Procedură : 2020/2142(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0056/2021

Texte depuse :

A9-0056/2021

Dezbateri :

PV 27/04/2021 - 8
CRE 27/04/2021 - 8

Voturi :

PV 28/04/2021 - 2
PV 28/04/2021 - 13
CRE 28/04/2021 - 13
PV 29/04/2021 - 19

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0166

<Date>{25/03/2021}14.4.2021</Date>
<NoDocSe>A9-0056/2021</NoDocSe>
PDF 220kWORD 75k

<TitreType>RAPORT</TitreType>

<Titre>referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul</Titre>

<DocRef>(2020/2142(DEC))</DocRef>


<Commission>{CONT}Comisia pentru control bugetar</Commission>

Raportor: <Depute>Pascal Durand</Depute>

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

(2020/2142(DEC))

Parlamentul European,

 având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019[1],

 având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019 (COM(2020)0288 – C9-0222/2020)[2],

 având în vedere Raportul anual al Consiliului către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2019,

 având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2019, însoțit de răspunsurile instituțiilor[3],

 având în vedere declarația de asigurare[4] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2019 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012[5], în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,

 având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

 având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0056/2021),

1. își amână decizia de a acorda Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2019;

2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

 


 

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

(2020/2142(DEC))

Parlamentul European,

 având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

 având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

 având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0056/2021),

A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,

1. salută faptul că, în raportul său anual pe 2019 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) nu a constatat, în cazul Consiliului European și al Consiliului (denumit în continuare „Consiliul”), nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele supuse auditului referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;

2. ia act cu satisfacție de faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea a concluzionat că, în ansamblu, plățile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2019, care includ cheltuielile administrative și alte cheltuieli ale Consiliului, nu au fost afectate de erori semnificative și că sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace;

3. regretă, ca observație generală, faptul că sfera supusă examinării și concluziile capitolului 9 referitor la „Administrație” din raportul Curții sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 („Administrație”) din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut; solicită ca activitatea de audit pentru respectivul capitol să se concentreze mai mult pe chestiuni de înaltă relevanță sau chiar de importanță critică pentru Consiliu;

Gestiunea bugetară și financiară

4. observă că bugetul Consiliului este în majoritate administrativ, o parte semnificativă fiind alocată cheltuielilor legate de personal, clădiri, mobilier, echipamente și alte cheltuieli de funcționare; regretă faptul că solicitarea de lungă durată de a separa bugetul Consiliului European și al Consiliului în câte un buget pentru fiecare din cele două instituții, din motive de transparență și pentru a îmbunătăți răspunderea pentru ambele instituții, nu a fost luată în considerare și îndeamnă Consiliul, așa cum a procedat în rezoluțiile anterioare privind descărcarea de gestiune, să pregătească bugete separate pentru Consiliul European și  Consiliul din motive de transparență și pentru a îmbunătăți răspunderea și eficiența cheltuielilor pentru ambele instituții;

5. observă că, în 2019, Consiliul a avut un buget total de 581 895 459 EUR (comparativ cu 572 854 377 EUR în 2018 și 561 576 000 EUR în 2017), cu o rată globală de execuție de 92,3 % (comparativ cu 91,9 % în 2018 și 93,8 % în 2017); remarcă o creștere din ce în ce mai mică a bugetului, de 9 milioane EUR (comparativ cu 11,3 milioane EUR în 2018 și 16,5 milioane EUR în 2017), ceea ce reprezintă o creștere de 1,6 % (comparativ cu 2 % în 2018 și 3 % în 2017); 

6. reamintește că creditele reportate din 2018 în 2019 s-au ridicat la un total de 56 599 584 EUR, ceea ce echivalează cu o rată a raportărilor de 10,7 %, provenind în principal din categorii precum sistemele informatice (19,5 milioane EUR), clădirile (16,0 milioane EUR) și serviciile de interpretare (11,9 milioane EUR); salută faptul că execuția reportărilor în 2019 a înregistrat un cuantum total al plăților efectuate de 49 240 654 EUR, respectiv 87,7 %, inclusiv pentru sistemele informatice (18,7 milioane EUR), pentru clădiri (12,5 milioane EUR) și pentru serviciile de interpretare (10,4 milioane EUR);

7 recunoaște o ușoară reducere a ratei reportărilor din 2019 în 2020, aceasta fiind de 9,8 % (în comparație cu o reportare de 10,7 % din 2018 în 2019 și de 11,5 % din 2017 în 2018); reamintește însă Consiliului că reportările sunt excepții de la principiul anualității și ar trebui să reflecte nevoile reale; invită Consiliul să își intensifice eforturile pentru a evita supraestimarea bugetului;

8. felicită Consiliul pentru o rată satisfăcătoare a angajamentelor și plăților, de 100 %, pentru linia bugetară „Cheltuieli de deplasare ale delegațiilor”; remarcă, de asemenea, rata angajamentelor de 100 % pentru liniile bugetare „Sisteme informatice” și „Informații”, dar atrage atenția asupra ratei de reportare a acestor linii bugetare în 2020, de 35,4 %, respectiv, 32,9 %;

9. observă că numărul de reuniuni „instituționale” și de „alte” reuniuni s-a ridicat la 7 668 în 2019 (comparativ cu 6 338 în 2010); ia act de faptul că numărul total de reuniuni organizate în 2019 a fost de 0,8 % (adică 65 de reuniuni), mai mic comparativ cu 2018, consecință a reducerii activității legislative în al doilea semestru ca urmare a alegerilor europene și a alegerii și numirii noilor membri în toate instituțiile; 

10. ia act de faptul că, deoarece s-a redus frecvența reuniunilor și a crescut cu 2 % costul unitar al interpretării (cu 10 EUR mai mare decât în 2018), costurile de interpretare au scăzut cu 11 % (62,2 milioane EUR comparativ cu 70 de milioane EUR în 2018) și că aceste costuri au acoperit 62 480 zile de interpretare, ceea ce reprezintă o reducere de 13 % față de 2018;

11. observă că numărul de acte juridice publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 2019 a fost de 1 326 (comparativ cu 1 210 în 2018, 1 130 în 2017 și 825 în 2010); recunoaște că numărul mai mare de acte juridice este justificat în principal de necesitatea de a adopta cât mai multe acte juridice înainte de alegerile europene din 2019;

12. reamintește Consiliului că realizarea evaluărilor de impact este unul dintre factorii-cheie prevăzuți în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare și ai promisiunii Consiliului de a efectua evaluări de impact în legătură cu modificările substanțiale aduse de Consiliu propunerilor Comisiei; regretă faptul că, până în prezent, Consiliul nu a efectuat evaluări ale impactului cu privire la niciunul dintre amendamentele sale;

 

Gestiunea internă, controlul intern și performanțele

13. ia act, în contextul modernizării, de măsurile adoptate de Consiliu pentru a crea o structură de gestionare cu mai puține niveluri prin eliminarea nivelurilor ierarhice cu scopul de a îmbunătăți comunicarea, prin facilitarea procesului de luare a deciziilor și prin capacitarea personalului, permițând o creștere a responsabilității în ceea ce privește dosarele; ia act de introducerea unui instrument informatic pentru resurse umane (SYSPER) care s-a dovedit a fi eficient și a altor instrumente informatice utilizate pentru a gestiona ciclul de viață al misiunii; apreciază aceste măsuri și invită Consiliul să continue aceste acțiuni;

14. recunoaște că există un cadru de control intern care să ofere garanții rezonabile cu privire la îndeplinirea obiectivelor; salută faptul că, raportat la anul 2019, nu au fost menționate utilizări necorespunzătoare a fondurilor sau nereguli în rapoartele de control ale auditorului intern sau ale Curții sau în avizele comitetul de audit în avizele lui; constată, de asemenea, că toate departamentele au aplicat gestionarea riscurilor elaborând registre cu informații despre riscurile identificate, evaluările corespunzătoare și tratarea selectivă a riscurilor; constată că, în 2019, nu au fost raportate niveluri critice de risc și că nu s-au materializat riscuri semnificative; salută faptul că 93 % dintre recomandările emise în perioada 2016-2018 au fost aplicate sau sunt în curs de aplicare;

15. salută îmbunătățirile aduse sistemelor de gestiune financiară și de performanță ale Consiliului, cum ar fi lansarea proiectului de planificare financiară integrată și a activităților în octombrie 2019, care va avea ca rezultat integrarea planificării bugetare anuale și multianuale și stabilirea unei legături între planificarea financiară și execuția bugetară la nivelul activităților;

16. ia act de faptul că, în contextul îmbunătățirii situației fluxurilor de numerar, termenul mediu de plată a facturilor a fost de 19 zile în 2019, termenul maxim fiind de 30 de zile calendaristice;

17. reamintește că indicatorii-cheie de performanță reprezintă un instrument general recunoscut folosit pentru a măsura realizările obținute în raport cu obiectivele stabilite; invită Consiliul să furnizeze, în rapoartele sale de gestiune, o sinteză a principalilor indicatori-cheie de performanță și a rezultatelor aferente;

Resursele umane

18. observă că numărul de posturi din schema de personal pentru 2019 a fost stabilit la 3 033 de posturi (comparativ cu 3 031 de posturi în 2018 și 3 027 de posturi în 2017); salută eforturile de raționalizare a organizării prin transformarea a 30 de posturi AST5 în 30 de posturi AD5, ca parte a unei modernizări administrative continue; salută, în general, procesul de modernizare administrativă care vizează să îmbunătățească calitatea organizării Consiliului și utilizarea adecvată a resurselor; 

19. solicită Consiliului să raporteze cu privire la procesul de simplificare și îmbunătățire a procedurilor în materie de resurse umane și a tuturor acțiunilor conexe, cum ar fi acțiunile ulterioare sondajului în rândul personalului care a avut loc în toamna anului 2018, sporirea oportunităților de carieră pentru personal, consolidarea schimbului de experiență și de cunoștințe, promovarea unor instrumente moderne de comunicare și susținerea prevenirii riscurilor psihosociale;

20. salută programul de acțiune pozitivă al Secretariatului General al Consiliului pentru stagiarii cu handicap, care facilitează 4-6 de stagii remunerate pe an pentru cetățenii Uniunii cu un handicap recunoscut, precum și politica de amenajare corespunzătoare a Consiliului, care permite persoanelor cu dizabilități să își desfășoare activitatea în condiții de egalitate cu ceilalți;

21. invită Consiliul să prezinte un raport despre planul său de acțiune privind egalitatea de gen și măsurile luate pentru a asigura egalitatea de șanse pentru persoanele cu dizabilități în cadrul Consiliului, procedurile aferente stabilite și măsurile adoptate pentru a obține un echilibru între femei și bărbați la toate nivelurile ierarhice; solicită, de asemenea, Consiliului să furnizeze informații privind procentul de persoane cu dizabilități care lucrează printre personalul său, precum și privind echilibrul geografic și măsurile luate pentru a asigura acest echilibru;

22. reamintește Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la necesitatea unei formațiuni a Consiliului dedicate egalității de gen, prin care se solicită miniștrilor și secretarilor de stat responsabili de egalitatea de gen să creeze un forum instituțional dedicat pentru a asigura o integrare mai puternică a egalității de gen în strategiile și procesele de politică ale Uniunii, coordonarea tuturor politicilor conexe, precum și armonizarea protecției drepturilor femeilor și a egalității de gen în Uniune printr-o abordare intersecțională; subliniază că o astfel de formațiune dedicată ar reprezenta un element-cheie în deblocarea negocierilor privind principalele dosare legate de egalitatea de gen;

23. invită Consiliul să soluționeze dezechilibrele geografice și de gen pentru a stabili o reprezentare adecvată a resortisanților din toate statele membre, inclusiv la nivel de conducere;

Conflictele de interese, hărțuirea și avertizarea în interes public

24. regretă că nu a primit mai multe informații cu privire la îmbunătățirile aduse culturii și standardelor etice ale Consiliului, cum ar fi un link special pe site-ul web către o formare specifică privind etica în sectorul public, un cod de conduită aplicabil întregului personal care să formuleze așteptările în materie de integritate și valori etice și orientări interne privind întrebările frecvente legate de aspecte etice sau proceduri privind protecția avertizorilor de integritate;

25. este conștient de rolul esențial al Consiliului în procedurile de nominalizare și numire în instituțiile și organele Uniunii, în special în Consiliul European, Comisie, Curte și comitetele consultative (Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European); recomandă ferm revizuirea acestui rol din perspectiva principiilor etice adoptate de Uniune, inclusiv în ceea ce privește integritatea și demnitatea; reamintește declarația Curții potrivit căreia conduita etică „contribuie la o mai bună gestiune financiară și la sporirea încrederii publice, ceea ce este indispensabil pentru reușita politicilor publice” și, în special, că „orice comportament neetic al personalului și al membrilor instituțiilor și organismelor Uniunii Europene (UE) suscită un nivel ridicat de interes public și diminuează încrederea în UE”; consideră, prin urmare, că este necesar să se evite numirea ca membri ai instituțiilor și organelor Uniunii a candidaților care reprezintă un risc pentru reputația întregii Uniuni, cum ar fi candidații cu comportament neetic confirmat de OLAF sau care fac obiectul unor proceduri judiciare în curs; 

26. este preocupat de absența de pe site-ul oficial al Consiliului a unui capitol referitor la un cadru etic care să conțină norme pentru a preveni, identifica și evita potențiale conflicte de interese; invită Consiliul să se alinieze cu alte instituții ale Uniunii în această privință, cum ar fi Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care are un site ce conține o secțiune specială despre transparență; invită Consiliul să prezinte un plan de introducere a unor astfel de măsuri cu termene clar stabilite;

27. reiterează apelul adresat ferm Consiliului de a alinia codul de conduită al Președintelui Consiliului European la cel al Parlamentului și cel al Comisiei pentru a dispune de norme pentru a aproba activitățile legate de legislația Uniunii după ce președintele Consiliului European părăsește Consiliul;

28. subliniază faptul că, la 21 ianuarie 2020, Secretariatul General al Consiliului a trimis delegațiilor o scrisoare în care furnizează informații cu privire la activitățile profesionale ale foștilor înalți funcționari ai Secretariatului General al Consiliului după încetarea raporturilor de muncă, în conformitate cu articolul 16 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul funcționarilor Uniunii Europene pentru 2019 și cu normele de punere în aplicare;

29. își reiterează profunda îngrijorare cu privire la conflictele de interese ale mai multor reprezentanți ai statelor membre implicați în procesele decizionale politice și bugetare; repetă apelul ferm adresat de Parlament Consiliului de a se asigura că reprezentanții statelor membre care pot beneficia direct de subvenții din partea Uniunii prin intermediul întreprinderilor pe care le dețin nu participă la dezbaterile și procedurile de vot conexe desfășurate în sfera politică sau în cea bugetară; solicită Consiliului să furnizeze Parlamentului informații cu privire la măsurile necesare puse în aplicare pentru a evita conflictele de interese;

Clădirile

30. salută faptul că plata finală a sumei datorate autorităților belgiene pentru proiectul imobiliar Europa a avut loc în 2019, deoarece nu a fost posibilă semnarea actului final de vânzare aferent în 2017; constată că creditele în valoare de 4,1 milioane EUR reportate prin decizie din 2017 în 2018 au fost angajate în mod corespunzător în 2018, dar nu au fost plătite și au fost reportate pentru plată în 2019; 

31. își exprimă din nou preocuparea în legătură cu informațiile alarmante raportate de mass-media cu privire la construirea noii clădiri Europa; invită Consiliul să realizeze o cercetare minuțioasă privind contractantul principal și întregul lanț de subcontractanți (al căror număr poate ajunge până la 12, potrivit informațiilor difuzate de mass-media), precum și privind condițiile de muncă ale lucrătorilor angajați și să prezinte Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului toate constatările;

32. salută eforturile depuse de Consiliu pentru a-și reduce amprenta de mediu în clădirile sale, care au fost înregistrate în sistemul european de management de mediu și audit (EMAS) începând din 2016; salută publicarea unei declarații de mediu detaliate în octombrie 2020, pe baza datelor din 2019;

Digitalizarea

33. ia act de faptul că, în 2019, Departamentul servicii digitale al Consiliului (SMART) a furnizat Consiliului o gamă largă de servicii și că s-au făcut investiții importante în dezvoltarea unor noi instrumente, cum ar fi sistemul de gestionare a traducerilor, instrumentul de note de informare, editorul de tabele ale trilogurilor pentru crearea și gestionarea tabelelor trilogurilor, EDiT pentru elaborarea și editarea în colaborare a textelor legislative, eAgenda și alte platforme tehnice; 

34. încurajează Consiliul să folosească tehnologia cu sursă deschisă pentru a preveni dependența față de furnizor, a-și păstra controlul asupra propriilor sisteme tehnice, a oferi garanții mai puternice pentru protecția vieții private și a datelor utilizatorilor și a mări securitatea și transparența pentru public;

35. încurajează Consiliul să urmeze recomandările formulate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor privind renegocierea contractului interinstituțional de acordare a licenței și a contractului de punere în aplicare, semnate între instituțiile Uniunii și Microsoft în 2018, cu scopul de a obține suveranitatea digitală, de a evita dependența față de furnizori și situațiile de lipsă a controlului și de a asigura protecția datelor cu caracter personal;

Transparența

36. subliniază faptul că, la 29 iunie 2020, Secretariatul General al Consiliului a trimis delegațiilor proiectul de orientări pentru președințiile Consiliului privind cele mai bune practici în materie de sponsorizare, în urma aprobării de către Consiliu a recomandării Ombudsmanului European (Ombudsmanul) privind orientările pentru statele membre în legătură cu sponsorizarea și a atenționărilor periodice ale Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului; reiterează faptul că orice conflict de interese real sau perceput pune în pericol reputația Consiliului și a Uniunii în ansamblul său;

37. subliniază că se așteaptă ca statele membre să își finanțeze singure președințiile Consiliului și regretă că acestea recurg la sponsorizări din partea întreprinderilor pentru a-și acoperi o parte din cheltuieli; este foarte preocupat că această practică ar putea aduce prejudicii reputației Consiliului și Uniunii; îndeamnă președințiile să evite să recurgă la sponsorizări corporative pentru a acoperi cheltuielile și solicită Consiliului, în această privință, să aibă în vedere stabilirea unui buget pentru președinții;

38. încurajează Consiliul să consilieze în mod corespunzător președințiile în stabilirea unor norme clare și transparente privind sponsorizarea, acordând o atenție deosebită posibilelor conflicte de interese în cazurile în care sectorul întreprinderilor are interese explicite în deciziile adoptate de Consiliu; solicită Consiliului să continue fără întreruperi finalizarea orientărilor și, în special, să reflecteze asupra caracterului orientărilor, care nu este obligatoriu în prezent;

39. reamintește că Ombudsmanul a deschis o anchetă (OI/2/2017) privind transparența activității legislative a Consiliului în 2017, pentru a permite cetățenilor să urmărească mai ușor procesul legislativ al Uniunii; salută faptul că, recent, Ombudsmanul a primit pozitiv noile măsuri în materie de transparență adoptate de Consiliu, cum ar fi publicarea proactivă a rapoartelor privind progresele înregistrate în negocierile privind proiectele de lege, care sunt pe deplin în conformitate cu propunerile făcute de Ombudsman ca urmare a anchetelor sale și cu solicitările formulate în ultimele rezoluții privind descărcarea de gestiune;

40. reamintește că Parlamentul European, în Rezoluția sa din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului UE, a sprijinit în mod covârșitor propunerile Ombudsmanului privind transparența legislativă și solicită Consiliului să continue îmbunătățirea transparenței legislative, în special prin înregistrarea și publicarea pozițiilor statelor membre și prin punerea la dispoziție a mai multor documente din cadrul trilogurilor; îndeamnă Consiliul să își intensifice eforturile în materie de transparență, printre altele, prin publicarea documentelor de lucru ale Consiliului într-un format care poate fi citit automat; invită Consiliul să prezinte un raport cu privire la alte măsuri luate pentru a îmbunătăți transparența legislativă; 

41. atrage atenția asupra deciziei Ombudsmanului în cazul 1946/2018/KR, în care aceasta îi solicită Secretariatului General al Consiliului să țină o evidență completă a tuturor reuniunilor desfășurate între reprezentanți ai grupurilor de interese și președintele Consiliului European sau membri ai cabinetului acestuia; susține ferm declarația Ombudsmanului potrivit căreia membrii cabinetului Președintelui ar trebui să se întâlnească doar cu reprezentanții grupurilor de interese care sunt înregistrați în registrul de transparență sau să participe la evenimente organizate doar de acești reprezentanți înregistrați; este preocupat de lipsa de reacție față de această declarație și solicită să se ofere un răspuns Ombudsmanului;

42. își exprimă satisfacția cu privire la faptul că aceste trei instituții (Parlamentul, Consiliul și Comisia) și-au reiterat dorința comună de a ajunge la un acord privind un registru de transparență al celor trei instituții pentru a spori transparența interacțiunilor cu reprezentanții grupurilor de interese; felicită Consiliul pentru evoluțiile pozitive și noile realizări obținute în timpul Președinției germane, menționate în cadrul celei de-a cincea reuniuni interinstituționale de negociere din 6 octombrie 2020, și încurajează toți actorii implicați să ajungă la un acord privind reformele, astfel încât registrul să devină obligatoriu prin includerea Consiliului; îndeamnă Consiliul să extindă domeniul de aplicare al acordului prin impunerea obligației ca lobbyiștii să se înregistreze pentru a se întâlni cu ambasadorii președințiilor în curs sau viitoare și cu adjuncții acestora în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți, precum și cu secretarul general și directorii generali ai Consiliului;

43. constată că Ombudsmanul a primit șapte plângeri și că s-a efectuat o anchetă strategică, toate privind transparența; constată că, dintre cele șapte plângeri, Ombudsmanul a considerat că, în două cazuri, a existat administrare defectuoasă; observă că un caz a fost închis, două au fost considerate ca neimplicând administrare defectuoasă, în timp ce celelalte două plângeri sunt încă pendinte; ia act de faptul că, în cadrul anchetei care a vizat transparența organismelor implicate în pregătirea reuniunilor Eurogrupului, Ombudsmanul a constatat că Consiliul luase măsuri pentru a-și îmbunătăți în continuare politica în materie de transparență și a decis să închidă această anchetă strategică;

Comunicarea

44. recunoaște că îmbunătățirea accesibilității site-ului web al Consiliului, care a făcut parte din recomandările auditului extern în 2018, a avut prioritate în 2019; salută, ca fiind unul dintre rezultatele încurajatoare, faptul că așa-numitele „pagini privind politicile”, care oferă informații de referință cu privire la principalele inițiative și acte legislative aflate în discuție în cadrul Consiliului, au constituit secțiunea cu cea mai rapidă creștere de pe site;

45. salută faptul că îmbunătățirile au dus la o mai bună experiență pentru utilizatorii site-ului web, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, astfel cum o dovedește indicele de accesibilitate, care a înregistrat o creștere de la 47 % la sfârșitul anului 2018 la 67 % în decembrie 2019; ia act de faptul că restul de recomandări ale auditului, care se referă în principal la experiența utilizatorilor și la standardele în materie de creare de conținuturi, vor fi puse în aplicare în 2020; solicită Consiliului să informeze în continuare autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele și realizările recomandărilor de audit, în special în ceea ce privește accesul persoanelor cu dizabilități;

46. ia act de faptul că infrastructura de difuziune audiovizuală și instalațiile de producție ale Consiliului au continuat să fie îmbunătățite în 2019 cu scopul de a spori eficiența operațiunilor, a pregăti infrastructura pentru evoluțiile viitoare și a o face mai rezilientă pentru a putea gestiona volumul tot mai mare de transmisiuni video;

Rolul Consiliului în numirea procurorilor europeni în cadrul Parchetului European (EPPO)

47. reamintește că, în 2019 și 2020, juriile naționale de preselecție au nominalizat candidați în vederea evaluării, iar juriul european de selecție a deliberat cu privire la calificările celor 22 de procurori europeni care urmau să fie numiți în Parchetul European în 2020; reamintește că, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1696[6], juriul european de selecție evaluează candidații și pune la dispoziția Consiliului un clasament pe care Consiliul îl va lua în considerare; 

48. reamintește că Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1117[7] afirmă că, în ceea ce privește „candidații desemnați de Belgia, Bulgaria și Portugalia, Consiliul nu a urmat ordinea preferințelor fără caracter obligatoriu a juriului de selecție, pe baza unei evaluări diferite a meritelor acestor candidați, efectuată în cadrul grupurilor de pregătire relevante ale Consiliului”;

49. reamintește că, la 27 iulie 2020, Austria, Estonia, Luxemburg și Țările de Jos au publicat o declarație subliniind că „trebuie să se evite concurența dintre clasamentele juriilor naționale de selecție și clasificarea juriului european de selecție, cu riscul de a eroda componenta europeană a procedurii de numire”;

50. regretă faptul că, în perioada iulie-septembrie 2020, Consiliul nu a răspuns în mod corespunzător la mai multe întrebări parlamentare cu solicitare de răspuns scris, prin care i se solicita să explice motivele pentru care a decis să nu dea curs recomandărilor juriului european de selecție și să dea detalii privind procesul de evaluare prin care s-a ajuns la decizia de a nu urma recomandările juriului european de selecție;

51. este foarte preocupat de dezvăluirile din mass-media potrivit cărora guvernul portughez a furnizat Consiliului informații greșite cu privire la titlul și experiența candidatului clasat pe locul al doilea de către juriul european de selecție, ceea ce a condus la numirea sa în funcția de procuror european portughez;

52. reamintește că procurorii europeni trebuie să fie independenți și că orice suspiciune de intervenție a unui guvern național în favoarea unui candidat împotriva recomandării juriului european de selecție ar avea un impact negativ grav asupra reputației, integrității și independenței Parchetului European ca instituție;

Situația refuzării descărcării de gestiune

53. reliefează prerogativele Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolului 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și al dispozițiilor aplicabile din Regulamentul financiar și Regulamentul de procedură al Parlamentului European, în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume competența de a acorda descărcarea de gestiune cu scopul de a menține transparența și de a garanta răspunderea democratică față de contribuabilii Uniunii;

54. observă că, timp de aproape douăzeci de ani, Parlamentul a dezvoltat practica de a acorda descărcarea de gestiune tuturor instituțiilor, oficiilor și agențiilor Uniunii;

55. întrucât jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene sprijină dreptul contribuabililor și al publicului de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice;

56. reamintește că atât o administrație deschisă și transparentă a Uniunii, cât și protejarea intereselor financiare ale Uniunii necesită o procedură de descărcare deschisă și transparentă, în cadrul căreia fiecare instituție a Uniunii să fie răspunzătoare pentru bugetul pe care îl execută, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar;

57.  reiterează că este necesar să se îmbunătățească cooperarea dintre instituții în cadrul procedurii de descărcare de gestiune printr-un memorandum de înțelegere între Parlament, Consiliu și Comisie privind cooperarea dintre Parlament și Consiliu în cursul procedurii anuale de descărcare de gestiune;

58. subliniază că, în temeiul articolului 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), fiecare instituție acționează în limita atribuțiilor care i-au fost conferite de tratate și în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile stabilite în acestea și că instituțiile cooperează unele cu altele în mod loial;

59. reamintește dificultățile întâlnite în mod repetat în procedurile de descărcare de gestiune care persistă din cauza lipsei de cooperare a Consiliului și reamintește că Parlamentul a refuzat să acorde descărcarea de gestiune Secretarului General al Consiliului pentru exercițiile financiare 2009-2019;

60. subliniază că situația actuală, în care Parlamentul nu poate decât să verifice rapoartele Curții și ale Ombudsmanului European, precum și informațiile de pe site-ul Consiliului, dar nu primește răspunsuri scrise sau orale din partea Consiliului în cursul procedurii anuale de descărcare de gestiune, împiedică Parlamentul să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune și că acest lucru are un efect negativ de durată asupra ambelor instituții și discreditează procedura de control politic al gestiunii bugetare;

61. subliniază necesitatea de a reîncepe negocieri cu Consiliul în vederea ajungerii la un acord reciproc satisfăcător pentru a depăși, în cele din urmă, acest blocaj;

62. reiterează faptul că există o echipă de negociere în numele Parlamentului și că, la 25 mai 2020, Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a trimis o scrisoare Secretarului General al Consiliului în care propunea începerea negocierilor;

63. este în continuare convins că un acord privind această chestiune este posibil și, prin urmare, invită Consiliul să reia negocierile fără întârzieri nejustificate, pentru a găsi o soluție care să respecte dreptul cetățenilor ca instituțiile să răspundă în fața lor;

64. subliniază că ar trebui să se facă distincția între rolurile instituțiilor respective în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune; subliniază că Parlamentul nu acceptă ca cele două instituții să aibă un rol echivalent și reciproc în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

65. recunoaște că evoluția pozitivă a acestui proces a fost întreruptă de pandemia de COVID-19; constată cu preocupare, cu toate acestea, că, în toamna anului 2020, au eșuat toate încercările Parlamentului de a se întâlni pentru un schimb preliminar inițial cu Consiliul;

66. subliniază că, atât timp cât nu au loc negocieri între părți, opiniile Parlamentului sunt menținute, iar negocierile dintre părți sunt o condiție prealabilă pentru găsirea unei soluții;

67. reamintește declarațiile făcute de vicepreședinta Comisiei, Věra Jourová, și de comisarul Johannes Hahn în cadrul audierilor lor în fața Parlamentului din 2019, conform cărora aceștia doresc să participe la eforturile depuse în acest sens pentru a contribui la creșterea transparenței în ceea ce privește execuția bugetului Consiliului; consideră că negocierile ar putea fi extinse pentru a include și Comisia, astfel încât să se asigure că se pun la dispoziția Parlamentului informațiile necesare cu privire la modul în care Consiliul execută bugetul său.


 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE (28.1.2021)

<CommissionInt>destinat Comisiei pentru control bugetar</CommissionInt>


<Titre>referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul</Titre>

<DocRef>(2020/2142(DEC))</DocRef>

Raportor pentru aviz: <Depute>Antonio Tajani</Depute>

 

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, în temeiul articolului 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Parlamentul European acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene; întrucât bugetul Consiliului constituie o secțiune a bugetului Uniunii;

B. întrucât, în temeiul articolului 319 alineatul (2) din TFUE, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informație necesară privind execuția cheltuielilor și funcționarea sistemelor de control financiar;

C. întrucât procedura de acordare a descărcării de gestiune separat pentru fiecare instituție și organ al Uniunii este o practică de lungă durată care urmărește să garanteze transparența și responsabilitatea democratică față de cetățenii Uniunii și este acceptată de toate instituțiile și organismele, cu excepția Consiliului;

D.  întrucât dificultățile persistente în a primi răspunsuri din partea Consiliului din cauza lipsei de cooperare au condus la refuzul Parlamentului de a acorda Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția secțiunii sale de buget timp de peste 10 ani și, drept urmare, nu a fost posibil un control adecvat al unor fonduri publice în valoare de 6 miliarde EUR;

E.  întrucât controlul democratic asupra modului în care sunt cheltuite fondurile publice este esențial pentru ca cetățenii să poată avea încredere în funcționarea instituțiilor;

F.  întrucât jurisprudența Curții de Justiție Europene sprijină dreptul contribuabililor și al publicului de a fi informați cu privire la utilizarea veniturilor publice;

G.  întrucât, în temeiul articolului 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), fiecare instituție acționează în limita atribuțiilor care i-au fost conferite de tratate și în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile stabilite în acestea, iar instituțiile cooperează unele cu altele în mod loial;

H.  întrucât, în temeiul articolului 15 alineatul (1) din TUE, Consiliul European nu exercită funcții legislative;

I.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (8) din TUE, Comisia răspunde în fața Parlamentului; întrucât Parlamentul are la dispoziție diverse mijloace pentru a se asigura că Comisia își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul tratatului, inclusiv procedura de descărcare de gestiune, prin care evaluează buna gestiune a fondurilor Uniunii,

1.  reiterează că este necesar să se îmbunătățească cooperarea dintre instituții în cadrul procedurii de descărcare de gestiune printr-un memorandum de înțelegere între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea dintre Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii anuale de descărcare de gestiune; regretă că negocierile cu Consiliul în acest sens nu au fost încă reluate, în pofida scrisorii trimise de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului la 25 mai 2020 secretarului-general al Consiliului pentru a informa Consiliul că Comisia pentru control bugetar a Parlamentului a fost mandatată de Conferința președinților să redeschidă negocierile cu Consiliul pe tema cooperării în cursul procedurii anuale de descărcare de gestiune;

2.  este în continuare convins că un acord privind această chestiune este posibil și, prin urmare, invită Consiliul să reia negocierile fără întârzieri nejustificate, pentru a găsi o soluție care să respecte dreptul cetățenilor ca instituțiile să răspundă în fața lor; își reiterează poziția anterioară potrivit căreia, în eventualitatea în care negocierile cu Consiliul nu se soldează cu niciun rezultat, ele ar trebui reluate și extinse pentru a include și Comisia, astfel încât să se asigure că Parlamentului i se pun la dispoziție informațiile necesare despre modul în care Consiliul își execută bugetul, fie direct, fie prin intermediul Comisiei;

3.  este de părere că, dacă nu se găsește o soluție interinstituțională, Parlamentul ar trebui să adreseze deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului doar Comisiei, menținând în continuare practica adoptării unor rezoluții însoțitoare care conțin observații adresate fiecăreia dintre instituțiile și organismele Uniunii, astfel încât să se asigure că nicio secțiune a bugetului UE nu este executată fără un control adecvat;

4. consideră că o mai mare transparență și o abordare proactivă a schimbului de informații de către Consiliu ar contribui, de la bun început, la o procedură de descărcare de gestiune în mai bună cunoștință de cauză;

5. își reiterează sprijinul deplin pentru recomandarea Ombudsmanului European privind transparența procesului legislativ din cadrul Consiliului, formulată în urma anchetei sale strategice; îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a pune recomandarea în aplicare fără întârzieri nejustificate;

6.  consideră că, deși situația actuală ar putea fi îmbunătățită printr-o mai bună cooperare între instituțiile Uniunii în cadrul oferit de tratate, ar putea fi necesară, în cele din urmă, o revizuire a tratatelor, pentru a oferi mai multă certitudine juridică în ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune, conferind, de pildă, Parlamentului European competența explicită de a acorda descărcarea de gestiune în mod individual tuturor instituțiilor și organismelor Uniunii; subliniază că impactul unor astfel de modificări asupra echilibrului interinstituțional, așa cum este prevăzut în tratate, ar trebui examinat în profunzime de comisia competentă a Parlamentului; consideră, de asemenea, în acest sens că Conferința privind viitorul Europei oferă ocazia de a iniția o dezbatere publică privind această propunere și de a studia posibile modalități de a crește transparența și responsabilitatea democratică în ceea ce privește protejarea intereselor financiare ale Uniunii.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

28.1.2021

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Gabriele Bischoff, Damian Boeselager, Geert Bourgeois, Fabio Massimo Castaldo, Gwendoline Delbos-Corfield, Pascal Durand, Daniel Freund, Charles Goerens, Esteban González Pons, Sandro Gozi, Brice Hortefeux, Laura Huhtasaari, Giuliano Pisapia, Paulo Rangel, Antonio Maria Rinaldi, Domènec Ruiz Devesa, Jacek Saryusz-Wolski, Helmut Scholz, Pedro Silva Pereira, Antonio Tajani, László Trócsányi, Mihai Tudose, Guy Verhofstadt, Loránt Vincze, Rainer Wieland

Membri supleanți prezenți la votul final

Victor Negrescu, Nikolaj Villumsen

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24

+

ID

Gerolf Annemans, Laura Huhtasaari, Antonio Maria Rinaldi

NI

Fabio Massimo Castaldo

PPE

Esteban González Pons, Brice Hortefeux, Paulo Rangel, Antonio Tajani, László Trócsányi, Loránt Vincze, Rainer Wieland

RENEW

Pascal Durand, Charles Goerens, Sandro Gozi, Guy Verhofstadt

S&D

Gabriele Bischoff, Victor Negrescu, Giuliano Pisapia, Domènec Ruiz Devesa, Pedro Silva Pereira, Mihai Tudose

Verts/ALE

Damian Boeselager, Gwendoline Delbos Corfield, Daniel Freund

 

 

 

2

-

The Left

Helmut Scholz, Nikolaj Villumsen

 

 

 

2

0

ECR

Geert Bourgeois, Jacek Saryusz Wolski

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

 

 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

1.3.2021

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Matteo Adinolfi, Olivier Chastel, Caterina Chinnici, Lefteris Christoforou, Corina Crețu, Martina Dlabajová, José Manuel Fernandes, Raffaele Fitto, Luke Ming Flanagan, Daniel Freund, Isabel García Muñoz, Monika Hohlmeier, Jean-François Jalkh, Ádám Kósa, Joachim Kuhs, Ryszard Antoni Legutko, Claudiu Manda, Alin Mituța, Younous Omarjee, Tsvetelina Penkova, Markus Pieper, Sabrina Pignedoli, Michèle Rivasi, Petri Sarvamaa, Angelika Winzig, Lara Wolters, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Gilles Boyer, Mikuláš Peksa

 

 

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

29

+

ECR

Raffaele Fitto, Ryszard Antoni Legutko

ID

Matteo Adinolfi, Jean-François Jalkh, Joachim Kuhs

NI

Sabrina Pignedoli

PPE

Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Monika Hohlmeier, Ádám Kósa, Markus Pieper, Petri Sarvamaa, Angelika Winzig, Tomáš Zdechovský

Renew

Gilles Boyer, Olivier Chastel, Martina Dlabajová, Alin Mituța

S&D

Caterina Chinnici, Corina Crețu, Isabel García Muñoz, Claudiu Manda, Tsvetelina Penkova, Lara Wolters

The Left

Luke Ming Flanagan, Younous Omarjee

Verts/ALE

Daniel Freund, Mikuláš Peksa, Michèle Rivasi

 

0

-

 

 

 

0

0

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

[1] JO L 67, 7.3.2019.

[2] JO C 384, 13.11.2020, p. 1.

[3] JO C 377, 9.11.2020, p. 13.

[4] JO C 384, 13.11.2020, p. 180.

[5] JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

[6]  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1696 a Consiliului din 13 iulie 2018 privind regulamentul de funcționare al juriului de selecție prevăzut la articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1939 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 282, 12.11.2018, p. 8).

[7]   Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1117 a Consiliului din 27 iulie 2020 de numire a procurorilor europeni ai Parchetului European (JO L 244, 29.7.2020, p. 18).

Ultima actualizare: 20 aprilie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate