Procedură : 2019/2202(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0219/2020

Texte depuse :

A9-0219/2020

Dezbateri :

PV 09/02/2021 - 13
PV 09/02/2021 - 15
CRE 09/02/2021 - 13
CRE 09/02/2021 - 15

Voturi :

PV 10/02/2021 - 11
PV 11/02/2021 - 2

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0050

<Date>{17/11/2020}17.11.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0219/2020</NoDocSe>
PDF 311kWORD 114k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina </Titre>

<DocRef>(2019/2202(INI))</DocRef>


<Commission>{AFET}Comisia pentru afaceri externe</Commission>

Raportor: <Depute>Michael Gahler</Depute>

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ


PR_INI_ImplReport

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina

(2019/2202(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36, 37 și 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și Partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, inclusiv un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (AA/DCFTA), care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, și programul de asociere aferent,

 având în vedere intrarea în vigoare, la 11 iunie 2017, a unui regim de călătorii fără viză pentru cetățenii Ucrainei, ca urmare a modificărilor aduse Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de către Parlamentul European și Consiliu,

 având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație[1],

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina, în special cea din 12 decembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina[2] și Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina[3], precum și recomandările sale din 19 iunie 2020 adresate Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din iunie 2020[4],

 având în vedere rapoartele despre Ucraina ale Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, în special cel de al 30-lea raport privind situația drepturilor omului în Ucraina din septembrie 2020,

 având în vedere raportul Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, intitulat „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol din Ucraina”, din 19 iunie 2020,

 având în vedere documentul de lucru comun al Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 12 decembrie 2019 privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privind Ucraina (SWD(2019)0433),

 având în vedere declarația comună în urma celui de-al 22-lea summit UE-Ucraina din 6 octombrie 2020,

 având în vedere recomandările și activitățile Adunării Parlamentare Euronest, ale Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic și ale altor reprezentanți ai societății civile din Ucraina,

 având în vedere declarațiile finale și recomandările reuniunii Comitetului parlamentar de asociere UE-Ucraina din 19 decembrie 2019,

 având în vedere concluziile misiunilor sale de observare a alegerilor pentru alegerile prezidențiale din Ucraina din 31 martie și 21 aprilie 2019, precum și alegerile parlamentare anticipate din 21 iulie 2019,

 având în vedere plata, la 29 mai 2020, a unui împrumut în valoare de 500 de milioane EUR acordat Ucrainei ca parte a celui de al patrulea program de asistență macrofinanciară (AMF) al Comisiei,

 având în vedere pachetele de asistență fără precedent instituite de UE pentru a ajuta țările învecinate în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și, în special, cu privire la împrumuturile în valoare de 1,2 miliarde EUR puse la dispoziția Ucrainei prin Decizia (UE) 2020/701 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 2020 privind acordarea de asistență macrofinanciară țărilor implicate în procesul de aderare, precum și partenerilor din vecinătate, în contextul pandemiei de COVID-19[5],

 având în vedere declarația comună a Comisiei NATO-Ucraina din 31 octombrie 2019,

 având în vedere cel de Al cincilea raport de monitorizare la nivel național al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), publicat în septembrie 2017, și concluziile privind Ucraina, publicate în iunie 2020, referitoare la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor din anul 2017,

 având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei adresată statelor membre[6] privind măsurile de combatere a discriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen, precum și standardele adoptate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

 având în vedere raportul final al misiunii de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), din 21 iulie 2019, privind alegerile parlamentare anticipate din Ucraina,

 având în vedere indicele de percepție a corupției pentru anul 2019 realizat de Transparency International, potrivit căruia Ucraina ocupă locul 126 din 180 de țări și teritorii evaluate (primul loc fiind ocupat de țara cu cea mai bună clasificare),

 având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la 5 noiembrie 1992,

 având în vedere avizul Comisiei de la Veneția referitor la Legea privind sprijinirea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat și avizul referitor la dispozițiile Legii învățământului din 5 septembrie 2017, care vizează utilizarea limbii de stat și a limbilor minoritare și a altor limbi în educație,

 având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

 având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional,

 având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0219/2020),

A. întrucât Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (AA/DCFTA) reprezintă piatra de temelie a relațiilor Uniunii Europene cu Ucraina, pe baza asocierii politice și a integrării economice, și constituie și o foaie de parcurs pentru reforme, a cărei punere în aplicare deplină ar trebui să fie considerată favorabilă unei apropieri continue a Uniunii, ducând la o integrare treptată pe piața internă a Uniunii, și un pas în direcția valorificării complete a potențialului și a beneficiilor AA/DCFTA;

B. întrucât Ucraina are o perspectivă europeană, în temeiul articolului 49 din TUE, și poate candida pentru a deveni membră a Uniunii Europene, cu condiția să respecte toate criteriile de la Copenhaga și principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale și drepturile omului și ale minorităților și să susțină statul de drept;

C. întrucât al 22-lea summit UE-Ucraina a recunoscut aspirațiile europene ale Ucrainei, a salutat opțiunea sa proeuropeană, a recunoscut progresele substanțiale înregistrate de Ucraina în procesul său de reformă și a salutat rezultatele obținute deja în punerea în aplicare a AA și succesul DCFTA;

D. întrucât, în 2019, Ucraina a trecut printr-o perioadă electorală delicată, atât la nivel prezidențial, cât și la nivel parlamentar, și întrucât gestionarea acestor procese, precum și tranziția pașnică și organizată a puterii care le-a succedat ar trebui apreciate;

E. întrucât alegerile locale desfășurate la nivel național la 25 octombrie 2020 au reprezentat o altă încercare pentru statul democratic și o oportunitate de consolidare suplimentară; întrucât, în perioada premergătoare alegerilor locale din 25 octombrie 2020, s-a încercat modificarea Codului Electoral în timpul campaniei electorale în curs și întrucât lipsa unor măsuri clare pentru a răspunde la situația provocată de pandemia de COVID-19 rămâne o preocupare semnificativă, din perspectiva adoptării unor noi standarde pentru votarea în siguranță;

F. întrucât societatea civilă și experții electorali au raportat că organizațiile politice locale, candidații și membrii comisiilor electorale nu s-au putut pregăti corespunzător pentru înregistrarea candidaților, deoarece Codul Electoral a fost adoptat cu scurt timp înaintea procesului electoral;

G. întrucât introducerea unor mecanisme de control în sens descendent care aplică principiul mandatului imperativ, precum și condiționarea listelor partidelor de numărul minim de 10 000 de votanți afectează caracterul democratic al alegerilor;

H. întrucât societatea civilă a criticat decizia de a nu organiza alegeri în 18 comunități locale în regiunile Donețk și Luhansk, care sunt controlate de guvern, fără ca administrația civil-militară să prezinte o justificare clară pentru această decizie, care, practic, privează de drepturi aproximativ 475 000 de votanți care locuiesc în aceste comunități;

I. întrucât, mai ales în a doua parte a anului 2019, pentru a pune rapid în aplicare reforma promisă în timpul campaniilor electorale, ritmul activității legislative a fost deosebit de susținut, uneori în detrimentul controlului parlamentar, al transparenței și al calității legislației;

J. întrucât, deși Ucraina a făcut progrese substanțiale în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor aferente AA și integrării în Uniune, mai multe dintre reformele inițiate trebuie finalizate, în special în domeniul statului de drept, al bunei guvernanțe și al combaterii corupției, deoarece, în pofida unor progrese remarcabile, corupția larg răspândită continuă să împiedice procesul de reformă al Ucrainei; întrucât, în plus, trebuie încă adoptate unele măsuri suplimentare pentru a se evita orice regres, cu accent pe sistemul judiciar;

K. întrucât potențialul deplin al reformelor adoptate nu este încă exploatat din cauza dinamicii procesului de reformă și a provocărilor instituționale conexe; întrucât reformele sunt, de asemenea, afectate de instabilitatea și contradicțiile instituționale interne, de lipsa unor criterii de referință clare, de capacitatea redusă, de resursele limitate și de factori externi, cum ar fi pandemia de COVID-19, precum și de lipsa unei voințe politice de a accepta și de a asigura independența deplină a instituțiilor judiciare și economice și de a evita o utilizare selectivă a justiției;

L. întrucât Declarația comună a Comisiei NATO-Ucraina din 31 octombrie 2019 solicită Ucrainei să respecte obligațiile și angajamentele internaționale, drepturile omului și ale minorităților și să pună pe deplin în aplicare recomandările și concluziile Comisiei de la Veneția privind Legea învățământului;

M. întrucât cel mai recent raport al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului evidențiază lipsa progreselor în ceea ce privește procedurile penale referitoare la încălcări grave ale drepturilor omului, care ar fi fost comise de membri ai forțelor ucrainene, precum și întârzieri și progrese insuficiente în anchetarea infracțiunilor asociate protestelor din Piața Maidan;

N. întrucât percepția corupției în Ucraina a scăzut din nou la un nivel egal cu cel din 2017, potrivit celui mai recent raport al Transparency International;

O. întrucât sprijinul pentru modernizare, dezoligarhizare, reformă și lupta împotriva corupției este încă foarte ridicat în rândul cetățenilor ucraineni, iar aceste așteptări ar trebui îndeplinite fără întârzieri suplimentare;

P. întrucât, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, economia ucraineană își recuperase stabilitatea și prezenta o creștere satisfăcătoare și o scădere a ratei șomajului, stimulate de progresele înregistrate în exploatarea potențialului AA/DCFTA;

Q. întrucât Ucraina trebuie să își mențină stabilitatea macroeconomică, prin respectarea angajamentelor asumate față de Fondul Monetar Internațional (FMI) și prin punerea în aplicare a tuturor politicilor structurale pe termen mediu convenite în cadrul programului de asistență macrofinanciară al UE, precum și asigurând forța și independența Băncii Naționale a Ucrainei;

R. întrucât criza mondială în curs necesită o abordare coordonată și pachete de măsuri de sprijin excepționale; întrucât toate măsurile de urgență trebuie să fie proporționale, să aibă un caracter limitat în timp și să respecte libertățile fundamentale;

S. întrucât UE a fost alături de poporul ucrainean încă de la începutul pandemiei de COVID-19, oferind sprijin financiar și material prin programe bilaterale și regionale, cum ar fi cele puse la dispoziția Ucrainei de către Uniune în martie, aprilie și mai 2020;

T. întrucât pandemia de COVID-19 a accentuat problemele sistemului de sănătate ucrainean; întrucât, deși, potrivit legilor ucrainene, asistența medicală este gratuită, numeroși cetățeni ai acestei țări constată contrariul atunci când au nevoie de tratament medical;

U. întrucât, dată fiind pandemia de COVID-19, este și mai important ca ajutorul umanitar să fie asigurat în continuare, iar misiunea specială de monitorizare a OSCE, agențiile ONU, organizațiile neguvernamentale și Comitetul Internațional al Crucii Roșii să aibă acces nerestricționat în zonele care nu sunt controlate de guvern;

V. întrucât independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional, precum și capacitatea sa de a pune în aplicare reformele economice și sociale necesare sunt în continuare grav subminate de campaniile de dezinformare specifice, de atacurile cibernetice și de alte amenințări hibride, precum și de conflictul nerezolvat din estul țării, cauzat de agresiunea militară continuă a Rusiei și de ocuparea unor porțiuni mari din raioanele Donețk și Luhansk, precum și de ocupația ilegală continuă și de anexarea de către Rusia a stabilității Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, care înrăutățesc situația drepturilor omului și reprezintă un obstacol în calea îmbunătățirii prosperității, stabilității și creșterii țării;

W. întrucât UE a condamnat cu fermitate agresiunea în curs a Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, cu încălcarea suveranității și integrității sale teritoriale, și a instituit și va continua o politică de nerecunoaștere a acesteia și, în acest context, continuă să pună în aplicare măsuri restrictive împotriva persoanelor și entităților implicate în această încălcare a dreptului internațional;

X. întrucât UE își menține angajamentul față de eforturile formatului Normandia, ale OSCE, ale Grupului trilateral de contact și ale Misiunii speciale de monitorizare a OSCE în Ucraina și a salutat abordarea constructivă a Ucrainei în formatul Normandia și în cadrul Grupului trilateral de contact și i-a solicitat Rusiei să acționeze în același sens;

Y. întrucât, la 17 iulie 2014, aeronava aparținând companiei aeriene Malaysia Airlines, care efectua zborul MH17 între Amsterdam și Kuala Lumpur, a fost doborâtă în spațiul aerian al raionului Donețk, în contextul eforturilor Rusiei de a submina integritatea teritorială a Ucrainei, conducând la decesul tuturor celor 298 de persoane aflate la bord, atât pasageri, cât și membri ai echipajului; întrucât echipa comună de anchetă (JIT) condusă de Țările de Jos a confirmat că aeronava care efectua zborul MH17 a fost doborâtă cu ajutorul unei rachete sol-aer de tip Buk, furnizată de brigada antiaeriană nr. 53 a forțelor terestre ale Rusiei, cantonată la Kursk;

Z. întrucât, la 9 martie 2020, a fost deschis, în temeiul dreptului neerlandez, un proces împotriva a patru principali suspecți pentru doborârea aeronavei aparținând Malaysia Airlines, care efectua zborul MH17, situație facilitată de cooperarea Ucrainei în cadrul JIT; întrucât, la 10 iulie 2020, Țările de Jos au introdus o sesizare interstatală împotriva Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru rolul jucat în doborârea aeronavei care efectua zborul MH17; întrucât Rusia a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a include o a cincea persoană de interes, Vladimir Țemah, în schimbul de prizonieri de la 7 septembrie 2019; întrucât, la 15 octombrie 2020, Rusia și-a încetat unilateral participarea la consultările trilaterale de aflare a adevărului în care mai erau implicate Australia și Țările de Jos; întrucât Rusia a obstrucționat în mod constant toate eforturile de a-i aduce pe făptași în fața justiției, inclusiv respingând rezultatele JIT, promovând dezinformările privind zborul MH17 și exercitându-și dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru a împiedica constituirea unui tribunal internațional;

AA. întrucât UE a condamnat Rusia pentru că și-a încetat cooperarea în cauzele legate de zborul MH17; întrucât UE i-a solicitat cu fermitate Rusiei să coopereze pe deplin la anchetele și la cauzele în instanță legate de zborul MH17;

AB. întrucât, de la începutul războiului din estul Ucrainei, aproximativ 13 000 de persoane au fost ucise, dintre care un sfert erau civili, iar 30 000 au fost rănite; întrucât aproximativ 1,5 milioane de cetățeni ucraineni au fost nevoiți să își părăsească locuințele din cauza conflictelor armate cu grupuri armate susținute de Rusia; întrucât sute de cetățeni ucraineni au fost arestați de Rusia și de aliații acesteia, iar despre mulți alții nu se știe în continuare nimic; întrucât conflictul militar actual a generat o criză umanitară, care a avut consecințe devastatoare asupra a 4,4 milioane de persoane, 1,5 milioane dintre acestea fiind strămutate în interiorul țării; întrucât 3,4 milioane de persoane care locuiesc pe linia de contact au nevoie de asistență umanitară și de protecție; întrucât, ca urmare a atacurilor asupra infrastructurii publice, populația locală are acces limitat la servicii medicale, la școli, la apă și la servicii de salubritate;

AC. întrucât situația drepturilor omului din estul Ucrainei și din Peninsula Crimeea s-a deteriorat semnificativ, iar încălcarea libertății de exprimare, abuzurile la adresa mass-mediei și impunerea forțată a cetățeniei ruse au devenit sistematice, în timp ce drepturile omului și libertățile fundamentale nu sunt garantate; întrucât autoritățile autoproclamate din Crimeea ocupată îi hărțuiesc în continuare pe tătarii din Crimeea, declanșând proceduri de urmărire penală împotriva mai multor zeci de membri ai acestei etnii, sub pretextul unor acuzații false de terorism; întrucât Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina estimează că cel puțin 94 de cetățeni ucraineni au fost persecutați din motive politice în Crimeea sau în Rusia, 71 dintre aceștia fiind tătari din Crimeea, printre ei numărându-se Marlen Asanov, Mehmet Belialov, Timur Ibragimov, Seiran Saliev, Server Mustafaiev, Server Zekiriaiev și Edem Smailov, condamnați, în septembrie 2020, la pedepse cuprinse între 13 și 19 ani de închisoare;

AD. întrucât Ucraina ocupă locul 96 în clasamentul mondial al libertății presei pe 2020; întrucât Ucraina a adoptat o serie de reforme, inclusiv o lege privind transparența proprietății în domeniul mass-mediei, însă este nevoie de mult mai mult pentru a slăbi controlul strict al oligarhilor asupra mass-mediei, pentru a încuraja independența editorială și pentru a combate impunitatea în cazul violențelor comise împotriva jurnaliștilor;

AE. întrucât peisajul mediatic din Ucraina se află în continuare sub influența puternică a unor oligarhi care dețin trusturi de presă, iar lucrătorii din mass-media, în special jurnaliștii care investighează corupția și frauda, sunt în permanență amenințați cu violența, sunt intimidați și amenințați cu moartea, ajungându-se inclusiv la decesul ziaristului Vadim Komarov în 2019, iar activitatea lor este deseori obstrucționată de accesul limitat la informații, de presiunea juridică, inclusiv în cauza penală împotriva Bihus.info, și de atacurile cibernetice, printre alți factori;

AF. întrucât Ucraina are probleme semnificative în ceea ce privește inegalitatea de gen; întrucât egalitatea în fața legii nu înseamnă efectiv egalitate, ci, în practică, femeile se confruntă în continuare cu obstacole majore, mai ales la locul de muncă; întrucât, în Indexul global privind diferențele de gen pentru 2018 al Forumului Economic Mondial, Ucraina s-a situat pe locul 65 din 149 de țări; întrucât, potrivit indicatorului privind inegalitatea veniturilor, în Ucraina, pentru fiecare 100 de dolari câștigați de bărbați, femeile câștigă doar 63,1 dolari;

AG. întrucât persoanele LGBTI și activiștii feminiști sunt în permanență supuși discursului de incitare la ură și atacurilor violente, iar persoanele rome se confruntă cu un limbaj discriminator și cu un discurs de incitare la ură din partea autorităților naționale și locale și a mass-mediei;

AH. întrucât autoritățile care asigură respectarea legii au refuzat în numeroase rânduri să ancheteze plângerile penale introduse de persoanele LGBTI, și anume de demonstranți în cadrul evenimentelor Pride, pentru infracțiuni motivate de ură sau pentru discursuri ale urii, deoarece în Codul Penal nu există dispoziții care să permită urmărirea penală pentru incitarea la ură sau la violență pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen; întrucât ECRI a recomandat modificarea Codului Penal, astfel încât să fie acoperite și aceste motive, iar ele să fie considerate circumstanțe agravante;

AI. întrucât Parlamentul recunoaște spiritul de conducere și voința politică a autorităților ucrainene de a asigura o protecție suficientă pentru evenimentele Pride de la nivel național; întrucât discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură împotriva persoanelor LGBTI rămân, cu toate acestea, răspândite pe scară largă, iar poliția nu asigură întotdeauna protecție, după cum s-a constatat în cazul atacurilor violente din timpul evenimentului Pride de la Kiev, când demonstranții nu și-au putut exercita pe deplin dreptul universal la libertatea de întrunire pașnică și nu au fost protejați de actele de violență;

AJ. întrucât AA/DCFTA vizează apropierea dreptului național al Ucrainei și a standardelor sale naționale de cele ale UE, inclusiv în domeniul social; întrucât, în pofida acestor angajamente, punerea în aplicare a AA/DCFTA în sectorul social rămâne nesatisfăcătoare; întrucât Ucraina a ratificat principalele instrumente internaționale, dar nu le pune încă în aplicare;

AK. întrucât, în pofida obligațiilor prevăzute în AA și a numeroaselor apeluri adresate de sindicate guvernului în vederea aplicării măsurilor necesare pentru promovarea dialogului social, conceptul consultării tripartite rămâne, în esență, disfuncțional; întrucât, la peste un deceniu de la instituirea sa, Consiliul Social și Economic Tripartit Național rămâne o autoritate slabă și ineficace, fără vreo influență reală asupra dialogului social, afectată în mod constant de lipsa personalului și de coordonarea inconsecventă a activităților sale; întrucât, în 2019, doar o treime din cele 177 de sindicate ucrainene înregistrate la Ministerul Justiției au beneficiat de posibilitatea de a participa la negocierile colective,

Valori comune și principii generale

1. constată că AA/DCFTA reflectă ambițiile comune ale UE și ale Ucrainei de a face pași în direcția asocierii politice și a integrării economice, care poate fi un model de reformă, și subliniază importanța sa capitală, în special în această perioadă excepțională; îndeamnă ca acordul să fie pus în aplicare pe deplin și să îi fie exploatat potențialul; îndeamnă, de asemenea, autoritățile ucrainene să acorde în continuare prioritate punerii în aplicare a acordului, în pofida provocărilor antrenate de pandemia de COVID-19; subliniază că asistența oferită de UE Ucrainei face obiectul unei condiționalități stricte și reiterează necesitatea ca Ucraina să dea dovadă de un angajament reînnoit față de reformă și față de respectarea principiilor Uniunii; reamintește că este necesară actualizarea AA/DCFTA, pentru a ține cont în mod corespunzător de evoluția cadrelor normative și de nevoile de dezvoltare economică, precum și pentru a consolida mecanismele de monitorizare;

2. salută pachetele de ajutoare fără precedent, inclusiv asistența macrofinanciară, puse la dispoziția Ucrainei, ca membră a Echipei Europa, de către Uniune pentru a ajuta statele partenere să facă față situației de urgență provocate de pandemia de COVID-19; ia act de faptul că aceasta este o mărturie esențială a solidarității UE într-o perioadă de criză fără precedent; solicită autorităților ucrainene să creeze un climat favorabil investițiilor și să pună rapid în aplicare condițiile convenite pentru plata asistenței macrofinanciare din partea UE, prevăzute în memorandumul de înțelegere;

3. își exprimă satisfacția cu privire la faptul că misiunile de observare a alegerilor ale OCSE/ODIHR, cu participarea Parlamentului European, au evaluat alegerile prezidențiale și parlamentare din 2019 ca fiind în general competitive, bine administrate și gestionate într-un mod eficient, ceea ce confirmă atașamentul Ucrainei față de valorile democratice ale Uniunii și este deosebit de remarcabil în contextul eforturilor actuale ale Rusiei de a destabiliza Ucraina; îndeamnă autoritățile ucrainene să abordeze deficiențele identificate în declarațiile șefilor delegațiilor Parlamentului European și să dea curs recomandărilor din rapoartele finale ale misiunii de observare a alegerilor a OSCE/ODIHR; observă în continuare cu vigilență măsura în care sunt respectate standardele democratice ale organizării unor alegeri libere și corecte în Ucraina, această țară organizând primele sale alegeri locale după mult așteptata reformă de descentralizare; solicită guvernului Ucrainei să asigure campanii electorale libere și corecte, fără metode necorespunzătoare de finanțare a campaniilor, în care să nu fie posibilă cumpărarea de voturi; subliniază că procesul electoral și procesul de votare în ziua alegerilor ar trebui să asigure standarde superioare de siguranță și să preconizeze măsuri speciale de siguranță pentru a preveni răspândirea COVID-19; constată că, pe perioada alegerilor parlamentare anticipate din Ucraina, din 2019, limitele circumscripțiilor electorale cu un singur mandat au fost stabilite într-o manieră nefavorabilă reprezentării minorităților naționale; constată că, în unele regiuni, cum ar fi Transcarpatia, s-au observat abuzuri electorale, precum lansarea de candidați „clonă”, ceea ce a redus șansele membrilor minorității maghiare de a intra în parlament;

4. salută noul Cod electoral adoptat în decembrie 2019, inclusiv dispozițiile acestuia privind drepturile persoanelor strămutate în interiorul țării (PSI); reamintește însă că modificările repetate ale Codului Electoral în timpul unor alegeri în curs de desfășurare contravin recomandărilor Comisiei de la Veneția, provoacă insecuritate juridică și au efecte negative asupra activității comisiilor electorale; îndeamnă Ucraina să abordeze în continuare problema campaniilor ilegale, a cumpărării de voturi, a utilizării necorespunzătoare a resurselor administrative și a insecurității juridice care caracterizează campaniile de pe platformele de comunicare socială;

5. insistă că Codul electoral ar trebui îmbunătățit și aliniat la standardele internaționale pentru a reglementa aspecte precum campaniile pe platformele de comunicare socială, transparența cheltuielilor de campanie și accesul candidaților independenți la procesul electoral; subliniază, în plus, că, în ceea ce privește alegerile locale, este important să fie eliminate barierele birocratice din calea înregistrării alegătorilor în cazul PSI, să se stabilească un plafon financiar pentru campanii și să se permită participarea candidaților individuali, inclusiv revenind asupra intenției de a introduce un depozit în numerar pentru candidații din comunitățile mici;

Reformele și cadrul instituțional

6. subliniază importanța reformelor prodemocratice și a încrederii în instituții, drept cel mai eficient mecanism de securitate; invită Comisia să folosească mecanismele deja existente pentru facilitarea și sprijinirea punerii în aplicare a reformelor de către Ucraina; sugerează să se elaboreze și să se pună în aplicare, în strânsă cooperare cu societatea civilă, mecanisme calitative și cantitative pentru a monitoriza implementarea reformelor de către Ucraina, incluzând criterii de referință clare, recomandări și principii de condiționalitate, acestea urmând a fi folosite în scopul de a îmbunătăți metodologia rapoartelor anuale de implementare, care ar trebui să devină instrumente eficace de îndrumare pentru reforme;

7. subliniază necesitatea instituirii unor mecanisme îmbunătățite de coordonare și de raportare, prin care să se evalueze progresele înregistrate de Ucraina, în special în domeniul reformării justiției, al luptei împotriva corupției, al întreprinderilor deținute de stat, al guvernanței corporative la nivelul al reformelor în domeniul energiei, care ar urma să fie corelate cu sprijinul economic și pentru investiții;

8. recomandă axarea pe un număr limitat de priorități, asupra cărora să se concentreze eforturile politice, sprijinul financiar și a asistența tehnică, cu scopul de a consolida într-o manieră eficace capacitatea instituțională necesară pentru a asigura succesul pe termen lung al reformelor, nu numai în legislație, ci și în practică; sprijină consolidarea cooperării sectoriale UE-Ucraina în domenii prioritare, cum ar fi economia digitală, energia, schimbările climatice și comerțul; salută ambițiile Ucrainei de a se apropia de politicile privind piața unică digitală a UE și Pactul verde european, prin punerea în aplicare a acquis-ului relevant;

9. recunoaște statutul de partener asociat al Ucrainei și al celorlalți semnatari ai acordurilor de asociere și ai acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare și invită la creșterea intensității dialogului politic cu aceștia pentru a promova o și mai mare integrare economică și armonizare legislativă; invită UE, în conformitate cu principiul „mai mult pentru mai mult”, să ia în considerare crearea pentru cele trei țări asociate, inclusiv pentru Ucraina, a unei strategii consolidate de cooperare pentru reforme și investiții, care ar urma să fie supusă unor condiții în mai multe domenii, printre care consolidarea capacităților de investiții, transporturile, energia, justiția și economia digitală, fără a se limita la acestea, și care ar pregăti terenul pentru o agendă ambițioasă de integrare în UE; invită Comisia ca, până la finalul anului 2020, să propună pentru Ucraina și pentru alte țări asociate cu UE, în coordonare cu instituțiile financiare internaționale, un plan economic și de investiții detaliat, condiționat și personalizat, în contextul abordării consecințelor pandemiei de COVID-19; în plus, solicită instituțiilor UE să analizeze posibilitatea de a include Ucraina și restul țărilor asociate ca observatori la lucrările comitetelor create în temeiul articolului 291 din TFUE și al Regulamentului (UE) nr. 182/2011[7], precum și la reuniunile grupurilor de lucru și comitetelor Consiliului European, pentru a demonstra angajamentele UE de continuare a integrării și pentru a consolida orientarea spre reformă a țărilor și cunoștințele administrative;

10. sprijină revizuirea cuprinzătoare a AA/DCFTA, în conformitate cu dispozițiile acordului și cu scopul de a valorifica pe deplin potențialul de asociere politică și de integrare economică al acestuia, inclusiv în vederea unei integrări sectoriale îmbunătățite a Ucrainei cu UE;

11. invită Comisia să actualizeze zonele neglijate ale AA/DCFTA cu privire la domenii de politică importante, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen și abordarea crizelor în materie de sănătate, asigurându-se totodată că acestea nu contravin imperativului acțiunilor sau inițiativelor climatice și de mediu din cadrul Pactului verde european;

12. invită Comisia să sprijine investițiile în sectoare cu potențial de dezvoltare, creștere și competitivitate în UE și care ar putea încuraja în continuare diversificarea economică, cum ar fi energia durabilă și clima, piața unică digitală și securitatea cibernetică și transporturile;

13. salută progresele înregistrate de Ucraina în îndeplinirea angajamentelor acestei țări consacrate în AA, în special în domeniul agriculturii, al energiei, al activităților bancare, al descentralizării, al economiei digitale, al procedurilor de mediu și electorale; constată însă că, potrivit mecanismului de reexaminare al AA („Pulsul AA”), doar 37 % dintre sarcinile aferente punerii în aplicare a AA au fost finalizate în 2019 (o scădere față de procentul de 52 % înregistrat în 2018); recunoaște încercările realizate în a doua jumătate a anului 2019 de a accelera ritmul reformelor, însă îndeamnă instituțiile ucrainene să nu privilegieze viteza procesului legislativ în detrimentul calității legislației adoptate și subliniază că este important ca acest stat să își pună în continuare în aplicare angajamentele;

14. subliniază, în acest sens, că Ucraina nu trebuie să neglijeze faptul că nivelul sprijinului politic, tehnic și financiar din partea UE va depinde de măsura în care își va îndeplini angajamentele asumate față de Uniune și statele sale membre, în special în ceea ce privește procesul reformelor, respectarea drepturilor omului, ale minorităților și a libertăților fundamentale și instituirea unui stat de drept autentic și eficace;

15. salută foaia de parcurs comună guvern-parlament adoptată în 2018 și crearea unei platforme comune pentru integrarea europeană în noiembrie 2019 și speră că aceste inițiative vor conduce la o coordonare sporită între diferitele instituții implicate în proiectarea, adoptarea și punerea în aplicare a reformelor; încurajează Parlamentul și Guvernul Ucrainei să utilizeze acest instrument într-o manieră mai eficace și să își revizuiască cooperarea în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor legate de AA și apropierea legislației în vederea maximizării sinergiilor, în special în ceea ce privește expertiza asupra legislației UE și evaluările de conformitate;

16. felicită Ucraina pentru progresele înregistrate în reformarea administrației sale publice și subliniază că este important să nu se încetinească progresele viitoare, iar orice numiri temporare pe perioada pandemiei de COVID-19 să fie supuse cât mai curând posibil unor proceduri de recrutare bazate pe merite; este conștient de provocarea importantă pe care o presupune acest lucru pentru guvernarea, instituțiile și administrația publică din Ucraina și încurajează Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar adecvat;

17. salută realizările reformei privind descentralizarea și capacitarea municipalităților, inițiată în 2014, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai de succes reforme de până acum; recunoaște sprijinul oferit de proiectul U-LEAD, care a condus la constituirea a aproape o mie de comunități locale comasate, cu aproximativ 11,7 milioane de cetățeni; apreciază pozitiv măsurile adoptate până în prezent în vederea descentralizării autorităților publice și a finanțelor publice prin intermediul unui pachet de acte juridice și al punerii lor în aplicare; în special, sprijină pe deplin rezoluția Radei Supreme privind formarea și desființarea raioanelor, din 17 iulie 2020, potrivit căreia măsurile ce vizează consolidarea raioanelor vor fi, de regulă, aplicabile și teritoriilor din Crimeea și districtelor din regiunile Donețk și Luhansk, care nu sunt controlate în prezent de guvernul Ucrainei;

18. îndeamnă Ucraina să finalizeze reforma descentralizării într-un dialog amplu și deschis, în special cu autoritățile locale autonome și asociațiile acestora, cu scopul de a spori autonomia și competențele autorităților locale și de a încuraja schimburile periodice între guvernul central și asociațiile naționale ale autorităților locale și regionale cu privire la orice politică care ar putea avea un impact teritorial;

19. salută organizarea primei runde de alegeri locale la 25 octombrie 2020, cu o rată de participare de peste 36 %, care au fost libere și corecte, dar însoțite de o consultare publică paralelă, care, potrivit OSCE/ODIHR, a creat un avantaj politic necuvenit și a estompat separarea dintre stat și partid; solicită autorităților statului să respecte autonomia administrațiilor locale autonome și să sprijine capacitățile administrative ale orașelor și municipiilor; salută trecerea la codul bugetar care garantează alocarea unei cote de 60 % din impozitul pe venitul persoanelor fizice dintr-o circumscripție drept contribuție necesară pentru asigurarea unor finanțe publice solide la nivel local; avertizează cu privire la crearea unor structuri paralele la nivel local, care ar putea genera dificultăți în ceea ce privește competențele, dar sugerează să se ia în considerare atribuirea de competențe duble deținătorilor de mandate, aceștia asumându-și atât competențe locale, cât și funcționând în același timp drept autoritatea de stat de la nivelul cel mai scăzut;

Cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC)

20. recunoaște experiența și cunoștințele de specialitate unice ale Ucrainei și salută participarea sa la misiunile, grupurile tactice de luptă și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), contribuțiile sale la grupurile tactice de luptă ale UE și alinierea sa tot mai mare la declarațiile și luările de poziție ale UE privind chestiunile internaționale și regionale, precum și contribuțiile sale, și felicită Ucraina pentru noul său statut de partener al NATO cu oportunități sporite;

21. salută măsurile de succes adoptate în domeniul cooperării științifice și tehnologice, inclusiv în domeniul industriei spațiale și al apărării, în special convergența în segmentele operațional, educativ și instituțional, și în punerea în aplicare a modificărilor interne necesare la nivelul acestor sectoare; salută dorința Ucrainei de a participa la programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa al UE și la programele de cercetare ale Agenției Spațiale Europene (ESA); ia act de cooperarea fructuoasă dintre Ministerul Apărării din Ucraina și Agenția Europeană de Apărare (AEA) și încurajează dezvoltarea în continuare a acesteia; solicită Uniunii și Ucrainei să își intensifice cooperarea în domeniul securității și al apărării și să acorde o atenție deosebită conflictului din estul Ucrainei și încercărilor Rusiei de a submina integritatea teritorială a Ucrainei, prin reconciliere, cooperare în domeniul securității cibernetice și combaterea dezinformării, precum și depunând eforturi în sensul consolidării rezilienței familiilor, comunităților și instituțiilor de stat;

22. sprijină posibila participare a Ucrainei la anumite proiecte PSAC, inclusiv cooperarea cu AEA și, în special, cooperarea structurată permanentă (PESCO), cu condiția ca aceasta să îndeplinească un set convenit de condiții politice, materiale și juridice, ca și alte țări terțe; salută decizia recentă a UE de a invita Ucraina să participe la operațiunea ALTHEA a UE din Bosnia și Herțegovina și încurajează ambele părți – UE și Ucraina – să extindă în continuare participarea Ucrainei la misiunile și operațiunile Uniunii Europene;

23. salută intensificarea cooperării dintre autoritățile ucrainene și sectorul public și privat european cu scopul de a combate amenințările hibride, în special din partea Rusiei, care vizează, printre altele, răspândirea de informații false, incitarea la violență și stârnirea sentimentelor antiguvernamentale și antieuropene; consideră că este oportun și adecvat ca UE și Ucraina să inițieze cât mai repede posibil un dialog pe tema problemelor cibernetice și sprijină ideea lărgirii spectrului de dialog cu privire la securitate și apărare pentru a răspunde în mod adecvat la amenințările actuale și viitoare, în special în conformitate cu Strategia globală pentru securitate a UE;

24. reiterează sprijinul ferm al Uniunii și angajamentul față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și sprijinul său pentru sancționarea coordonată la nivel internațional a guvernului și a agenților ruși care subminează suveranitatea și integritatea teritorială a țării, până când nu sunt îndeplinite toate condițiile aplicabile pentru ridicarea sancțiunilor, inclusiv punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional;

25. condamnă în continuare anexarea ilegală a Crimeii și a Sevastopolului și ocuparea de facto a anumitor zone din Donețk și Lugansk; solicită Federației Ruse să își îndeplinească obligațiile internaționale, să își retragă forțele militare de pe teritoriul Ucrainei și să pună pe deplin în aplicare rezoluțiile Adunării Generale a ONU privind integritatea teritorială a Ucrainei și privind Crimeea și Sevastopolul;

26. salută reluarea negocierilor de pace în grupul celor patru în format Normandia, la 9 decembrie 2019, la Paris, după un impas de trei ani; îndeamnă toate părțile să adere la acordul de încetare a focului; subliniază că este important să se identifice celelalte domenii de dezangajare, să se organizeze activități de deminare și să se deschidă puncte de control la frontieră pe linia de contact și solicită Rusiei să își exercite influența decisivă asupra formațiunilor armate pe care le susține pentru ca acestea să respecte și să pună în aplicare pe deplin angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk și al recentelor întruniri ale formatului Normandia și ale Grupului trilateral de contact; reiterează, după cum s-a convenit la Minsk și în așa-numita „formulă Steinmeier”, că, în zonele ocupate din estul Ucrainei, alegerile locale trebuie să se desfășoare conform legislației ucrainene și sub supravegherea OSCE; subliniază că, în situația actuală, în Donețk și în Lugansk nu au fost îndeplinite condițiile pentru alegeri libere și corecte; salută faptul că s-a renunțat la planul de a-i include pe separatiștii susținuți de Rusia ca parte la discuțiile Grupului trilateral de contact; regretă observațiile formulate de membri de rang înalt ai delegației ucrainene în cadrul Grupului trilateral de contact, care neagă implicarea militară a Rusiei în conflictul din regiunea Donbas;

27. condamnă cu fermitate acțiunile destabilizatoare ale Rusiei și implicarea militară a acesteia în Ucraina; își exprimă îngrijorarea cu privire la acumularea continuă de către Rusia a unor structuri și instalații militare în Peninsula Crimeea, inclusiv a peste 30 000 de soldați, a unor noi sisteme de rachete sol-aer și sol-sol, a unor submarine cu capacitate nucleară și a unor bombardiere strategice; condamnă acțiunile ilegale ale Rusiei care vizează preluarea controlului asupra strâmtorii Kerci, deoarece acestea constituie o încălcare a dreptului maritim internațional și a angajamentelor internaționale ale Rusiei, în special a construcției podului Kerci și a legăturii feroviare aferente fără acordul Ucrainei, instalarea de cabluri subacvatice și închiderea și militarizarea Mării Azov, ceea ce îngreunează semnificativ activitățile economice ale Ucrainei; invită Federația Rusă să asigure trecerea liberă și neîngrădită înspre și dinspre Marea Azov, în conformitate cu dreptul internațional, precum și accesul organizațiilor neguvernamentale internaționale și al organizațiilor umanitare internaționale în teritoriile ucrainene ocupate din Donbas și Crimeea anexată; solicită eliberarea tuturor prizonierilor politici ucraineni și a prizonierilor de război din Rusia, Crimeea și părțile din Donbas care nu sunt controlate de guvernul ucrainean; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la eliberarea cetățenilor ruși suspectați că ar fi fost implicați în doborârea aeronavei MH17 a companiei Malaysian Airlines;

28. evidențiază necesitatea unei soluții politice la conflictul din estul Ucrainei; solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să își intensifice eforturile în vederea unei soluționări pașnice a conflictului, sprijinind eforturile tuturor părților implicate în procesul de pace și intensificând măsurile de instaurare a încrederii și de sprijinire în vederea obținerii unui mandat pentru a trimite o misiune a ONU de menținere a păcii pe teritoriul ocupat din Ucraina; regretă că, odată ce situația permite acest lucru și ca parte a punerii integrale în aplicare a Acordului de la Minsk, ar trebui oferită părților la conflict posibilitatea desfășurării unei misiuni PSAC civile sub egida UE, care să ajute la îndeplinirea unor sarcini precum deminarea, pregătirea alegerilor locale și asigurarea accesului liber pentru organizațiile de ajutor umanitar; solicită, în paralel, instituțiilor UE să fie pregătite să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei dacă situația o impune, inclusiv dacă Rusia nu își respectă obligațiile prevăzute în Protocolul de la Minsk, în special în ceea ce privește zona de securitate;

29. îndeamnă Ucraina să își respecte angajamentele în ceea ce privește reformarea controalelor statului asupra exporturilor în conformitate cu cerințele și cu standardele UE și în ceea ce privește punerea în aplicare a unei politici consecvente și sistematice în materie de sancțiuni; solicită SEAE și Comisiei să supravegheze mai bine punerea în aplicare a sancțiunilor UE, inclusiv printr-o mai bună supraveghere a activităților autorităților din statele membre însărcinate cu punerea în aplicare a normelor comune ale UE;

30. solicită SEAE să implice în mod mai activ Uniunea, reprezentată de vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii (VP/ÎR) pentru afaceri externe și politica de securitate, în soluționarea pașnică a actualului război din estul Ucrainei, inclusiv în cadrul grupului celor patru în format Normandia;  recomandă să se aibă în vedere numirea unui trimis special al UE pentru Crimeea și regiunea Donbas;

31. reiterează solicitarea sa de a se stabili un format internațional pentru negocierile referitoare la dezocuparea Peninsulei Crimeea, cu participarea activă a UE; invită VP/ÎR, Comisia și statele membre să ofere tot sprijinul necesar pentru instituirea unei platforme internaționale pentru Crimeea, care să permită coordonarea, formalizarea și sistematizarea eforturilor menite să restabilească integritatea teritorială a Ucrainei; consideră că este important ca Mejlis-ul poporului tătar din Crimeea, ca unic organism reprezentativ recunoscut la nivel internațional al tătarilor din Crimeea, să fie implicat în activitățile acestei platforme;

32. reamintește, în același timp, că, în conformitate cu dreptul internațional umanitar, Federației Ruse, ca stat de ocupație, îi revine întreaga responsabilitate pentru satisfacerea nevoilor populației din peninsula Crimeea, ocupată temporar, inclusiv aprovizionarea sa cu apă; evidențiază, de asemenea că, în conformitate cu cea de a patra Convenție de la Geneva, la care Rusia este parte, o putere de ocupație nu poate obliga locuitorii teritoriului ocupat să se înroleze în armata sa sau în forțele sale auxiliare;

33. condamnă Federația Rusă pentru domicilierea cetățenilor ruși în Crimeea ocupată și în teritoriile din Donețk și Lugansk, perturbând astfel echilibrul dintre titularii de pașapoarte rusești și ucraineni, precum și încercările sale de a organiza alegeri locale în Republica Autonomă Crimeea în Ucraina la 13 septembrie 2020; declară că alegerea guvernatorului Sevastopolului a fost ilegală și s-a realizat cu încălcarea dreptului internațional, la fel ca votul pentru reprezentanții în așa-numitul Consiliu de stat al „Republicii Crimeea”, în așa-numita Adunare legislativă a orașului Simferopol și în așa-numitul Consiliu rural al regiunii Rozdilna; solicită UE să impună sancțiuni persoanelor responsabile pentru organizarea și desfășurarea votării; regretă acțiunile Rusiei de înrolare a tinerilor din teritoriul ocupat al Crimeii ca militari în forțele armate ruse, dintre care 85 % au fost trimiși în Federația Rusă, în forțele armate rusești; solicită Rusiei să înceteze să înroleze persoane din Crimeea și să respecte pe deplin obligațiile care îi revin în temeiul Convențiilor de la Geneva;

34. își exprimă sprijinul deplin pentru toate eforturile de a face dreptate tuturor celor 298 de victime ale atacului asupra zborului MH17 al companiei Malaysia Airlines, realizat cu ajutorul unei rachete sol-aer furnizate de Rusia, precum și rudelor acestora, inclusiv pentru procedurile penale internaționale introduse împotriva a patru suspecți în temeiul dreptului neerlandez și pentru cauza introdusă împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului; felicită Ucraina pentru continuarea colaborării cu echipa comună de anchetă (JIT), cu scopul de a stabili adevărul, de a identifica suspecții și de a-i aduce pe făptași în fața justiției; condamnă retragerea unilaterală a Rusiei din consultările trilaterale de aflare a adevărului cu Australia și Țările de Jos; solicită Rusiei să coopereze pe deplin la toate eforturile actuale de a asigura răspunderea oricărei persoane sau entități implicate în doborârea aeronavei care efectua zborul MH17, prin măsuri precum reluarea dialogului cu Australia și cu Țările de Jos în vederea aflării adevărului, asigurarea cooperării la cererea interstatală introdusă de Țările de Jos împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în această privință și extrădarea lui Vladimir Țemah în Țările de Jos; îndeamnă Rusia să nu mai promoveze dezinformări în ceea ce privește zborul MH17;

35. solicită Ucrainei să sprijine guvernul central din Moldova în eforturile sale de a redobândi controlul asupra Transnistriei, pe baza integrității teritoriale a Moldovei;

36. ia act de adoptarea legii privind securitatea națională, în iunie 2018, și a legii privind achizițiile în domeniul apărării și serviciilor de informații, în 2020; îndeamnă, prin urmare, să se adopte acte legislative suplimentare menite să limiteze competențele serviciului de securitate al Ucrainei (SSU), pentru a-l transforma într-o agenție care se ocupă doar de contrainformații și de combaterea terorismului, și să instituie controlul parlamentar asupra întregului sector al securității;

Justiție, libertate și securitate

37. reamintește că obținerea unor rezultate concrete în lupta împotriva corupției este esențială pentru a menține, în rândul cetățenilor, un nivel ridicat de sprijin pentru procesul de reformă, precum și pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și a atrage investiții străine directe; încurajează autoritățile ucrainene să facă progrese suplimentare în ceea ce privește reformele, în special în domeniul statului de drept și anticorupției și să asigure independența și activitatea instituțiilor anticorupție esențiale; salută, în acest sens, reconstituirea Agenției Naționale de Prevenire a Corupției (NAPC) și intrarea în vigoare, în ianuarie 2020, a noilor legi privind îmbogățirea ilicită și privind avertizorii de integritate, precum și începerea activității Înaltei Curți Anticorupție în septembrie 2019;

38. este preocupat, cu toate acestea, de rezultatul hotărârii Curții Constituționale din 27 octombrie 2020, care a creat un vid juridic în arhitectura anticorupție din Ucraina și a fragilizat grav NAPC; îndeamnă autoritățile ucrainene să acționeze cât mai curând posibil pentru a restabili o arhitectură instituțională pe deplin operațională, eficace și cuprinzătoare pentru combaterea corupției, inclusiv în sistemul judiciar, menținând totodată pe deplin independența acestuia din urmă față de puterile executive și legislative; subliniază că o NAPC dotată cu competențele necesare joacă un rol esențial în acest context și că hotărârea Curții Constituționale nu ar trebui utilizată ca pretext pentru a o fragiliza sau a o marginaliza; își exprimă încrederea că reacția imediată a diferitelor părți interesate politice, în special a membrilor Radei Supreme, va duce în curând la o legislație care să acopere acest vid juridic care slăbește eforturile de combatere a corupției;

39. subliniază importanța asigurării independenței Înaltei Curți Anticorupție (HACC) și a altor instituții anticorupție și solicită adoptarea unei abordări obiective și imparțiale în activitățile instituțiilor anticorupție pentru a garanta încrederea și sprijinul public în lupta împotriva corupției; recunoaște primele hotărâri pronunțate și respectarea standardelor profesionale înalte ale Înaltei Curți Anticorupție (HACC); solicită, cu toate acestea, intensificarea activității HACC pentru a crește rata condamnărilor, inclusiv în cazurile la nivel înalt;

40. este mulțumit de activitatea Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU), care este, fără îndoială, cea mai eficace instituție anticorupție a țării; subliniază totodată necesitatea de a consolida independența NABU; îndeamnă, prin urmare, să se asigure conformitatea Legii privind NABU cu Constituția și cu recenta decizie a Curții Constituționale și să se prevadă proceduri de selecție transparente, depolitizate și bazate pe merit pentru șefii NABU și pentru cei ai Parchetului specializat în combaterea corupției (SAPO), precum și pentru cei ai Biroului Național de Investigații (SBI), inclusiv o verificare credibilă a integrității;

41. regretă încercările unor membri ai Radei Supreme de a ataca și a submina instituțiile anticorupție, în special încercările de demitere a directorului NABU și procesul netransparent de selecție a directorului SAPO; ia act de lipsa de protecție a activiștilor din cadrul ONG-urilor și a jurnaliștilor care dezvăluie și denunță acte de corupție și solicită punerea în aplicare eficace a noii legi privind protejarea avertizorilor de integritate, care a intrat în vigoare în ianuarie 2020;

42. salută proiectul de strategie anticorupție pentru perioada 2020-2024 și se așteaptă ca Rada Supremă să adopte în curând această strategie cuprinzătoare, menținând toate elementele esențiale ale proiectului; recunoaște diferitele forme de presiune și de sabotaj îndreptate împotriva instituțiilor anticorupție ca o reflectare a luptei tot mai eficace și mai reușite împotriva corupției; insistă că instituțiile anticorupție NABU, SAPO și HACC trebuie să rămână independente, eficiente și dotate în mod adecvat cu resurse; salută adoptarea, în decembrie 2019, a noii legi privind combaterea spălării banilor, care a consolidat transparența structurilor de proprietate ale întreprinderilor din Ucraina și care reprezintă o îmbunătățire considerabilă a cadrului juridic relevant;

43. își exprimă profunda îngrijorarea cu privire la nivelul ridicat al presiunilor politice sistematice și cu privire la acțiunile de intimidare întreprinse împotriva președintelui Băncii Naționale a Ucrainei, din păcate nu pentru prima dată, care au dus la demisia sa în iulie 2020; îndeamnă autoritățile ucrainene să se abțină de la a exercita presiuni politice asupra unor instituții economice independente și a autorităților de aplicare a legii și să se asigure că independența acestora este păstrată ca o garanție pentru funcționarea corectă a pieței și a unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii economici;

44. regretă faptul că magistratura este în continuare una dintre instituțiile cel mai puțin fiabile din Ucraina și este profund preocupat de situația în care aceasta se află de la reforma din octombrie 2019, care a condus la desființarea și reconstituirea Înaltei comisii pentru evaluarea calificării judecătorilor și care a avut ca rezultat întreruperea procesului de reevaluare și recrutare a judecătorilor, timp în care în jur de 2 000 de posturi de judecător sunt vacante; regretă faptul că, în trecut, Înalta comisie pentru evaluarea calificării judecătorilor nu a luat în considerare avizul Consiliului de Integritate Publică în reevaluarea judecătorilor și îl îndeamnă să facă acest lucru în viitor pentru a ocupa posturile vacante din instanțele inferioare cu judecători care îndeplinesc standardele etice și de integritate, în deplină conformitate cu Avizul nr. 969/2019 al Comisiei de la Veneția; insistă asupra reconstituirii rapide a Înaltei comisii pentru evaluarea calificării judecătorilor pe baza unei modificări a Legii nr. 3711 în conformitate cu Decizia nr. 4-p/2020 din 11 martie 2020 a Curții Constituționale a Ucrainei, astfel încât să se instituie o Înaltă comisie pentru evaluarea calificării judecătorilor independentă, pe baza unei proceduri de selecție transparente, cu implicarea experților internaționali; consideră că o Înaltă comisie pentru evaluarea calificării judecătorilor capacitată ar trebui să fie în măsură să efectueze în mod eficace selecția noilor judecători, precum și verificarea acestora, în conformitate cu normele și procedurile adoptate chiar de aceasta, potrivit mandatului său; insistă cu fermitate să se realizeze o verificare a integrității Înaltului Consiliu de Justiție (HCJ), care nu a trecut printr-un proces de reformă; îndeamnă autoritățile ucrainene să accelereze în continuare reforma sistemului judiciar pentru a nu submina activitatea instituțiilor anticorupție nou-înființate, să se abțină de la procesele motivate politic și de la instrumentalizarea sistemului judiciar împotriva oponenților politici și să finalizeze cadrul juridic pentru combaterea criminalității organizate;

45. invită Comisia să dezvolte instrumentele existente, precum și să creeze unele noi în domeniul statului de drept și al bunei guvernanțe pentru a monitoriza și a evalua progresul realizat de Ucraina, în special tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul privind statul de drept, pentru a asigura controlul atent al reformelor aflate în derulare și identificarea și corectarea în mod corespunzător a posibilelor lacune din aceste reforme;

46. salută reforma instituției procurorului general, inițiată în septembrie 2019, și solicită finalizarea atestării procurorilor, asigurând faptul că noii procurori de la toate nivelurile sunt selectați printr-un proces transparent și imparțial din punct de vedere politic; încurajează autoritățile ucrainene să intensifice lupta împotriva criminalității organizate și să îmbunătățească cadrul legislativ, precum și cooperarea și coordonarea între agențiile responsabile de aplicare a legii;

47. solicită insistent autorităților ucrainene să renunțe la practica lor anterioară de a urmări cazuri judiciare motivate politic; subliniază, în acest sens, că divergențele privind chestiunile politice ar trebui abordate mai degrabă în forurile politice competente decât în sfera judiciară;

48. este preocupat de faptul că Ucraina este clasată de către Comisie ca țară prioritară de „categoria 2”, ceea ce înseamnă că drepturile de proprietate intelectuală (DPI) nu sunt suficient de protejate și de aplicate; subliniază necesitatea de a consolida controalele vamale și infrastructura pentru a preveni mai bine intrarea și tranzitul produselor contrafăcute pe teritoriul Ucrainei și în interiorul acesteia; invită Comisia să asiste în continuare Ucraina în elaborarea de noi proiecte de lege privind DPI;

49. invită guvernul ucrainean să continue investigarea crimelor comise de membrii forțelor ucrainene împotriva activiștilor în timpul protestelor Euromaidan și să facă dreptate fără întârziere pentru victime și pentru familiile lor;

50. îndeamnă Ucraina să ratifice Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;

51. salută modificările aduse Codului Penal din Ucraina, conform cărora violul și violența sexuală sunt definite din perspectiva lipsei de consimțământ, și îndeamnă la elaborarea rapidă a unei metodologii pentru anchetarea infracțiunilor de violență sexuală; regretă că, din cauza absenței unei astfel de metodologii, în 2019 nu s-au înregistrat cauze de urmărire penală pentru viol sau violență sexuală pe motivul lipsei de consimțământ;

Drepturile omului și libertățile fundamentale

52. condamnă cu fermitate încălcările pe scară largă și permanente ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de religie sau de convingere și de asociere, precum și dreptul la întrunire pașnică, comise de forțele de ocupație ruse pe teritoriul ocupat temporar al Crimeei și de așa-numitele forțe separatiste din zonele necontrolate de guvern din Donbas, inclusiv înrolarea forțată, deportarea, acordarea forțată de pașapoarte, restricțiile privind drepturile la educație, detenția arbitrară, tortura și alte condiții severe de detenție, precum și măsurile restrictive, cum ar fi închiderea unilaterală a punctelor de control la frontieră și refuzarea accesului ONU și a misiunilor umanitare, care sunt deosebit de preocupante în timpul actualei pandemii;

53. reamintește că viețile și bunăstarea civililor continuă să fie amenințate de războiul din estul Ucrainei și constată că reducerea ostilităților din estul Ucrainei în timpul încetării focului care a intrat în vigoare la 27 iulie 2020 a contribuit la o scădere cu 53 % a incidentelor de securitate și la reducerea numărului de victime în rândul civililor; salută programul „UE pentru regiuni reziliente”, dotat cu un buget de 30 de milioane EUR, care vizează îmbunătățirea rezilienței Ucrainei de est și de sud la impactul negativ al conflictului actual, inclusiv la amenințările hibride și la alți factori de destabilizare;

54. este totuși profund îngrijorat de agravarea situației umanitare din teritoriile estice care în prezent nu sunt controlate de guvernul ucrainean, în special în lumina urgenței actuale create de pandemia de COVID-19; îndeamnă autoritățile locale de facto să adopte toate măsurile necesare pentru a se asigura că sunt satisfăcute nevoile de bază ale populației, inclusiv accesul la structuri medicale și la tratamente de bună calitate, precum și să coopereze pe deplin, în acest scop, cu guvernul ucrainean legitim;

55. subliniază că, în estul Ucrainei, peste 3,5 milioane de persoane de ambele părți ale liniei de contact continuă să depindă de asistența umanitară și de protecție, acestea confruntându-se cu întreruperi ale aprovizionării cu apă și cu pene de curent electric; observă că actuala pandemie de COVID-19 a exacerbat dificultățile cu care se confruntă aceste persoane;

56. regretă agravarea situației drepturilor omului în Crimeea de la începutul ocupației, Rusia reducând în mod drastic libertatea de întrunire, de exprimare, de asociere, de acces la informații și de religie; regretă că politicile discriminatorii aplicate de către autoritățile autoproclamate ruse, în special împotriva minorității etnice tătare din Crimeea, încălcarea drepturilor sale de proprietate, creșterea cazurilor de intimidare a acestei comunități și a celor care se opun anexării ilegale prin înrolare forțată, persecuții, percheziții, detenții și dispariții forțate, precum și lipsa de libertate de exprimare, de asociere, de religie și de circulație în peninsulă, menționate mai sus; solicită să fie eliberați imediat și necondiționat toți cetățenii ucraineni lipsiți de libertate în mod ilegal și închiși în Peninsula Crimeea și în Rusia, inclusiv activiștii tătari din Crimeea; solicită, de asemenea, Rusiei să investigheze atrocitățile comise împotriva tătarilor din Crimeea, precum și să garanteze și să protejeze dreptul acestora, al ucrainenilor și al tuturor comunităților etnice și religioase de a-și păstra și a-și dezvolta propria cultură, propriile tradiții, propria educație și propria identitate;

57. regretă că, în Ucraina sunt în jur de 1,5 milioane de persoane strămutate în interiorul țării (PSI), aceasta fiind a noua țară din lume în ceea ce privește numărul de PSI; observă că principala responsabilitate pentru această situație aparține Federației Ruse și reprezentanților ei; invită autoritățile ucrainene să depună eforturi suplimentare pentru a atenua suferința persoanelor afectate de conflict și să pună în aplicare măsuri pentru a proteja drepturile PSI; invită Ucraina să acorde persoanelor strămutate în interiorul țării drepturi civile și politice depline și să respecte standardele internaționale cu privire la tratamentul PSI; subliniază importanța protejării și garantării drepturilor la cetățenia ucraineană în teritoriile ocupate temporar, inclusiv simplificarea procedurilor pentru primirea pensiilor, obținerea certificatelor de naștere pentru copii, eliminând astfel riscul ca aceștia să rămână apatrizi și vulnerabili;

58. îndeamnă misiunea specială de monitorizare a OSCE în Ucraina să își pună în aplicare mandatul, de la distanță, prin discuții regulate cu victimele și cu martorii persecutărilor, cu avocați, ONG-uri și reprezentanți ai mass-mediei, printre alții, atât pentru Crimeea, cât și pentru Donbas; îl invită pe reprezentantul special al UE pentru drepturile omului să acorde atenție în mod constant situației drepturilor omului din Crimeea și din regiunile din estul Ucrainei care nu se află sub controlul guvernului;

59. observă că Planul de acțiune pe cinci ani pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale a Ucrainei în domeniul drepturilor omului expiră în 2020 și solicită o revizuire amănunțită a rezultatelor sale principale, înainte de a stabili obiectivele pentru un plan de acțiune de urmărire; acordă o atenție deosebită sprijinului acordat de guvernul ucrainean poporului tătar din Crimeea și își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de finanțare din proiectul de buget 2021, prezentat Radei Supreme în septembrie 2020, pentru programul de relocare și cazare a tătarilor din Crimeea și a persoanelor de alte naționalități deportate de pe teritoriul Ucrainei; invită Ucraina să adopte legea privind populațiile indigene din Ucraina, legea privind statutul populației indigene a tătarilor din Crimeea și legea privind modificarea Constituției pentru a recunoaște autonomia națională și teritorială a populației tătare de pe teritoriul său, în special în Crimeea, care rezultă din dreptul inalienabil al populației indigene a tătarilor din Crimeea la autodeterminare; insistă ca autoritățile ucrainene să abordeze problemele singurului canal de televiziune în limba tătarilor din Crimeea, ATR, și să ofere un mecanism stabil de sprijin financiar și tehnic pentru a permite postului de televiziune să își continue transmisia în Crimeea ocupată de Rusia; salută inițiativa Ucrainei de a dezvolta Strategia pentru dezvoltarea și popularizarea limbii tătarilor din Crimeea până în 2032;

60. invită SEAE și Comisia să concretizeze și să pună în aplicare rapid un mecanism european care să sancționeze încălcarea drepturilor omului, un fel de lege Magnitsky europeană, bazată pe articolul 215 din TFUE, care să permită aplicarea de sancțiuni persoanelor și întreprinderilor care sunt implicate în încălcări grave ale drepturilor omului și care sunt responsabile pentru alte infracțiuni, inclusiv acte de corupție, și invită Ucraina să urmeze acest exemplu și să adopte o versiune ucraineană a acestei legi;

61. ia act de legea privind sprijinirea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat și solicită autorităților ucrainene să pună în aplicare legea în deplină conformitate cu obligațiile sale internaționale și în conformitate cu recomandările din Avizul nr. 960/2019 al Comisiei de la Veneția, și anume să respecte dreptul comunităților de a-și dezvolta și utiliza pe deplin propria limbă și să acționeze cu cea mai mare atenție și echilibru față de minoritățile naționale, limbile lor și drepturile lor la educație;

62. solicită Ucrainei să confere Comisarului pentru protecția limbii oficiale sau unui alt organism în mod corespunzător constituit, competențe de monitorizare a respectării dispozițiilor legale privind utilizarea limbilor minorităților și ale popoarelor autohtone;

63. sprijină libertatea de convingere, de opinie și de exprimare și subliniază că este important să se acorde tuturor minorităților naționale, etnice și lingvistice acces egal la informații, acestea fiind ingrediente esențiale ale oricărei democrații; condamnă discursurile de incitare la ură și discriminarea bazată pe etnie sau limbă, precum și știrile false și dezinformarea care vizează minoritățile naționale, etnice și lingvistice;

64. constată că sunt necesare măsuri pentru a consolida infrastructura drepturilor minorităților și pentru a consolida încrederea că drepturilor lor vor fi protejate în drept și în practică; evidențiază că astfel de măsuri ar trebui să includă consolidarea protecției juridice, creșterea atenției instituționale acordate problemelor minorităților și instituirea unor mecanisme de consultare mai solide și permanente; își exprimă îngrijorarea pentru lipsa unor măsuri adecvate ale autorităților ucrainene pentru a aborda discriminarea și discursul de incitare la ură care vizează grupurile minoritare, în special comunitatea romă, care a fost victima unor incidente de discriminare, violență rasială și manifestări de intoleranță; invită Ucraina să îmbunătățească comemorarea victimelor Holocaustului și totalitarismului prin aderarea la Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) și prin adoptarea și aplicarea definiției antisemitismului din IHRA; solicită Comisiei să invite Ucraina să participe la programul „Europa pentru cetățeni”;

65. încurajează activitatea fundațiilor politice europene în promovarea următoarei generații de lideri politici în Ucraina;

66. încurajează consolidarea dialogului și a cooperării cu bisericile și cu comunitățile și organizațiile religioase în domenii precum consolidarea păcii și reconcilierea, întărind astfel încrederea într-o societate justă și liberă, precum și în educație, în asistența medicală și în serviciile sociale de bază;

67. observă eforturile de reformă aflate în derulare în domeniul mass-mediei; subliniază că reforma ar trebui să asigure în special independența, imparțialitatea și tragerea la răspundere a organismului de reglementare, transparența structurii de proprietate a mijloacelor de comunicare în masă și egalitatea de șanse pentru organele mass-media printr-o concurență echitabilă pe piață; își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește planurile de a acorda agenției de reglementare competențe noi și extinse, care riscă să încalce libertatea mass-mediei și conținutul mediatic online și tipărit; subliniază, cu privire la proiectul de lege privind combaterea dezinformării, că, în forma actuală, proiectul de lege ar putea conduce la o ingerință mare a statului în conținutul mediatic și în activitățile jurnalistice, în detrimentul libertății mass-mediei, și nu va fi eficient pentru combaterea dezinformării; îndeamnă să se organizeze o consultare mai largă cu comunitatea mediatică și cu organizațiile internaționale relevante pentru a evita riscurile pentru libertatea de exprimare;

68. observă cu îngrijorare că piața serviciilor mass-media de televiziune din Ucraina, deși este pluralistă, continuă să fie caracterizată de o influență excesivă a oligarhilor; îndeamnă Ucraina să promoveze o mass-media liberă și independentă și să consolideze pluralismul mass-mediei; subliniază importanța unui serviciu public de radiodifuziune sustenabil, a unei autorități independente de reglementare a mass-mediei și a societății civile pentru consolidarea rezilienței împotriva dezinformării și a altor factori destabilizatori;

invită Rada Supremă și guvernul să respecte angajamentele statului față de organismul public de radiodifuziune și să asigure sprijin financiar și politic pentru modernizarea, independența și capacitatea sa de a desfășura jurnalismul de investigație;

69. reamintește necesitatea ca UE să sprijine în continuare Ucraina în contracararea amenințărilor hibride și în combaterea dezinformării și a știrilor false, inclusiv prin consolidarea mijloacelor de comunicare în masă independente și a comunicărilor strategice în materie de educație în domeniul mass-mediei, pentru a consolida reziliența Ucrainei; salută anunțul lansării dialogului UE-Ucraina pe teme cibernetice;

70. își exprimă îngrijorarea cu privire la agravarea mediului de lucru pentru reprezentanții mass-mediei, în special jurnaliștii de investigație care raportează acte de corupție și fraude; regretă orice act care vizează limitarea activității jurnaliștilor, inclusiv limitarea accesului la informații, investigarea, exercitarea de presiuni asupra acestora pentru a-și dezvălui sursele și discursuri de incitare la ură, în special discursuri de incitare la ură împotriva mass-mediei independente; este îngrijorat că, potrivit unei analize recente realizate de platforme ucrainene de jurnalism de investigație, membri ai Radei Supreme au fost victime ale campaniilor de dezinformare țintite sau chiar au ajutat în mod intenționat astfel de campanii;

71. regretă numeroasele atacuri împotriva jurnaliștilor și activiștilor civili înregistrate în perioada 2017-2019; invită autoritățile ucrainene să îi urmărească penal pe autorii infracțiunilor, să garanteze siguranța lucrătorilor din domeniul mass-media și a jurnaliștilor și le îndeamnă să adopte o abordare proporțională atunci când reglementează mass-media;

72. îndeamnă la dezvoltarea unui peisaj mediatic democratic, independent, pluralist și echilibrat în Ucraina, care ar stopa persecutarea motivată politic a canalelor media, inclusiv revocarea licențelor, și ar asigura protecția jurnaliștilor locali, a formatorilor de opinie și a vocilor disidente împotriva hărțuirii și intimidării, ar permite accesul nediscriminatoriu la informații online și offline și participarea civică semnificativă și ar proteja și garanta drepturile omului și drepturile civile; subliniază că jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului și avocații apărării ar trebui să își poată desfășura activitatea independent, fără ingerințe nejustificate și intimidări; salută activitatea organizațiilor ucrainene de apărare a drepturilor omului și a procuroarei din Crimeea – care lucrează temporar din Ucraina continentală și înregistrează încălcările drepturilor omului și abuzurile împotriva acestora; insistă asupra faptului că toate încălcările drepturilor omului trebuie să fie investigate, iar autorii acestora trebuie aduși în fața justiției;

73. subliniază că egalitatea de gen este o condiție prealabilă esențială pentru o dezvoltare sustenabilă și incluzivă; încurajează guvernul ucrainean și autoritățile ucrainene să pună în aplicare măsuri pentru a îmbunătăți în continuare reprezentarea femeilor și egalitatea de tratament la toate nivelurile vieții politice și societale, precum și pentru a combate violența de gen; solicită Comisiei și SEAE să integreze egalitatea de gen în toate politicile lor, în sprijinul financiar, programele și activitățile pentru Ucraina, în special atunci când acesta vizează atenuarea efectelor negative cauzate de pandemia de COVID-19, întrucât femeile, inclusiv antreprenoarele, s-au aflat printre cei afectați cel mai grav de măsurile stricte de limitare a mișcării persoanelor;

74. condamnă atacurile violente și infracțiunile motivate de ură împotriva persoanelor LGBTI și invită autoritățile ucrainene de aplicare a legii să investigheze în mod eficace aceste atacuri; îndeamnă Ucraina să elaboreze și să pună efectiv în aplicare o legislație secundară cuprinzătoare care să asigure libertatea de credință, să combată discriminarea continuă a persoanelor LGBTI, a activiștilor feminiști, a persoanelor cu dizabilități și a minorităților și să consolideze protecția drepturilor acestora; invită guvernul ucrainean și toți actorii politici să facă eforturi pentru a crea o societate favorabilă incluziunii și tolerantă;

75. regretă că articolul 161 din Codul Penal încă nu prevede sancțiuni pentru incitarea la ură sau la violență pe motive de orientare sexuală sau de identitate de gen, precum și că aceste criterii nu sunt nici menționate ca forme agravante de infracțiuni, nici nu sunt incluse în dispozițiile generale privind circumstanțele agravante în temeiul articolului 67 alineatele (1) și (3); reamintește că Planul de acțiune al guvernului pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale a Ucrainei în domeniul drepturilor omului prevedea includerea, în articolul 67 din Codul Penal, a criteriilor de orientare sexuală și de identitate de gen ca circumstanțe agravante; reamintește recomandările ECRI și invită Ucraina să modifice Codul Penal în consecință;

Comerț și cooperare economică, ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, mobilitatea lucrătorilor

76. subliniază că Ucraina este un partener geopolitic, geostrategic și comercial important pentru Uniunea Europeană; salută creșterea semnificativă a fluxului comercial dintre UE și Ucraina, în urma căruia Uniunea este, în prezent, cel mai mare partener comercial al Ucrainei; regretă totuși că investițiile străine directe care intră în țară sunt relativ scăzute;

77. salută rezultatele pozitive constante obținute în relațiile comerciale și economice bilaterale în 2019, importurile din Ucraina crescând cu 12,3 %, iar exporturile cu 9,7 %, ceea ce a reprezentat 43,3 miliarde EUR în total; subliniază că schimburile comerciale între UE și Ucraina au crescut cu 49 % și că UE rămâne cel mai mare partener comercial al Ucrainei, reprezentând 40 % din comerțul său în 2019, în timp ce Ucraina este cel de al 18-lea partener comercial al UE, reprezentând 1,1 % din comerțul total al UE; constată că deficitul comercial al Ucrainei față de UE a crescut la 5,1 miliarde de euro;

78. încurajează ambele părți să își intensifice cooperarea la nivel bilateral și, de asemenea, în cadrul forumurilor internaționale pentru a găsi o soluție la provocările cauzate de COVID-19, în special prin creșterea rezilienței și a diversificării lanțurilor de aprovizionare, precum și prin colaborarea în vederea abordării tendințelor protecționiste; ia act de faptul că obiectivul UE de a atinge o autonomie strategică deschisă ar putea crea oportunități pentru o cooperare și mai strânsă cu țările învecinate;

79. încurajează Comisia să sprijine Ucraina să identifice domeniile care ar putea stimula și mai mult diversificarea economică și să le acorde prioritate în procesul de punere în aplicare deplină a DCFTA;

80. reamintește că integrarea treptată a Ucrainei pe piața internă a UE, astfel cum este prevăzută în AA, constituie unul dintre obiectivele esențiale ale asocierii și sprijină, în acest context, stabilirea unor condiții pentru relații economice și comerciale intensificate între Ucraina și UE, precum și un proces mai amplu de apropiere legislativă, condiționat de punerea în aplicare deplină a DCFTA și de respectarea reglementărilor și standardelor juridice, economice și tehnice relevante;

81. observă că au fost introduse o serie de reforme care conduc la dereglementarea economiei, la o mai mare transparență a fondurilor publice și la o îmbunătățire a reglementărilor cu privire la concesiuni și la parteneriatele public-private, furnizând oportunități noi atât pentru investitorii locali, cât și pentru cei străini;

82. constată, cu toate acestea, că nu s-au obținut efecte vizibile în dezoligarhizarea țării, deoarece oligarhii au în continuare un impact puternic asupra economiei și politicii ucrainene, în special în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și influența asupra sistemului judiciar și a sistemului de aplicare a legii; consideră că crearea unor norme clare și echitabile în economie și în politică se poate dovedi o metodă eficientă de reducere de facto a influenței neoficiale a unui grup mic format din cei mai bogați antreprenori asupra funcționării statului, inclusiv asupra legislației, și, prin urmare, solicită autorităților ucrainene să accelereze procesul de dezoligarhizare;

83. regretă creșterea numărului de întreprinderi de stat și îndeamnă Ucraina să continue să promoveze privatizarea întreprinderilor de stat pentru a moderniza și a îmbunătăți funcționarea economiei sale; subliniază necesitatea unui angajament reînnoit al Ucrainei de a combate influența intereselor mascate, care, dacă sunt neglijate, ar putea submina grav parcursul reformelor realizate până în prezent și măsurile de sprijin implementate de Ucraina în general;

84. invită Ucraina și UE să își intensifice cooperarea în ceea ce privește continuarea liberalizării comerțului bilateral, inclusiv încheierea acordului privind evaluarea conformității și acceptarea, precum și cooperarea vamală și cooperarea în privința măsurilor sanitare și fitosanitare; solicită deopotrivă o cooperare sectorială intensificată între UE și Ucraina în ceea ce privește educația și cercetarea, inovarea, sectorul TIC și digitalizarea, precum și tehnologiile verzi, pentru a face schimb de cunoștințe și de bune practici; solicită, în plus, o cooperare intensificată și o integrare sectorială progresiv diferențiată a Ucrainei, printre altele, în uniunea energetică, în Comunitatea transporturilor și pe piața unică digitală;

85. invită autoritățile ucrainene să deschidă piața internă a aviației pentru companiile aeriene europene, inclusiv pentru cele low-cost și sprijină, în acest sens, semnarea cât mai rapidă a acordului privind spațiul aerian comun;

86. salută progresele înregistrate în cooperarea dintre Ucraina și UE în domeniul digital și încurajează aprofundarea în continuare a unei astfel de cooperări, în vederea asigurării tratamentului reciproc pe piața internă, inclusiv în alte sectoare de interes comun; subliniază importanța măsurilor luate pentru realizarea transformării digitale și a guvernanței electronice, precum și progresul în apropierea legislației Ucrainei de cea a UE în ceea ce privește serviciile electronice de încredere și comunicațiile electronice; încurajează Comisia să sprijine în continuare eforturile Ucrainei care vizează mijloacele de comunicare în masă și educația în domeniul mass-mediei, e-guvernanța și economia digitală pentru a reflecta era digitală actuală și integrarea treptată pe piața unică digitală a UE, precum și explorarea unor modalități de a reduce tarifele de roaming între UE și Ucraina; ia act, în acest sens, de noul program al UE în valoare de 25 de milioane de euro care sprijină e-guvernanța și economia digitală în Ucraina; încurajează extinderea zonei unice de plăți în euro (SEPA) pentru a include Ucraina, odată cu îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice și juridice;

87. invită Comisia și SEAE să efectueze o evaluare credibilă a nevoilor pentru regiunea Donbas în vederea stabilirii unei strategii pentru redresarea sa socioeconomică și sugerează crearea unui cadru internațional adecvat pentru reconstrucția regiunii;

88. îndeamnă autoritățile ucrainene să continue reformele în sistemul de sănătate publică, ținând cont în special de impactul devastator pe care l-a avut pandemia de COVID-19 asupra sistemului de sănătate din Ucraina; observă că, potrivit UNICEF, pandemia de COVID-19 a provocat nu numai o criză în domeniul sănătății publice, ci și o criză socioeconomică, ce ar putea să crească rata sărăciei în Ucraina de la 27,2 % la 43,6 % sau chiar la 50,8 %; încurajează, prin urmare, guvernul ucrainean să pună în aplicare măsuri cuprinzătoare de protecție socială pentru a atenua efectul pandemiei de COVID-19;

89. salută aderarea Ucrainei la Comitetul pentru securitate sanitară al UE și la sistemul de alertă precoce și răspuns rapid, pentru a participa la coordonarea paneuropeană a acțiunilor de răspuns la pandemia de COVID-19 în domeniul sănătății publice; îndeamnă Comisia Europeană, statele membre ale UE și Ucraina să intensifice cooperarea privind reziliența în materie de sănătate publică, să facă schimb de bune practici și să colaboreze cu societatea civilă pentru stabilirea unor strategii epidemice, punând accentul pe grupurile cele mai vulnerabile;

90. invită guvernul ucrainean să se asigure că toate măsurile restrictive luate ca răspuns la pandemia de COVID-19 au un temei juridic, sunt strict necesare și proporționale cu obiectivul de a proteja sănătatea publică și de a salva vieți (pe baza recomandărilor științifice), fac obiectul unei revizuiri constante, sunt eliminate atunci când nu mai sunt necesare și sunt aplicate într-un mod nediscriminatoriu; invită autoritățile să se asigure că grupurile vulnerabile și marginalizate nu sunt dezavantajate în mod disproporționat de răspunsul la pandemia de COVID-19, precum și să ia măsuri pentru a aborda inegalitățile preexistente;

91. îndeamnă Ucraina să elimine nepotismul și corupția, care persistă în sectorul asistenței medicale și în special din Ministerul sănătății, și să investigheze în mod eficace orice act de corupție, îndeosebi încercările de a procura echipamente medicale la costuri disproporționat de ridicate în contextul pandemiei;

92. salută progresele înregistrate în ceea ce privește apropierea legislativă a reglementărilor de acquis-ul UE și adoptarea, în noiembrie 2019, a unei strategii sanitare și fitosanitare, care include peste 200 de acte normative ale Uniunii care urmează să fie puse în aplicare în dreptul Ucrainei;

93. constată cu îngrijorare lipsa unor progrese suficiente în ceea ce privește apropierea standardelor UE în materie de bunăstare a animalelor;

94. salută adoptarea, în martie 2020, a legii privind cifra de afaceri a terenurilor agricole, care ar trebui să contribuie la valorificarea potențialului uriaș al Ucrainei în sectorul agricol, precum și adoptarea, în mai 2020, a legii privind îmbunătățirea anumitor instrumente de reglementare a activității bancare, care consolidează sistemul bancar și împiedică returnarea PrivatBank la foștii săi proprietari;

95. salută faptul că Ucraina a aderat la procedură provizorie multipartită de arbitraj în apel (MPIA), contribuind astfel la depășirea impasului cauzat de paralizia organului de apel și la a garanta că membrii Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) pot beneficia de un sistem de soluționare a litigiilor în două etape în cadrul OMC, până în momentul în care organul de apel va fi din nou operațional;

96. invită Ucraina să adere la hotărârile viitoare ale Comisiei de arbitraj privind moratoriul asupra exporturilor de lemn neprelucrat, aplicând totodată obligația de diligență de-a lungul întregului lanț valoric al produselor forestiere și îmbunătățind guvernanța în sectorul forestier;

97. ia act cu îngrijorare de faptul că Ucraina a inițiat recent două anchete de salvgardare privind importurile de azot și de îngrășăminte complexe din UE; recunoaște că Ucraina a decis să pună capăt ambelor anchete de salvgardare în ultimul moment, în timp ce alte anchete de salvgardare sunt în curs de desfășurare; atrage atenția asupra faptului că acțiuni similare ar putea submina încrederea reciprocă între cele două părți;

98. reamintește că carnea de pasăre este un produs sensibil în UE; ia act de soluția găsită pentru exportul de „alte” bucăți de carne de pasăre prin modificarea preferințelor comerciale pentru carnea de pasăre și preparatele din carne de pasăre, eliminând astfel lacunele din acord; invită Ucraina să se abțină de la practici similare și să respecte și să pună în aplicare pe deplin și cu bună credință toate dispozițiile privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare; invită Comisia să realizeze o monitorizare riguroasă a punerii în aplicare a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător și să utilizeze toate măsurile disponibile pentru a depăși orice practici care produc efecte de denaturare a pieței și eventuala exploatare a lacunelor juridice;

99. insistă ca decalajul dintre mediul rural și cel urban în Ucraina să fie remediat prin stimulente financiare și tehnice eficace pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM), micii fermieri și întreprinderile familiale din zonele rurale și suburbane, precum și prin îmbunătățirea conectivității umane și a infrastructurii între orașe și zonele rurale în vederea promovării coeziunii sociale;

100. salută rezultatele obținute în cadrul mecanismului zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare pentru IMM-uri în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la finanțare și crearea de oportunități comerciale; subliniază că o campanie de informare adecvată ar putea permite IMM-urilor să beneficieze mai mult de oportunitățile oferite de zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare;

101. invită, de asemenea, Comisia să acorde sprijin tehnic centrelor regionale de ocupare a forței de muncă pentru a stimula ocuparea forței de muncă, să sprijine și să investească în programele pentru tineret și programele de dezvoltare economică durabilă care favorizează antreprenoriatul social și să acorde atenție tinerilor din zonele rurale pentru a întări sistemul educațional în funcție de cerințele pieței muncii, precum și să protejeze persoanele cele mai vulnerabile și să prevină lipsa oportunităților socioeconomice;

102. încurajează Comisia să monitorizeze efectele acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător asupra drepturilor lucrătorilor și ale libertății de asociere (DCFTA) legate de comerțul cu UE; invită guvernul ucrainean să se concentreze și pe dimensiunea socială a comerțului și a dezvoltării durabile și să monitorizeze îndeaproape efectele economice și sociale ale punerii în aplicare a DCFTA; invită guvernul ucrainean să respecte și să asigure respectarea standardelor de muncă și să ratifice și să pună în aplicare pe deplin toate convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM); încurajează guvernul ucrainean să continue apropierea standardelor sale de muncă cu cele ale UE, în special în ceea ce privește libertatea de întrunire și de dialog social; salută inițiativa de reformă în domeniul muncii, dar subliniază necesitatea unor consultări ample cu sindicatele și cu societatea civilă și recomandă să se utilizeze expertiza Organizației Internaționale a Muncii în domeniu;

103. invită guvernul ucrainean să introducă un sistem de stimulente și sancțiuni pentru a combate numărul remarcabil de ridicat al locurilor de muncă de pe piața informală a muncii;

104. recunoaște mobilitatea crescută a forței de muncă între Ucraina și UE – ratele de emigrare fiind între 2,2 și 2,7 milioane de persoane – care echivalează între 13 și 16 % din totalul locurilor de muncă în Ucraina și care, pe de o parte, contribuie la reducerea ofertei de forță de muncă în Ucraina și a deficitului de forță de muncă în anumite profesii și, pe de altă parte, constituie unul dintre factorii care accelerează creșterea salariilor pentru lucrătorii care rămân în țară și o sursă a fluxului de remiteri de bani de la migranți, care are un impact semnificativ asupra economiei ucrainene, reprezentând un flux echivalent cu peste 8 % din PIB; solicită o analiză suplimentară a beneficiilor economice și sociale ale valului de migrație a forței de muncă de după 2014, precum și a impactului economic și social al acestuia atât asupra economiilor, cât și asupra sistemelor de securitate socială din Ucraina și din statele membre; subliniază că este esențială o abordare guvernamentală a dezvoltării unui mediu de lucru ce asigură condiții de muncă decente pentru angajații întreprinderilor ucrainene, inclusiv securitate și sănătate în muncă, locuri de muncă declarate legal, acoperite de asigurări sociale de stat, salarii plătite la timp și integral, dreptul de apartenență la sindicate și de reprezentare a intereselor, precum și negocieri colective serioase în vederea încheierii de contracte colective obligatorii; reiterează necesitatea de a aborda problema exodului creierelor din Ucraina, prin promovarea unor programe de educație și de instruire de calitate și favorabile incluziunii și prin crearea unor oportunități de angajare în vederea asigurării de perspective socioeconomice pentru tineri și pentru familii în comunitățile lor locale;

105. ia act cu satisfacție și solicită continuarea dezvoltării sprijinului acordat, prin programele finanțate de UE, modernizării atât a sistemului de învățământ profesional din Ucraina („EU4Skills: competențe îmbunătățite pentru Ucraina modernă”), cât și a mediului de afaceri, care joacă un rol esențial pentru posibilele persoane returnate și pentru antreprenorii interni (anticorupție, sprijin pentru IMM-uri, reforma fiscală și vamală etc.) – atât prin granturi sectoriale, cât și prin condiții incluse în programele UE de asistență macrofinanciară;

106. invită Consiliul de asociere să acorde prioritate punerii în aplicare a standardelor internaționale de muncă și a legislației și practicilor UE în domeniul politicii sociale, al ocupării forței de muncă și al muncii, al reglementării negocierii colective, al dialogului social, al combaterii inegalității de gen și al reformei legislației muncii pentru a se asigura că interesele partenerilor sociali sunt echilibrate și că drepturile angajaților sunt protejate în conformitate cu dispozițiile Acordului de asociere (articolele 419-421 și 424) și cu convențiile relevante ale OIM (81, 87, 98, 117, 122, 129, 144, 154 și 173); reamintește guvernului ucrainean că eforturile sale de a îmbunătăți mediul de afaceri pentru a atrage investiții directe și a promova creșterea economică nu trebuie să fie în detrimentul drepturilor lucrătorilor și al condițiilor de muncă; invită guvernul ucrainean să abordeze în mod sistematic și să sprijine la nivel instituțional dialogul social, precum și să depună eforturi astfel încât Consiliul social și economic național tripartit să fie un instrument eficace de dialog social;

107. observă cu îngrijorare că capacitatea sindicatelor de a-și exercita drepturile în Ucraina este limitată din cauza legislației imperfecte și neclare;

Energia, mediul și schimbările climatice

108. salută finalizarea separării Naftohaz în 2019 și crearea unui operator de sistem de transport al gazelor (GTSO), independent din punct de vedere juridic, în conformitate cu cel de al treilea pachet privind energia al UE; invită totuși autoritățile ucrainene să consolideze independența tehnică a GTSO față de Naftogaz; salută liberalizarea și deschiderea unei piețe competitive a gazelor pentru gospodării; regretă totuși cele mai recente atacuri împotriva conducerii Naftogaz, inclusiv asupra consiliului de supraveghere al societății, care subminează independența acesteia și progresul reformării care a fost realizat până în prezent;

109. subliniază rolul Ucrainei ca țară de tranzit strategică pentru gaze și necesitatea modernizării sistemului său național de transport de gaze, precum și importanța integrării sale pe piața energiei a UE, pe baza punerii în aplicare cu eficacitate a anexei XXVII la Acordul de asociere; salută semnarea acordului pe termen lung privind tranzitul de gaze, facilitat de UE; își exprimă îngrijorarea față de construirea conductei din cadrul proiectului „Nord Stream 2” și reamintește riscurile sale politice, economice și de securitate fundamentale pe termen lung; ia act de faptul că conducta întărește dependența UE de aprovizionarea cu gaze din Rusia, amenință piața internă a UE, nu este conformă cu politica energetică a UE sau cu interesele sale strategice și are posibile consecințe negative pentru Ucraina, afectată de război; prin urmare, în conformitate cu pozițiile sale anterioare, invită toate părțile interesate, în special cele din statele membre și din Europa, să utilizeze clauzele juridice disponibile pentru a pune capăt proiectului;

110. solicită Comisiei să verifice conformitatea Ucrainei cu acquis-ul Uniunii Europene în sfera energetică, pentru continuarea integrării piețelor de energie; sprijină pe deplin integrarea Ucrainei în rețeaua continentală europeană de energie electrică (ENTSO-E); îndeamnă Ucraina să îmbunătățească coordonarea politicilor și acțiunilor instituțiilor internaționale (de exemplu, Comisia, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială, KfW, ENTSO-E și Comunitatea Energiei) și celor ale instituțiilor ucrainene care sprijină sectorul energetic ucrainean;

111. condamnă extracția de gaze de către Rusia din platforma ucraineană aflată în zona economică exclusivă a Ucrainei și declară că UE nu recunoaște confiscarea zăcămintelor de gaze de către Federația Rusă în Marea Azov și în Marea Neagră și ar trebui să sprijine acțiunile în justiție ale autorităților ucrainene pentru a stopa aceste extracții ilegale;

112. regretă faptul că noua piață angro de energie electrică care a început să funcționeze în Ucraina în iulie 2019 nu este încă competitivă în conformitate cu standardele UE; îndeamnă, prin urmare, Ucraina să își finalizeze reforma și să îmbunătățească nivelul de respectare a legislației UE, înainte de toate prin creșterea independenței Ukrenerho și prin evitarea subvențiilor încrucișate; invită Ucraina să își modernizeze centralele electrice existente pentru a îndeplini standardele de mediu și siguranță europene stricte;

113. salută poziția guvernului ucrainean de a ține seama de angajamentul asumat în cadrul Comunității Energiei de a respecta legislația UE aplicabilă, inclusiv politica de mediu și de siguranță, și deci de a nu permite importul energiei electrice provenite de la centralele electrice din țările învecinate care sunt construite fără respectarea cerințelor convențiilor internaționale și a celor mai înalte standarde internaționale de mediu și de siguranță;

114. regretă că, în sectorul producerii de energie electrică din surse regenerabile, Ucraina nu își îndeplinește obligațiile față de investitori și că întârzierea plăților către producătorii de energie electrică din surse regenerabile amenință dezvoltarea suplimentară a surselor de energie curată în Ucraina;

115. îndeamnă autoritățile ucrainene să finalizeze urgent modernizarea centralelor nucleare și să investigheze întârzierile acestor procese, în special modernizarea centralei nucleare din Zaporijjea;

116. subliniază importanța intensificării cooperării din regiune în domeniul infrastructurii, a continuării diversificării surselor de aprovizionare cu energie ale Ucrainei, a eficienței energetice, a surselor regenerabile de energie și a conectivității sectorului energetic ucrainean, asigurând totodată sustenabilitatea mediului; ia act de faptul că sprijinirea și promovarea comerțului intraregional între țările din cadrul Parteneriatului estic vor crea, de asemenea, noi oportunități economice, inclusiv pentru IMM-uri;

117. salută adoptarea de către guvernul ucrainean în februarie 2019 a strategiei pentru politica de mediu a statului până în 2030 și a planului național de gestionare a deșeurilor, precum și a legilor privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea strategică de mediu și a legilor în domeniul politicii privind clima; îndeamnă Ucraina să își consolideze în continuare angajamentul față de combaterea schimbărilor climatice, atunci când pune în aplicare politicile privind clima, de integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în toate domeniile procesului de elaborare a politicilor, precum și față de intensificarea eforturilor de realizare a angajamentelor naționale legate de Acordul de la Paris din 2015;

118. îndeamnă Ucraina să combată în mod eficient exploatarea forestieră ilegală, în conformitate cu normele de gestionare durabilă a pădurilor și de protecție a mediului, și să ia măsuri pentru a pune capăt daunelor aduse mediului de exploatarea ilegală și nesustenabilă a resurselor naturale, cum ar fi exploatarea ilegală a pădurilor seculare din Carpați, întrucât aceasta este principalul motiv al inundațiilor din regiune; solicită UE să contribuie la prevenirea exploatării forestiere ilegale în legătură cu proiectul ilegal de stațiune de schi din Svydovets, precum și la metoda ilegală și dăunătoare mediului de extracție a chihlimbarului; încurajează Ucraina să investească în infrastructuri turistice sigure și sustenabile din perspectiva ecologică și de mediu și invită autoritățile ucrainene să împiedice proiectele viitoare să dăuneze mediului, prin îmbunătățirea controlului, a transparenței și a punerii în aplicare a evaluărilor impactului asupra mediului și a procesului de diligență; îndeamnă Ucraina să furnizeze acces deschis și convenabil la informațiile referitoare la mediu, să extindă zonele protejate și să accelereze punerea în aplicare a planului național de reducere a emisiilor pentru poluanții majori din instalațiile de ardere mari; încurajează Ucraina să adopte legislație pentru dezvoltarea transportului durabil; îndeamnă Ucraina să curețe și să elimine produsele chimice agricole extrem de periculoase în mod sigur și ecologic, în special pesticidele învechite din Kherson Oblast și din alte regiuni ale Ucrainei;

119. este profund îngrijorat de impactul asupra mediului al conflictului din estul Ucrainei, inclusiv pericolele reprezentate de inundarea minelor interconectate; solicită o evaluare aprofundată a impactului conflictului asupra mediului, care să fie urmată de un plan de reacție conceput să prevină un colaps ecologic; propune un program de „deminare a regiunii Donbas”, care să implice autoritățile ucrainene și comunitatea internațională;

120. este profund îngrijorat de cele aproximativ 1 200 de surse radioactive – utilizate în scop medical, industrial sau științific – care se află în regiunea Donețk și în jurul acesteia și care pun în pericol grav sănătatea, siguranța și mediul; invită OSCE, Grupul tripartit de contact privind Ucraina și țările din cvartetul Normandia să contracareze proliferarea activităților radioactive și traficul cu substanțe radioactive, în conformitate cu regimul de neproliferare nucleară; îndeamnă toate părțile să se implice alături de părțile interesate relevante pentru a transporta în condiții de siguranță în afara regiunii Donbas sursele radioactive de mare activitate scoase din uz;

121. salută ambiția Ucrainei de a contribui la obiectivele Pactului verde european și invită Comisia să sprijine în mod adecvat eforturile Ucrainei, printre altele prin stabilirea unui dialog tematic structurat și prin schimb de informații; invită Comisia să se asigure că DCFTA nu este în contradicție cu obiectivele și inițiativele de mediu prevăzute în acesta;

122. salută programul UE intitulat „Climate package for a sustainable economy” (Pachet privind acțiunile împotriva schimbărilor climatice pentru o economie durabilă), în valoare de 10 milioane EUR, care va oferi sprijin Ucrainei în dezvoltarea unei abordări globale pentru restructurarea sectoarelor sale economice esențiale în tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

Contactele interpersonale

123. recunoaște importanța mobilității transfrontaliere pentru consolidarea contactelor interpersonale și salută continuarea punerii în aplicare cu succes a regimului de călătorii fără viză pentru cetățenii Ucrainei, care a permis cetățenilor ucraineni să facă peste 40 de milioane de călătorii în țările UE începând din iunie 2017; subliniază că este important să se îndeplinească în continuare criteriile de referință privind liberalizarea regimului de vize și să se accelereze eforturile de reformă conexe; consideră că regimul de călătorii fără viză a avut ca rezultat un număr crescut de călătorii din Ucraina către UE și, prin urmare, a contribuit la o mai bună înțelegere între societățile respective, aceasta fiind cea mai bună bază pentru continuarea apropierii; subliniază că aplicarea acestei abordări trebuie să fie continuată și, în timp, extinsă;

124. reamintește importanța integrării Ucrainei în cadrele UE, precum Erasmus+, Orizont Europa și Europa creativă, precum și nevoia de a intensifica cooperarea relevantă în cadrul programelor actuale și viitoare; consideră că ar trebui să fie extinsă în mod vizibil participarea studenților ucraineni, precum și a profesorilor universitari și celor din învățământul preuniversitar la programele Erasmus+;

125. observă că numărul crescut al vizitelor cetățenilor ucraineni în țările din spațiul Schengen a reprezentat o provocare pentru punctele de trecere a frontierei UE-Ucraina congestionate și că nici infrastructura, nici capacitatea lor nu sunt adecvate pentru a asigura condiții decente și umane persoanelor care trec frontiera; observă că una dintre cele mai acute probleme la frontiera UE-Ucraina, în special în secțiunile Ungaria-Ucraina și Polonia-Ucraina, a fost timpul de așteptare îndelungat pentru trecerea frontierei; solicită Comisiei să lanseze un dialog cu scopul de a se asigura că procedurile de trecere a frontierei sunt prompte și lipsite de corupție, printre altele prin investiții, prin formarea personalului și printr-un mecanism eficace de tratare a plângerilor cu privire la trecerea frontierei; încurajează UE să sprijine instituirea unor noi puncte de trecere a frontierei și extinderea celor existente la frontiera UE-Ucraina, prin monitorizarea strictă a fondurilor pentru a elimina abuzurile din trecut;

126. sprijină intensificarea cooperării UE-Ucraina, în special în ceea ce privește gestionarea frontierelor, sistemele naționale de azil și de management al identității pe baza mijloacelor biometrice, combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, combaterea criminalității organizate și a criminalității internaționale grave și aprofundarea cooperării dintre Ucraina și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX);

127. constată că s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește alinierea procedurilor vamale și de frontieră ale Ucrainei la cele ale Uniunii, precum și în ceea ce privește reformele instituționale ale administrațiilor fiscale și vamale, aflate în derulare; salută legea privind entitatea juridică unică (SLE) pentru Administrația vamală națională (SCS), precum și legea privind operatorii economici autorizați (AEO) și legea privind introducerea sistemului național de tranzit electronic (NCTS), care au fost adoptate în toamna anului 2019; salută, de asemenea, adoptarea, în iulie 2019, a „Strategiei de gestionare integrată a frontierelor până în 2025” și a planului subsecvent de acțiune pentru perioada 2020-2022; regretă totuși stagnarea proiectului finanțat de UE pentru modernizarea a șase puncte de control la frontierele cu Uniunea și deplânge timpul de așteptare foarte îndelungat care se înregistrează în continuare la aceste frontiere; îndeamnă, în plus, autoritățile ucrainene să adopte toate măsurile și reglementările restante necesare pentru ca sistemele AEO și NCTS să fie complet operaționale și să se asigure că noua conducere a SCS este numită rapid din rândul candidaților competenți, printr-o procedură de selecție publică transparentă și imparțială; îndeamnă autoritățile ucrainene să includă traficul de orice bunuri printre infracțiuni, ca element esențial al gestionării integrate a frontierelor;

128. solicită ca UE și autoritățile din Ucraina și din Republica Moldova să accelereze procesul de blocare a comerțului ilegal și de oprire a canalelor de contrabandă din Transnistria, aceasta fiind o zonă sigură pentru traficanți, care a fost exploatată de infractori și de oligarhi, servește la consolidarea influenței Rusiei și a fost unul dintre factorii majori care au prelungit conflictul;

Dispoziții instituționale

129. salută rezultatul summitului UE-Ucraina din 6 octombrie 2020, primul summit bilateral care s-a desfășurat fizic la Bruxelles de la apariția pandemiei de COVID-19, precum și declarațiile clare de ambele părți privind angajamentul lor continuu de a consolida asocierea politică a Ucrainei la Uniunea Europeană și integrarea sa economică în aceasta;

130. este mulțumit de rezultatul reuniunilor și al activităților în curs de derulare în contextul dialogurilor Jean Monnet pentru pace și democrație purtate de Parlamentul European cu Rada Supremă a Ucrainei și sprijină pe deplin continuarea lor; își exprimă convingerea că aprofundarea culturii parlamentare a dialogului va asigura o Radă Supremă a Ucrainei puternică, independentă, transparentă și eficace, esențială pentru viitorul democratic al țării și pentru viitorul european, precum și în conformitate cu aspirațiile cetățenilor ucraineni;

131. încurajează, în acest context, Rada Supremă să continue în mod activ reforma instituțională care vizează, printre altele, creșterea capacității legislative și a calității, controlul politic al executivului, precum și transparența și responsabilitatea față de cetățeni, pentru a raționaliza și a acorda prioritate adoptării proiectelor de legi legate de punerea în aplicare a AA, precum și pentru a institui garanții instituționale de blocare a legislației care contravine angajamentelor asumate în cadrul AA, de exemplu acordând un rol mai important Comitetului pentru integrare europeană, ale cărui avize ar trebui să aibă caracter obligatoriu; subliniază importanța angajamentului continuu al Parlamentului European față de Rada Supremă pentru a acorda sprijin acestui proces de reformă; subliniază importanța continuării cooperării interparlamentare și a contactelor interpersonale cât mai bine posibil în contextul pandemiei de COVID-19;

132. subliniază importanța continuării sprijinului pentru misiunea Uniunii Europene de consiliere în Ucraina (EUAM) și a rolului acesteia în reforma sectorului securității civile; salută deschiderea biroului său local în Mariupol și speră să obțină rezultate tangibile, în conformitate cu mandatul misiunii; solicită Comisiei să își intensifice eforturile de consolidare a capacităților autorităților ucrainene implicate în punerea în aplicare a AA/DCFTA; solicită Comisiei să elaboreze instrumentele necesare pentru a sprijini alinierea în continuare a Ucrainei la acquis-ul UE, în conformitate cu deciziile relevante ale celui de al 22-lea summit Ucraina-UE;

133. își reiterează apelul pentru înființarea unei universități pentru Parteneriatul estic în Ucraina; solicită instituțiilor Uniunii să consolideze și să extindă programele de formare pentru practicienii în domeniul dreptului din Ucraina care doresc să se specializeze în dreptul european și să consolideze capacitatea Ucrainei de a participa la programul Orizont Europa, una dintre modalitățile de stimulare a contactelor interpersonale și a cooperării academice și educaționale dintre UE și Ucraina;

134. salută sprijinul UE pentru consolidarea capacităților instituționale și cursurile de formare pentru funcționarii publici ucraineni, organizate de Colegiul Europei din Natolin;

135. solicită instituțiilor UE, statelor membre și autorităților ucrainene să creeze campanii prin care să îi informeze mai bine pe cetățeni cu privire la oportunitățile ce rezultă din inițiativa Parteneriatului estic și din punerea în aplicare a AA/DCFTA, asigurând o mai bună conștientizare a beneficiilor unei asocieri mai strânse și corelându-le cu evoluțiile pozitive de pe piața muncii din Ucraina și din celelalte țări asociate; încurajează autoritățile ucrainene să comunice mai bine beneficiile AA/DCFTA și ale asistenței acordate de UE cetățenilor ucraineni și să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că oportunitățile oferite de AA/DCFTA și de asistența și programele UE ajung la nivel local, inclusiv în regiunile îndepărtate ale țării, în special în zonele rurale, pentru a permite locuitorilor să facă presiuni pentru schimbări pozitive în comunitățile lor;

136. felicită societatea civilă ucraineană, tinerii și ONG-urile pentru activitățile lor în toate domeniile vieții publice și politice și, în special, pentru sprijinul acordat punerii în aplicare a AA/DCFTA, pentru abordarea provocărilor generate de pandemia de COVID-19, pentru combaterea campaniilor de dezinformare, pentru acordarea de asistență și ajutor persoanelor strămutate intern și altor grupuri vulnerabile și pentru consolidarea rezilienței societății și a educației în domeniul mass-mediei în rândul populației ucrainene; încurajează autoritățile centrale și locale ucrainene să continue promovarea unei cooperări strânse cu societatea civilă, inclusiv prin acordarea unui sprijin financiar sporit pentru activitățile acesteia; invită Comisia să acorde prioritate sprijinului acordat acestor ONG-uri și organizațiilor societății civile; salută, în acest sens, programul „Facilitatea pentru societatea civilă”, în valoare de 20 de milioane EUR, care va sprijini consolidarea capacității organizațiilor societății civile de a participa la procesul decizional și la viața publică; îndeamnă autoritățile ucrainene, având în vedere mai multe proiecte de lege privind funcționarea și activitatea organizațiilor societății civile și ale altor asociații, să nu adopte nicio lege care nu este în conformitate cu obligațiile interne și internaționale ale Ucrainei în materie de drepturi ale omului, precum și să garanteze funcționarea societății civile fără ingerințe nejustificate;

 

°

° °

137. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse.
 


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL (27.10.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru afaceri externe</CommissionInt>


<Titre>referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina</Titre>

<DocRef>(2019/2202(INI))</DocRef>

Raportoare pentru aviz: <Depute>Enikő Győri</Depute> 

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază că Ucraina este un partener geopolitic, geostrategic și comercial important pentru Uniunea Europeană; consideră că zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (ALSAC), aplicată din 2016, a contribuit la evoluția pozitivă a schimburilor comerciale și la modernizarea economică, a stimulat investițiile străine directe și a creat noi locuri de muncă de ambele părți; salută rezultatele pozitive constante obținute în relațiile comerciale și economice bilaterale în 2019, importurile din Ucraina crescând cu 12,3 %, iar exporturile cu 9,7 %, ceea ce a reprezentat 43,3 miliarde EUR în total; subliniază că schimburile comerciale între UE și Ucraina au crescut cu 49 % și că UE rămâne cel mai mare partener comercial al Ucrainei, reprezentând 40 % din comerțul său în 2019, în timp ce Ucraina este cel de al 18-lea partener comercial al UE, reprezentând 1,1 % din comerțul total al UE; constată că deficitul comercial al Ucrainei față de UE a crescut la 5,1 miliarde de euro;

2. salută aprobarea celui de-al patrulea program consecutiv de asistență macrofinanciară (AMF) în favoarea Ucrainei și plata, în două tranșe, a unei sume de 1 miliard EUR în cadrul acestui program; observă că, începând cu 2014, UE a acordat Ucrainei în total 3,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi AMF, aceasta fiind cea mai mare asistență macrofinanciară acordată de UE unei singure țări partenere; subliniază reacția promptă a UE de a oferi 190 de milioane EUR pentru a răspunde celor mai urgente nevoi în materie de sănătate, precum și importanța și oportunitatea acordării de asistență macrofinanciară suplimentară Ucrainei în valoare de 1,2 miliarde EUR în contextul pandemiei de COVID-19; ia act de faptul că aceasta este o mărturie esențială a solidarității UE într-o perioadă de criză fără precedent; reamintește că AMF a fost un instrument important pentru punerea în aplicare a programului ambițios de reforme al Ucrainei și pentru accelerarea creșterii economice, în special prin stimulente de tipul „mai mult pentru mai mult”; reamintește importanța condiționalităților pe baza reformelor democratice reale și a bunei guvernanțe; încurajează Ucraina să facă în continuare progrese în ceea ce privește apropierea acquis-ului UE;

3. încurajează ambele părți să își intensifice cooperarea la nivel bilateral și, de asemenea, în cadrul forurilor internaționale pentru a găsi o soluție la provocărilor cauzate de COVID-19, în special prin creșterea rezilienței și a diversificării lanțurilor de aprovizionare, precum și prin colaborarea în vederea abordării tendințelor protecționiste; ia act de faptul că obiectivul UE de a atinge o autonomie strategică deschisă ar putea crea  oportunități  pentru o cooperarea și mai strânsă cu țările învecinate;

4. încurajează Ucraina să continue pe calea reformelor agricole, de mediu și sociale; subliniază că alinierea la normele prevăzute de acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător va permite părților să consolideze cooperarea și să faciliteze comerțul; invită Ucraina să respecte în totalitate obiectivele de mediu prevăzute în acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător, precum și angajamentele sale internaționale privind sustenabilitatea comerțului și a dezvoltării, în special respectarea Acordului de la Paris; încurajează Comisia să monitorizeze efectele acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător asupra drepturilor lucrătorilor și ale libertății de asociere legate de comerțul cu UE; invită Ucraina să se concentreze asupra dimensiunii sociale a comerțului prin abordarea deficiențelor sistemului de inspecție a muncii și a discriminării pe piața muncii și în cadrul politicilor de ocupare a forței de muncă;

5. invită Comisia să actualizeze zonele neglijate ale acordurilor de asociere/acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu privire la domenii de politică importante, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen și abordarea crizelor în materie de sănătate, asigurându-se totodată că acestea nu contravin imperativului acțiunilor sau inițiativelor climatice și de mediu din cadrul Pactului verde european;

6. invită UE să sprijine în continuare țările care au încheiat acorduri de asociere/acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare să adere la zona unică de plăți în euro (SEPA), care va aduce beneficii în primul rând cetățenilor și va oferi noi posibilități de dezvoltare IMM-urilor;

7. salută rezultatele obținute în cadrul mecanismului zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare pentru IMM-uri în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la finanțare și crearea de oportunități comerciale; subliniază că o campanie de informare adecvată ar putea permite IMM-urilor să beneficieze mai mult de oportunitățile oferite de zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare; invită Comisia să monitorizeze impactul zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare asupra IMM-urilor; ia act de faptul că sprijinirea și promovarea comerțului intraregional între țările din cadrul Parteneriatului estic vor crea, de asemenea, noi oportunități economice, inclusiv pentru IMM-uri;

8. invită Comisia să sprijine investițiile în sectoare cu potențial de dezvoltare, creștere și competitivitate în UE și care ar putea încuraja în continuarea diversificarea economică, cum ar fi energia durabilă și clima, piața unică digitală și securitatea cibernetică și transporturile; salută măsurile pozitive luate de Ucraina în ceea ce privește transformarea digitală și invită Comisia și statele membre să exploreze în continuare intensificarea cooperării sectoriale și a investițiilor în economia digitală, educație și cercetare, competențele digitale, inovarea și combaterea dezinformării, să consolideze sectorul TIC, precum și tehnologiile ecologice, și să facă schimb de cunoștințe și de cele mai bune practici; ia act, în acest sens, de noul program al UE în valoare de 25 de milioane de euro care sprijină e-guvernanța și economia digitală în Ucraina;

9. salută faptul că Ucraina a aderat la procedură provizorie multipartită de arbitraj în apel (MPIA), contribuind astfel la depășirea impasului cauzat de paralizia organului de apel și la a garanta că membrii Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) pot beneficia de un sistem de soluționare a litigiilor în două etape în cadrul OMC, până în momentul în care organul de apel va fi din nou operațional;

10. invită, de asemenea, Comisia să acorde sprijin tehnic centrelor regionale de ocupare a forței de muncă pentru a stimula ocuparea forței de muncă, să sprijine și să investească în programele pentru tineret și programele de dezvoltare economică durabilă care favorizează antreprenoriatul social și să acorde atenție tinerilor din zonele rurale pentru a întări sistemul educațional în funcție de cerințele pieței muncii, precum și să protejeze persoanele cele mai vulnerabile și să prevină lipsa oportunităților socioeconomice;

11. reamintește că carnea de pasăre este un produs sensibil în UE; ia act de soluția găsită pentru exportul de „alte” bucăți de carne de pasăre prin modificarea preferințelor comerciale pentru carnea de pasăre și preparatele din carne de pasăre, eliminând astfel lacunele din acord; invită Ucraina să se abțină de la practici similare și să respecte și să pună în aplicare pe deplin și cu bună credință toate dispozițiile privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare; invită Comisia să realizeze o monitorizare riguroasă a punerii în aplicare a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător și să utilizeze toate măsurile disponibile pentru a depăși orice practici care produc efecte de denaturare a pieței și eventuala exploatare a lacunelor juridice;

12. salută numeroasele reforme și regulamente adoptate de Ucraina în conformitate cu acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător, cum ar fi Strategia UE-Ucraina privind măsurile sanitare și fitosanitare, precum și alinierea reglementărilor și procedurilor tehnice ale Ucrainei la cele europene; constată cu îngrijorare lipsa unor progrese suficiente în ceea ce privește apropierea standardelor UE în materie de bunăstare a animalelor; invită Ucraina să își alinieze urgent legislația privind bunăstarea animalelor și standardele sanitare și fitosanitare la acquis-ul Uniunii și să le aplice în conformitate cu Strategia privind măsurile sanitare și fitosanitare; subliniază că prelungirea perioadei de tranziție pentru puii de carne, găinile ouătoare și porci până în 2026 ar trebui revizuită;

13. reamintește că rolul ALSAC face parte dintr-un proces de reformă bazat pe buna guvernare și pe lupta împotriva corupției și a criminalității organizate; subliniază că consolidarea în continuare a statului de drept, a reformelor structurale, precum și a combaterii corupției, sunt deosebit de importante pentru crearea unui climat de afaceri și de investiții mai atractiv în Ucraina; subliniază importanța cooperării loiale cu organizațiile societății civile, prin integrarea opiniilor lor în procesul decizional și în punerea în aplicare a reformelor;

14. consideră că apropierea reglementărilor de acquis-ul UE este componenta cea mai importantă a ALSAC, deoarece accesul efectiv la piața UE și reforma depind în mare măsură de punerea în aplicare și de asigurarea corespunzătoare a respectării legislației relevante; este conștient de provocarea importantă pe care o presupune acest lucru pentru guvernarea, instituțiile și administrația publică din Ucraina și încurajează Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar adecvat; salută activitățile Grupului de sprijin pentru Ucraina și solicită Grupului să furnizeze mai multe informații Parlamentului European cu privire la tipul de asistență acordată, în special în ceea ce privește transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului;

15. este preocupat de faptul că Ucraina este clasată de către Comisie ca țară prioritară de „categoria 2”, ceea ce înseamnă că drepturile de proprietate intelectuală (DPI) nu sunt suficient de protejate și de aplicate; subliniază necesitatea de a consolida controalele vamale și infrastructura pentru a preveni mai bine intrarea și tranzitul produselor contrafăcute pe teritoriul Ucrainei și în interiorul acesteia; invită Comisia să asiste în continuare Ucraina în elaborarea de noi proiecte de lege privind DPI;

16. ia act cu îngrijorare de faptul că Ucraina a inițiat recent două anchete de salvgardare privind importurile de azot și de îngrășăminte complexe din UE; recunoaște că Ucraina a decis să pună capăt ambelor anchete de salvgardare în ultimul moment, în timp ce alte anchete de salvgardare sunt în curs de desfășurare; atrage atenția asupra faptului că acțiuni similare ar putea submina încrederea reciprocă între cele două părți;

17. ia act de faptul că UE a lansat o procedură oficială de soluționare a litigiilor în conformitate cu Acordul de asociere UE-Ucraina privind interzicerea exportului de lemn neprelucrat în Ucraina și este preocupat de progresele lente înregistrate în soluționarea sa; solicită Ucrainei să elimine restricțiile de comercializare a lemnului, deoarece ele sunt incompatibile cu cerințele acordului de asociere UE-Ucraina;

18. reamintește importanța păcii pentru dezvoltarea economică și socială a Ucrainei; ia act de faptul că sancțiunile economice ale UE împotriva Rusiei, ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeii și la destabilizarea deliberată a Ucrainei, au fost prelungite până la 31 ianuarie 2021 pentru nepunerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să intensifice eforturile de mediere a acestui conflict, pentru a ajuta economia ucraineană și regiunea să deblocheze complet potențialul economic al cooperării în regiune;

19. invită Comisia să monitorizeze cu atenție și să evalueze punerea în aplicare a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, cu un accent special pe transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului și cu privire la orice caz de încălcare a acordului; încurajează Comisia să sprijine Ucraina să identifice domeniile care ar putea stimula și mai mult diversificarea economică și să le acorde prioritate în procesul de punere în aplicare deplină a ALSAC; invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la aceste aspecte, inclusiv cu privire la sprijinul tehnic și financiar furnizat de UE, și să utilizeze toate lecțiile învățate în cadrul revizuirii ALSAC planificate pentru 2021.


 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

27.10.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

6

3

Membri titulari prezenți la votul final

Barry Andrews, Anna-Michelle Asimakopoulou, Tiziana Beghin, Geert Bourgeois, Saskia Bricmont, Udo Bullmann, Jordi Cañas, Daniel Caspary, Miroslav Číž, Arnaud Danjean, Paolo De Castro, Emmanouil Fragkos, Raphaël Glucksmann, Markéta Gregorová, Enikő Győri, Roman Haider, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Danuta Maria Hübner, Herve Juvin, Maximilian Krah, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, Margarida Marques, Gabriel Mato, Sara Matthieu, Emmanuel Maurel, Carles Puigdemont i Casamajó, Samira Rafaela, Inma Rodríguez-Piñero, Massimiliano Salini, Helmut Scholz, Liesje Schreinemacher, Sven Simon, Dominik Tarczyński, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, Marie-Pierre Vedrenne, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Svenja Hahn, Jean-Lin Lacapelle


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

34

+

EPP

Anna-Michelle Asimakopoulou, Daniel Caspary, Arnaud Danjean, Enikő Győri, Christophe Hansen, Danuta Maria Hübner, Gabriel Mato, Massimiliano Salini, Sven Simon, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler

S&D

Udo Bullmann, Paolo De Castro, Raphaël Glucksmann, Bernd Lange, Margarida Marques, Inma Rodríguez-Piñero, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, Miroslav Číž

RENEW

Barry Andrews, Jordi Cañas, Svenja Hahn, Samira Rafaela, Liesje Schreinemacher, Marie-Pierre Vedrenne

GREENS

Saskia Bricmont, Markéta Gregorová, Heidi Hautala, Sara Matthieu

ECR

Geert Bourgeois, Dominik Tarczyński, Jan Zahradil

NI

Carles Puigdemont i Casamajó

 

6

-

ID

Herve Juvin, Maximilian Krah, Jean-Lin Lacapelle

GUE

Emmanuel Maurel, Helmut Scholz

NI

Tiziana Beghin

 

3

0

ID

Roman Haider, Danilo Oscar Lancini

ECR

Emmanouil Fragkos

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

9.11.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

53

7

8

Membri titulari prezenți la votul final

Alviina Alametsä, Maria Arena, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Reinhard Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Katalin Cseh, Tanja Fajon, Anna Fotyga, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Márton Gyöngyösi, Sandra Kalniete, Dietmar Köster, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Miriam Lexmann, Nathalie Loiseau, Antonio López-Istúriz White, Claudiu Manda, Thierry Mariani, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Gheorghe-Vlad Nistor, Urmas Paet, Demetris Papadakis, Kostas Papadakis, Tonino Picula, Manu Pineda, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Jérôme Rivière, María Soraya Rodríguez Ramos, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Jacek Saryusz-Wolski, Andreas Schieder, Radosław Sikorski, Jordi Solé, Sergei Stanishev, Tineke Strik, Hermann Tertsch, Hilde Vautmans, Harald Vilimsky, Idoia Villanueva Ruiz, Viola Von Cramon-Taubadel, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Isabel Wiseler-Lima, Salima Yenbou, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Vladimír Bilčík, Andrea Bocskor, Andrzej Halicki, Katrin Langensiepen, Michal Šimečka, Mick Wallace

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

53

+

PPE

Traian Băsescu, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Sandra Kalniete, Andrius Kubilius, David Lega, Miriam Lexmann, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Lukas Mandl, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Gheorghe-Vlad Nistor, Radosław Sikorski, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko, Vladimír Bilčík, Andrzej Halicki

S&D

Maria Arena, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Raphaël Glucksmann, Claudiu Manda, Sven Mikser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Andreas Schieder

RENEW

Petras Auštrevičius, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Urmas Paet, María Soraya Rodríguez Ramos, Hilde Vautmans, Michal Šimečka

VERTS

Alviina Alametsä, Reinhard Bütikofer, Jordi Solé, Tineke Strik, Viola Von Cramon-Taubadel, Salima Yenbou, Katrin Langensiepen

ECR

Anna Fotyga, Jacek Saryusz-Wolski, Hermann Tertsch, Witold Jan Waszczykowski,

NI

Márton Gyöngyösi

 

7

-

S&D

Dietmar Köster

ID

Thierry Mariani, Jérôme Rivière, Harald Vilimsky

GUE

Manu Pineda, Mick Wallace

NI

Kostas Papadakis

 

8

0

PPE

Andrea Bocskor

S&D

Sergei Stanishev

ID

Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Susanna Ceccardi

ECR

Charlie Weimers

GUE

Idoia Villanueva Ruiz

NI

Fabio Massimo Castaldo

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

[1] JO L 303, 28.11.2018, p. 39.

[2] Texte adoptate, P8_TA(2018)0518.

[3] JO C 11, 12.1.2018, p. 82.

[4] Texte adoptate, P9_TA(2020)0167.

[5] JO L 165, 27.5.2020, p. 31.

[7] Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

Ultima actualizare: 7 decembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate