezentul regulament, ca bază pentru a evalua - în mod transparent și echitabil - propunerile de planuri de redresare și reziliență prezentate de statele membre și de a stabili contribuția financiară în conformitate cu obiectivele și cu orice alte cerințe relevante prevăzute în prezentul regulament. Orientările de față reprezintă în principal baza pentru aplicarea criteriilor de evaluare și stabilirea contribuției financiare, astfel cum se menționează la articolul 16 alineatul (3) și, respectiv, la articolul 17 alineatul (3).

Orientările privind evaluarea sunt concepute astfel încât:

(a) să ofere îndrumări suplimentare privind procesul de evaluare a propunerilor de planuri de redresare și reziliență prezentate de statele membre;

(b) să ofere detalii suplimentare cu privire la criteriile de evaluare și un sistem de notare, care trebuie să fie instituit în vederea asigurării unui proces echitabil și transparent; și

(c) să definească legătura dintre evaluarea care trebuie efectuată de Comisie în conformitate cu criteriile de evaluare și stabilirea contribuției financiare care urmează să fie inclusă în decizia Comisiei în legătură cu planurile de redresare și reziliență selectate.

Orientările sunt un instrument destinat să faciliteze evaluarea de către Comisie a propunerilor de planuri de redresare și reziliență prezentate de statele membre și să se asigure că prin planurile de redresare și reziliență se sprijină reforme și investiții care sunt relevante, respectă principiul adiționalității fondurilor Uniunii și generează o reală valoare adăugată europeană, asigurând în același timp un tratament egal între statele membre.

2. Criterii de evaluare

În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), Comisia evaluează eficacitatea, eficiența, relevanța și coerența planului de redresare și reziliență ▌ și, în acest scop, ține seama de următoarele elemente:

Comisia evaluează dacă toate planurile de redresare și reziliență trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a) dacă planul contribuie cu cel puțin 40 % din valoarea sa la integrarea aspectelor legate de climă și de biodiversitate și dacă metodologia de monitorizare menționată la articolul 15 alineatul (3) litera (ae) este aplicată corect;

(b) dacă planul contribuie cu cel puțin 20 % din valoarea sa la acțiunile digitale și dacă metodologia de monitorizare menționată la articolul 15 alineatul (3) litera (af) este aplicată corect;

(c) dacă fiecare măsură nu contravine intereselor strategice și economice ale Uniunii, nu înlocuiește cheltuielile bugetare naționale recurente și respectă principiul adiționalității și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, în conformitate cu articolul 4a (nou);

(d) dacă planul respectă cotele de alocare minime pentru fiecare dintre prioritățile europene stabilite la articolul 3;

(e) dacă măsurile luate de statele membre pentru a se asigura că întreprinderile beneficiare nu sunt implicate în niciun regim fiscal raportabil în temeiul Directivei (UE) 2018/822 în legătură cu acordurile transfrontaliere;

Eficacitatea:

(f) dacă ▌ planul de redresare și reziliență contribuie la fiecare dintre cele șase priorități europene, definite la articolul 3, și dacă contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b), în loc să contravină acestora;

(g) dacă dialogul pe mai multe niveluri, menționat la articolul 15 alineatul (2), a avut loc și dacă părțile interesate respective beneficiază de posibilități efective de a participa la pregătirea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență;

(h) dacă se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor asigura o monitorizare și punere în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență, ▌ a ▌obiectivelor de etapă și a țintelor calitative și cantitative propuse și a indicatorilor aferenți, și dacă planul îmbunătățește performanța la nivel național în cadrul tabloului de bord social și tabloului de bord pentru procedura privind dezechilibrele macroeconomice;

(i) dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză;

(j) dacă planul de redresare și reziliență include investiții în proiecte transfrontaliere sau paneuropene care generează valoare adăugată europeană, dacă este cazul, luând în considerare constrângerile statelor membre derivate din poziția lor geografică;

Eficiența:

(k) dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență transmis este rezonabilă și plauzibilă și dacă aceasta este proporțională cu impactul social și economic, în conformitate cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor;

(l) dacă se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor duce la prevenirea, depistarea și corectarea conflictelor de interese, a corupției și a fraudei la utilizarea fondurilor derivate din prezentul mecanism, inclusiv a celor care vizează evitarea dublei finanțări de la alte programe ale Uniunii;

Relevanța:

(m) dacă planul conține măsuri care, în conformitate cu domeniul de aplicare al mecanismului, contribuie efectiv la abordarea provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adresate statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european, inclusiv recomandările relevante pentru zona euro, astfel cum au fost aprobate de Consiliu;

(n) dacă planul, în cazul în care un stat membru se confruntă cu dezechilibre sau cu dezechilibre excesive, conform concluziilor Comisiei formulate în urma unui bilanț aprofundat, este compatibil cu recomandările făcute în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011;

(o) dacă planul conține informațiile exacte menționate la articolul 15;

Coerența:

(p) dacă planul reprezintă un pachet cuprinzător de reforme și de investiții și dacă măsurile asigură consecvența și sinergiile, menționate la articolul 14 alineatul (2b);

(q) dacă planul este în concordanță cu principiile Strategiei Uniunii pentru egalitatea de gen 2020-2025, cu strategia națională privind egalitatea de gen, dacă a fost efectuată o evaluare a impactului de gen și dacă se preconizează ca măsurile prevăzute în plan să contribuie la promovarea egalității de gen și a principiului integrării perspectivei de gen, precum și la eliminarea discriminării de gen sau provocărilor care rezultă din aceasta.

Ca urmare a procesului de evaluare, Comisia acordă note planurilor de redresare și reziliență prezentate de statele membre, pentru fiecare criteriu de evaluare menționat la articolul 16 alineatul (3), pentru a evalua eficacitatea, eficiența, relevanța și coerența planurilor și pentru a stabili alocarea financiară în conformitate cu articolul 17 alineatul (3).

În vederea asigurării simplificării și a eficienței, sistemul de notare cuprinde note sub formă de litere, de la A la C, după cum se arată în continuare:

Evaluarea pentru criteriile de la literele (a) - (e)

A - Criterii îndeplinite

C - Criterii neîndeplinite

Evaluarea pentru criteriile de la literele (f), (g), (h), (i), (j), (k), (l), (m), (n), (o), (p), (q)

A - Criterii îndeplinite într-o mare măsură/ Măsuri adecvate pentru o punere în aplicare eficace a criteriului de la litera (h)

B - Criterii îndeplinite într-o măsură moderată / Măsuri minime pentru o punere în aplicare eficace a criteriului de la litera (h)

C - Criterii îndeplinite în mică măsură / Măsuri insuficiente pentru o punere în aplicare eficace a criteriului de la litera (h)

Pentru criteriile de la litera (j) se aplică numai notele A sau B și nu se dau note statelor membre care au constrângeri obiective derivate din poziția lor geografică.

▌3. Stabilirea contribuției financiare din cadrul instrumentului bugetar pentru redresare și reziliență

În conformitate cu articolul 17 alineatul (3), Comisia stabilește contribuția financiară ținând seama de importanța și de coerența planului de redresare și reziliență propus de statul membru în cauză, evaluat pe baza criteriilor stabilite la articolul 17 alineatul (3). În acest scop, Comisia aplică următoarele criterii:

(a) în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este egal cu sau mai mare decât contribuția financiară maximă pentru respectivul stat membru prevăzută la articolul 10, contribuția financiară alocată statului membru în cauză este egală cu cuantumul total al contribuției financiare maxime prevăzute la articolul 10;

(b) în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mic decât contribuția financiară maximă pentru respectivul stat membru prevăzută la articolul 10, contribuția financiară alocată statului membru este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență;

(ba) în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile prevăzute la articolul 16 alineatul (3) și planul primește mai mult de două B-uri pentru criteriile de la literele (h), (i), (l), (m), (p) prevăzute la articolul 16 alineatul (3), alocarea financiară se reduce cu 2 % pentru fiecare criteriu, iar reducerea totală nu depășește 6 % din alocarea financiară totală;

(c) în cazul în care planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), statului membru în cauză nu i se alocă nicio contribuție financiară.

În scopul punerii în aplicare a prezentului paragraf, se aplică următoarele formule:

 pentru litera (a) de mai sus:    Dacă Ci≥CFMi, statul membru i primește CFMi

 pentru litera (b) de mai sus:    Dacă Ci<CFMi, statul membru i primește Ci

 unde: 

 i se referă la statul membru în cauză

 CFM este contribuția financiară maximă pentru statul membru în cauză 

 C este cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență

 

În urma procesului de evaluare în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) și luând în considerare notele acordate:

Se consideră că planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare:

 

dacă notele finale pentru criteriile de la literele (a) - (q) includ:

 

- - o notă de A pentru criteriile de la literele (a) - (f),

 

și în cazul celorlalte criterii:

 

- note de A pentru fiecare criteriu

 

sau

 

- mai multe note de A decât de B și nicio notă de C.

Dacă planul primește mai multe de două B-uri pentru criteriile de la literele (h), (i), (l), (m), (p) prevăzute la articolul 16 alineatul (3), alocarea financiară se reduce cu 2 % pentru fiecare criteriu, iar reducerea totală nu depășește 6 % din alocarea financiară totală.

Se consideră că planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare:

 

dacă notele finale pentru criteriile de la literele (a) - (q) includ:

 

- - o notă care nu este A pentru criteriile de la literele (a) - (f),

 

și în cazul celorlalte criterii:

 

- mai multe note de B decât de A;

 

sau

 

- cel puțin o notă de C.

 

 

 

ANEXA III

Indicatori

Gradul de realizare a obiectivelor menționate la articolul 4 se măsoară pe baza următorilor indicatori, defalcați pe state membre și pe domenii de intervenție.

Indicatorii se utilizează în conformitate cu datele și informațiile disponibile, inclusiv date cantitative și/sau calitative.

  Indicatori de realizare:

(a) numărul planurilor de redresare și reziliență aprobate ▌;

(b) contribuția financiară globală alocată planului de redresare și reziliență;

  Indicatori de rezultat:

(c) numărul de planuri de redresare și reziliență puse în aplicare; Indicatori de impact instituiți de prezentul regulament

(d) Obiectivele stabilite în planul de redresare și reziliență care au fost îndeplinite mulțumită, printre altele, sprijinului financiar global (inclusiv, dacă este cazul, sub formă de împrumuturi) primit în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin prezentul regulament.

Evaluarea ex post menționată la articolul 25 este efectuată de Comisie și în scopul stabilirii legăturilor dintre sprijinul financiar global oferit (inclusiv, dacă este cazul, sub formă de împrumuturi) de Mecanismul de redresare și reziliență și punerea în aplicare a măsurilor relevante în statul membru în cauză în vederea consolidării redresării, a rezilienței, a creșterii durabile, a creării de locuri de muncă și a coeziunii.


 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE (16.10.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare</CommissionInt>


<Titre>referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență</Titre>

<DocRef>(COM(2020)0408 – C9-0150/2020 – 2020/0104(COD))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Dragoș Pîslaru</Depute>

 

 



JUSTIFICARE SUCCINTĂ

La 28 mai 2020, Comisia a prezentat o propunere privind instituirea unui mecanism de redresare și reziliență, care înlocuiește propunerea retrasă a Comisiei privind un program de sprijin pentru reforme (RSP). Noua propunere se bazează pe cea mai recentă versiune a RSP și corespunde îndeaproape orientărilor de politici prezentate în cadrul semestrului european. Obiectivele mecanismului au fost revizuite, iar modalitatea de realizare a fost adaptată pentru a ține seama de noile realități determinate de pandemia de COVID-19. În acest context nou, este extrem de important să fie planificată strategic redresarea și să fie asigurată o creștere sustenabilă prin întărirea rezilienței economiilor și societăților europene.

Mecanismul de redresare și reziliență va fi un program esențial al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene și va face parte din cadrul financiar multianual revizuit. Mecanismul face parte, de asemenea, dintr-o serie de măsuri elaborate ca răspuns la actuala pandemie de COVID-19, cum ar fi Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus.

Scopul mecanismului este de a oferi asistență financiară la scară largă pentru a stimula elaborarea și realizarea reformelor pe termen lung indispensabile și a intensifica investițiile publice conexe în statele membre. Obiectivul general al mecanismului este de a promova coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin măsuri care le vor permite statelor membre vizate să se redreseze mai rapid și într-un mod mai sustenabil, precum și să devină mai reziliente, atenuând impactul social și economic al crizei și sprijinind tranziția ecologică și cea digitală, stimulând ocuparea forței de muncă și promovând creșterea sustenabilă.

Într-o perspectivă mai largă, Mecanismul de redresare și reziliență va contribui, de asemenea, la îndeplinirea angajamentelor asumate de Uniune și de statele membre în contextul Pilonului european al drepturilor sociale și al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Sprijinul din cadrul mecanismului va fi acordat ca răspuns la o solicitare în acest sens din partea statului membru în cauză. Acest sprijin va fi acordat sub forma unui ajutor nerambursabil în cadrul gestiunii directe și sub formă de împrumuturi.

Statele membre trebuie să elaboreze planuri de redresare și reziliență naționale, care să conțină măsuri pentru realizarea de reforme și proiecte de investiții publice în cadrul unui pachet coerent și care să corespundă provocărilor și priorităților pertinente specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, programelor naționale de reformă, planurilor naționale privind energia și clima, planurilor pentru o tranziție justă, precum și acordurilor de parteneriat și programelor operaționale adoptate în cadrul fondurilor Uniunii. Aceste planuri vor constitui o anexă la programul național de reformă, iar raportarea cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor planuri se va efectua, de asemenea, în contextul semestrului european.

Comisia a propus, de asemenea, împreună cu Mecanismul de redresare și reziliență, un regulament privind un instrument de sprijin tehnic, care va acorda sprijin pentru îmbunătățirea capacității administrative și reforme structurale pe termen lung în statele membre și va susține punerea în practică a recomandărilor specifice fiecărei țări, adresate statelor membre în contextul semestrului european.

Raportorul salută propunerea Comisiei privind instituirea Mecanismului pentru redresare și reziliență și este convins că acest mecanism va juca un rol determinant în redresarea și reînnoirea Uniunii. Raportorul propune crearea unui pilon în cadrul mecanismului, dedicat reformelor și investițiilor pentru următoarea generație, mai ales pentru tineri și copii. Această propunere reflectă aderarea fără echivoc a raportorului la ideea că Mecanismul de redresare și reziliență trebuie să fie un instrument orientat către viitor, conceput pentru generația următoare.

Prezentul aviz se bazează pe avizul privind instituirea Programului de sprijin pentru reforme [2018/0213(COD)], adoptat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale la 26 mai 2020. Prin urmare, sunt incluse toate amendamentele care sunt pertinente și pentru Mecanismul de redresare și reziliență.

În plus, raportorul dorește să propună unele modificări suplimentare, care scot în evidență importanța reformelor structurale bazate pe solidaritate, integrare și dreptate socială, ca parte a obiectivelor semestrului european, pentru a se asigura egalitatea de șanse și accesul la oportunități și la protecție socială, astfel încât să fie protejate grupurile vulnerabile și să fie îmbunătățit nivelul de trai al tuturor cetățenilor. Raportorul consideră că reformele urmărite ar putea atrage un sprijin general dacă statele membre acceptă să organizeze consultări cu părțile interesate vizate și cu parlamentele naționale în cadrul procesului de depunere a cererilor pentru sprijin financiar din partea mecanismului.

Raportorul propune să fie lărgit domeniul de aplicare al mecanismului (articolul 3), fiind inclusă o gamă largă de domenii de politică precum măsuri în domeniul învățământului, învățării pe tot parcursul vieții și formării; măsuri pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru copiii dezavantajați, tineri, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități; măsuri de reducere a discriminării de gen și de promovare a egalității de gen; măsuri de promovare a condițiilor necesare pentru îmbunătățirea oportunităților și competențelor de antreprenoriat; măsuri pentru punerea în aplicare a acțiunilor climatice; măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea instituțiilor publice de a garanta drepturile lucrătorilor mobili și transfrontalieri; măsuri pentru învățământul profesional și tehnic și integrarea tinerilor pe piața muncii; măsuri de reformă a pensiilor; precum și măsuri pentru îmbunătățirea sistemelor de sănătate publică.

De asemenea, raportorul propune un amendament care vizează în mod specific situația statelor membre care se confruntă cu dezechilibre excesive și situația statelor membre din afara zonei euro care înregistrează întârzieri considerabile în dezvoltarea structurală.

AMENDAMENTE

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care sunt comisii competente, să ia în considerare următoarele amendamente:

<RepeatBlock-Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>1</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 2 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a) Articolele 2 și 8 din tratat prevăd că egalitatea dintre femei și bărbați reprezintă o valoare a Uniunii și că, în toate acțiunile sale, Uniunea trebuie să urmărească să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei. Prin urmare, integrarea perspectivei de gen, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în buget, ar trebui să fie implementate în toate politicile și reglementările Uniunii.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>2</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 3</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice („semestrul european”), inclusiv principiile Pilonului european al drepturilor sociale, constituie cadrul de identificare a priorităților naționale de reformă și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor reforme. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a defini și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii.

(3) La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice („semestrul european”), inclusiv obiectivele Pactului verde european, principiile Pilonului european al drepturilor sociale și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD ale ONU), constituie cadrul de identificare a priorităților naționale de reformă și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. În cadrul obiectivelor semestrului european, sunt abordate, de asemenea, reforme structurale bazate pe solidaritate, integrare și dreptate socială, pentru a se crea locuri de muncă de calitate și a se genera creștere economică, asigurându-se egalitatea de șanse și accesul la oportunități și la protecție socială, astfel încât să fie protejate grupurile vulnerabile și să fie îmbunătățit nivelul de trai al tuturor. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor reforme. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a defini și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>3</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 4</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) Declanșarea pandemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele economice pentru anii următori în Uniune și în lume, fiind necesar un răspuns urgent și coordonat din partea Uniunii pentru a face față enormelor consecințe economice și sociale asupra tuturor membrilor acesteia. Provocările legate de contextul demografic au fost amplificate de COVID-19. Actuala pandemie de COVID-19, precum și criza economică și financiară anterioară au arătat că dezvoltarea unor economii solide și reziliente și a unor sisteme financiare bazate pe structuri sociale și economice puternice ajută statele membre să reacționeze mai eficient la șocuri și să se redreseze mai rapid în urma acestora. Consecințele pe termen mediu și lung ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 vor depinde în mod esențial de rapiditatea redresării economiilor statelor membre în urma crizei, care, la rândul său, depinde de marja de manevră bugetară de care dispun statele membre pentru a lua măsuri de atenuare a impactului social și economic al crizei și de reziliența economiilor acestora. Reformele și investițiile menite să abordeze deficiențele structurale ale economiilor și să consolideze reziliența acestora vor fi, prin urmare, esențiale pentru a readuce economiile pe o traiectorie de redresare durabilă și pentru a evita extinderea în continuare a divergențelor în cadrul Uniunii.

(4) Declanșarea pandemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele economice pentru anii următori în Uniune și în lume, fiind necesar un răspuns urgent și coordonat din partea Uniunii pentru a face față enormelor consecințe economice și sociale asupra tuturor statelor membre. Provocările legate de contextul demografic și social au fost amplificate de COVID-19, în special pentru femei și fete, din cauza inegalităților existente. Actuala pandemie de COVID-19, precum și criza economică și financiară anterioară au arătat că dezvoltarea unor economii solide și reziliente și a unor sisteme financiare și de protecție socială bazate pe structuri sociale și economice puternice, care să garanteze un nivel decent de trai, ajută statele membre să reacționeze mai eficient la șocuri și să se redreseze mai rapid în urma acestora. Consecințele pe termen mediu și lung ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 vor depinde în mod esențial de rapiditatea redresării economiilor statelor membre în urma crizei, care, la rândul său, depinde de marja de manevră bugetară de care dispun statele membre pentru a lua măsuri de atenuare a impactului social și economic al crizei și de reziliența economiilor acestora. Reformele și investițiile menite să abordeze deficiențele structurale ale economiilor și să consolideze reziliența economică, ecologică și administrativă a acestora vor fi, prin urmare, esențiale pentru a readuce economiile pe o traiectorie de redresare durabilă și pentru a evita extinderea în continuare a divergențelor în cadrul Uniunii și a efectelor evitabile de recădere drept consecință a perturbărilor dintre statele membre sau din interiorul Uniunii în ansamblul ei, împreună cu provocările pentru convergență și coeziune care decurg din acestea.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>4</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 4 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a) Sistemele de securitate socială ale statelor membre permit societăților și cetățenilor să beneficieze de servicii integrale și de avantajele economice necesare pentru un trai decent, acoperind următoarele domenii de intervenție: asigurări sociale, asistență medicală, educație, locuințe, ocuparea forței de muncă, justiție și servicii sociale pentru grupurile vulnerabile. Acestea joacă un rol-cheie în realizarea dezvoltării sociale durabile și în promovarea egalității și a justiției sociale. Din cauza crizei provocate de COVID-19, sistemele de securitate socială ale statelor membre sunt supuse unei tensiuni și unei presiuni fără precedent, întrucât ele nu au fost concepute încât să poată acoperi creșterea cererii sociale într-un context de asistență medicală și economică de urgență. Sistemele de securitate socială vor trebui consolidate astfel încât să poată funcționa și asista întreaga populație, în special în situații de criză sau de șocuri sistemice.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>5</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 4 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4b) Consecințele economice ale crizei cauzate de COVID-19 au redus în mod grav marja fiscală de manevră pentru multe state membre, ceea ce le subminează capacitatea de a pune în aplicare priorități importante în materie de reformă și de investiții. În timp ce semestrul european reprezintă cadrul Uniunii pentru identificarea reformelor economice și a priorităților de investiții, nevoia de redresare și creștere a rezilienței, evidențiată de criza provocată de COVID-19, depășește domeniul politicii economice și trebuie să devină prioritară în mod adecvat în contextul proiectării și al constituirii semestrului european.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>6</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 5</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5) Printre prioritățile Uniunii în materie de politici se numără și punerea în aplicare a reformelor care contribuie la atingerea unui grad ridicat de reziliență a economiilor naționale, consolidând capacitatea de adaptare și deblocând potențialul de creștere. Prin urmare, acestea sunt esențiale pentru a înscrie redresarea pe o traiectorie durabilă și pentru a sprijini procesul de convergență economică și socială în sens ascendent. Acestea sunt chiar mai necesare în urma crizei provocate de pandemie, în vederea pregătirii terenului pentru o redresare rapidă.

(5) Printre prioritățile Uniunii în materie de politici se numără și punerea în aplicare a reformelor care contribuie la atingerea unui grad ridicat de reziliență a economiilor naționale și a societăților, consolidând capacitatea de adaptare, deblocând potențialul de creștere favorabilă incluziunii și adaptându-se la evoluțiile tehnologice. Prin urmare, acestea sunt esențiale pentru a înscrie redresarea pe o traiectorie durabilă și pentru a sprijini procesul de convergență economică și socială în sens ascendent. Încă de dinainte de criza provocată de COVID-19, economiile și societățile Uniunii treceau printr-o perioadă de schimbări profunde determinate de schimbările climatice, provocările legate de mediu, cele digitale și demografice și de deficitul de investiții sociale. Acestea sunt chiar mai necesare în urma crizei provocate de pandemie, în vederea pregătirii terenului pentru o redresare rapidă. Sustenabilitatea socială și incluziunea trebuie să constituie o piatră de temelie a acestui proces de construire a unor societăți favorabile incluziunii și reziliente.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>7</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 5 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a) Femeile s-au aflat în prima linie a crizei provocate de pandemia de COVID-19, ele reprezentând majoritatea lucrătorilor din domeniul sănătății din întreaga Uniune, iar asigurarea echilibrului între responsabilitățile de îngrijire neremunerate și responsabilitățile profesionale a devenit din ce în ce mai dificilă pentru familiile monoparentale, 85 % dintre acestea aflându-se în grija femeilor. Investițiile în infrastructuri solide de îngrijire sunt esențiale pentru a asigura egalitatea între femei și bărbați și capacitarea economică a femeilor, precum și pentru a crea societăți reziliente, pentru a combate condițiile precare într-un sector dominat de femei, pentru a stimula crearea de locuri de muncă, pentru a preveni sărăcia și excluziunea socială. De asemenea, astfel de investiții au un efect pozitiv asupra PIB-ului, întrucât permite unui număr mai mare de femei să participe la activități remunerate.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>8</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 6</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6) Experiențele anterioare au arătat că investițiile sunt adesea reduse în mod drastic în timpul crizelor. Totuși, este esențial să se sprijine investițiile în această situație specială, pentru a accelera redresarea și a consolida potențialul de creștere pe termen lung. Investițiile în tehnologiile, capacitățile și procesele verzi și în cele digitale menite să faciliteze tranziția către o energie curată, sporind eficiența energetică în sectorul locuințelor și în alte sectoare-cheie ale economiei, sunt importante pentru a realiza o creștere durabilă și contribuie la crearea de locuri de muncă. De asemenea, aceste investiții vor contribui la sporirea rezilienței și la reducerea dependenței Uniunii, prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare.

(6) Experiențele anterioare au arătat că investițiile sunt adesea reduse în mod drastic în timpul crizelor. Totuși este esențial să se sprijine investițiile în această situație specială, pentru a accelera redresarea economică și socială și a consolida potențialul de creștere durabilă pe termen lung, pentru a ameliora reziliența și coeziunea sociale și pentru a evita o creștere a inegalităților și sărăciei. Investițiile în tehnologiile, capacitățile și procesele verzi și în cele digitale menite să faciliteze tranziția către o energie curată, sporind eficiența energetică în sectorul locuințelor și în alte sectoare-cheie ale economiei, sunt importante pentru a realiza o creștere durabilă, a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate și la menținerea lor și pentru a crea piețe ale muncii reziliente. De asemenea, aceste investiții vor contribui la sporirea rezilienței și la creșterea independenței Uniunii, prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>9</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 8</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8) În acest context, este necesar să se consolideze cadrul actual pentru furnizarea de sprijin statelor membre și pentru acordarea de sprijin financiar direct statelor membre, prin intermediul unui instrument inovator. În acest scop, în temeiul prezentului regulament ar trebui să se instituie Mecanismul de redresare și reziliență („mecanismul”), pentru a furniza un sprijin financiar eficace și semnificativ menit să accelereze punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor publice conexe în statele membre. Mecanismul ar trebui să fie cuprinzător și, de asemenea, ar trebui să beneficieze de experiența dobândită de Comisie și de statele membre în urma utilizării celorlalte instrumente și programe.

(8) În acest context, este necesar să se consolideze cadrul actual pentru furnizarea de sprijin statelor membre și pentru stabilirea unui mecanism care să permită acordarea de sprijin financiar direct statelor membre, prin intermediul unui instrument inovator. În acest scop, în temeiul prezentului regulament ar trebui să se instituie Mecanismul de redresare și reziliență („mecanismul”), pentru a furniza un sprijin financiar eficace și semnificativ menit să accelereze punerea în aplicare a reformelor legate de recomandările Comisiei specifice fiecărei țări adresate în contextul semestrului european, precum și a investițiilor publice conexe în statele membre, în special ținând cont de obiectivele noii strategii de creștere durabilă prezentate în Pactul verde european, de principiile Pilonului european al drepturilor sociale și de ODD ale ONU pentru a obține o coeziune socială și teritorială. Mecanismul ar trebui să fie cuprinzător și, de asemenea, ar trebui să beneficieze de experiența dobândită de Comisie și de statele membre în urma utilizării celorlalte instrumente și programe.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>10</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 10 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10a) Mecanismul va asigura sinergii și complementaritate cu InvestEU, permițând statelor membre să aloce în planul de redresare și reziliență o sumă care să fie acordată prin InvestEU pentru a sprijini solvabilitatea întreprinderilor înființate în statele membre și pregătirea, monitorizarea, controlul, auditul și activitățile de evaluare ale acestora.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>11</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 11</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11) Reflectând Pactul verde european ca strategie de creștere durabilă a Europei și transpunerea în practică a angajamentelor Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, mecanismul instituit de prezentul regulament va contribui la integrarea aspectelor legate de schimbările climatice și durabilitatea mediului și la atingerea țintei globale de alocare a 25 % din cheltuielile de la bugetul UE pentru sprijinirea obiectivelor în domeniul climei.

(11) Reflectând Pactul verde european ca strategie de creștere durabilă a Europei și transpunerea în practică a angajamentelor Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, mecanismul instituit de prezentul regulament va contribui la integrarea aspectelor legate de schimbările climatice și durabilitatea mediului și la efectuarea unei tranziții juste, care nu lasă pe nimeni în urmă, precum și la atingerea țintei globale de alocare a 37 % din cheltuielile de la bugetul UE pentru sprijinirea obiectivelor în domeniul climei, fără a se aloca fonduri unor măsuri care compromit tranziția către o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În plus, având în vedere că Agenda pentru 2030 necesită o abordare politică globală și intersectorială pentru a se asigura că se ține cont în întregime de provocările economice, sociale și de mediu, sustenabilitatea socială trebuie să fie prioritizată în mod egal în cadrul mecanismului.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>12</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 11 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(11a) Ținând cont de Pilonul european al drepturilor sociale ca strategie socială a Europei destinată să garanteze că tranzițiile către neutralitatea climatică, digitalizarea și schimbările demografice, precum și redresarea în urma crizei provocate de COVID-19, sunt echitabile și juste din punct de vedere social, mecanismul va contribui la punerea în aplicare a celor douăzeci de principii ale sale și la realizarea obiectivelor și a etapelor intermediare de progres social.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>13</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 13</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13) Pentru a se putea lua măsuri care să coreleze mecanismul cu buna guvernanță economică, în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare, ar trebui să se confere Consiliului competența de a suspenda, la propunerea Comisiei și prin acte de punere în aplicare, termenul de adoptare a deciziilor privind propunerile de planuri de redresare și reziliență și de a suspenda plățile în cadrul acestui mecanism în cazul unei neconformități semnificative referitoare la cazurile relevante care au legătură cu procesul de guvernanță economică prevăzut în Regulamentul (UE) nr. XXX/XX al Parlamentului European și al Consiliului [RDC] (...). Competența de a revoca aceste suspendări prin intermediul actelor de punere în aplicare propuse de Comisie ar trebui să fie conferită, de asemenea, Consiliului în ceea ce privește aceleași cazuri relevante.

(13) Pentru a se putea lua măsuri care să coreleze mecanismul cu buna guvernanță economică, ar trebui să se confere Comisiei competența de a adopta acte în temeiul articolului 290 din tratat în ceea ce privește suspendarea sau ridicarea suspendării ce vizează termenul de adoptare a deciziilor privind propunerile de planuri de redresare și reziliență și plățile, în totalitate sau parțial, în cadrul acestui mecanism în cazul unei neconformități semnificative referitoare la cazurile relevante care au legătură cu procesul de guvernanță economică prevăzut în Regulamentul (UE) nr. XXX/XX al Parlamentului European și al Consiliului [RDC] (...). Decizia de suspendare a plăților nu se aplică dacă este activă clauza derogatorie generală. Este deosebit de important ca, în cadrul activității sale pregătitoare, Comisia să realizeze consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și corespunzătoare a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>14</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 13 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a) Domeniul de aplicare al mecanismului trebuie să menționeze domenii de politică ce țin de coeziunea economică, socială și teritorială, tranziția verde și digitală, sănătate, competitivitate, antreprenoriat, reziliență, productivitate, stabilitatea sistemelor financiare, cultură, învățământ și competențe, politici în favoarea copiilor și tinerilor, cercetare și inovare, creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, sistemele de sănătate publică, precum și politici conforme cu Pilonul european al drepturilor sociale care contribuie la punerea în aplicare a principiilor sale, cum ar fi protecția socială, locuri de muncă de înaltă calitate și investiții, egalitatea de gen și integrarea persoanelor cu dizabilități, dialogul social care consolidează sistemele democratice, inclusiv sisteme judiciare eficiente și independente, precum și pluralismul și libertatea mass-mediei.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>15</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 14</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14) Obiectivul general al mecanismului ar trebui să fie promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. În acest scop, mecanismul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea capacității de reziliență și de adaptare a statelor membre, la atenuarea impactului social și economic al crizei și la sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, menite să realizeze o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050, restabilind astfel potențialul de creștere al economiilor Uniunii în urma crizei, încurajând crearea de locuri de muncă și promovând creșterea durabilă.

(14) Obiectivul general al mecanismului ar trebui să fie promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și să contribuie la obiectivele politicilor Uniunii, la ODD ale ONU, la Pilonul european al drepturilor sociale, la Acordul de la Paris, să consolideze piața internă, reziliența structurilor economice și sociale și a pieței muncii, ar trebui să abordeze provocările demografice și să consolideze capacitatea administrativă și instituțională. În acest scop, mecanismul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea rezilienței și a capacității de adaptare ale statelor membre, la atenuarea impactului social și economic al crizei, în special în ceea ce privește grupurile vulnerabile, și la sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, menite să realizeze o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050, restabilind astfel potențialul de creștere al economiilor Uniunii în urma crizei, încurajând crearea de locuri de muncă de calitate, promovarea creșterii durabile și egalitatea de gen, precum și reindustrializarea și infrastructuri inovatoare și sustenabile, reforma sistemelor de învățământ, de formare, de recalificare și de perfecționare și sprijinirea reformelor în statele membre a căror monedă nu este euro, pentru a facilita adoptarea de către acestea a monedei euro.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>16</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 15</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15) Obiectivul specific al mecanismului ar trebui să fie furnizarea de sprijin financiar în vederea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile de redresare și reziliență. Acest obiectiv specific ar trebui urmărit în strânsă cooperare cu statele membre în cauză.

(15) Obiectivul specific al mecanismului ar trebui să fie furnizarea de sprijin financiar statelor membre în vederea dinamizării proiectelor care încurajează dezvoltarea acestora, încurajarea investițiilor în sectoarele productive și strategice și adoptarea unui rol structural în furnizarea de servicii publice universale, gratuite și de înaltă calitate. Acest obiectiv specific ar trebui urmărit respectând strategiile specifice de dezvoltare ale statelor membre în cauză și aducând o contribuție semnificativă prin asigurarea unor răspunsuri imediate la consecințele pandemiei de COVID-19 și prin efectuarea unor investiții publice care să aibă un rol structural în asigurarea coeziunii sociale și teritoriale a statelor membre și a Uniunii.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>17</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 16</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16) Pentru a se asigura faptul că planul de redresare și reziliență contribuie la îndeplinirea obiectivelor mecanismului, acesta ar trebui să cuprindă măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice, prin intermediul unui plan coerent de redresare și reziliență. Planul de redresare și reziliență ar trebui să fie în concordanță cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, cu programele naționale de reformă, cu planurile naționale privind energia și clima, cu planurile pentru o tranziție justă, precum și cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale adoptate în cadrul fondurilor Uniunii. Pentru a stimula acțiunile care se încadrează în prioritățile Pactului verde european și ale Agendei digitale, planul ar trebui, de asemenea, să stabilească măsuri relevante pentru tranziția verde și cea digitală. Măsurile ar trebui să permită realizarea rapidă a țintelor, a obiectivelor și a contribuțiilor prevăzute în planurile naționale privind energia și clima și în actualizările acestora. Toate activitățile care beneficiază de sprijin ar trebui să se desfășoare cu respectarea deplină a priorităților Uniunii în materie de climă și mediu.

(16) Pentru a se asigura faptul că planul de redresare și reziliență contribuie la îndeplinirea obiectivelor mecanismului, acesta ar trebui să cuprindă măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice, prin intermediul unui plan coerent de redresare și reziliență. Pentru ca reformele întreprinse să se bucure de un sprijin larg, statele membre care doresc să beneficieze de program ar trebui să consulte, în procesul de elaborare a planurilor de redresare și reziliență, autoritățile locale și regionale, municipalitățile și alte părți interesate, inclusiv partenerii sociali și organizațiile societății civile, în conformitate cu dispozițiile aplicabile din Codul de conduită privind parteneriatul în politica de coeziune, precum și parlamentele naționale. Planul de redresare și reziliență ar trebui să fie în concordanță cu autonomia strategică a Uniunii, cu ODD ale ONU, cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris, cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, în special cele care sunt legate de politicile sociale și de ocupare a forței de muncă ținând seama de indicatorii sociali specifici identificați pentru fiecare stat membru, cu programele naționale de reformă, cu planurile naționale privind energia și clima, cu planurile pentru o tranziție justă, precum și cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale adoptate în cadrul fondurilor Uniunii. Planul de redresare și reziliență ar trebui să conțină, de asemenea, indicatori sociali specifici care să fie atinși și o evaluare a impactului de gen în conformitate cu obiectivele Strategiei europene privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025. Pentru a stimula acțiunile care se încadrează în prioritățile Pactului verde european și ale Agendei digitale, ale Garanției pentru copii, ale Garanției pentru tineret și în principiile Pilonului european al drepturilor sociale, planul ar trebui, de asemenea, să stabilească măsuri relevante în cadrul celor șase domenii de politică identificate în prezentul regulament și să contribuie direct la acestea. Măsurile ar trebui să permită realizarea rapidă a țintelor, a obiectivelor și a contribuțiilor prevăzute în planurile naționale privind energia și clima și în actualizările acestora. Toate activitățile care beneficiază de sprijin ar trebui să se desfășoare cu respectarea deplină a priorităților Uniunii în materie de climă și mediu. Statele membre ar trebui să se asigure că sunt consultați partenerii sociali în momentul elaborării planurilor naționale de redresare și reziliență și că li se oferă posibilitatea de a-și aduce contribuția într-un stadiu incipient.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>18</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 18</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18) Pentru a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență de către statele membre, Consiliul ar trebui să poată discuta, în cadrul semestrului european, situația capacității de redresare, reziliență și adaptare din Uniune. Pentru a se asigura furnizarea unor date concrete corespunzătoare, această discuție ar trebui să se bazeze pe informațiile strategice și analitice ale Comisiei disponibile în contextul semestrului european și, dacă sunt disponibile, pe informațiile privind punerea în aplicare a planurilor în anii precedenți.

(18) Pentru a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență de către statele membre, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să poată discuta, în cadrul semestrului european, situația capacității de redresare, reziliență și adaptare din Uniune. Pentru a se asigura furnizarea unor date concrete corespunzătoare, această discuție ar trebui să se bazeze pe informațiile strategice și analitice ale Comisiei disponibile în contextul semestrului european și, dacă sunt disponibile, pe informațiile privind punerea în aplicare a planurilor în anii precedenți.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>19</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 21</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(21) Pentru a se asigura asumarea responsabilității la nivel național și concentrarea pe reformele și investițiile relevante, statele membre care doresc să primească sprijin ar trebui să transmită Comisiei un plan de redresare și reziliență care să fie motivat și justificat în mod corespunzător. Planul de redresare și reziliență ar trebui să stabilească setul detaliat de măsuri pentru punerea sa în aplicare, inclusiv ținte și obiective de etapă, precum și impactul preconizat al planului de redresare și reziliență asupra potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale; de asemenea, planul ar trebui să includă măsuri relevante pentru tranziția verde și cea digitală; acesta ar trebui să includă, de asemenea, o explicație privind coerența planului de redresare și reziliență propus cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european. Pe parcursul procesului ar trebui să se aibă în vedere și să se realizeze o cooperare strânsă între Comisie și statele membre.

(21) Pentru a se asigura asumarea responsabilității la nivel național și concentrarea pe reformele și investițiile relevante, statele membre care doresc să primească sprijin ar trebui să transmită Comisiei un plan de redresare și reziliență care să fie motivat și justificat în mod corespunzător. Planul de redresare și reziliență ar trebui să stabilească setul detaliat de măsuri pentru punerea sa în aplicare, măsura în care trebuie consultate, înainte de prezentarea planului, autoritățile regionale și locale și alte părți interesate, inclusiv partenerii sociali și organizațiile societății civile, precum și ținte și obiective de etapă și impactul preconizat al planului de redresare și reziliență asupra obiectivelor Pactului verde european, principiilor Pilonului european al drepturilor sociale și ODD-urilor ONU, în special asupra potențialului de creștere durabilă, a creării de locuri de muncă de calitate, a rezilienței economice și sociale și a indicatorilor sociali care trebuie îmbunătățiți, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu ODD ale ONU; de asemenea, planul ar trebui să includă măsuri relevante pentru tranziția verde și cea digitală și să contribuie direct la acestea, precum și, dacă este cazul, o estimare a impactului tranziției verzi și al celei digitale în ceea ce privește locurile de muncă pierdute și lipsa unei protecții sociale și măsuri corespunzătoare pentru soluționarea acestor probleme; acesta ar trebui să includă, de asemenea, o explicație privind coerența planului de redresare și reziliență propus cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european și ar trebui să demonstreze, de asemenea, cum se preconizează că planul va contribui la egalitatea de gen și la o creștere și o creare de locuri de muncă echilibrate între bărbați și femei. Pe parcursul procesului ar trebui să se aibă în vedere și să se realizeze o cooperare strânsă între Comisie și statele membre.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>20</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 22</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(22) Comisia ar trebui să evalueze planul de redresare și reziliență propus de statele membre și să acționeze în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia va respecta pe deplin asumarea responsabilității la nivel național asupra procesului și, prin urmare, va ține seama de justificarea și de elementele furnizate de statul membru în cauză și va evalua dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență propus de statul membru va contribui la abordarea în mod eficace a provocărilor identificate în recomandarea relevantă specifică fiecărei țări adresată statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european; dacă planul conține măsuri care să contribuie în mod eficace la tranziția verde și la cea digitală și la abordarea provocărilor generate de aceste tranziții; dacă se preconizează că planul va avea un impact de durată în statul membru în cauză; dacă se preconizează că planul va contribui în mod eficace la întărirea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică și socială a statului membru, la atenuarea impactului economic și social al crizei și la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale; dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență transmis este rezonabilă și plauzibilă și este proporțională cu impactul preconizat asupra economiei și a ocupării forței de muncă; dacă planul de redresare și reziliență propus conține măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice care să reprezinte acțiuni coerente și dacă se preconizează că mecanismul propus de statul membru în cauză va asigura punerea în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a obiectivelor de etapă și a țintelor propuse și a indicatorilor aferenți.

(22) Comisia ar trebui să evalueze planul de redresare și reziliență propus de statele membre și să acționeze în strânsă cooperare cu statul membru în cauză și cu participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile. Comisia va respecta pe deplin asumarea responsabilității la nivel național asupra procesului și, prin urmare, va ține seama de justificarea și de elementele furnizate de statul membru în cauză și va evalua dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență propus de statul membru va contribui la abordarea în mod eficace a provocărilor identificate în recomandarea relevantă specifică fiecărei țări adresată statului membru în cauză sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european; dacă planul conține măsuri care să contribuie în mod eficace la tranziția verde și la cea digitală și la abordarea provocărilor generate de aceste tranziții; dacă se preconizează că planul va avea un impact de durată în statul membru în cauză; dacă se preconizează că planul va contribui în mod eficace la întărirea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă de calitate și la reziliența economică și socială a statului membru, la atenuarea impactului economic și social al crizei, în special în ceea ce privește grupurile vulnerabile și tinerii, și la punerea în aplicare a autonomiei strategice a Uniunii și a angajamentelor Uniunii și ale statelor membre, în special în cadrul Acordului de la Paris, al ODD-urilor ONU și al Pilonului european al drepturilor sociale, la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și la reducerea deficitului de infrastructuri; dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență transmis este rezonabilă și plauzibilă și este proporțională cu impactul preconizat asupra economiei, a ocupării forței de muncă și a progresului social; dacă planul de redresare și reziliență conține măsuri de punere în aplicare a proiectelor de reformă și de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente; și dacă se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor asigura o punere în aplicare eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a obiectivelor de etapă și a țintelor propuse și a indicatorilor aferenți.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>21</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 24</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24) Pentru a contribui la elaborarea unor planuri de înaltă calitate și pentru a furniza asistență Comisiei la evaluarea planurilor de redresare și reziliență transmise de statele membre, precum și la evaluarea gradului de realizare a acestora, ar trebui să se includă dispoziții privind recurgerea la asistență de specialitate și, la solicitarea statelor membre, la consiliere inter pares.

(24) Pentru a contribui la elaborarea unor planuri de înaltă calitate și pentru a furniza asistență Comisiei la evaluarea planurilor de redresare și reziliență transmise de statele membre, precum și la evaluarea gradului de realizare a acestora, ar trebui să se includă dispoziții privind recurgerea la asistență de specialitate și, la solicitarea statelor membre, la consiliere inter pares. Atunci când o astfel de expertiză privește politicile legate de muncă, partenerii sociali sunt informați și eventual implicați. Asistența tehnică nu trebuie solicitată în domenii care intră integral sau parțial în sfera partenerilor sociali, cu excepția cazului în care partenerii sociali își dau acordul. Astfel de activități nu pot submina rolul partenerilor sociali și nici amenința autonomia negocierilor colective.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>22</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 29</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(29) Cererea de împrumut ar trebui să fie justificată de nevoile financiare legate de reformele și investițiile suplimentare incluse în planul de redresare și reziliență, relevante în special pentru tranziția verde și cea digitală și, prin urmare, de un cost mai ridicat al planului decât contribuția financiară maximă (care urmează să fie) alocată prin contribuția nerambursabilă. Ar trebui să fie posibil ca cererea de împrumut să fie transmisă odată planul. În cazul în care cererea de împrumut este transmisă la o altă dată, aceasta ar trebui să fie însoțită de un plan revizuit, cu obiective de etapă și ținte suplimentare. Pentru a se asigura concentrarea resurselor la începutul perioadei, statele membre ar trebui să solicite un sprijin sub formă de împrumut până cel târziu la 31 august 2024. În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se plafoneze cuantumul total al tuturor împrumuturilor acordate în temeiul prezentului regulament. În plus, cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu ar trebui să depășească 4,7 % din venitul său național brut. O majorare a sumei plafonate ar trebui să fie posibilă în circumstanțe excepționale, în funcție de resursele disponibile. Din același motiv de asigurare a bunei gestiuni financiare, împrumutul ar trebui să poată fi plătit în tranșe, în funcție de obținerea de rezultate.

(29) Cererea de împrumut ar trebui să fie justificată de nevoile financiare legate de reformele și investițiile suplimentare incluse în planul de redresare și reziliență, relevante în special pentru tranziția verde și cea digitală și, prin urmare, de un cost mai ridicat al planului decât contribuția financiară maximă (care urmează să fie) alocată prin contribuția nerambursabilă. Ar trebui să fie posibil ca cererea de împrumut să fie transmisă odată planul. În cazul în care cererea de împrumut este transmisă la o altă dată, aceasta ar trebui să fie însoțită de un plan revizuit, cu obiective de etapă și ținte suplimentare. Pentru a se asigura concentrarea resurselor la începutul perioadei, statele membre ar trebui să solicite un sprijin sub formă de împrumut până cel târziu la 31 august 2024. În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se plafoneze cuantumul total al tuturor împrumuturilor acordate în temeiul prezentului regulament. În plus, cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu ar trebui să depășească 6,8 % din venitul său național brut. O majorare a sumei plafonate ar trebui să fie posibilă în circumstanțe excepționale, în funcție de resursele disponibile. Din același motiv de asigurare a bunei gestiuni financiare, împrumutul ar trebui să poată fi plătit în tranșe, în funcție de obținerea de rezultate. Comisia ar trebui să evalueze cererea de acordare a unui sprijin sub formă de împrumut în termen de două luni de la data cererii.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>23</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 32 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(32a) În cazul în care planurile de redresare și reziliență, inclusiv etapele și țintele corespunzătoare, nu mai pot fi îndeplinite, în totalitate ori parțial, inclusiv atunci când modificarea indicatorilor sociali și economici afectează semnificativ planul inițial prezentat de statul membru respectiv din cauza unor circumstanțe obiective, statul membru în cauză poate adresa Comisiei o cerere motivată privind modificarea sau înlocuirea deciziei sale. Pentru aceasta, statul membru în cauză trebuie să fie în măsură să propună modificări la planul de redresare și reziliență și să recurgă la instrumentul de sprijin tehnic.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>24</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 32 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(32b) Dacă Comisia decide să suspende fondurile alocate statului membru în cazul unor deficiențe în ceea ce privește respectarea statului de drept, acțiunile eligibile de la nivel regional și local trebuie să beneficieze în continuare de mecanism.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>25</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 32 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(32c) Statele membre care se confruntă cu dezechilibre excesive, cele a căror monedă nu este euro și statele membre care înregistrează întârzieri semnificative în dezvoltarea structurală ar trebui să poată propune, în planurile lor de redresare și reziliență, reforme care vizează problemele ce au provocat aceste dezechilibre excesive.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>26</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 34 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(34a) Statele membre ar trebui să se asigure că activitățile de comunicare, îndeosebi în ceea ce privește obligația de a face vizibil sprijinul oferit în cadrul mecanismului, sunt difuzate în mod corespunzător la nivelul regional și local adecvat, în puncte multiple și într-un mod nediscriminatoriu.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>27</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Considerentul 39</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(39) Planurile de redresare și reziliență care urmeazăfie puse în aplicare de statele membre și contribuția financiară corespunzătoare care le este alocată ar trebui să fie stabilite de Comisie printr-un act de punere în aplicare. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele de executare referitoare la adoptarea planurilor de redresare și reziliență și la plata sprijinului financiar la îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor relevante ar trebui să fie exercitate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, în cadrul procedurii de examinare prevăzute de acesta. După adoptarea unui act de punere în aplicare, ar trebui să fie posibil ca statul membru în cauză și Comisia să convină asupra unor aranjamente operaționale de natură tehnică, care să prevadă detalii referitor la punerea în aplicare în ceea ce privește termenele, indicatorii pentru obiectivele de etapă și ținte și accesul la datele subiacente. Pentru ca aranjamentele operaționale să poată fi în permanență relevante în ceea ce privește circumstanțele predominante în cursul punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență, ar trebui să fie posibil ca elementele acestor aranjamente tehnice să poată fi modificate de comun acord. Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(39) Comisiei ar trebuii se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește planurile de redresare și reziliență care urmează să fie puse în aplicare de statele membre și contribuția financiară corespunzătoare care urmează să le fie alocată. Este deosebit de important ca, în cadrul activității sale pregătitoare, Comisia să realizeze consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și corespunzătoare a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu. După adoptarea unui act delegat, ar trebui să fie posibil ca statul membru în cauză și Comisia să convină asupra unor aranjamente operaționale de natură tehnică, care să prevadă detalii referitor la punerea în aplicare în ceea ce privește termenele, indicatorii pentru obiectivele de etapă și ținte și accesul la datele subiacente. Pentru ca aranjamentele operaționale să poată fi în permanență relevante în ceea ce privește circumstanțele predominante în cursul punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență, ar trebui să fie posibil ca elementele acestor aranjamente tehnice să poată fi modificate de comun acord. Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din tratat se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din tratat vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept, un sistem judiciar independent, pluralismul și libertatea mass-mediei reprezintă condiții prealabile esențiale pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

________________________________

 

13 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

 

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>28</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 3</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Sfera de aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență instituit de prezentul regulament se referă la domeniile de politică ce au legătură cu coeziunea economică, socială și teritorială, tranziția verde și cea digitală, sănătatea, competitivitatea, reziliența, productivitatea, educația și competențele, cercetarea și inovarea, creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, locurile de muncă și investițiile, precum și la stabilitatea sistemelor financiare.

Prin crearea unui viitor mai bun pentru generația viitoare, prin îmbunătățirea coeziunii economice, sociale și teritoriale, prin promovarea reformelor care să încurajeze creșterea și prin consolidarea pieței interne, sfera de aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență instituit de prezentul regulament se referă la următoarele șase domenii de politică:

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>29</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 3 - litera a (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(a) tranziția verde, ținând cont de obiectivele Pactului verde european;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>30</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 3 - litera b (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(b) transformarea digitală, ținând cont de obiectivele Agendei digitale;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>31</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 3 - litera c (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(c) coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea, ținând cont de obiectivele strategiilor Uniunii pentru industrie și IMM-uri;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>32</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 3 - litera d (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(d) coeziunea socială, ținând cont de obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>33</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 3 - litera e (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(e) reziliența instituțională și consolidarea capacităților;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>34</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 3 - litera f (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(f) politicile destinate generației următoare, ținând cont de obiectivele Garanției pentru tineret și ale Garanției pentru copii.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>35</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 3 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 3a

 

1. În aplicarea prezentului regulament se respectă pe deplin prevederile articolului 152 din tratat, iar planurile naționale de redresare și reziliență elaborate în temeiul prezentului regulament respectă practicile și sistemele naționale de formare a salariilor. Prezentul regulament respectă articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în consecință, nu aduce atingere dreptului de a negocia, de a încheia sau de a pune în aplicare contracte colective de muncă sau de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>36</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 1</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1. Obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este de a promova coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin îmbunătățirea capacității de reziliență și de adaptare a statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei și prin sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, contribuind astfel la restabilirea potențialului de creștere al economiilor Uniunii, la încurajarea creării de locuri de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și la promovarea creșterii durabile.

1. Obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este de a contribui la abordarea provocărilor aferente celor șase domenii de politică menționate la articolul 3, promovând astfel coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin îmbunătățirea capacității de reziliență și de adaptare a statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei, prin sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, contribuind astfel la restabilirea potențialului de creștere al economiilor Uniunii, la încurajarea creării de locuri de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, la promovarea creșterii durabile și la crearea unei valori adăugate europene.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>37</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 1 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a. Mecanismul contribuie la realizarea obiectivelor politicilor Uniunii, a angajamentelor asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris și la consolidarea pieței interne, a Pilonului european al drepturilor sociale, a ODD-urilor ONU, prin implementarea unor măsuri, cum ar fi:

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>38</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 1 a (nou) - litera a (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(a) măsuri pentru tranziția la o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, o tranziție justă care susține regiunile cele mai afectate, mobilitate și structuri sustenabile, combaterea sărăciei energetice, promovarea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor, sursele de energie regenerabile, diversificarea și securitatea energetice, precum și măsuri în favoarea sectorului agriculturii, al pescuitului și al dezvoltării durabile a zonelor rurale și transfrontaliere;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>39</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 1 a (nou) - litera b (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(b) măsuri pentru digitalizarea și extinderea rolului serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și care promovează infrastructura digitală, îmbunătățesc accesului la prelucrarea digitală și promovează dezvoltarea competențelor digitale;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>40</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 1 a (nou) - litera c (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(c) măsuri pentru crearea unor piețe ale forței de muncă reziliente, cu condiții de muncă decente, consolidarea pieței interne, promovarea investițiilor și sprijinirea procesului de convergență economică și socială ascendentă, măsuri pentru favorizarea perspectivelor de antreprenoriat și a competențelor antreprenoriale, crearea unui mediu favorabil investițiilor și IMM-urilor, inclusiv pentru o reindustrializare inovatoare și sustenabilă, investiții în sectorul industrial, consolidarea capacităților productive și strategice ale Uniunii, dezvoltarea ecosistemelor industriale și sprijinirea statelor membre a căror monedă nu este euro în eforturile lor de a adopta moneda unică;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>41</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 1 a (nou) - litera d (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(d) măsuri pentru incluziunea socială, consolidarea sistemelor de securitate socială și de protecție socială, dialogul social, dezvoltarea infrastructurii sociale, locuri de muncă de calitate, incluziunea persoanelor cu dizabilități, egalitatea de gen, combaterea sărăciei și a inegalităților, precum și a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, concedii adecvate din motive familiale și formulele de lucru flexibile și creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin asigurarea egalității de șanse și a evoluției în carieră;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>42</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 1 a (nou) - litera e (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(e) măsuri pentru consolidarea capacității administrative și instituționale a statelor membre și a autorităților regionale și locale ale acestora în ceea ce privește provocările cu care se confruntă instituțiile, guvernanța, administrația publică și sectorul economic și cel social, pentru a îmbunătăți sănătatea publică și sistemele de sănătate, inclusiv capacitatea de răspuns la situații de criză, dezvoltarea unor servicii de îngrijire și de îngrijire la domiciliu de calitate și accesibile, centre de asistență și de îngrijire mai sigure și mai accesibile, echipamente medicale și servicii medicale accesibile pentru toți cetățenii, măsuri pentru îmbunătățirea capacității instituțiilor publice de a garanta drepturile lucrătorilor mobili și transfrontalieri, inclusiv de a garanta că beneficiază de condiții de muncă sigure și egale, de salarii în conformitate cu legea și de toate informațiile necesare, măsuri pentru stabilitatea sistemelor financiare, consolidarea sistemelor judiciare eficiente și independente, promovarea pluralismului și a libertății mass-mediei;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>43</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 1 a (nou) - litera f (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(f) măsuri pentru a aborda provocările demografice și pentru cultură, educație, învățarea pe tot parcursul vieții și EFP, inclusiv dezvoltarea strategiilor și acțiunilor naționale și regionale de perfecționare și de recalificare, o mai bună estimare a evoluțiilor de pe piața muncii, politici în favoarea copiilor și tineretului, egalitatea de șanse și accesul pentru toți, reformele sistemelor de pensii, cu accent pe sustenabilitatea și adecvarea sistemelor de pensii pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, precum și egalitatea de șanse între femei și bărbați în ceea ce privește dobândirea drepturilor la pensie.

</Amend><Amend>Amendamentul  <NumAm>44</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 2</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2. Pentru a îndeplini acest obiectiv general, obiectivul specific al Mecanismului de redresare și reziliență este de a furniza sprijin financiar statelor membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență. Acest obiectiv specific trebuie urmărit în strânsă cooperare cu statele membre în cauză.

2. Pentru a îndeplini acest obiectiv general, obiectivul specific al Mecanismului de redresare și reziliență este de a furniza sprijin financiar statelor membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență, ținând seama de faptul că disparitățile economice, inegalitățile sociale și protecția socială deficitară au efecte secundare care subminează stabilitatea generală a UE. Acest obiectiv specific trebuie urmărit în strânsă cooperare cu statele membre în cauză.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>45</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 2 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2a. Statele membre a căror monedă nu este euro și care înregistrează întârzieri semnificative în dezvoltarea structurală pot propune planuri de redresare și reziliență care vizează soluționarea problemelor acestora.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>46</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 4 - alineatul 2 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2b. Reformele și investițiile inițiate de statele membre după 1 februarie 2020 sunt eligibile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>47</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 5 - alineatul 2</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2. Sumele prevăzute la alineatul (1) litera (a) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea fiecărui instrument și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament, cheltuielile cu rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele corporative de tehnologie a informației și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea fiecărui instrument. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor pe teren și costurile consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor.

2. Sumele prevăzute la alineatul (1) litera (a) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea fiecărui instrument și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament și cu condiția să nu fie acțiuni eligibile pentru asistență tehnică în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul ... [de instituire a Instrumentului de sprijin tehnic, 2020/0103 (COD)]. În cazul în care un stat membru nu utilizează finanțarea alocată, aceasta poate fi pusă la dispoziție de către Comisie pentru realizarea propunerilor elaborate după consultarea autorităților regionale și locale și a altor părți interesate, inclusiv a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, pentru a promova o dezbatere deschisă în vederea sprijinirii acțiunilor care stimulează cercetările și dezbaterile publice și pentru a difuza informații privind reformele necesare pentru tratarea consecințelor negative ale pandemiei de COVID-19.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>48</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 9 - alineatul 1</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1. În cazul unei neconformități semnificative în legătură cu oricare dintre cazurile prevăzute la articolul 15 alineatul (7) din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind […] [RDC], Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de suspendare a termenului de adoptare a deciziilor prevăzute la articolul 17 alineatele (1) și (2) sau de suspendare a plăților în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

1. În cazul unei neconformități semnificative în legătură cu oricare dintre cazurile prevăzute la articolul 15 alineatul (7) din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind […] [RDC], Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 27a referitor la o decizie de suspendare a termenului de adoptare a deciziilor prevăzute la articolul 17 alineatele (1) și (2) sau de suspendare parțială sau integrală a plăților în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>49</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 9 - alineatul 1 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.  Decizia de suspendare a plăților prevăzută la alineatul (1) se aplică cererilor de plată transmise după data deciziei de suspendare.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>50</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article> Articolul 9 - alineatul 1 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1b.  Suspendarea termenului prevăzut la articolul 17 se aplică din ziua următoare datei adoptării deciziei prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>51</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 9 - alineatul 1 c (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1c.  Decizia de suspendare a plăților prevăzută la alineatul (1) nu se aplică dacă este activă clauza derogatorie generală.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>52</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 9 - alineatul 2</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2. În cazul apariției oricăruia dintre cazurile prevăzute la articolul 15 alineatul (11) din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind […], Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de revocare a suspendării termenului sau a plăților prevăzută la alineatul anterior.

2. În cazul apariției oricăruia dintre cazurile prevăzute la articolul 15 alineatul (11) din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind […], Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 27a referitor la decizia de revocare a suspendării termenului sau a plăților prevăzută la alineatul anterior. Procedurile sau plățile aplicabile se reiau în ziua următoare celei în care a fost ridicată suspendarea.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>53</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 9 - alineatul 2 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2a.  În cazul în care Comisia decide să suspende fondurile alocate statului membru din cauza unor deficiențe în ceea ce privește respectarea statului de drept, acțiunile eligibile de la nivel regional și local beneficiază în continuare de mecanism.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>54</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 12 - alineatul 4</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4. Cuantumul sprijinului sub formă de împrumut acordat planului de redresare și reziliență al statului membru în cauză nu trebuie să fie mai mare decât diferența dintre costul total al planului de redresare și reziliență, astfel cum a fost revizuit dacă este cazul, și contribuția financiară maximă prevăzută la articolul 10. Cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu depășește 4,7 % din venitul său național brut.

4. Cuantumul sprijinului sub formă de împrumut acordat planului de redresare și reziliență al statului membru în cauză nu trebuie să fie mai mare decât diferența dintre costul total al planului de redresare și reziliență, astfel cum a fost revizuit dacă este cazul, și contribuția financiară maximă prevăzută la articolul 10. Cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu depășește 6,8 % din venitul său național brut.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>55</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 13 - alineatul 1 - litera ba (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba) o explicație a modului în care se preconizează că măsurile prevăzute în plan vor aborda deficiențele legate de respectarea valorilor consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>56</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 13 - alineatul 1 - litera bb (nouă)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(bb) o explicație a modului în care măsurile prevăzute în plan țin seama de pozițiile transmise de organizațiile non-profit ale societății civile și de autoritățile locale și regionale din statul membru respectiv.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>57</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 14 - alineatul 1</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1. În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 4, statele membre elaborează planuri naționale de redresare și reziliență. Aceste planuri stabilesc agenda statului membru în cauză în materie de reforme și investiții pentru următorii patru ani. Planurile de redresare și reziliență eligibile pentru finanțare în temeiul prezentului instrument cuprind măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice prin intermediul unui pachet coerent.

1. În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 4, statele membre elaborează planuri naționale de redresare și reziliență. Aceste planuri stabilesc agenda statului membru în cauză în materie de reforme și investiții pentru următorii patru ani. Planurile de redresare și reziliență eligibile pentru finanțare în temeiul prezentului instrument cuprind măsuri de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții publice prin intermediul unui pachet coerent. Pentru pregătirea planurilor de redresare și de reziliență, statele membre pot utiliza instrumentul de sprijin tehnic în conformitate cu Regulamentul XX/YYYY [de instituire a instrumentului de sprijin tehnic].

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>58</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 14 - alineatul 1 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.  Pentru a reflecta obiectivele Pactului verde european, acesta fiind strategia Europei de creștere sustenabilă și de transpunere în practică a angajamentelor Uniunii privind realizarea Acordului de la Paris și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, cel puțin 37 % din cuantumul prevăzut pentru fiecare plan de redresare și reziliență contribuie la integrarea acțiunilor privind clima și biodiversitatea și a obiectivelor de durabilitate a mediului. Comisia adoptă metodologia corespunzătoare printr-un act delegat pentru a ajuta statele membre să îndeplinească această cerință.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>59</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 14 - alineatul 1 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1b.  Pentru a reflecta Pilonul european al drepturilor sociale ca o strategie europeană de progres social, o parte considerabilă din valoarea fiecărui plan de redresare și reziliență contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor acestui pilon. Comisia adoptă metodologia corespunzătoare printr-un act delegat pentru a ajuta statele membre să îndeplinească această cerință.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>60</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 14 - alineatul 1 c (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1c.  Pentru a reflecta caracterul orientat spre viitor al instrumentului de redresare Next Generation EU și pentru a recunoaște importanța Agendei pentru competențe digitale, a Garanției pentru copii și a Garanției pentru tineret, fiecare plan de redresare și de reziliență contribuie la evitarea riscului pentru perspectivele de integrare a tinerilor pe piața forței de muncă și bunăstarea lor generală de a suferi prejudicii pe termen lung, propunând soluții și răspunsuri de calitate privind ocuparea forței de muncă, educația și competențele adresate tinerilor.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>61</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 14 - alineatul 2</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2. Planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, în special cele relevante pentru tranziția verde și cea digitală sau care sunt generate de aceste tranziții. Planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță și cu informațiile incluse de statele membre în programele naționale de reformă din cadrul semestrului european, în planurile lor naționale privind energia și clima și în actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/199921, în planurile teritoriale pentru o tranziție justă din cadrul Fondului pentru o tranziție justă22, precum și în acordurile de parteneriat și în programele operaționale din cadrul fondurilor Uniunii.

2. Planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, în special cele relevante pentru domeniile politice menționate la articolul 3, precum și pentru coeziunea teritorială, socială și economică, luând în considerare, totodată, nevoile de investiții și provocările legate de disparitățile regionale și locale. Planurile de redresare și reziliență contribuie la autonomia strategică a Uniunii, la tranziția către neutralitatea climatică până în 2050 și la sustenabilitatea socială prin realizarea Pilonului european al drepturilor sociale și a ODD ale ONU. Planurile de redresare și reziliență trebuie să fie în concordanță și cu informațiile incluse de statele membre în programele naționale de reformă din cadrul semestrului european, în planurile lor naționale privind energia și clima și în actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/199921, în planurile teritoriale pentru o tranziție justă din cadrul Fondului pentru o tranziție justă22, precum și în acordurile de parteneriat și în programele operaționale din cadrul fondurilor Uniunii.

______________________________

________________________

21 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

21 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

22 […]

22 […]

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>62</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 14 - alineatul 2 a (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2a. Planurile de redresare și reziliență sunt elaborate după consultarea autorităților regionale și locale și a altor părți interesate, inclusiv a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) XX/xx al Parlamentului European și al Consiliului1a;

 

____________________________

 

1a Regulamentul (UE) XX/xx al Parlamentului European și al Consiliului din XX de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize (JO L ...).

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>63</NumAm>

<DocAmend>Propunere de regulament</DocAmend>

<Article>Articolul 14 - alineatul 2 b (nou)</Article>

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2b. Ținând seama de evoluțiile tehnologice, mecanismul poate contribui la adoptarea unor planuri integrate de investiții în infrastructurile și competențele digitale, precum și la instituirea unui cadru de finanțare eficace pentru acestea, pentru a asigura o cât mai mare competitivitate a regiunilor din Uniune.

</Amend>

<Amend>Amendamentul  <NumAm>64