RAPORT referitor la conectivitate și relațiile UE-Asia
17.12.2020 - (2020/2115(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Reinhard Bütikofer
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la conectivitate și relațiile UE-Asia
Parlamentul European,
– având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din 28 iunie 2016,
– având în vedere Comunicarea Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 septembrie 2018 intitulată „Conectarea Europei cu Asia – Elemente constitutive pentru o strategie a UE” (JOIN(2018)0031),
– având în vedere Parteneriatul pentru conectivitate sustenabilă și infrastructură de calitate între UE și Japonia din 27 septembrie 2019,
– având în vedere Declarația comună UE-SUA privind regiunea Asia-Pacific din 12 iulie 2012,
– având în vedere Concluziile Consiliului de la 28 mai 2018 privind o cooperare sporită a UE în domeniul securității în și cu Asia,
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 15 mai 2019 intitulată "Uniunea Europeană și Asia Centrală: noi oportunități pentru un parteneriat mai puternic" (JOIN(2019)0009),
– având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 9 martie 2020 intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa” (JOIN(2020)0004),
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 aprilie 2019 intitulată "Uniunea Europeană, America Latină și zona Caraibilor: unirea forțelor pentru un viitor comun" (JOIN(2019)0006),
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 27 aprilie 2016 privind o politică integrată a Uniunii Europene pentru regiunea arctică (JOIN(2016)0021),
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 martie 2020, intitulată „Politica privind Parteneriatul estic după 2020: Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care produce rezultate pentru toți” (JOIN(2020)0007),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0641),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post-pandemică, Contribuția Comisiei în perspectiva reuniunii liderilor UE și ai Balcanilor de Vest din 6 mai 2020” (COM(2020)0315),
– având în vedere Agenda pentru conectivitate pentru Balcanii de Vest adoptată în 2015,
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 7 iunie 2017, referitoare la „O abordare strategică a rezilienței” (JOIN(2017)0021),
– având în vedere Agenda ONU pentru 2030 de dezvoltare durabilă (2015) și Agenda de acțiune de la Addis Abeba pentru finanțarea dezvoltării (2015),
– având în vedere Principiile pentru investiții în infrastructură de calitate ale G20 (2019) și Foaia de parcurs pentru infrastructura ca o clasă de active (2018),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Implementarea rețelelor 5G în condiții de siguranță în UE - Punerea în aplicare a setului de instrumente al UE” (COM(2020)0050),
– având în vedere declarația președintelui și concluziile celei de-a 13-a reuniuni a miniștrilor de externe din Asia și Europa (ASEM) din 20-21 noiembrie 2017,
– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional și cel al Comisiei pentru transport și turism,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0269/2020),
A. întrucât pentru o strategie a UE de extindere a conectivității la nivel mondial UE este nevoie de o guvernare înțeleaptă și de implicarea masivă a statelor membre, precum și a părților interesate din economie și societate pentru ca valorile fundamentale și interesele comune ale UE să fie reprezentate cum se cuvine;
B. întrucât, într-o lume din ce în ce mai conectată și globalizată, UE trebuie să implementeze și să demonstreze strategii de conectivitate pentru a-și promova interesele, valorile și pozițiile și a intensifica cooperarea cu partenerii săi în domeniul digital și în domenii precum sănătatea, securitatea, tranziția verde, transportul, energia și, în special, rețelele umane; întrucât relațiile între Europa, Asia și alte continente ascund un enorm potențial nevalorificat din cauza infrastructurii fizice și digitale insuficiente;
C. întrucât importanța unei strategii eficace a UE pentru conectivitate a fost resimțită și mai mult în cursul pandemiei de COVID-19, care a scos în evidență clar atât punctele slabe, cât și punctele forte ale rețelelor de conectivitate europene și mondiale; întrucât stimulentele economice acordate pentru a depăși efectele pandemiei de COVID-19 oferă o nouă oportunitate și pot fi folosite ca un moment de cotitură pentru a face investiții mai sustenabile, mai digitale și mai ecologice, dând avânt programelor noastre de conectivitate pentru a mări reziliența;
D. întrucât o strategie pentru conectivitatea la nivel mondial trebuie să se fundamenteze pe o abordare sustenabilă și bazată pe norme care ar trebui pusă în slujba obiectivelor unor politici esențiale ale UE, precum Pactul verde european, transformarea digitală și promovarea drepturilor omului în lume și un multilateralism veritabil; întrucât cadrele de securitate regionale și mondiale ar trebui să contribuie la crearea unui mediu sigur pentru buna funcționare a relațiilor dintre state; întrucât aceste cadre ar trebui să valorifice poziția forte a Europei în politica comercială și diplomație și să se ocupe de noi probleme urgente, ca de pildă sănătatea și securitatea în lume, amenințările hibride, terorismul și sărăcia;
E. întrucât conectivitatea este deja o componentă esențială a unui număr însemnat de strategii ale UE; întrucât ar trebui îmbunătățite coerența și vizibilitatea tuturor politicilor de conectivitate; întrucât conectivitatea globală are un impact asupra competitivității Europei și a țărilor terțe, oferind oportunități comerciale pentru întreprinderile europene și străine, în special pentru IMM-uri, aducând prosperitate pentru toți;
F. întrucât o strategie pentru conectivitate sustenabilă ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU;
G. întrucât implementarea strategiei UE pentru conectivitate va necesita resurse financiare publice special alocate în cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, alocarea de resurse umane și noi eforturi de a impulsiona implicarea sectorului privat, după cum se menționează explicit în comunicarea comună din 2018 privind conectarea Europei cu Asia; întrucât multe regiuni în curs de dezvoltare necesită investiții substanțiale bazate pe norme pentru a da un nou avânt propriei economii, în special după pandemia de COVID-19;
H. întrucât UE, care este una dintre cele mai mari economii ale lumii și un deschizător de drumuri în cooperarea regională și în eforturile de apropiere între oameni, strategia pentru conectivitate la nivel mondial are potențialul de a aduce valoare adăugată în implementarea și promovarea agendei globale a UE, inclusiv a abordării „Echipa Europa” și a agendelor regionale ale UE, cum ar fi colaborarea la o strategie europeană indo-pacifică și cooperarea în sânul ASEM prin sinergii între politicile-cheie ale UE, conferind UE un rol mai proeminent pe scena mondială;
I. întrucât acordurile de liber schimb ale UE cu Japonia și Coreea de Sud vor genera mai multe schimburi comerciale între Asia și Europa și vor necesita îmbunătățiri în infrastructura de transport;
J. întrucât parteneriatul pentru conectivitate UE-Japonia din 2019 a dat și mai mare relevanță acestei strategii; întrucât ar trebui încheiate parteneriate și cu alți parteneri asiatici, de exemplu India, un actor mondial emergent; întrucât Africa și zonele din vecinătatea Europei ar trebui desemnate drept regiuni prioritare pentru conectivitate;
K. întrucât comunicarea comună privind relațiile dintre UE, America Latină și Caraibe ar trebui luată și ea în considerare în cadrul strategiei;
L. întrucât în programul de lucru al Comisiei pe 2021 ar trebui inclusă o strategie pentru conectivitatea la nivel mondial;
M. întrucât întreținerea infrastructurii existente pentru moduri de transport ecologice în Europa și în afara ei este esențială; întrucât Europa trebuie să investească mai mult în infrastructură sustenabilă, de exemplu într-o rețea modernă de trenuri de mare viteză, care ar putea înlocui anumite rute de transport aerian în Europa; întrucât experiența a arătat că proiectele nesustenabile generează un nivel ridicat de îndatorare, irosind resursele, subminează beneficiile investițiilor în infrastructură pentru comunitățile locale, aduc mai multă poluare și dăunează mediului;
N. întrucât în ultimii ani marile puteri mondiale au recunoscut potențialul conectivității în sectorul transporturilor și au preluat inițiativa în cursa pentru dezvoltarea strategică a infrastructurii mondiale; întrucât apar noi oportunități pentru rețelele de transport UE-Asia, mai ales în sectoarele feroviar și maritim; întrucât criza de COVID 19 a demonstrat că continuitatea transporturilor în relația cu Asia a fost esențială pentru a garanta funcționarea lanțului de aprovizionare la toate tipurile de bunuri; întrucât transportul UE-Asia se distinge la nivel mondial prin volumul schimburilor comerciale și distanțele parcurse; întrucât este necesar să se garanteze siguranța, securitatea și sustenabilitatea ecologică, îndeosebi în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră, pentru toate modurile de transport folosite între UE și Asia;
Principiile strategiei pentru conectivitate
1. scoate în relief rolul fundamental pe care îl joacă conectivitatea în relațiile geopolitice ale UE și ale statelor sale membre și subliniază ideea că conectivitatea, orientare fundamentală a Uniunii Europene, este adânc înrădăcinată în abordarea UE față de provocările interne și internaționale; pune în lumină faptul că politicile de conectivitate au fost implementate cu succes în UE și că acțiunile în domeniul conectivității au fost incluse tot mai des în multe dintre relațiile externe ale UE;
2. încurajează Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să creeze o Strategie a UE pentru conectivitate la nivel mondial („strategia”) ca o prelungire a strategiei actuale pentru conectivitatea UE-Asia pentru a ne alinia filozofia și politicile actuale în materie de conectivitate cu obiectivul de a-i conferi Uniunii un rol mai proeminent de protagonist real și indispensabil pe scena geopolitică și geo-economică, care promovează o viziune unitară și creează punți între culturi, și de a consolida parteneriatele cu democrațiile din întreaga lume care ne împărtășesc valorile fundamentale; întrucât la strategie ar trebui aliniate priorități și politici regionale specifice, cum ar fi cele ale Parteneriatului estic, ale politicii europene de vecinătate (PEV), ale comunicării comune privind relațiile cu America Latină și zona Caraibilor și ale viitoarei strategii pentru zona indo-pacifică;
3. avertizează că provocările globale se vor agrava dacă lumea se va diviza în tabere adverse sau se va fragmenta complet; de aceea, crede ar trebui promovată conectivitatea ca principiu care urmărește cooperarea ori de câte ori este necesar și posibil;
4. subliniază că conectivitatea ar trebui să fie o prioritate-cheie a eforturilor UE pentru a confirma ambiția Europei de a ocupa o poziție mai proactivă în politica internațională și pentru a stabili condițiile de cooperare cu alte țări la nivel bilateral și în forurile multilaterale la promovarea unei conectivități sustenabile fiscal, economic, social și ecologic;
5. se așteaptă ca strategia să contribuie la concretizarea principalelor politici-cadru care urmăresc să edifice o Uniune puternică și dreaptă, să investească în relații internaționale pașnice și bazate pe respect, să contribuie la progresul economic și social sustenabil, inclusiv unor tratate comerciale ambițioase care să facă să avanseze Pactul verde european și transformarea digitală și să promoveze justiția în lume;
6. consideră că promovarea unei forme sustenabile de globalizare presupune conlucrarea cu țările terțe la transpunerea în fapte a Acordului de la Paris și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ca elemente de bază a strategiei;
7. consideră că strategia trebuie să ia în calcul un spectru larg de dimensiuni politice, economice, culturale, de sustenabilitate și de securitate, pe baza valorilor fundamentale ale UE și a intereselor sale comune, să deruleze proiecte emblematice care stau mărturie pentru valorile noastre: libertate, drepturile omului, statul de drept, democrație, solidaritate în fața discriminării, sustenabilitate, incluziune, transparență în justiția socială, egalitate de șanse, reciprocitate și aderare la un multilateralism bazat pe norme și să afirme rolul internațional al UE în domeniul stabilirii normelor; înțelege că, pentru implementarea sa, trebuie alocate resurse umane și financiare adecvate;
8. invită părțile interesate din economie și societate de la nivelul UE și de la nivelul statelor membre să participe la dezvoltarea și implementarea strategiei; solicită Comisiei să creeze foruri adecvate pentru o astfel de participare; insistă asupra ideii că parlamentele trebuie să joace un rol activ în definirea și supravegherea politicii de conectivitate;
9. reamintește că pentru a genera creștere economică sustenabilă și locuri de muncă este nevoie de investiții în conectivitate; reamintește că aceste investiții ar trebui să respecte interesul public, transparența, eficiența de piață, concurența loială, inclusiv accesul echitabil la piețele de achiziții publice, și viabilitatea fiscală, evitând capcana îndatorării excesive; evidențiază faptul că astfel de investiții trebuie să susțină reziliența economică, o decarbonizare a economiei compatibilă cu Acordul de la Paris, dezvoltarea de noi competențe pentru lucrători și conformitatea cu standarde înalte de mediu și biodiversitate; semnalează, totodată, că ele trebuie să adere la standarde UE stricte în materie de drepturi sociale și de muncă, transparență, drepturi ale omului, diligență, interoperabilitate și bună guvernanță și să le dea persoanelor afectate de proiecte dreptul de a-și face spune părerea pe baza unor consultări adecvate, incluzive și publice ale părților interesate, lăsând accesul liber, inclusiv pentru părți interesate locale, cum ar fi IMM-urile;
10. invită toate țările europene să se alăture strategiei UE pentru conectivitate, inclusiv țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), din Balcanii de Vest și din vecinătatea UE, și să integreze la nivel funcțional diferitele regiuni în curs de dezvoltare; încurajează Regatul Unit să își unească forțele cu UE în promovarea conectivității strategice internaționale, având în vedere mai ales raportul recent întocmit de Camera Comunelor despre viitorul politicii internaționale a Regatului Unit; consideră că ar trebui să se acorde prioritate proiectelor supervizate de mai multe țări europene;
11. acordă o atenție deosebită necesității de a coopera cinstit cu partenerii noștri și cu alte țări și regiuni, folosind în același timp mijloace de convingere necoercitive pentru a promova valorile europene și a clădi parteneriate solide și durabile; crede că strategia trebuie să creeze beneficii pentru toate părțile, să garanteze acces reciproc la piață, să prevină dependențele unilaterale și capcanele îndatorării excesive, care pun în pericol autonomia țărilor participante și să se aplice într-un spirit de respect reciproc;
12. subliniază importanța crucială a Balcanilor de Vest ca zonă prioritară a strategiei; consideră că strategia poate crea sinergii pozitive cu alte procese politice și economice din regiune, mai ales cu integrarea regională; crede că planurile de infrastructură existente pentru țările din Balcanii de Vest, de pildă Agenda de conectivitate a UE pentru regiunea Balcanilor de Vest, ar trebui armonizate cu strategia; consideră că este o ocazie binevenită pentru investiții în conectivitate în regiune în contextul Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest; subliniază, totodată, importanța Parteneriatului estic și accentul pus pe conectivitate pus în lumină și în comunicarea comună din martie 2020;
Guvernanța strategiei
13. pune în lumină faptul că strategia trebuie coordonată și monitorizată având ca țel conectivitatea internă în UE și între UE și potențialii săi noi membri, de exemplu, prin rețeaua de transport transeuropeană (RTT-E) sau Inițiativa celor Trei Mări, consolidând valorile, standardele și interesele comune și oferind garanția că în strategie își văd reprezentate interesele și viziunea atât instituțiile, cât și statele membre UE; este de părere că, dacă statele membre, strategia pentru conectivitate va fi ca o mașină fără roți;
14. subliniază natura multidimensională a strategiei, care va presupune coordonarea cu succes a strategiilor, politicilor și proiectelor de conectivitate și interoperabilitate internațională existente; în acest sens se așteaptă ca pe viitor SEAE și direcțiile generale ale Comisiei să își coordoneze acțiunile mai mult și mai bine decât până acum;
15. subliniază că strategia trebuie să aibă o structură de conducere mai clară și o împărțire a competențelor în cadrul Comisiei la toate nivelurile respective, inclusiv la vârf; de aceea, propune ca implementarea strategiei să fie discutată periodic de Grupul comisarilor europeni pentru o Europă mai puternică, care ar trebui să joace rolul de for de coordonare pentru conectivitate, co-prezidat de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și un coordonator pentru conectivitate din partea Comisiei, de preferință un vicepreședinte executiv;
16. recomandă ca SEAE să asigure secretariatul forului de coordonare a conectivității, copreședinți fiind secretarii generali ai Comisiei și SEAE, la acest nivel de lucru urmând să fie reprezentați toți directorii generali vizați, pentru a mări la maximum sinergiile și eficiența;
17. subliniază cât este de important să fie implicați în strategie Parlamentul European, Consiliul, statele membre și parlamentele naționale; insistă că Comisia trebuie să prezinte rapoarte periodice care să ilustreze realizările obținute în implementarea strategiei, rapoarte care să fie discutate în detaliu de Parlament și Consiliu; încurajează statele membre să desemneze coordonatori naționali pentru conectivitate în guvernele lor; este de părere că înființarea unui grup de lucru dedicat la nivelul Consiliului ar putea aduce mai multă coerență, operaționalizare și reprezentativitate pentru statele membre; propune să se recurgă la votul cu majoritate calificată în chestiunile legate de conectivitate, cu excepția domeniilor importante pentru sau legate de securitatea națională;
18. crede că schimbul de informații cu implicarea activă a părților interesate relevante, inclusiv a instituțiilor de finanțare ale UE, este esențial pentru succesul strategiei, dat fiind că nu prea s-au făcut investiții în acest domeniu; recomandă să se înființeze un grup de experți la nivel înalt privind conectivitatea internațională cu rolul de organism consultativ al Comisiei, alcătuit, așa cum se prevede în propunerea de grup consultativ pentru întreprinderi prezentată în comunicarea comună din 19 septembrie 2018, din reprezentanți ai patronatului și ai societății civile și alte părți interesate, inclusiv din domeniul drepturilor omului, al mediului și al drepturilor lucrătorilor, precum și reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, cu un accent deosebit pe Banca Europeană de Investiții (BEI), ca bancă a UE și în conformitate cu criteriul parității între femei și bărbați;
19. are convingerea fermă că băncile de dezvoltare, agențiile de investiții și agențiile de creditare a exportului din Europa și din statele membre ar trebui să joace un rol central în gestionarea investițiilor în proiecte de conectivitate internațională, mai ales pe partea de mobilizare a participării sectorului privat la finanțarea și implementarea proiectelor și în consultanța despre nevoile de investiții sau cadrele existente, în funcție de nivelul de dezvoltare al fiecărei țări; pledează pentru crearea unei interfețe unice pentru sectorul privat;
20. crede că s-ar putea găsi un rol pentru BEI și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în acest context; crede cu tărie că promovarea activă a implicării sectorului privat în proiecte internaționale rentabile de conectivitate trebuie să fie o piatră de temelie a strategiei; cere să se accelereze ritmul eforturilor actuale de consolidare a arhitecturii europene de finanțare a dezvoltării, având în vedere ca o posibilă încununare a acestor eforturi înființarea unei bănci europene pentru dezvoltare în toată puterea cuvântului; este pentru cooperarea cu alte instituții financiare internaționale pe baza valorilor și a intereselor strategice europene;
21. subliniază că pentru a fi credibilă, strategia trebuie dotată cu instrumentele și mijloacele necesare pentru a o implementa la o scară pe măsura ambiției declarate; felicită Uniunea pentru volumul substanțial al fondurilor alocate cooperării internaționale, nu în ultimul rând, în comparație cu alte mari puteri mondiale, pentru ponderea considerabilă a granturilor, care s-au ridicat la 345 miliarde EUR între 2014 și 2018;
22. critică că nu s-a făcut destul pentru a aduce în atenția publicului și a pune în lumină contribuțiile internaționale ale UE la promovarea și finanțarea politicilor de conectivitate și cere să se schimbe neîntârziat această situație în direcția cuvenită; mai subliniază că trebuie elaborată o politică de comunicare dedicată special strategiei pentru conectivitate și cere să se comunice mai clar și mai incisiv beneficiile, realizările și obiectivele strategiei pentru a-i asigura sprijinul necesar succesului; subliniază în acest sens potențialul proiectelor emblematice;
23. consideră că, pentru a atinge obiectivele strategiei, ar trebui alocate resurse publice adecvate în CFM 2021-2027; solicită ca strategia să fie înscrisă în viitoarele regulamente privind Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) III, pentru a permite UE să atingă obiectivele strategiei în mod eficient, utilizând programe financiare ale UE precum InvestEU și, în special, Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus (FEDD +), garanția pentru acțiunea externă și facilități geografice de investiții, ca Facilitatea de investiții pentru vecinătate (FIV), Facilitatea de investiții pentru Asia Centrală (IFCA) și Facilitatea de investiții pentru Asia; semnalează, de asemenea, opțiunea de a ajuta țările partenere să dezvolte mecanisme de finanțare autohtone;
24. consideră că chiar dacă adoptă o abordare multidimensională, strategia ar trebui să se focalizeze clar pe un set de priorități stabilite o dată pentru totdeauna; apreciază ca pe un fapt notabil punerea agendei UE privind conectivitatea în programul a trei președinții succesive ale Consiliului European: germană, portugheză și slovenă; arată cât este de important să se identifice pentru sectoarele relevante proiecte emblematice, care ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană solidă, să reprezinte un interes public strategic și să demonstreze abordarea unică a UE, bazată pe valori; invită Comisia și SEAE să propună criterii de identificare a unor asemenea proiecte;
25. salută inițiative precum Principiile pentru investiții în infrastructură de calitate ale G20 și Rezoluția Adunării ONU pentru mediu referitoare la infrastructura sustenabilă; încurajează Comisia, SEAE și statele membre să promoveze abordarea strategică a UE în materie de conectivitate internațională în toate forurile multilaterale și plurilaterale, precum Adunarea Generală a ONU, ASEM sau G7;
Prioritățile strategiei
Tranziția verde
26. evidențiază rolul UE în punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice prin promovarea economiei circulare și investiții reziliente la schimbările climatice, printre alte inițiative; consideră că prioritatea supremă a strategiei ar trebui să fie reacția la schimbările climatice, decarbonizarea economiei și conservarea biodiversității și a mediului, cu accent deosebit pe dezvoltarea unei infrastructuri de calitate; subliniază că este esențial să se întrețină infrastructura existentă pentru moduri de transport ecologice în Europa și în afara sa; pledează pentru ecologizarea sistematică a investițiilor relevante în conectivitate; recomandă, în acest sens, să se precizeze criterii transparente de licitație legate de costurile pe ciclu de viață ale produselor sau serviciilor și de conformitatea cu standardele și reglementările UE; consideră că ecologizarea echitabilă social și durabilă a cooperării pentru dezvoltare, investițiile în infrastructură la toate nivelurile și, în special, dimensiunea energetică sunt chestiuni de maximă prioritate; consideră că printre proiectele-far notabile se numără cooperarea în domeniul surselor alternative de energie și al eficienței energetice; propune ca cooperarea privind dezvoltarea surselor regenerabile de energie să devină un pilon al conectivității UE-Africa; consideră că consolidarea capacităților de sustenabilitate este o dimensiune esențială; consideră binevenită cooperarea științifică ambițioasă pentru a promova atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la ele, a proteja biodiversitatea și a promova circularitatea economică, creșterea durabilă și o tranziție justă;
Transportul
27. încurajează din plin ideea de a adopta o abordare coordonată la nivel mondial, prin colaborarea strânsă cu țările terțe pentru a restabili și a menține conectivitatea, infrastructura de transport rezilientă și industria în sprijinul lanțului de aprovizionare global; apreciază colaborarea dintre UE și Asia în inițiative precum Coridorul de transport Europa Caucaz Asia (TRACECA) și promovarea unor noi inițiative de transport durabil cu parteneri asiatici importanți, cum ar fi India și Asia Centrală;
28. subliniază că UE ar trebui să conecteze cadrul TEN-T bine dezvoltat cu rețele din Asia, finalizându-și în același timp propriile proiecte TEN-T din UE, precum Rail Baltica și altele; consideră binevenită adoptarea Planului economic și de investiții al UE pentru Balcanii de Vest și extinderea în curs a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) a UE în țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic, care trebuie privită ca o componentă esențială a Strategiei de conectare a Europei cu Asia, având în vedere poziția lor geografică; consideră că ar trebui numit un coordonator special TEN-T pentru țările candidate la aderare și pentru țările din Parteneriatul estic;
29. scoate în relief importanța legăturilor feroviare; evidențiază necesitatea de a asigura un regim juridic unificat pentru transportul feroviar de mărfuri pe întregul continent eurasiatic; cere să se lărgească domeniul de aplicare al specificațiilor tehnice ale UE, în special pentru standardele de siguranță în transportul feroviar de mărfuri periculoase și respectarea orientărilor OTIF[1] corespunzătoare, în conformitate cu anexa 2 la SMGS[2], precum și să se creeze noi oportunități economice prin deschiderea piețelor și promovarea oportunităților de investiții;
30. subliniază importanța negocierilor în curs privind acordurile cuprinzătoare în domeniul transportului aerian cu țările partenere din Asia, în special acordul dintre UE și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), care ar crea condiții de piață echitabile și transparente, bazate pe un cadru de reglementare clar și, în special, pe respectarea standardelor ridicate ale Uniunii Europene; subliniază importanța sprijinului acordat de UE țărilor asiatice în ceea ce privește atenuarea impactului aviației civile asupra schimbărilor climatice;
31. invită Comisia să continue progresele în ceea ce privește inițiativele sale în domeniul transportului maritim, să digitalizeze și să simplifice formalitățile administrative și să consolideze securitatea maritimă în porturile din Asia prin Organizația Maritimă Internațională și acordurile de transport maritim; subliniază importanța continuării colaborării cu țările terțe din Asia prin acorduri de transport maritim pertinente, ceea ce ar contribui la reglementarea și facilitarea traficului maritim și l-ar ajuta să devină mai sustenabil;
32. subliniază că strategia trebuie să garanteze că transportatorii din Asia respectă standardele UE în sectorul transportului rutier; solicită cooperarea dintre Comisie și statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării dreptului UE și a legislației naționale în acest sector;
Transformarea digitală
33. evidențiază în mod deosebit faptul că digitalizarea este o dimensiune-cheie pentru secolul 21 și subliniază impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi a fiecărei persoane de pe glob; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să își propună ținte mai ambițioase de transformare digitală; speră ca UE să devină un protagonist competitiv pe scena internațională, pe picior de egalitate cu SUA și China în ceea ce privește procesul de digitalizare; în acest context, consideră că promovarea conectivității digitale și a accesului digital prin rețele de capacitate foarte mare bazate pe fibră și pe tehnologia 5G reprezintă o prioritate de prim rang pentru UE; crede că dezvoltarea unei autonomii strategice deschise în acest sector trebuie să implice diversificarea lanțului de aprovizionare a producătorilor de echipamente prin promovarea unor arhitecturi de rețea deschise și interoperabile și prin încheierea de parteneriate în domeniul digitalizării cu țări terțe și cu regiuni care ne împărtășesc valorile și care utilizează tehnologia cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale; îndeamnă Comisia să condiționeze proiectele de conectivitate cu țările terțe de utilizarea etică a tehnologiei, atât pe plan intern, cât și pe plan extern; subliniază, în acest context, că aspectul securității este esențial;
34. subliniază faptul că UE, în calitate de entitate care stabilește norme, ar trebui să depună eforturi pentru a se alătura plutonului fruntaș în stabilirea, apărarea și promovarea normelor, standardelor și practicilor internaționale fundamentate pe un mediu TIC pașnic, sigur, bazat pe statul de drept și deschis și pe o digitalizare sustenabilă și responsabilă, abordând în același timp amenințările la adresa securității cibernetice și protejând drepturile și libertățile omului online, inclusiv datele cu caracter personal;
35. recomandă intensificarea semnificativă a eforturilor de cooperare în domeniul protecției datelor cu țările ASEAN, precum și cu India, Japonia, SUA, Australia, Canada, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și alte țări, pentru a putea realiza progrese în legătură cu deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în domeniul fluxurilor de date; consideră că dispozițiile privind comerțul electronic și schimburile comerciale digitale din acordurile comerciale ar trebui să urmărească atingerea obiectivelor pilonului digital al strategiei; ia act, în ceea ce privește fluxurile de date, de faptul că UE a prezentat deja propuneri în cadrul mai multor negocieri, în conformitate cu protecția datelor și cu Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD)[3]; ia act de faptul că decizia privind caracterul adecvat al nivelului de protecție referitoare la Japonia constituie un exemplu pentru aprofundarea integrării digitale; pledează pentru corelarea agendei privind conectivitatea digitală cu viitoarea Strategie de cooperare digitală globală a UE;
36. subliniază că infrastructura 5G este un element al rezilienței strategice a Europei; invită Comisia să elaboreze un plan pentru dezvoltarea rețelei 5G europene și pentru eliminarea treptată a tehnologiei 5G construite de țări terțe care nu împărtășesc valorile și standardele europene; îndeamnă Comisia să condiționeze puternic proiectele de conectivitate cu țările terțe de utilizarea etică a tehnologiei, atât pe plan intern, cât și pe plan extern; salută dispozițiile privind securitatea cibernetică prevăzute de programul Europa digitală cu privire la procesul de licitație; pledează pentru includerea abordării bazate pe setul de instrumente pentru securitatea rețelelor 5G în demersurile de promovare a conectivității digitale, având în vedere posibilitățile sale de aplicare extrateritorială; încurajează Comisia să depună eforturi în vederea replicării acordurilor internaționale de roaming mobil ale UE cu partenerii de conectivitate; salută inițiativa referitoare la internetul de nouă generație și investițiile în proiecte de infrastructură digitală, cum ar fi cablul de mare adâncime Building Europe Link to Latin America (BELLA); recomandă Comisiei să identifice nevoile reale în ceea ce privește asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) dedicată în mod specific sectorului digital; propune Comisiei să promoveze, ca proiect emblematic, cooperarea pentru dezvoltarea rețelelor 6G cu țările care ne împărtășesc valorile;
Dimensiunea interpersonală
37. crede că dimensiunea interpersonală este un pilon fundamental al strategiei și că ar trebui pusă mai sus pe lista priorităților; solicită, în acest sens, să se asigure oportunități reciproce de mobilitate între Europa și Asia; subliniază necesitatea unei finanțări adecvate pentru diplomația publică;
38. pune mare preț pe promovarea contactelor interpersonale între studenți, participanții la cursuri de formare profesională, tineri specialiști, savanți, societatea civilă, ONG-uri, cercetători și sectorul cultural, aspect cheie pentru un climat de înțelegere și respect reciproc; susține o astfel de cooperare bazată pe acceptarea cât mai multor participanți, pe reciprocitate și pe egalitatea de gen; cere mai ales să se pună mai mult accent pe dimensiunea reprezentată de tineret prin activitățile forumurilor pentru tineret, menite să promoveze, pe baza sprijinului reciproc între participanți, buna cunoaștere a limbilor străine vorbite de aceștia, schimburile de idei între studenți și între reprezentanții mediului academic și recunoașterea reciprocă a diplomelor; susține, în acest sens, deschiderea platformei eTwinning pentru țările partenere în domeniul conectivității; reamintește oportunitățile de schimburi regionale, de exemplu între inovatori și pentru cooperarea interurbană; subliniază că conectivitatea oferă Europei oportunități de a se afla în centrul intersecției dintre domeniile cercetării, inovării și investițiilor; este de părere că ar trebui acordată o atenție specială problemelor minorităților în contextul acestui pilon;
39. apreciază inițiativele adoptate pentru Balcanii de Vest care își propun să promoveze cooperarea și schimburile de idei între tineri, precum și formarea și instruirea profesională, și sugerează să se ofere programe similare și altor parteneri din cadrul strategiei, începând cu țările din Parteneriatul estic; constată că conectivitatea dintre UE și Balcanii de Vest este o componentă indispensabilă a strategiei, având în vedere că țările din regiune sunt potențiali membri ai Uniunii;
40. apreciază organizarea Forumului tinerilor lideri și a Forumului gânditorilor strategici UE-ASEAN în februarie 2018, precum și a Summiturilor tinerilor lideri coordonate de Fundația Asia-Europa (ASEF), alături de summiturile ASEM; propune ca aceste convenții să aibă loc în mod regulat și să se instituie forumuri anuale similare, ca parte a relației UE-Uniunea Africană;
41. invită Comisia să alinieze strategia cu viitoarea strategie a UE privind cooperarea în domeniul cercetării și al investițiilor; invită Comisia să își continue abordarea strategică a cooperării în domeniul cercetării și al inovării (C&I) prin îmbunătățirea relațiilor cu partenerii care au aceeași viziune, inclusiv prin luarea în considerare a statutului de partener asociat și fundamentarea cooperării pe principii universale, cum ar fi libertatea academică, accesul deschis, protecția proprietății intelectuale, condiții de concurență echitabile, integritatea cercetării și protecția datelor cu caracter personal; încurajează adoptarea unor politici de cooperare în domeniul cercetării specifice fiecărei țări în parte; subliniază importanța stabilirii unor criterii pentru identificarea sectoarelor sensibile în domeniul cercetării și inovării, inclusiv în domeniul tehnologiei cu dublă utilizare;
Comerț, investiții, competitivitate și standarde
42. constată că UE ar trebui să își consolideze legăturile cu țările-gazdă și să le prezinte o ofertă alternativă credibilă și sustenabilă pentru finanțarea conectivității;
43. consideră că dimensiunea interpersonală este esențială și pentru fundamentarea competitivității pe valorile UE și pentru o diplomație economică europeană eficace;
44. consideră că politica comercială ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor strategiei prin promovarea comerțului echitabil și sustenabil și a investițiilor; subliniază importanța consolidării rezilienței economice prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, precum și importanța integrării regionale mai puternice; subliniază că strategia ar trebui să meargă mână în mână cu eforturile care vizează acordarea unui acces mai larg la piețele respective, inclusiv la achizițiile publice, și promovarea unui mediu deschis și transparent pentru investiții, care să creeze oportunități și să contribuie la competitivitatea globală; subliniază importanța cooperării în ceea ce privește obligația de diligență, dispozițiile referitoare la proprietatea intelectuală și indicațiile geografice;
45. subliniază, în acest sens, rolul central al standardelor internaționale în domeniul social și al standardelor internaționale în materie de mediu și durabilitate în cadrul acordurilor comerciale și de investiții; reamintește revizuirea planului de acțiune în 15 puncte al Comisiei și discuțiile din cadrul Consiliului privind comerțul și dezvoltarea durabilă; invită Comisia să implementeze pe deplin instrumentele de apărare comercială pentru a se asigura că întreprinderile europene nu sunt supuse unor practici comerciale neloiale, să pună în aplicare în mod efectiv capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă în conformitate cu Acordul de la Paris, cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu convențiile OIM, pentru a dezvolta strategia și a continua integrarea durabilă; consideră că Comisia și SEAE ar trebui să adopte o abordare mai strategică a sistemului generalizat de preferințe (SGP), inclusiv prin intensificarea acțiunilor la cel mai înalt nivel politic pentru a-și consolida eficacitatea în raport cu standardele privind drepturile omului, mediul și buna guvernanță;
46. subliniază importanța relațiilor strategice ale Uniunii cu China, dar și rivalitatea sistematică dintre Uniune și această țară, și invită statele membre și instituțiile UE să adopte o poziție unitară și o abordare coordonată față de China; reiterează solicitarea adresată Chinei de a face progrese în reforma ambițioasă recomandată de Organizația Mondială a Comerțului, care include norme cuprinzătoare privind subvențiile industriale, și recunoaște preocupările legate de practicile de denaturare a pieței ale întreprinderilor chineze de stat, de transferurile forțate de tehnologie și de localizarea forțată a datelor, de supracapacități și de exporturile aferente care fac obiectul unui dumping, precum și de alte practici comerciale neloiale; consideră că extinderea condițiilor de concurență echitabile la piețele din țările terțe este de o importanță capitală pentru oportunitățile pe termen lung ale întreprinderilor europene;
47. subliniază rolul acordurilor comerciale internaționale negociate de UE și importanța punerii în aplicare corespunzătoare a acestora; consideră că conectivitatea ar trebui inclusă în comunicarea Comisiei privind revizuirea politicii comerciale; scoate în evidență importanța normelor internaționale și a standardelor transparente pentru promovarea unei infrastructuri de calitate și a interoperabilității rețelei; invită Comisia să facă acordurile existente mai ambițioase prin includerea sistematică a politicii de standardizare în parteneriatele bilaterale și acordurile comerciale, cu scopul de a promova procesul multilateral de stabilire a standardelor și adoptarea pe scară largă a standardelor convenite la nivel internațional, precum și cooperarea transparentă în materie de reglementare, în deplină conformitate cu dreptul de a reglementa;
48. este de părere că modelul UE de politică de standardizare are avantajul de a fi inovator, deschis și incluziv și că trebuie să i se permită să facă față în continuare concurenței internaționale între diferite filozofii de standardizare; se așteaptă ca Comisia să joace un rol proactiv în promovarea politicii de standardizare; recomandă, prin urmare, să se acorde responsabilitatea de coordonare pentru politica de standardizare a UE unui funcționar de rang înalt al Comisiei, în mod ideal comisarului pentru piața internă; solicită Comisiei și SEAE să se coordoneze mai îndeaproape cu partenerii democrați care ne împărtășesc valorile în forumurile internaționale de stabilire a standardelor pentru a promova standardele internaționale care susțin democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;
Sănătate
49. crede că pandemia de COVID-19 a demonstrat că sectorul sanitar trebuie pus de urgență în topul priorităților ca nou domeniu crucial de cooperare, mai ales în ce privește reziliența sistemelor sanitare și accesul la medicamente, echipamente medicale și vaccinuri, consolidând autonomia strategică a UE în domeniul sănătății, evitând situațiile unilaterale de dependență, asigurând lanțuri de aprovizionare industriale farmaceutice și sanitare sigure și diverse și schimbul de bune practici în managementul crizelor și politicile de prevenire a pandemiilor, precum și reciprocitatea în ceea ce privește gestionarea dreptului de circulație și a frontierelor deschise; propune corelarea eforturilor Uniunii sănătății a UE cu strategia și încheierea de parteneriate cu alte mecanisme regionale, cum ar fi Centrul ASEAN de control al bolilor infecțioase; subliniază că UE ar trebui să utilizeze conectivitatea în domeniul sănătății pentru a învăța din exemplele de gestionare eficientă a pandemiei de către parteneri cu o viziune similară, cum ar fi Noua Zeelandă, Republica Coreea sau Taiwanul;
50. reliefează lecțiile învățate din pandemia de COVID-19 în ceea ce privește importanța unor măsuri coordonate pentru a se asigura că rutele de transport și lanțurile de aprovizionare globale rămân deschise și sigure;
Securitate
51. este convins că dimensiunea de securitate a strategiei trebuie dezvoltată de urgență, luând în considerare potențialele riscuri legate de transformarea conectivității într-o armă; subliniază necesitatea unei abordări geopolitice a cooperării globale pentru a-i permite UE să facă față cu succes noilor provocări asociate cu securitatea, inclusiv securitatea cibernetică, conectivitatea digitală, infrastructura critică și posibila dublă utilizare a tehnologiei; subliniază gravitatea amenințărilor teroriste; semnalează faptul că anumite evoluții din vecinătatea UE suscită motive tot mai serioase de îngrijorare; îndeamnă SEAE și statele membre să joace un rol mai proactiv în legătură cu aceste aspecte;
52. subliniază necesitatea dezvoltării unei dimensiuni mai solide privind securitatea în contextul parteneriatului nostru cu Africa; reamintește concluziile Consiliului din 2018 privind o cooperare sporită a UE în domeniul securității în și cu Asia; ia act de relevanța tot mai mare, pentru UE, a problemelor de securitate din regiunea indo-pacifică, astfel cum sunt descrise în strategiile privind regiunea indo-pacifică ale statelor membre; sprijină inițiativa de a dezvolta o strategie indo-pacifică comună și cooperarea UE cu partenerii din regiunea indo-pacifică, inclusiv la nivel militar; consideră că deschiderea, prosperitatea, incluziunea, sustenabilitatea, transparența, reciprocitatea și viabilitatea ar trebui să fie principii directoare în cooperarea cu regiunea indo-pacifică;
Parteneriate pentru conectivitate
53. consideră extrem de binevenită încheierea Parteneriatului UE-Japonia pentru conectivitate sustenabilă și infrastructură de calitate și accentul pe care îl pune pe conectivitatea sustenabilă cu Balcanii de Vest, Europa de Est, Asia Centrală, regiunea indo-pacifică și Africa; speră că UE și Japonia vor promova în mod activ parteneriatul pentru conectivitate între grupurile-țintă relevante și vor reuși să dea startul la faza operațională a parteneriatului, în prima jumătate a lui 2021;
54. salută Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2019, precum și coordonarea sporită dintre BEI, Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) și Banca pentru Cooperare Internațională a Japoniei (JBIC), în special în ceea ce privește finanțarea conectivității verzi; consideră că Balcanii de Vest și Asia de Sud-Est oferă o oportunitate foarte bună pentru cooperarea Japonia-UE în materie de conectivitate cu terți parteneri; vede un potențial ridicat pentru implicarea sectorului privat, inclusiv a IMM-urilor; pledează, de asemenea, în favoarea examinării aspectelor de securitate ale cooperării în materie de conectivitate dintre Japonia și UE, inclusiv a aspectelor legate de securitatea maritimă;
55. apreciază foarte mult negocierile în curs pentru încheierea unui parteneriat pentru conectivitate cu India; speră că Președințiile prin rotație ale Consiliului European și viitoarele președinții ale G20 din India și Italia își vor folosi influența pentru a înregistra progrese; ia act de Inițiativa de conectivitate a infrastructurii regionale din Asia de Sud; ia act de participarea Indiei la Inițiativa Golfului Bengal pentru cooperare economică și tehnică multisectorială (BIMSTEC) și la Coridorul internațional de transport nord-sud (INSTC); consideră, având în vedere circumstanțele actuale, că rolul Indiei ar trebui să crească și că trebuie urmărită o cooperare mai profundă între UE și statele sud-asiatice; pledează în favoarea implicării în procesul de la coordonare a diferitelor strategii de conectivitate din Asia, al căror număr total se ridică, potrivit Băncii Mondiale, la 16;
56. reamintește că atât Federația Rusă, cât și Turcia au, de asemenea, interesul de a deveni părți interesate în contextul conectivității UE-Asia; își exprimă disponibilitatea de a colabora cu acestea ori de câte ori este posibil; recunoaște că țările din Asia Centrală au beneficiat în mod semnificativ de pe urma integrării sporite în economia globală în ultimele două decenii; este de părere că UE ar trebui să joace un rol mult mai important și să devină unul dintre principalii actori din regiune, folosind comerțul și investițiile ca motor al prosperității comune; își exprimă preocuparea cu privire la lipsa de transparență a proiectelor finanțate de China în Asia Centrală; insistă asupra necesității de a acorda prioritate unor standarde ridicate în materie de muncă și de mediu și de a asigura sustenabilitatea datoriei;
57. salută discuțiile de tatonare dintre UE și Coreea cu privire la un parteneriat pentru conectivitate și speră că se vor face pași concreți în acest sens în 2021; pledează pentru constituirea unui parteneriat UE-ASEAN pentru conectivitate menit să se interconecteze cu planul general și fluxul de proiecte deja existente ale ASEAN în domeniul conectivității, printre alte obiective; recunoaște că, deoarece regiunea ASEAN este al treilea mare partener comercial al UE, după SUA și China, garantarea unui mai bun acces la piață și consolidarea cooperării prin acorduri de parteneriat cuprinzătoare vor oferi beneficii semnificative pentru exportatorii din UE; pledează pentru un acord de liber schimb regional UE-ASEAN; încurajează utilizarea investițiilor pentru reducerea defrișărilor și pentru diversificarea agriculturii sustenabile;
58. ia act de inițiativele politicii regionale în materie de conectivitate ale Australiei și de schimburile Uniunii cu Australia în ceea ce privește conectivitatea în zonele geografice de interes; încurajează o cooperare mai strânsă cu Australia pentru a da dovadă de solidaritate între democrații; vede un potențial de cooperare cu partenerii din bazinul fluviului Mekong;
59. subliniază necesitatea cooperării în materie de conectivitate cu Taiwanul, cu scopul de a învăța din bunele practici ale acestei țări în gestionarea pandemiei de COVID-19, de a intensifica contactele interpersonale, de a reduce decalajul digital în regiunea Asiei de Sud-Est și de a explora opțiunea unui acord de investiții UE-Taiwan;
60. solicită Comisiei să evalueze acordul privind Parteneriatul economic regional cuprinzător (RCEP) și rolul Chinei prevăzut în acesta;
61. își exprimă convingerea fermă că UE ar trebui să consolideze cooperarea cu SUA; este de acord cu principiile conceptului Blue Dot Network (BDN) inițiat de Statele Unite; invită Comisia și SEAE să colaboreze cu SUA în legătură cu inițiativa BDN pentru a consolida cooperarea transatlantică în ceea ce privește conectivitatea sustenabilă și bazată pe norme, subliniind, în același timp, preocupările existente cu privire la aceasta din urmă; speră să se dea curs, în viitor, acestei cooperări, acordându-se o atenție deosebită menținerii unor standarde de calitate ridicate în ceea ce privește proiectele de conectivitate și nevoii de a încuraja implicarea sectorului privat;
62. își exprimă sprijinul pentru angajamentele de consolidare a parteneriatului dintre UE, America Latină și zona Caraibilor, astfel cum s-a subliniat în comunicarea comună din 2019, inclusiv în ceea ce privește economia digitală și conectivitatea; subliniază importanța consolidării parteneriatului cu America Latină și zona Caraibilor, care împărtășesc pe deplin valorile și interesele fundamentale europene;
63. subliniază că UE a colaborat cu China în contextul platformei de conectivitate UE-China, însă cu rezultate moderate; consideră că inițiativa „O centură, un drum” se află în centrul politicii externe ambițioase a Chinei; este dispus să aibă în vedere un parteneriat cu inițiativa chineză „O centură, un drum” în cazuri specifice și cu condiția ca un astfel de demers să nu compromită principiile de bază ale UE, ca inițiativa să respecte standardele internaționale și ca proiectele în cauză să fie supuse controlului Comisiei, pentru a asigura conformitatea acestora cu normele și standardele UE, cum ar fi standardele sociale, de mediu și fiscale, precum și cu cele referitoare la sustenabilitate, transparență, incluziune, statul de drept, respectarea drepturilor omului și reciprocitate, pentru a nu spori influența internațională de natură să ducă la intimidarea unor țări terțe și pentru a asigura integritatea pieței comune și coeziunea politică a UE; consideră, în acest context, că ar trebui să se pună accentul pe îmbunătățirea infrastructurii de transport eurasiatice, în special pentru transportul multimodal și sustenabil;
64. subliniază importanța activității în curs a Platformei de conectivitate UE-China prin eforturile sale de a explora oportunitățile de cooperare în domeniul transporturilor între rețeaua TEN-T extinsă a UE și inițiativa Chinei „O centură, un drum”; subliniază necesitatea unei abordări globale și cuprinzătoare pentru a asigura comerțul liber și echitabil pentru companii în domeniul efortului de dezvoltare a infrastructurii de transport în colaborare cu China, inclusiv transparența deplină și condițiile de concurență echitabile; subliniază, în acest sens, că clauzele contractuale aferente acestui tip de operațiune trebuie să devină cât mai transparente posibil și să asigure protecția intereselor esențiale ale UE;
65. constată că politicile în materie de conectivitate ar trebui să reducă externalitățile negative, cum ar fi impactul asupra mediului și poluarea; subliniază importanța sustenabilității în toate aspectele strategiei; încurajează UE să colaboreze cu țările partenere din Asia pentru a crește gradul de siguranță și de securitate al conectivității în domeniul transporturilor cu Asia, nu în ultimul rând în domeniul fluxurilor de date, al mobilității și al securității cibernetice;
66. subliniază importanța regiunilor ultraperiferice ale Europei, în special a celor care sunt mai aproape de Asia, și evidențiază potențialul lor economic; încurajează Comisia să faciliteze investițiile în aceste teritorii pentru a le consolida conectivitatea și a stimula economiile lor;
67. solicită Comisiei și SEAE să constituie capabilități solide de monitorizare a strategiilor de conectivitate ale altor țări și regiuni, inclusiv în ceea ce privește resursele financiare care au fost efectiv mobilizate, efectele asupra stabilității financiare, dezvoltarea durabilă, precum și respectarea drepturilor omului, a statului de drept, a bunei guvernanțe și a principiilor multilateralismului; subliniază potențialul Echipei Europa de identificare a unor sinergii în eforturile de conectivitate depuse de UE și de statele membre; pledează pentru colaborarea cu țările partenere în monitorizarea efectelor pe termen lung asupra politicilor structurale, asupra modernizării industriale și economice și asupra reducerii sărăciei;
Conectivitatea la nivel mondial
68. subliniază cu fermitate faptul că strategia trebuie să acorde o atenție deosebită conectivității cu vecinătatea europeană și cu Africa, continentul învecinat, având în vedere importanța sa geopolitică din ce în ce mai mare pentru mai mulți actori globali; speră ca aceste eforturi să reflecte experiența dobândită de UE prin politicile de promovare a conectivității implementate în Africa în cadrul cooperării pentru dezvoltare; dorește ca acest obiectiv să fie discutat la nivel înalt cu Uniunea Africană și să se concretizeze într-un parteneriat pentru conectivitate UE-Africa până la sfârșitul lui 2021;
69. felicită Comisia și VP/ÎR pentru disponibilitatea lor de a prezenta o strategie pentru regiunea arctică în 2021 și solicită UE să se implice activ în regiunea arctică; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra acestei regiuni fragile; ia act cu deosebit interes de faptul că, din cauza topirii gheții marine, există posibilitatea deschiderii unei noi rute maritime către Asia, care ar putea fi utilizată și pentru legăturile digitale, cum ar fi cablurile de fibră optică, și remarcă inițiativa Chinei privind Drumul arctic al mătăsii; se așteaptă ca în centrul acestor eforturi să se afle conectivitatea sustenabilă;
70. ia act de succesul primului „Europa Connectivity Forum” (Forumul Europa pentru conectivitate) din 2019; regretă anularea forumului în 2020 din cauza COVID-19; așteaptă cu deosebit interes următorul forum, care urmează să fie organizat în 2021, în cazul în care starea pandemiei va permite acest lucru; consideră că forumurile viitoare ar trebui utilizate pentru a implica toți partenerii eurasiatici din domeniul conectivității, inclusiv Rusia și China, în discuții multilaterale despre viziunile acestora asupra viitoarei ordini economice, politice și de securitate din Eurasia;
71. așteaptă din partea Comisiei să prezinte o nouă abordare în domeniul comunicării, cu un mesaj clar, pentru ca politicile UE în domeniul conectivității și rezultatele lor să aibă vizibilitatea pe care o merită și o responsabilizare suficientă; solicită cu fermitate o remaniere a strategiei UE pentru conectivitate, într-un limbaj clar și atractiv și în termeni care să exprime abordarea europeană specifică în domeniul conectivității, bazată pe valori, precum și să se prezinte o foaie de parcurs clară pentru a implementa și a realiza strategia;
°
° °
72. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, statelor membre și partenerilor UE în domeniul conectivității.
AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL (10.11.2020)
destinat Comisiei pentru afaceri externe
referitor la conectivitate și relațiile UE-Asia
Raportor pentru aviz: Seán Kelly
(*) Procedura comisiilor asociate - articolul 57 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. recunoaște că Asia găzduiește populația cea mai numeroasă din lume și economiile cu cea mai rapidă creștere; consideră că politica comercială ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei UE privind conectarea Europei cu Asia și că Uniunea ar trebui să acorde prioritate unei conectivități mai eficiente și mai sustenabile a Uniunii cu Asia, cu un sistem comercial multilateral deschis, echitabil și bazat pe norme, care să asigure condiții de concurență echitabile, dezvoltarea durabilă, multilateralismul, transparența, standardele internaționale și reciprocitatea, care ar juca un rol-cheie în stabilitatea mondială, în prosperitatea regională și în creșterea economică durabilă și reciprocă; consideră, de asemenea, că integrarea benefică este un factor important pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19;
2. regretă faptul că mai multe țări din Asia aplică în continuare politici economice protecționiste nejustificate în anumite sectoare, ceea ce creează condiții de concurență neloiale pentru întreprinderile europene; subliniază că Strategia UE privind conectarea Europei cu Asia ar trebui să meargă mână în mână cu eforturile care vizează acordarea unui acces mai larg la piețele respective, inclusiv la achizițiile publice, și promovarea unui mediu deschis și transparent pentru investiții, care să creeze oportunități și să contribuie la competitivitatea globală; ia act de faptul că permiterea unor fluxuri comerciale libere îmbunătățește reziliența economică și disponibilitatea produselor prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare și integrarea regională mai puternică; subliniază necesitatea de a consolida cooperarea în ceea ce privește obligația de diligență, dispozițiile referitoare la proprietatea intelectuală și indicațiile geografice (IG); reamintește că UE și Asia sunt parteneri importanți în materie de dezvoltare durabilă, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU, și că promovarea conectivității eficiente și sustenabile este, împreună cu comerțul, un element esențial al unui parteneriat strategic mai larg cu partenerii asiatici; ia act de faptul că țările din Europa și Asia ar trebui să depună în continuare eforturi multilaterale și să poarte un dialog interregional, acolo unde este posibil, pentru a promova rețele economice sustenabile și bazate pe norme în Eurasia; consideră că Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) ar trebui să adopte o abordare mai strategică a sistemului generalizat de preferințe (SGP), inclusiv prin intensificarea acțiunilor la cel mai înalt nivel politic pentru a-și consolida eficacitatea în raport cu standardele privind drepturile omului, mediul și buna guvernanță;
3. consideră că, pe baza strategiei Comisiei privind autonomia strategică deschisă, reziliența lanțului de aprovizionare va fi consolidată printr-o rețea sigură de actori care pot fi parteneri de încredere pentru a dezvolta mecanisme comune de coordonare a riscurilor și metode și standarde de evaluare, a face schimb de informații și de orizonturi de așteptare și a purta un dialog activ cu guvernele, întreprinderile și investitorii; consideră că legăturile și rețelele eficiente și sustenabile între Europa și Asia prin coridoarele prioritare de transport, inclusiv de transport aerian, maritim și terestru, precum și o rețea de mare capacitate de instrumente digitale, energetice și interpersonale, precum și proceduri vamale mai eficiente și mai fiabile, bazate pe digitalizare și simplificarea administrativă, vor crește în mod sustenabil fluxurile comerciale și transferurile de date între UE și Asia; consideră că dispozițiile privind comerțul electronic și schimburile comerciale digitale din acordurile comerciale ar trebui să urmărească atingerea obiectivelor pilonului digital al strategiei privind conectivitatea; ia act, în ceea ce privește fluxurile de date, de faptul că UE a prezentat deja propuneri în negocierile cu Indonezia, Australia, Noua Zeelandă și Chile, care ar trebui, de asemenea, să constituie componente ale altor inițiative plurilaterale sau multilaterale, în conformitate cu protecția datelor și Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD); ia act de faptul că decizia privind caracterul adecvat al nivelului de protecție referitoare la Japonia constituie un exemplu pentru adâncirea integrării digitale; admite existența unui deficit de investiții în conectivitate și recunoaște necesitatea de a mobiliza și de a consolida cooperarea cu investitorii privați, cu instituțiile naționale și internaționale, cu băncile multilaterale de dezvoltare și cu alte părți interesate, inclusiv pentru a identifica inițiative emblematice concrete; subliniază că facilitarea comerțului între UE și partenerii asiatici prin îmbunătățirea conectivității ar trebui să ducă și la consolidarea performanței și a gestionării serviciilor vamale, în special la asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), ca instrument de combatere a fraudei și de prevenire a intrării mărfurilor contrafăcute pe piața unică;
4. este dispus să ia în considerare, în anumite cazuri specifice în care principiile UE nu sunt încălcate, cooperarea cu inițiativa „O centură, un drum” a Chinei pentru a construi conectivitatea între coridoarele economice, inclusiv colaborarea cu China pentru a se asigura că această inițiativa respectă standardele internaționale; subliniază că este vital să se garanteze o concurență echitabilă pe piețele din țările terțe prin respectarea practicilor multilaterale de guvernanță economică; este de părere că Comisia ar trebui să analizeze în continuare potențialele sinergii cu China și Japonia în ceea ce privește conectarea eforturilor lor cu studiile privind coridoarele rețelei transeuropene de transport (TEN-T) pentru a preveni posibilele blocaje și constrângerile legate de transport; subliniază importanța relațiilor strategice ale UE cu China și invită statele membre și instituțiile UE să adopte o poziție unitară și o abordare coordonată față de China; reiterează solicitarea adresată Chinei de a face progrese în reforma ambițioasă recomandată de Organizația Mondială a Comerțului (OMC), care include norme cuprinzătoare privind subvențiile industriale, și recunoaște preocupările legate de practicile de denaturare a pieței ale întreprinderilor chineze de stat, de transferurile forțate de tehnologie și de localizarea forțată datelor, de supracapacități și de exporturile aferente care fac obiectul unui dumping, precum și de alte practici comerciale neloiale; consideră că extinderea condițiilor de concurență echitabile la piețele din țările terțe este de o importanță capitală pentru oportunitățile pe termen lung ale întreprinderilor europene;
5. reamintește potențialul noilor rute maritime arctice de a reduce cu până la 40% timpul și distanța dintre Europa și Asia și de a crea noi noduri comerciale, care ar putea avea un impact semnificativ asupra fluxurilor comerciale; subliniază că, printr-o strategie amplă privind regiunea arctică, UE trebuie să se implice în mod activ în această zonă, promovând în același timp dezvoltarea durabilă și obiectivele de mediu, asigurându-se că noile rute respectă regulile și normele internaționale, pentru a preveni orice presiune suplimentară asupra ecosistemului arctic;
6. subliniază importanța rețelei existente de acorduri comerciale bilaterale, regionale și multilaterale și a cooperării bilaterale dintre UE și partenerii asiatici, cu exemple reușite de parteneriate strategice în Japonia, Coreea de Sud, Vietnam și Singapore; recunoaște că, deoarece regiunea ASEAN este al treilea partener comercial al UE în afara Europei, după SUA și China, garantarea unui mai bun acces la piață și consolidarea cooperării prin parteneriate strategice cuprinzătoare vor oferi beneficii semnificative pentru exportatorii din UE; salută noul acord privind infrastructurile ecologice și posibilitatea de a dezvolta o cooperare mai strânsă cu China, de exemplu prin intermediul acordului cuprinzător privind investițiile; invită Comisia să demareze exercițiul de definire a domeniului de aplicare și evaluările impactului și să deschidă negocieri pentru un acord bilateral de investiții cu Taiwanul; ia act de decizia de suspendare a programului „totul în afară de arme” (EBA) cu Cambodgia și subliniază preocuparea sa legată de situația drepturilor omului în această țară; invită Comisia să prezinte o strategie clară în acest sens și îndeamnă Cambodgia să colaboreze cu Comisia și să abordeze principalele domenii problematice, cu scopul de a reintegra această țară în program;
7. regretă faptul că Strategia UE privind conectarea Europei cu Asia nu a primit aceeași atenție ca inițiativa „O centură, un drum” în Asia Centrală în ceea ce privește conectivitatea în regiune; sprijină eforturile Comisiei de a elimina barierele comerciale, care sunt susținute de intenția de a ajunge la o conectivitate sustenabilă și bazată pe norme și care includ îndepărtarea barierelor imateriale și de reglementare din calea circulației și a infrastructurii; recunoaște că țările din Asia Centrală au beneficiat în mod semnificativ de pe urma integrării sporite în economia globală în ultimele două decenii; este de părere că UE ar trebui să joace un rol mult mai important și să devină unul dintre principalii actori din regiune, folosind comerțul și investițiile ca motor al creșterii economice pentru a contribui la prosperitatea comună; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că proiectele finanțate de China în Asia Centrală nu sunt transparente în ceea ce privește procedurile lor de ofertare și sunt, în marea majoritate, realizate de societăți chineze care sunt mult mai puțin deschise întreprinderilor locale sau internaționale; invită China să mărească reciprocitatea, în special în sectorul infrastructurii, și să îmbunătățească transparența, să acorde prioritate unor standarde ridicate în materie de muncă și de mediu și să asigure sustenabilitatea datoriei;
8. invită Comisia să se asigure că acordurile comerciale sunt puse în aplicare în mod corespunzător și că acordurile în vigoare sunt mai ambițioase, consolidând dispozițiile privind standardizarea printr-o cooperare transparentă în materie de reglementare și promovând norme europene durabile și standardele internaționale în materie de mediu și durabilitate și standardele internaționale sociale, având în vedere revizuirea planului de acțiune[4] în 15 puncte al Comisiei și discuțiile din cadrul Consiliului privind comerțul și dezvoltarea durabilă; invită Comisia să implementeze pe deplin instrumentele de apărare comercială pentru a se asigura că întreprinderile europene nu sunt supuse unor practici comerciale neloiale, să combată denaturările prețurilor și ale costurilor care nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă și să pună în aplicare în mod efectiv capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă în conformitate cu Acordul de la Paris, cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu convențiile OIM, pentru a dezvolta strategia privind conectivitatea și a continua integrarea durabilă.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării |
10.11.2020 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
39 1 2 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Barry Andrews, Anna-Michelle Asimakopoulou, Tiziana Beghin, Geert Bourgeois, Saskia Bricmont, Udo Bullmann, Jordi Cañas, Daniel Caspary, Miroslav Číž, Arnaud Danjean, Paolo De Castro, Emmanouil Fragkos, Raphaël Glucksmann, Markéta Gregorová, Enikő Győri, Roman Haider, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Danuta Maria Hübner, Herve Juvin, Karin Karlsbro, Maximilian Krah, Bernd Lange, Gabriel Mato, Sara Matthieu, Emmanuel Maurel, Carles Puigdemont i Casamajó, Samira Rafaela, Inma Rodríguez-Piñero, Massimiliano Salini, Helmut Scholz, Liesje Schreinemacher, Sven Simon, Dominik Tarczyński, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, Marie-Pierre Vedrenne, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler, Jan Zahradil |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Marek Belka, Jean-Lin Lacapelle |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
39 |
+ |
PPE |
Anna-Michelle Asimakopoulou, Daniel Caspary, Arnaud Danjean, Enikő Győri, Christophe Hansen, Danuta Maria Hübner, Gabriel Mato, Massimiliano Salini, Sven Simon, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler |
S&D |
Udo Bullmann, Miroslav Číž, Paolo De Castro, Raphaël Glucksmann, Bernd Lange, Marek Belka, Inma Rodríguez-Piñero, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, |
RENEW |
Barry Andrews, Jordi Cañas, Karin Karlsbro, Samira Rafaela, Liesje Schreinemacher, Marie-Pierre Vedrenne |
ID |
Roman Haider , Herve Juvin, Jean-Lin Lacapelle |
VERTS/ALE |
Saskia Bricmont, Markéta Gregorová, Heidi Hautala, Sara Matthieu |
ECR |
Geert Bourgeois, Emmanouil Fragkos, Dominik Tarczyński, Jan Zahradil |
NI |
Tiziana Beghin, Carles Puigdemont i Casamajó |
1 |
- |
ID |
Maximilian Krah |
2 |
0 |
GUE |
Emmanuel Maurel, Helmut Scholz |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM (2.12.2020)
destinat Comisiei pentru afaceri externe
referitor la conectivitate și relațiile UE-Asia
Raportor pentru aviz (*): Angel Dzhambazki
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât jucătorii globali au recunoscut în ultimii ani potențialul conectivității în sectorul transporturilor și și-au asumat un rol de lideri în dezvoltarea strategică a infrastructurii globale; întrucât un prim pas în această privință la nivelul UE a fost făcut în toamna anului 2018, odată cu adoptarea Strategiei privind conectarea Europei cu Asia;
B. întrucât transportul contemporan devine din ce în ce mai multimodal și apar noi oportunități de îmbunătățire și dezvoltare în continuare a rețelelor de transport UE-Asia, în special în sectoarele feroviar și maritim;
C. întrucât criza de COVID 19 a demonstrat că continuitatea transporturilor în relația cu Asia a fost esențială pentru a garanta funcționarea lanțului de aprovizionare pentru toate tipurile de bunuri în timpul pandemiei;
D. întrucât rutele de transport UE-Asia se disting la nivel mondial prin volumul mare de mărfuri transportate și distanțele lungi parcurse, iar varietatea teritoriilor traversate și stabilitatea lor trebuie să fie luate în considerare pentru a garanta siguranța și securitatea acestor servicii, indiferent de modul de transport avut în vedere;
E. întrucât ar trebui întărită promovarea normelor la nivelul UE, cum ar fi normele UE privind controlul ajutoarelor de stat și achizițiile publice; întrucât trebuie să existe reciprocitate în accesibilitatea la achizițiile publice între toți partenerii; întrucât UE ar trebui să garanteze că procedurile de achiziții publice sunt deschise și transparente, astfel încât companiile să beneficieze de condiții de concurență echitabile, indiferent de naționalitatea lor;
F. întrucât, având în vedere obiectivele UE referitoare la tranziția ecologică, este necesară reflecția asupra emisiilor de gaze cu efect de seră generate de rutele de transport dintre UE și Asia; întrucât utilizarea modurilor de transport sustenabile ar putea avea un impact considerabil asupra acestor emisii, date fiind volumele mari de mărfuri; întrucât, pentru a nu afecta eficiența conexiunilor de transport rutier, ar trebui acordată o atenție deosebită tranziției către energia alternativă (electricitate sau hidrogen) în scopuri de transport,
1. invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să garanteze punerea în aplicare corespunzătoare a Strategiei privind conectarea Europei cu Asia prin propuneri de politici și inițiative concrete de îmbunătățire a legăturilor între Europa și Asia și prin furnizarea unui mecanism de guvernanță politică eficace care ar putea transforma UE într-un legiuitor în materie de conectivitate în domeniul transporturilor, promovând, în același timp, principiile UE, cum ar fi transparența, buna guvernanță, sustenabilitatea, reciprocitatea și concurența loială în condiții de concurență echitabile, democrația și respectarea drepturilor omului; ia act de faptul că Asia este cel mai mare partener comercial al UE și prin urmare, conectivitatea dintre UE și Asia are importanță atât economică, cât și geopolitică; ia act de faptul că China este un rival sistemic al Uniunii Europene și că proiectele de infrastructură au un rol în strategia politică pe termen lung a Chinei; ia act de faptul că UE ar trebui să promoveze în continuare procedurile de achiziții publice deschise și transparente, în care toate companiile ar trebui să beneficieze de condiții de concurență echitabile, indiferent de naționalitatea acestora;
2. subliniază importanța lecțiilor învățate din pandemia de COVID-19 și recunoaște, prin urmare, importanța unei restabiliri coordonate a fluxurilor transfrontaliere de bunuri, lucrători în transporturi, servicii și capital pentru a garanta că rutele de transport și lanțurile de aprovizionare globale rămân deschise și sigure; invită Comisia să promoveze digitalizarea și simplificarea procedurilor administrative pentru a permite interoperabilitatea rețelelor de transport și schimburile comerciale transfrontaliere;
3. încurajează puternic o abordare coordonată la nivel mondial, prin colaborarea strânsă cu țările terțe pentru a restabili și a menține conectivitatea, reziliența infrastructurii și a industriei transporturilor în sprijinul lanțului de aprovizionare global; subliniază că, prin instrumente precum un cadru de investiții pentru acțiunea externă sau facilități de investiții geografice, cum ar fi Facilitatea de investiții pentru vecinătate, Facilitatea de investiții pentru Asia Centrală și Facilitatea de investiții pentru Asia, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 ar trebui să încurajeze în continuare investițiile în conectivitate;
4. invită Comisia și statele membre să definească și să aplice ca parte integrantă a Strategiei privind conectarea Europei cu Asia un set minim de standarde referitoare la mediu, sănătate și drepturile pasagerilor pentru a se asigura că Uniunea stabilește normele; încurajează Comisia să stabilească norme specifice pentru a garanta că toți partenerii UE iau în considerare și respectă principiile sustenabilității și ale conectivității cuprinzătoare și bazate pe norme; subliniază că UE și Asia ar putea colabora mai bine pentru a îmbunătăți mediul de reglementare, gestiunea financiară publică și mobilizarea resurselor interne; subliniază angajamentul UE de a pune în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice, inclusiv prin promovarea unei economii circulare și a unor investiții rezistente la schimbările climatice; salută colaborarea bazată pe aceste principii între diferite inițiative europene și asiatice, cum ar fi coridorul de transport Europa-Caucaz-Asia (TRACECA) și salută deopotrivă promovarea unor noi inițiative de colaborare în domeniul transportului sustenabil cu parteneri asiatici importanți, cum ar fi India și Asia Centrală;
5. salută adoptarea Planului economic și de investiții al UE pentru Balcanii de Vest și extinderea în curs a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) a UE în țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic, care trebuie privită ca o componentă esențială a Strategiei privind conectarea Europei cu Asia, având în vedere poziția sa geografică; invită Comisia să accelereze procesul de revizuire a TEN-T și a dimensiunii sale externe, să ia în considerare numirea unui coordonator special al TEN-T pentru țările candidate la aderare și cele din Parteneriatul estic și să prezinte o inițiativă cuprinzătoare în domeniul transporturilor pentru a conecta TEN-T cu rețelele strategice din Asia;
6. subliniază că sunt importante vigilența la mobilizarea fondurilor UE pentru finanțarea proiectelor de infrastructură ce ar putea fi atribuite prin proceduri de achiziții publice unor companii din țări terțe, în condițiile în care piețele de achiziții publice ale acestora nu sunt accesibile omologilor lor europeni, precum și accentul pus pe sustenabilitatea de mediu, economică și socială și pe crearea de valoare adăugată reală; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape și să coordoneze eforturile țărilor de a implementa planurile existente de extindere a TEN-T;
7. subliniază importanța legăturilor feroviare și rolul lor viitor în perspectivele de investiții; evidențiază necesitatea de a asigura un regim juridic unificat pentru transportul feroviar de mărfuri pe întregul continent eurasiatic; solicită extinderea aplicării specificațiilor tehnice ale UE și crearea unor perspective economice noi, prin deschiderea piețelor și promovarea oportunităților de investiții;
8. invită Comisia să propună posibilități de cofinanțare din partea UE pentru instalarea și modernizarea terminalelor de transbordare cu scopul de a crește capacitatea pe coridoarele feroviare trans-eurasiatice existente; invită Comisia să valorifice cele mai bune rezultate în materie de siguranță a transportului feroviar de mărfuri periculoase și să se asigure, în special, că autoritățile chineze confirmă deschiderea serviciilor feroviare între China și UE pentru transportul de mărfuri periculoase, în conformitate cu măsurile de siguranță și cu orientările corespunzătoare prevăzute în anexa 2 la SMGS[5] a Organizației Interguvernamentale pentru Transporturile Internaționale Feroviare (OTIF); invită Comisia să promoveze, cu ajutorul Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), transportul feroviar euro-asiatic prin armonizarea diferențelor existente în ceea ce privește normele juridice pentru acest transport;
9. subliniază importanța negocierilor în curs privind acordurile cuprinzătoare în domeniul transportului aerian cu țările partenere din Asia, garantând că aceste acorduri abordează preocupările climatice; solicită, în special, încheierea rapidă a acordului dintre UE și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), care ar urma să conecteze peste un miliard de cetățeni; reamintește că acordul aerian prevăzut între UE și ASEAN nu este menit să genereze o concurență neloială între companii, ci să aibă efectul opus – creând condiții de piață echitabile și transparente, bazate pe un cadru de reglementare clar și susținând, în special, standardele ridicate ale UE în ceea ce privește protecția drepturilor lucrătorilor din transportul aerian, siguranța, securitatea, gestionarea traficului aerian și protecția socială, a consumatorilor și a mediului; încurajează ferm continuarea cercetării și inovării în domeniul combustibililor sustenabili pentru sectorul aviației;
10. remarcă faptul că alocarea reciprocă a drepturilor de survolare contribuie la fluiditatea comerțului internațional; subliniază importanța sprijinului acordat de UE țărilor asiatice în ceea ce privește atenuarea impactului aviației civile asupra schimbărilor climatice;
11. invită Comisia să continue progresele în ceea ce privește inițiativele sale în domeniul transportului maritim, să digitalizeze și să simplifice formalitățile administrative și să consolideze securitatea maritimă în porturile din Asia prin Organizația Maritimă Internațională și acordurile de transport maritim; invită Comisia să promoveze utilizarea combustibililor alternativi în porturile din Europa și din Asia; subliniază importanța continuării colaborării cu țările terțe din Asia prin acorduri de transport maritim pertinente, ceea ce ar contribui la reglementarea și facilitarea traficului maritim și l-ar ajuta să devină mai sustenabil;
12. subliniază că UE și-a asumat angajamentul în favoarea libertății de navigație și a unei guvernanțe sustenabile a oceanelor și mărilor; subliniază importanța unor oceane sigure, securizate, curate și gestionate în mod sustenabil în întreaga lume; solicită UE să se asigure că partenerii săi din Asia se află în tranziție către economia albastră sustenabilă, care respectă biodiversitatea și mediul;
13. ia act de situația dramatică a marinarilor blocați în timpul epidemiei de COVID-19; regretă faptul că tensiunile politice sau pirateria existente în unele zone maritime internaționale pun în pericol libertatea de navigație pe care se bazează legăturile internaționale;
14. subliniază că strategia privind conectarea trebuie să garanteze că transportatorii din Asia respectă legislația Uniunii în sectorul transportului rutier; solicită cooperarea dintre Comisie și statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării dreptului Uniunii și a legislației naționale în acest sector;
15. subliniază importanța activității în curs a Platformei de conectivitate UE-China prin eforturile sale de a explora oportunitățile de cooperare în domeniul transporturilor între rețeaua TEN-T extinsă a UE și inițiativa Chinei „O centură, un drum”; recunoaște că este important să se colaboreze pentru a obține transparență totală, respectarea regulilor, reciprocitatea în accesul la piață și condiții de concurență echitabile; subliniază necesitatea unei abordări globale și cuprinzătoare pentru a asigura comerțul liber și echitabil pentru companii în domeniul dezvoltării infrastructurii de transport; salută colaborarea bazată pe aceste principii între diferite inițiative europene și asiatice; așteaptă cu interes implementarea studiului comun care urmează să fie lansat de Platforma de conectivitate pe coridoarele de transport feroviar sustenabil dintre Europa și China;
16. recunoaște asertivitatea nouă a politicii externe chineze și rolul inițiativei „O centură, un drum” și conectivitatea sa orientată către vest; în acest context, subliniază necesitatea de a urmări o politică coordonată a UE față de inițiativa „O centură, un drum”; constată că Europa trebuie să își protejeze infrastructura strategică de măsuri care ar duce la controlarea ei de către actori terți, aceasta fiind o condiție a menținerii suveranității; subliniază, în acest sens, că clauzele contractuale aferente acestui tip de operațiune trebuie să devină cât mai transparente posibil și să asigure protecția intereselor esențiale ale Uniunii;
17. încurajează Comisia să ia măsuri pentru a asigura în mod concret concurența echitabilă și transparentă între companii; subliniază că este necesar să se garanteze faptul că europenii pot avea acces întotdeauna la o gamă largă de operatori și infrastructuri; constată că politicile în materie de conectivitate ar trebui să reducă externalitățile negative, cum ar fi impactul asupra mediului și poluarea; subliniază importanța sustenabilității în toate aspectele acestei strategii;
18. subliniază importanța infrastructurii digitale și a rețelelor de mare capacitate pentru conectivitate și importanța securității datelor, întrucât mobilitatea persoanelor și a bunurilor se bazează în mare măsură pe transferul de date; solicită securitatea și securitatea cibernetică adecvate în gestionarea acestor fluxuri; reamintește că aceste provocări nu pot fi abordate exclusiv prin intermediul politicilor naționale; prin urmare, solicită UE să colaboreze cu țările partenere din Asia pentru a spori siguranța și securitatea conectivității transporturilor cu Asia;
19. subliniază importanța regiunilor ultraperiferice ale UE, în special a celor care sunt mai aproape de Asia și evidențiază potențialul lor economic; încurajează Comisia să faciliteze investițiile în aceste teritorii pentru a le consolida conectivitatea și a stimula economia lor;
20. solicită transparență totală în ceea ce privește contractul privind construcția liniei feroviare de mare viteză Budapesta - Belgrad; solicită ca detaliile contractului și condițiile de atribuire a acestuia să fie declasificate și publicate.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării |
1.12.2020 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
42 1 6 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Magdalena Adamowicz, Andris Ameriks, José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Marco Campomenosi, Massimo Casanova, Ciarán Cuffe, Jakop G. Dalunde, Johan Danielsson, Andor Deli, Karima Delli, Anna Deparnay-Grunenberg, Ismail Ertug, Gheorghe Falcă, Giuseppe Ferrandino, Mario Furore, Søren Gade, Isabel García Muñoz, Jens Gieseke, Elsi Katainen, Elena Kountoura, Julie Lechanteux, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Benoît Lutgen, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Tilly Metz, Giuseppe Milazzo, Cláudia Monteiro de Aguiar, Caroline Nagtegaal, Jan-Christoph Oetjen, Philippe Olivier, Rovana Plumb, Tomasz Piotr Poręba, Dominique Riquet, Dorien Rookmaker, Massimiliano Salini, Vera Tax, Barbara Thaler, István Ujhelyi, Petar Vitanov, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Lucia Vuolo, Roberts Zīle, Kosma Złotowski |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Leila Chaibi, Anne-Sophie Pelletier, Markus Pieper |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
42 |
+ |
ECR |
Peter Lundgren, Tomasz Piotr Poręba, Roberts Zīle, Kosma Złotowski |
GUE/NGL |
Leila Chaibi, Anne‑Sophie Pelletier |
NI |
Mario Furore |
PPE |
Magdalena Adamowicz, Andor Deli, Gheorghe Falcă, Jens Gieseke, Benoît Lutgen, Marian‑Jean Marinescu, Giuseppe Milazzo, Cláudia Monteiro de Aguiar, Markus Pieper, Massimiliano Salini, Barbara Thaler, Elissavet Vozemberg‑Vrionidi, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska |
Renew |
José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Søren Gade, Elsi Katainen, Caroline Nagtegaal, Jan‑Christoph Oetjen, Dominique Riquet |
S&D |
Andris Ameriks, Johan Danielsson, Ismail Ertug, Giuseppe Ferrandino, Isabel García Muñoz, Bogusław Liberadzki, Rovana Plumb, Vera Tax, István Ujhelyi, Petar Vitanov |
Verts/ALE |
Ciarán Cuffe, Jakop G. Dalunde, Karima Delli, Anna Deparnay‑Grunenberg, Tilly Metz |
1 |
- |
NI |
Dorien Rookmaker |
6 |
0 |
GUE/NGL |
Elena Kountoura |
ID |
Marco Campomenosi, Massimo Casanova, Julie Lechanteux, Philippe Olivier, Lucia Vuolo |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
Data adoptării |
10.12.2020 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
54 2 12 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Alviina Alametsä, Alexander Alexandrov Yordanov, Maria Arena, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Lars Patrick Berg, Anna Bonfrisco, Reinhard Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Katalin Cseh, Tanja Fajon, Anna Fotyga, Michael Gahler, Kinga Gál, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Márton Gyöngyösi, Karol Karski, Dietmar Köster, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Miriam Lexmann, Nathalie Loiseau, Antonio López-Istúriz White, Jaak Madison, Claudiu Manda, Lukas Mandl, Thierry Mariani, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Gheorghe-Vlad Nistor, Urmas Paet, Demetris Papadakis, Kostas Papadakis, Tonino Picula, Manu Pineda, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Jérôme Rivière, María Soraya Rodríguez Ramos, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Jacek Saryusz-Wolski, Andreas Schieder, Radosław Sikorski, Jordi Solé, Sergei Stanishev, Tineke Strik, Hermann Tertsch, Hilde Vautmans, Harald Vilimsky, Idoia Villanueva Ruiz, Thomas Waitz, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Isabel Wiseler-Lima, Salima Yenbou, Željana Zovko |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Andor Deli, Markéta Gregorová, Bart Groothuis |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
54 |
+ |
PPE |
Alexander Alexandrov Yordanov, Traian Băsescu, Andor Deli, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Kinga Gál, Andrius Kubilius, David Lega, Miriam Lexmann, Antonio López-Istúriz White, Lukas Mandl, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Gheorghe-Vlad Nistor, Radosław Sikorski, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko |
S&D |
Maria Arena, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Raphaël Glucksmann, Dietmar Köster, Claudiu Manda, Sven Mikser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Kati Piri, Giuliano Pisapia, Isabel Santos, Andreas Schieder, Sergei Stanishev, Nacho Sánchez Amor |
Renew |
Petras Auštrevičius, Katalin Cseh, Bart Groothuis, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Urmas Paet, María Soraya Rodríguez Ramos, Hilde Vautmans |
Verts/ALE |
Alviina Alametsä, Reinhard Bütikofer, Markéta Gregorová, Jordi Solé, Tineke Strik, Thomas Waitz, Salima Yenbou |
GUE/NGL |
Manu Pineda, Idoia Villanueva Ruiz |
NI |
Fabio Massimo Castaldo, Márton Gyöngyösi |
2 |
- |
ID |
Lars Patrick Berg |
NI |
Kostas Papadakis |
12 |
0 |
ID |
Anna Bonfrisco, Susanna Ceccardi, Jaak Madison, Thierry Mariani, Jérôme Rivière, Harald Vilimsky |
ECR |
Anna Fotyga, Karol Karski, Jacek Saryusz-Wolski, Hermann Tertsch, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] Organizația Interguvernamentală pentru Transporturile Internaționale Feroviare.
- [2] Convenția privind traficul internațional feroviar de mărfuri a Organizației de Colaborare a Căilor Ferate (OCCF).
- [3] JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
- [4] http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/february/tradoc_156618.pdf
- [5] Convenția privind traficul internațional feroviar de mărfuri al Organizației pentru cooperarea căilor ferate (OSJD).