Procedură : 2018/0166(APP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0260/2020

Texte depuse :

A9-0260/2020

Dezbateri :

PV 16/12/2020 - 4
CRE 16/12/2020 - 4

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0357

<Date>{14/12/2020}14.12.2020</Date>
<NoDocSe>A9-0260/2020</NoDocSe>
PDF 322kWORD 106k

<TitreType>RECOMANDARE</TitreType>     <RefProcLect>***</RefProcLect>

<Titre>referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027</Titre>

<DocRef>(09970/2020 – C9-0409/2020 – 2018/0166(APP))</DocRef>


<Commission>{BUDG}Comisia pentru bugete</Commission>

Coraportori: <Depute>Jan Olbrycht, Margarida Marques</Depute>

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA 1: PROIECT DE REGULAMENT AL CONSILIULUI DE STABILIRE A CADRULUI FINANCIAR MULTIANUAL PENTRU PERIOADA 2021-2027
 ANEXA 2: DECLARAȚII
 EXPUNERE DE MOTIVE
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027

(09970/2020 – C9-0409/2020 – 2018/0166(APP))

(Procedura legislativă specială – aprobare)

Parlamentul European,

 având în vedere proiectul de regulament al Consiliului (09970/2020),

 având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (C9-0409/2020),

 având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord[1],

 având în vedere rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor[2],

 având în vedere rezoluția sa din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020[3],

 având în vedere articolul 92 și articolul 105 alineatele (1) și (4) din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere scrisorile din partea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și a Comisiei pentru afaceri constituționale,

 având în vedere recomandarea Comisiei pentru bugete (A9-0260/2020),

1. aprobă propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 astfel cum este prevăzut în anexa la prezenta rezoluție;

2. aprobă declarațiile comune ale Parlamentului, Consiliului și Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

3. aprobă declarația sa anexată la prezenta rezoluție;

4. ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

5. încredințează Președintelui sarcina de a semna, împreună cu Președintele Consiliului și cu Președintele Comisiei, declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind controlul bugetar al noilor propuneri întemeiate pe articolul 122 din TFUE care pot avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii;

6. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.


ANEXA 1: PROIECT DE REGULAMENT AL CONSILIULUI DE STABILIRE A CADRULUI FINANCIAR MULTIANUAL PENTRU PERIOADA 2021-2027

REGULAMENTUL (UE, Euratom) 2020/… AL CONSILIULUI

din …

de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 312,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European[4],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

după consultarea Comitetului Economic și Social European,

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,


întrucât:

(1) Având în vedere necesitatea unui nivel adecvat de previzibilitate pentru pregătirea și executarea investițiilor pe termen mediu, durata cadrului financiar multianual (CFM) ar trebui să fie de șapte ani, începând de la 1 ianuarie 2021.

(2) Consecințele economice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 impun ca Uniunea să asigure un cadru financiar pe termen lung care să pregătească terenul pentru o tranziție echitabilă și favorabilă incluziunii către un viitor verde și digital, sprijinind autonomia strategică a Uniunii pe termen mai lung și asigurând reziliența acesteia la șocuri în viitor.

(3) Plafoanele anuale ale creditelor de angajament pe categorii de cheltuieli și plafoanele anuale ale creditelor de plată stabilite prin prezentul regulament respectă plafoanele aplicabile pentru angajamente și resursele proprii, care sunt stabilite în conformitate cu Decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene în vigoare, adoptată în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (denumită în continuare „Decizia privind resursele proprii”).

(4) În cazul în care este necesar să se mobilizeze garanțiile prevăzute în bugetul general al Uniunii pentru asistența financiară acordată statelor membre autorizată în conformitate cu articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului[5] (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), cuantumul necesar ar trebui să fie mobilizat peste plafoanele pentru creditele de angajament și pentru creditele de plată stabilite în CFM, cu respectarea plafonului resurselor proprii.

(5) CFM nu ar trebui să țină seama de posturile bugetare finanțate prin venituri alocate în înțelesul Regulamentului financiar.

(6) CFM ar trebui să fie stabilit pe baza prețurilor din anul 2018. De asemenea, ar trebui stabilite normele privind ajustările tehnice anuale ale CFM în vederea recalculării plafoanelor și a marjelor disponibile.

(7) Ar trebui stabilite norme și pentru alte situații care ar putea impune ajustarea CFM. Astfel de ajustări ar putea fi determinate de adoptarea cu întârziere a unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate, de măsuri legate de buna guvernanță economică ori de măsuri adoptate în temeiul regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii. De asemenea, ar trebui să se prevadă norme privind un mecanism pentru ajustarea specifică fiecărui program.

(8) Ar trebui asigurat nivelul maxim posibil de flexibilitate specifică, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile în conformitate cu articolul 323 din TFUE.

(9) Pentru a permite Uniunii să reacționeze în cazul unor împrejurări sau consecințe neprevăzute specifice și a permite astfel o bună desfășurare a procedurii bugetare, sunt necesare următoarele instrumente speciale tematice: Fondul european de ajustare la globalizare, rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență și rezerva de ajustare la Brexit. Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență nu are drept scop abordarea consecințelor crizelor legate de piață care afectează producția sau distribuția agricolă.

(10) Pentru a genera și mai multă flexibilitate, sunt necesare următoarele instrumente speciale netematice: instrumentul de marjă unic și Instrumentul de flexibilitate. Instrumentul de marjă unic ar trebui să permită transferul marjelor disponibile sub plafoanele pentru creditele de angajament și, respectiv, creditele de plată, între exercițiile financiare și, pentru creditele de angajament, între rubricile CFM, fără a depăși valorile totale ale plafoanelor CFM pentru creditele de angajament și creditele de plată pentru întreaga perioadă a CFM. Instrumentul de flexibilitate ar trebui să permită finanțarea unor cheltuieli neprevăzute specifice pentru un exercițiu financiar dat.

(11) Ar trebui să se prevadă în mod specific posibilitatea de a înscrie în buget creditele de angajament și creditele de plată corespunzătoare peste plafoanele stabilite în CFM în cazul în care este necesară utilizarea instrumentelor speciale.

(12) Este necesar să se prevadă revizuirea CFM în cazul unei revizuiri a tratatelor cu implicații bugetare, al reunificării Ciprului sau al extinderii Uniunii, precum și în funcție de execuția bugetară.

(13) Revizuirea prezentului regulament ar putea fi necesară și în cazul unor împrejurări neprevăzute cărora nu li se poate face față în limitele stabilite în CFM. Prin urmare, este necesar să se prevadă revizuirea CFM în asemenea cazuri.

(14) De asemenea, sunt necesare norme specifice privind abordarea proiectelor de mare anvergură a căror durată de viață depășește cu mult perioada CFM. Este necesar să se stabilească cuantumuri maxime pentru contribuțiile din bugetul general al Uniunii la proiectele respective, asigurându-se astfel faptul că aceste contribuții nu au niciun impact asupra altor proiecte finanțate de la bugetul respectiv.

(15) Este necesar să se prevadă norme generale privind cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare, cu respectarea competențelor bugetare ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (denumite în continuare „instituțiile”), astfel cum sunt prevăzute în tratate, precum și a cerințelor în materie de transparență.

(16) Comisia ar trebui să prezinte o propunere privind un nou cadru financiar multianual înainte de 1 iulie 2025, pentru a permite instituțiilor să îl adopte cu suficient timp înainte de începerea următorului cadru financiar multianual. În conformitate cu articolul 312 alineatul (4) din TFUE, plafoanele corespunzătoare ultimului an al CFM prevăzute în prezentul regulament urmează să se aplice în continuare în cazul în care noul cadru financiar multianual nu este adoptat înainte de încheierea CFM prevăzut în prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:


Capitolul 1
Dispoziții generale

Articolul 1
Cadrul financiar multianual

Prezentul regulament stabilește cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (CFM).

Articolul 2
Respectarea plafoanelor din CFM

1. Pe durata fiecărei proceduri bugetare și pe parcursul execuției bugetului pentru exercițiul în cauză, Parlamentul European, Consiliul și Comisia (denumite în continuare „instituțiile”) respectă plafoanele anuale de cheltuieli stabilite în anexa I (denumite în continuare „plafoanele din CFM”).

Subplafonul pentru rubrica 3, astfel cum este prevăzut în anexa I, este stabilit fără a aduce atingere flexibilității dintre cei doi piloni ai politicii agricole comune (PAC). Plafonul ajustat care urmează să fie aplicat pilonului I al PAC în urma transferurilor dintre Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și plățile directe este prevăzut în actul juridic relevant, iar CFM este ajustat în consecință prin ajustările tehnice prevăzute la articolul 4 din prezentul regulament.

2. În cazul în care este necesară folosirea resurselor din instrumentele speciale prevăzute la articolele 8, 9, 10 și 12, creditele de angajament și creditele de plată corespunzătoare se înscriu în buget peste plafoanele relevante din CFM.

În cazul în care este necesară folosirea resurselor din instrumentul de marjă unic prevăzut la articolul 11, creditele de angajament și creditele de plată corespunzătoare se înscriu în buget peste plafoanele relevante din CFM pentru un anumit exercițiu.

3. În cazul în care este necesar să se mobilizeze o garanție pentru asistența financiară acordată statelor membre autorizată în conformitate cu articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul financiar, cuantumul necesar se mobilizează peste plafoanele din CFM.

Articolul 3
Respectarea plafonului resurselor proprii

1. Pentru fiecare dintre exercițiile acoperite de CFM, toate creditele de plată necesare, după ajustarea anuală și ținând seama de orice alte ajustări și revizuiri, precum și de aplicarea articolului 2 alineatele (2) și (3), nu permit realizarea unei cote de apel a resurselor proprii care să depășească plafonul resurselor proprii stabilit în Decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene în vigoare, adoptată în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (denumită în continuare „Decizia privind resursele proprii”).

2. Dacă este necesar, plafoanele din CFM sunt reduse pentru a se asigura respectarea plafonului resurselor proprii stabilit în Decizia privind resursele proprii.

Capitolul 2
Ajustările CFM

Articolul4
Ajustări tehnice

1. În fiecare an, acționând înainte de procedura bugetară pentru exercițiul n+1, Comisia efectuează următoarele ajustări tehnice ale CFM:

(a) (a) reevaluarea, la prețurile din exercițiul n+1, a plafoanelor și a cuantumurilor totale ale creditelor de angajament și ale creditelor de plată;

(b) calcularea marjei disponibile în cadrul plafonului resurselor proprii stabilit în Decizia privind resursele proprii;

(c) calcularea cuantumului creditelor de angajament disponibil în temeiul instrumentului de marjă unic, astfel cum este menționat la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (a), precum și a cuantumului maxim total menționat la litera (a);

(d) calcularea ajustării plafonului pentru creditele de plată în temeiul instrumentului de marjă unic, astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (b), precum și a cuantumului maxim menționat la articolul 11 alineatul (2) primul paragraf litera (b);

(e) calcularea alocărilor suplimentare pentru programe specifice menționate la articolul 5 alineatul (1) și a rezultatului ajustării anuale menționate la articolul 5 alineatul (2).

2. Comisia efectuează ajustările tehnice menționate la alineatul (1) pe baza unui deflator fix de 2 % pe an.

3. Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului rezultatele ajustărilor tehnice menționate la alineatul (1) și previziunile economice care au stat la baza acestora.

4. Fără a aduce atingere articolelor 6 și 7, nu se efectuează nicio altă ajustare tehnică cu privire la exercițiul în cauză, nici în cursul exercițiului, nici în exercițiile ulterioare sub formă de corecții ex post.

Articolul 5
Ajustare specifică fiecărui program

1. Un cuantum echivalent cu veniturile din amenzile aplicate în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 1/2003[6] și (CE) nr. 139/2004[7] ale Consiliului de către instituțiile Uniunii, care este înscris în bugetul exercițiului n-1 în conformitate cu articolul 107 din Regulamentul Financiar, după deducerea cuantumului pentru exercițiul n-1 menționat la articolul 141 alineatul (1) din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice[8], este disponibil pentru alocarea suplimentară a:

(a) unor credite de angajament pentru exercițiul n+1, începând cu anul 2022 și până în 2027, pentru programele enumerate în anexa II, în conformitate cu procentajele stabilite pentru programele respective în coloana „Cheia de repartizare” a tabelului din anexa II; și

(b) unor credite de plată pentru exercițiul n+1, începând cu anul 2022 și până în 2027.

Cuantumul total al alocărilor suplimentare pentru perioada 2022-2027 pentru credite de angajament și, respectiv, pentru credite de plată este de 11 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018). Pentru fiecare dintre exercițiile din perioada 2022-2026, cuantumul anual al alocărilor suplimentare pentru credite de angajament și, respectiv, pentru credite de plată este de cel puțin 1 500 de milioane EUR (la prețurile din 2018) și nu depășește 2 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

Cuantumul total al alocărilor suplimentare de credite de angajament pentru programe pentru perioada 2022-2027 este indicat în coloana „Totalul alocării suplimentare de credite de angajament în temeiul articolului 5” a tabelului din anexa II.

2. Plafoanele pentru creditele de angajament aferente rubricilor relevante pentru exercițiul n+1, începând cu anul 2022 și până în 2027, se ajustează în sens ascendent cu cuantumurile corespunzătoare alocărilor suplimentare prevăzute la alineatul (1), în conformitate cu procentajele stabilite pentru rubricile respective în coloana „Cheia de repartizare” a tabelului din anexa II. Plafonul pentru creditele de plată pentru exercițiul financiar n+1, începând cu anul 2022 și până în 2027, se ajustează în mod automat în sens ascendent cu cuantumurile corespunzătoare alocărilor suplimentare prevăzute la alineatul (1).

Articolul 6
Ajustări privind măsuri legate de buna guvernanță economică sau de un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii

1. În cazul ridicării unei suspendări a angajamentelor bugetare referitoare la fondurile Uniunii, în conformitate cu actele de bază relevante, în contextul unor măsuri legate de buna guvernanță economică sau de măsuri adoptate în temeiul regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, cuantumurile corespunzătoare angajamentelor suspendate se transferă către exercițiile următoare, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se ajustează în consecință.

2. Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului rezultatele oricăror ajustări efectuate în temeiul alineatului (1).

3. Angajamentele suspendate ale exercițiului n nu pot fi reînscrise în bugetul general al Uniunii mai târziu de exercițiul n+2.

Articolul 7
Ajustare ca urmare a instituirii unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate

1. În cazul adoptării, după 1 ianuarie 2021, a unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate pentru fondurile structurale, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize din cadrul Fondului de gestionare integrată a frontierelor, cuantumurile corespunzătoare alocărilor care nu au fost utilizate în 2021 se transferă în proporții egale către fiecare dintre exercițiile din perioada 2022 2025, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se ajustează în consecință.

2. Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului rezultatele eventualelor ajustări efectuate în temeiul alineatului (1).

Capitolul 3
Instrumente speciale

Secțiunea 1
Instrumente speciale tematice

Articolul 8
Fondul european de ajustare la globalizare

1. Fondul european de ajustare la globalizare, ale cărui obiective și domeniu de aplicare sunt stabilite în regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare, nu depășește un cuantum anual maxim de 186 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

2. Creditele pentru Fondul european de ajustare la globalizare se înscriu în bugetul general al Uniunii ca provizion.

Articolul 9
Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență

1. Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență poate fi utilizată pentru a finanța:

(a) asistența acordată pentru a răspunde situațiilor de urgență apărute ca urmare a unor dezastre majore care intră sub incidența Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, ale cărui obiective și domeniu de aplicare sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului[9], și

(b) răspunsuri rapide la nevoi specifice de urgență din cadrul Uniunii sau din țări terțe, ca urmare a unor evenimente care nu puteau fi prevăzute în momentul întocmirii bugetului, în special pentru răspunsuri la situații de urgență și operațiuni de sprijin ca urmare a unor dezastre naturale care nu intră sub incidența literei (a), dezastre provocate de om, crize umanitare în cazul amenințărilor de mare amploare la adresa sănătății publice, veterinare sau fitosanitare, precum și în situații de presiune deosebită la frontierele externe ale Uniunii provocată de fluxurile de migrație, atunci când circumstanțele impun acest lucru.

2. Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență nu depășește un cuantum anual maxim de 1 200 de milioane EUR (la prețurile din 2018). Orice parte din cuantumul anual neutilizată în exercițiul n poate fi utilizată până în exercițiul n+1. Mai întâi se utilizează partea din cuantumul anual provenită din exercițiul precedent. Orice parte din cuantumul anual provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează.

3. Creditele pentru rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență se înscriu în bugetul general al Uniunii ca provizion.

4. La data de 1 octombrie a fiecărui an, cel puțin un sfert din cuantumul anual menționat la alineatul (2) rămâne disponibil pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului respectiv.

Fără a aduce atingere primului paragraf, până la data de 1 septembrie a fiecărui an, din cuantumul total disponibil pot fi mobilizate următoarele procente maxime:

- 50 % pentru asistența acordată în temeiul alineatului (1) litera (a); cuantumul rezultat din calculul respectiv se reduce cu eventualele cuantumuri mobilizate în anul precedent, în aplicarea alineatului (5);

- 35 % pentru asistența acordată țărilor terțe în temeiul alineatului (1) litera (b);

- 15 % pentru asistența acordată în cadrul Uniunii în temeiul alineatului (1) litera (b).

Fără a aduce atingere primului paragraf, începând cu data de 1 septembrie a fiecărui an, partea rămasă din cuantumul disponibil poate fi utilizată pentru orice tip de asistență menționată la al doilea paragraf pentru a acoperi nevoi care apar până la sfârșitul anului respectiv.

5. În cazuri excepționale și în cazul în care resursele financiare rămase disponibile în rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență nu sunt suficiente pentru a acoperi cuantumurile considerate necesare pentru asistență în temeiul alineatului (1) litera (a) în anul în care s-a produs un dezastru, astfel cum se menționează la litera respectivă, Comisia poate propune ca diferența să fie finanțată din cuantumurile anuale disponibile pentru rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență în exercițiul următor, până la un cuantum maxim de 400 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

Articolul 10
Rezerva de ajustare la Brexit

1. Rezerva de ajustare la Brexit oferă asistență pentru a contracara consecințele neprevăzute și negative în statele membre și în sectoarele cel mai grav afectate de retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, sub rezerva condițiilor stabilite în instrumentul relevant și în conformitate cu acestea.

2. Rezerva de ajustare la Brexit nu depășește cuantumul de 5 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

3. Creditele pentru rezerva de ajustare la Brexit se înscriu în bugetul general al Uniunii ca provizion.

Secțiunea 2
Instrumente speciale netematice

Articolul 11
Instrumentul de marjă unic

1. Instrumentul de marjă unic cuprinde:

(a) începând cu 2022, cuantumurile corespunzătoare marjelor rămase disponibile sub plafoanele din CFM pentru creditele de angajament din exercițiul n-1 care urmează să fie puse la dispoziție peste plafoanele din CFM pentru credite de angajament pentru exercițiile din perioada 2022-2027;

(b) începând cu 2022, cuantumuri echivalente cu diferența dintre plățile efectuate și plafonul de plăți din CFM pentru exercițiul n-1, în vederea majorării plafonului de plăți pentru exercițiile din perioada 2022-2027 și

(c) cuantumurile suplimentare care pot fi puse la dispoziție peste plafoanele din CFM într-un anumit exercițiu pentru creditele de angajament ori creditele de plată sau pentru ambele, după caz, cu condiția ca acestea să fie compensate în întregime prin marjele din una sau mai multe rubrici ale CFM pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare în ceea ce privește creditele de angajament și să fie compensate în întregime prin marjele prevăzute în cadrul plafonului de plăți pentru exercițiile financiare viitoare în ceea ce privește creditele de plată.

Pot fi mobilizate cuantumuri în temeiul primului paragraf litera (c) numai în cazul în care cuantumurile disponibile în temeiul literelor (a) și (b) din paragraful respectiv, după caz, sunt insuficiente și, în orice caz, ca soluție de ultimă instanță de reacție la situații neprevăzute.

Recurgerea la primul paragraf litera (c) nu are ca rezultat depășirea cuantumurilor totale ale plafoanelor din CFM pentru creditele de angajament și de plată pentru exercițiul financiar curent și pentru exercițiile financiare viitoare. Orice cuantumuri compensate în conformitate cu litera respectivă nu sunt, prin urmare, mobilizate ulterior în contextul CFM.

2. Recurgerea la instrumentul de marjă unic în temeiul alineatului (1) primul paragraf literele (a) și (c) nu poate depăși, în niciun exercițiu dat, un total de:

(a) 0,04 % din venitul național brut al Uniunii în credite de angajament, astfel cum este calculat în ajustarea tehnică anuală a CFM menționată la articolul 4;

(b) 0,03 % din venitul național brut al Uniunii în credite de plată, astfel cum este calculat în ajustarea tehnică anuală a CFM menționată la articolul 4.

Recurgerea la instrumentul de marjă unic este în concordanță, în orice exercițiu dat, cu plafoanele resurselor proprii prevăzute în Decizia privind resursele proprii.

3. Ajustările anuale menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (b) nu depășesc următoarele cuantumuri maxime (la prețurile din 2018) pentru exercițiile din perioada 2025-2027, prin comparație cu plafonul inițial pentru plăți din exercițiile respective:

  2025 – 8 000 de milioane EUR;

  2026 – 13 000 de milioane EUR;

  2027 – 15 000 de milioane EUR.

Cuantumurile menționate la articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf sunt în plus față de cuantumurile maxime menționate la primul paragraf din prezentul alineat.

Orice majorare se compensează integral printr-o reducere corespunzătoare a plafonului de plăți pentru exercițiul n-1.

4. Parlamentul European și Consiliul pot mobiliza cuantumurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (c) din prezentul articol în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE pentru a permite finanțarea unor cheltuieli care nu pot fi finanțate în limitele plafoanelor relevante din CFM disponibile într-un exercițiu dat.

Majorarea menționată la alineatul (1) primul paragraf litera (b) din prezentul articol se efectuează de către Comisie, începând cu 2022, ca parte a ajustării tehnice menționate la articolul 4.

Articolul 12
Instrumentul de flexibilitate

1. Instrumentul de flexibilitate poate fi utilizat pentru finanțarea, într-un exercițiu financiar dat, a unor cheltuieli neprevăzute specifice în credite de angajament și credite de plată corespunzătoare care nu pot fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe alte rubrici. Plafonul cuantumului anual disponibil pentru Instrumentul de flexibilitate este de 915 milioane EUR (la prețurile din 2018).

2. Partea neutilizată din cuantumul anual al Instrumentului de flexibilitate poate fi utilizată până la exercițiul n+2. Mai întâi se utilizează orice parte din cuantumul anual provenită din exercițiile precedente, în ordinea vechimii. Orice parte din cuantumul anual provenită din exercițiul n care nu este utilizată până la exercițiul n+2 se anulează.

Capitolul 4
Revizuirea CFM

Articolul 13
Revizuirea CFM

1. Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (2) și articolelor 14-17, în cazul unor situații neprevăzute, CFM poate fi revizuit cu respectarea plafonului resurselor proprii stabilit în Decizia privind resursele proprii.

2. Ca regulă generală, orice propunere de revizuire a CFM conform alineatului (1) se prezintă și se adoptă înainte de începerea procedurii bugetare pentru exercițiul în cauză sau pentru primul dintre exercițiile în cauză.

3. Orice propunere de revizuire a CFM conform alineatului (1) analizează posibilitatea unei realocări a cheltuielilor între programele incluse în rubrica vizată de revizuire, ținându-se seama în mod special de orice subutilizare preconizată a creditelor.

4. Orice revizuire a CFM conform alineatului (1) ia în considerare posibilitatea de a compensa orice majorare a plafonului unei rubrici prin reducerea plafonului unei alte rubrici.

5. Orice revizuire a CFM conform alineatului (1) menține o relație corespunzătoare între creditele de angajament și creditele de plată.

Articolul 14
Revizuire legată de execuție

Atunci când notifică Parlamentului European și Consiliului rezultatele ajustărilor tehnice aduse CFM, Comisia prezintă, dacă este cazul, eventualele propuneri de revizuire a cuantumului total al creditelor de plată pe care le consideră necesare, ținând seama de execuție, pentru a asigura o bună gestiune a plafoanelor anuale de plată și, în special, evoluția ordonată a acestora în raport cu creditele de angajament.

Articolul 15
Revizuirea în cazul revizuirii tratatelor

În cazul unei revizuiri cu implicații bugetare a tratatelor, CFM se revizuiește în consecință.

Articolul 16
Revizuirea în situația unei extinderi a Uniunii

În cazul uneia sau mai multor aderări la Uniune, CFM se revizuiește pentru a ține seama de cheltuielile necesare care decurg din acestea.

Articolul 17
Revizuirea în situația reunificării Ciprului

În situația reunificării Ciprului, CFM se revizuiește pentru a ține seama de soluționarea globală a problemei Ciprului și de necesitățile financiare suplimentare apărute în urma reunificării.

Capitolul 5
Contribuția la finanțarea proiectelor de mare anvergură

Articolul 18
Contribuția la finanțarea proiectelor de mare anvergură

1. În perioada 2021-2027, pentru proiectele de mare anvergură prevăzute în regulamentul Parlamentului European și al Consiliului care stabilește Programul spațial și Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial se pune la dispoziție din bugetul general al Uniunii un cuantum maxim de 13 202 milioane EUR (la prețurile din 2018).

2. În perioada 2021-2027, pentru proiectul referitor la reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) se pune la dispoziție din bugetul general al Uniunii un cuantum maxim de 5 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

Capitolul 6
Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare

Articolul 19
Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare

1. Instituțiile iau toate măsurile necesare pentru facilitarea procedurii bugetare anuale.

2. Instituțiile cooperează cu bună-credință pe întreaga durată a procedurii, pentru a-și apropia pozițiile. Instituțiile cooperează pe parcursul tuturor etapelor procedurii, prin intermediul contactelor interinstituționale corespunzătoare, pentru a monitoriza progresul lucrărilor și pentru a analiza gradul de convergență.

3. Instituțiile se asigură că există, în măsura posibilului, o coordonare a calendarelor lor de lucru care să permită derularea procedurilor într-un mod coerent și convergent, conducând la adoptarea finală a bugetului general al Uniunii.

4. Pot fi organizate triloguri în toate etapele procedurii și la diferite niveluri de reprezentare, în funcție de natura discuțiilor prevăzute. Fiecare instituție, în conformitate cu propriul său regulament de procedură, își desemnează participanții la fiecare reuniune, își stabilește mandatul de negociere și informează în timp util celelalte instituții cu privire la aspectele practice ale reuniunilor.

Articolul 20
Unitatea bugetului

Toate cheltuielile și veniturile Uniunii și ale Comunității Europene a Energiei Atomice se includ în bugetul general al Uniunii în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul financiar, inclusiv cheltuielile care rezultă din orice decizie relevantă adoptată în unanimitate de Consiliu după consultarea Parlamentului European în temeiul articolului 332 din TFUE.

Capitolul 7
Dispoziții finale

Articolul 21
Tranziția către cadrul financiar multianual următor

Până la 1 iulie 2025, Comisia prezintă o propunere privind un nou cadru financiar multianual.

Articolul 22
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

 Pentru Consiliu

 Președintele

 


ANEXA I

CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL (UE-27)

(milioane EUR - prețuri din 2018)

Credite de angajament

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Total
2021-2027

1. Piața unică, inovare și sectorul digital

19 712

19 666

19 133

18 633

18 518

18 646

18 473

132 781

2. Coeziune, reziliență și valori

49 741

51 101

52 194

53 954

55 182

56 787

58 809

377 768

2a. Coeziune economică, socială și teritorială

45 411

45 951

46 493

47 130

47 770

48 414

49 066

330 235

2b. Reziliență și valori

4 330

5 150

5 701

6 824

7 412

8 373

9 743

47 533

3. Resurse naturale și mediu

55 242

52 214

51 489

50 617

49 719

48 932

48 161

356 374

din care: Cheltuieli de piață și plăți directe

38 564

38 115

37 604

36 983

36 373

35 772

35 183

258 594

4. Migrație și gestionarea frontierelor

2 324

2 811

3 164

3 282

3 672

3 682

3 736

22 671

5. Securitate și apărare

1 700

1 725

1 737

1 754

1 928

2 078

2 263

13 185

6. Vecinătate și întreaga lume

15 309

15 522

14 789

14 056

13 323

12 592

12 828

98 419

7. Administrația publică europeană

10 021

10 215

10 342

10 454

10 554

10 673

10 843

73 102

din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor

7 742

7 878

7 945

7 997

8 025

8 077

8 188

55 852

TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT

154 049

153 254

152 848

152 750

152 896

153 390

155 113

1 074 300

TOTAL CREDITE DE PLATĂ

156 557

154 822

149 936

149 936

149 936

149 936

149 936

1 061 058

 


ANEXA II

AJUSTAREA SPECIFICĂ FIECĂRUI PROGRAM – LISTA PROGRAMELOR, CHEIA DE REPARTIZARE ȘI TOTALUL ALOCĂRII SUPLIMENTARE DE CREDITE DE ANGAJAMENT

 

 

în milioane EUR - prețuri din 2018

 

Cheia de repartizare

Totalul alocării suplimentare de credite de angajament în temeiul articolului 5

1. Piața unică, inovare și sectorul digital

36,36 %

4 000

Orizont Europa (Horizon Europe)

27,27 %

3 000

Fondul InvestEU (InvestEU Fund)

9,09 %

1 000

2b. Reziliență și valori

54,55 %

6 000

UE pentru sănătate (EU4Health)

26,37 %

2 900

Erasmus+

15,46 %

1 700

Europa creativă (Creative Europe)

5,45 %

600

Drepturi și valori (Rights and Values)

7,27 %

800

4. Migrație și gestionarea frontierelor

9,09 %

1 000

Fondul de gestionare integrată a frontierelor

9,09 %

1 000

TOTAL

100,00 %

11 000

 

 


ANEXA 2: DECLARAȚII

1. Pachetele financiare pentru programele prioritare, costurile Next Generation EU și flexibilitatea

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind consolidarea unor programe specifice și adaptarea actelor de bază

Fără a aduce atingere competențelor autorității legislative și bugetare, Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord să majoreze cu 2,5 miliarde de euro la prețurile din 2018 pachetele financiare prevăzute în actele de bază sau în programarea financiară, după caz, ale anumitor programe identificate de Parlamentul European. Acest lucru va fi realizat printr-o reducere corespunzătoare a marjelor disponibile în limitele plafoanelor CFM, fără a aduce atingere eventualei utilizări a Instrumentului de flexibilitate în 2021.

Fără a aduce atingere competențelor legislative ale instituțiilor, Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord să introducă în actele de bază ale programelor enumerate în anexa II la Regulamentul privind CFM o dispoziție privind majorarea pachetelor financiare cu cuantumurile specificate în aceasta. Pentru programele care stabilesc garanții bugetare, cuantumul suplimentar se va reflecta în nivelul suplimentar al garanțiilor furnizate.

 

Declarația Parlamentului European privind consolidarea unor programe specifice din marjele nealocate

Suma de 2,5 miliarde EUR, exprimată în prețurile din 2018, la care se face referire în declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind consolidarea unor programe specifice și adaptarea actelor de bază, va fi alocată după cum urmează:

 Orizont Europa: +0,5 miliarde EUR

 Erasmus+: +0,5 miliarde EUR, din care 165 de milioane EUR în 2021

 UE pentru sănătate: +0,5 miliarde EUR, din care 70 de milioane EUR în 2021

 Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă: +0,5 miliarde EUR

 Ajutor umanitar: +0,5 miliarde EUR


 

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind utilizarea restituirilor de la Facilitatea de investiții ACP în beneficiul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională

Consiliul este de acord ca un cuantum de până la 1 miliard EUR (la prețurile din 2018) care rezultă din restituirile provenite de la Facilitatea de investiții ACP pentru operațiunile din cadrul celui de al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea Fond european de dezvoltare să fie utilizat în beneficiul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională în perioada 2021-2027. Cele trei instituții sunt de acord ca Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională să permită primirea acestor fonduri.

 

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reutilizarea fondurilor dezangajate pentru programul de cercetare

Fără a aduce atingere prerogativelor lor instituționale, Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord să pună din nou la dispoziție, în beneficiul programului de cercetare, în perioada 2021-2027, credite de angajament corespunzătoare unui cuantum de până la 0,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) provenit din dezangajări, care rezultă din neimplementarea totală sau parțială a unor proiecte aparținând programului respectiv sau predecesorului acestuia, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

 

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind tratamentul aplicat în CFM 2021-2027 cheltuielilor cu dobânzile și rambursărilor aferente Next Generation EU

Cele trei instituții sunt de acord ca cheltuielile care acoperă costurile de finanțare ale Next Generation EU să fie efectuate în așa fel încât să nu reducă programele și fondurile UE.

Cele trei instituții sunt de acord ca tratamentul aplicat în CFM 2021-2027 cheltuielilor cu dobânzile și rambursărilor aferente Next Generation EU, preconizate în prezent la 12,9 miliarde EUR pentru cei șapte ani, să nu aducă atingere modului în care această chestiune va fi abordată în viitoarele CFM-uri începând din 2028.

Cele trei instituții sunt de acord să acționeze în vederea introducerii unor resurse proprii noi suficiente pentru a acoperi cuantumul corespunzător cheltuielilor preconizate legate de rambursări și de dobânzi.

 


 

2. Resurse proprii

Declarația Comisiei privind instituirea unei resurse proprii bazate pe o taxă digitală

Ținând seama de evoluțiile la nivel internațional, Comisia își va accelera lucrările cu privire la prezentarea propunerilor necesare pentru instituirea unei taxe digitale în Uniune și va prezenta o propunere de act de bază cât mai curând posibil și cel târziu până în iunie 2021. Pe această bază, Comisia va propune ca veniturile provenite din taxa digitală să devină o resursă proprie până în ianuarie 2023.

 

Declarația Comisiei privind instituirea unei resurse proprii bazate pe taxa pe tranzacțiile financiare

Discuțiile privind taxa pe tranzacțiile financiare în cadrul cooperării consolidate sunt în curs, avându-se în vedere finalizarea lor până la sfârșitul anului 2022. Dacă se va ajunge la un acord cu privire la această taxă pe tranzacțiile financiare, Comisia va prezenta o propunere privind transferul la bugetul UE, sub formă de resursă proprie, a veniturilor provenite din taxa respectivă.

Dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul anului 2022, Comisia va propune, pe baza unor evaluări ale impactului, o nouă resursă proprie bazată pe o nouă taxă pe tranzacțiile financiare. Comisia depune toate eforturile pentru a prezenta aceste propuneri până în iunie 2024, în vederea introducerii resursei proprii până la 1 ianuarie 2026.

 

3. Rolul autorității bugetare

Declarație comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind controlul bugetar al noilor propuneri întemeiate pe articolul 122 din TFUE care pot avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii

Întrucât:

(1) Parlamentul European, Consiliul și Comisia („cele trei instituții”) recunosc că articolul 122 din TFUE constituie un temei juridic pentru adoptarea de măsuri menite să soluționeze situațiile de criză specifice, cu posibile implicații bugetare, care pot avea un impact asupra evoluției cheltuielilor Uniunii în limitele resurselor proprii.

(2) Având în vedere competențele lor bugetare în temeiul tratatelor, este oportun ca cele două componente ale autorității bugetare să delibereze cu privire la implicațiile bugetare ale unor astfel de acte preconizate, atunci când există probabilitatea ca aceste implicații să fie apreciabile. În acest scop, Comisia ar trebui să furnizeze toate informațiile relevante necesare pentru a asista Parlamentul European și Consiliul în deliberările lor,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

1. Prezenta declarație stabilește modalitățile de instituire a unei proceduri de control bugetar (denumită în continuare „procedura”) între Parlamentul European și Consiliu, cu asistență activă din partea Comisiei.

2. Această procedură poate fi urmată în cazul unei propuneri a Comisiei de act al Consiliului, întemeiată pe articolul 122 din TFUE, care poate avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii.

3. Comisia va însoți orice astfel de propunere cu o evaluare a implicațiilor bugetare ale actului juridic propus și va indica dacă actul în cauză poate avea, în opinia sa, implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii. Pe această bază, Parlamentul European și Consiliul pot solicita inițierea procedurii.

4. Procedura se va desfășura în cadrul unui comitet mixt format din reprezentanți ai Parlamentului European și ai Consiliului la nivelul corespunzător. Comisia va lua parte la lucrările comitetului mixt.

5. Fără a aduce atingere competențelor Consiliului în temeiul articolului 122 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul se vor angaja într-un dialog constructiv pentru a ajunge la o înțelegere comună a implicațiilor bugetare ale actului legislativ avut în vedere, ținând seama în mod corespunzător de eventuala urgență a situației.

6. Procedura ar trebui să aibă loc pe o perioadă care să nu depășească două luni, cu excepția cazului în care actul în cauză trebuie adoptat înainte de o anumită dată sau, dacă urgența situației impune acest lucru, într-un termen mai scurt stabilit de Consiliu.

 

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reevaluarea veniturilor alocate externe și a dispozițiilor privind împrumutul și creditarea din Regulamentul financiar

În contextul Next Generation EU, Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord ca, în cadrul următoarei revizuiri a Regulamentului financiar, următoarele chestiuni să fie evaluate și, după caz, revizuite:

 dispozițiile privind veniturile alocate externe, în special cele menționate la articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

 dispozițiile privind raportarea cu privire la operațiunile de împrumut și de credit.

Cele trei instituții admit faptul că normele existente privind auditurile și procedura de descărcare de gestiune se aplică veniturilor alocate.


4. Aspecte orizontale – clima, biodiversitatea, egalitatea între bărbați și femei și obiectivele de dezvoltare durabilă

Declarația Comisiei privind metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de climă și implicarea Parlamentului European și a Consiliului

Comisia se va asigura că metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de climă este pusă la dispoziția publicului și este accesibilă și transparentă. Comisia va face schimb de opinii privind această metodologie cu Parlamentul European și cu Consiliul. Transparența și schimbul de informații cu Parlamentul și Consiliul privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor climatice vor constitui un principiu-cheie al urmăririi cheltuielilor legate de climă.

 

Declarația Comisiei privind contribuțiile per program la acțiunile în domeniul climei

Fără a aduce atingere competențelor legislative ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește actele de bază sectoriale relevante, contribuțiile la acțiunile în domeniul climei pentru perioada 2021-2027 în vederea atingerii obiectivului general de cel puțin 30 % din cuantumul total al cheltuielilor de la bugetul Uniunii și al cheltuielilor Next Generation EU sunt indicate, pentru programele și fondurile relevante, după cum urmează:

 

Programe

Contribuția minimă preconizată

 Orizont Europa

35 %

 ITER

100 %

 Fondul InvestEU

30 %

 Mecanismul pentru interconectarea Europei

60 %

 FEDR

30 %

 Fondul de coeziune

37 %

 REACT-EU

25 %

 Mecanismul de redresare și reziliență

37 %

 PAC 2021-2022

26 %

 PAC 2023-2027

40 %

 FEPAM

30 %

 LIFE

61 %

 Fondul pentru o tranziție justă

100 %

 IVCDCI

25 %

 TTPM

25 %

Asistență pentru preaderare

16 %

 

Comisia va folosi aceste contribuții la acțiunile în domeniul climei ca punct de referință pentru a evalua eventualele abateri și pentru a propune măsuri în cazul unor progrese insuficiente.


Declarația Comisiei privind metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de biodiversitate și implicarea Parlamentului European și a Consiliului

Comisia se va asigura că metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de biodiversitate este pusă la dispoziția publicului și este accesibilă și transparentă.  După finalizarea unui studiu lansat recent de Comisie cu privire la metodologia respectivă, Comisia va face schimb de opinii pe marginea acesteia cu Parlamentul European și cu Consiliul. Transparența și schimbul de informații cu Parlamentul și Consiliul privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor legate de biodiversitate vor fi esențiale pentru urmărirea cheltuielilor.

 

5. Alte declarații

Declarația Comisiei privind evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei

Până la 1 ianuarie 2024, Comisia va prezenta o evaluare a funcționării CFM.

Evaluarea poate fi însoțită, dacă este cazul, de propuneri relevante de revizuire a Regulamentului privind CFM, în conformitate cu procedurile prevăzute în TFUE.

 

 

 


 

EXPUNERE DE MOTIVE

La 10 noiembrie 2020, echipa de negociere a Parlamentului privind cadrul financiar multianual (CFM) și resursele proprii (RP)[10] a ajuns la un compromis politic global cu Președinția Consiliului și cu Comisia în ceea ce privește părțile relevante.

 

Ca urmare a acestui compromis, Consiliul a trimis Parlamentului un proiect de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.Coraportorii pentru CFM recomandă aprobarea sa.

 

Compromisul politic acoperă nu numai CFM 2021-2027, ci și viitorul sistem de resurse proprii și măsurile de însoțire pentru noul Instrument de redresare al UE („Next Generation EU”). Compromisul se reflectă atât în Regulamentul privind CFM, cât și într-un:

 Acord interinstituțional (AII) între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, incluzând o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii (prezentat Parlamentului spre aprobare separat de prezenta recomandare);

 set de declarații comune ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei (anexate la prezenta recomandare).

 

Înainte de acest compromis politic, Parlamentul:

 a deschis deja calea pentru adoptarea și ratificarea rapidă a Deciziei privind resursele proprii și, prin urmare, pentru lansarea Instrumentului de redresare al UE, prezentând, la 16 septembrie 2020, avizul său legislativ obligatoriu referitor la noul proiect de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene („Decizia privind resursele proprii”), care autorizează împrumutul de fonduri în cadrul mecanismului „Next Generation EU”;

 a ajuns, la 5 noiembrie 2020, la un acord provizoriu privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (aprobat de Comisia pentru bugete și de Comisia pentru control bugetar la 12 noiembrie 2020 și de Coreper la 16 noiembrie 2020 și prezentat Parlamentului spre adoptare prin procedura legislativă ordinară).

 

Sub rezerva aprobării sale, acest compromis politic facilitează încheierea - dar nu influențează rezultatul - negocierilor sectoriale în curs privind noua generație de programe de cheltuieli ale CFM, care sunt adoptate prin procedura legislativă ordinară.

 

1. Rezultatele negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu

 

Compromisul politic stabilește plafonul general pentru CFM 2021-2027 la 1 074,3 miliarde EUR la prețurile din 2018, urmând să fie majorat progresiv la 1 085,3 miliarde EUR.[11] CFM va fi completat de un Instrument de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR (inclusiv 390 de miliarde EUR sub formă de granturi sau cheltuieli bugetare directe). Finanțarea noului CFM și a Instrumentului de redresare/NGEU urmează să fie posibilă printr-o nouă decizie privind resursele proprii, prin care Comisia este autorizată să înceapă operațiunile de împrumut pentru a finanța Instrumentul de redresare/NGEU și care majorează temporar cu încă 0,6 puncte procentuale plafonul resurselor proprii pentru plăți pentru a acoperi noua capacitate de împrumut a Uniunii.

 

În pofida întârzierilor din partea Consiliului/Consiliului European și a cooperării interinstituționale imperfecte, Parlamentul European a contribuit activ la pachetul aprobat de șefii de stat și de guvern în cadrul summitului din 17-21 iulie 2020 pe baza propunerilor Comisiei din mai 2018 și mai 2020. Parlamentul a salutat crearea istorică a Instrumentului de redresare/NGEU. Cu toate acestea, a regretat reducerile nejustificate ale programelor orientate spre viitor, angajamentul insuficient față de crearea de noi resurse proprii (pentru a acoperi cel puțin costurile aferente creanței de recuperare), implicarea insuficientă a PE în procesul decizional privind Instrumentul de redresare și în guvernanța acestuia, precum și slăbirea mecanismului privind statul de drept.

 

În timpul unor negocieri intense între Parlament, Consiliu și Comisie în perioada 27 august - 10 noiembrie 2020, negociatorii Parlamentului au obținut îmbunătățiri semnificative ale concluziilor Consiliului European din 21 iulie 2020. La 5 noiembrie s-a ajuns, de asemenea, la un acord provizoriu referitor la mecanismul privind statul de drept.

 

Pașii pozitivi - fie reflectați deja în poziția Consiliului din iulie 2020, fie realizați ulterior - sunt rezumați în tabelul de mai jos.

 

Principalele solicitări ale PE

Rezultate

Cifre CFM:

Consolidarea programelor emblematice

Pași pozitivi în cadrul poziției Consiliului: Nivelul global al CFM este stabilit la 1 074,3 miliarde EUR la prețurile din 2018, adică sub nivelul solicitat inițial de Parlament. Cu toate acestea, dacă se ia în considerare componenta semnificativă de grant a Instrumentului de redresare/NGEU (pentru care Parlamentul a fost un susținător ferm atât înainte, cât și după propunerile Comisiei referitoare la redresare), CFM este majorat la un nivel fără precedent, de 1 464,3 miliarde EUR.

 

Împreună cu NGEU (și cu creșterea cheltuielilor prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență), CFM asigură niveluri generale de finanțare pentru agricultură și coeziune comparabile cu cele din perioada 2014-2020, precum și creșteri modeste pentru majoritatea celorlalte programe noi și existente în comparație cu perioada 2014-2020. În cursul lucrărilor Consiliului, Parlamentul a obținut în special crearea Fondului pentru o tranziție justă.

 

Cu toate acestea, Consiliul European a redus în mod semnificativ programele gestionate la nivel central, precum și o parte din granturile NGEU care au fost propuse pentru suplimentarea programelor emblematice ale UE (alături de Mecanismul de redresare și reziliență) pentru a răspunde efectelor economice ale crizei. În consecință, mai multe dintre aceste programe au fost reduse la un nivel inferior celui din propunerea inițială a Comisiei sau majorările preconizate au fost respinse în totalitate. 

 

Îmbunătățiri ale poziției Consiliului: Ca parte a compromisului politic din 10 noiembrie 2020, Parlamentul a obținut, în raport cu cifrele Consiliului European, majorări de 16 miliarde EUR (la prețurile din 2018) pentru a consolida dotarea programelor de cheltuieli și a mecanismelor de flexibilitate. Este prima dată când Parlamentul reușește să asigure creșterea plafoanelor și a alocărilor financiare ale programelor UE, astfel cum au fost propuse de Consiliul European.

 

Suplimentări de 15 miliarde EUR pentru programele/domeniile emblematice:

- Orizont Europa: + 4 miliarde EUR;

- InvestEU: + 1 miliard EUR;

- Erasmus+: + 2,2 miliarde EUR;

- UE pentru sănătate: + 3,4 miliarde EUR;

- Europa Creativă: + 0,6 miliarde EUR;

- Programul „Drepturi și valori”: + 0,8 miliarde EUR;

- Fondul de gestionare integrată a frontierelor & Poliția de frontieră și garda de coastă: + 1,5 miliarde EUR;

- IVCDCI: + 1 miliard EUR;

- Ajutorul umanitar: + 0,5 miliarde EUR.

 

Pentru nevoi neprevăzute viitoare, o sumă suplimentară de 1 miliard EUR este alocată Instrumentului de flexibilitate (ale cărui norme de mobilizare au fost, în plus, simplificate în comparație cu poziția Consiliului). De asemenea, Parlamentul a protejat și a majorat componenta externă a noii rezerve pentru solidaritate și ajutoare de urgență.

 

Principala sursă pentru majorare (11 miliarde EUR) o va reprezenta un nou mecanism legat de veniturile din amenzile colectate de Uniune și va avea drept rezultat alocări suplimentare automate pentru programele în cauză în perioada 2022-2027. Acest mecanism va duce și la o veritabilă creștere anuală a plafoanelor CFM. Prin urmare, plafonul general al CFM pe șapte ani va ajunge treptat la 1 085,3 miliarde EUR la prețurile din 2018, adică cu 2 miliarde EUR mai mult în termeni reali decât plafonul echivalent al CFM 2014-2020 (1 083,3 miliarde EUR în prețurile din 2018, fără Regatul Unit, cu FED).

 

Alte suplimentări (2,5 miliarde EUR) provin din marjele rămase nealocate în limitele plafoanelor stabilite de Consiliul European. 1 miliard EUR provine din restituiri de la Facilitatea de investiții ACP (Fondul european de dezvoltare) în beneficiul IVCDCI. 0,5 miliarde EUR provin din creditele dezangajate în domeniul cercetării în beneficiul programului Orizont Europa [articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar].

 

Costurile rambursărilor și ale creanței de recuperare sunt incluse în plafoanele CFM pentru perioada 2021-2027, dar Parlamentul a obținut un acord ca acest lucru să nu aducă atingere modului în care chestiunea va fi abordată în viitoarele CFM din 2028 încolo și ca aceste cheltuieli să vizeze să nu ducă la o reducere a programelor și fondurilor UE.

 

Comisia se angajează unilateral să prezinte o evaluare a funcționării CFM până la 1 ianuarie 2024 și, dacă este cazul, să facă propuneri de revizuire.

 

Introducerea unor noi resurse proprii 

Pași pozitivi în cadrul poziției Consiliului: Noua decizie privind resursele proprii (DRP) va crea o capacitate de împrumut pentru Uniune, prevăzând o creștere semnificativă a plafonului resurselor proprii.

 

La cererea fermă a Parlamentului și în conformitate cu poziția sa susținută de mult timp, Consiliul European a aprobat oficial o nouă resursă proprie sub forma unei noi contribuții bazate pe greutatea deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate („contribuția pentru plastic”), depășind astfel un impas de peste 30 de ani. Aceasta constituie un prim pas în îndeplinirea solicitării Parlamentului de a introduce un set de noi resurse proprii. În plus, este aprobată o resursă proprie simplificată bazată pe TVA, care se preconizează că va îmbunătăți în mod semnificativ funcționarea sistemului. Parlamentul regretă însă continuarea și creșterea rabaturilor și a costurilor de reținere pentru colectarea taxelor vamale.

 

Îmbunătățiri ale poziției Consiliului: În timpul negocierilor, Parlamentul și-a concentrat eforturile pe asigurarea unei foi de parcurs pentru introducerea unor noi resurse proprii în cursul următorului CFM. În cele din urmă, instituțiile au convenit asupra următoarelor aspecte:

- foaia de parcurs este consacrată în AII, care stabilește o cooperare și prevede modalități obligatorii pentru cele trei instituții, inclusiv lansarea unui dialog periodic;

- ea sprijină principiul conform căruia cheltuielile cu dobânzile și rambursările pentru NGEU trebuie să fie acoperite din veniturile din noile resurse proprii;

- prima etapă (2021): o „contribuție pentru plastic” este introdusă în ianuarie 2021, iar până în iunie vor fi prezentate noi propuneri legislative privind un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon, taxa digitală și ETS;

- a doua etapă (2022 și 2023): Consiliul va delibera cu privire la aceste noi resurse proprii până cel târziu la 1 iulie 2022, în vederea introducerii lor până la 1 ianuarie 2023;

- a treia etapă (2024-2026): până în iunie 2024, Comisia va prezenta o propunere privind resurse proprii noi suplimentare, care ar putea include o taxă pe tranzacțiile financiare și o contribuție financiară legată de sectorul corporativ sau o nouă bază fiscală comună a societăților; Consiliul va delibera cu privire la aceste noi resurse proprii până cel târziu la 1 iulie 2025, în vederea introducerii lor până la 1 ianuarie 2026.

 

Rolul Parlamentului European în calitatea sa de componentă a autorității bugetare

Pași pozitivi în cadrul poziției Consiliului: În CFM, Consiliul sprijină integrarea Fondului european de dezvoltare în bugetul Uniunii, ceea ce Parlamentul solicită de mult timp pentru a-și asigura propriul rol și a supraveghea și consolida unitatea bugetului UE.

 

În ceea ce privește NGEU, în timp ce majoritatea celorlalte contribuții au sugerat inițial mecanisme interguvernamentale, Parlamentul a fost principalul susținător al ancorării Instrumentului de redresare în cadrul Uniunii, astfel cum a fost propus de Comisie și convenit de Consiliu.

 

Cu toate acestea, NGEU este înființat cu un temei juridic care exclude Parlamentul de la procedura legislativă de luare a deciziilor (articolul 122 din TFUE) și privește fonduri care intră în buget sub formă de venituri alocate externe care eludează procedura bugetară normală.

 

Îmbunătățiri ale poziției Consiliului: În ceea ce privește instituirea unor viitoare mecanisme de criză în temeiul articolului 122 din TFUE, cu potențiale implicații bugetare semnificative, Parlamentul a obținut crearea unei noi etape procedurale („procedura de control bugetar”). Se va convoca un comitet mixt, în cadrul căruia Consiliul și Parlamentul se vor angaja într-un dialog constructiv și vor încerca să ajungă la o înțelegere comună a implicațiilor bugetare înainte să se desfășoare procedura de adoptare în cadrul Consiliului.

 

În ceea ce privește NGEU în sine, Parlamentul a asigurat includerea unei noi secțiuni în AII, care sporește implicarea autorității bugetare în utilizarea veniturilor alocate externe ale NGEU (informații detaliate și actualizări, reuniuni interinstituționale periodice, adoptarea unei anexe la bugetul anual, o procedură de soluționare a abaterilor).

 

De asemenea, Parlamentul a obținut un acord privind evaluarea mai structurată a dispozițiilor referitoare la veniturile alocate externe și la raportarea cu privire la operațiunile de împrumut și de credit în cadrul următoarei revizuiri a Regulamentului financiar.

 

În cele din urmă, având în vedere experiența insuficient de satisfăcătoare a procesului de negociere a CFM, Parlamentul a obținut introducerea unei noi dispoziții în AII, conform căreia instituțiile vor încerca să definească modalități specifice de cooperare și dialog în cadrul viitoarelor negocieri privind CFM.

 

Chestiuni orizontale

Pași pozitivi în cadrul poziției Consiliului: Cu sprijinul Parlamentului, Consiliul crește obiectivul global al cheltuielilor de sprijinire a obiectivelor climatice de la 25 % (propus de Comisie) la cel puțin 30 % din cheltuielile CFM/NGEU.

 

Îmbunătățiri ale poziției Consiliului: În AII, Parlamentul a asigurat o metodologie îmbunătățită de urmărire a schimbărilor climatice, cu un rol mai important pentru Parlament și Consiliu, precum și măsuri de remediere pentru atingerea obiectivului global de cel puțin 30 % în ceea ce privește clima.

 

Parlamentul a obținut adăugarea unui nou obiectiv anual privind biodiversitatea, de 7,5 %, în CFM începând cu 2024, scopul fiind ca acesta să atingă 10 % în 2026 și 2027. Metodologia urmează să fie concepută în strânsă cooperare cu Parlamentul și Consiliul.

 

Parlamentul a asigurat, de asemenea, elaborarea unei metodologii de măsurare a cheltuielilor de gen, care urmează să fie pusă în aplicare cel târziu începând din 2023 pentru mai multe programe gestionate la nivel central și să fie extinsă în a doua jumătate a CFM.

 

Pentru a proteja mai bine bugetul UE, inclusiv cheltuielile NGEU, și pentru a îmbunătăți supravegherea, controlul și auditul bugetar, instituțiile au convenit să reformeze colectarea, calitatea și comparabilitatea datelor privind beneficiarii, astfel încât informațiile să fie disponibile în timp util, într-un format integrat, comparabil și accesibil la nivel central și să acopere nu numai beneficiarii direcți, ci și beneficiarii reali ai destinatarilor fondurilor.

 

 

2. Calendar

 

 14 martie 2018: Parlamentul este prima instituție care și-a prezentat poziția privind CFM 2021-2027 și resursele proprii în două rezoluții fără caracter legislativ[12], cu scopul de a influența propunerile Comisiei. Acesta afirmă că nu va aproba CFM dacă nu se înregistrează suficiente progrese în ceea ce privește resursele proprii.

 

 2 mai 2018: Comisia își publică propunerile privind CFM și resursele proprii la 2 mai 2018, propunând un CFM de 1 134,6 miliarde EUR la prețurile din 2018 sub formă de angajamente. Comisia prezintă și un proiect de regulament privind protecția bugetului Uniunii („mecanismul privind statul de drept”) și, în săptămânile următoare, propuneri pentru actele de bază ale celor 37 de programe sectoriale. Comisia stabilește obiectivul de a se ajunge la un acord înainte de alegerile europene din mai 2019. La 30 mai 2018, Parlamentul adoptă o scurtă rezoluție ca răspuns la propunerile Comisiei.

 

 Mai 2018 (până în iulie 2020): Începerea schimburilor de opinii între echipa de negociere și președințiile succesive ale Consiliului înainte și după reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG), care include pe ordinea sa de zi CFM („briefinguri/informări ale CAG”). Parlamentul le descrie ca fiind scurte și formaliste. Echipa de negociere este invitată de două ori la reuniuni informale cu miniștrii CAG, la 12 martie 2019 (la București) și la 19 noiembrie 2019 (la Bruxelles).[13]

 

 14 noiembrie 2018: Parlamentul adoptă un raport interimar[14] care constituie mandatul său de negociere detaliat și conține, în special:

- cifrele detaliate pentru toate plafoanele și instrumentele speciale ale CFM, defalcate pe programe în limita unui plafon de 1 324,1 miliarde EUR;

- modificări specifice ale proiectului de regulament al Comisiei privind CFM, precum și ale proiectului de acord interinstituțional.

Parlamentul solicită intensificarea reuniunilor periodice cu Consiliul pentru a pregăti terenul pentru negocierile oficiale, cu scopul de a ajunge la un acord adecvat înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

 

 Decembrie 2018: Primul cadru de negociere parțial este transmis Consiliului Afaceri Generale.[15] Echipa de negociere a Parlamentului începe practica de a transmite Consiliului și în interiorul Parlamentului versiunile adnotate ale cadrelor de negociere, pregătite în colaborare cu raportorii pentru programele sectoriale, pentru a intensifica informarea și schimburile de opinii cu privire la poziția Parlamentului. Consiliul European exclude opțiunea unui acord înainte de alegeri.

 

 Noiembrie 2018 – aprilie 2019: Parlamentul adoptă mandate de negociere pentru mecanismul privind statul de drept și aproape toate programele de cheltuieli. Parlamentul acceptă să încheie unele acorduri parțiale cu Consiliul pe baza mandatelor parțiale de negociere ale acestuia din urmă (dispozițiile sectoriale afectate de cadrul de negociere rămân între paranteze).

 

 10 octombrie 2019: În urma alegerilor europene, Parlamentul confirmă și își actualizează mandatul de negociere și invită Comisia să țină seama în mod oficial în propunerea sa inițială privind CFM de impactul angajamentelor asumate de noua sa președintă[16]. Din cauza întârzierilor Consiliului, Parlamentul solicită un plan de urgență în cazul în care nu se ajunge la un acord în timp util.

 

 Decembrie 2019: Primul cadru de negociere cu cifre este transmis Consiliului Afaceri Generale. Pe lângă versiunile sale adnotate ale cadrului de negociere, echipa de negociere a Parlamentului începe practica de a difuza analize comparative ale fiecărui nou set de cifre prezentat de celelalte instituții.

 

 20-21 februarie 2020: Reuniunea extraordinară a Consiliului European este neconcludentă. În temeiul articolului 225 din TFUE, Parlamentul pregătește ulterior o cerere oficială de plan de urgență adresată Comisiei[17].

 

 Aprilie și mai 2020: Având în vedere consecințele sanitare și economice ale pandemiei de COVID-19, Parlamentul invită Comisia, prin două rezoluții[18], să propună un pachet masiv pentru redresare și reconstrucție, finanțat prin împrumuturi comune garantate de bugetul Uniunii și incluzând o componentă de grant semnificativă.

 

 27 mai 2020: Comisia prezintă un plan de redresare care include propuneri revizuite privind CFM și resursele proprii, noi propuneri pentru instituirea unui instrument de redresare, „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, finanțat prin împrumuturi de pe piețele financiare, precum și propuneri sectoriale noi sau revizuite.

 

 8 iulie 2020: Prima reuniune la nivel înalt a președinților instituțiilor prevăzută la articolul 324 din TFUE „pentru a promova consultarea și apropierea pozițiilor”.[19]

 

 17-21 iulie 2020: Consiliul European ajunge la un acord politic privind un CFM de 1 074,3 miliarde EUR la prețurile din 2018 și un Instrument de redresare de 750 de miliarde EUR, inclusiv granturi în valoare de 390 de miliarde EUR. Acest lucru permite Consiliului să adopte poziții și mandate de negociere complete cu privire la întregul pachet de propuneri.

 

 23 iulie 2020: Parlamentul adoptă o rezoluție[20] care prezintă evaluarea de către Parlament a concluziilor Consiliului European și identifică principalele elemente pentru viitoarele negocieri.

 

 27 august 2020: Negocierile încep sub forma unor reuniuni de „dialog trilateral” între echipa de negociere a Parlamentului, reprezentantul permanent al Germaniei (care deține președinția Consiliului) și comisarul responsabil de buget. Acestea sunt pregătite și urmate de numeroase reuniuni trilaterale la nivel tehnic.

 

 16 septembrie 2020: Fără a aștepta rezultatul negocierilor, Parlamentul își prezintă avizul obligatoriu cu privire la Decizia privind resursele proprii (DRP)[21] pentru a deschide calea pentru adoptarea sa de către Consiliu și ratificarea ulterioară în toate statele membre, în vederea lansării rapide a Instrumentului de redresare.

 

 30 septembrie 2020: Consiliul adoptă un mandat de negociere referitor la mecanismul privind statul de drept. Negociatorii vor ajunge la un acord provizoriu la 5 noiembrie 2020 (aprobat de Comisia pentru bugete și de Comisia pentru control bugetar la 12 noiembrie și de Coreper la 16 noiembrie).

 

 10 noiembrie 2020: În cadrul celei de a 12-a reuniuni de „dialog trilateral”, negociatorii pentru CFM/RP ajung la un acord politic privind CFM, resursele proprii și Instrumentul de redresare.


 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

Dlui Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la procedura de aprobare privind propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027</Titre> <DocRef>(2018/0166(APP)</DocRef>

Stimate domnule Van Overtveldt,

În cadrul procedurii menționate în subiect, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră. În cursul reuniunii din 12 octombrie 2020, comisia a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

Având în vedere calendarul foarte strâns în Comisia BUDG, în calitate de președinte al Comisiei ENVI, împreună cu raportorul pentru aviz al Comisiei ENVI, dl Adam Jarubas, permiteți-mi să vă transmit contribuția Comisiei ENVI, care a fost adoptată la 18 noiembrie 2020 și care sperăm că va fi luată în considerare de comisia dumneavoastră:

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară:

1. salută acordul privind următorul cadru financiar multianual 2021-2027 și foaia de parcurs obligatorie din punct de vedere juridic pentru introducerea de noi resurse proprii ale UE și invită Comisia pentru bugete, care este comisie competentă, să recomande aprobarea acordului pentru următorul cadru financiar multianual 2021-2027;

2. salută acordul privind un program de sănătate ambițios și de sine stătător în valoare de 5,1 miliarde EUR în următorul CFM, care presupune o creștere de douăsprezece ori comparativ cu CFM anterior; subliniază importanța unei finanțări ambițioase pentru programul UE pentru sănătate pentru a consolida eficacitatea, accesibilitatea, sustenabilitatea și reziliența sistemelor de sănătate din UE, inclusiv prin sprijinirea digitalizării, pentru a asigura în mod sustenabil disponibilitatea și accesibilitatea medicamentelor, pentru a promova acțiuni de combatere a cancerului și a altor boli netransmisibile, pentru a aborda amenințările transfrontaliere la adresa sănătății și pentru a se pregăti pentru noi amenințări emergente la adresa sănătății, inclusiv în contextul crizei provocate de COVID-19;

3. salută creșterea semnificativă a finanțării pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM) la 3 miliarde EUR în cadrul următorului CFM și al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, care este esențială pentru a se asigura că Uniunea și statele membre sunt mai bine pregătite să răspundă la situații de urgență de mare amploare și să sprijine, să coordoneze și să completeze acțiunea statelor membre în domeniul protecției civile pentru a preveni dezastrele naturale și cele provocate de om, pentru a se pregăti pentru acestea și a răspunde la acestea;

4. salută majorarea pachetului financiar destinat programului LIFE la 4,8 miliarde EUR; ia act, cu toate acestea, de poziția Parlamentului, care dorește să dubleze finanțarea actuală; subliniază importanța programului LIFE pentru punerea în aplicare a Pactului verde european; reamintește că finanțarea pentru noul subprogram „Tranziția către o energie curată” nu ar trebui să fie în detrimentul finanțării pentru natură și biodiversitate, al economiei circulare și al atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea;

5. salută acordul cu privire la obiectivul global de cheltuieli legate de climă de cel puțin 30 %, care se aplică sumei totale a bugetului Uniunii și cheltuielilor Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, luând în considerare efectele eliminării treptate a finanțării Instrumentului de redresare al Uniunii Europene și diferențiind între atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, acolo unde este fezabil, și obiectivul de 7,5 % din cheltuielile anuale în cadrul CFM 2021-2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate începând din 2024 și 10 % începând din 2026; consideră că ar trebui depuse toate eforturile pentru a se ajunge la această cheltuială anuală de 10 % pentru biodiversitate cât mai curând posibil începând cu 2021;

6. subliniază că elaborarea unei metodologii transparente, cuprinzătoare și eficace, în conformitate cu Pactul verde european și cu principiul de a „nu aduce prejudicii”, este esențială pentru identificarea și urmărirea cheltuielilor legate de climă și biodiversitate; salută angajamentul Comisiei de a coopera îndeaproape cu Parlamentul și Consiliul în ceea ce privește elaborarea acesteia și atingerea țintelor aplicabile; salută faptul că vor fi luate în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele privind biodiversitatea;

7. reamintește importanța alocării unor resurse financiare și umane suficiente agențiilor descentralizate și direcțiilor generale ale Comisiei responsabile de punerea în aplicare a politicilor-cheie care țin de competența Comisiei ENVI, cum ar fi Pactul verde european și sănătatea, pe baza nevoilor lor individuale, în special în cazul în care sunt alocate noi sarcini; subliniază importanța asigurării unei veritabile previzibilități a veniturilor și a flexibilității gestiunii bugetare, care sunt condiții prealabile pentru gestionarea cu succes pe termen lung a agențiilor și pentru contribuția pozitivă la politicile UE;

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, să recomande aprobarea propunerii de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Am trimis o scrisoare similară dlui Jan Olbrycht și dnei Margarida Marques, coraportori ai Comisiei BUDG pentru cadrul financiar multianual 2021-2027.

Cu stimă,

Pascal Canfin

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE

Dl Johan Van Overtveldt

Președinte

Comisia pentru bugete

BRUXELLES

Subiect: <Titre>Aviz referitor la propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027</Titre> <DocRef>(2018/0166(APP))</DocRef>

Stimate domnule Van Overtveldt,

În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru afaceri constituționale a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră. În cursul reuniunii din 24 septembrie 2020, comisia a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

Comisia pentru afaceri constituționale a examinat chestiunea în cauză în cursul reuniunii sale din 19 noiembrie 2020. În cadrul acestei reuniuni[22], ea a decis să recomande Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

Vă asigur, Domnule Președinte, de înalta mea considerație.

Antonio Tajani

SUGESTII

1. subliniază importanța de a acționa în interesul cetățenilor europeni și subliniază rolul vital pe care Parlamentul European îl joacă în elaborarea cadrului financiar multianual în acest sens; salută acordul la care s-a ajuns referitor la propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027;

2. salută, de asemenea, în acest context, dispozițiile care permit un control parlamentar mai bun la nivel european, în special dispozițiile convenite privind consolidarea controlului bugetar al utilizării fondurilor Instrumentului de redresare al Uniunii Europene și Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind controlul bugetar al noilor propuneri în temeiul articolului 122 din TFUE, cu posibile implicații semnificative pentru bugetul Uniunii; salută foaia de parcurs obligatorie din punct de vedere juridic convenită pentru introducerea de noi resurse proprii în următorii șapte ani; salută, de asemenea, acordul politic la care s-a ajuns la 5 noiembrie 2020 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre;

3. subliniază că acordul privind pachetul CFM constituie un pas istoric pentru continuarea procesului de integrare a Uniunii Europene; insistă asupra importanței tuturor acordurilor politice, inclusiv a angajamentului privind introducerea unui coș de noi resurse proprii și a mecanismului de condiționalitate a statului de drept; subliniază că toate elementele pachetului CFM trebuie puse în aplicare în conformitate cu principiul cooperării loiale reciproce, astfel cum este prevăzut la articolul 13 din TUE;

4. reamintește solicitarea sa de a alinia perioada CFM cu durata legislaturii Parlamentului și cu mandatul Comisiei; regretă că această chestiune nu a fost abordată în acest moment și consideră că ar trebui să fie reexaminată cu ocazia evaluării la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027;

5. își reiterează apelul pentru activarea clauzei pasarelă prevăzute la articolul 312 alineatul (2) din TFUE, pentru a permite Consiliului să adopte Regulamentul privind CFM cu majoritate calificată și reamintește, de asemenea, propunerile sale de aplicare a procedurii legislative ordinare pentru adoptarea Regulamentului privind CFM;

6. propune să se profite de impulsul oferit de Conferința privind viitorul Europei, care trebuie lansată în timpul Președinției germane în cadrul Consiliului, pentru a discuta cu alte instituții ale UE, cu cetățenii și cu societatea civilă organizată, reflectând diferențele de opinii din întreaga UE și reprezentând diversitatea geografică și demografică a UE și a statelor sale membre, privind, printre altele, provocările democratice și constituționale legate de structura instituțională a instrumentului de redresare și procedurile decizionale privind CFM și resursele proprii în general, vizând consolidarea rolului Parlamentului European în cadrul acestor proceduri.


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Regulamentul Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027

Referințe

09970/2020 – C9-0409/2020 – 2018/0166(APP)

Data sesizării

14.12.2020

 

 

 

Comisie competentă

 Data anunțului în plen

BUDG

 

 

 

 

Comisii sesizate pentru aviz

 Data anunțului în plen

AFET

 

DEVE

 

INTA

 

CONT

 

 

ECON

 

EMPL

 

ENVI

 

ITRE

 

 

IMCO

 

TRAN

 

REGI

 

AGRI

 

 

PECH

 

CULT

 

JURI

 

LIBE

 

 

AFCO

 

FEMM

 

PETI

 

 

Avize care nu au fost emise

 Data deciziei

AFET

30.9.2019

DEVE

29.6.2020

INTA

10.9.2020

CONT

17.9.2020

 

ECON

22.7.2019

EMPL

3.9.2019

ITRE

25.6.2020

IMCO

4.12.2019

 

TRAN

23.6.2020

REGI

7.9.2020

AGRI

16.11.2020

PECH

1.7.2019

 

CULT

22.6.2020

JURI

24.7.2019

LIBE

7.9.2017

FEMM

22.11.2019

 

PETI

19.6.2018

 

 

 

Raportori

 Data numirii

Jan Olbrycht

23.7.2019

Margarida Marques

23.7.2019

 

 

Examinare în comisie

16.11.2020

 

 

 

Data adoptării

14.12.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Rasmus Andresen, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, David Cormand, Paolo De Castro, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Alexandra Geese, Vlad Gheorghe, Francisco Guerreiro, Valérie Hayer, Eero Heinäluoma, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Mislav Kolakušić, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Zbigniew Kuźmiuk, Hélène Laporte, Pierre Larrouturou, Janusz Lewandowski, Margarida Marques, Silvia Modig, Siegfried Mureşan, Victor Negrescu, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Dimitrios Papadimoulis, Karlo Ressler, Bogdan Rzońca, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds, Nils Ušakovs, Rainer Wieland, Angelika Winzig

Membri supleanți prezenți la votul final

Mario Furore

Data depunerii

14.12.2020

 

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

30

+

PPE

Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Janusz Lewandowski, Siegfried Mureşan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Karlo Ressler, Rainer Wieland, Angelika Winzig

S&D

Paolo De Castro, Eider Gardiazabal Rubial, Eero Heinäluoma, Margarida Marques, Victor Negrescu, Nils Ušakovs

Renew

Olivier Chastel, Vlad Gheorghe, Valérie Hayer, Moritz Körner, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds

Verts/ALE

Rasmus Andresen, David Cormand, Alexandra Geese, Francisco Guerreiro

ECR

Zbigniew Kuźmiuk, Bogdan Rzońca

NI

Mario Furore

 

2

-

ID

Joachim Kuhs, Hélène Laporte

 

4

0

S&D

Pierre Larrouturou

GUE/NGL

Silvia Modig, Dimitrios Papadimoulis

NI

Mislav Kolakušić

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

[1]  Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.

[2]  Texte adoptate, P9_TA(2019)0032.

[3]  Texte adoptate, P9_TA(2020)0206.

[4] Aprobarea din … (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

[5]  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

[6] Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

[7] Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul CE privind concentrările economice) (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

[8] JO L 29, 31.1.2020, p. 7.

[9] Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3).

[10]  Johan Van Overtveldt, președinte; Jan Olbrycht și Margarida Marques, coraportori pentru CFM; Jose Manuel Fernandes și Valérie Hayer, coraportori pentru resursele proprii; Rasmus Andresen, deputat.

[11]  Prin urmare, plafoanele finale pentru perioada 2021-2027 (fără a ține seama de revizuirile viitoare) vor depăși în termeni reali plafonul global pentru perioada 2014-2020, care a fost estimat de Comisie la 1 083,3 miliarde EUR la prețurile din 2018, după deducerea cheltuielilor aferente Regatului Unit și adăugarea sumelor relevante din Fondul european de dezvoltare.

[12]  Texte adoptate, P8_TA(2018)0075 și P8_TA(2018)0076.

[13]  Fără a lua în considerare reuniunile bilaterale cu miniștri, ambasadori, comisari și părți interesate, care au avut loc de-a lungul întregii perioade.

[14]  Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.

[15]  „Cadrele de negociere” sunt documente interne menite să coordoneze pozițiile Consiliului cu privire la aspectele cu puternic caracter politic ale mai multor texte legislative, conducând, în cele din urmă, la concluzii detaliate ale Consiliului European. Așa cum a subliniat Parlamentul, acestea tind să confere un rol predominant Consiliului European, inclusiv pentru un număr important de dispoziții sectoriale care trebuie adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare. Ele împiedică Consiliul să adopte mandate de negociere complete până spre sfârșitul procesului și, atunci când sunt transformate în concluzii ale Consiliului European, restrâng foarte mult marja de manevră a negociatorilor Consiliului.

[16]  Texte adoptate, P9_TA(2019)0032.

[17]  Texte adoptate, P9_TA(2020)0065.

[18]  Texte adoptate, P9_TA(2020)0054 și P9_TA(2020)0124.

[19]  Fără a lua în considerare intervențiile Președintelui PE în fața Consiliului European, precum și reuniunile bilaterale informale cu alți președinți (unele dintre acestea în prezența echipei de negociere).

[20]  Texte adoptate, P9_TA(2020)0206.

[21]  Texte adoptate, P9_TA(2020)0220.

[22] La votul final au participat: Antonio Tajani (Președinte și raportor pentru aviz), Gabriele Bischoff (prim-vicepreședintă), Giuliano Pisapia (al treilea vicepreședinte), Gerolf Annemans, Damian Boeselager, Geert Bourgeois, Gilles Boyer (care l-a înlocuit pe Charles Goerens, al doilea vicepreședinte), Fabio Massimo Castaldo, Leila Chaibi, Włodzimierz Cimoszewicz, Gwendoline Delbos‑Corfield, Pascal Durand, Daniel Freund, Esteban González Pons, Sandro Gozi, Brice Hortefeux, Laura Huhtasaari, Maite Pagazaurtundúa (care l-a înlocuit pe Guy Verhofstadt), Paulo Rangel, Antonio Maria Rinaldi, Domènec Ruiz Devesa, Jacek Saryusz‑Wolski, Helmut Scholz, Pedro Silva Pereira, László Trócsányi, Mihai Tudose, Loránt Vincze, Rainer Wieland.

Ultima actualizare: 15 decembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate