RAPORT referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă

5.3.2021 - (2021/2004(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Markus Ferber
Raportoare pentru aviz (*): Margarida Marques, Comisia pentru bugete
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă

(2021/2004(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 121, 126 și 136 și Protocolul nr. 12 la tratat,

– având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

– având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

– având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare,

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1],

– având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre[2],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro[3],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv[4],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[5],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro[6],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro[7],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară[8],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 20 martie 2020 privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (COM(2020)0123),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a Planului de redresare pentru Europa” (COM(2020)0442),

– având în vedere propunerea Comisiei din 28 mai 2020 de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19 (COM(2020)0441),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă” (COM(2020)0575) și cea din 18 noiembrie 2020 intitulată „Raport privind mecanismul de alertă 2021” (COM(2020)0745),

– având în vedere raportul anual al Consiliului bugetar european din 29 octombrie 2019, declarația Consiliului bugetar european din 24 martie 2020 privind COVID-19 și evaluarea Consiliului bugetar european din 1 iulie 2020 privind orientarea bugetară adecvată pentru zona euro în 2021,

– având în vedere acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs vizând introducerea noilor resurse proprii[9],

– având în vedere Previziunile economice europene elaborate de Comisie: Iarna anului 2021 (Documentul instituțional 144)[10],

– având în vedere recomandările Consiliului European din 10-11 decembrie 2020 privind CFM și Next Generation EU, COVID-19, schimbările climatice, securitatea și relațiile externe (EUCO 22/20),

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizul Comisiei pentru bugete și cel al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0036/2021),

A. întrucât semestrul european joacă un rol esențial în coordonarea politicilor economice, bugetare și de ocupare a forței de muncă din statele membre, care servește la asigurarea unor finanțe publice solide, la prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive, la sprijinirea reformelor structurale și la stimularea investițiilor și reprezintă în prezent cadrul utilizat pentru a orienta Uniunea și statele membre cu privire la provocările redresării bazate pe prioritățile politice ale UE; întrucât, de la criza datoriilor suverane din 2008, Uniunea este mult mai puternică pentru a face față crizelor, însă apar noi provocări la adresa stabilității macroeconomice;

B. întrucât Uniunea și statele sale membre s-au angajat să respecte valorile fundamentale consacrate în tratate și să pună în aplicare Agenda ONU pentru 2030, Pilonul european al drepturilor sociale și Acordul de la Paris privind schimbările climatice;

C. întrucât aspectele legate de viitorul posibil al cadrului fiscal al UE vor fi abordate în revizuirea cadrului legislativ macroeconomic în raportul din proprie inițiativă al Parlamentului European dedicat acestei chestiuni; ia act de faptul că acest cadru va fi revizuit și ar trebui adaptat în funcție de rezultatele sale;

D. întrucât aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei anuale privind creșterea durabilă sunt abordate în raportul dublu intitulat „Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă”;

E. întrucât nivelurile ridicate ale datoriei publice pot reprezenta o povară grea pentru generațiile viitoare și pot afecta redresarea;

F. întrucât pandemia a afectat toate statele membre, provocând un șoc simetric, dar amploarea impactului, expunerile economice specifice și condițiile inițiale, precum și ritmul și soliditatea redresării vor varia în mod semnificativ;

G. întrucât perioadele favorabile trebuie folosite pentru a pune în aplicare reforme structurale, în special măsuri menite să reducă deficitele bugetare, datoria publică și creditele neperformante și pentru pregătirea pentru o altă posibilă criză economică sau pentru o eventuală recesiune;

H. întrucât femeile au fost afectate în mod disproporționat ca urmare a crizei, iar răspunsul propus privind redresarea abordează provocările asociate crizei provocate de pandemia de COVID-19 în sectorul îngrijirii și provocările specifice cu care se confruntă femeile;

I. întrucât statele membre au luat măsuri bugetare considerabile ca răspuns la pandemie (4,2 % din PIB în 2020 și 2,4 % din PIB în 2021); întrucât producția economiei europene se va întoarce la nivelurile anterioare pandemiei abia în 2022;

J. întrucât planurile de redresare și reziliență adoptate de statele membre vor include agenda lor națională de reforme și investiții concepute în conformitate cu obiectivele de politică ale UE, axate, printre altele, pe tranziția verde și pe cea digitală,

I. Criza provocată de COVID-19, Mecanismul de redresare și reziliență, ajustarea temporară a semestrului european

1. constată că semestrul european și Mecanismul de redresare și reziliență sunt strâns interconectate; ia act de faptul că evaluarea planurilor de redresare și reziliență se va face în raport cu prioritățile identificate în cadrul Mecanismului și cu punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări; invită Comisia să examineze în detaliu planurile pentru a se asigura că redresarea generează valoare adăugată europeană, îmbunătățește competitivitatea pe termen lung și perspectivele de creștere sustenabilă ale statelor membre și ghidează economiile europene să abordeze provocările și să profite de beneficiile tranziției verzi și digitale, ale Pilonului european al drepturilor sociale și ale obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD);

2. salută, în plus, răspunsul rapid și intens la criză în domeniul politicii monetare și fiscale atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, precum și adoptarea viitorului CFM și a instrumentului Next Generation EU (NGEU); invită Comisia și Consiliul să accelereze punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență pentru ca finanțarea să fie plătită rapid; subliniază că, pentru a avea succes, tranziția climatică și cea digitală trebuie să aibă în centrul lor dimensiunea socială și pe cea privind piața unică; insistă ca fondurile și resursele să fie direcționate către proiecte și beneficiari care cheltuiesc resursele în mod responsabil, eficace și pe proiecte viabile și sustenabile care generează cel mai mare impact posibil; reamintește rolul pe care îl va juca Parlamentul European în dialogul privind redresarea și reziliența instituit prin Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență; prin aceasta, reamintește că Parlamentul European examinează, de asemenea, legătura dintre semestrul european și Mecanismul de redresare și reziliență;

3. salută faptul că obiectivul Mecanismului de redresare și reziliență este de a crește reziliența economiilor și societăților statelor membre, încercând totodată să asigure o sustenabilitate competitivă, convergența și coeziunea în UE; subliniază că asumarea responsabilității la nivel național și transparența vor fi elemente esențiale pentru punerea în aplicare rapidă și cu succes a Mecanismului de redresare și reziliență și a planurilor de redresare; consideră, prin urmare, că este esențial ca dezbaterile să aibă loc în parlamentele naționale, ca Comisia să coopereze în mod proactiv cu autoritățile naționale și cu părțile interesate relevante pentru a discuta proiectele de planuri naționale într-un stadiu incipient, făcând posibile soluții adaptate și reforme specifice;

4. salută faptul că, pentru a face față crizei fără precedent cauzate de pandemia de COVID-19, statele membre și instituțiile UE au înființat NGEU pentru a contribui la redresare; constată, prin urmare, că Mecanismul de redresare și reziliență creează o oportunitate unică pentru realizarea reformelor și a investițiilor necesare pentru ca UE să fie pregătită să facă față provocărilor actuale;

5. consideră că efectele simetrice ale pandemiei de COVID-19 au amplificat, de fapt, decalajul socioeconomic dintre statele membre ale UE și regiunile acestora;

6. observă, de asemenea, că termenele din cadrul semestrului european și cele din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se vor suprapune, astfel că este necesară adaptarea temporară a procesului semestrului european pentru a lansa în mod adecvat Mecanismul de redresare și reziliență; subliniază că redresarea UE oferă o ocazie unică de a oferi orientări statelor membre cu privire la domeniile în care reformele și investițiile sunt imperios necesare pentru a accelera tranziția către o UE mai sustenabilă, mai rezilientă și mai favorabilă incluziunii;

7. sprijină orientările Comisiei adresate statelor membre de a include în planurile lor de redresare și reziliență investiții și reforme în domenii emblematice care sunt în concordanță cu obiectivul UE privind tranziția climatică și digitală justă;

8. consideră că cele patru dimensiuni – sustenabilitatea socială și a mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică – identificate în Strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă ar trebui să rămână principiile directoare pe care se bazează planurile de redresare și reziliență ale statelor membre; reamintește că, pentru a asigura transparența, Comisia va transmite simultan atât Consiliului, cât și Parlamentului European planurile naționale de redresare și reziliență elaborate de statele membre;

9. subliniază că regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență recunoaște faptul că femeile au fost afectate în mod deosebit de criza provocată de pandemia de COVID-19, întrucât reprezintă majoritatea lucrătorilor din domeniul sănătății din întreaga Uniune și trebuie să găsească un echilibru între activitățile de îngrijire neremunerate și responsabilitățile lor profesionale;

10. consideră că adaptarea temporară a ciclului din acest an nu poate prevala asupra scopului și funcției inițiale ale semestrului european și nu trebuie să obstrucționeze evoluția ulterioară a acestuia; reamintește că ciclul semestrului european este un cadru bine stabilit pentru ca statele membre ale UE să își coordoneze politicile bugetare, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și că, după criza provocată de pandemia de COVID-19, va fi nevoie mai mult ca oricând de un semestru european funcțional pentru a coordona aceste politici în întreaga Uniune Europeană, dar observă, de asemenea, că semestrul european, încă de la început, a fost extins pentru a include, printre altele, aspecte legate de sectorul financiar și fiscalitate, precum și obiective ale ODD-urilor ONU, acordând atenția cuvenită populației planetei noastre în politica noastră economică; observă că, pentru a consolida și mai mult reziliența economică și socială, UE trebuie să aplice principiile Pilonului european al drepturilor sociale; reamintește faptul că promovarea creșterii sporite și durabile într-o manieră sustenabilă înseamnă promovarea unor politici fiscale și reforme structurale responsabile, a investițiilor eficace, a transformării digitale și a tranziției verzi și juste; invită statele membre și Comisia să găsească un echilibru adecvat între stimularea investițiilor publice și private sustenabile, favorabile creșterii economice și reformele structurale în planurile de redresare;

11. consideră că exercițiul semestrului european 2021 oferă o mare oportunitate de a îmbunătăți asumarea responsabilității la nivel național, având în vedere că statele membre elaborează planuri de redresare și reziliență adaptate pentru a răspunde diferitelor lor nevoi; în acest sens, este convins că legitimitatea democratică trebuie garantată și, în cele din urmă, sporită, inclusiv rolul adecvat al Parlamentului European în punerea în aplicare a Mecanismului, astfel cum este consacrat în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență; invită statele membre să creeze capacitatea administrativă și de monitorizare necesară, utilizând, dacă este necesar, Instrumentul de sprijin tehnic, pentru a oferi garanții ferme privind utilizarea corectă și eficientă a fondurilor, precum și un nivel ridicat al capacității de absorbție; reamintește că planurile de redresare și reziliență fac obiectul cerințelor orizontale de bună guvernanță economică și al regimului general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii;

II. Perspective economice pentru UE

12. ia act cu mare îngrijorare de situația extrem de dificilă în care se află economiile UE și de faptul că, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din iarna anului 2021, PIB-ul a scăzut cu o rată fără precedent atât în zona euro, cât și în UE în ansamblu; ia act de faptul că PIB-ul UE s-a contractat cu 6,3 % (6,8 % în zona euro) în 2020, în timp ce, în 2021, se preconizează o redresare economică de 3,7 % (3,8 % în zona euro);

13. subliniază că recesiunea economică fără precedent din 2020 și măsurile luate ca răspuns la pandemie urmează să crească ponderea datoriei UE din PIB până la un nou vârf de aproximativ 93,9 % (101,7 % în zona euro) în 2020, creșterea urmând să ajungă, conform previziunilor, până la aproximativ 94,6 % (102,3 % în zona euro) în 2021; subliniază că persistă un nivel ridicat de incertitudine și că perspectivele economice depind foarte mult de rapiditatea cu care pandemia poate fi depășită; înțelege, de asemenea, că aceste niveluri ale datoriei pot fi susținute de o creștere economică suficientă; reiterează importanța sustenabilității pe termen lung a datoriei suverane; observă că multe state membre au intrat în criza actuală pe o poziție fiscală precară, care este înrăutățită și mai mult de pandemie;

14. este preocupat de impactul deosebit de negativ al pandemiei de COVID-19 asupra economiei UE, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), asupra pieței unice și asupra competitivității acesteia și subliniază importanța punerii în aplicare a Pactului verde european, a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU; consideră, prin urmare, că coordonarea acțiunilor statelor membre este, printre altele, un instrument esențial pentru reducerea impactului negativ menționat; este de părere că, dacă UE nu poate oferi un răspuns adecvat la criza actuală, atât zona euro, cât și UE în ansamblu riscă să rămână în urmă și mai mult în ceea ce privește realizarea obiectivelor de sustenabilitate a mediului, competitivitate, productivitate, echitate și stabilitate macroeconomică;

15. reiterează importanța asigurării unor condiții de concurență echitabile pe piața unică, ținând seama totodată de caracteristicile fizice cu care se confruntă regiunile insulare, periferice și slab populate ale UE, precum și de situația regiunilor cel mai puțin dezvoltate ale UE, care este o condiție prealabilă necesară pentru promovarea, printre altele, a transformării digitale și a tranziției verzi și juste, a inovării și a accelerării redresării și a competitivității;

16. solicită o mai bună punere în aplicare a unor finanțe publice responsabile, reforme structurale echilibrate din punct de vedere social care să îmbunătățească perspectivele pe termen lung și investiții publice și private de înaltă calitate și eficiente, printre altele, pentru a realiza tranziția verde și cea digitală;

17. este preocupat de impactul măsurilor de limitare a răspândirii pandemiei asupra creșterii scăzute a productivității în UE și de scăderea pronunțată a creșterii productivității în zona euro înainte de pandemie; este de părere că ar trebui urmărită o strategie echilibrată de promovare a creșterii durabile și a unui mediu favorabil investițiilor, îmbunătățind în același timp sustenabilitatea fiscală; subliniază că ar trebui să se pună un accent deosebit pe investițiile și politicile orientate către viitor, în special de către statele membre care dispun de marja de manevră bugetară pentru a investi pentru a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii;

18. salută Pactul verde european, ca nouă strategie de creștere durabilă a UE, care reunește patru dimensiuni: mediul, productivitatea, stabilitatea și echitatea, facilitate de tehnologiile digitale și ecologice, o bază industrială inovatoare și autonomia strategică;

III. Politici fiscale responsabile și sustenabile

19. remarcă faptul că, deși există noi provocări în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică, uniunea economică și monetară se află într-o poziție mult mai bună pentru a face față crizelor decât în timpul crizei financiare și economice din 2008; este convins că promovarea unei redresări economice reziliente și sustenabile în conformitate cu obiectivele de politică ale UE, concentrate în jurul tranzițiilor verzi, juste și digitale, este una dintre cele mai importante priorități imediate; constată că mijloacele de depășire a crizei actuale sunt de așa natură încât necesită – atât timp cât este necesar – o politică fiscală expansionistă;

20. subliniază faptul că statele membre care au avut rezerve bugetare au fost capabile să mobilizeze pachete de stimulente fiscale într-un ritm mult mai rapid și fără costurile aferente îndatorării, ceea ce a contribuit la atenuarea efectelor socioeconomice negative ale pandemiei; reiterează faptul că completarea rezervelor bugetare în timp, într-un mod responsabil din punct de vedere social, va avea un rol important în pregătirea pentru crizele viitoare; îndeamnă totuși statele membre, Comisia și Consiliul să nu repete greșelile din trecut în răspunsul la criza economică; împărtășește opinia Consiliului bugetar european potrivit căreia inversarea rapidă a orientării bugetare nu este recomandată pentru redresare;

21. ia act de faptul că Comisia intenționează să formuleze, în 2021, recomandări privind situația bugetară a statelor membre, astfel cum se prevede în Pactul de stabilitate și de creștere; subliniază că cadrul de guvernanță economică ar trebui să analizeze și realitățile economice actuale și să fie coerent cu prioritățile politice ale UE, îmbunătățind în același timp respectarea normelor fiscale care ar trebui să fie simplificate, clare și practice și care urmează să fie revizuite și, în funcție de rezultate, adaptate; solicită o abordare mai pragmatică și subliniază că este necesar să se asigure faptul că acest cadru este mai strict în perioadele economice favorabile și mai flexibil în perioadele economice dificile;

22. fără a aduce atingere rezultatului discuțiilor privind reforma Pactului de stabilitate și de creștere, subliniază că normele fiscale și bugetare actuale ale UE oferă flexibilitatea necesară în perioade de criză, prin activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere și permit tuturor statelor membre să adopte orientarea bugetară necesară pentru a proteja economiile UE, demonstrând astfel un caracter anticiclic extraordinar;

23. se așteaptă ca clauza derogatorie generală să rămână activată atât timp cât există justificarea care stă la baza activării, pentru a sprijini eforturile statelor membre de a se redresa în urma crizei provocate de pandemie și de a-și consolida competitivitatea, precum și reziliența economică și socială; invită Comisia să emită orientări, în primăvara anului 2021, cu privire la calea de urmat și să ofere mai multă claritate cu privire la calendarul preconizat al unei abandonări a clauzei derogatorii generale;

24. fără a aduce atingere rezultatului discuțiilor viitoare privind reforma Pactului de stabilitate și de creștere, subliniază că, în prezent, toate statele membre sunt obligate să respecte Pactul de stabilitate și de creștere; recunoaște faptul că clauza derogatorie generală nu suspendă nici procedurile Pactului de stabilitate și de creștere și nici normele fiscale ale UE; reamintește că clauza derogatorie generală permite statelor membre o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu;

25. invită Comisia să acționeze în mod decisiv pentru a combate frauda fiscală, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, precum și problemele legate de spălarea banilor, care epuizează resursele potențiale ale bugetelor naționale și afectează capacitatea guvernelor de a lua măsuri, printre altele, pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19;

26. ia act de faptul că, până la sfârșitul lunii aprilie 2021, Comisia intenționează să efectueze bilanțuri aprofundate în care va evalua situația actuală a dezechilibrelor în anumite state membre; ia act și de faptul că o serie de dezechilibre macroeconomice existente sunt agravate de criza provocată de pandemia de COVID-19;

27. reamintește necesitatea urgentă de a finaliza și a consolida arhitectura uniunii economice și monetare prin finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital, cu scopul de a proteja cetățenii și de a reduce presiunea asupra finanțelor publice în timpul șocurilor externe, astfel încât să se depășească dezechilibrele sociale și economice;

IV. Reforme structurale de stimulare a creșterii, echilibrate și sustenabile

28. este conștient că criza provocată de pandemia de COVID-19 nu va fi soluționată doar prin politica fiscală actuală; subliniază, prin urmare, importanța punerii în aplicare a unor reforme structurale profunde, favorabile creșterii economice, echilibrate, sustenabile și echitabile din punct de vedere social, adaptate pentru a oferi, printre altele, creștere și locuri de muncă durabile și favorabile incluziunii sociale, care pot sprijini redresarea în mod eficient, precum și transformarea digitală și tranziția verde, locurile de muncă de calitate, reducerea sărăciei și ODD ale ONU și pot stimula competitivitatea și piața unică, sporind convergența și o creștere mai puternică și durabilă în Uniune și statele membre; subliniază că, în special, potențialul de creștere pe termen lung al economiilor statelor membre nu poate fi consolidat decât prin îmbunătățiri structurale; constată, cu toate acestea, că eficacitatea și succesul alinierii măsurilor de politică ale statelor membre vor depinde de revizuirea Pactului de stabilitate și de creștere și, în funcție de rezultatul acesteia, de adaptarea sa, precum și de asumarea într-o mai mare măsură de către statele membre a implementării recomandărilor specifice fiecărei țări;

29. invită Comisia Europeană să înceapă activitatea de elaborare a unui nou indicator climatic, pentru a evalua discrepanța dintre structura bugetului statelor membre și scenariul aliniat la Acordul de la Paris pentru fiecare dintre bugetele lor naționale; subliniază că este necesar ca acest indicator să furnizeze statelor membre informații cu privire la parcursul lor în cadrul Acordului de la Paris, pentru a garanta că Europa poate deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050; se așteaptă ca indicatorul climatic să fie o referință pentru diferitele politici ale UE și, prin urmare, să fie utilizat ca ghid pentru semestrul european, fără a-i diminua scopul inițial;

30. este de părere că dezvoltarea competențelor digitale este o condiție prealabilă pentru a asigura faptul că toți europenii sunt în măsură să participe la viața socială și să valorifice avantajele oferite de tranziția digitală; subliniază că pentru acest lucru sunt necesare reforme în domeniul învățământului și al competențelor, precum și al învățării pe tot parcursul vieții, pentru a orienta o piață a forței de muncă aflată în tranziție și pentru a dezvolta tehnologiile digitale esențiale și a permite adoptarea acestora, precum și pentru a clădi viitorul digital al Europei; evidențiază, în plus, că, pentru a se evita decalajul digital, ar trebui să se sprijine egalitatea în ceea ce privește accesul transversal la infrastructura, echipamentele și competențele digitale;

31. invită statele membre și Comisia să creeze, respectând sustenabilitatea fiscală și normele bugetare viabile, un cadru de reglementare care să includă norme privind investițiile sau alte mecanisme adecvate, care să fie previzibile și să susțină investițiile publice și private, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale UE, asigurând totodată capacitatea statelor membre de a reacționa la crizele viitoare;

32. ia act de faptul că statele membre sunt încurajate de Comisie, în contextul Mecanismului de redresare și reziliență, să își prezinte programele naționale de reformă și planurile de redresare și reziliență într-un singur document integrat;

33. subliniază că Mecanismul de redresare și reziliență, care oferă sprijin financiar, poate fi o oportunitate unică de a ajuta statele membre să-și abordeze provocările identificate în cadrul semestrului european;

34. reamintește că reformele structurale echilibrate din punct de vedere social și favorabile creșterii economice nu necesită întotdeauna o marjă de manevră fiscală, ci mai degrabă eforturi politice, legislative și administrative;

35. subliniază faptul că va fi nevoie de monitorizare și vigilență permanente, iar statele membre ar trebui să abordeze dezechilibrele emergente prin intermediul unor reforme care să consolideze reziliența economică și socială și să promoveze transformarea digitală și tranziția verde și justă; salută faptul că Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare de către statele membre a reformelor propuse în recomandările specifice fiecărei țări din anii anteriori; consideră că în acest proces ar trebui să se ia în considerare perspectivele economice și sociale ale statelor membre;

V. Investiții

36. subliniază că UE se confruntă cu provocarea fără precedent de a atenua consecințele economice ale pandemiei, ținând seama de strategiile UE cu scopul de a avea un impact de durată asupra rezilienței statelor membre, și consideră că redresarea economică ar trebui să se realizeze prin consolidarea pieței unice, a cercetării și a inovării și în conformitate cu Pactul verde european, cu ODD ale ONU, cu punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și cu competitivitatea, ameliorând totodată situația IMM-urilor și îmbunătățind accesul acestora la capitalul privat; este convins că acest lucru necesită atât un nivel sporit de investiții viabile din punct de vedere economic, social, ecologic și digital pe termen lung, cât și convergență și coeziune sporite în UE și în statele membre;

37. subliniază lipsa investițiilor, întrucât previziunile arată că trebuie mărite investițiile; subliniază că investițiile publice sunt limitate, deoarece reprezintă resurse limitate, finanțate în cea mai mare parte de contribuabili; subliniază că amploarea decalajului în materie de investiții necesită și investiții private considerabile, care să creeze un nivel adecvat de infrastructură, precum și un mediu de afaceri predictibil și favorabil unor astfel de investiții;

38. subliniază că statele membre ar trebui să se concentreze pe investiții publice și private specifice și sustenabile în infrastructuri adaptate exigențelor viitorului și în alte domenii care consolidează și mai mult piața unică, tranziția către o societate mai curată, favorabilă incluziunii sociale, sustenabilă și digitală și sporesc competitivitatea și autonomia strategică a UE; consideră, prin urmare, că trebuie să se acorde prioritate proiectelor transfrontaliere și multinaționale;

39. subliniază necesitatea de a adopta politici favorabile investițiilor, de a reduce sarcina administrativă și de a garanta condiții de concurență echitabile, în special pentru IMM-uri, care sunt baza economiei UE și a creării de locuri de muncă; consideră că acestea ar facilita redresarea economică și ar crea condiții favorabile creșterii pe termen lung;

VI. Un semestru european mai democratic

40. subliniază importanța dezbaterii depline și a implicării corespunzătoare a parlamentelor naționale și a Parlamentului European în procesul semestrului european; își reiterează apelul pentru consolidarea rolului democratic al Parlamentului European în cadrul de guvernanță economică și invită Consiliul și Comisia să țină seama în mod corespunzător de rezoluțiile adoptate de parlamente; invită Comisia să informeze la fel de bine atât Parlamentul European, cât și Consiliul, în calitate de colegiuitori, cu privire la toate aspectele legate de aplicarea cadrului de guvernanță economică al UE, inclusiv cu privire la etapele pregătitoare;

41. solicită o coordonare angajată cu partenerii sociali și alte părți interesate relevante, atât la nivel național, cât și la nivel european, în vederea consolidării responsabilității democratice și a transparenței;

42. subliniază rolul important al Comisiei pentru afaceri economice și monetare în adoptarea măsurilor pentru a crește gradul de responsabilitate față de Parlament, deoarece experiența acumulată până în prezent în ceea ce privește punerea în aplicare a semestrului european a arătat că actualul cadru de asigurare a responsabilității ar putea fi îmbunătățit, astfel încât să fie mai legitim și mai eficace;

43. reamintește că semestrul european este un exercițiu mixt care constă în așa-numitele semestre naționale și europene de-a lungul anului; reamintește importanța principiilor subsidiarității și proporționalității;

°

° °

44. îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

EXPUNERE DE MOTIVE

Având în vedere că un raport din proprie inițiativă separat este dedicat viitorului posibil al cadrului fiscal al UE și că aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei anuale privind creșterea durabilă sunt abordate în raportul dublu al Comisiei EMPL, prezentul raport ECON referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă nu urmărește să analizeze aceste aspecte. În raportul ECON, raportorul dorește să se concentreze asupra unor subiecte care țin în mod specific de competența Comisiei ECON.

În comunicarea sa privind Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, Comisia explică modul în care sunt interconectate semestrul european și Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și că termenele semestrului european și ale MRR se vor suprapune, ceea ce necesită adaptarea temporară a calendarului semestrului european pentru a lansa în mod corespunzător MRR.

Raportorul acceptă această schimbare, deoarece pandemia de COVID-19 a aruncat lumea într-o recesiune bruscă și profundă și este nevoie de un răspuns solid, coordonat și inovator, iar MRR este un element-cheie în acest sens. Cu toate acestea, raportorul consideră că adaptarea temporară a ciclului semestrului european din acest an nu poate prevala asupra scopului și funcției inițiale ale semestrului european, care sunt cele de a crea un cadru pentru ca statele membre ale UE să își coordoneze politicile bugetare și economice în întreaga Uniune Europeană.

Întrucât pandemia va avea un impact negativ asupra economiei UE, în special asupra IMM-urilor, a pieței unice și a competitivității sale, vor fi necesare reforme structurale semnificative și investiții publice și private de înaltă calitate pentru a depăși această criză. Statele membre pot utiliza flexibilitatea bugetară disponibilă pentru a-și sprijini economiile, deoarece este activată clauza derogatorie generală, însă statele membre sunt în continuare obligate să respecte Pactul de stabilitate și de creștere și trebuie să țină seama în continuare de obiectivul sustenabilității financiare pe termen mediu.

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU BUGETE (26.2.2021)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă

(2021/0000(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Margarida Marques

 

 

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

 

 

 

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută evaluările generale din Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, accentul sporit al strategiei pe dimensiunile socială și de mediu și promovarea reformelor și a investițiilor care sprijină o redresare solidă și consolidează reziliența la crizele viitoare, punând accentul, în același timp, pe combinarea gestionării crizelor cu aspirațiile transformatoare ale tranziției verzi și ale tranziției digitale; subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19, caracterizată de creșterea șomajului, creșterea riscului de sărăcie, pierderi majore de venituri ale gospodăriilor și ale IMM-urilor, excluziunea socială și creșterea disparităților dintre statele membre, are un impact asupra conținutului reformelor, redresării și rezilienței și subliniază accentul pus de Președinția portugheză pe intensificarea și consolidarea modelului social european ca o contribuție valoroasă în acest sens la redresarea și competitivitatea pe termen lung în UE, la realizarea Pilonului european al drepturilor sociale și la consolidarea autonomiei strategice deschise a UE;

2. ia act de pachetul european de redresare economică fără precedent [cadrul financiar multianual (CFM) și Next Generation EU (NGEU)], în valoare de 1,8 mii de miliarde EUR, care urmărește compensarea efectelor crizei și subliniază că combaterea pandemiei este o condiție prealabilă pentru redresare, în special prin accelerarea distribuției coordonate a vaccinurilor și a accesului în timp util al tuturor statelor membre și al tuturor persoanelor la vaccinuri; este preocupat de faptul că scăderea PIB-ului UE conform previziunilor economice ale Comisiei (-6,3 % în 2020 și + 3,7 % în 2021), împreună cu prelungirea perioadei de izolare, va reduce drastic marja de manevră fiscală pe termen scurt și mediu a multor state membre, subminându-le capacitatea de a aborda provocările politice presante;

3. în acest context, își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele efecte pe termen lung asupra integrității pieței unice ale extinderii derogării la normele privind ajutoarele de stat în timpul crizei actuale pentru statele membre cu fonduri publice limitate și cu o capacitate fiscală limitată și subliniază importanța menținerii unor condiții de concurență echitabile pe piața unică și a consolidării coeziunii economice și sociale între regiunile UE;

4. solicită evitarea întârzierilor grave în punerea în aplicare a programelor și fondurilor UE, în special a celor din cadrul gestiunii partajate, pentru perioada 2014-2020; invită, prin urmare, statele membre să accelereze punerea în aplicare a acestor programe, pentru a nu pune în pericol lansarea la timp a noilor programe ale UE din CFM 2021-2027, precum și a celor finanțate prin Instrumentul european de redresare, ținând cont în mod deosebit de calendarul strâns în vigoare pentru punerea sa în aplicare;

5. consideră că acordurile privind CFM, NGEU, decizia privind resursele proprii, Mecanismul de redresare și reziliență și Regulamentul privind statul de drept constituie o bază viabilă pentru politicile, reformele și investițiile inovatoare, sustenabile și juste din punct de vedere social, indispensabile pentru abordarea provocărilor existente, neprevăzute sau imprevizibile; este convins că această nouă emisiune comună de obligațiuni la nivelul UE, impusă de criza sanitară, economică și socială și menită să asigure o creștere sustenabilă, creează valoare prin mutualizarea ratingului de credit excepțional al bugetului UE bazat pe sistemul său de resurse proprii și este esențială pentru punerea în aplicare a priorităților europene și pentru sprijinirea investițiilor și reformelor și reprezintă un stimulent economic pentru o redresare sustenabilă și echitabilă în UE; în acest sens, subliniază importanța plății fondurilor generate de împrumuturile angajate de Comisie pe piețele de capital prin intermediul programelor și instrumentelor bugetului UE;

6. subliniază că NGEU și, în special, Mecanismul de redresare și reziliență remodelează cadrul semestrului european și că, împreună cu Mecanismul pentru o tranziție justă, REACT-EU, Orizont Europa, InvestEU, rescEU, dezvoltarea rurală și emiterea de obligațiuni ecologice, va fi un test ilustrativ al modului în care orientările strategice și capacitatea financiară a UE pot fi sincronizate cu nevoile, prioritățile și capacitățile naționale de punere în aplicare; subliniază importanța priorităților și programelor UE — cum ar fi cele pentru investiții, ocuparea forței de muncă, educație și formare, infrastructuri și competențe digitale, cultură, asistență socială și sănătate — pentru succesul redresării și pentru consolidarea creșterii sustenabile și a creării de locuri de muncă, promovând în același timp coeziunea economică, socială și teritorială în UE, și subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura coerența și complementaritatea cu cadrul semestrului european și cu planurile de redresare și reziliență; în acest sens, subliniază necesitatea unor sinergii între programele de redresare și reziliență și acordurile de parteneriat din cadrul CFM 2021-2027 și invită statele membre să își prezinte propunerile fără întârzieri nejustificate;

7. subliniază că Parlamentul European ar trebui să fie mai bine implicat în procesul semestrului european, inclusiv în recomandările specifice fiecărei țări, pentru a asigura legitimitatea democratică, precum și supravegherea și controlul utilizării fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, care sunt în cele din urmă garantate de bugetul UE, de exemplu prin dialogul privind redresarea și reziliența; subliniază rolul-cheie al actorilor locali și regionali, al IMM-urilor, al partenerilor sociali, al organizațiilor societății civile și al altor părți interesate relevante, care sunt implicate activ în dezvoltarea programelor de redresare și reziliență ale statelor membre, pentru a stimula creșterea sustenabilă, asigurând astfel o tranziție echitabilă și protejând totodată locurile de muncă în întreaga UE; invită Comisia să asigure o consultare publică adecvată a părților interesate, monitorizând îndeaproape rapoartele statelor membre privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a programelor de redresare și reziliență, asigurând cheltuieli strategice și responsabile, care să nu înlocuiască cheltuielile bugetare naționale recurente, care să fie eficiente și eficace atât pentru economie, cât și pentru cetățeni;

8. invită Comisia să se asigure că tablourile cu indicatori și tablourile de bord existente sunt completate cu indicatori relevanți care reflectă mai bine impactul bugetului UE, inclusiv impactul social, de gen, macroeconomic și de mediu;

9. subliniază necesitatea urgentă ca programele de redresare și reziliență să furnizeze bunuri publice, cum ar fi prevenirea pandemiei, precum și să contribuie la punerea în aplicare a celor șase piloni ai Mecanismului de redresare și reziliență (inclusiv competitivitatea economică și antreprenoriatul, coeziunea socială și teritorială și politicile pentru tineret), a Pilonului european al drepturilor sociale, a obiectivelor UE în materie de climă și biodiversitate, a Acordului de la Paris, a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, a Pactului verde european și a transformării digitale și verzi, precum și a Strategiei privind egalitatea de gen, și să contribuie la reziliența pe termen lung a economiilor și finanțelor publice europene prin reforme și investiții; subliniază necesitatea de a îmbunătăți reziliența instituțiilor publice, pentru a garanta funcționarea continuă a administrațiilor, precum și a serviciilor publice, în circumstanțe excepționale;

10. subliniază modul în care metodologia de urmărire socială care urmează să fie elaborată pentru fondurile de redresare și reziliență poate juca un rol esențial în îmbunătățirea semestrului european pentru a integra mai bine aspectele sociale și de mediu pe picior de egalitate cu coordonarea fiscală, acordând, de exemplu, mai multă atenție planificării fiscale agresive, reducerii sărăciei, egalității de gen, justiției sociale, coeziunii sociale și convergenței ascendente;

11. subliniază că femeile și grupurile vulnerabile și marginalizate au fost afectate în mod disproporționat de pandemia de COVID-19 și de consecințele sale economice și sociale, constituind majoritatea lucrătorilor din sectorul serviciilor de îngrijire și din alte sectoare afectate în mod deosebit de șomaj și de măsurile de izolare, fiind, în același timp, victime ale creșterii bruște a violenței domestice și a violenței bazate pe gen; reamintește că diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, remunerarea și pensiile sunt în continuare extrem de adânci; subliniază că procesul semestrului european și Mecanismul de redresare și reziliență ar trebui să contribuie la combaterea acestor inegalități; solicită consolidarea egalității de gen prin integrarea dimensiunii de gen în toate activitățile, politicile și programele UE și invită Comisia să accelereze introducerea unei metodologii eficace, transparente, cuprinzătoare, orientate spre rezultate și bazate pe performanță pentru toate programele UE;

12. reiterează că este necesar să se mărească și să se diversifice de urgență sursele de venituri ale bugetului UE, în conformitate cu foaia de parcurs integrată în Acordul interinstituțional, și să se coreleze mai eficient resursele proprii cu obiectivele de politică, în special prin oferirea de stimulente de mediu prin îmbunătățirea eficienței impozitării bazelor de impozitare mobile ale societăților; reamintește că finanțarea NGEU, în special a Mecanismului de redresare și reziliență, depinde de ratificarea urgentă de către statele membre a deciziei privind resursele proprii și invită statele membre să o ratifice rapid, fără întârzieri suplimentare; subliniază că evaziunea fiscală are efecte negative asupra bugetului UE și a bugetelor naționale și că este necesară o abordare cuprinzătoare pentru a combate frauda fiscală, evitarea obligațiilor fiscale și planificarea fiscală agresivă, precum și concurența fiscală agresivă; solicită, prin urmare, un studiu anual privind decalajul fiscal european, inclusiv o listă a practicilor fiscale dăunătoare și a impactului evaziunii fiscale asupra veniturilor;

13. invită Comisia să aplice integral Regulamentul privind statul de drept, care este menit să protejeze interesele financiare ale Uniunii, astfel cum a fost adoptat de colegiuitori și fără ambiguitate începând cu 1 ianuarie 2021; reamintește rolul Comisiei de gardian al tratatelor.

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	25.2.2021
Rezultatul votului final	+: –: 0:	33 6 1
Membri titulari prezenți la votul final	Robert Biedroń, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, David Cormand, Paolo De Castro, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Alexandra Geese, Vlad Gheorghe, Valentino Grant, Elisabetta Gualmini, Francisco Guerreiro, Valérie Hayer, Eero Heinäluoma, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Mislav Kolakušić, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Zbigniew Kuźmiuk, Ioannis Lagos, Hélène Laporte, Pierre Larrouturou, Janusz Lewandowski, Margarida Marques, Silvia Modig, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Dimitrios Papadimoulis, Karlo Ressler, Bogdan Rzońca, Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds, Nils Ušakovs, Johan Van Overtveldt, Rainer Wieland, Angelika Winzig
Membri supleanți prezenți la votul final	Damian Boeselager

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

33	+
NI	Mislav Kolakušić
PPE	Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Janusz Lewandowski, Siegfried Mureșan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Karlo Ressler, Rainer Wieland, Angelika Winzig
Renew	Olivier Chastel, Vlad Gheorghe, Valérie Hayer, Moritz Körner, Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds
S&D	Robert Biedroń, Paolo De Castro, Eider Gardiazabal Rubial, Elisabetta Gualmini, Eero Heinäluoma, Pierre Larrouturou, Margarida Marques, Victor Negrescu, Nils Ušakovs
The Left	Silvia Modig, Dimitrios Papadimoulis
Verts/ALE	Damian Boeselager, David Cormand, Alexandra Geese, Francisco Guerreiro

 

6	-
ECR	Zbigniew Kuźmiuk, Bogdan Rzońca, Johan Van Overtveldt
ID	Joachim Kuhs, Hélène Laporte
NI	Ioannis Lagos

 

1	0
ID	Valentino Grant

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (25.2.2021)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă

(2021/2004(INI))

Raportor pentru aviz: Pascal Canfin

 

 

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât pierderea biodiversității, schimbările climatice, poluarea și pierderea capitalului natural sunt strâns legate de activitățile economice și de creșterea economică,

1. salută cu entuziasm faptul că Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă confirmă reorientarea procesului semestrului european, punând sustenabilitatea, sănătatea și bunăstarea cetățenilor în centrul politicilor economice și sociale; împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, în Strategia anuală privind creșterea durabilă, creșterea economică nu este un scop în sine, ci dezvoltarea durabilă ar trebui să genereze prosperitate pentru toți, respectând pe deplin limitele planetei noastre; reiterează rolul esențial al inovării, al progresului tehnologic, al educației și al dezvoltării capitalului uman în îndeplinirea acestor priorități; subliniază că stabilitatea macroeconomică, sustenabilitatea mediului, reziliența, productivitatea și echitatea socială sunt componente-cheie ale obiectivului general de „sustenabilitate competitivă” urmărit în cadrul semestrului european;

2. salută în continuare includerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) în procesul semestrului european și faptul că ciclul 2020 a inclus un capitol dedicat raportării privind sustenabilitatea mediului și progresele înregistrate de statele membre în direcția atingerii ODD; este preocupat de faptul că mai multe amprente de mediu ale Europei depășesc limitele planetare; îndeamnă Comisia să urmeze această abordare în ciclul 2021, ca o completare la evaluarea modului în care planurile de redresare și reziliență ar trebui să contribuie la tranziția verde;

3. subliniază că actuala pandemie evidențiază necesitatea ca semestrul european să acționeze ca un cadru favorabil pentru ca statele membre să consolideze sistemele publice de sănătate pentru a asigura o asistență medicală de înaltă calitate, accesibilă și echitabilă pentru toți în orice moment;

4. subliniază că alinierea procesului semestrului european la obiectivele pe termen lung ale UE în materie de climă și mediu trebuie accelerată, în conformitate cu angajamentele asumate de Comisie în cadrul Pactului verde european, al Acordului de la Paris și al viitorului acord global post-2020 din cadrul Convenției privind diversitatea biologică (CBD); subliniază că coordonarea politicilor macroeconomice, socioeconomice și fiscale ale statelor membre este, printre altele, un instrument esențial pentru realizarea obiectivelor Pactului verde european; subliniază potențialul procesului semestrului european ca instrument de măsurare a progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european și a angajamentelor Uniunii asumate în cadrul Acordului de la Paris, precum și a ODD;

5. subliniază importanța coerenței dintre politicile economice și bugetare ale statelor membre, ambițiile europene și politicile publice; subliniază că redresarea Uniunii în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 oferă o ocazie unică de a stimula tranziția către neutralitatea climatică și de a crește reziliența în sectoarele strategice; subliniază că reformele întreprinse în cadrul procesului semestrului european ar trebui să încurajeze direcționarea investițiilor publice și private către acțiuni în domeniul climei și al mediului, pentru a facilita tranziția verde și echitabilă, precum și către acțiuni de consolidare a rezilienței sistemelor de îngrijire și de sănătate din întreaga Uniune;

6. subliniază că sistemele sociale solide sunt esențiale în lupta împotriva crizei climatice, deoarece acestea sunt un catalizator în conturarea unei tranziții juste din punct de vedere social către un viitor neutru din punct de vedere climatic;

7. subliniază că o politică bugetară sustenabilă este esențială pentru un model de finanțare sustenabil pentru Pactul verde european;

8. subliniază că, având în vedere nivelul ridicat al datoriei publice și dificultățile majore în materie de sustenabilitate cu care se confruntă unele state membre, este important să se asigure că dezechilibrele macroeconomice pe termen scurt sunt tratate în mod corespunzător pentru a atenua consecințele socioeconomice ale crizei, pentru a proteja lucrătorii, pentru a păstra locurile de muncă și pentru a facilita tranziția locurilor de muncă spre economia verde și digitală;

9. invită Comisia să extindă procesul actual al semestrului european pentru a-și îndeplini angajamentul politic de a-l transforma într-un instrument de guvernanță în favoarea realizării Pactului verde european și a ODD; subliniază, prin urmare, necesitatea de a integra în continuare, fără a slăbi procesul de monitorizare al semestrului european, obiectivele climatice, de mediu, inclusiv de biodiversitate și sociale ale Uniunii, într-un mod mai cuprinzător, pentru a oferi statelor membre analize și indicatori doar pe lângă indicatorii economici, reflectând astfel mai bine provocările actuale cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește reducerea amprentei lor ecologice și transformarea procesului într-un motor al schimbării către o bunăstare sustenabilă pentru toți în Europa;

10. subliniază că semestrul european ar trebui să sprijine eforturile Uniunii de a realiza neutralitatea climatică până cel târziu în 2050; invită, prin urmare, Comisia să evalueze discrepanța dintre structura bugetelor statelor membre și un scenariu aliniat la Acordul de la Paris pentru fiecare dintre bugetele lor naționale, permițând astfel formularea de recomandări cu privire la datoria statelor membre în domeniul climei și la reducerea deficitului lor de investiții în domeniul climei, asociat obiectivului Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050;

11. subliniază că pandemia a afectat toate statele membre, în timp ce amploarea impactului, expunerile specifice, precum și ritmul și forța redresării vor varia; consideră că procesul semestrului european ar trebui să țină seama de particularitățile situațiilor statelor membre în timpul pandemiei; recunoaște impactul semnificativ al pandemiei asupra obiectivelor socioeconomice și de sănătate publică stabilite în tratate și în Pilonul european al drepturilor sociale; solicită ca semestrul european să se concentreze, de asemenea, pe echitatea socială și pe sprijinirea celor mai grav afectați de criza sanitară; ia act de faptul că prioritizarea tranziției verzi și a celei digitale și sustenabilitatea macroeconomică ar trebui să abordeze, de asemenea, aspectele sociale, domeniu în care progresele au fost încetinite în timpul pandemiei;

12. invită Comisia să întocmească un inventar al tuturor subvențiilor dăunătoare mediului, inclusiv sub formă de reduceri fiscale, care continuă să existe la nivel național și împiedică realizarea Pactului verde european și să monitorizeze eliminarea lor treptată cât mai curând posibil și cel târziu până în 2025 în contextul semestrului european; solicită din nou reorientarea sistemelor de impozitare către o utilizare sporită a taxelor de mediu;

13. solicită ca semestrul european să fie adaptat pentru a ține seama de situația economică și sanitară cauzată de pandemia de COVID-19, precum și de abordarea „O singură sănătate”, și ca semestrul european să fie aliniat la Mecanismul de redresare și reziliență, principalul instrument al UE pentru redresare; observă faptul că evaluarea planurilor de redresare și reziliență va fi efectuată în raport cu dificultățile și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, în special cele relevante pentru consolidarea rezilienței sistemelor de îngrijiri medicale și de sănătate și pentru realizarea obiectivelor climatice și de mediu ale Uniunii, în special tranziția către atingerea obiectivelor climatice actualizate ale Uniunii pentru 2030 și respectarea obiectivului neutralității climatice a Uniunii până cel târziu în 2050, în conformitate cu propusa Lege europeană a climei;

14. subliniază că redresarea UE oferă o ocazie unică de a reconstrui o UE mai puternică prin furnizarea de orientări statelor membre cu privire la domeniile în care reformele și investițiile sunt cele mai necesare pentru a accelera tranziția către o UE mai sustenabilă, mai rezilientă și mai favorabilă incluziunii, nelăsând pe nimeni în urmă; invită, în acest sens, Comisia să se asigure că planurile de redresare și reziliență contribuie în mod eficace la tratarea provocărilor din recomandările relevante specifice fiecărei țări în domeniul tranziției verzi, inclusiv acțiunile aferente economiei circulare; invită Comisia și statele membre să colaboreze la elaborarea de strategii pentru eliminarea treptată a tuturor subvențiilor dăunătoare, directe și indirecte, pentru combustibilii fosili cât mai curând posibil și până în 2025;

15. reamintește că cel puțin 37 % din cheltuielile aferente fiecărui plan național de redresare și reziliență ar trebui alocate acțiunilor în domeniul climei și că reformele și investițiile incluse în planurile naționale de redresare și reziliență vor respecta principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, astfel cum este definit la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852; solicită o transparență maximă în această evaluare; subliniază, în acest sens, că Regulamentul privind taxonomia ar trebui să servească drept referință de orientare; regretă faptul că, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, nu s-a convenit asupra niciunui obiectiv specific de cheltuieli pentru biodiversitate; reamintește că 7,5 % din bugetul Uniunii și din cheltuielile aferente Next Generation EU ar trebui dedicate obiectivelor în materie de biodiversitate începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026; îndeamnă statele membre să crească investițiile în conservarea și refacerea biodiversității;

16. consideră că principiile care stau la baza economiei circulare ar trebui să fie un element central al oricărei politici industriale europene și naționale și al planurilor naționale de redresare și reziliență propuse de statele membre;

17. subliniază necesitatea unui control puternic și continuu, inclusiv prin intermediul semestrului european, asupra punerii în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență și a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă, care să acopere atât alinierea acestora la prioritățile strategiei de creștere ale Pactului verde, cât și transparența și integritatea cheltuielilor publice;

18. subliniază că Raportul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu privind decalajele în materie de emisii 2020[11] a evidențiat că, până în prezent, cheltuielile fiscale legate de COVID-19 au sprijinit în principal status quo-ul global al producției cu emisii ridicate de dioxid de carbon și că sprijinul ar trebui să se concentreze, în schimb, asupra tehnologiilor cu emisii zero, punând capăt subvențiilor pentru combustibilii fosili prin reforme fiscale și accelerând soluțiile bazate pe natură, în special protecția și refacerea ecosistemelor;

19. sprijină orientările Comisiei adresate statelor membre de a include în planurile lor de redresare investiții și reforme în domenii emblematice în cadrul tranziției verzi care să fie în concordanță cu obiectivul mai ambițios al UE privind clima pentru 2030 și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până cel târziu în 2050 — în special prin creșterea investițiilor în energia din surse regenerabile, renovare, mobilitate sustenabilă, economie circulară și biodiversitate — având în vedere potențialul acestora de a crea locuri de muncă, de a genera creștere sustenabilă pentru a asigura competitivitatea pe termen lung a UE și de a spori reziliența economiilor și societăților noastre;

20. invită statele membre să investească în activități care contribuie în mod eficace la consolidarea rezilienței sistemelor de îngrijiri medicale și de sănătate în vederea pregătirii pentru viitoarele pandemii, precum și în refacerea ecosistemelor și a serviciilor acestora pentru a aborda dubla criză a pierderii biodiversității și a încălzirii globale prin soluții bazate pe natură; subliniază că aceste inițiative emblematice vor avea succes numai dacă ajută la atenuarea inegalităților sociale și de mediu dintre statele membre și din interiorul acestora și oferă noi oportunități de creștere a bunăstării oamenilor;

21. împărtășește punctul de vedere al Strategiei anuale pentru 2021 privind creșterea durabilă, conform căruia stabilirea prețului carbonului și taxele de mediu vor fi instrumente fiscale și de mediu importante pentru punerea în aplicare a tranziției verzi; subliniază, cu toate acestea, că este la fel de important să se ia în considerare efectele distributive ale acestor instrumente și să se pună în aplicare politici care le însoțesc pentru a atenua efectele potențial inechitabile ale acestora din punct de vedere social și a asigura o tranziție justă;

22. ia act de faptul că Strategia de creștere durabilă pentru 2021 abordează faptul că, din perspectiva pieței unice, limitarea extinsă a mișcării persoanelor a stimulat serviciile online și comerțul electronic; subliniază că utilizarea tot mai mare a datelor este însoțită de un impact tot mai mare asupra mediului; invită Comisia să elaboreze o agendă digitală europeană de mediu, inclusiv inițiative legislative, pentru a reduce la minimum amprenta de mediu și climatică a utilizării, producției și stocării datelor, a serviciilor digitale și a echipamentelor TIC;

23. subliniază importanța Pactului verde în cadrul semestrului european și al noii strategii privind creșterea; subliniază faptul că noile tehnologii și noile modele de producție și consum bazate pe inovarea tehnologică și socială sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor Pactului verde și pentru realizarea neutralității climatice a economiei UE până în 2050; subliniază că Noua strategie industrială pentru Europa este un instrument important pentru crearea cadrului și a mediului care să permită astfel de inovații și un factor important pentru redresarea UE și consolidarea independenței Uniunii în domeniul producției de medicamente și de materiale medicale;

24. invită Comisia să includă transportul maritim în cadrul inițiativei emblematice privind mobilitatea sustenabilă, deoarece acest sector strategic a fost afectat în mod deosebit de pandemia de COVID-19 și reprezintă o mare oportunitate economică și de ocupare a forței de muncă pentru ecologizarea industriei europene și autonomia acesteia în ceea ce privește concurența internațională;

25. îndeamnă Comisia să asigure integrarea și protejarea eficace a climei și a biodiversității în toate cheltuielile și programele UE, pe baza criteriilor tehnice de examinare elaborate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852;

26. salută faptul că statele membre trebuie să își alinieze planurile de redresare și reziliență la programele lor naționale de reformă și de investiții concepute în conformitate cu obiectivele de politică ale UE, punând accentul pe tranziția verde și digitală;

27. subliniază că transportul pe căi navigabile cu emisii zero este esențial pentru dezvoltarea unui transfer modal sustenabil de la transportul rutier la cel pe căile navigabile, ca parte a strategiei privind mobilitatea sustenabilă și invită, prin urmare, Comisia și statele membre să sprijine investițiile în cercetare și inovare și în infrastructurile de realimentare și reîncărcare din porturile interioare;

28. subliniază că planurile de redresare ale statelor membre reprezintă o oportunitate pentru tranziția către o economie socială și bazată pe solidaritate și către o democrație economică; solicită Comisiei să revizuiască planurile naționale din această perspectivă și să se asigure că IMM-urile și alte părți interesate mai mici nu sunt lăsate în urmă în punerea în aplicare a proiectelor și propunerilor cuprinse în aceste planuri;

29. subliniază că Mecanismul de redresare și reziliență este un răspuns economic esențial la criza provocată de pandemia de COVID-19, oferind, în același timp, o ocazie de a accelera tranziția verde și fiind bazat pe obiectivul UE de a realiza competitivitatea și coeziunea printr-o nouă strategie de creștere, și anume Pactul verde european;

30. subliniază că o economie albastră sustenabilă, inclusiv activitățile pescărești sustenabile, energia marină din surse regenerabile, transportul maritim curat și turismul sustenabil, au de jucat un rol important în tranziția către o societate mai rezilientă; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să țină seama în mod corespunzător de acest sector strategic;

31. reamintește că 7,5 % din bugetul Uniunii și din cheltuielile aferente Next Generation EU ar trebui să fie dedicate obiectivelor în materie de biodiversitate începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026; îndeamnă statele membre să crească investițiile în conservarea și refacerea biodiversității, să reformeze subvențiile dăunătoare pentru biodiversitate și să examineze (ex ante) și să monitorizeze (ex post) sprijinul de redresare privind impactul acestora asupra biodiversității;

32. ia act de faptul că pandemia a demonstrat necesitatea de a consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare; subliniază că acest lucru ar trebui să reprezinte, de asemenea, o ocazie de a mări caracterul sustenabil al lanțurilor de aprovizionare; salută, prin urmare, anunțul Comisiei de a prezenta o propunere legislativă privind obligația de diligență a întreprinderilor și raportul legislativ din proprie inițiativă al Parlamentului European privind stoparea și inversarea defrișărilor provocate de UE la nivel mondial și invită Comisia să dea curs acestui raport și să prezinte o propunere de lege a UE împotriva defrișărilor bazată pe obligația de diligență;

33. reamintește că Mecanismul de redresare și reziliență nu se abate de la obiectivele anterioare pandemiei, ci încearcă să abordeze rapid provocările și problemele care existau înainte de pandemia de COVID-19 și să evite ca noile obstacole cauzate de criza provocată de COVID-19 să pună în pericol progresele;

34. subliniază că gestionarea, conservarea și refacerea ecosistemelor marine și terestre reprezintă investiții esențiale în vederea realizării neutralității emisiilor de dioxid de carbon, deoarece vor îmbunătăți absorbanții naturali de carbon, cum ar fi mangrovele, recifele de corali, straturile de iarbă de mare și mlaștinile sărăturate, pădurile, solurile, terenurile agricole și zonele umede, sporind astfel reziliența;

35. salută accentul pus de Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă pe buna guvernanță și pe statul de drept pentru a crea un mediu de afaceri favorabil; subliniază că asigurarea respectării bunei guvernanțe și a statului de drept este, de asemenea, esențială pentru a permite elaborarea și punerea în aplicare corespunzătoare a politicilor de mediu;

36. reiterează acordul interinstituțional de alocare a cel puțin 30 % din cadrul financiar multianual al UE și din instrumentul Next Generation EU pentru atingerea obiectivelor climatice;

37. subliniază importanța unui dialog structurat și sistematic cu parlamentele naționale și societatea civilă la nivel național, pentru a încuraja asumarea pe scară mai largă a responsabilității.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	25.2.2021
Rezultatul votului final	+: –: 0:	62 17 0
Membri titulari prezenți la votul final	Nikos Androulakis, Bartosz Arłukowicz, Margrete Auken, Simona Baldassarre, Marek Paweł Balt, Traian Băsescu, Aurélia Beigneux, Monika Beňová, Sergio Berlato, Alexander Bernhuber, Malin Björk, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Pascal Canfin, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Nathalie Colin-Oesterlé, Esther de Lange, Christian Doleschal, Marco Dreosto, Cyrus Engerer, Eleonora Evi, Agnès Evren, Pietro Fiocchi, Andreas Glück, Catherine Griset, Jytte Guteland, Teuvo Hakkarainen, Anja Hazekamp, Martin Hojsík, Pär Holmgren, Jan Huitema, Yannick Jadot, Adam Jarubas, Petros Kokkalis, Athanasios Konstantinou, Ewa Kopacz, Joanna Kopcińska, Ryszard Antoni Legutko, Peter Liese, Javi López, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Joëlle Mélin, Tilly Metz, Silvia Modig, Dolors Montserrat, Alessandra Moretti, Dan-Ştefan Motreanu, Ville Niinistö, Ljudmila Novak, Grace O’Sullivan, Jutta Paulus, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Luisa Regimenti, Sándor Rónai, Rob Rooken, Christine Schneider, Günther Sidl, Ivan Vilibor Sinčić, Linea Søgaard-Lidell, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds, Edina Tóth, Véronique Trillet-Lenoir, Petar Vitanov, Alexandr Vondra, Mick Wallace, Pernille Weiss, Emma Wiesner, Michal Wiezik, Tiemo Wölken, Anna Zalewska
Membri supleanți prezenți la votul final	Catherine Chabaud, Nicolás González Casares, Martin Häusling, Annalisa Tardino

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

62	+
NI	Athanasios Konstantinou, Ivan Vilibor Sinčić
PPE	Bartosz Arłukowicz, Traian Băsescu, Alexander Bernhuber, Nathalie Colin-Oesterlé, Christian Doleschal, Agnès Evren, Adam Jarubas, Ewa Kopacz, Esther de Lange, Peter Liese, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Dolors Montserrat, Dan-Ştefan Motreanu, Ljudmila Novak, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Christine Schneider, Edina Tóth, Pernille Weiss, Michal Wiezik
Renew	Pascal Canfin, Catherine Chabaud, Martin Hojsík, Jan Huitema, Nicolae Ştefănuță, Linea Søgaard-Lidell, Nils Torvalds, Véronique Trillet-Lenoir, Emma Wiesner
S&D	Nikos Androulakis, Marek Paweł Balt, Monika Beňová, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Cyrus Engerer, Nicolás González Casares, Jytte Guteland, Javi López, Alessandra Moretti, Sándor Rónai, Günther Sidl, Petar Vitanov, Tiemo Wölken
The Left	Malin Björk, Anja Hazekamp, Petros Kokkalis, Silvia Modig
Verts/ALE	Margrete Auken, Eleonora Evi, Martin Häusling, Pär Holmgren, Yannick Jadot, Tilly Metz, Ville Niinistö, Grace O’Sullivan, Jutta Paulus

 

17	-
ECR	Sergio Berlato, Pietro Fiocchi, Joanna Kopcińska, Ryszard Antoni Legutko, Rob Rooken, Alexandr Vondra, Anna Zalewska
ID	Simona Baldassarre, Aurélia Beigneux, Marco Dreosto, Catherine Griset, Teuvo Hakkarainen, Joëlle Mélin, Luisa Regimenti, Annalisa Tardino
Renew	Andreas Glück
The Left	Mick Wallace

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Dnei Irene Tinagli

Președintă

Comisia pentru afaceri economice și monetare

BRUXELLES

Subiect: Aviz referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: „Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă” (COM/2020/0575). 2021/2004(INI)

 

Doamnă Președintă,

 

În cadrul procedurii menționate în subiect, Comisia pentru dezvoltare regională a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră. Comisia pentru dezvoltare regională a hotărât ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

Comisia pentru dezvoltare regională a examinat chestiunea în cauză în cadrul reuniunii sale din 24.2.2021, iar avizul a fost adoptat cu 41 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 0 abțineri.

În cadrul acestei reuniuni[12], Comisia pentru dezvoltare regională a decis să recomande Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

 

 

Vă asigur, Doamnă Președintă, de înalta mea considerație.

Younous Omarjee

SUGESTII

Comisia REGI

1. ia act de faptul că pandemia de COVID-19 a aruncat lumea într-o recesiune neașteptată și profundă și că în continuare există numeroase incertitudini; consideră că această pandemie este mult mai mult decât o criză sanitară și că repercusiunile sale economice și sociale diferă de la o țară la alta, ducând la creșterea sărăciei, a inegalităților și a disparităților dintre regiunile UE; subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a combate aceste inegalități și a încuraja o redresare rapidă și susținută, în special prin sprijinirea regiunilor care se confruntă cu o creștere mai lentă și cu un nivel ridicat al șomajului, în special în rândul tinerilor; ia act cu îngrijorare, în acest sens, că rata șomajului este de peste 7 %, iar rata șomajului în rândul tinerilor a crescut la 17 % pe întregul teritoriu al UE și se preconizează că va crește în continuare din cauza epidemiei de COVID-19[13]; constată că, pe lângă tineri, criza a afectat în mod disproporționat femeile și grupurile dezavantajate, cum ar fi familiile cu venituri reduse, persoanele cu dizabilități și minoritățile;

 

2. subliniază importanța Mecanismului de redresare și reziliență, acesta fiind unul dintre principalele instrumente de redresare; el prevede un sprijin financiar de 672,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi, în primii ani ai redresării; observă că este important ca economiile naționale să atingă un grad ridicat de reziliență, aceasta fiind una dintre lecțiile învățate din ultima criză economică, socială și financiară mondială, și că este esențial să se evite adâncirea și agravarea diferențelor economice și sociale existente deja; subliniază că este nevoie să se îmbunătățească pregătirea și reziliența sistemelor naționale de sănătate și de protecție socială, precum și să se garanteze accesul egal la educație, la servicii de asistență medicală accesibile ca preț și de calitate, precum și la servicii de îngrijire pe termen lung și de îngrijire a copiilor; prin urmare, trebuie să se garanteze că resursele din acest fond sunt utilizate în mod eficace acolo unde sunt cele mai necesare, astfel încât sarcina și datoria lăsate generației următoare să fie cât mai reduse;

 

3. subliniază că Mecanismul ar trebui să contribuie la promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, îmbunătățind astfel reziliența economică și socială și capacitatea de adaptare a statelor membre și sprijinind tranziția verde și digitală, menite să întărească competitivitatea economică și să realizeze o Europă neutră climatic până în 2050; în acest scop, își exprimă speranța că va exista un nivel ridicat de complementaritate între acțiunile prevăzute în planurile naționale de redresare și cele avute în vedere de politica de coeziune; regretă că în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență principiul parteneriatului nu este obligatoriu și că, în consecință, în majoritatea țărilor UE, orașele nu au fost implicate pe deplin în pregătirea planului național de redresare[14] și că există, de asemenea, un risc de inconsecvență între implementarea Mecanismului de redresare și reziliență și a fondurilor ESI;

 

 

4. subliniază că implicarea autorităților publice regionale și locale, precum și a partenerilor economici și sociali, a asociațiilor profesionale și a organismelor relevante ce reprezintă societatea civilă, cum ar fi ONG-urile, este esențială pentru implementarea cu succes a Mecanismului în contextul unei redresări rapide în urma crizei actuale; invită Comisia să prezinte un instrument de evaluare pentru a garanta că sunt respectate criteriile ce prevăd consultările statelor membre cu organizațiile societății civile de la nivel local, regional și național;

 

5. subliniază că regiunile trebuie să fie implicate pe deplin în planurile naționale de redresare și în gestionarea acestora la nivel național pentru a aborda provocările multidimensionale actuale la nivelul teritorial cel mai adecvat; consideră că principiile coeziunii ar trebui să se reflecte și în planuri;  este de părere că investițiile ar trebui să stimuleze sectoarele-cheie, în special pe cele mai afectate de criză, promovând crearea și păstrarea unor locuri de muncă de înaltă calitate și asigurând accesul echitabil la piața muncii în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale; ar trebui să se acorde o atenție deosebită celor mai vulnerabile segmente ale populației, printre care se numără persoanele în vârstă;  Mecanismul ar trebui, de asemenea, să contribuie la realizarea egalității de gen, conform prevederilor articolului 8 din tratat, ținând seama de faptul că disparitatea de gen în ocuparea forței de muncă (11,4 %), diferența de remunerare între femei și bărbați (14 %) și decalajul de pensii între femei și bărbați (30 %) rămân inacceptabil de ridicate[15];în plus, crede că obiectivele privind egalitatea de gen și independența economică a femeilor trebuie să fie asigurate în toate dimensiunile și în toate etapele pregătirii, monitorizării, implementării și evaluării programelor finanțate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență în timp util și în mod consecvent; insistă asupra faptului că pandemia subliniază necesitatea de a consolida producția locală pentru a evita viitoare deficite în sectoare economice precum agricultura, industria și sănătatea; sprijină circuitele scurte și producția locală pentru a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a întări economiile locale slăbite de criză;

 

6. invită să se întărească în continuare legătura dintre locurile de muncă de calitate, egalitatea de gen, creșterea sustenabilă, obiectivele sociale și climatice și semestrul european, cu obiectivul final de a îmbunătăți calitatea vieții și bunăstarea cetățenilor;

 

7. consideră că pentru investițiile din cadrul Mecanismului, guvernanța pe mai multe niveluri este importantă în procesul semestrului european, deoarece pandemia de COVID-19 a afectat teritoriile din statele membre în moduri diferite; . reamintește că, dintre numeroasele inegalități evidențiate de pandemia de COVID-19, decalajul digital este una gravă, afectând în special regiunile mai puțin dezvoltate, femeile, persoanele în vârstă, gospodăriile cu venituri reduse și persoanele care locuiesc în regiunile ultraperiferice; sunt necesare investiții mai mari în digitalizare, inovare și conectivitate digitală, care ar permite o tranziție echitabilă și egală către o economie digitală, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile din societate;

 

8. salută rolul Mecanismului de redresare și reziliență în orientarea și construirea unei Europe mai sustenabile, mai reziliente și mai echitabile pentru generația viitoare, respectând totodată principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, după cum este definit la articolul 17 din Regulamentul privind taxonomia, precum și prin investiții și reforme în șapte domenii emblematice axate pe sustenabilitatea mediului, energia din surse regenerabile, renovare, mobilitate durabilă, biodiversitate, productivitate, echitate și stabilitate macroeconomică; subliniază că, pentru a atinge un obiectiv de integrare a aspectelor legate de climă de 30 % atât pentru cadrul financiar multianual, cât și pentru „Next Generation EU”, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, fiecare plan de redresare și reziliență va trebui să includă cheltuieli legate de climă în valoare de cel puțin 37 %; invită Comisia și statele membre să asigure consecvența, coerența și sinergiile cu Agenda 2030 a ONU;

 

9. recunoaște că tendințele tehnologice de pe piața muncii și tranziția către o economie sustenabilă reprezintă provocări enorme, dar și oportunități pentru coeziunea regională; reiterează rolul esențial al fondurilor structurale și de investiții europene, ca principal instrument de investiții pentru politica de coeziune în Europa, în susținerea proceselor de redresare regională; ar trebui să se acorde atenție zonelor urbane ca vectori ai transformării verzi și digitale, tuturor regiunilor care suferă de handicapuri naturale sau demografice și care sunt cele mai afectate de tranziția către o economie mai sustenabilă și mai ecologică, precum și insulelor și regiunilor ultraperiferice;

 

10. subliniază că semestrul european, noul Mecanism de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune sunt intrinsec legate și că, prin urmare, este necesar să se asigure o mai bună coordonare, precum și acțiuni rapide și adaptate vizând crearea de locuri de muncă, dezvoltarea educației, inovarea, reconstruirea unei economii solide, atingând totodată obiectivele în materie de climă; subliniază că concluziile semestrului european și rapoartele statelor membre au implicații importante pentru regiuni și că aceste implicații ar trebui monitorizate periodic în contextul implementării politicii de coeziune; consideră că includerea ODD-urilor și a pilonului social în sfera de aplicare a semestrului european va necesita ajustarea indicatorilor existenți și crearea unora noi, pentru a monitoriza punerea în aplicare a politicilor economice, de mediu și sociale ale UE, precum și coerența dintre obiectivele de politică și mijloacele bugetare.

 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	4.3.2021
Rezultatul votului final	+: –: 0:	21 8 29
Membri titulari prezenți la votul final	Gunnar Beck, Marek Belka, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Gilles Boyer, Francesca Donato, Derk Jan Eppink, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Raffaele Fitto, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Luis Garicano, Sven Giegold, Valentino Grant, Claude Gruffat, José Gusmão, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, France Jamet, Othmar Karas, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Georgios Kyrtsos, Aurore Lalucq, Aušra Maldeikienė, Pedro Marques, Costas Mavrides, Jörg Meuthen, Csaba Molnár, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Dimitrios Papadimoulis, Piernicola Pedicini, Lídia Pereira, Kira Marie Peter-Hansen, Sirpa Pietikäinen, Dragoș Pîslaru, Evelyn Regner, Antonio Maria Rinaldi, Alfred Sant, Martin Schirdewan, Joachim Schuster, Ralf Seekatz, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Cristian Terheş, Irene Tinagli, Ernest Urtasun, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni, Roberts Zīle

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

21	+
PPE	Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Markus Ferber, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Enikő Győri, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Aušra Maldeikienė, Luděk Niedermayer, Lídia Pereira, Sirpa Pietikäinen, Ralf Seekatz, Inese Vaidere
Renew	Engin Eroglu, Luis Garicano, Billy Kelleher, Dragoș Pîslaru
S&D	Marc Angel, Eva Kaili

 

8	-
ECR	Derk Jan Eppink
ID	Gerolf Annemans, France Jamet, Jörg Meuthen
NI	Lefteris Nikolaou-Alavanos
The Left	Manon Aubry, José Gusmão, Chris MacManus

 

29	0
ECR	Raffaele Fitto, Eugen Jurzyca, Johan Van Overtveldt, Roberts Zīle
ID	Francesca Donato, Valentino Grant, Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni
Renew	Gilles Boyer, Ondřej Kovařík, Caroline Nagtegaal, Stéphanie Yon-Courtin
S&D	Marek Belka, Jonás Fernández, Eero Heinäluoma, Aurore Lalucq, Margarida Marques, Pedro Marques, Evelyn Regner, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli
Verts/ALE	Sven Giegold, Henrike Hahn, Stasys Jakeliūnas, Piernicola Pedicini, Kira Marie Peter-Hansen, Ernest Urtasun

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

• [1] JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
• [2] JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
• [3] JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
• [4] JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
• [5] JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
• [6] JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
• [7] JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
• [8] JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
• [9] Texte adoptate, P9_TA(2020)0358.
• [10] https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip144_en_1.pdf
• [11] Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Raport privind decalajele în materie de emisii 2020, Nairobi, 2020.
• [12] La votul final au fost prezenți: Raffaele Fitto, Elżbieta Kruk, Andżelika Anna Możdżanowska, Veronika Vrecionová, Mathilde Androuët, Rosanna Conte, Francesca Donato, Alessandro Panza, André Rougé, Chiara Gemma, Pascal Arimont, Isabel Benjumea, Tom Berendsen, Franc Bogovič, Tamás Deutsch, Christian Doleschal, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Manolis Kefalogiannis, Andrey Novakov, Stéphane Bijoux, Vlad-Marius Botoş, Ondřej Knotek, Susana Solís Pérez, Irène Tolleret, Yana Toom, Adrian-Dragoş Benea, Erik Bergkvist, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Constanze Krehl, Cristina Maestre Martín De Almagro, Nora Mebarek, Tsvetelina Penkova, Martina Michels, Younous Omarjee, Rosa D'Amato, Niklas Nienaß, Caroline Roose, Bronis Ropė, Monika Vana
• [13] Statistici privind șomajul: Eurostat iulie 2020f45c24be-3304-e6b7-80c8-04eae7529519 (europa.eu)
• [14] https://cor.europa.eu/ro/news/Pages/post-COVID-recovery-plans-.aspx. A se vedea și: https://eurocities.eu/latest/involve-cities-in-a-green-and-digital-recovery/
   
• [15] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Gender_statistics