Procedură : 2020/2043(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0019/2021

Texte depuse :

A9-0019/2021

Dezbateri :

PV 08/03/2021 - 18
PV 08/03/2021 - 20
CRE 08/03/2021 - 18
CRE 08/03/2021 - 20

Voturi :

PV 09/03/2021 - 17
PV 10/03/2021 - 14

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0071

<Date>{15/02/2021}15.2.2021</Date>
<NoDocSe>A9-0019/2021</NoDocSe>
PDF 323kWORD 111k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, compatibil cu normele OMC</Titre>

<DocRef>(2020/2043(INI))</DocRef>


<Commission>{ENVI}Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară</Commission>

Raportor: <Depute>Yannick Jadot</Depute>

Raportori pentru aviz (*):

Karin Karlsbro, Comisia pentru comerț internațional

Luis Garicano, Comisia pentru afaceri economice și monetare

(*) Procedura comisiilor asociate - articolul 57 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU BUGETE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, compatibil cu normele OMC

(2020/2043(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) de la Paris, din 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

 având în vedere Raportul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu pe 2019 privind decalajele în materie de emisii,

 având în vedere rapoartele speciale ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) privind încălzirea globală cu 1,5 °C, precum și privind oceanele și criosfera,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” (COM(2020)0562) și studiul de impact care o însoțește (SWD(2020)0176),

 având în vedere concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019 și din 17-21 iulie 2020,

 având în vedere rezoluția sa din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020[1],

 având în vedere concluziile și recomandările Curții de Conturi Europene din raportul său special nr. 18/2020 din 15 septembrie 2020, intitulat „Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii: alocarea cu titlu gratuit a certificatelor ar fi trebuit să fie mai bine direcționată”,

 având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu[2],

 având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european[3],

 având în vedere poziția sa referitoare la obiectivul climatic pentru 2030, și anume o reducere cu 60 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu nivelurile din 1990[4],

 având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

 având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0019/2021),

A. întrucât efectele adverse ale schimbărilor climatice reprezintă o amenințare directă la adresa mijloacelor de subzistență umane și a ecosistemelor terestre și marine, fapt confirmat de rapoartele speciale ale IPCC privind încălzirea globală cu 1,5 °C și privind oceanele și criosfera; întrucât aceste efecte au o distribuție inegală, majoritatea efectelor adverse fiind resimțite de țările și popoarele mai sărace;

B. întrucât, potrivit previziunilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), începând cu 2030, schimbările climatice ar urma să ducă la aproximativ 250 000 de decese suplimentare pe an, din cauza malnutriției, malariei, diareii și stresului termic;

C. întrucât temperatura medie la nivel global a crescut deja cu mai mult de 1,1 °C peste nivelurile preindustriale[5];

D. întrucât UE și statele sale membre s-au angajat, în temeiul Acordului de la Paris, să întreprindă acțiuni în domeniul climei pe baza celor mai recente dovezi științifice disponibile și în prezent au obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până cel târziu în 2050;

E. întrucât în ultimele decenii UE a reușit să decupleze cu succes emisiile teritoriale de gaze cu efect de seră (GES) de creșterea economică, emisiile de GES scăzând cu 24 % în perioada 1990-2019, iar PIB-ul crescând cu peste 60 % în această perioadă; întrucât în aceste calcule nu se iau în considerare emisiile UE incluse în comerțul său internațional și, prin urmare, se subestimează amprenta sa de carbon la nivel mondial;

F. întrucât, în 2015, raportul dintre emisiile importate și cele exportate de UE a fost de aproximativ 3:1, cu 1,317 miliarde de tone de CO2 importate și 424 de milioane de tone exportate[6];

G. întrucât legislația existentă a UE a fost eficace în realizarea obiectivelor climatice adoptate până în prezent; întrucât structura actuală a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), în special dispozițiile existente privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon, nu a oferit stimulente eficace pentru decarbonizarea necesară a anumitor sectoare, în special în industrie, și a condus, în unele cazuri, la profituri excepționale nejustificate pentru întreprinderile beneficiare, după cum a evidențiat Curtea de Conturi Europeană[7];

H. întrucât Comisia ar trebui să își continue activitatea de elaborare a unor metodologii pentru a determina amprenta de carbon și de mediu a unui produs, printr-o abordare bazată pe ciclul de viață complet și garantând că contabilizarea emisiilor încorporate în produse reflectă, pe cât posibil, realitatea, inclusiv emisiile generate de transportul internațional;

I. întrucât Comisia ar trebui să studieze deopotrivă trasabilitatea produselor și a serviciilor pentru a identifica mai exact orice impact al ciclurilor de viață ale acestora, precum extracția și utilizarea materialelor, procesul de fabricație, utilizarea energiei, precum și modul de transport folosit, cu scopul de a crea baze de date;

J. întrucât aproximativ 27 % din emisiile globale de CO2 provenite din arderea combustibililor sunt corelate în prezent cu bunuri comercializate la nivel internațional[8]; întrucât 90 % din transportul internațional de mărfuri are loc pe mare, generând emisii semnificative de GES; întrucât doar emisiile de GES provenite din navigația pe apele interne au fost incluse în contribuția inițială stabilită la nivel național (CSN) a UE; întrucât aceste informații fac obiectul unei revizuiri din perspectiva obiectivului consolidat al UE pentru 2030;

K. întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a adus o serie de lecții importante, motiv pentru care propunerea Comisiei pentru un instrument de redresare nou – Next Generation EU – subliniază necesitatea de a consolida autonomia și reziliența Uniunii și necesitatea de a avea circuite scurte, în special lanțuri de aprovizionare cu alimente mai scurte;

L. întrucât este esențial ca Comisia să aibă o viziune integrată asupra politicilor în domeniul climei, de exemplu, prin abordarea obiectivelor de reducere a emisiilor, precum cele pentru transportul maritim, într-un mod coordonat cu strategiile de tarifare a carbonului;

M. întrucât asigurarea unei tarifări eficiente și semnificative a carbonului, în cadrul unui mediu de reglementare mai larg, poate servi drept stimulent economic pentru a elabora metode de producție cu o amprentă a GES mai mică și poate impulsiona investițiile în inovare și în noile tehnologii, asigurând decarbonizarea și circularitatea economiei UE; întrucât un mecanism eficace de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) poate juca un rol în acest context;

N. întrucât comerțul poate fi un instrument important pentru promovarea dezvoltării sustenabile și combaterea schimbărilor climatice; întrucât piața unică a UE este a doua cea mai mare piață de consum din lume, fapt ce plasează Uniunea într-o poziție unică în definirea standardelor la nivel mondial;

O. întrucât combaterea schimbărilor climatice este un factor care contribuie la competitivitate și la justiția socială și are un potențial major în dezvoltarea industrială, crearea de locuri de muncă, inovare și dezvoltarea regională;

P. întrucât articolul XX din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) permite membrilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) să pună în aplicare măsuri necesare pentru a proteja viața sau sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor (b) ori resursele naturale (g),

Q. întrucât UE ar trebui să accepte că o țară terță poate introduce un CBAM, dacă această țară aplică un preț al carbonului mai mare;

R. întrucât, în programul său electoral, președintele SUA, Joe Biden, s-a pronunțat în favoarea „impunerii unor taxe de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon sau a unor cote de carbon pentru bunurile cu emisii de carbon ridicate, provenind din țări care nu își îndeplinesc obligațiile în materie de climă și de mediu”; întrucât aceasta ar crea o nouă oportunitate de cooperare între UE și SUA în combaterea schimbărilor climatice și restabilirea acestui parteneriat fundamental;

S. întrucât nivelul crescut de ambiție al UE în domeniul schimbărilor climatice nu ar trebui să conducă la creșterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru industriile europene,

Observații generale

1. este profund îngrijorat că, în prezent, niciuna dintre CSN prezentate, inclusiv cele ale UE și ale statelor sale membre, nu respectă obiectivul ce constă în menținerea creșterii temperaturii globale mult sub 2 °C, astfel cum este prevăzut de Acordul de la Paris, continuând totodată eforturile de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale;

2. este îngrijorat de lipsa de cooperare a unora dintre partenerii comerciali ai UE în negocierile internaționale privind clima din ultimii ani, fapt ce subminează capacitatea noastră colectivă globală de a atinge obiectivele Acordului de la Paris, după cum s-a observat recent la COP 25; încurajează toate părțile să sprijine un efort global colectiv și bazat pe știință, care să facă posibilă atingerea acestor obiective; invită Comisia și Consiliul să susțină un proces decizional transparent, echitabil și favorabil incluziunii în cadrul CCONUSC;

3. subliniază că UE și statele sale membre au responsabilitatea și oportunitatea de a-și asuma în continuare un rol de lider în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel global, împreună cu ceilalți mari producători mondiali de emisii; evidențiază că UE a fost lider în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial, după cum reiese din adoptarea obiectivului de realizare a neutralității climatice până cel târziu în 2050 și din planul său de a-și majora obiectivul de reducere a emisiilor de GES până în 2030; încurajează cu fermitate Comisia și statele membre să își intensifice diplomația în domeniul climei înainte și după adoptarea propunerii legislative pentru un CBAM, și, în special, să asigure un dialog continuu cu partenerii comerciali pentru a stimula acțiunile globale împotriva schimbărilor climatice; subliniază că sunt necesare eforturi diplomatice concomitente pentru a asigura implicarea timpurie a țărilor din vecinătatea UE;

4. evidențiază rolul central al cetățenilor și consumatorilor în tranziția energetică și subliniază că este importantă stimularea și sprijinirea opțiunilor consumatorilor pentru a reduce efectele schimbărilor climatice, promovând activități sustenabile și beneficii colaterale care duc la îmbunătățirea calității vieții;

5. ia act de propunerea Comisiei de a fixa drept obiectiv climatic al UE pentru 2030 „reducerea emisiilor nete cu cel puțin 55 %” față de nivelurile din 1990; subliniază însă că Parlamentul a adoptat un obiectiv mai ambițios, de 60 %;

6. constată că, deși UE și-a redus substanțial emisiile interne de GES, emisiile de GES incluse în importurile în UE au crescut în mod constant, subminând astfel eforturile Uniunii de a-și reduce amprenta de GES globală; subliniază că importurile nete de bunuri și servicii în UE reprezintă peste 20 % din emisiile interne de CO2 ale Uniunii; consideră că conținutul de GES al importurilor ar trebui să fie mai bine monitorizat pentru a identifica posibile măsuri de reducere a amprentei de GES globale a UE;

Conceperea unui CBAM compatibil cu OMC

7. sprijină introducerea unui CBAM, cu condiția ca acesta să fie compatibil cu normele OMC și cu acordurile de liber schimb (ALS) ale UE, fără să fie discriminatoriu sau să constituie o restricție disimulată a comerțului internațional; consideră că un astfel de CBAM ar crea un stimulent pentru industriile europene și partenerii comerciali ai UE să își decarbonizeze industriile și, prin urmare, ar sprijini politicile climatice atât la nivelul UE, cât și la nivel global, în tranziția către neutralitatea emisiilor de GES, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris; afirmă fără echivoc că un CBAM ar trebui conceput exclusiv pentru a promova obiectivele climatice și nu ar trebui utilizat în mod abuziv ca instrument de întărire a protecționismului, a discriminării nejustificate sau a restricțiilor; subliniază că acest mecanism ar trebui să susțină obiectivele ecologice ale UE, în special pentru a combate mai bine emisiile de GES încorporate în industria UE și în comerțul internațional, fiind, în același timp, nediscriminatoriu și urmărind să creeze condiții de concurență echitabile la nivel mondial;

8. subliniază că țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare ar trebui să beneficieze de un tratament special, astfel încât să se țină seama de specificitățile lor și de efectele negative potențiale ale CBAM asupra dezvoltării lor;

9. reamintește constrângerile și provocările specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice, în special din cauza îndepărtării, insularității și dimensiunii reduse a pieței lor și solicită ca, în temeiul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), CBAM să țină seama în mod corespunzător de specificitățile acestora;

10. reiterează faptul că introducerea unui CBAM ar trebui să facă parte dintr-un pachet de măsuri legislative vizând reducerea rapidă a emisiilor de GES generate de producția și consumul UE, în special prin creșterea eficienței energetice și folosirea energiilor regenerabile; subliniază că CBAM ar trebui asociat cu politici menite să faciliteze și să promoveze investițiile în procese industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv prin instrumente de finanțare inovatoare, prin noul Plan de acțiune pentru economia circulară și o politică industrială a UE mai largă, care să fie ambițioasă în domeniul ecologic, dar și echitabilă în plan social, cu scopul de a orienta o reindustrializare decarbonizată a Europei pentru a crea locuri de muncă de calitate la nivel local și de a asigura competitivitatea economiei europene, îndeplinind totodată obiectivele climatice ambițioase ale UE și oferind previzibilitate și certitudine pentru a garanta investiții în direcția neutralității climatice;

11. subliniază că standardele produselor pot să asigure o producție cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punctul de vedere al resurselor, precum și să contribuie la garantarea unor efecte negative minime asupra mediului, ca urmare a utilizării produselor; cere, prin urmare, Comisiei să propună, ca o completare la introducerea unui CBAM, norme și standarde mai ambițioase și obligatorii pentru produsele introduse pe piața UE în ceea ce privește reducerea emisiilor de GES și economisirea de resurse și de energie, în sprijinul cadrului de politică privind produsele sustenabile și al noului Plan de acțiune pentru economia circulară;

12. consideră că, pentru a preveni posibilele denaturări pe piața internă și de-a lungul lanțului valoric, un CBAM ar trebui să acopere toate importurile de produse și mărfuri care fac obiectul EU ETS, inclusiv atunci când sunt integrate în produse intermediare sau finale; subliniază că, la început (deja din 2023) și în urma unei evaluări a impactului, un CBAM ar trebui să acopere sectorul energetic și sectoarele industriale mari consumatoare de energie, cum ar fi sectorul producător de ciment, oțel, aluminiu, hârtie, sticlă, produse chimice și îngrășăminte și sectorul rafinării petrolului, care continuă să primească alocări gratuite importante și care reprezintă în continuare 94 % din emisiile industriale ale UE;

13. subliniază că conținutul de emisii de GES al importurilor ar trebui să fie calculat pe baza unor criterii de referință transparente, fiabile și actualizate, specifice fiecărui produs, la nivelul instalațiilor din țările terțe; în mod implicit, dacă importatorul nu pune la dispoziție date, ar trebui să se ia în considerare media globală a emisiilor de GES conținută în produsele individuale, defalcată în funcție de diferitele metode de producție care implică intensități variate ale emisiilor; consideră că tarifarea carbonului pentru importuri ar trebui să acopere deopotrivă emisiile directe și indirecte și, ca atare, să țină seama și de intensitatea emisiilor de carbon a rețelei electrice specifice fiecărei țări sau, dacă importatorul pune la dispoziție date, de intensitatea emisiilor de carbon aferentă consumului de energie la nivelul instalației;

14. constată că, în prezent, Comisia evaluează toate opțiunile diverse de introducere a unui CBAM, de la instrumente fiscale la mecanisme bazate pe EU ETS; subliniază că modalitățile de concepere a unui CBAM ar trebui să fie explorate împreună cu revizuirea EU ETS, pentru a garanta că sunt complementare și coerente și pentru a evita o suprapunere care ar determina o dublă protecție a industriilor UE; subliniază că este important ca un CBAM să se bazeze pe un proces transparent, inclusiv prin colaborarea cu OMC și cu partenerii comerciali ai UE în coordonare cu Parlamentul European și prin evaluarea și compararea cu atenție a eficacității, eficienței și fezabilității juridice a diferitelor forme de CBAM care urmăresc reducerea emisiilor totale de GES la nivel mondial; insistă că obiectivul principal al CBAM este ecologic și că, prin urmare, criteriile de mediu ar trebui să joace un rol esențial în alegerea instrumentului, asigurând un preț previzibil și suficient de ridicat al carbonului, care să stimuleze investițiile în decarbonizare pentru a realiza obiectivele Acordului de la Paris;

15. subliniază că este important să se evalueze impactul fiecărei opțiuni asupra nivelului de trai al consumatorilor, în special al celor care fac parte din grupuri mai vulnerabile, precum și impactul asupra veniturilor; invită Comisia să includă în evaluarea impactului și consecințele veniturilor generate de CBAM ca resursă proprie asupra bugetului UE, în funcție de modelul și de modalitățile alese;

16. consideră că, pentru a aborda riscul potențial al relocării emisiilor de dioxid de carbon, respectând în același timp normele OMC, CBAM trebuie să taxeze conținutul de carbon al importurilor într-un mod care să reflecte costurile carbonului plătite de producătorii din UE; subliniază că tarifarea carbonului în cadrul CBAM ar trebui să reflecte evoluția dinamică a prețului certificatelor UE în cadrul sistemului EU ETS, garantându-se totodată predictibilitatea și volatilitatea redusă a prețului carbonului; consideră că importatorii ar trebui să achiziționeze certificate dintr-o rezervă de certificate distinctă de cea a sistemului EU ETS, în cadrul căruia prețul carbonului este cel din ziua tranzacției din EU ETS; subliniază că introducerea CBAM este doar una dintre măsurile de punere în aplicare a obiectivelor Pactului verde european și trebuie să fie însoțită, de asemenea, de măsuri necesare în sectoarele care nu fac obiectul ETS, precum și de o reformă ambițioasă a EU ETS, pentru a garanta că acesta oferă o tarifare semnificativă a carbonului care respectă pe deplin principiul „poluatorul plătește”, și pentru a contribui la reducerea necesară a emisiilor de GES în conformitate cu obiectivul climatic actualizat al UE pentru 2030 și cu obiectivul de a reduce la zero emisiile nete de GES până în 2050, inclusiv prin abordarea factorului linear de reducere, reajustarea plafonului și evaluarea eventualei necesități de stabilire a unui preț minim al carbonului;

17. subliniază că o acciză (sau o taxă) pe conținutul de carbon al tuturor produselor consumate, locale și importate, nu ar aborda pe deplin riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, ar fi dificilă din punct de vedere tehnic, având în vedere complexitatea trasabilității carbonului în lanțurile valorice globale și ar putea reprezenta un cost semnificativ pentru consumatori; recunoaște că o taxă fixă sau o taxă asupra importurilor ar putea fi un instrument simplu pentru a transmite un semnal puternic și stabil privind prețul de mediu pentru dioxidul de carbon importat; consideră, cu toate acestea, că, având în vedere natura sa fixă, o astfel de taxă ar fi un instrument mai puțin flexibil pentru a reflecta evoluția prețului EU ETS; subliniază că, în practică, o taxă în continuă evoluție care reflectă automat prețul EU ETS ar fi echivalentă cu o schemă de comercializare a certificatelor de emisii teoretică; recunoaște că, în cazul în care CBAM ar fi de natură fiscală, există posibilitatea introducerii unui mecanism bazat pe articolul 192 alineatul (2) din TFUE;

18. subliniază că importatorii ar trebui să aibă opțiunea de a dovedi, în conformitate cu standardele UE privind monitorizarea, raportarea și verificarea ale EU ETS, că conținutul de carbon al produselor lor este mai mic decât valorile respective și de a beneficia de o valoare adaptată în consecință a sumei de plată, pentru a încuraja inovarea și investițiile în tehnologiile sustenabile la nivel mondial; consideră că acest lucru nu ar trebui să impună o sarcină disproporționată IMM-urilor; subliniază că aplicarea mecanismului va trebui să se bazeze pe un set de standarde ale UE care să împiedice eludarea sau utilizarea sa abuzivă și că va necesita o solidă infrastructură independentă pentru administrarea sa;

19. subliniază că CBAM ar trebui să garanteze că importatorii din țări terțe nu sunt taxați de două ori pentru conținutul de carbon al produselor lor, pentru a se asigura că sunt tratați în condiții de egalitate și fără discriminare; invită Comisia să evalueze cu atenție impactul diferitelor opțiuni CBAM asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate;

20. subliniază că, spre deosebire de ETS, mecanismul nu ar trebui să trateze lemnul ars pentru combustibil ca fiind neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon și că, în cadrul revizuit și actualizat, carbonul încorporat în lemnul exploatat forestier și în solul epuizat ar trebui să aibă un preț;

21. îndeamnă Comisia să asigure reducerea la minimum a riscurilor ca exportatorii către UE să încerce să evite mecanismul sau să îi compromită eficacitatea, de exemplu, prin redirecționarea producției între piețe sau prin exportul de bunuri semifabricate;

Aspectele comerciale ale unui CBAM

22. solicită ca Acordul de la Paris și obiectivul său de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 ℃ să devină unul dintre principiile directoare fundamentale ale politicii comerciale, la care trebuie adaptate toate inițiativele comerciale și instrumentele lor politice, incluzându-l, printre altele, în acordurile de liber schimb (ALS) ca un element esențial; este convins că o astfel de politică comercială special concepută poate fi un factor important în orientarea economiilor către decarbonizare, cu scopul de a atinge obiectivele climatice stabilite în Acordul de la Paris și în Pactul verde european;

23. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la erodarea sistemului comercial multilateral; invită Comisia să colaboreze activ cu guvernele partenerilor comerciali pentru a asigura un dialog continuu pe marginea acestei inițiative, oferind astfel stimulente pentru combaterea schimbărilor climatice atât în cadrul Uniunii, cât și de către partenerii săi comerciali; subliniază că politica comercială poate și ar trebui să fie utilizată pentru a promova o agendă de mediu pozitivă și a evita diferențe majore la nivelul obiectivului privind mediul între UE și restul lumii și că un CBAM ar trebui conceput ca o acțiune care completează acțiunile din cadrul capitolelor privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă din ALS încheiate de Uniune; subliniază că acțiunea la nivel global care ar face CBAM inutil trebuie să fie scopul ultim al inițiativei, pe măsură ce restul lumii se apropie de nivelul de ambiție pe care UE l-a stabilit pentru reducerea emisiilor de CO2; consideră, prin urmare, că CBAM ar trebui să fie considerat un mijloc de a contribui la accelerarea acestui proces și nu un instrument al protecționismului; așteaptă de la Comisie să înceapă negocieri pentru o abordare globală în cadrul OMC sau al G20;

24. consideră că politica comercială și comerțul internațional sunt instrumente esențiale ale tranziției către o economie globală circulară, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și neutră climatic și, ca atare, sprijină eforturile globale în direcția realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și a Acordului de la Paris; consideră că există o nevoie urgentă de a pregăti o reformă cuprinzătoare a OMC, care să îi permită acestei organizații să garanteze liberul schimb și să combată totodată încălzirea globală; ia act că normele GATT datează din 1947 și este de părere că acestea trebuie regândite în contextul actual al crizei climatice; așteaptă de la Comisie să ia urgent inițiative pentru reformarea OMC, cu scopul de a asigura compatibilitatea cu obiectivele climatice; solicită Comisiei să își intensifice eforturile pentru a finaliza tarifarea emisiilor de CO2 la nivel global și a facilita schimburile comerciale cu tehnologii de protecție a climei și a mediului, de exemplu prin inițiative de politică comercială cum ar fi Acordul privind bunurile de mediu al OMC;

25. invită Comisia să continue reformele multilaterale ale OMC care să alinieze dreptul comercial internațional la obiectivele Acordului de la Paris și la alte aspecte ale dreptului internațional, în special la convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM); subliniază că un CBAM este compatibil cu normele OMC dacă este conceput cu un obiectiv de mediu clar de reducere a emisiilor globale de gaze cu efect de seră și dacă respectă cea mai mare integritate de mediu;

26. subliniază că CBAM poate contribui la realizarea ODD; reamintește că promovarea muncii decente este, de asemenea, un ODD și îndeamnă Comisia să se asigure că bunurile introduse pe piața UE sunt produse în condiții care respectă convențiile OIM;

27. ia act de faptul că, pentru a fi compatibile cu regulile OMC, dispozițiile GATT, precum articolul I (principiul tratamentului națiunii celei mai favorizate), articolul III (principiul tratamentului național) și, dacă este necesar, articolul XX (excepții generale) ar putea constitui baza oricărui proiect de CBAM, a cărui justificare ar trebui să fie exclusiv cea de mediu – reducerea emisiilor de CO2 la nivel mondial și prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon;

28. subliniază principiul nediscriminării în temeiul articolului III din GATT; subliniază că tratarea identică a importurilor și a producției interne constituie un criteriu esențial pentru a asigura compatibilitatea oricărei măsuri cu normele OMC; subliniază că CBAM ar trebui să constituie o alternativă la măsurile existente privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon în temeiul legislației UE în sectoarele acoperite de EU ETS, în măsura în care ar crea condiții de concurență echitabile între producătorii interni și cei străini din UE prin aplicarea unei taxe pe emisiile de carbon încorporate ale tuturor bunurilor din aceste sectoare, indiferent de originea acestora, asigurând astfel protecția completă împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon pentru industria europeană și evitând transferurile de emisii către țări terțe; subliniază că punerea în aplicare a CBAM ar trebui, prin urmare, să meargă mână în mână cu eliminarea progresivă, paralelă, rapidă și totală a măsurilor respective pentru sectoarele în cauză, astfel încât să se evite dubla protecție a instalațiilor din UE, evaluând, în același timp, impactul asupra exporturilor și asupra sectoarelor dependente de-a lungul lanțului valoric; subliniază că elaborarea CBAM ar trebui să urmeze un principiu simplu, conform căruia o tonă de carbon nu ar trebui protejată de două ori;

29. subliniază importanța asigurării unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial pentru competitivitatea industriilor europene, fără a genera efecte dăunătoare asupra climei și mediului; îndeamnă, prin urmare, Comisia să ia în considerare posibila introducere a unor reduceri la export, dar numai dacă poate demonstra pe deplin impactul pozitiv al acestora asupra climei și compatibilitatea acestora cu normele OMC; subliniază că, pentru a preveni efectele negative asupra climei prin stimularea unor metode de producție mai puțin eficiente pentru industriile exportatoare europene și pentru a asigura compatibilitatea cu normele OMC, orice formă de sprijin potențial la export ar trebui să fie transparentă, proporțională și să nu conducă la niciun fel de avantaje competitive pentru industriile exportatoare din UE în țări terțe și ar trebui să se limiteze strict la instalațiile cele mai eficiente, astfel încât să se mențină stimulentele de reducere a GES pentru întreprinderile exportatoare din UE;

30. subliniază că orice mecanism trebuie să creeze un stimulent pentru industriile din UE și din afara ei pentru a fabrica produse curate și competitive și a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon, fără a pune în pericol oportunitățile comerciale;

31. ia act de faptul că CBAM face parte din Pactul verde european și este un instrument de realizare a obiectivului UE de a nu genera emisii nete de GES până în 2050; constată că cele mai multe sectoare industriale cu emisii de dioxid de carbon ridicate și axate puternic pe comerț ar putea fi afectate de CBAM, direct sau indirect, și că acestea ar trebui consultate în cursul întregului proces; constată, de asemenea, că CBAM ar putea influența lanțurile de aprovizionare astfel încât acestea să internalizeze costurile emisiilor de carbon; subliniază că un CBAM ar trebui să fie ușor de administrat și să nu constituie o sarcină financiară și administrativă nejustificată pentru companii, în special IMM-uri;

CBAM și resursele proprii

32. constată că CBAM ar putea fi pus în aplicare fie ca o completare a regimului actual al taxelor vamale, fie ca sistem complementar în cadrul schemei ETS existente; subliniază că ambele abordări ar putea fi pe deplin coerente cu o inițiativă privind resursele proprii;

33. sprijină intenția Comisiei de a utiliza veniturile generate de CBAM sub formă de noi resurse proprii la bugetul UE și solicită Comisiei să asigure o transparență deplină în ceea ce privește utilizarea acestor venituri; subliniază, cu toate acestea, că rolul bugetar al CBAM ar trebui să fie doar un produs secundar al instrumentului; consideră că aceste noi venituri ar trebui să permită un sprijin mai mare pentru acțiunile climatice și obiectivele Pactului verde, cum ar fi tranziția echitabilă și decarbonizarea economiei europene, precum și o creștere a contribuției UE la finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice în favoarea țărilor cel mai puțin dezvoltate și a statelor insulare mici în curs de dezvoltare, care sunt cele mai vulnerabile la schimbările climatice, în special pentru a le sprijini să treacă printr-un proces de industrializare bazat pe tehnologii curate și decarbonizate; solicită Comisiei să țină seama, în cadrul viitoarei sale propuneri, de consecințele sociale ale mecanismului pentru a le reduce cât mai mult posibil; subliniază că veniturile generate de un CBAM nu ar trebui utilizate în niciun caz ca subvenții deghizate pentru industriile europene mari poluatoare, lucru care ar compromite, în cele din urmă, compatibilitatea sa cu normele OMC;

34. reamintește că Parlamentul, Consiliul și Comisia au convenit asupra creării de noi resurse proprii, inclusiv CBAM, pe durata următorului cadru financiar multianual (CFM), în Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii (AII)[9]; subliniază că alocarea fluxurilor financiare generate de CBAM la bugetul UE ar contribui la atenuarea problemelor de echivalență fiscală și ar asigura un impact distribuit echitabil între statele membre, precum și o structură flexibilă, cu costuri administrative indirecte minime; concluzionează deci că definirea veniturilor ca resursă proprie a UE ar reduce cota contribuțiilor bazate pe VNB la finanțarea bugetului UE și ar contribui astfel la partajarea impactului CBAM în mod echitabil în toate statele membre; consideră că orice economie la nivel național datorată scăderii contribuțiilor bazate pe VNB va crește marja de manevră bugetară a statelor membre; evidențiază că punerea în aplicare a mecanismului ar trebui să fie însoțită de eliminarea subvențiilor dăunătoare mediului acordate industriilor mari consumatoare de energie, în special a scutirilor și a facilităților fiscale pentru energia utilizată de industriile mari consumatoare de energie;

35. ia notă de diferitele estimări prudente ale veniturilor, de la 5 la 14 miliarde EUR pe an, în funcție de domeniul de aplicare și de modelul noului instrument; subliniază că bugetul UE este, în orice caz, foarte potrivit pentru a absorbi fluctuațiile veniturilor sau chiar efectele regresive pe termen lung;

36. este hotărât să se asigure că resursele proprii bazate pe CBAM vor face parte dintr-un pachet de resurse proprii suficient pentru a acoperi nivelul cheltuielilor globale preconizate pentru costurile de rambursare a principalului și a dobânzilor aferente împrumutului contractat în cadrul instrumentului Next Generation EU, respectând totodată principiul universalității; reamintește și că orice excedent din planul de rambursare trebuie să rămână tot în bugetul UE ca venit general;

37. subliniază că introducerea unui pachet de noi resurse proprii, după cum prevede foaia de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii în temeiul Acordului interinstituțional, ar putea facilita o mai bună concentrare a cheltuielilor la nivelul UE asupra domeniilor prioritare și asupra bunurilor publice comune, obținându-se o creștere semnificativă a eficienței în comparație cu cheltuielile naționale; reamintește că orice nerespectare a condițiilor convenite în AII de către una dintre cele trei instituții ar putea să o expună unei contestații juridice din partea celorlalte;

38. invită instituțiile să dea curs în mod activ, în spiritul și în litera foii de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii în temeiul AII, care prevede că această nouă resursă proprie trebuie să intre în vigoare cel târziu la 1 ianuarie 2023;

Implementarea CBAM și a altor aspecte

39. subliniază că punerea în aplicare a mecanismului trebuie să fie însoțită de eliminarea tuturor formelor de subvenții dăunătoare mediului acordate industriilor mari consumatoare de energie la nivel național; invită Comisia să evalueze diferitele practici ale statelor membre în această privință, în lumina principiului „poluatorul plătește”;

40. solicită ca CBAM să fie monitorizat prin intermediul unui organism independent, sub auspiciile Comisiei, care ar trebui să raporteze în mod regulat și să furnizeze informații transparente Parlamentului, Consiliului și Comisiei, la cerere și cel puțin de două ori pe an;

41. constată că UE este cel mai mare importator de carbon din lume, iar conținutul de carbon al bunurilor exportate din UE se situează cu mult sub conținutul de carbon al bunurilor importate; deduce că eforturile europene de combatere a schimbărilor climatice sunt mai mari decât media eforturilor internaționale; subliniază că, pentru a măsura impactul climatic al Uniunii la nivel mondial , este necesară o metodă solidă de raportare care să țină seama de emisiile provenite din mărfurile și serviciile importate în UE;

42. subliniază că eforturile internaționale suficiente în domeniul climei, cum ar fi o tarifare robustă, larg răspândită și consecventă a carbonului la nivel internațional, precum și tehnologiile, produsele și procesele de producție cu emisii reduse, pe deplin competitive vor face ca mecanismul să devină perimat în timp; consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă mondială care necesită soluții la nivel mondial și, prin urmare, consideră că UE ar trebui să sprijine, în continuare, instituirea unui cadru mondial pentru stabilirea prețurilor la emisiile de CO2, în conformitate cu articolul 6 din Acordul de la Paris; încurajează Comisia să conceapă mecanismul cu un calendar clar și ambițios pentru punerea în aplicare și evoluția acestuia; reamintește că unele soluții tehnice de reducere a emisiilor de CO2 se află încă în etapa-pilot și, prin urmare, invită Comisia să își continue eforturile de a le dezvolta în continuare; solicită Comisiei să elaboreze mecanismul, ca parte a unui pachet de politici cuprinzător și orientat pe termen lung, consecvent cu realizarea unei economii foarte eficiente din punctul de vedere al energiei și al utilizării resurselor, cu un nivel net de emisii de gaze cu efect de seră egal cu zero, până cel târziu în 2050;

43. reamintește că politica UE în domeniul climei, politica industrială și obiectivul de a menține și de a spori creșterea economică durabilă trebuie să meargă mână în mână; subliniază că orice mecanism trebuie încorporat în strategia noastră industrială, stimulând industria să producă produse ecologice și competitive;

44. subliniază că un mecanism care funcționează corespunzător ar trebui să asigure reducerea emisiilor importate în UE și să asigure cea mai eficientă protecție a climei împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, respectând, în același timp, normele OMC; subliniază că mecanismul ar trebui să fie elaborat într-un mod care să-i asigure aplicarea efectivă și simplă și care să prevină totodată un comportament de eludare, precum redistribuirea resurselor sau importul de produse semifabricate sau finite care nu sunt acoperite de mecanism;

45. solicită Comisiei să ofere consiliere și asistență tehnică industriilor pe plan intern și extern, în special IMM-urilor, cu privire la instituirea unor sisteme fiabile de contabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru importuri, în scopul menținerii unei industrii europene puternice, fără a genera obstacole tehnice în calea partenerilor comerciali;

46. solicită o evaluare specială a impactului mecanismului asupra IMM-urilor și a concurenței în cadrul pieței interne; solicită crearea, dacă este necesară, a unui mecanism de sprijin pentru IMM-uri, în scopul adaptării cu succes la noua realitate a pieței, împiedicându-le astfel să devină victimele unor practici neloiale ale actorilor mai mari de pe piață;

47. constată, în plus, că, pentru a preveni concurența neloială pe piața europeană, mecanismul nu ar trebui să creeze niciun dezavantaj competitiv între materialele concurente; subliniază că materialele cele mai ecologice nu ar trebui să sufere dezavantaje competitive;

48. subliniază importanța sa pentru a asigura reprezentarea cetățenilor europeni și a intereselor acestora și pentru a contribui la realizarea priorităților UE, cum ar fi protecția climei, creșterea durabilă și competitivitatea internațională; solicită, prin urmare, Comisiei și Consiliului să implice integral Parlamentul, în calitate de colegiuitor, în procesul legislativ de instituire a mecanismului;

°

° °

49. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 


 

EXPUNERE DE MOTIVE

Schimbările climatice nu mai sunt un subiect de interes doar pentru oamenii de știință și generațiile viitoare. În fiecare zi, suntem afectați de consecințele dramatice pe care le au asupra regiunilor în care trăim. Și suntem șocați de imaginile catastrofelor care se produc în restul lumii. Dezastrele climatice precum incendiile, valurile de caniculă, seceta, inundațiile, inundațiile de coastă, cicloanele, topirea calotei glaciare, pandemiile, strămutarea populației fac parte din realitatea în care trăim. Iar temperaturile au crescut în medie, la nivel global, cu doar 1,1 C!

Acordul de la Paris a dat semnalul pentru mobilizarea generală. Trebuie să accelerăm procesul și să ne propunem obiective mai ambițioase, deoarece, în prezent, politicile noastre în domeniul climatic ne conduc mai degrabă spre o încălzire de 3-4 grade sau chiar mai mult, conform celor mai pesimiste scenarii. O lume amenințată de haos și necunoscut! Uniunea Europeană are partea sa de responsabilitate pentru emisiile de gaze cu efect de seră pe care le produce și pentru cantitățile în creștere de emisii din importuri. Deoarece se află în centrul multilateralismului și al cooperării internaționale, care este esențială. Deoarece este o putere economică și comercială și, prin urmare, trebuie să fie un exemplu.

Cetățenii europeni sunt conștienți de riscuri și de caracterul urgent al situației. Fiecare acționează la nivel individual. Tinerii participă la marșuri în favoarea climei. Tot mai mulți actori economici investesc masiv în energiile regenerabile, în consumul moderat și în creșterea eficienței energetice a clădirilor și transporturilor, precum și în decarbonizarea industriei și a serviciilor. Agricultorii arată că sectorul lor poate contribui la răcirea planetei mai mult decât la supraîncălzirea ei. Nu este vorba doar despre combaterea riscurilor, ci de o aspirație colectivă de a transforma modelul nostru de dezvoltare, făcându-l mai sustenabil, mai echitabil din punct de vedere social, mai rezilient și suveran. Decarbonizarea nu reprezintă doar o nevoie imperioasă, ci a devenit o oportunitate, o pârghie extraordinară ce permite crearea de locuri de muncă, amenajarea echilibrată a teritoriului și inovarea în plan tehnologic, social, industrial și al democrației.

Prin obiectivul de a atinge neutralitatea climatică cel târziu până în 2050, prin Pactul verde european și Legea climei, lupta împotriva schimbărilor climatice se află în centrul agendei politice a UE. Rezoluțiile Parlamentului European, programul Comisiei și discuțiile din cadrul Consiliului cer acțiuni mai eficiente și mai ample. Obiectivul de reducere cu 40 % a emisiilor până în 2030 este depășit. Oamenii de știință recomandă fixarea acestuia la 65 %. Indiferent de noul obiectiv ales, este nevoie să revizuim cu seriozitate toate politicile relevante ale UE în acest domeniu, în special Directiva ETS, care influențează în mare măsură prețul carbonului și, prin urmare, stimulentele în favoarea decarbonizării. Nu va exista o politică ambițioasă în domeniul climei dacă nu se aplică o reducere semnificativă a certificatelor de emisii alocate, dacă nu se elimină rapid cotele gratuite care contribuie la o eficiență scăzută a pieței carbonului și nu se stabilește un preț minim pe tona de CO2.

Deși insuficientă, politica UE în domeniul climei este mai ambițioasă decât politicile multora dintre partenerii săi comerciali. Dacă lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să fie o oportunitate industrială, economică și socială, decarbonizarea economiei noastre nu poate duce la o nouă dezindustrializare, prin relocarea emisiilor de dioxid de carbon și prin pierderea investițiilor. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că eforturile impuse întreprinderilor nu le condamnă la o concurență neloială din partea companiilor ce produc în țări mai puțin ambițioase decât UE, dar ale căror produse ajung pe piața internă. Din acest motiv avem nevoie de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon - Carbon Border Adjustment Mechanism- CBAM.

CBAM este un instrument indispensabil ce alimentează un cerc virtuos al cărui obiectiv principal este protecția climei. Obiectivele sale sunt următoarele:

 să contribuie la consolidarea politicilor climatice în cadrul Uniunii,

 să-i impulsioneze pe partenerii noștri să-și asume obiective mai ambițioase,

 să îi protejeze pe producătorii noștri de o concurență potențial neloială,

 să faciliteze relocarea activităților economice pe teritoriul european,

 să contribuie la resursele proprii ale Uniunii.

În acest scop, CBAM trebuie să respecte o serie de principii:

 Trebuie să se aplice, pe termen lung, tuturor produselor importate pentru a acoperi întreaga amprentă de carbon și pentru a evita denaturarea pieței interne. Ca măsură tranzitorie, se va aplica principalelor materii prime a căror producție se caracterizează prin emisii de CO2 ridicate și care intră sub incidența pieței europene a carbonului.

 Acesta trebuie să intre în vigoare cât mai curând posibil și nu mai târziu de 2023. Coordonarea cu piața ETS va fi cu atât mai eficientă cu cât perioada de tranziție va fi mai scurtă. Un CBAM eficient ar trebui să ducă la eliminarea certificatelor gratuite. Acestea, fiind principalul instrument de combatere a relocării emisiilor de dioxid de carbon, au generat efecte adverse puternice și profituri nejustificate („windfall profits”), după cum reamintește Curtea de Conturi Europeană în Raportul său special nr. 18/2020 intitulat „Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii: atribuirea gratuită a certificatelor necesita o mai bună direcționare”.

 Trebuie să fie compatibil cu normele comerciale multilaterale, în măsura în care mai multe articole din GATT permit luarea de măsuri în favoarea unor interese superioare comerțului, cum ar fi mediul și sănătatea.

 Trebuie să contribuie la bugetul european ca o nouă resursă proprie. Susținem obiectivul ca această resursă să fie alocată în principal Pactului verde și tranziției juste, dar ca o parte semnificativă să sprijine tranzițiile din țările cele mai sărace și mai afectate de schimbările climatice.

Cetățenii europeni așteaptă ca Uniunea Europeană să acționeze cu mai multă determinare și să aibă ambiții mai mari în domeniul climei. Și să pună capăt „naivității” sau cinismului cu care-și desfășoară politica comercială, ignorând adesea costurile sociale, de mediu și industriale ale acordurilor pe care le semnează.

Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon este o mare oportunitate pentru a reconcilia obiectivele climatice, industria, ocuparea forței de muncă, reziliența, suveranitatea și relocarea. Astfel, el constituie un test politic și democratic major pentru Uniune. Parlamentul European trebuie să fie deschizător de drumuri!


 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL (14.12.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară</CommissionInt>


<Titre>referitor la „Către un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, compatibil cu normele OMC”</Titre>

<DocRef>(2020/2043(INI))</DocRef>

Raportoare pentru aviz (*): <Depute>Karin Karlsbro</Depute>

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

 

 

 

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută obiectivul Uniunii Europene de a realiza o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică până în 2050, precum și obiectivul de a reduce emisiile cu 60 % până în 2030, după cum a propus Parlamentul; solicită să se mențină în continuare un nivel ridicat de ambiție al eforturilor în domeniul climei în politica comercială a UE, precum și în multe alte domenii de politică; solicită ca Acordul de la Paris și obiectivul său de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 ℃ să devină unul dintre principiile directoare fundamentale ale politicii comerciale, la care trebuie adaptate toate inițiativele comerciale și instrumentele de politică ale acestora, incluzându-l, printre altele, în acordurile de liber schimb (ALS) ca element esențial; este convins că o astfel de politică comercială special concepută poate fi un factor important în orientarea economiilor către decarbonizare, cu scopul de a atinge obiectivele climatice stabilite în Acordul de la Paris și în Pactul verde european; subliniază că nivelul crescut de ambiție al UE în ceea ce privește schimbările climatice ar putea duce la creșterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon; îndeamnă Comisia să garanteze o protecție deplină împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon în toate politicile sale, ținând seama, în același timp, de competitivitatea industriei europene și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); observă că, deși Uniunea și-a redus în 2018 emisiile interne de gaze cu efect de seră (GES) cu 23,2 % față de nivelurile din 1990, emisiile sale de gaze cu efect de seră incluse în comerțul internațional au crescut în mod constant; subliniază că importurile nete de bunuri și servicii în UE reprezintă peste 20 % din emisiile interne de CO2 ale Uniunii;

2. sprijină, în absența unui preț global al carbonului și a unei soluții multilaterale, intenția Comisiei de a propune un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) echitabil și transparent, eficient și bazat pe piață, cu condiția ca acesta să fie compatibil cu normele OMC și cu ALS ale UE (prin faptul că este nediscriminatoriu și nu constituie o restricție disimulată impusă comerțului internațional) și să fie proporțional, bazat pe principiul „poluatorul plătește” și adecvat scopului, în realizarea obiectivelor climatice; consideră că un CBAM trebuie să se aplice bunurilor din toate țările terțe care nu fac încă parte dintr-o schemă eficientă de tarifare a emisiilor de carbon sau care nu aplică măsuri echivalente având obiective și costuri similare cu cele ale sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU-ETS), pentru a evita orice discriminare bazată pe origine; costurile pentru tarifarea mai puțin ambițioasă a emisiilor de carbon trebuie să fie deductibile din CBAM;

3. este convins că un CBAM ar trebui să aibă drept obiectiv evitarea riscului relocării emisiilor de dioxid de carbon pentru UE și, prin urmare, contribuția la obiectivul general de reducere a emisiilor globale și de sprijinire a UE în îndeplinirea angajamentelor sale; subliniază că un CBAM al UE este conceput exclusiv pentru a promova obiectivele climatice, precum și pentru a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și că acest lucru ar trebui realizat în mod proporțional și echilibrat, pe bază de dovezi, fără ca sistemul să fie utilizat în mod abuziv ca instrument de consolidare a protecționismului, a discriminării nejustificate sau a restricțiilor într-un context global al comerțului internațional deja încărcat; solicită evitarea birocrației excesive în acest context; ia act de faptul că una dintre consecințele măsurii va fi prevenirea riscului de transfer al producției în afara UE, întrucât o astfel de relocare ar putea anula eforturile UE de a reduce emisiile și de a promova politicile internaționale ale UE în materie de protecție a mediului;

4. ia act de faptul că, pentru a fi compatibile cu regulile OMC, dispozițiile din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT), precum articolul I (principiul tratamentului națiunii celei mai favorizate), articolul III (principiul tratamentului național) și, dacă este necesar, articolul XX (excepții generale) ar putea constitui baza oricărui proiect privind un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și că singura justificare pentru acesta ar trebui să fie exclusiv cea de mediu – reducerea emisiilor de CO2 la nivel mondial și prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon;

5. solicită ca până la jumătatea anului 2021 să fie prezentate evaluări aprofundate ale impactului, împreună cu propunerea legislativă, pentru o transparență maximă, și să se prevadă stimulente pentru cooperarea și angajamentul cu OMC și partenerii comerciali ai UE, în coordonare cu Parlamentul European; ia act de faptul că evaluarea impactului trebuie realizată pentru a reduce riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și, prin urmare, emisiile globale totale; prin urmare, cere Comisiei să includă următoarele aspecte în evaluarea impactului:

a. efectele CBAM asupra inovării sustenabile și a schimbărilor în fluxurile comerciale și lanțurile de aprovizionare;

b. o evaluare a valorii adăugate aduse de CBAM comparativ cu opțiunile alternative;

c. posibile sectoare-pilot pentru implementarea timpurie, în care conținutul de carbon al bunurilor este ușor de identificat;

d. posibilul impact asupra industriei UE al unui mecanism centrat numai pe materialele de bază ce ar putea să conducă la un transfer al importurilor către produse intermediare și finite care nu sunt acoperite de mecanism, în special dacă mecanismul înlocuiește măsurile existente privind relocarea emisiilor de carbon;

e. dacă și cum ar putea fi inclus sectorul energetic în cazurile specifice de importuri de energie electrică cu conținut ridicat de carbon;

f.  efectele posibile asupra companiilor din UE, în special a IMM-urilor, în domeniul concurenței la nivel mondial, dacă produsele sunt afectate de prețuri mai mari pentru componentele lor;

g. o analiză a unei combinații de variabile-cheie, ce ar cuprinde sectoarele, țările și emisiile de GES incluse în CBAM, și relația acestora cu măsurile existente de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;

h. acordarea unei atenții speciale țărilor cel mai puțin dezvoltate și în curs de dezvoltare pentru a asigura că un CBAM nu are efecte negative asupra dezvoltării lor;

6. ia act de faptul că evaluarea impactului trebuie să analizeze cu atenție modul în care CBAM ar interacționa cu măsurile existente de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), inclusiv dacă măsurile actuale sau certificatele gratuite ar trebui să fie complementare cu CBAM în faza inițială sau dacă acestea ar trebui eliminate, evitând în același timp dubla protecție și discriminarea împotriva importurilor, și dacă CBAM ar trebui introdus treptat sau nu, astfel încât să se asigure compatibilitatea cu OMC, menținându-se totodată previzibilitatea și stabilitatea pentru companiile din UE;

7. subliniază că orice mecanism trebuie să creeze un stimulent pentru industriile din UE și din afara ei pentru a fabrica produse curate și competitive și a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon, fără a pune în pericol oportunitățile comerciale; subliniază rolul pe care un astfel de mecanism l-ar putea avea, dacă este echilibrat și implementat în mod adecvat, în industriile mari consumatoare de energie, precum siderurgia, industria cimentului și a aluminiului, dată fiind expunerea comercială cu care se confruntă aceste sectoare și participarea lor la sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;

8. ia act de faptul că CBAM face parte din Pactul verde european și este un instrument de realizare a obiectivului UE de a nu genera emisii nete de GES până în 2050; remarcă faptul că cele mai multe sectoare industriale cu emisii de dioxid de carbon ridicate și axate puternic pe comerț ar putea fi afectate de CBAM, direct sau indirect, și că acestea ar trebui consultate în cursul întregului proces; constată, de asemenea, că CBAM ar putea influența lanțurile de aprovizionare astfel încât acestea să internalizeze costurile emisiilor de carbon; subliniază că orice CBAM ar trebui să fie ușor de administrat și să nu constituie o povară financiară și administrativă nejustificată pentru companii, în special IMM-uri;

9. solicită ca veniturile generate de CBAM să fie utilizate pentru a sprijini acțiunile globale și europene în domeniul climei; sugerează că veniturile trebuie reinvestite în bugetul UE în scopul cercetării, inovării și dezvoltării de tehnologii neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, în susținerea tranziției sustenabile a industriei, precum și în ajutorul pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru a asigura compatibilitatea cu normele OMC;

10. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la erodarea sistemului comercial multilateral; invită Comisia să colaboreze activ cu guvernele partenerilor comerciali pentru a asigura un dialog continuu pe marginea acestei inițiative, oferind astfel stimulente pentru combaterea schimbărilor climatice atât în cadrul Uniunii, cât și de către partenerii săi comerciali; subliniază că politica comercială poate și ar trebui să fie utilizată pentru a promova o agendă de mediu pozitivă și a evita diferențe majore la nivelul obiectivului privind mediul între UE și restul lumii și că un CBAM ar trebui conceput ca o acțiune care completează acțiunile din cadrul capitolelor privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă din ALS încheiate de Uniune; subliniază că acțiunea la nivel global care ar face CBAM inutil trebuie să fie scopul ultim al inițiativei, pe măsură ce restul lumii se apropie de nivelul de ambiție pe care UE l-a stabilit pentru reducerea emisiilor de CO2; consideră, prin urmare, că mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să fie considerat un mijloc de a contribui la accelerarea acestui proces și nu un instrument al protecționismului; se așteaptă ca Comisia să înceapă negocieri pentru o abordare globală în cadrul OMC sau al G20;

11. solicită o metodă de calcul a conținutului de carbon care să nu facă discriminări între producătorii din UE și cei din țările terțe și care să se apropie cât mai mult posibil de conținutul real de carbon al bunurilor în cauză; ia act de dificultățile legate de calcularea conținutului de carbon al produselor din statele membre ale UE și din țările terțe, și cere să se depună eforturi continue pentru a asigura comparabilitatea conținutului de carbon al produselor; subliniază că tehnologia de monitorizare și urmărire a conținutului de carbon și a performanței produselor complexe ar putea fi utilă pentru a garanta aplicarea unui CBAM pentru produsele respective; ia act de faptul că CBAM trebuie să creeze stimulente pentru ca țările și producătorii să facă schimb de informații despre tarifarea emisiilor de carbon și conținutul de carbon al produselor;

12. consideră că politica comercială și comerțul internațional sunt instrumente esențiale ale tranziției către o economie globală circulară, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și neutră climatic și, ca atare, sprijină eforturile globale în direcția realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și a Acordului de la Paris; consideră că există o nevoie urgentă de a pregăti o reformă cuprinzătoare a OMC, care să îi permită acestei organizații să garanteze liberul schimb și să combată totodată încălzirea globală; ia act de faptul că normele GATT datează din 1947 și este de părere că acestea trebuie regândite în contextul actual al crizei climatice; se așteaptă ca Comisia să ia urgent inițiative pentru reformarea OMC, cu scopul de a asigura compatibilitatea cu obiectivele climatice; solicită Comisiei să își intensifice eforturile pentru a finaliza tarifarea emisiilor de CO2 la nivel global și a facilita schimburile comerciale cu tehnologii de protecție a climei și a mediului, de exemplu prin inițiative de politică comercială cum ar fi Acordul privind bunurile de mediu al OMC.

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.12.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

2

5

Membri titulari prezenți la votul final

Barry Andrews, Anna-Michelle Asimakopoulou, Tiziana Beghin, Geert Bourgeois, Udo Bullmann, Jordi Cañas, Daniel Caspary, Miroslav Číž, Arnaud Danjean, Paolo De Castro, Emmanouil Fragkos, Raphaël Glucksmann, Enikő Győri, Roman Haider, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Danuta Maria Hübner, Herve Juvin, Karin Karlsbro, Maximilian Krah, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, Margarida Marques, Gabriel Mato, Sara Matthieu, Emmanuel Maurel, Carles Puigdemont i Casamajó, Samira Rafaela, Inma Rodríguez-Piñero, Massimiliano Salini, Helmut Scholz, Sven Simon, Dominik Tarczyński, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, Marie-Pierre Vedrenne, Jörgen Warborn, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Marco Campomenosi, Nicola Danti, Manuela Ripa

 

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

34

+

PPE

Anna-Michelle Asimakopoulou, Daniel Caspary, Arnaud Danjean, Enikő Győri, Christophe Hansen, Danuta Maria Hübner, Gabriel Mato, Massimiliano Salini, Sven Simon, Jörgen Warborn

S&D

Udo Bullmann, Miroslav Číž, Paolo De Castro, Raphaël Glucksmann, Bernd Lange, Margarida Marques, Inma Rodríguez-Piñero, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt

RENEW

Barry Andrews, Jordi Cañas, Karin Karlsbro, Samira Rafaela, Nicola Danti, Marie-Pierre Vedrenne

ID

Herve Juvin, Danilo Oscar Lancini, Marco Campomenosi

VERTS/ALE

Manuela Ripa, Heidi Hautala, Sara Matthieu

ECR

Emmanouil Fragkos

NI

Tiziana Beghin, Carles Puigdemont i Casamajó

 

2

-

ID

Roman Haider, Maximilian Krah

 

5

0

ECR

Geert Bourgeois, Dominik Tarczynski, Jan Zahradil

GUE/NGL

Emmanuel Maurel, Helmut Scholz

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE (11.12.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară</CommissionInt>


<Titre>referitor la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, compatibil cu normele OMC</Titre>

<DocRef>(2020/2043(INI))</DocRef>

Raportor pentru aviz (*): <Depute>Luis Garicano</Depute>

 

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

 

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. consideră că principalul obiectiv al mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) ar trebui să fie combaterea schimbărilor climatice și susținerea obiectivelor climatice ale UE, abordând riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și furnizând stimulente pentru investiții în tehnologii verzi și eficiente din punct de vedere energetic, la nivel european și mondial, contribuind astfel la reducerea globală a emisiilor de gaze cu efect de seră;  consideră că obiectivul final ar trebui să fie depunerea unor eforturi în vederea elaborării unei politici climatice eficiente la nivel mondial;

2. consideră că obiectivul recentului adoptat Pact verde european de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 60 % până în 2030, convenit de Parlament, precum și angajamentele internaționale ale Uniunii în temeiul Acordului de la Paris vor necesita eforturi semnificative de decarbonizare la nivelul UE, ceea ce va conduce la o creștere a prețului carbonului plătit de producătorii interni în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), probabil cu mult peste prețul actual; consideră, prin urmare, că, în absența unui preț la nivel mondial pentru emisiile de carbon, ar putea crește riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon; salută, în acest context, angajamentul Consiliului și al Comisiei de a pune în aplicare un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon compatibil cu normele OMC, care să garanteze că prețul importurilor reflectă conținutul lor de carbon, contribuind la asigurarea unor condiții de concurență echitabile între producătorii interni și străini și, astfel, să garanteze că obiectivele climatice ale UE nu sunt subminate de relocarea producției și de creșterea importurilor din țări cu politici climatice mai puțin ambițioase, ceea ce ar contribui, la rândul său, la asigurarea unei tranziții echitabile;

3. ia act de faptul că, în prezent, Comisia evaluează toate opțiunile diverse de introducere a unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, de la instrumente fiscale la mecanisme bazate pe EU ETS; subliniază că o acciză (sau o taxă) pe conținutul de carbon al tuturor produselor consumate, atât interne, cât și importate, nu ar aborda pe deplin riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, ar fi dificilă din punct de vedere tehnic, având în vedere complexitatea trasării carbonului în lanțurile valorice globale și ar putea reprezenta o povară semnificativă pentru consumatori; consideră că, pentru a aborda riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, respectând în același timp normele OMC, CBAM trebuie să perceapă taxe pentru conținutul de carbon al importurilor într-un mod care să reflecte costurile carbonului plătite de producătorii din UE; consideră, în acest sens, că mecanismul ar trebui să asigure un preț unic al carbonului, atât pentru producătorii interni, cât și pentru importatori, pentru a respecta principiul nediscriminării al OMC; consideră că opțiunea care reflectă cel mai bine costul carbonului plătit de producătorii din UE, asigurând ajustarea automată a prețurilor și respectarea principiului nediscriminării, este un mecanism bazat pe EU ETS; încurajează Comisia, prin urmare, să pună în aplicare un sistem care ar solicita importatorilor să achiziționeze certificate pentru volumul de emisii de carbon încorporat în produsele lor; consideră că acest lucru ar putea fi realizat prin crearea unei rezerve specifice de certificate pentru importuri legate de prețurile ETS (un ETS teoretic) sau prin includerea importatorilor în rezerva existentă de certificate EU ETS; ia act de faptul că acestea din urmă ar putea implica provocări tehnice suplimentare, cum ar fi asigurarea stabilității prețurilor (care ar putea fi eventual soluționate prin creșterea plafonului existent până la un nivel adecvat și utilizarea rezervei pentru stabilitatea pieței) și introducerea unor garanții pentru a evita riscul unei eventuale interferențe pe piață; recunoaște că o taxă fixă sau o taxă asupra importurilor ar putea fi un instrument simplu pentru a transmite un semnal puternic și stabil privind prețul de mediu pentru dioxidul de carbon importat; consideră, cu toate acestea, că, având în vedere natura sa fixă, o astfel de taxă ar fi un instrument mai puțin flexibil care să reflecte evoluția prețului EU ETS; subliniază că, în practică, o taxă în continuă evoluție care reflectă automat prețul EU ETS ar fi echivalentă cu o schemă de comercializare a certificatelor de emisii teoretică; recunoaște că, în cazul în care CBAM ar fi de natură fiscală, există posibilitatea introducerii unui mecanism bazat pe articolul 192 alineatul (2) din TFUE; insistă asupra faptului că obiectivul principal al CBAM este legat de mediu și, prin urmare, criteriile de mediu ar trebui să joace un rol esențial în alegerea instrumentului; subliniază că, în conformitate cu acest obiectiv, instrumentul selectat trebuie să asigure un preț previzibil și suficient de ridicat al carbonului, care să stimuleze investițiile în decarbonizare pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris;

4. consideră că CBAM ar trebui să se aplice, în mod ideal, oricărui import (de la materii prime la produse intermediare sau finite), cu materialele de bază care fac obiectul EU ETS înglobate în acesta, pentru a evita distorsiunile între produsele de pe piața internă și de-a lungul lanțului valoric; recunoaște dificultățile tehnice legate de includerea tuturor materialelor de bază care fac obiectul EU ETS încă din 2023 și înțelege că sectoarele considerate a fi cele mai expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar putea fi considerate prioritare în etapa inițială; avertizează, cu toate acestea, Comisia cu privire la potențialele daune aduse industriilor UE în cazul în care nu sunt acoperite toate sectoarele EU ETS și solicită Comisiei să propună un domeniu de aplicare cât mai larg posibil la nivel sectorial; îndeamnă Comisia ca, în cazul în care adoptă o abordare treptată, să includă un calendar obligatoriu pentru extinderea domeniului de aplicare al CBAM;

5. consideră că, în mod ideal, CBAM ar trebui să măsoare cât mai precis posibil conținutul de carbon al importurilor care intră în domeniul său de aplicare; recomandă totuși să se introducă un sistem fezabil care să măsoare obiectiv conținutul de carbon al fiecărui import, pe baza compoziției materialelor de bază ale acestuia (astfel cum s-a subliniat în propunerea Comitetului Economic și Social European); reamintește că această aproximare ar determina cantitatea fiecăruia dintre materialele de bază acoperite de EU ETS și ar înmulți-o cu o valoare implicită în termeni de intensitate a carbonului; subliniază totuși că importatorii ar trebui să aibă opțiunea de a dovedi, în conformitate cu standardele UE privind monitorizarea, raportarea și verificarea (MRV) ale EU ETS, că conținutul de carbon al produselor lor este mai mic decât valorile respective și de a utiliza o valoare plătibilă adaptată în consecință, pentru a încuraja inovarea și investițiile în tehnologiile sustenabile la nivel mondial; consideră că acest lucru nu ar trebui să impună o sarcină disproporționată IMM-urilor; subliniază că aplicarea mecanismului va trebui să se bazeze pe un set de standarde ale UE care să împiedice eludarea sau utilizarea sa abuzivă și că va necesita o solidă infrastructură independentă pentru administrarea sa;

6. propune ca punerea în aplicare a CBAM să declanșeze eliminarea progresivă a alocării cu titlu gratuit a certificatelor, până la eliminarea lor totală, după o perioadă de tranziție adecvată, întrucât acest mecanism ar trebui să garanteze că producătorii și importatorii din UE trebuie să plătească aceleași costuri ale emisiilor de dioxid de carbon pe piața UE; subliniază necesitatea unei eliminări treptate a certificatelor gratuite, pe parcursul unei perioade de tranziție compatibile cu un calendar previzibil; consideră că perioada de tranziție ar trebui să ofere certitudine în materie de reglementare industriilor mari consumatoare de resurse și de energie; subliniază că nu ar trebui să existe o dublă protecție și că mecanismul trebuie să fie compatibil cu normele OMC; consideră că, în acest scop, CBAM ar trebui să deducă valoarea certificatelor gratuite din valoarea plătibilă facturată importatorilor, astfel încât CBAM și cotele gratuite să poată coexista fără a avea drept rezultat o dublă compensare și rămânând în conformitate cu normele OMC; ia act de faptul că această eliminare treptată ar trebui să fie însoțită de introducerea unor măsuri de sprijin pentru exporturi care să respecte în continuare normele OMC și să fie în concordanță cu obiectivele de mediu ale UE; invită Comisia să evalueze introducerea unor reduceri parțiale la export, bazate pe logica existentă a indicilor de referință ai producătorilor cei mai eficienți în termeni de emisii de carbon, nepermițând rambursări peste nivelul actual al certificatelor gratuite, pentru a menține stimulente puternice pentru decarbonizare, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile pentru exporturile UE;

7. subliniază că CBAM ar trebui să garanteze că importatorii din țări terțe nu sunt taxați de două ori pentru conținutul de carbon al produselor lor, pentru a se asigura că sunt tratați în condiții de egalitate și fără discriminare; invită Comisia să evalueze cu atenție impactul diferitelor opțiuni CBAM asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate;

8. solicită ca încasările generate de CBAM să fie considerate venituri UE;

9. consideră că propunerea de mai sus oferă o bază solidă pentru compatibilitatea cu normele OMC, deoarece nu face discriminări între producători și importatori (și nici în cadrul acestor categorii), se bazează pe criterii obiective, transparente și științifice și își îndeplinește obiectivul principal de protecție a mediului și a sănătății; invită Comisia să inițieze discuții bilaterale și multilaterale cu partenerii comerciali pentru a facilita punerea în aplicare a CBAM și a evita represaliile; insistă ca lucrările Comisiei privind durabilitatea ecologică să avanseze în cadrul OMC pentru a alinia dreptul comercial internațional la obiectivele climatice ale Acordului de la Paris; invită Comisia să implice Parlamentul în toate etapele procesului de dezvoltare a CBAM; solicită instituirea unui mecanism de monitorizare și revizuire în care Parlamentul European să fie implicat în cea mai mare măsură posibilă.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.12.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

7

8

Membri titulari prezenți la votul final

Gunnar Beck, Marek Belka, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Gilles Boyer, Francesca Donato, Derk Jan Eppink, Engin Eroglu, Jonás Fernández, Raffaele Fitto, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Sven Giegold, Valentino Grant, Claude Gruffat, José Gusmão, Enikő Győri, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Billy Kelleher, Aurore Lalucq, Philippe Lamberts, Aušra Maldeikienė, Pedro Marques, Jörg Meuthen, Csaba Molnár, Siegfried Mureşan, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Lídia Pereira, Kira Marie Peter-Hansen, Sirpa Pietikäinen, Dragoș Pîslaru, Antonio Maria Rinaldi, Joachim Schuster, Ralf Seekatz, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli, Ernest Urtasun, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni, Roberts Zīle

Membri supleanți prezenți la votul final

Marc Angel, Manon Aubry, Gabriele Bischoff, Damien Carême, Eugen Jurzyca, Chris MacManus, Margarida Marques, Andreas Schwab

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

39

+

GUE/NGL

Manon Aubry, José Gusmão

PPE

Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Frances Fitzgerald, José Manuel García Margallo y Marfil, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Aušra Maldeikienė, Siegfried Mureşan, Luděk Niedermayer, Lídia Pereira, Sirpa Pietikäinen, Andreas Schwab, Ralf Seekatz, Inese Vaidere

Renew

Gilles Boyer, Engin Eroglu, Billy Kelleher, Dragoș Pîslaru, Stéphanie Yon Courtin

S&D

Marc Angel, Marek Belka, Gabriele Bischoff, Jonás Fernández, Aurore Lalucq, Margarida Marques, Pedro Marques, Csaba Molnár, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli

Verts/ALE

Damien Carême, Sven Giegold, Claude Gruffat, Philippe Lamberts, Kira Marie Peter Hansen, Ernest Urtasun

 

7

-

ECR

Derk Jan Eppink, Eugen Jurzyca, Roberts Zīle

ID

Gunnar Beck, Jörg Meuthen

NI

Lefteris Nikolaou Alavanos

PPE

Enikő Győri

 

8

0

ECR

Raffaele Fitto, Johan Van Overtveldt

GUE/NGL

Chris MacManus

ID

Francesca Donato, Valentino Grant, Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni

Renew

Caroline Nagtegaal

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 


 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU BUGETE (11.12.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară</CommissionInt>


<Titre>referitor la „Către un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, compatibil cu normele OMC”</Titre>

<DocRef>(2020/2043(INI))</DocRef>

Raportoare pentru aviz: <Depute>Elisabetta Gualmini</Depute>

 

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește că un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) a fost multă vreme considerat o veritabilă sursă verde de venituri proprii în bugetul UE și a făcut parte din pachetul de opțiuni preferate pentru noi resurse proprii prevăzut în rezoluția legislativă a Parlamentului din 16 septembrie 2020[10];

2. recunoaște că obiectivele principale ale CBAM trebuie să fie protejarea climei, reducerea problemei relocării emisiilor de dioxid de carbon, asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru costurile de decarbonizare și creșterea cererii de produse și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și prevenirea denaturării concurenței și a comerțului și protejarea competitivității industriilor UE; subliniază că CBAM va ajuta UE să își îndeplinească obiectivele în materie de climă, asigurând condiții de concurență echitabile în comerțul internațional, reducând delocalizarea producției către țări terțe cu reglementări mai puțin ambițioase în domeniul mediului și respectând principiul „poluatorul plătește”, cu scopul de a stimula restul lumii să ia măsuri de combatere a schimbărilor climatice în conformitate cu Acordul de la Paris și cu Pactul verde european; consideră că rezultatul final al introducerii unui CBAM ar fi creșterea inovării și a investițiilor în tehnologii mai ecologice; evidențiază, de asemenea, că CBAM trebuie să fie proiectat având în vedere cel mai înalt nivel de integritate privind mediul;

3. invită Comisia să realizeze o evaluare aprofundată a impactului diferitelor modele de punere în aplicare a CBAM înainte de a prezenta o propunere legislativă; solicită ca această evaluare a impactului să țină seama încă de la început de diferitele scenarii, cum ar fi posibilitatea de a acoperi toate sectoarele actuale și viitoare vizate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), precum și de caracteristicile specifice ale sectoarelor care ar putea face obiectul mecanismului; consideră că este indispensabil ca evaluarea să analizeze impactul diferitelor modele asupra capacității lor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, consecințele lor economice și sociale asupra sectorului industrial al UE, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, competitivității exportatorilor din UE și posibilelor contramăsuri luate de țările terțe și furnizorii lor în legătură cu industriile UE; consideră totodată că, pentru a menține stimulente puternice pentru decarbonizare și a asigura condiții de concurență echitabile pentru bunurile UE pe piețele terțe, evaluarea impactului ar trebui să examineze și avantajele și consecințele probabile ale reducerilor la export (inclusiv dacă sunt introduse treptat) în sectoarele acoperite și neacoperite de CBAM, precum și complementaritatea lor cu măsurile de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cadrul sistemului ETS; subliniază că este important să se evalueze impactul fiecărei opțiuni asupra nivelului de trai al consumatorilor, în special al celor care fac parte din grupuri mai vulnerabile, precum și impactul asupra veniturilor; invită Comisia să includă în evaluarea impactului și consecințele veniturilor generate de CBAM ca resursă proprie asupra bugetului UE, în funcție de modelul și de modalitățile alese;

4. subliniază că este important să se evite denaturările pieței interne, precum și măsurile protecționiste împotriva UE; constată că ambiția mai mare a UE în ceea ce privește schimbările climatice duce la un risc crescut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, din cauza standardelor de mediu mai scăzute și a lipsei unor acțiuni ambițioase în domeniul climei în țările terțe; îndeamnă așadar Comisia să asigure, în toate politicile sale, o protecție deplină împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon; propune instituirea unui mecanism compatibil cu Organizația Mondială a Comerțului, nediscriminatoriu și progresiv și încurajează ferm Comisia să rămână deschisă spre o abordare multilaterală care să poată contribui în mod real la acțiunile climatice globale în conformitate cu Acordul de la Paris și care ar putea evita represaliile împotriva economiei UE; îndeamnă totodată Comisia să urmărească realizarea unor reforme multilaterale ale OMC, care să alinieze dreptul comercial internațional la obiectivele Acordului de la Paris; consideră că, având în vedere pandemia mondială și crizele economice rezultate în urma acesteia, dezvoltarea unor politici internaționale care să poată reconcilia imperativele de combatere a schimbărilor climatice cu competitivitatea industrială și comerțul echitabil devine cu adevărat indispensabilă;

5. constată că CBAM ar putea fi pus în aplicare fie ca o completare a regimului actual al taxelor vamale, fie ca sistem complementar în cadrul schemei ETS existente; subliniază că ambele abordări ar putea fi pe deplin coerente cu o inițiativă privind resursele proprii; evidențiază că cel de-al doilea model, centralizat în conformitate cu standardele ETS aplicabile sectoarelor, materialelor și prețurilor carbonului, ar facilita stabilirea unor niveluri echivalente de tarifare a carbonului pentru produse din UE și din afara UE și ar garanta astfel condiții de concurență echitabile în comerțul internațional și compatibilitatea cu normele OMC, în special cu articolul III din Acordul general pentru tarife și comerț (GATT); arată că, deși mecanismul final ar trebui să acopere în cele din urmă o gamă cât mai largă de importuri, modelul de CBAM inițial ar putea fi limitat la anumite sectoare ale economiei, alese pe baza evaluării impactului;

6. reamintește că Parlamentul, Consiliul și Comisia au convenit asupra creării de noi resurse proprii, inclusiv pe baza CBAM, pe durata următorului cadru financiar multianual (CFM), în Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, care vizează și noile resurse proprii, incluzând o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii (AII); accentuează că alocarea fluxurilor financiare generate de CBAM la bugetul UE ar contribui la atenuarea problemelor de echivalență fiscală și ar asigura un impact distribuit echitabil între statele membre, precum și o structură flexibilă, cu costuri administrative indirecte minime; concluzionează deci că definirea veniturilor ca resursă proprie a UE ar reduce cota contribuțiilor bazate pe VNB la finanțarea bugetului UE și ar contribui astfel la partajarea impactului CBAM în mod echitabil în toate statele membre; consideră că orice economie la nivel național datorată scăderii contribuțiilor bazate pe VNB va crește marja de manevră bugetară a statelor membre; evidențiază că punerea în aplicare a mecanismului ar trebui să fie însoțită de eliminarea subvențiilor dăunătoare mediului acordate industriilor mari consumatoare de energie, în special a scutirilor și a facilităților fiscale pentru energia utilizată de industriile mari consumatoare de energie;

7. salută faptul că dacă CBAM devine o bază pentru o resursă proprie în conformitate cu AII, va alinia mai bine partea de venituri a bugetului UE la obiectivele de politică strategică, cum ar fi Pactul verde european, combaterea schimbărilor climatice, economia circulară și tranziția justă și ar contribui astfel la generarea de beneficii conexe, stimulente și valoare adăugată a UE; consideră că veniturile obținute din CBAM ar fi, prin natura și originea lor, strict legate de politicile UE privind clima, frontierele externe și politica comercială la nivelul UE și ar constitui astfel o bază foarte potrivită pentru o resursă proprie a UE; subliniază că veniturile generate de CBAM nu ar fi deci folosite, din motive de integritate ecologică, pentru a subvenționa politici sau acțiuni care contravin Acordului de la Paris și obiectivelor Pactului verde european;

8. subliniază că conținutul de emisii de gaze cu efect de seră (GES) al importurilor avute în vedere ar trebui calculat pe baza unor criterii de referință transparente și fiabile specifice fiecărui produs, reprezentând media globală a conținutului de emisii de GES al produselor individuale, ținând seama totodată de diferitele metode de producție care implică intensități variate ale emisiilor; consideră că stabilirea prețului carbonului pentru importuri ar trebui să țină seama și de intensitatea emisiilor de carbon din rețeaua electrică specifică fiecărei țări;

9. ia notă de diferitele estimări prudente ale veniturilor, de la 5 la 14 miliarde EUR pe an, în funcție de domeniul de aplicare și de modelul noului instrument; subliniază că bugetul UE este, în orice caz, foarte potrivit pentru a absorbi fluctuațiile veniturilor sau chiar efectele regresive pe termen lung;

10. este hotărât să se asigure că resursele proprii bazate pe CBAM vor face parte dintr-un pachet de resurse proprii suficient pentru a acoperi nivelul cheltuielilor globale preconizate pentru costurile de rambursare a principalului și a dobânzilor aferente împrumutului contractat în cadrul instrumentului Next Generation EU, respectând totodată principiul universalității; reamintește și că orice excedent din planul de rambursare trebuie să rămână tot în bugetul UE ca venit general; subliniază că orice alocare specifică a veniturilor provenite din CBAM ar contraveni AII, Deciziei privind resursele proprii și Regulamentului financiar;

11. subliniază că introducerea unui pachet de noi resurse proprii, după cum prevede Foaia de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii în temeiul Acordului interinstituțional, ar putea facilita o mai bună concentrare a cheltuielilor la nivelul Uniunii asupra domeniilor prioritare și asupra bunurilor publice comune, obținându-se o creștere semnificativă a eficienței în comparație cu cheltuielile naționale; reamintește că orice nerespectare a condițiilor convenite în AII de către una dintre cele trei instituții ar putea să o expună unei contestații juridice din partea celorlalte;

12. invită instituțiile să urmeze în mod activ spiritul și litera foii de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii în temeiul Acordului interinstituțional, care prevede că această nouă resursă proprie trebuie să intre în vigoare cel târziu la 1 ianuarie 2023.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.12.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Rasmus Andresen, Robert Biedroń, Anna Bonfrisco, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, David Cormand, Paolo De Castro, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Vlad Gheorghe, Elisabetta Gualmini, Francisco Guerreiro, Valérie Hayer, Eero Heinäluoma, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Zbigniew Kuźmiuk, Ioannis Lagos, Hélène Laporte, Pierre Larrouturou, Janusz Lewandowski, Margarida Marques, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Dimitrios Papadimoulis, Bogdan Rzońca, Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds, Nils Ušakovs, Johan Van Overtveldt, Rainer Wieland, Angelika Winzig

Membri supleanți prezenți la votul final

Herbert Dorfmann, Niclas Herbst, Petros Kokkalis

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

33

+

Verts/ALE

Rasmus Andresen, Damian Boeselager, David Cormand, Francisco Guerreiro

GUE/NGL

Petros Kokkalis, Dimitrios Papadimoulis

ID

Hélène Laporte

PPE

Lefteris Christoforou, Herbert Dorfmann, José Manuel Fernandes, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Janusz Lewandowski, Siegfried Mureșan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Rainer Wieland, Angelika Winzig

Renew

Olivier Chastel, Vlad Gheorghe, Valérie Hayer, Moritz Körner, Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds

S&D

Robert Biedroń, Paolo De Castro, Eider Gardiazabal Rubial, Elisabetta Gualmini, Eero Heinäluoma, Pierre Larrouturou, Margarida Marques, Victor Negrescu, Nils Ušakovs

 

2

-

ID

Joachim Kuhs

NI

Ioannis Lagos

 

4

0

ECR

Zbigniew Kuźmiuk, Bogdan Rzońca, Johan Van Overtveldt

ID

Anna Bonfrisco

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE (17.12.2020)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară</CommissionInt>


<Titre>referitor la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, compatibil cu normele OMC</Titre>

<DocRef>(2020/2043(INI))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Jens Geier</Depute>

 

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât articolul XX din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) permite membrilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) să pună în aplicare măsuri necesare pentru a proteja viața sau sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor (b) ori resursele naturale (g),

1. salută Acordul de la Paris, ca angajament internațional de combatere a schimbărilor climatice și subliniază necesitatea de a efectua o evaluare amănunțită a compatibilității tuturor cadrelor de reglementare internaționale cu aceste obiective climatice; ia act de faptul că UE este responsabilă pentru 9 % din nivelurile de emisii de gaze cu efect de seră la nivel mondial și este al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume; ia act cu preocupare și de absența eforturilor și a măsurilor internaționale suficient de ambițioase în domeniul climei în vederea punerii în aplicare a deciziilor adoptate în temeiul acestui acord, precum și de retragerea SUA din acord;

2. salută eforturile europene în această privință, cum ar fi introducerea Pactului verde și obiectivul de a realiza o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor, justă, echilibrată din punct de vedere social și echitabilă, care să conducă la neutralitatea climatică până în 2050 cel târziu; subliniază necesitatea de a menține o reducere cu 60 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, asigurându-se, în același timp, că principiul „poluatorul plătește” este aplicat în mod consecvent;

3. consideră că măsurile asimetrice de protecție a climei nu sunt suficiente pentru a combate schimbările climatice; subliniază că politica comercială poate și ar trebui să fie utilizată pentru a promova o agendă de mediu pozitivă, menținând în același timp competitivitatea UE, și pentru a aborda diferențele majore dintre UE și restul lumii în ceea ce privește ambițiile în materie de mediu; consideră, de asemenea, că un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon compatibil cu normele OMC (denumit în continuare „mecanismul”) poate stimula importurile cu emisii scăzute și crearea de tehnologii și produse cu emisii scăzute în UE, conducând la o reducere urgent necesară a emisiilor importate în UE; consideră că mecanismul ar putea duce la o intensificare a eforturilor internaționale de combatere a schimbărilor climatice și ar putea fi un prim pas către stabilirea la nivel internațional a prețului carbonului, dacă este aplicat în mod proporțional și echilibrat; afirmă, de asemenea, că mecanismul ar trebui să conducă la crearea unui cerc virtuos pentru combaterea schimbărilor climatice la nivel internațional, de exemplu prin includerea sa în negocierile privind acordurile multilaterale în domeniul mediului;

4. constată că UE este cel mai mare importator de carbon din lume, iar conținutul de carbon al bunurilor exportate din UE se situează cu mult sub conținutul de carbon al bunurilor importate; deduce faptul că eforturile europene de combatere a schimbărilor climatice sunt mai mari decât media eforturilor internaționale; subliniază că, pentru a măsura impactul climatic la nivel mondial al Uniunii, este necesară o metodă solidă de raportare care să țină seama de emisiile provenite din mărfurile și serviciile importate în UE;

5. subliniază că obiectivul principal al mecanismului constă în facilitarea atingerii neutralității climatice și stimularea eforturilor internaționale de combatere a schimbărilor climatice; subliniază că mecanismul ar trebui să permită industriei europene să contribuie în mod substanțial la obiectivele UE în materie de climă, iar țărilor terțe să contribuie în mod substanțial la obiectivele internaționale în materie de climă, prin promovarea unor eforturi importante de decarbonizare a proceselor de producție, și subliniază, în același timp, că acest lucru ar trebui să creeze condiții de concurență echitabile pentru industria europeană; subliniază, de asemenea, necesitatea de a lua în considerare emisiile care rezultă din transportul importurilor atunci când se calculează prețurile pentru conținutul de carbon; consideră că este necesar ca domeniul de aplicare al mecanismului să acopere o parte cât mai mare posibil a amprentei de carbon a unui produs, și anume prin includerea emisiilor din energie în producție și, în final, de-a lungul lanțului valoric, fără a provoca denaturări ale pieței interne, în special pe piețele din aval;

6. subliniază că eforturile internaționale suficiente în domeniul climei, cum ar fi o tarifare robustă, larg răspândită și consecventă a carbonului la nivel internațional, precum și tehnologiile, produsele și procesele de producție cu emisii reduse, pe deplin competitive vor face ca mecanismul să devină perimat în timp; consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă mondială care necesită soluții la nivel mondial și, prin urmare, consideră că UE ar trebui să sprijine, în continuare, instituirea unui cadru mondial pentru stabilirea prețurilor la emisiile de CO2, în conformitate cu articolul 6 din Acordul de la Paris; încurajează Comisia să conceapă mecanismul cu un calendar clar și ambițios pentru punerea în aplicare și evoluția acestuia; reamintește că unele soluții tehnice de reducere a emisiilor de CO2 se află încă în etapa-pilot și, prin urmare, invită Comisia să își continue eforturile de a le dezvolta în continuare; solicită, în plus, Comisiei să asigure protecția specifică și oportună împotriva relocării emisiilor de carbon pentru toate sectoarele considerate a fi expuse riscului; solicită, în final, Comisiei să elaboreze mecanismul, ca parte a unui pachet de politici cuprinzător și orientat pe termen lung, consecvent cu realizarea unei economii foarte eficiente din punctul de vedere al energiei și al utilizării resurselor, cu un nivel net de emisii de gaze cu efect de seră egal cu zero, până în 2050 cel târziu;

7. subliniază, de asemenea, că mecanismul ar trebui să facă parte dintr-un set mai larg de politici și măsuri complementare, cu obiective care să permită și să promoveze investițiile în procesele industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon, să reducă intensitatea emisiilor din industrie și să stimuleze măsurile de eficiență energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile; afirmă că mecanismul trebuie să fie însoțit de o politică industrială ambițioasă din punct de vedere ecologic, solidă din punct de vedere economic, echitabilă din punct de vedere social și care să consolideze reziliența și competitivitatea globală; sugerează, de asemenea, să se sprijine renovarea parcului imobiliar, înlocuirea materiilor prime pentru construcții, punerea în aplicare a Mecanismului pentru o tranziție justă și stimulentele pentru achiziționarea de materiale cu emisii scăzute de dioxid de carbon prin intermediul achizițiilor publice, precum și politici publice solide în materie de inovare, excluzând sprijinirea tehnologiilor bazate pe dependența de combustibili fosili; subliniază nevoia de a lua în considerare rolul complementar al unor standarde îmbunătățite ale produselor, în concordanță cu Planul de acțiune al UE pentru economia circulară;

8. reamintește rezultatele obținute de Uniune prin normele privind produsele și etichetarea acestora, care au putut să stimuleze consumul responsabil, să implice cetățenii europeni și să susțină competitivitatea industrială și inovarea; invită Comisia să analizeze politici similare în materie de produse, care ar putea impulsiona noi standarde și ar putea crea piețe-lider pentru produse și tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu scopul de a asigura tranziția către o economie sustenabilă și de a garanta că utilizarea produselor are un impact negativ minim asupra mediului;

9. evidențiază că acțiunile asimetrice legate de climă la nivel mondial și, mai concret, lipsa de măsuri ambițioase în domeniul climei de către partenerii comerciali europeni pot determina riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce conduce la o creștere a emisiilor globale, și un dezavantaj competitiv pentru industria europeană pe piețele internaționale, precum și faptul că acestea ar putea periclita, prin urmare, locurile de muncă și lanțurile valorice europene; subliniază că industria europeană este supusă unor presiuni economice sporite din cauza importurilor ieftine de la partenerii comerciali și a crizei provocate de pandemia de COVID-19; astfel, îndeamnă Comisia să asigure o protecție mai specifică și eficace împotriva schimbărilor climatice și relocării emisiilor de dioxid de carbon în etapa de elaborare a mecanismului;

10. subliniază că prevenirea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon merge mână în mână cu menținerea competitivității industriale a UE și evitarea transferurilor de emisii către țări terțe, prin realocarea activităților industriale, a investițiilor și a locurilor de muncă; subliniază că activitățile întreprinse pentru a preveni orice risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele climatice; subliniază că sectoarele strategice sunt deosebit de expuse în ceea ce privește impactul asupra capacității lor de producție și asupra investițiilor; subliniază necesitatea de a se evalua posibilele riscuri de delocalizare industrială și externalizare în afara UE; subliniază, de asemenea, necesitatea de a se crea stimulente pentru ca guvernele și exportatorii din țările terțe să își reducă emisiile;

11. reamintește că politica UE în domeniul climei, politica industrială și obiectivul de a menține și de a spori creșterea economică durabilă trebuie să meargă mână în mână; subliniază că orice mecanism trebuie încorporat în strategia noastră industrială, stimulând industria să producă produse ecologice și competitive;

12. sugerează un mecanism progresiv și sectorial care să includă, în primul rând, după o evaluare aprofundată a impactului, sectoarele cu cel mai ridicat conținut de carbon și cu cea mai mare intensitate a schimburilor comerciale, cum ar fi industriile oțelului, cimentului și aluminiului, mari consumatoare de energie, sectorul energetic și industria materialelor plastice, a industriei chimice și a îngrășămintelor, înainte de a fi extinse în timp; consideră că un astfel de concept ar putea să reducă represaliile internaționale și să servească drept o etapă de testare pentru industria europeană; subliniază totuși că acest lucru nu ar trebui să conducă la denaturări ale pieței interne sau la o sarcină administrativă excesivă, care ar putea limita concurența loială, deschisă și bazată pe norme pe piață și ar putea avea un efect negativ deosebit asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) sau ar putea deveni un instrument protecționist;

Aspecte comerciale

13. subliniază că industria europeană, inclusiv IMM-urile, ar trebui să aibă acces la lanțul mondial de aprovizionare și la piețele mondiale pentru a rămâne competitive; își exprimă profunda preocupare cu privire la efectul erodării sistemului de comercializare multilateral, al barierelor tot mai mari din calea schimburilor comerciale și al conflictelor comerciale asupra balanței comerciale a UE; insistă ca mecanismul să fie conceput astfel încât să se reducă riscul unor noi litigii comerciale; invită, prin urmare, Comisia să adopte o abordare multilaterală, fără a aduce atingere eficacității mecanismului, prin dialoguri continue cu partenerii săi comerciali internaționali, în special cu partenerii care au abordări diferite în ceea ce privește protecția climei, cu scopul de a se evita posibile măsuri internaționale de retorsiune împotriva UE;

14. îndeamnă Comisia să facă mecanismul nediscriminatoriu și compatibil cu acquis-ul OMC și cu dispozițiile din acordurile comerciale ale UE, de preferință prin utilizarea articolului XX literele (b) și (g) din Acordul GATT; încurajează Comisia să asigure condiții de concurență echitabile în comerțul internațional, ținând seama de statutul UE de cel mai mare bloc comercial din lume; subliniază că trebuie să se respecte în mod corespunzător principiile unei piețe mondiale libere și echitabile;

15. solicită Comisiei să își continue promovarea unui cadru mondial de stabilire a prețurilor emisiilor de CO2 și facilitarea schimburilor comerciale cu tehnologii de protecție a climei și a mediului, de exemplu prin inițiative de politică comercială, cum ar fi Acordul privind bunurile de mediu al OMC; subliniază faptul că Uniunea poate deține un rol de pionierat, incluzând capitole ambițioase privind energia și sustenabilitatea în acordurile sale comerciale;

Metodologie

16. subliniază că un mecanism care funcționează corespunzător ar trebui să asigure reducerea emisiilor importate în UE și să asigure cea mai eficientă protecție a climei împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, respectând, în același timp, normele OMC; subliniază faptul că mecanismul ar trebui să fie elaborat într-un mod care să-i asigure aplicarea efectivă și simplă și care să prevină totodată un comportament de eludare, precum amestecarea resurselor sau importul de produse semifabricate sau finite care nu sunt acoperite de mecanism;

17. consideră că, în metoda de calcul, ar trebui să se țină seama în cea mai mare măsură posibilă de conținutul real de carbon al mărfurilor importate, fără a se crea dificultăți și dezavantaje suplimentare pentru industria europeană; ia act de dificultățile întâmpinate în colectarea de date verificate și fiabile privind conținutul de carbon al produselor finite sau intermediare din cauza lanțurilor valorice internaționale; solicită, prin urmare, Comisiei să evalueze fezabilitatea tehnică și disponibilitatea unor date fiabile provenite de la importatori și exportatori, de exemplu prin explorarea potențialului tehnologiilor avansate, cum ar fi block chain, și să propună soluții, dacă este necesar; subliniază, prin urmare, importanța instituirii unui sistem aprofundat de monitorizare, raportare și verificare în scopul evaluării eficienței mecanismului; consideră că verificarea independentă de către părți terțe ar putea fi considerată drept un instrument pentru garantarea fiabilității datelor;

18. solicită Comisiei să ofere consiliere și asistență tehnică industriilor pe plan intern și extern, în special IMM-urilor, cu privire la instituirea unor sisteme fiabile de contabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru importuri, în scopul menținerii unei industrii europene puternice, fără a genera obstacole tehnice în calea partenerilor comerciali; solicită în continuare Comisiei să se asigure că importatorii au voie să demonstreze conținutul scăzut de carbon al produselor lor, oferindu-le posibilitatea de a li se reduce taxele de carbon pentru aceste produse sau de a fi scutiți de plata acestora; invită Comisia să garanteze fezabilitatea și compatibilitatea cu sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii;

19. constată, în plus, că, pentru a preveni concurența neloială pe piața europeană, mecanismul nu ar trebui să creeze niciun dezavantaj competitiv între materialele concurente; subliniază că materialele cele mai ecologice nu ar trebui să sufere dezavantaje competitive;

20. consideră că mecanismul ar trebui să țină seama de situațiile specifice ale țărilor cel mai puțin dezvoltate, care nu au avut un volum ridicat de emisii de-a lungul timpului; subliniază că acesta nu ar trebui să împiedice dezvoltarea lor durabilă și că situația lor nu ar trebui agravată și mai mult de relocalizarea industriilor poluante care dăunează mediului și populațiilor locale;

21. invită Comisia să analizeze posibilitatea de a începe punerea în aplicare a mecanismului printr-o eliminare treptată a certificatelor gratuite, care ar urma să fie menținută în timpul unei tranziții, până când se va introduce mecanismul complet și acesta va fi eficient; subliniază că nu ar trebui să existe o dublă protecție și că mecanismul trebuie să fie compatibil cu normele OMC;

22. invită Comisia să evalueze posibilitatea de a institui, în faza de concepere a mecanismului, reduceri la export, pe deplin compatibile cu normele OMC, pentru cei mai virtuoși actori industriali în ceea ce privește eficiența emisiilor de dioxid de carbon;

23. subliniază că, în conformitate cu Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 intitulată „Cadrul financiar multianual 2021-2027 — Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord”[11] și cu Rezoluția sa legislativă adoptată în plen la 16 septembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene[12], resursele generate de mecanism sunt considerate resurse proprii europene;

24. solicită Comisiei să țină seama, în cadrul viitoarei sale propuneri, de dimensiunea socială a mecanismului în scopul asigurării unei repartizări echitabile; ia act de faptul că mecanismul ar putea conduce la creșterea prețurilor produselor pentru consumatori; subliniază faptul că aceștia din urmă, în special cei cu venituri mici, nu ar trebui să sufere din cauza unei poveri mai mari asupra puterii lor de cumpărare; invită Comisia și statele membre să evalueze impactul potențial asupra nivelului de trai, în special al persoanelor din grupurile vulnerabile și din statele membre care se bazează în mare măsură pe importurile din țări terțe, și să adopte măsuri eficace pentru a sprijini gospodăriile cu venituri mici, depunând eforturi pentru a compensa riscul creșterii prețului la bunurile importate, ca urmare a punerii în aplicare a mecanismului;

25. invită Comisia să efectueze o evaluare aprofundată a impactului tuturor opțiunilor disponibile ale diverselor mecanisme, modele și alternative, înainte de a prezenta o propunere legislativă, pentru a evalua măsura în care acestea stimulează acțiunile climatice la nivel internațional, pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și a investițiilor și pentru a vedea care instrument realizează cel mai eficient obiectivul de ambiție climatică la nivel mondial; recomandă Comisiei să facă din obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050 factorul principal în alegerea formei mecanismului;

26. invită Comisia să identifice, în evaluarea impactului, măsuri pentru sectoarele în care riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon este cel mai ridicat, luând în considerare competitivitatea lor; invită Comisia să evalueze efectele mecanismului asupra partenerilor comerciali, inclusiv asupra țărilor învecinate și a țărilor în curs de dezvoltare; solicită, în plus, Comisiei să pună rezultatele evaluării impactului la dispoziția publicului cât de curând posibil și înainte de publicarea propunerii sale legislative;

27. solicită o evaluare specială a impactului mecanismului asupra IMM-urilor și concurenței în cadrul pieței interne; solicită crearea, dacă este necesară, a unui mecanism de sprijin pentru IMM-uri, în scopul adaptării cu succes la noua realitate a pieței, împiedicându-le astfel să devină victimele unor practici neloiale ale actorilor mai mari de pe piață;

28. subliniază importanța sa pentru a asigura reprezentarea cetățenilor europeni și a intereselor acestora și pentru a contribui la realizarea priorităților UE, cum ar fi protecția climei, creșterea durabilă și competitivitatea internațională; prin urmare, solicită Comisiei și Consiliului să implice integral Parlamentul, în calitate de colegiuitor, în procesul legislativ de instituire a mecanismului.


 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

15.12.2020

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

32

4

Membri titulari prezenți la votul final

François Alfonsi, Nicola Beer, François-Xavier Bellamy, Hildegard Bentele, Tom Berendsen, Vasile Blaga, Manuel Bompard, Paolo Borchia, Markus Buchheit, Cristian-Silviu Bușoi, Jerzy Buzek, Carlo Calenda, Andrea Caroppo, Maria da Graça Carvalho, Ciarán Cuffe, Nicola Danti, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Valter Flego, Niels Fuglsang, Lina Gálvez Muñoz, Claudia Gamon, Jens Geier, Nicolás González Casares, Bart Groothuis, Christophe Grudler, András Gyürk, Henrike Hahn, Robert Hajšel, Ivo Hristov, Ivars Ijabs, Romana Jerković, Eva Kaili, Seán Kelly, Izabela-Helena Kloc, Łukasz Kohut, Zdzisław Krasnodębski, Andrius Kubilius, Miapetra Kumpula-Natri, Thierry Mariani, Eva Maydell, Joëlle Mélin, Iskra Mihaylova, Dan Nica, Angelika Niebler, Ville Niinistö, Aldo Patriciello, Mauri Pekkarinen, Mikuláš Peksa, Tsvetelina Penkova, Morten Petersen, Markus Pieper, Clara Ponsatí Obiols, Jérôme Rivière, Robert Roos, Sara Skyttedal, Maria Spyraki, Jessica Stegrud, Beata Szydło, Riho Terras, Grzegorz Tobiszowski, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Marie Toussaint, Isabella Tovaglieri, Henna Virkkunen, Pernille Weiss, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Damien Carême, Eleonora Evi, Klemen Grošelj, Alicia Homs Ginel, Elena Lizzi

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

37

+

PPE

François-Xavier Bellamy

S&D

Carlo Calenda, Niels Fuglsang, Lina Gálvez Muñoz, Jens Geier, Nicolás González Casares, Robert Hajšel, Alicia Homs Ginel, Ivo Hristov, Romana Jerković, Eva Kaili, Łukasz Kohut, Miapetra Kumpula-Natri, Dan Nica, Tsvetelina Penkova, Patrizia Toia, Carlos Zorrinho

RENEW

Nicola Beer, Nicola Danti, Valter Flego, Claudia Gamon, Klemen Groselj, Christophe Grudler, Ivars Ijabs, Iskra Mihaylova, Mauri Pekkarinen, Morten Petersen

VERTS/ALE

François Alfonsi, Damien Carême, Ciarán Cuffe, Eleonora Evi, Henrike Hahn, Ville Niinistö, Mikuláš Peksa, Marie Toussaint

GUE

Manuel Bompard

NI

Clara Ponsatí Obiols

 

32

-

PPE

Hildegard Bentele, Tom Berendsen, Vasile Blaga, Cristian-Silviu Bușoi, Jerzy Buzek, Maria da Graça Carvalho, Pilar Del Castillo Vera, Christian Ehler, András Gyurk, Seán Kelly, Andrius Kubilius, Eva Maydell, Angelika Niebler, Aldo Patriciello, Markus Pieper, Sara Skyttedal, Maria Spyraki, Riho Terras, Henna Virkkunen, Pernille Weiss

ID

Paolo Borchia, Markus Buchheit, Elena Lizzi, Isabella Tovaglieri

ECR

Izabela-Helena Kloc, Zdzisław Krasnodębski, Robert Roos, Jessica Stegrud, Beata Szydło, Grzegorz Tobiszowski, Evžen Tošenovský

NI

Andrea Caroppo

 

4

0

RENEW

Bart Groothuis

ID

Thierry Mariani, Joëlle Mélin, Jérôme Rivière

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

5.2.2021

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

58

8

10

Membri titulari prezenți la votul final

Nikos Androulakis, Margrete Auken, Simona Baldassarre, Marek Paweł Balt, Traian Băsescu, Aurélia Beigneux, Monika Beňová, Sergio Berlato, Alexander Bernhuber, Malin Björk, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Pascal Canfin, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Nathalie Colin-Oesterlé, Esther de Lange, Christian Doleschal, Marco Dreosto, Bas Eickhout, Cyrus Engerer, Eleonora Evi, Agnès Evren, Pietro Fiocchi, Andreas Glück, Catherine Griset, Jytte Guteland, Teuvo Hakkarainen, Martin Hojsík, Pär Holmgren, Jan Huitema, Yannick Jadot, Adam Jarubas, Karin Karlsbro, Petros Kokkalis, Joanna Kopcińska, Ryszard Antoni Legutko, Javi López, César Luena, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Joëlle Mélin, Tilly Metz, Silvia Modig, Dolors Montserrat, Alessandra Moretti, Dan-Ştefan Motreanu, Ljudmila Novak, Grace O’Sullivan, Jutta Paulus, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Luisa Regimenti, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Rob Rooken, Silvia Sardone, Christine Schneider, Günther Sidl, Ivan Vilibor Sinčić, Linea Søgaard-Lidell, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds, Edina Tóth, Véronique Trillet-Lenoir, Petar Vitanov, Alexandr Vondra, Mick Wallace, Pernille Weiss, Michal Wiezik, Tiemo Wölken, Anna Zalewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Manuel Bompard, István Ujhelyi, Inese Vaidere

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

58

+

NI

Ivan Vilibor Sinčić

PPE

Traian Băsescu, Alexander Bernhuber, Nathalie Colin-Oesterlé, Christian Doleschal, Agnès Evren, Adam Jarubas, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Dolors Montserrat, Dan-Ştefan Motreanu, Ljudmila Novak, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Christine Schneider, Edina Tóth, Inese Vaidere, Pernille Weiss, Michal Wiezik

Renew

Pascal Canfin, Martin Hojsík, Jan Huitema, Karin Karlsbro, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae Ştefănuță, Linea Søgaard-Lidell, Nils Torvalds, Véronique Trillet-Lenoir

S&D

Nikos Androulakis, Marek Paweł Balt, Monika Beňová, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Cyrus Engerer, Jytte Guteland, Javi López, César Luena, Alessandra Moretti, Günther Sidl, István Ujhelyi, Petar Vitanov, Tiemo Wölken

The Left

Malin Björk, Petros Kokkalis, Silvia Modig, Mick Wallace

Verts/ALE

Margrete Auken, Bas Eickhout, Eleonora Evi, Pär Holmgren, Yannick Jadot, Tilly Metz, Grace O'Sullivan, Jutta Paulus

 

8

-

ECR

Sergio Berlato, Pietro Fiocchi, Joanna Kopcińska, Ryszard Antoni Legutko, Rob Rooken, Alexandr Vondra, Anna Zalewska

The Left

Manuel Bompard

 

10

0

ID

Simona Baldassarre, Aurelia Beigneux, Marco Dreosto, Catherine Griset, Teuvo Hakkarainen, Joëlle Mélin, Luisa Regimenti, Silvia Sardone

PPE

Esther de Lange

Renew

Andreas Glück

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

[1] Texte adoptate, P9_TA(2020)0206.

[2] Texte adoptate, P9_TA(2019)0078.

[3] Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.

[4] Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 8 octombrie 2020 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei), Texte adoptate, P9_TA(2020)0253.

[5] Organizația Meteorologică Mondială (OMM), „Statement on the State of the Global Climate in 2019” (Declarația privind situația climatică la nivel mondial în 2019).

[6] Fezzigna, P., Borghesi, S., Caro, D., „Revising Emission Responsibilities through Consumption-Based Accounting: A European and Post-Brexit Perspective” (Revizuirea responsabilităților pentru emisii prin contabilitatea bazată pe consum: o perspectivă europeană și post-Brexit) în Sustainability, 17 ianuarie 2019.

[7] A se vedea Raportul special al CCE nr. 18/2020.

[8] Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), „CO2 emissions embodied in international trade and domestic final demand: methodology and results using the OECD input-output database” (Emisiile de CO2 incluse în comerțul internațional și în cererea finală internă: metodologie și rezultate utilizând baza de date pentru intrări-ieșiri multinațională a OCDE), 23 noiembrie 2020.

[9] Texte adoptate, P9_TA(2020)0358.

[10] Texte adoptate, P9_TA(2020)0220.

[11] Texte adoptate, P8_TA(2018)0449.

[12] Texte adoptate, P9_TA(2020)0220.

Ultima actualizare: 26 februarie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate