RAPORT referitor la revizuirea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene

24.3.2021 - (2020/2087(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională
Raportor: Younous Omarjee

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la revizuirea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene

(2020/2087(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere articolele 174 și 175, articolul 212 alineatul (2) și articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene și modificările sale ulterioare din 15 mai 2014 și 20 martie 2020[1],

– având în vedere toate rapoartele publicate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, în special raportul din 31 martie 2014 intitulat „Schimbările climatice 2014: Consecințe, adaptare și vulnerabilitate”,

– având în vedere Acordul de la Paris semnat la 22 aprilie 2016,

– având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 referitoare la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, implementare și aplicare[2],

– având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2016 referitoare la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene: o evaluare[3],

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 15 mai 2019 intitulat „Evaluarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene 2002-2017” (SWD(2019)0186),

– având în vedere Regulamentul (UE) 2020/461 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului în vederea acordării de asistență financiară statelor membre și țărilor care negociază aderarea la Uniune ce sunt grav afectate de o situație de urgență majoră de sănătate publică[4],

– având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[5],

– având în vedere documentul de poziției al Comitetului Economic și Social European din 25 martie 2020 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului pentru a oferi asistență financiară statelor membre și țărilor aflate în proces de negociere a aderării la Uniune care sunt grav afectate de o urgență majoră de sănătate publică (COM(2020)0114),

– având în vedere Comunicarea Comisiei privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizul Comisiei pentru bugete,

– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0052/2021),

A. întrucât Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului, creat în urma inundațiilor majore care au lovit Europa Centrală în 2002, oferă asistență financiară statelor membre și țărilor în curs de aderare afectate de catastrofe naturale majore sau regionale ori de situații de urgență majore în materie de sănătate publică; întrucât FSUE reprezintă o veritabilă valoare adăugată europeană și concretizarea unei voințe de manifestare a solidarității față de populațiile din regiunile UE afectate de astfel de catastrofe;

B. întrucât, în rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale, Parlamentul European a reamintit că solidaritatea între statele membre nu este o opțiune, ci o obligație care decurge, printre altele, din articolele 2 și 21 ale Tratatului privind Uniunea Europeană și este un pilon al valorilor noastre europene, conform prevederilor articolului 3 din tratatul menționat; întrucât, în aceeași rezoluție, Parlamentul European îndeamnă Comisia să consolideze toate componentele mecanismelor sale de gestionare a crizelor și de reacție la catastrofe;

C. întrucât ia act cu interes de faptul că, potrivit unui sondaj recent, două treimi din cetățenii UE consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a răspunde unor crize precum cea provocată de COVID-19, iar mai mult de o jumătate din ei consideră că UE ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare pentru a face față acestor crize[6]; întrucât criza sanitară actuală are o dimensiune umană foarte semnificativă, iar Uniunea și statele membre ar trebui, prin urmare, să acționeze în spiritul solidarității;

D. întrucât, până în prezent, asistența acordată de FSUE a vizat aproximativ o sută de catastrofe naturale în 23 de state membre și o țară în curs de aderare, în valoare totală de aproximativ 6,6 miliarde EUR[7];

E. întrucât, în perioada 2017-2018, catastrofele provocate de inundații au reprezentat aproximativ două treimi din totalul cererilor pentru ajutor din FSUE, deși în această perioadă au avut loc și furtuni, incendii forestiere și cutremure de proporții considerabile;

F. întrucât constată utilitatea FSUE, evidențiată în evaluarea Comisiei, în special în ceea ce privește reducerea sarcinii suportate de toate autoritățile naționale, regionale și locale pentru a susține eforturile de redresare în urma catastrofelor naturale majore de anvergură națională sau regională sau a situațiilor de urgență în materie de sănătate publică, conform definițiilor din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 (modificat);

G. întrucât cadrul normativ al FSUE a fost revizuit în 2014 prin modificarea Regulamentului (UE) nr. 661/2014, în special pentru a simplifica procedurile, a scurta termenul de răspuns după depunerea cererilor, a clarifica criteriile de eligibilitate pentru cererile de asistență în caz de catastrofe regionale, a prelungi perioada de punere în aplicare și a introduce plățile în avans, după cum a solicitat Parlamentul în numeroase rânduri; întrucât s-au înregistrat progrese suplimentare prin modificarea regulamentului din martie 2020, în special în ceea ce privește creșterea nivelului plăților în avans și simplificarea procesului de mobilizare a FSUE;

H. întrucât rata de aprobare a cererilor de asistență în caz de catastrofe majore este de 100 %, în timp ce rata în cazul catastrofelor regionale, care reprezintă categoria cea mai frecventă, a crescut de la 32 % la 85 % în urma revizuirii, în 2014, a Regulamentului privind FSUE;

I. întrucât, deși reforma regulamentului din 2014 a contribuit la prelungirea perioadei de pregătire și depunere a cererilor de asistență din partea FSUE de la 10 la 12 săptămâni, o mare parte din cazuri necesită încă actualizări, ceea ce ocazionează întârzieri în accesarea subvențiilor; întrucât, din acest motiv, Comisia ar trebui să ofere orientări simplificate cu privire la condițiile de depunere a cererilor, pentru a reduce astfel sarcina administrativă;

J. întrucât timpul necesar pentru vărsarea întregii subvenții ar putea fi redus și mai mult, având în vedere că solidaritatea UE trebuie să se manifeste rapid;

K. întrucât asistența acordată de FSUE acoperă doar restabilirea la starea anterioară a infrastructurilor din domeniile energiei, apei și apelor reziduale, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății și educației, neincluzând costurile suplimentare ale reconstruirii unor infrastructuri mai rezistente la catastrofe și care oferă o reziliență mai mare la schimbările climatice, după cum se solicită în Pactul verde european, care trebuie să fie finanțate de statul beneficiar din resurse proprii și din alte fonduri ale UE, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune;

L. întrucât constată cu interes că, după cum arată criza provocată de pandemia de COVID-19, trebuie îmbunătățite sinergiile dintre instrumentele politicii de coeziune și FSUE; întrucât recunoaște că FSUE a fost creat pentru a realiza intervenții pe termen scurt și mediu în cazul catastrofelor naturale, iar politica de coeziune (FEDR și Fondul de coeziune) vizează planificarea și investițiile pe termen mai lung în ceea ce privește protecția civilă, infrastructura de prevenire, infrastructura de gestionare a riscurilor și măsurile de reziliență, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Pactului verde european;

M. întrucât salută propunerea Comisiei de a extinde domeniul de aplicare al FSUE pentru a include urgențele de sănătate publică de importanță majoră, precum și intrarea în vigoare ulterioară a Regulamentului (UE) 2020/461;

N. întrucât, din cauza schimbărilor climatice, este probabil să se intensifice și să se multiplice catastrofele naturale; subliniază, prin urmare, utilitatea mecanismului bugetar de alocare dinamică instituit în 2014, care a permis FSUE, printre alte lucruri, să asigure o contribuție-record de 1,2 miliarde EUR după cutremurele din Italia din 2016 și 2017;

O. întrucât, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul privind FSUE, operațiunile finanțate de fond trebuie să fie compatibile cu dispozițiile TFUE și cu instrumentele adoptate în temeiul acestuia, precum și cu politicile și măsurile Uniunii, în special în domeniul protecției mediului, al prevenirii și gestionării riscurilor de catastrofe naturale și al adaptării la schimbările climatice, inclusiv, după caz, în ceea ce privește abordările axate pe ecosisteme;

P. întrucât noul cadru financiar multianual (CFM) prevede un nou pachet bugetar intitulat „Rezervă pentru solidaritate și ajutoare de urgență” (RSAU), care reunește FSUE și Rezerva pentru ajutoare de urgență (RAU) și care este destinat să răspundă, pe de o parte, situațiilor de urgență care apar în urma unor catastrofe majore în statele membre sau în țările în curs de aderare (FSUE) și, pe de altă parte, nevoilor specifice urgente din Uniune sau din țările terțe, în special în cazul crizelor umanitare (RAU);

Q. întrucât, astfel cum se recunoaște la articolul 349 din TFUE, situația climatică dificilă este unul dintre factorii constanți care împiedică considerabil dezvoltarea regiunilor ultraperiferice; întrucât, prin urmare, ar trebui adoptate măsuri specifice pentru a stabili condițiile de aplicare a tratatelor, inclusiv politici comune;

R. întrucât ar trebui să se acorde o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, insulelor, regiunilor montane, regiunilor slab populate și tuturor teritoriilor deosebit de expuse riscului de catastrofe naturale;

S. întrucât regretă că Regulamentul privind FSUE nu permite în prezent depunerea cererilor de asistență la nivel transfrontalier, chiar dacă anumite zone deosebit de vulnerabile în fața catastrofelor naturale, cum ar fi zonele montane, se află în multe cazuri de o parte și de alta a frontierei,

1. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că fenomenele meteorologice extreme și catastrofele naturale se vor înmulți și se vor intensifica din cauza schimbărilor climatice; consideră că investițiile în măsuri de prevenire și în atenuarea schimbărilor climatice, în conformitate cu Pactul verde european, sunt extrem de importante; insistă asupra faptului că statele membre trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a investi în măsuri de reducere a efectelor climatice, luând în considerare faptul că multe catastrofe naturale reprezintă consecința directă a activităților umane și că inundațiile, cutremurele, incendiile forestiere, secetele și alte catastrofe naturale pot ieși de sub control, fapt ce impune adoptarea unor măsuri corespunzătoare;

2. observă că FSUE reprezintă una dintre cele mai concrete manifestări ale solidarității în cadrul UE și că toți cetățenii UE așteaptă o manifestare a solidarității atunci când au loc catastrofe sau situații de urgență grave în materie de sănătate publică;

3. subliniază cu îngrijorare că, în ultimii ani, locuitorii UE s-au confruntat cu numeroase catastrofe care au distrus vieți omenești, bunuri, mediul și patrimoniul cultural;

4. atrage atenția asupra faptului că, în prezent, au loc cu regularitate catastrofe naturale majore și regionale și situații de urgență majore în materie de sănătate publică, printre cele mai recente exemple aflându-se pandemia de COVID-19, care afectează în mod grav viețile tuturor europenilor și economia europeană, incendiile forestiere care au avut loc pe întregul continent, inclusiv în locuri neobișnuite precum Arctica, și seria de cutremure violente care au avut loc în Europa, în special în Italia în 2016 și 2017, provocând sute de decese și daune de circa 22 de miliarde EUR, dar și în Croația în martie 2020 și decembrie 2020; subliniază, de asemenea, că furtunile, precipitațiile extreme și inundațiile au provocat daune considerabile în multe orașe și văi și că uraganele, din ce în ce mai violente, au devastat regiunile ultraperiferice: spre exemplu, uraganul Irma din 2017 în Saint-Martin și uraganul Lorenzo din 2019 în insulele Azore, care au fost deosebit de distrugătoare; reamintește, în acest context, că teritoriile fragile, cum ar fi insulele și regiunile montane, slab populate și ultraperiferice, sunt adesea afectate cel mai mult de efectele schimbărilor climatice;

5. subliniază că este de importanță vitală ca ajutoarele și fondurile să fie trimise cât mai rapid, cât mai ușor și cât mai flexibil cu putință către regiunile afectate și că sinergiile dintre FSUE și mecanismul de protecție civilă al Uniunii, componenta dedicată adaptării la schimbările climatice a FEDR și programele de cooperare teritorială sunt esențiale pentru conceperea unei reacții cuprinzătoare și crearea unui pachet de reziliență cuprinzător; invită Comisia să-și continue lucrările privind crearea unor orientări pentru utilizarea simplificată a FSUE, astfel încât să fie facilitate acțiunile autorităților naționale, regionale și locale; insistă asupra faptului că sinergiile dintre FSUE și, de exemplu, instrumentele de finanțare ale UE menționate mai sus ar trebui să fie utilizate în mod flexibil și la capacitate maximă; reamintește că raportul de punere în aplicare al fiecărui stat membru beneficiar trebuie să conțină detalii privind măsurile de prevenire adoptate sau propuse (inclusiv utilizarea fondurilor structurale ale Uniunii), menite să limiteze în viitor daunele și să ducă, în măsura posibilului, la evitarea repetării unor catastrofe naturale similare;

6. reamintește că, potrivit Biroului Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de catastrofe (UNDRR), în ultimii douăzeci de ani (2000-2019) au avut loc 7 348 de catastrofe naturale majore, care au dus la pierderea a 1,23 milioane de vieți omenești, au afectat 4,2 miliarde de persoane și au cauzat la nivel mondial pierderi economice în valoare de 2,97 mii de miliarde USD;

7. subliniază că, potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM), între 1980 și 2019 fenomenele meteorologice extreme legate de schimbările climatice au cauzat pierderi economice totale estimate la 446 de miliarde EUR în țările membre ale SEE;

8. consideră că catastrofele naturale majore și regionale și situațiile de urgență majore în materie de sănătate publică au efecte economice și sociale mai profunde în teritoriile cel mai puțin dezvoltate și cele mai fragile, precum insulele, zonele montane și cele slab populate, și, prin urmare, ar trebui luate măsuri mai adecvate în aceste teritorii, finanțate din FSUE;

Gestionarea catastrofelor, evaluarea daunelor și simplificarea procedurilor

9. ia act de diferitele tipuri de risc de catastrofe cu care se confruntă UE și evidențiază faptul că gravitatea anumitor catastrofe naturale nu depinde exclusiv de schimbările climatice, ci este, în unele cazuri, rezultatul unor factori antropogeni, inclusiv amenajarea imprudentă a spațiului; consideră că este de importanță vitală să se investească în prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe în Europa prin crearea unor infrastructuri de prevenire; recomandă, în acest sens, ca statele membre să elaboreze, împreună cu Comisia, planuri de prevenire și gestionare a catastrofelor care să permită o evaluare exactă și rapidă a daunelor; subliniază că FSUE este conceput ca un instrument simplu pe care UE îl poate pune la dispoziția autorităților de la nivel național, regional și local;

10. invită Comisia, în contextul unei viitoare reforme a FSUE, să își continue lucrările în vederea simplificării și accelerării procedurii de depunere a cererilor de către statele membre, de exemplu acordând o atenție deosebită simplificării procedurii de depunere a cererilor pentru activarea FSUE în mai multe regiuni în cazul unei catastrofe transfrontaliere, pentru a se putea asigura un răspuns mai prompt la intensificarea catastrofelor naturale majore și regionale și a situațiilor de urgență majore în materie de sănătate publică;

11. consideră că tot mai multe regiuni și teritorii devin vulnerabile din cauza schimbărilor climatice și a intensificării catastrofelor naturale; invită, prin urmare, Comisia să aibă în vedere revizuirea FSUE pentru a ține seama mai bine de catastrofele de amploare regională; subliniază, de asemenea, rolul programelor din cadrul FEDR, în sinergie cu programele de dezvoltare rurală, în prevenirea și atenuarea riscurilor, cum ar fi cele tectonice și hidrogeologice; ia act, de asemenea, de faptul că în cadrul revizuirii din 2014 a Regulamentului privind FSUE au fost luate în considerare secetele, însă observă că acestea constituie un element recurent în evoluția climei din UE, fiind dificil de evaluat impactul lor economic; invită Comisia să evalueze efectele specifice ale secetelor și să le trateze în mod corespunzător în contextul unei viitoare reforme a FSUE;

12.  invită Comisia și statele membre să își consolideze activitățile de cercetare și formare pentru a crea un sistem care să asigure o mai bună pregătire pentru prevenirea și gestionarea catastrofelor și să reducă la minimum impactul unor astfel de crize;

13. solicită o mai bună coordonare și cooperare între instituțiile de cercetare și dezvoltare din statele membre, în special din cele care se confruntă cu riscuri asemănătoare; solicită sisteme de alertă timpurie mai performante în statele membre, precum și crearea și consolidarea legăturilor între diferitele sisteme de alertă timpurie;

14.  propune ca statele membre să descrie în planurile lor naționale de redresare și reziliență investiții, proiecte și instrumente menite să prevină și să limiteze daunele provocate de catastrofele naturale și sanitare;

15. solicită Comisiei să asigure diseminarea bunelor practici privind guvernanța și utilizarea structurilor instituționale de coordonare în cazul catastrofelor;

16. evidențiază dificultățile cu care se confruntă țările beneficiare atunci când trebuie să determine într-o perioadă foarte scurtă de timp valoarea exactă a daunelor și propune ca serviciile Comisiei să elaboreze orientări privind utilizarea unor metode simplificate de stabilire a cuantumului contribuției din partea FSUE, inclusiv pentru a reduce la minimum eventualele erori și întârzieri suplimentare;

17. evidențiază că utilizarea FSUE a promovat apariția unui proces de învățare în rândul autorităților naționale, regionale și locale, ceea ce le-a determinat să evalueze măsurile lor generale de gestionare a riscurilor legate de catastrofe; subliniază necesitatea de a reduce sarcina birocratică și de a intensifica procesul de dezvoltare a capacităților prin intermediul unui sprijin tehnic și administrativ destinat țărilor beneficiare, pentru a le ajuta în elaborarea unor strategii de gestionare și pe termen lung în vederea reducerii efectele catastrofelor naturale majore și regionale și ale situațiilor de urgență majore în materie de sănătate publică; invită statele membre să-și îmbunătățească măsurile de comunicare cu autoritățile locale și regionale în fazele succesive de evaluare, de pregătire a cererilor și de implementare a proiectelor, în vederea reducerii timpului necesar pentru procedurile administrative;

18. invită Comisia să se axeze, în măsura posibilului, în cadrul unei viitoare revizuiri a FSUE, pe regiunile afectate de riscul cel mai ridicat de catastrofe naturale majore sau regionale sau de situații de urgență majore în materie de sănătate publică, în special pe regiunile ultraperiferice, insule, regiunile muntoase și regiunile cu o intensitate seismică sau vulcanică ridicată ori vulnerabile în fața unor viitoare crize sanitare;

19. consideră că situația trebuie să fie apreciată pe baza uraganelor care au lovit în trecut țările și teritoriile de peste mări (TTPM); consideră că RAU și alte instrumente de ajutor extern trebuie valorificate pe deplin pentru a reduce daunele susținute; este convins, de asemenea, că acestor instrumente de ajutor extern trebuie să li se aloce mijloace financiare adecvate pentru a veni în ajutor TTPM;

Resursele de finanțare și alocarea rapidă a creditelor

20. evidențiază că, în propunerea sa revizuită din 27 mai 2020 privind CFM pentru perioada 2021-2027, Comisia a prevăzut un buget anual maxim pentru FSUE de un miliard EUR (la prețurile din 2018), dar constată că în acordul privind noul CFM, FSUE a fuzionat cu RAU, formând noul pachet (RSAU) cu o finanțare bugetară globală de 1,2 miliarde EUR pe an;

21. consideră că crearea rezervei RSAU poate prezenta avantajul unei mai mari flexibilități; observă, cu toate acestea, că, în forma sa actuală, finanțarea FSUE rămâne incertă, deoarece depinde de sumele mobilizate în cadrul RAU; consideră că este necesar să se monitorizeze îndeaproape gestionarea RSAU, pentru a se determina dacă cuantumul fondurilor și metoda de repartizare a acestora, prevăzute de noul instrument financiar, răspund nevoilor FSUE, având în vedere extinderea domeniului său de aplicare, precum și amploarea și proliferarea situațiilor de urgență cauzate, în special, de catastrofe naturale majore și regionale și de situații de urgență majore în materie de sănătate publică;

22. salută faptul că în FSUE revizuit, adoptat în martie 2020, a fost majorat nivelul plăților în avans de la 10 % la 25 % din cuantumul contribuției financiare preconizate, iar cuantumul maxim – de la 30 de milioane EUR la 100 de milioane EUR; evidențiază în acest context importanța plăților în avans pentru îmbunătățirea eficacității programelor de ajutor, mai ales în regiunile și comunitățile locale care nu prea au surse de finanțare alternative; invită Comisia să analizeze posibile modalități suplimentare de promovare a acestei opțiuni și solicită o intensificare a eforturilor operaționale pentru a se reduce timpul mediu necesar alocării efective a plăților în avans, asigurând totodată protecția bugetului UE;

23. atrage atenția asupra faptului că majoritatea clădirilor de mari dimensiuni situate în regiunile ultraperiferice (cum ar fi porturile, aeroporturile și spitalele) sunt clădiri publice, care sunt esențiale pentru funcționarea acestor teritorii mici, dar care sunt, totodată, foarte expuse catastrofelor ecologice; consideră, prin urmare, că sprijinul financiar acordat prin FSUE regiunilor ultraperiferice trebuie să fie mai mare de 2,5 % din suma primită pentru a remedia urmările catastrofelor din trecut, pentru a le permite acestor regiuni să restabilească rapid situația anterioară și să o îmbunătățească;

24. ia act de faptul că durata medie necesară pentru efectuarea plăților în avans este de cinci luni și solicită Comisiei să găsească soluții pentru efectuarea mai rapidă a plăților;

25. ia act, de asemenea, de faptul că timpul necesar pentru ca beneficiarul să primească cuantumul total al subvenției din partea FSUE este, în medie, de un an; invită Comisia să analizeze, în contextul unei viitoare reforme, modalități de a face alocarea fondurilor cât mai simplă și cât mai flexibilă, pentru a se asigura o intervenție rapidă și un ajutor imediat în regiunile și/sau țările afectate de catastrofe;

26. consideră, având în vedere cele expuse mai sus și extinderea domeniului de aplicare al fondului, că ar putea fi necesară în viitor o evaluare a bugetului FSUE, care să fie urmată, dacă este cazul, de ajustarea corespunzătoare a finanțării, pentru a pune la dispoziția fondului mijloacele ce caracterizează un adevărat instrument de solidaritate al UE și pentru a garanta că bugetul este suficient de mare pentru a putea răspunde cu eficacitate în caz de catastrofe naturale majore și regionale și în caz de situații de urgență majore în materie de sănătate publică, nu numai pentru repararea daunelor, ci și pentru dezvoltarea unei reziliențe în fața schimbărilor climatice;

27. subliniază că acordarea, gestionarea și executarea subvențiilor din partea FSUE ar trebui să fie cât mai transparente posibil și că subvențiile trebuie să fie utilizate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

Prevenirea riscurilor și calitatea reconstrucției

28. solicită ca criteriile de determinare a „proiectelor eligibile” pentru asistență din partea fondului să țină cont într-o mai mare măsură de cele mai recente principii în materie de prevenire a riscurilor și solicită ca, în cadrul unei revizuiri viitoare, să fie integrat pe deplin în articolul 3 din Regulamentul privind FSU principiul „unei reconstrucții mai temeinice”, pentru a contribui la îmbunătățirea calității infrastructurilor din aceste regiuni în timpul reconstrucției și pentru a le pregăti mai bine să evite viitoarele catastrofe prin asigurarea unor infrastructuri de prevenire;

29. consideră că instrumentele precum „împrumuturile-cadru”, implementate de Banca Europeană de Investiții, ar putea fi utilizate și pentru a finanța reconstrucția unor infrastructuri mai reziliente, mai sigure și mai ecologice;

30. invită Comisia să întărească și să simplifice sinergiile dintre FSUE și fondurile politicii de coeziune, precum și Mecanismul de protecție civilă al Uniunii, în vederea unei gestionări eficace și structurate a riscurilor în cadrul proiectelor de reconstrucție pe termen scurt, mediu și lung, nu numai prin construirea unor infrastructuri sustenabile, eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, ci și prin aplicarea de măsuri preventive; invită, de asemenea, Comisia să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește programarea și modificarea programelor naționale și regionale atunci când este vorba despre gestionarea catastrofelor naturale majore și regionale și a situațiilor de urgență majore în materie de sănătate publică; repetă, în acest sens, că asistența financiară din partea FSUE ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea rezilienței și pe sustenabilitatea investițiilor în regiunile afectate;

Urgențe în domeniul sănătății

31. salută faptul că, în urma revizuirii Regulamentului privind FSUE, propusă de Comisie la 13 martie 2020, operațiunile eligibile în cadrul fondului includ acum situațiile de urgență majoră în domeniul sănătății publice, acoperind nu numai asistența medicală, ci și măsurile de prevenire, monitorizare și control al răspândirii bolilor;

32. subliniază că extinderea domeniului de aplicare al fondului pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19 ne-a demonstrat că FSUE are capacitatea de a fi mai flexibil, atât în ceea ce privește domeniul de aplicare, cât și eligibilitatea, având capacitatea de a oferi asistență nu numai în cazul unor catastrofe naturale majore, ci și asistență rapidă în cazul unor alte tipuri de catastrofe majore, cum ar fi pandemiile;

33. consideră că această extindere a domeniului de aplicare al FSUE necesită o majorare a bugetului său;

34. propune Comisiei și statelor membre să își intensifice cooperarea cu serviciile competente ale OMS specializate în pregătirea răspunsului în situații de urgență, pentru a elabora planuri de reacție rapidă la urgențele din domeniul sănătății;

Vizibilitatea asistenței financiare a fondului

35. reiterează că este important ca publicului să îi fie comunicate beneficiile palpabile ale FSUE, pentru a spori și mai mult încrederea cetățenilor în instrumentele și programele UE; solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească vizibilitatea intervențiilor fondului prin activități de comunicare punctuale și focalizate, în paralel cu acordarea unui loc prioritar rapidității reacției și a furnizării ajutorului, pentru a evidenția în mod concret valoarea adăugată a Uniunii în caz de catastrofe naturale majore și regionale și de situații de urgență majore în materie de sănătate publică, care reprezintă materializarea solidarității Uniunii și a capacității acesteia de a realiza în practică o întrajutorare autentică, prin asigurarea unor resurse bugetare importante; invită, de asemenea, Comisia să introducă o obligație pentru țările beneficiare, cu ocazia viitoarei revizuiri a regulamentului, de a-și informa cetățenii cu privire la asistența financiară acordată de UE pentru operațiunile realizate;

°

° °

36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Schimbările climatice, pierderea însemnată a biodiversității declanșată de cel de-al șaselea val de extincție a speciilor și poluarea masivă a mediului cauzată de activitățile umane perturbă ecosistemul mondial într-o așa măsură încât numeroși oameni de știință numesc epoca noastră Antropocen.

Activitățile umane au devenit principalul factor de schimbare pe Pământ. Perturbările cauzate de activitățile umane au consecințe multiple și importante, printre care schimbările climatice, care reprezintă principala cauză a creșterii substanțiale a fenomenelor meteorologice extreme.

Până în 2030, numărul și intensitatea acestor catastrofe vor crește, iar riscul de catastrofe naturale a devenit deja sistemic. Uniunea Europeană trebuie să se pregătească și să își sporească capacitățile de prevenire și de remediere în situațiile în care acestea se produc.

Viteza schimbărilor climatice și efectele tot mai însemnate ale acestora ne cer imperios să revizuim în permanență toate instrumentele menite să le combată, inclusiv FSUE.

Originea, domeniul de aplicare și scopul fondului

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE, numit în continuare, „Fondul”) a fost instituit în urma inundațiilor grave care au avut loc în Europa Centrală în 2002. Scopul său inițial a fost de a oferi asistență financiară rapidă statelor membre ale UE și țărilor în curs de aderare care se confruntau cu catastrofe naturale majore – atât la nivel național, cât și regional – cauzate de inundații, furtuni, cutremure, erupții vulcanice, incendii forestiere sau secetă. Așadar, Fondul reprezintă concretizarea unei solidarități europene veritabile, transpusă în mobilizarea unor resurse financiare suplimentare care să acopere o parte din cheltuielile publice suportate de statele afectate de catastrofe, a căror amploare justifică o intervenție la nivel european.

Până în prezent, aproximativ 24 de țări europene lovite de aproximativ o sută de catastrofe naturale majore au beneficiat de ajutor prin Fondul de solidaritate, în cuantum total de peste 6 miliarde EUR.

O catastrofă naturală este considerată „majoră” atunci când provoacă daune directe estimate fie la peste trei miliarde EUR (la prețurile din 2011), fie la peste 0,6 % din venitul național brut (VNB) al statului beneficiar. „Catastrofă naturală regională” înseamnă o catastrofă naturală într-o regiune NUTS 2 ce provoacă daune directe de peste 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al regiunii. În cazul regiunilor ultraperiferice prevăzute la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acest prag este stabilit la 1 % din PIB-ul regional.

În martie 2020, ca reacție la epidemia de COVID-19, Comisia a propus o extindere a domeniului de aplicare al Fondului pentru a acoperi urgențele majore din domeniul sănătății publice. În acest context, Comisia a stabilit drept criteriu pentru mobilizarea Fondului jumătate din pragul prevăzut în cazul catastrofelor naturale, și anume 0,3 % din VNB sau 1,5 miliarde EUR – aplicându-se întotdeauna valoarea cea mai scăzută. Propunerea, aprobată de Parlament la 26 martie 2020 pe baza unei proceduri de urgență și de Consiliu la 30 martie 2020, a fost publicată în Jurnalul Oficial la 31 martie 2020.

Modificări succesive ale Regulamentului (CE) nr. 2012/2002

În rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 referitoare la implementarea FSUE, Parlamentul a criticat aspru termenele de acordare a ajutorului în caz de catastrofe naturale, complexitatea procedurilor și imposibilitatea obținerii de către țările afectate a unor plăți în avans. La 25 iulie 2013, Comisia a prezentat o nouă propunere legislativă care includea elementele respective, ceea ce a dus la intrarea în vigoare a Regulamentului de modificare (UE) nr. 661/2014 din 15 mai 2014. Noul regulament care reglementează intervenția FSUE a introdus, în esență, următoarele modificări:

• prelungirea termenului de depunere a cererii pentru o contribuție financiară din partea Fondului de la 10 la 12 săptămâni;

• o procedură de plată mai rapidă;

• posibilitatea de a face plăți în avans, care sunt totuși limitate la 10 % din cuantumul contribuției financiare preconizate și care nu trebuie să depășească în niciun caz 30 de milioane EUR;

• prelungirea de la 12 la 18 luni a termenului acordat țărilor beneficiare pentru a utiliza subvențiile;

• clarificarea domeniului de aplicare și a regulilor de eligibilitate;

• axarea mai puternică pe prevenire.

În același timp, în 2014 plafonul pentru alocarea bugetară anuală aferentă FSUE a fost redus, de la 1 miliard EUR în prețuri curente la 500 de milioane EUR în prețurile din 2011. În schimb, Fondul a dobândit o flexibilitate bugetară mai mare, fiind posibilă reportarea creditelor neutilizate în exercițiul următor.

În ceea ce privește Regulamentul (UE) 2020/461 din 30 martie 2020, acesta a extins domeniul de aplicare al regulamentului din 2002 la urgențele majore din domeniul sănătății și a constatat, totodată, nivelul insuficient și neadecvat al plăților în avans, pe care le-a majorat de la 10 % la 25 % din contribuția preconizată din partea Fondului, cu un nou cuantum maxim de 100 de milioane EUR.

La 27 mai 2020, Comisia a prezentat o propunere revizuită privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, care prevedea revenirea la o alocare bugetară anuală maximă de 1 miliard EUR la prețurile din 2018.

Cu toate acestea, în acordul privind CFM pentru perioada 2021-2027, FSUE a fost grupat împreună cu Rezerva pentru ajutoare de urgență (RAU) într-un nou pachet financiar „Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență” (RSAU). Acesta poate fi utilizat pentru a răspunde situațiilor de urgență care apar în urma unor catastrofe majore în statele membre sau în țările în curs de aderare (prin FSUE), dar și pentru a răspunde rapid nevoilor urgente specifice din Uniune sau din țările terțe, în special în situații de criză umanitară (prin RAU). Cuantumul anual al RSAU este stabilit la 1 200 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

Poziția raportorului

Prezentul raport își propune să evalueze funcționarea Fondului mai ales după efectuarea diverselor modificări, pe baza experienței dobândite în implementarea acestuia de-a lungul anilor. Raportul se fundamentează în principal pe o evaluare publicată în mai 2019 de serviciile Comisiei ce acoperă perioada 2002-2017, precum și pe ultimul raport anual de activitate aferent perioadei 2017-2018.

În opinia raportorului, următoarele aspecte par problematice și ar trebui să facă obiectul unei reflecții suplimentare:

Evaluarea daunelor

Ca urmare a modificării Regulamentului din 2014, termenul de depunere a cererilor de intervenție a fost prelungit cu două săptămâni pentru a permite solicitanților să întocmească dosarul necesar pentru acordarea ajutorului. Astfel, statele sau regiunile afectate de o catastrofă au acum la dispoziție douăsprezece săptămâni pentru a furniza nu numai o evaluare completă a daunelor directe și a impactului acestora asupra populației, economiei și mediului – specificându-le pe cele care țin de sfera publică –, ci și o estimare a costurilor de repunere în funcțiune a infrastructurilor și echipamentelor publice de bază, precum și o scurtă descriere a punerii în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe naturale.

În mod evident, acest termen este foarte scurt și reprezintă o sarcină suplimentară pentru statele sau regiunile aflate deja sub presiune. Această dificultate este agravată de faptul că, în unele cazuri, statele sau regiunile afectate nu dispun de documente justificative privind valoarea anumitor infrastructuri deteriorate, în special atunci când acestea sunt foarte vechi.

Având în vedere că prelungirea termenului ar atrage întârzierea acordării ajutorului, ceea ce ar fi contraproductiv, ar trebui căutată o altă soluție la această problemă. Una dintre soluțiile posibile ar fi niște sisteme de evaluare a daunelor fiabile și performante. Comisia ar putea, așadar, să-și asume un rol de coordonare în acest sens. În plus, ar trebui analizată posibilitatea de a revizui metoda de calculare a subvențiilor din partea Fondului pe baza unor metodologii mai simple, ceea ce ar permite o evaluare mai rapidă.

Termenele de mobilizare a fondurilor și de efectuare a plăților în avans

Deși regulamentul revizuit în 2014 a redus cu 12 % perioada dintre depunerea unei cereri și plata ajutorului, timpul necesar pentru alocarea integrală a unei subvenții este în continuare, în medie, de un an. Prin urmare, în multe cazuri Fondul acordă asistența când lucrările de restaurare sunt deja terminate, asistența luând forma unei finanțări retrospective sau a unei rambursări. Potrivit analizei Comisiei, posibilitățile de reducere a duratei procedurilor administrative ce preced plata ajutorului fiind foarte limitate, este nevoie să se găsească alte modalități de compensare a acestei întârzieri relative.

Din cele 20 de cereri de ajutor aprobate între intrarea în vigoare a regulamentului revizuit din 2014, care a introdus plățile în avans, și 2017, 12 solicitau plăți în avans. Prin urmare, se pare că, în majoritatea cazurilor, statele sau regiunile au nevoie de finanțare mai rapidă decât termenele prevăzute de Fond și încearcă să o obțină în acest mod. Raportorul salută, în acest sens, faptul că cea mai recentă revizuire a regulamentului ca urmare a epidemiei de COVID-19 a ridicat plafonul plăților în avans de la 10 la 25 % din valoarea estimată a subvențiilor. Acest procentaj ar putea, totuși, să fie majorat din nou; raportorul recomandă anume o astfel de majorare.

Operațiunile eligibile și costurile de reconstrucție

O altă problemă corelată cu cele de mai sus, care reiese în mod clar din analiza Comisiei, este finanțarea costurilor de reconstrucție. Într-adevăr, evaluarea constată că, în general, există un decalaj între valoarea estimată a infrastructurilor și costul reconstrucției bazate pe criterii conforme cu cerințe precum respectarea mediului, reziliența și modernitatea. Astfel, Regulamentul din 2014 prevede în mod clar că Fondul poate contribui la finanțarea repunerii în funcțiune doar în limitele costului estimat pentru revenirea la starea inițială. Însă, reconstrucția ar trebui să fie o oportunitate de a îmbunătăți infrastructura și echipamentele afectate, pentru ca acestea să poată rezista mai bine la catastrofe naturale în viitor.

În acest sens, evaluarea evidențiază caracterul artificial al evaluării costurilor de reconstrucție preconizate să permită o revenire ipotetică la starea inițială, adică la infrastructuri cel mai adesea învechite.

Prin urmare, raportorul propune revizuirea criteriilor de evaluare a costurilor de reconstrucție și îmbunătățirea sinergiilor cu fondurile politicii de coeziune, cu care există o complementaritate reală, dat fiind că acestea fac parte dintr-o perspectivă pe termen mai lung a planificării strategice și a investițiilor în prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe.

Sub acest aspect, cooperarea cu BEI ar putea fi utilă.

Eficacitatea și resursele Fondului.

Analiza Comisiei pentru perioada 2002-2017 demonstrează că rata de aprobare a cererilor de asistență în cazul catastrofelor naturale majore la nivel național este de 100 %, în timp ce la nivel regional rata de aprobare a crescut de la 31 % la 85 % de la reforma din 2014.

În plus, se pare că, în perioada examinată, 98 % din subvențiile acordate au fost utilizate și au fost aprobate de Comisie la sfârșitul perioadei de implementare drept cheltuieli eligibile.

Mecanismul dinamic de alocare bugetară pus în aplicare în 2014, care permite, în special, reportarea sumelor neutilizate în anul următor, a introdus flexibilitatea atât de necesară, cu precădere în cazul ajutorului acordat Italiei pentru a face față cutremurelor care au avut loc între august 2016 și ianuarie 2017. În această situație, Fondul a putut utiliza sumele reportate din 2016 și pe cele alocate pentru 2018, ajungând la o sumă record de 1,2 miliarde EUR.

Așadar, se pare că Fondul și-a dovedit atât utilitatea, cât și eficacitatea. Cu toate acestea, așa cum ilustrează epidemia de COVID-19 și după cum indică manifestările din ce în ce mai frecvente și violente ale schimbărilor climatice, statele membre se pot confrunta cu noi catastrofe majore în următorii ani, pentru care capacitățile limitate ale Fondului ar putea să nu mai fie suficiente.

Din acest motiv, raportorul dorește să își exprime îngrijorarea cu privire la fuziunea dintre FSUE și RAU, deoarece posibilitățile de finanțare din FSUE devin neclare, ele fiind în prezent legate de nevoile RAU, iar bugetul comun este doar puțin mai mare decât cel propus de Comisie în mai 2020 numai pentru Fond. Este de la sine înțeles că gestionarea noii rezerve va trebui să fie monitorizată îndeaproape pentru a verifica dacă cuantumul și repartizarea acestuia între FSUE și RAU sunt adecvate. În caz contrar, va trebui luată în considerare o nouă metodă de repartizare și/sau o majorare a resurselor financiare.

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU BUGETE (14.7.2020)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la revizuirea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene

(2020/2087(INI))

Raportor pentru aviz: Karlo Ressler 

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută extinderea recentă a domeniului de aplicare tematic al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), având în vedere actuala pandemie de COVID-19, pentru a include urgențele majore în materie de sănătate publică în scopul de a ajuta statele membre să ofere asistență, inclusiv asistență medicală, populațiilor afectate;

2. evidențiază faptul că plățile se efectuează într-un ritm mai rapid după reforma din 2014 și solicită Comisiei să accelereze și mai mult plățile, să ofere asistență tehnică autorităților naționale în procesul de depunere a cererilor și să asigure evaluarea în timp util a cererilor; sprijină cu hotărâre recenta reformă a sistemului de plăți în avans, care mărește nivelul avansurilor de la 10 % la 25 % din contribuția preconizată și de la maximum 30 de milioane EUR la 100 de milioane EUR; subliniază că acest lucru a avut un impact benefic asupra eficacității fondului, în special în regiunile și municipalitățile unde sursele de finanțare alternative sunt limitate; se întreabă, cu toate acestea, dacă reforma tratează toate obstacolele care împiedică în prezent statele membre să solicite plăți în avans, având în vedere numărul scăzut al cererilor; solicită Comisiei să reflecteze asupra unor modalități suplimentare de promovare a acestei opțiuni, în cadrul unui dialog cu autoritățile statelor membre; îndeamnă Comisia să efectueze cât mai rapid posibil plățile în avans pentru cererile referitoare la COVID-19;

3. ia act de faptul că schimbările climatice necesită, în primul rând, o politică preventivă, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu Pactul verde, și că FSUE nu este un instrument de intervenție rapidă în situații de urgență; se întreabă, însă, dacă acest fond este suficient de bine adaptat la viitoarele consecințe ale schimbărilor climatice, în special în cazul insulelor și al regiunilor de coastă, care se supun unui risc deosebit de catastrofe naturale;

4. salută propunerea Comisiei din 27 mai 2020 de a majora până la 1 miliard EUR (la prețurile din 2018) cuantumul maxim anual al FSUE în cadrul următorului buget pe termen lung, aceasta fiind poziția Parlamentului încă de la început; se întreabă, cu toate acestea, dacă această sumă va fi suficientă pentru a acoperi toate cererile eligibile din anii următori, având în vedere extinderea domeniului de aplicare al fondului și evoluția rapidă a schimbărilor climatice, care crește frecvența, puterea și imprevizibilitatea catastrofelor naturale;

5. solicită Comisiei să propună o revizuire a regulamentului, care ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil în următorul cadru financiar multianual (CFM), pentru a simplifica și accelera procedura de depunere a cererilor de către statele membre, a ridica nivelul avansurilor până la 33%, a accelera plata finală, a integra pe deplin principiul „unei reconstrucții mai temeinice” în articolul 3 din Regulamentul privind FSUE și pentru a include o dimensiune specifică insulelor și zonelor de coastă, care să țină seama de necesitatea adaptării climatice a acestor teritorii expuse unor riscuri deosebite;

6. evidențiază că utilizarea FSUE a încurajat autoritățile naționale și locale să asimileze noi cunoștințe în materie de politici, ceea ce le-a determinat să evalueze măsurile lor generale de gestionare a riscurilor legate de catastrofe; solicită Comisiei să înființeze și să gestioneze o rețea de coordonatori pentru FSUE din statele membre, cu scopul partajării bunelor practici și a unor sfaturi practice privind depunerea cererilor;

7. ia act de potențialele sinergii semnificative dintre FSUE și alte fonduri și politici ale Uniunii; solicită valorificarea în totalitate a acestor sinergii;

8. solicită Comisiei, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu Pactul verde, să garanteze o mai mare reziliență și sensibilitate climatică a investițiilor și a proiectelor de reconstrucție și să modernizeze infrastructura, astfel încât aceasta să corespundă unor standarde mai noi și mai stricte, în loc să reia, pur și simplu, condițiile existente înainte de producerea evenimentului;

9. recomandă ca eligibilitatea pentru asistență din partea fondului să fie extinsă la statele potențial candidate, ca un semn suplimentar al solidarității cu țările terțe pe calea aderării la UE;

10. regretă faptul că, potrivit datelor obținute prin sondajele Eurobarometru, doar 15 % din populația UE cunoaște probabil faptul că fondul este utilizat la nivelul țărilor; reiterează că este important ca publicului să îi fie comunicate beneficiile tangibile rezultate din utilizarea FSUE; invită autoritățile locale și regionale în cauză să implementeze strategii de comunicare pentru a scoate în evidență în mod clar în fața cetățenilor asistența acordată de FSUE; solicită Comisiei să își intensifice efortul de comunicare pentru a îmbunătăți cunoașterea de către publicul larg a intervențiilor finanțate din FSUE, iar în cadrul viitoarei revizuiri a regulamentului să examineze posibilitatea de a impune țărilor beneficiare obligația de a face cunoscut sprijinul financiar acordat de UE pentru operațiunile realizate;

11. subliniază că acordarea, gestionarea și executarea granturilor acordate de FSUE ar trebui să fie cât mai transparente posibil, iar granturile trebuie să fie utilizate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	14.7.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	37 1 2
Membri titulari prezenți la votul final	Rasmus Andresen, Clotilde Armand, Robert Biedroń, Anna Bonfrisco, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, David Cormand, Paolo De Castro, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Valentino Grant, Elisabetta Gualmini, Francisco Guerreiro, Valérie Hayer, Eero Heinäluoma, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Zbigniew Kuźmiuk, Ioannis Lagos, Hélène Laporte, Pierre Larrouturou, Janusz Lewandowski, Margarida Marques, Silvia Modig, Siegfried Mureşan, Victor Negrescu, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Dimitrios Papadimoulis, Karlo Ressler, Bogdan Rzońca, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds, Nils Ušakovs, Johan Van Overtveldt, Rainer Wieland, Angelika Winzig
Membri supleanți prezenți la votul final	Henrike Hahn

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

37	+
PPE	Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Janusz Lewandowski, Siegfried Mureşan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Karlo Ressler, Rainer Wieland, Angelika Winzig
S&D	Robert Biedroń, Paolo De Castro, Eider Gardiazabal Rubial, Elisabetta Gualmini, Eero Heinäluoma, Pierre Larrouturou, Margarida Marques, Victor Negrescu, Nils Ušakovs
Renew	Clotilde Armand, Olivier Chastel, Valérie Hayer, Moritz Körner, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds
ID	Anna Bonfrisco, Valentino Grant, Hélène Laporte
Verts/ALE	Rasmus Andresen, David Cormand, Francisco Guerreiro, Henrike Hahn
ECR	Zbigniew Kuźmiuk, Bogdan Rzońca
GUE/NGL	Silvia Modig, Dimitrios Papadimoulis

 

1	-
NI	Ioannis Lagos

 

2	0
ID	Joachim Kuhs
ECR	Johan Van Overtveldt

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	16.3.2021
Rezultatul votului final	+: –: 0:	37 0 2
Membri titulari prezenți la votul final	François Alfonsi, Mathilde Androuët, Pascal Arimont, Adrian-Dragoş Benea, Tom Berendsen, Erik Bergkvist, Stéphane Bijoux, Franc Bogovič, Vlad-Marius Botoş, Rosanna Conte, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Rosa D’Amato, Christian Doleschal, Francesca Donato, Raffaele Fitto, Chiara Gemma, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Manolis Kefalogiannis, Ondřej Knotek, Constanze Krehl, Cristina Maestre Martín De Almagro, Nora Mebarek, Martina Michels, Andżelika Anna Możdżanowska, Niklas Nienaß, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Alessandro Panza, Tsvetelina Penkova, Caroline Roose, André Rougé, Susana Solís Pérez, Irène Tolleret, Yana Toom, Monika Vana
Membri supleanți prezenți la votul final	Daniel Buda, Isabel Carvalhais

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

37	+
ECR	Raffaele Fitto, Andżelika Anna Możdżanowska
ID	Rosanna Conte, Francesca Donato, Alessandro Panza
NI	Chiara Gemma
PPE	Pascal Arimont, Tom Berendsen, Franc Bogovič, Daniel Buda, Christian Doleschal, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Manolis Kefalogiannis, Andrey Novakov
Renew	Stéphane Bijoux, Vlad-Marius Botoş, Ondřej Knotek, Susana Solís Pérez, Irène Tolleret, Yana Toom
S&D	Adrian-Dragoş Benea, Erik Bergkvist, Isabel Carvalhais, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Constanze Krehl, Cristina Maestre Martín De Almagro, Nora Mebarek, Tsvetelina Penkova
The Left	Martina Michels, Younous Omarjee
Verts/ALE	François Alfonsi, Rosa D'Amato, Niklas Nienaß, Caroline Roose, Monika Vana

 

0	-

 

2	0
ID	Mathilde Androuët, André Rougé

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

• [1] JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
• [2] JO C 440, 30.12.2015, p. 13.
• [3] JO C 224, 27.6.2018, p. 140.
• [4] JO L 99, 31.3.2020, p. 9.
• [5] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.
• [6] https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20201113IPR91602/cetatenii-doresc-ca-ue-sa-aiba-competente-sporite-pentru-a-face-fata-pandemiei
• [7] https://cohesiondata.ec.europa.eu/stories/s/An-overview-of-the-EU-Solidarity-Fund-2002-2019/qpif-qzyn