RAPORT referitor la inversarea tendințelor demografice în regiunile Uniunii care utilizează instrumentele politicii de coeziune
25.3.2021 - (2020/2039(INI))
Comisia pentru dezvoltare regională
Raportor: Daniel Buda
PR_INI
CUPRINS
Pagina
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la inversarea tendințelor demografice în regiunile Uniunii care utilizează instrumentele politicii de coeziune
Parlamentul European,
– având în vedere libera circulație a lucrătorilor, garantată prin articolul 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere articolul 174 din TFUE privind consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii,
– având în vedere articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite utilizarea ajutoarelor pentru a facilita dezvoltarea anumitor regiuni economice, cu condiția ca aceste ajutoare să nu afecteze în mod semnificativ concurența (regiunile din „categoria c”),
– având în vedere articolul 349 din TFUE privind regiunile ultraperiferice,
– având în vedere articolele 9, 46, 47, 48 și 147 din TFUE privind o serie de aspecte legate de muncă și ocuparea forței de muncă în UE,
– având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiile 2, 3 și 20 ale acestuia,
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și normele financiare aplicabile acestora, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize (COM(2018)0375), și în special Capitolul II din aceasta, privind dezvoltarea teritorială,
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (COM(2020)0408),
– având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană: cel de-al șaptelea raport al Comisiei Europene[1],
– având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2017 referitoare la utilizarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru a răspunde schimbărilor demografice[2],
– având în vedere rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la schimbările demografice și la consecințele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE[3],
– având în vedere rezoluția sa legislativă din 27 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune[4],
– având în vedere articolul 20 din TFUE, Regulamentul (UE) nr. 492/2011[5] și Directiva 2004/38/CE[6] privind libera circulație a lucrătorilor și a familiilor acestora în cadrul Uniunii,
– având în vedere raportul Comisiei din 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice,
– având în vedere foaia de parcurs a Comisiei din 27 iulie 2020 intitulată „Dezvoltare rurală – o viziune pe termen lung pentru zonele rurale”[7],
– având în vedere concluziile Consiliului intitulate „Provocările demografice - Calea de urmat”, adoptate la 8 iunie 2020,
– având în vedere Cartea verde intitulată „Îmbătrânirea populației – Promovarea solidarității și a responsabilității între generații”, prezentată de Comisie la 27 ianuarie 2021,
– având în vedere foaia de parcurs a Comisiei din 16 noiembrie 2020 intitulată „Schimbările demografice în Europa – Cartea verde privind îmbătrânirea populației[8],
– având în vedere raportul Rețelei europene de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale (ESPON) din decembrie 2017 privind geografia noilor dinamici din domeniul ocupării forței de muncă în Europa,
– având în vedere analiza politică a ESPON din iunie 2019 intitulată „Addressing labour migration challenges in Europe: An enhanced functional approach” (Abordarea provocărilor legate de migrația forței de muncă în Europa: o abordare funcțională îmbunătățită),
– având în vedere raportul Departamentului pentru afaceri economice și sociale al Organizației Națiunilor Unite, Secția Populație, „World Population Prospects 2019” (Perspectivele demografice mondiale 2019),
– având în vedere raportul Comisiei Europene din 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice[9],
– având în vedere Indicele european al competitivității regionale 2019,
– având în vedere documentul OCDE „Adapting to Demographic Change” (Adaptarea la schimbările demografice), pregătit pentru prima reuniune a Grupului de lucru G20 privind ocuparea forței de muncă ce a avut loc în timpul președinției japoneze a G20, în perioada 25-27 februarie 2019 la Tokyo,
– având în vedere „obiectivele de la Barcelona” din 2002,
– având în vedere raportul Comitetului Regiunilor din 2016 privind impactul schimbărilor demografice asupra regiunilor europene,
– având în vedere raportul Comitetului Regiunilor din 2018 intitulat „Addressing brain drain: The local and regional dimension” (Abordarea exodului creierelor: dimensiunea locală și regională),
– având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor intitulat „Schimbările demografice: propuneri privind măsurarea și combaterea efectelor negative în regiunile UE” din 12-14 octombrie 2020,
– având în vedere viziunea pe termen lung a Comisiei pentru zonele rurale, care este în curs de elaborare,
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor intitulat „Strategia UE pentru revigorarea zonelor rurale” din 8-10 decembrie 2020,
– având în vedere Raportul Comitetului Regiunilor de evaluare a impactului teritorial privind schimbările demografice din 30 ianuarie 2020,
– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,
– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0061/2021),
A. întrucât distribuția populației la nivel local, regional, național și al UE, precum și stabilitatea sau modificările ei au dinamici foarte diferite în statele membre și regiunile lor, cu efecte inegale asupra fenomenului depopulării și, în cele din urmă, asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale a Uniunii; întrucât, potrivit Indicelui european al competitivității regionale pe 2019, există un decalaj între regiunile capitalelor/metropolitane și zonele periferice, 78 % din populația europeană trăind în zone urbane sau în zone urbane funcționale și beneficiind de servicii de calitate în domeniul energiei, al transporturilor și al conectivității digitale, în timp ce multe regiuni periferice se confruntă în continuare cu dificultăți în aceste sectoare; întrucât politica de coeziune, ca principală sursă de investiții publice în UE (respectiv 8,5 % din investițiile publice de capital în UE) poate juca un rol important în soluționarea acestor chestiuni demografice, chiar și pentru a menține echilibrul demografic natural al UE pe termen lung;
B. întrucât, în sensul prezentului raport, „regiunile exportatoare” sunt regiunile care pierd aptitudini și/sau competențe înalte (în unul sau mai multe sectoare/domenii) în beneficiul altor regiuni, ca urmare a emigrării permanente într-o anumită perioadă de timp, iar „regiunile receptoare” sunt regiunile care câștigă aptitudini și/sau competențe înalte (în unul sau mai multe sectoare/domenii), ca urmare a imigrației permanente într-o anumită perioadă de timp;
C. întrucât tendințele demografice sunt influențate și de schimbările climatice și, în special, de inundații și valuri de căldură legate de acest proces; întrucât o abordare coordonată care să integreze principiile sustenabilității, ecologizării și digitalizării în diferitele politici ale UE ar putea contribui și ea la inversarea tendințelor demografice negative;
D. întrucât există o strânsă corelare între oferirea de servicii sociale, conectivitate fizică și TIC, oportunități de educație și de muncă, pe de o parte, și capacitatea de a reține și atrage populația în anumite zone, pe de altă parte; întrucât multe regiuni ale UE, inclusiv zonele rurale care reprezintă 44 % din suprafața Uniunii, regiunile îndepărtate, periferice, insulare și muntoase, care suferă din punct de vedere geografic, social și economic, se confruntă în continuare cu un decalaj important în furnizarea acestor servicii; întrucât aceste regiuni sunt afectate în mod deosebit de tendințele de scădere a densității, de exod rural și depopulare, cu efecte negative asupra îmbătrânirii, reînnoirii generațiilor și dezvoltării agriculturii; întrucât ar trebui dezvoltate sinergii mai ample cu politica UE în domeniul transporturilor pentru a răspunde nevoilor specifice ale regiunilor cu densitate scăzută și în curs de depopulare; întrucât tendința actuală de îmbătrânire a populației UE are consecințe economice și sociale importante, cum ar fi rate mai mari de dependență, presiuni asupra sustenabilității fiscale și a securității sociale și o presiune crescută asupra serviciilor de asistență medicală și sociale;
E. întrucât libera circulație a forței de muncă este una dintre cele patru libertăți ale Uniunii Europene și ale pieței sale unice;
F. întrucât, deși populația UE a cunoscut o creștere substanțială în deceniile anterioare, rata de creștere este în prezent în declin și se preconizează o scădere semnificativă a populației pe termen lung; întrucât, în 2015, UE a înregistrat primul declin natural al populației, existând mai multe decese decât nașteri; întrucât, în 2019, Europa reprezenta doar 6,9 % din populația lumii și, până în 2070, va reprezenta mai puțin de 4 % din populația lumii, cu scăderi dramatice, mai ales în Europa de Est și de Sud, ca urmare a combinației dintre ratele scăzute ale fertilității și migrația netă intra-europeană din aceste zone; întrucât tendințele demografice pe termen lung în regiunile europene continuă să indice rate mai joase ale natalității și îmbătrânirea societăților, cu excepția anumitor regiuni ultraperiferice și, în special, Mayotte, unde se preconizează o creștere a populației cu 38 % în 2050 față de nivelul din 2010 și Guyana Franceză, cu o creștere de 26 %[10];
G. întrucât aspectele demografice ar trebui integrate în diferite politici și chiar introduse în prioritățile pe termen lung; întrucât este important să se adune și să se monitorizeze date statistice fiabile și să se sprijine cercetarea și schimbul de bune practici la toate nivelurile pentru a promova o mai bună înțelegere a problemelor demografice, a anticipa impactul acestora asupra piețelor forței de muncă și a dezvolta soluții inovatoare și eficace pentru asigurarea unor medii adaptate persoanelor în vârstă;
H. întrucât criza sanitară și economică generată de pandemia de COVID-19 a arătat în mod clar că solidaritatea între generații, împreună cu o finanțare corespunzătoare a sănătății, asistenței sociale și a unei economii sustenabile, reprezintă factorii principali ai procesului de redresare și ai construirii unor societăți mai inclusive și reziliente; întrucât pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea sistemelor noastre de sănătate, mai ales în raport cu îmbătrânirea populației; întrucât pandemia de COVID-19 a evidențiat încă o dată importanța protejării și promovării demnității persoanelor în vârstă și a drepturilor lor fundamentale în UE;
I. întrucât este probabil ca criza provocată de pandemia de COVID-19 să influențeze semnificativ natalitatea, rata mortalității și fluxurile migratorii în Europa, dar efectele economice, sociale și în ocuparea forței de muncă ale pandemiei sunt încă necunoscute; întrucât impactul pe termen scurt și lung pe care măsurile extraordinare luate ca răspuns la criză îl au asupra tendințelor demografice va trebui analizat în profunzime, inclusiv dintr-o perspectivă de gen; întrucât studiile preliminare sugerează că pandemia a accentuat inegalitățile existente între bărbați și femei, printr-o creștere a activităților de îngrijire neremunerate și pierderea de locuri de muncă; întrucât criza în domeniul sănătății publice are un impact disproporționat asupra femeilor și fetelor, în special a celor provenind din grupurile mai vulnerabile, pe care politica de coeziune ar trebui să le ia în considerare, mai ales direcționând investițiile spre serviciile de îngrijire și îmbunătățind condițiile de muncă în acest sector, precum și prin sprijinirea tranziției către o economie a serviciilor de îngrijire;
J. întrucât, pe teritoriul Europei, de la începutul crizei economice din 2008 s-au înregistrat deplasări ale tinerilor profesioniști educați din sudul și estul Europei către nord-vestul Europei; întrucât există o corelație strânsă între condițiile socioeconomice ale unei regiuni și dinamica de exod/aflux al creierelor; întrucât regiunile exportatoare și regiunile receptoare vor trebui să colaboreze pentru a se ocupa de problemele cu care se confruntă și să utilizeze abordări integrate pentru a elabora politici pe termen lung care să vizeze creșterea calității vieții populației;
K. întrucât inovarea și investițiile în capitalul uman sunt principalele motoare ale creșterii socioeconomice și ocupării forței de muncă pentru statele membre și regiunile lor pe termen mediu și lung,
Caracteristicile actuale și provocările legate de schimbările demografice din UE
Considerații generale
1. subliniază că cele patru libertăți sunt piatra de temelie a competitivității și valorilor UE; evidențiază totuși că ar trebui acordată o atenție sporită efectelor pe care le au asupra tendințelor demografice și consecințelor asupra echilibrului dintre statele membre și din interiorul acestora, precum și pentru coeziunea lor economică, socială și teritorială; subliniază că UE se confruntă cu o problemă demografică majoră, care, în ciuda efectelor diferite de la o regiune la alta, trebuie să fie recunoscută și abordată global pentru a reface echilibrul demografic natural negativ din ultimii ani; consideră că inversarea tendințelor demografice actuale negative în teritoriile europene, prin măsuri de combatere a cauzei și nu doar a consecințelor lor, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru Uniunea Europeană, alături de obiectivul dublu de accelerare a tranziției climatice și a celei digitale;
2. observă, în acest context, contraste demografice semnificative legate de oportunitățile economice diferite, de furnizarea de servicii, accesibilitate, transport și conectivitatea digitală, atât la nivelul Uniunii, cât și al statelor membre, între regiunile centrale, metropolitane și periferice; reiterează, în acest cadru, că rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) poate fi eficientă numai dacă infrastructurile locale de transport funcționează eficient; subliniază că aceste disparități sunt vizibile mai ales în zonele rurale sau în cele cu limitări naturale sau specifice, cum ar fi regiunile slab populate și muntoase, precum și între continent, insule și regiunile ultraperiferice; reiterează faptul că în majoritatea insulelor și a regiunilor ultraperiferice accesibilitatea se caracterizează prin mijloace de transport cu frecvență redusă și adesea costisitoare;
3. observă că PIB-ul pe cap de locuitor, nivelurile veniturilor, ratele ocupării forței de muncă, ratele fertilității, factorii socioeconomici, decalajul între mediul rural și urban și îmbătrânirea populației se numără printre cei mai importanți factori cu impact direct asupra demografiei; constată că dinamica actuală din domeniul ocupării forței de muncă, în special, generează fluxuri demografice în regiunile UE, determinând disparități sociale și teritoriale, precum și provocări pe care va trebui să le abordeze politica de coeziune de după 2020; subliniază că modelele interne de migrație din regiunile estice, sudice și centrale spre regiunile nordice și nord-vestice implică mai ales lucrători tineri, educați și calificați; constată că migrația cetățenilor din afara UE a permis UE să evite pierderea populației în ultimii ani;
4. arată că Europa se confruntă în mod evident cu îmbătrânirea populației și cu scăderea ratei de natalitate, ceea ce influențează raportul de dependență și are efecte negative asupra creșterii forței de muncă, care este cu mult mai redusă decât în ultimul deceniu; avertizează cu privire la declinul vizibil al forței de muncă în regiunile din estul, sudul și centrul Europei; subliniază că îmbătrânirea populației afectează și planificarea în domeniul locativ și al transporturilor, nevoile în materie de infrastructură și servicii, precum și sustenabilitatea fiscală și a securității sociale; constată că sunt necesare politici în materie de îmbătrânire activă pentru a reduce dimensiunea negativă a schimbărilor demografice, mai ales în zonele rurale și îndepărtate, și pentru a asigura un nivel adecvat de calitate a vieții pentru toți locuitorii;
5. scoate în evidență actuala criză sanitară provocată de COVID-19 și posibilele implicații socioeconomice pe termen mediu și lung asupra dinamicii pieței forței de muncă; regretă totodată că pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra speranței medii de viață în Europa; subliniază că măsurile de autoizolare și distanțare socială, în ciuda impactului lor pozitiv de diminuare a ratelor de infectare, au avut efecte vizibile asupra producției, cererii și comerțului, reducând activitatea economică și determinând niveluri mai ridicate de șomaj, o scădere drastică a veniturilor companiilor și deficite publice mai mari; constată că se poate preconiza un nou val de migrație a tinerilor, atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea;
6. subliniază faptul că actuala criză provocată de pandemia de COVID-19 a scos la iveală discrepanțe majore în ceea ce privește calitatea și accesul la serviciile medicale; reamintește, în acest sens, că este nevoie să se dezvolte serviciile publice în zonele rurale, cum ar fi unitățile de asistență medicală, pentru a remedia inegalitățile și diferențele semnificative în ceea ce privește speranța de viață, în funcție de reședință, statut social și nivelul de educație; reamintește că pandemia a evidențiat și decalajul digital ce afectează în special persoanele în vârstă și pe cele care trăiesc în regiuni mai puțin dezvoltate, în zonele rurale și/sau muntoase îndepărtate, precum și în regiunile ultraperiferice;
7. subliniază o altă provocare scoasă la lumină de pandemie, și anume necesitatea de a asigura condiții de muncă și de viață decente pentru lucrătorii sezonieri, care sunt importanți întrucât acoperă deficitele din anumite sectoare economice, în special în agricultură;
8. subliniază că determinarea dimensiunii procesului de depopulare reprezintă o provocare în sine, deoarece înregistrările statistice nu oferă date exacte, cifrele despre persoanele care părăsesc anumite zone fiind disponibile cu întârzieri de câțiva ani; constată, în plus, că previziunile Eurostat referitoare la populație pentru următorul deceniu arată că atât regiunile rurale, cât și cele urbane pot înregistra pierderi de populație; atrage atenția, în acest context, că sunt importante evaluarea corectă a amplorii problemelor demografice și abordarea lor adecvată, inclusiv pentru a contracara radicalizarea și mișcările care se opun procesului de integrare europeană și pentru a întări coeziunea economică, socială și teritorială; recomandă să se analizeze posibilitatea de a utiliza indicatori suplimentari, pe lângă PIB și densitatea populației, pentru clasificarea teritoriilor cu handicapuri grave și permanente; subliniază, în plus, importanța datelor demografice statistice actualizate, defalcate cel puțin la nivelul NUTS 3, pentru o mai bună monitorizare a impactului tendințelor demografice asupra teritoriilor și pentru a putea lua măsuri mai eficiente și mai bine canalizate de soluționare a lor; cere statelor membre să investească în modernizarea capacității de colectare a datelor pentru evoluțiile demografice la diferite niveluri NUTS;
Dimensiunea locală și regională
Regiuni exportatoare
9. ia act de faptul că, în general, zonele și localitățile rurale și postindustriale care sunt mai slab dezvoltate decât marile zone metropolitane, precum și teritoriile îndepărtate, dintre care insulele și majoritatea regiunilor ultraperiferice, se confruntă cu o serie de situații specifice: un declin important al populației cauzat și de rata natalității, un nivel al veniturilor medii inferior celui național sau european și dificultăți de integrare teritorială cu alte regiuni, fiind astfel mai vulnerabile la riscul depopulării; subliniază că această situație conduce, de asemenea, la dificultăți în accesarea serviciilor publice, cum ar fi locuințele, educația, asistența medicală, inclusiv accesul la medicamente vitale; evidențiază că regiunile rurale reprezintă în prezent 28 % din populația Europei, dar se preconizează că acest procent va scădea semnificativ în viitor; subliniază faptul că inițiativele UE care vizează zonele rurale, cum ar fi politica de coeziune și cea agricolă, ar trebui dezvoltate mai mult prin promovarea unei mai bune coordonări a inițiativelor politice care sprijină ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, antreprenoriatul, digitalizarea și ajutorul pentru fermierii tineri și noi; salută, în acest sens, intenția Comisiei de a accelera lansarea infrastructurii de bandă largă de mare capacitate în teritoriile slab populate și rurale; consideră că aceasta este o ocazie de a îmbunătăți calitatea vieții și de a promova oportunități de educație, crearea de locuri de muncă, inovarea, un acces mai bun la servicii de sănătate și la alte servicii publice, adaptarea la schimbările tehnologice și dezvoltarea spațiilor culturale și a activităților recreative; subliniază că femeile din zonele rurale sunt esențiale în dezvoltarea acestor comunități și că o mai bună recunoaștere a activității și a drepturilor femeilor pe piața muncii din mediul rural ar reduce semnificativ riscul de depopulare; încurajează Comisia și statele membre să elaboreze strategii specifice de promovare a capacitării femeilor în zonele rurale; încurajează colectarea de date defalcate pe gen pentru a identifica și a aborda orice disparități de gen existente în prezent;
10. atrage atenția asupra unora dintre factorii determinanți ai schimbărilor demografice, care forțează locuitorii zonelor menționate mai sus să plece și descurajează alte persoane să se mute acolo: infrastructura precară, inclusiv lipsa internetului rapid în bandă largă și a rețelelor de transport, șomajul ridicat în rândul tinerilor, mai puține oportunități de angajare, în special în posturi care necesită educație superioară, precum și, în general, pentru femei, lipsa serviciilor publice și private și dificultăți de acces la servicii de sănătate, mai puține oportunități de educație, utilități și servicii sociale, îngreunând adaptarea la schimbările tehnologice, și lipsa spațiilor culturale și a activităților recreative; reamintește deopotrivă impactul schimbărilor climatice și al pericolelor naturale aferente asupra depopulării, cum ar fi valurile de căldură intense care duc la deșertificarea anumitor zone sudice;
11. subliniază că această lipsă de diversificare în structura economică regională din anumite regiuni riscă să creeze un „stigmat”, inclusiv în rândul locuitorilor lor, care pot fi nemulțumiți de calitatea vieții, de structurile și serviciile aflate la dispoziția lor; își exprimă, în acest sens, îngrijorarea privind „o nemulțumire geografică”, care se manifestă în multe regiuni ale UE unde oamenii simt că sunt lăsați în urmă și care este strâns legată de schimbările demografice; evidențiază, în acest context, efectul exodului creierelor, care duce la emigrarea persoanelor cu înaltă pregătire și calificare dintr-o anumită regiune sau țară în alta; subliniază, în special, că „exodul” personalului medical (medici și asistenți medicali) și al cadrelor didactice, agravat de reducerile semnificative ale finanțării publice pentru sănătate și asistență socială, a dus la deteriorarea calității asistenței medicale și a educației, îngreunând accesul, în special în zonele îndepărtate, rurale și în regiunile ultraperiferice, la servicii de îngrijire și educație de înaltă calitate;
12. este de părere că zonele urbane sunt și ele expuse depopulării, întrucât unul din cinci orașe din Europa a înregistrat o scădere a populației începând din 1990; constată, cu toate acestea, că contracția populației urbane nu este întotdeauna un proces liniar continuu și poate fi episodică sau temporară, în funcție de contextul teritorial;
13. subliniază un tipar de „periferizare internă”, în sensul că regiunile din centrul, estul și sudul Europei raportează o rată netă negativă a migrației populației semnificativă, în timp ce regiunile din nordul și vestul Europei raportează o rată pozitivă semnificativă, primind un număr mare de migranți economici; consideră că aceste disparități sunt foarte accentuate și în zonele rurale, unde politica de coeziune și resursele PAC trebuie să se axeze mai mult pe inovare, pentru a încuraja tinerii să înceapă activități agricole, precum și pe digitalizare, mobilitate rurală și dezvoltarea orașelor inteligente, și pe sprijinirea exploatațiilor agricole familiale pentru ca acestea să beneficieze de inovare și de noile tehnologii;
Regiuni receptoare
14. recunoaște că zonele metropolitane din jurul marilor orașe înregistrează o rată a migrației pozitivă, cu deplasări specifice ale populației din zona rurală spre cea urbană, ca urmare a unei concentrări urbane progresive în tendințele de creștere a ocupării forței de muncă;
15. constată, de asemenea, că regiunile cu un procent înalt de persoane având un nivel ridicat de educație și care oferă mai multe oportunități de angajare pentru persoanele cu un nivel ridicat de educație sunt mai puțin expuse depopulării;
16. subliniază că sectoarele economiei cunoașterii contribuie la dezvoltarea regională, oferind niveluri ridicate de capital social, rețele și tehnologie; recunoaște că activitățile economice inovatoare se desfășoară de obicei în regiuni mai avansate din punct de vedere tehnologic, unde este mai accesibil un număr suficient de aglomerări de companii „inteligente”;
17. subliniază, pe de altă parte, că concentrarea excesivă a populației în anumite zone urbane are deja efecte secundare negative, cum ar fi congestionarea traficului, costuri ridicate la locuințe și transport, poluare, disponibilitate insuficientă a resurselor de apă, probleme de eliminare a deșeurilor, consum ridicat de energie, deteriorarea calității vieții și expansiunea urbană, precum și un risc semnificativ de sărăcie și de excluziune socială, și nesiguranță pentru anumite segmente ale populației; subliniază că din cauza acestor efecte negative autoritățile locale nu pot furniza servicii tuturor locuitorilor din zonele urbane; semnalează unele efecte negative ale concentrației ridicate a populației din zonele urbane asupra sănătății publice, care au fost scoase în evidență de pandemia de COVID-19;
18. ia act de faptul că migrația are un impact direct asupra caracterului incluziv al orașelor, necesitând răspunsuri politice adaptate și măsuri de sprijin în diferite contexte teritoriale; amintește, în acest sens, că migranții economici contribuie la impozite și contribuții sociale cu sume mai mari decât cele pe care le primesc ca prestații individuale; subliniază necesitatea de a întări politicile de incluziune și de a sprijini autoritățile locale și regionale în acest sens;
Răspunsuri adaptate: găsirea soluțiilor pentru problema declinului demografic
19. subliniază importanța inițiativelor curente, cum ar fi Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, programul „Mediul de trai asistat” și comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT în domeniul digital și în cel al sănătății; invită Comisia să ia în considerare soluțiile deja dezvoltate de aceste inițiative pentru a se adapta schimbării demografice și pentru a aborda provocările demografice cu care se confruntă regiunile europene; subliniază importanța Cadrului european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții, ca modalitate de a sprijini educația și formarea profesională în zonele amenințate de depopulare;
20. subliniază că autoritățile locale, regionale și naționale, asociațiile profesionale și ONG-urile sunt esențiale pentru a identifica și evalua nevoile specifice de investiții în zonele rurale și urbane pentru mobilitate, accesibilitate teritorială și servicii de bază, și, prin urmare, pentru a fructifica potențialul zonelor în cauză, inclusiv tendințele economice, sociale și demografice; consideră așadar că acestea ar trebui să joace un rol decisiv ca participanți activi la elaborarea strategiilor teritoriale emanate de comunitățile locale; evidențiază că este important ca programele relevante ale UE să cuprindă, în măsura posibilului, un răspuns bugetar specific pentru inversarea tendințelor demografice și să se realizeze evaluări de impact ale politicilor publice asupra demografiei; evidențiază că abordarea teritorială a instrumentelor UE, cum ar fi dezvoltarea urbană sustenabilă, strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității sau investițiile teritoriale integrate (ITI) ar putea fi instrumente utile ce pot fi folosite pentru a păstra și crea locuri de muncă, a crește atractivitatea regiunii și a îmbunătăți accesul la servicii la nivel local; recunoaște potențialul uriaș al economiei circulare și al bioeconomiei în revigorarea acestora zone, și solicită asistență tehnică personalizată pentru a sprijini autoritățile locale și regionale în conceperea și implementarea acestor strategii, inclusiv prin utilizarea metodelor participative care implică părțile interesate locale, partenerii sociali și societatea civilă;
21. atrage atenția că este nevoie să se elaboreze o agendă rurală europeană pentru a îmbunătăți accesibilitatea, atractivitatea și dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale și îndepărtate astfel încât să influențeze pozitiv buna funcționare a lanțului de aprovizionare și a pieței interne; ia act de faptul că accesibilitatea și atractivitatea acestor zone pot fi potențate prin accesul la capital al antreprenorilor și IMM-urilor și prin investiții în ecosistemele de inovare pentru a sprijini crearea de cunoștințe și difuzarea tehnologiilor, precum și prin furnizarea de servicii publice și esențiale de înaltă calitate, digitalizare, inclusiv pentru întreprinderile mici, inovare digitală și conectivitate digitală și servicii de transport de înaltă calitate; consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui să definească modalități adecvate de furnizare a serviciilor, în cel mai eficient mod posibil, și că ar trebui utilizat conceptul de „protecție rurală” pentru a răspunde nevoilor specifice ale zonelor rurale și îndepărtate, punând accentul pe punerea în aplicare a politicilor și pe furnizarea de soluții adecvate;
22. reiterează faptul că rețelele de transport pot juca un rol decisiv în abordarea schimbărilor demografice și stoparea depopulării prin întărirea conectivității între mediul rural și cel urban, precum și prin investiții în transportul public și alte servicii de mobilitate în zonele rurale; subliniază, în acest sens, importanța îmbunătățirii infrastructurii de transport, inclusiv prin întreținerea și modernizarea legăturilor de transport existente și prin crearea de conexiuni la TEN-T, care sunt deosebit de importante în regiunile rurale, periferice, insulare și ultraperiferice, prin sprijinirea tranziției către rețele de transport sustenabile și inteligente și prin consolidarea interoperabilității sistemelor de transport ca parte a Strategiei pentru o mobilitate durabilă și inteligentă;
23. consideră că turismul rural sustenabil ar putea să joace un rol foarte important în tratarea problemei depopulării și în stimularea creării de locuri de muncă, precum și în diversificarea economică și demografică a zonelor rurale;
24. recunoaște că nevoile și provocările cu care se confruntă regiunile rurale, inclusiv cele legate de schimbările climatice, trebuie să fie luate în considerare în tranziția către neutralitatea climatică și către mobilitatea sustenabilă și inteligentă, în conformitate cu obiectivele Pactului verde; consideră, de asemenea, că aceste investiții vor permite o tranziție echitabilă și în condiții de egalitate către o economie digitală și un sistem digital de educație online, accesibil tuturor cetățenilor, inclusiv celor mai vulnerabili; consideră, în acest sens, că politicii de coeziune îi revine un rol fundamental, asigurând investiții în servicii publice de înaltă calitate și de importanță esențială;
25. consideră că Agenda urbană a UE, în care sunt identificate principalele priorități și acțiuni de ameliorare a calității vieții în zonele urbane, ar putea să contribuie la crearea unor instrumente adecvate care să promoveze creșterea, integrarea, cooperarea și inovarea și care să trateze provocările sociale; insistă, de asemenea, asupra necesității de a fi elaborate strategii menite să potențeze economia cunoașterii și specializarea inteligentă în regiunile europene, inclusiv prin dezvoltarea de rețele ale cunoașterii și prin sprijinirea investițiilor în capitalul uman; evidențiază rolul orașelor și al regiunilor atât în zonele depopulate, cât și în cele suprapopulate; reiterează necesitatea creării unor oportunități suplimentare de finanțare, disponibile în mod direct orașelor și regiunilor pentru a pune în aplicare programe la nivel local, și solicită să fie utilizată la maximum Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană;
26. subliniază că politica de coeziune ar trebui să contribuie la integrarea mai eficace a femeilor în planificarea politicilor de dezvoltare regională și urbană, astfel încât orașele și comunitățile să fie concepute pentru a include aspectele de gen și pentru a respecta nevoile tuturor; consideră, de asemenea, că investițiile din cadrul FSE+ ar trebui să promoveze capacitatea de inserție profesională a femeilor și a părinților unici care nu găsesc un loc de muncă, ar trebui să asigure finanțare pentru servicii de îngrijire a copiilor la prețuri abordabile și să sprijine familiile tinere; reamintește că nevoile copiilor aflați în îngrijirea unui membru al familiei sau care trăiesc singuri în timp ce părinții lucrează peste hotare ar trebui soluționate, de asemenea, prin servicii de consiliere și prin asigurarea accesului la o locuință, la servicii de sănătate și la învățământ; subliniază, de asemenea, importanța unei legislații favorabile familiei, care să faciliteze găsirea unui echilibru satisfăcător între viața profesională și cea privată;
27. subliniază că investițiile ar trebui să sprijine, de asemenea, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile pentru a intra sau a rămâne pe piața forței de muncă și ar trebui să ajute aceste categorii să obțină un loc de muncă de calitate, acordând o atenție deosebită zonelor rurale și celor îndepărtate care sunt puternic depopulate; consideră că ar trebui avute în vedere acțiuni adaptate de formare pentru a promova noțiunea de „economie a stării de bine”, precum și metode de îmbătrânire activă și într-o stare bună a sănătății;
28. reamintește că în contextul soluționării dificultăților demografice ar trebui abordate și nevoile minorităților etnice;
29. reamintește că este nevoie de o strategie care să inverseze tendința migrării forței de muncă la nivelul UE, la nivel național și la nivel regional; invită autoritățile locale, regionale, naționale și europene să elaboreze politici care să facă regiunile respective mai atrăgătoare în ceea ce privește oportunitățile profesionale și să trateze problema exodului de creiere în regiunile din care oamenii pleacă, prin prevenire, reducerea amplorii fenomenului și prin răspunsuri adecvate, utilizând inclusiv mijloacele oferite de politica de coeziune; subliniază, în acest sens, că există deja o serie de inițiative în diferite state membre, cum ar fi stimulente pentru lucrătorii care au competențe foarte specifice, menite să transforme exodul creierelor într-un câștig de creiere pentru regiunile respective;
30. subliniază că criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 a afectat statele membre și regiunile în măsură diferită și ar putea să determine noi tendințe în evoluția fluxurilor demografice; reamintește, în acest context, că resursele suplimentare puse la dispoziția FEDR și FSE prin intermediul REACT-EU, deși acesta este doar un instrument temporar pentru asigurarea unei redresări eficace și solide a economiei UE în urma crizei, ar putea contribui în mod semnificativ la păstrarea locurilor de muncă și la crearea unor locuri de muncă noi în zonele ce riscă să fie afectate de depopulare, inclusiv prin acordarea unui sprijin IMM-urilor și persoanelor care desfășoară o activitate independentă; salută introducerea unor formule flexibile de lucru, inclusiv munca de la distanță și șomajul tehnic, și subliniază că acest sprijin trebuie acordat fără nicio discriminare;
31. reamintește, în acest sens, că pandemia a scos în evidență importanța digitalizării tuturor sectoarelor economice pentru atenuarea consecințelor distanțării sociale și ale restricțiilor aplicate libertății de circulație, precum și pentru facilitarea monitorizării pacienților și a consultațiilor de la distanță și pentru asigurarea serviciilor de sănătate în zonele slab populate și în cele ce se confruntă cu dificultăți naturale sau demografice; consideră că oportunitățile oferite astfel trebuie valorificate pentru a crea noi locuri de muncă în zonele în care populația prezintă o tendință de îmbătrânire;
32. atrage atenția asupra răspândirii tot mai pe larg a lucrului de la distanță în timpul crizei de COVID-19 și consideră că acesta se poate dovedi un instrument util pentru inversarea fenomenului depopulării în zonele rurale, deoarece le permite tinerilor cu un anumit nivel de studii să rămână în zonele din care ar fi nevoiți să plece în condiții normale; invită Comisia și statele membre să analizeze modul în care lucrul de la distanță ar putea afecta viitoarea mobilitate intraeuropeană și atractivitatea percepută a diverselor regiuni;
Recomandări de politici
33. invită Comisia să propună o strategie privind schimbările demografice, care să se sprijine pe următoarele elemente: condiții de muncă decente, echilibrul între viața profesională și cea privată, aspectul teritorial al politicilor care promovează activitatea economică și ocuparea forței de muncă, asigurarea adecvată a unor servicii sociale de interes general în toate teritoriile, eficacitatea transportului public local, îngrijire adecvată pentru persoanele dependente și îngrijire adecvată pe termen lung, acordând o atenție specială noilor forme de muncă și impactului social al acestora;
34. îndeamnă statele membre și autoritățile regionale să pună în aplicare o abordare integrată prin instrumentele politicii de coeziune pentru a aborda problemele demografice și încurajează promovarea satelor inteligente și a altor mecanisme de stimulare pentru a menține populația și a atrage tinerii în zonele rurale și semiurbane;
35. reamintește că Mecanismul de redresare și reziliență va oferi sprijin financiar pe scară largă astfel încât economiile statelor membre să devină mai reziliente și mai bine pregătite pentru viitor; insistă ca statele membre să analizeze, în funcție de situația lor specifică, posibilitatea de a propune, în planurile lor naționale de redresare și reziliență, măsuri pentru a răspunde schimbărilor demografice, îndeosebi în regiunile cele mai vulnerabile; consideră că la elaborarea acestor planuri trebuie să participe în mod activ entitățile locale și regionale, acest aspect având o importanță deosebită pentru evaluarea planurilor respective și pentru gestionarea lor ulterioară de către statele membre; consideră că ar trebui create sinergii între politica de coeziune și programele Next Generation EU, pentru a asigura o abordare mai cuprinzătoare a provocărilor demografice;
36. subliniază importanța Fondului pentru o tranziție justă și a mecanismului său de punere în aplicare, care vizează sprijinirea comunităților afectate de tranziția energetică și care contribuie la crearea de noi oportunități pentru zonele rurale și cele postindustriale, precum și la reducerea riscului de depopulare; consideră, în acest sens, că ar trebui sprijinite inițiativele cooperative de la nivel local și regional;
37. repetă că schimbările demografice reprezintă o dificultate fundamentală pentru UE și că tratarea acestor schimbări trebuie să ocupe un loc prioritar în conceperea și realizarea programelor; reamintește, în acest sens, că unul dintre obiectivele principale incluse în Regulamentul privind FEDR și Fondul de coeziune pentru următorul cadru financiar multianual (2021-2027) este sprijinirea zonelor urbane și rurale care suferă de handicapuri geografice sau demografice, urmând ca statele membre să aloce sprijinul financiar al UE proiectelor care promovează în regiunile vizate o dezvoltare economică sustenabilă din punctul de vedere al mediului și incluzivă din punct de vedere social; reamintește, în acest sens, că un sprijin special ar trebui acordat zonelor de nivel NUTS 3 sau grupurilor de unități administrative locale cu o densitate a populației mai mică de 12,5 locuitori pe km2 sau cu o scădere medie anuală a populației mai mare de 1 % între 2007 și 2017, care ar trebui să facă obiectul unor politici regionale și naționale specifice pentru a asigura o mai bună conectivitate fizică și cu ajutorul TIC, pentru a îmbunătăți accesibilitatea și calitatea serviciilor sociale, pentru a promova antreprenoriatul și crearea de oportunități de muncă de înaltă calitate prin intermediul instrumentelor de coeziune; salută noul articol din Regulamentul privind FEDR și Fondul de coeziune care prevede planuri naționale pentru a sprijini zonele regionale și locale ce se confruntă cu un declin demografic continuu;
38. invită statele membre să mobilizeze într-o măsură mai mare resursele FSE și ale Fondului pentru o tranziție justă și să le combine cu investiții naționale și locale pentru a soluționa excluziunea socială, sărăcia energetică și lipsurile materiale, pentru a combate în mod eficace decalajul digital și excluziunea digitală, în special în zonele rurale și în rândul tinerilor, al persoanelor în vârstă și al persoanelor cu dizabilități, precum și pentru a asigura accesul la instrumente și programe digitale și la infrastructuri de comunicații la prețuri accesibile; solicită, prin urmare, programe accesibile și la prețuri avantajoase de dobândire a competențelor digitale folosind metode adaptate la nevoile persoanelor în vârstă; subliniază că aceste inițiative au șanse mai mari de reușită atunci când sunt corelate cu oportunități de schimburi intre generații; consideră, în acest sens, că ar putea fi explorat și promovat mai mult potențialul digitalizării, robotizării și inteligenței artificiale, asigurând în același timp standarde etice stricte și garantând incluziunea, pentru a îmbunătăți autonomia și condițiile de trai și de sănătate ale persoanelor în vârstă;
39. reiterează că este nevoie de noi abordări integrate și localizate ale politicii de coeziune, ale planurilor strategice naționale din cadrul politicii agricole comune și ale planurilor strategice naționale de redresare, pentru a permite o gestionare mai ușoară, dar în același timp eficace, a resurselor financiare și maximizarea sinergiilor dintre diferitele fonduri și instrumente integrate ale UE; subliniază că este nevoie să fie întărită capacitatea administrativă pentru a se reduce birocrația și este nevoie de o legislație coerentă pe tot parcursul procesului de implementare a proiectelor și de o asistență tehnică specifică în toate etapele;
40. invită statele membre să deruleze procesul de programare și implementare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 cu respectarea deplină a principiului parteneriatului și să țină seama în acordurile lor de parteneriat de nevoile specifice ale regiunilor care suferă de un handicap demografic; subliniază că este important să se acorde prioritate nevoilor regionale și subregionale, inclusiv în ceea ce privește aspectele demografice și cele legate de migrație și provocările teritoriale (urbane și rurale); consideră că aceste strategii ar trebui să fie însoțite de evaluări ale impactului teritorial și demografic, efectuate în paralel cu evaluările economice, de mediu și sociale; invită Comisia să monitorizeze și, dacă este cazul, să asigure realizarea integrală a Codului de conduită pentru parteneriate, ceea ce ar putea favoriza creșterea nivelului de absorbție a politicii de coeziune, precum și o mai bună calitate a proiectelor;
41. invită statele membre să includă provocările demografice în planurile lor naționale de redresare și reziliență, în politicile lor naționale de dezvoltare, în strategiile pe termen lung pentru dezvoltare sustenabilă și în programele adaptate din cadrul politicii de coeziune, corelate cu obiectivele semestrului european, pentru a asigura o finanțare adecvată în vederea soluționării problemei legate de depopulare, a inversării tendințelor negative și a îmbunătățirii atractivității teritoriilor;
42. invită autoritățile locale, regionale și naționale din regiunile expuse riscului de depopulare să își concentreze investițiile pe modalități de încurajare a tinerilor familii să se stabilească în regiunile respective, precum și pe accesul universal la servicii și infrastructuri de calitate, cu participarea IMM-urilor și a firmelor de gestiune a serviciilor, cu un accent pe crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, pe recalificarea lucrătorilor, pe crearea de condiții pentru antreprenori și pe sprijinirea IMM-urilor; invită statele membre să mărească sprijinul în acest scop; consideră că investițiile în toate nivelurile de educație, inclusiv în educația timpurie, în servicii de mobilitate la un preț abordabil, accesibile și echitabile, în servicii de îngrijire a copiilor pentru a le permite femeilor să participe pe piața muncii, precum și în învățarea pe tot parcursul vieții constituie o prioritate, în special în zonele rurale și în regiunile ultraperiferice; consideră că este deosebit de important să fie create condiții adecvate la nivel local și regional pentru ca tinerii să rămână în aceste regiuni și pentru a combate abandonul școlar, oferindu-le opțiuni atractive în materie de educație, formare, perfecționare profesională și recalificare, inclusiv în ceea ce privește competențele digitale, prin învățământ cu sau fără frecvență, încurajându-i astfel să-și continue studiile în aceste regiuni; este conștient de faptul că regiunile vor avea nevoie de sprijinul concentrat al Uniunii și al statelor membre în acest demers;
43. solicită ca regiunile care se confruntă cu o creștere semnificativă a populației, cum ar fi Mayotte sau Guyana Franceză, să fie sprijinite într-o mai mare măsură prin alocarea unor resurse financiare adecvate care să asigure continuitatea serviciilor de bază, la un nivel adecvat al calității și în măsură suficientă, în special în domeniul educației, al sănătății și al transporturilor;
44. consideră oportună implicarea autorităților locale și regionale în guvernanța cu caracter cooperativ și pe termen lung și în inițiative de planificare la diferite niveluri; solicită Comisiei și statelor membre să difuzeze bune practici privind utilizarea și beneficiile acestui tip de guvernanță și ale instrumentelor de planificare, cu scopul de a susține dezvoltarea policentrică și de a utiliza evaluările impactului teritorial pentru a concepe noi politici la nivelul UE și la nivel național care să determine schimbări demografice; repetă, în acest sens, importanța primordială a participării regiunilor în mod activ și real la planificarea și gestionarea Mecanismului de redresare și reziliență, ceea ce va îmbunătăți eficiența instrumentului;
45. consideră că inovarea și cercetarea pot avea efecte de propagare pozitive la nivel regional; încurajează responsabilii politici de la nivel regional și național să utilizeze noul Mecanism de redresare și reziliență și FEDR pentru a investi în extinderea rețelei în bandă largă cu scopul de a promova economia cunoașterii și economia digitală, precum și în asigurarea resurselor, a serviciilor publice de calitate și a unor măsuri de stimulare care să rețină lucrătorii înalt calificați, cu scopul de a dezvolta centre de cercetare în diferite regiuni, sporind astfel atractivitatea zonelor depopulate, mai ales pentru tinerele talente și pentru antreprenori; solicită dezvoltarea în continuare a sinergiilor dintre fondurile structurale și de investiții europene și programul Orizont Europa, precum și alte inițiative cum ar fi cele promovate de Institutul European de Inovare și Tehnologie; consideră, de asemenea, că existența unor politici fiscale atrăgătoare pentru investițiile comerciale, cum ar fi impozitele reduse pentru familii și stimulentele fiscale pentru angajatori și pentru activitățile profesionale independente, ar stimula crearea de locuri de muncă și oportunitățile de investiții; consideră, de asemenea, că, pentru a depăși problema depopulării, ar putea fi avute în vedere măsuri de încurajare a tinerelor familii la achiziția primei case, precum și o mai mare flexibilitate a normelor de stat;
46. încurajează regiunile să își valorifice avantajele competitive, astfel cum sunt stabilite în strategiile de specializare inteligentă; recomandă dezvoltarea așa-numitelor „strategii oază”, punând accentul pe sectoarele cele mai dinamice, în expansiune și de succes, prin exploatarea potențialului local de dezvoltare a regiunii; invită autoritățile locale și regionale să investească în inițiativa „Garanția pentru tineret”, axându-se pe atragerea de lucrători tineri și calificați, reținerea celor care au deja un loc de muncă, încurajarea spiritului antreprenorial, precum și pe stimulente locale, naționale și europene; subliniază în continuare importanța promovării măsurilor de stimulare a solidarității între generații, a îmbătrânirii active și a oportunităților oferite de așa-numita „economie a vârstei a treia”, în scopul unei tranziții strategice majore în zonele rurale, transformând problema îmbătrânirii populației într-o oportunitate pentru dezvoltarea zonelor rurale;
47. subliniază necesitatea unei perspective teritoriale mai largi în conformitate cu noua „Cartă de la Leipzig: Puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun” și cu „Agenda teritorială 2030”, pentru a consolida rețelele urbane ale orașelor de importanță secundară și ale localităților mai mici, cu scopul de a le valorifica potențialul important în consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale dincolo de frontierele lor imediate, prin legături mai strânse între zonele urbane și cele rurale, prin zone funcționale și cooperare regională;
48. invită Comisia să se concentreze pe coordonarea politicilor de la nivelul UE în ceea ce privește aspectele legate de zonele de cooperare funcțională la diferite niveluri, cum ar fi cel transfrontalier, macroregional și rural-urban, pentru a soluționa provocările demografice;
49. insistă asupra faptului că investițiile ar trebui să se axeze pe tehnologiile informației și comunicațiilor și pe capitalul uman, deoarece aceasta poate reduce distanța dintre utilizatori și poate atrage lucrători înalt calificați, pentru a evita decalajul digital și a asigura coeziunea digitală; subliniază importanța finanțării, inclusiv cu fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și din cadrul politicii de coeziune în general, a infrastructurilor TIC, a dezvoltării și adoptării acestor tehnologii de către IMM-urile și școlile din regiunile rurale, insulare, de munte și izolate și din cele aflate în tranziție industrială; subliniază importanța unei implementări egale și paralele a acestor tehnologii în regiuni și în statele membre pentru a reduce diferențele de atractivitate și decalajul digital;
50. recunoaște că „orașele magnet” contribuie cel mai mult la evoluția unor „poli de creștere” regionali; subliniază, cu toate acestea, că orașele de importanță secundară joacă un rol esențial în dezvoltarea regională; în acest sens, invită Comisia și statele membre să pună în practică strategii pentru dezvoltarea armonizată a acestor orașe;
51. consideră că municipalitățile ar trebui să promoveze inițiative de „inovare deschisă”, utilizând cunoștințele pentru a accelera procesul de inovare și pentru a dezvolta o abordare bazată pe cooperare cu partenerii și părțile interesate vizate, în vederea creării unor ecosisteme de inovare regionale;
52. subliniază potențialul economiei albastre în inversarea tendinței demografice negative în micile insule europene și în regiunile maritime periferice ale UE; subliniază că punerea în practică corespunzătoare a activităților economiei albastre, dacă este monitorizată îndeaproape pentru a atenua eventualele externalități ecologice negative și pentru a spori beneficiile socioeconomice pentru întregul lanț valoric, inclusiv pentru întreprinderile mici, teritoriile mai puțin dezvoltate și cetățenii locali, ar putea ajuta la combaterea depopulării în sudul Europei și ar contribui la distribuirea veniturilor dinspre orașele de coastă către localitățile rurale, la creșterea incluziunii sociale și la realizarea obiectivelor Pactului verde european;
53. recomandă, dacă este cazul, să fie revăzute sistemele de educație și de formare profesională din statele membre, inclusiv prin dezvoltarea unor parcursuri educaționale către ocupații care sunt compatibile cu munca de la distanță, împreună cu politici de prevenire a unui exod permanent al creierelor din regiunile din care populația pleacă; pune accentul pe utilizarea avantajelor locale și regionale, precum și pe dezvoltarea aspectelor economice și sociale locale și a unor soluții adaptate, nu numai pentru a preveni exodul creierelor, ci și pentru a inversa acest fenomen; consideră că educația și formarea profesională, inclusiv mobilitatea profesională, pot reprezenta un mod eficient pentru a face schimb de competențe și experiențe profesionale, de a îmbunătăți aptitudinile lucrătorilor și de a-i face mai rezistenți în fața dinamicii rapide a pieței muncii, contribuind astfel la prevenirea exodului creierelor; încurajează autoritățile regionale și locale să faciliteze accesul la învățământul dual pentru a îmbunătăți tranziția de la educație la piața muncii; consideră, de asemenea, că ar trebui promovate „strategii paneuropene pentru diaspora”, cu scopul de a încuraja întoarcerea celor care au plecat în regiuni mai promițătoare, cu accent pe studenții de la facultățile de agricultură și de economie rurală, care trebuie stimulați să se întoarcă după absolvire în regiunile lor pentru a contribui la viabilitatea economică a regiunilor din care provin;
54. invită Comisia să garanteze că inițiativa privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale include soluții practice și mijloace de sprijin pentru abordarea periferiilor și a schimbărilor demografice; consideră că această viziune pe termen lung privind zonele rurale trebuie să se transforme într-o adevărată „Agendă rurală” europeană, cu obiective palpabile și concrete, prin implicarea tuturor actorilor regionali și locali relevanți, atât la elaborarea sa, cât și la punerea în aplicare; consideră, de asemenea, că trebuie inclusă și o strategie de generalizare a aspectelor de gen, însoțită de instrumente de evaluare a impactului; invită Comisia să propună, în urma consultării statelor membre și a autorităților locale și regionale, un „nou acord” privind evoluția demografică în UE, sub forma unei abordări strategice pe mai multe niveluri care să se concretizeze într-o strategie europeană privind tendințele demografice; consideră că aspectele demografice, inclusiv depopularea și îmbătrânirea, ar trebui să se afle printre subiectele vizate de Conferința privind viitorul Europei;
°
° °
55. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.
EXPUNERE DE MOTIVE
Tendințele demografice de deplasare din zonele rurale spre cele urbane, din regiunile mai puțin dezvoltate spre regiunile dezvoltate ale unei țări, din est către vest, și din sudul Europei către nord marchează în mod evident societatea europeană, având un impact direct asupra vieții cetățenilor UE și a comunităților locale, cu efecte semnificative la nivel național, regional și local.
Declinul demografic crește inegalitățile existente, având un impact vizibil asupra calității vieții. Acesta are, de asemenea, repercusiuni directe asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale a UE, astfel încât investițiile UE ajung uneori să fie nesustenabile, adâncind decalajul dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai sărace.
Actuala criză sanitară provocată de COVID-19 va avea consecințe pe termen mediu și lung asupra dinamicii pieței forței de muncă; măsurile de autoizolare și distanțare socială au avut efecte vizibile asupra producției, cererii și comerțului, reducând activitatea economică și determinând niveluri mai ridicate de șomaj și deficite publice mai mari. Cu toate acestea, raportorul este de părere că realitatea actuală generată de pandemia de COVID-19 reprezintă un punct de cotitură pentru politicile demografice și are potențialul de a crea noi oportunități de dezvoltare a zonelor rurale și depopulate, deoarece crește interesul locuitorilor urbani de a se muta în zonele rurale. Prioritățile populației se schimbă: oamenii doresc mai mult spațiu în aer liber și au în prezent posibilitatea și flexibilitatea de a lucra de acasă.
Tendințele demografice afectează regiunile UE în moduri diferite și, prin urmare, nu există o descriere „general valabilă” a acestor tendințe; există efecte pozitive și negative ale deplasărilor de populație atât pentru zonele de origine, cât și pentru cele de destinație. Regiunile de destinație se pot confrunta cu probleme precum integrarea migranților, dar se bucură și de avantajul de a primi forță de muncă tânără și calificată. Regiunile de origine sunt afectate de un număr tot mai mare de familii separate, dar beneficiază de banii transmiși în aceste regiuni.
Autoritățile locale și regionale au un rol important în identificarea și soluționarea tendințelor demografice, propunând soluții adaptate, în special pentru a rezolva problemele din zonele defavorizate care se confruntă cu dezavantaje naturale sau demografice grave și permanente. Comunitățile cele mai afectate sunt zonele rurale și slab populate, precum și zonele postindustriale și regiunile aflate în tranziție energetică și tehnologică.
Raportorul propune un raport INI structurat în trei capitole principale care prezintă provocările actuale de la nivel local, regional și al Uniunii, soluția practică utilizată în prezent de autoritățile și părțile interesate vizate și, în sfârșit, recomandările de politică bazate pe aceste constatări. Raportul are în vedere diferite soluții, cum ar fi creșterea și îmbunătățirea atractivității investițiilor în aceste regiuni în ceea ce privește infrastructurile și cooperarea actorilor publici și privați pentru a asigura servicii de calitate într-un mod mai eficient în zonele slab populate și în zonele cu o densitate extrem de scăzută a populației.
Instrumentele propuse de Uniune pentru a inversa tendințele negative trebuie să fie simple, flexibile și atractive.
Pe lângă instrumentele existente, Comisia Europeană a propus noi măsuri vizate de REACT-EU, pentru a răspunde în mod eficient la consecințele pandemiei de COVID-19, și inițiativa „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale”.
În particular, raportorul subliniază că libera circulație a forței de muncă reprezintă o piatră de temelie a competitivității Uniunii Europene. Totuși, ea influențează demografia, având implicații majore pentru regiunile UE și coeziunea lor economică, socială și teritorială. În acest context, se înregistrează diferențe demografice atât la nivelul Uniunii, cât și al statelor membre. Raportorul observă că PIB-ul pe cap de locuitor, nivelul veniturilor, rata ocupării forței de muncă, rata fertilității, precum și îmbătrânirea populației sunt factori ce afectează direct situația demografică.
Prezentul raport se axează în special pe dimensiunea locală și regională a declinului populației în anumite zone. În general, zonele rurale, postindustriale și periferice se confruntă cu o serie de situații specifice: acestea cunosc un declin important al populației, înregistrează un nivel al veniturilor mai mic decât media națională sau europeană și au dificultăți de integrare teritorială cu alte regiuni, fiind astfel mai expuse riscului depopulării. Raportorul evidențiază că regiunile rurale reprezintă în prezent 28 % din populația Europei, dar se preconizează că acest procent va scădea semnificativ în viitor.
Printre alți factori ai schimbărilor demografice, care forțează locuitorii zonelor menționate mai sus să plece sau care descurajeze alte persoane să se mute acolo, este important să se menționeze lipsa infrastructurii, inclusiv a internetului rapid în bandă largă și a rețelelor de transport, mai puține oportunități de angajare, accesul dificil la servicii de sănătate, mai puține oportunități de învățământ, ceea ce îngreunează adaptarea la dificultățile generate de schimbările tehnologice.
Mai mult, zonele urbane sunt și ele expuse depopulării, unul din cinci orașe din Europa confruntându-se cu scăderea populației începând din 1990. Constată totuși că contracția urbană nu este întotdeauna un proces liniar continuu, ci poate fi deopotrivă episodică sau temporară, în funcție de contextul teritorial.
Pe de altă parte, concentrarea excesivă a populației în anumite zone urbane are deja efecte secundare, cum ar fi congestionarea traficului, costurile ridicate la locuințe și transport, poluarea, deteriorarea calității vieții și expansiunea zonelor urbane, precum și un risc semnificativ de sărăcie și de excluziune socială pentru anumite segmente ale populației, ceea ce nu le permite autorităților locale să asigure servicii pentru toți locuitorii din zonele urbane.
Raportorul este de părere că autoritățile locale și regionale au un rol crucial în elaborarea strategiilor teritoriale, ținând seama de nevoile de dezvoltare și de potențialul zonelor în cauză, inclusiv de tendințele economice, sociale și demografice; reamintește că strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității reprezintă un instrument util ce poate fi utilizat pentru a îmbunătăți accesibilitatea și crea locuri de muncă. Agenda urbană a UE este instrumentul potrivit pentru a identifica principalele teme și acțiuni prioritare cu scopul de a ameliora calitatea vieții în zonele urbane.
Raportorul subliniază că este nevoie să se simplifice și mai mult instrumentele politicii de coeziune pentru a permite o gestionare mai ușoară, dar în același timp accentuează că este nevoie de gestionarea resurselor financiare și maximizarea sinergiilor dintre diferitele fonduri ale UE.
În acest context, este important ca statele membre și Comisia să difuzeze bunele practici privind utilizarea și beneficiile acestui tip de guvernanță și ale instrumentelor de planificare cu scopul de a susține dezvoltarea policentrică.
În plus, investițiile în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pot reduce distanța dintre utilizatori și pot atrage lucrători înalt calificați.
AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE (3.12.2020)
destinat Comisiei pentru dezvoltare regională
referitor la inversarea tendințelor demografice în regiunile Uniunii care utilizează instrumentele politicii de coeziune
Raportoare pentru aviz: Elżbieta Rafalska
SUGESTII
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât vârsta medie a UE-27 a crescut de la 38,3 ani în 2001 la 43,1 ani în 2018; întrucât populația activă este în scădere din 2010, iar previziunile indică o scădere continuă[11]; întrucât este de așteptat ca populația activă să scadă cu 18 % în următorii 50 de ani[12];
B. întrucât europenii se bucură de o viață mai lungă și mai sănătoasă, iar speranța de viață la naștere a crescut cu aproximativ zece ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei în ultimele cinci decenii; întrucât se preconizează că speranța de viață va ajunge în 2070 la 86,1 ani pentru bărbați și la 90,3 ani pentru femei[13]; întrucât se preconizează că numărul persoanelor dependente și al persoanelor cu dizabilități va crește, în timp ce populația îmbătrânește; întrucât se preconizează că rata de dependență a persoanelor vârstnice va atinge 62 % până în 2030[14]; întrucât aproape jumătate dintre persoanele în vârstă au raportat în 2014 dificultăți legate de realizarea a cel puțin unei activități de îngrijire personală sau activități casnice[15];
C. întrucât sărăcia în rândul persoanelor în vârstă riscă să devină o problemă din ce în ce mai mare dacă tendințele demografice continuă; întrucât, în 2018, 15,5 % dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 65 de ani din UE-27 erau expuse riscului de sărăcie[16];întrucât este mai probabil ca femeile să fie afectate de sărăcie și excluziune socială la bătrânețe; întrucât speranța medie de viață la naștere a femeilor este cu 5,5 ani mai mare ca cea bărbaților[17]; întrucât femeile întreprind eforturi disproporționate de îngrijire formală și informală a copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu handicap; întrucât o treime dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani nu sunt încadrate în muncă din cauza responsabilităților familiale sau de îngrijire, în comparație cu doar 5 % dintre bărbații inactivi din punct de vedere economic[18]; întrucât, în 2019, proporția femeilor care trăiesc singure a fost de 40 %, depășind cu mult dublul procentului de bărbați care trăiesc singuri[19];
D. întrucât schimbările demografice au un impact puternic asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale în UE, în special în zonele rurale și în regiunile care au rămas deja în urmă; întrucât declinul demografic din unele regiuni agravează inegalitățile existente și subminează calitatea vieții oamenilor; întrucât inegalitățile de remunerare din UE pot forța lucrătorii să caute oportunități de angajare într-o altă regiune sau un alt stat membru; întrucât instrumentele politicii de coeziune trebuie să abordeze numeroșii factori care influențează migrația către orașe, alte regiuni sau state membre; întrucât tinerii și femeile fac parte, în special, din persoanele care părăsesc zonele rurale și regiunile defavorizate;
E. întrucât atât libera circulație a lucrătorilor, cât și migrația internă și externă vor continua să aibă un impact asupra dimensiunii populației la nivelul Uniunii, precum și la nivel național și regional; întrucât migrația și exodul de creiere sunt adesea declanșate de disparitățile sociale și economice dintre țări, atât în cadrul Uniunii, cât și între UE și țările terțe;
F. întrucât îmbătrânirea populației duce la o scădere a populației în vârstă de muncă și poate avea drept consecință declinul unor orașe și sate în întreaga UE; întrucât deciziile de a fuziona municipalitățile și satele sau de a le integra în alte municipalități sau orașe pot duce, de asemenea, la dispariția lor; întrucât investițiile ambițioase, locurile de muncă de calitate și îmbunătățirea accesibilității și calității serviciilor și infrastructurii sunt deosebit de importante în regiunile cu risc de depopulare pentru a stimula redresarea lor economică și competitivitatea pe termen lung pe piața unică și, astfel, pentru a inversa tendințele demografice negative;
G. întrucât este posibil ca pandemia de COVID-19 să afecteze tendințele demografice din cadrul UE și întrucât ea a scos din nou în evidență lipsa de reacții politice la impactul schimbărilor demografice din UE, cum ar fi lipsa de locuințe adecvate și la prețuri rezonabile, de structuri de îngrijire de calitate și de servicii de îngrijire și asistență suficiente, astfel cum demonstrează fenomenul de deșertificare medicală; întrucât tendințele demografice negative înseamnă că este nevoie de mai multă solidaritate între generații, ceea ce este esențial pentru o redresare reușită în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a crizelor viitoare, precum și pentru a crea societăți mai echitabile, mai favorabile incluziunii și mai reziliente; întrucât pandemia de COVID-19 a evidențiat încă o dată importanța protejării și promovării demnității persoanelor în vârstă și a drepturilor lor fundamentale în UE;
H. întrucât intensitatea și viteza schimbărilor demografice impun considerabile presiuni economice, sociale și de mediu asupra guvernelor statelor membre și a autorităților locale și regionale în ceea ce privește furnizarea și menținerea serviciilor publice, inclusiv ale educației, sănătății, asigurărilor sociale, serviciilor locative, serviciilor sociale, pensiilor, utilităților și infrastructurilor adaptate vârstei; întrucât, în lipsa unui răspuns adecvat în materie de politici, aceste presiuni vor fi exacerbate de declinul populației active, de un raport de dependență mai ridicat și de înmulțirea afecțiunilor cronice;
I. întrucât abordarea problemelor demografice necesită acțiuni coordonate și un set cuprinzător de politici, inclusiv măsuri specifice în domeniile ocupării forței de muncă, protecției sociale, sănătății și siguranței la locul de muncă, educației și competențelor, acțiuni care necesită timp pentru a putea fi formulate și a produce efecte; întrucât anumite efecte negative ale schimbărilor demografice în regiunile cele mai afectate necesită un răspuns imediat, folosind instrumentele Uniunii;
J. întrucât infrastructurile adecvate și serviciile de înaltă calitate și la prețuri rezonabile, în special serviciile medicale, îngrijirea persoanelor în vârstă, îngrijirea copiilor, centrele de îngrijire pe termen lung și centrele de zi, vor juca un rol esențial; întrucât rolul muncii de la distanță, al educației digitale, al teleîngrijirii și al telemedicinei trebuie mai întâi să fie evaluat corect, iar apoi, eventual, să fie dezvoltat și pus în aplicare în mod corespunzător pentru a extinde utilizarea acestor servicii și pentru a asigura calitatea vieții și siguranța cetățenilor; întrucât este esențial să se recunoască importanța Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) în finanțarea proiectelor legate de îngrijirea pe termen lung; întrucât este esențial să se asigure accesibilitatea generală a produselor și a serviciilor pentru familii, persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă în conformitate cu conceptul de proiectare universală;
K. întrucât este important ca UE să integreze aspectele demografice în toate politicile sale, inclusiv să țină cont de ele în prioritățile sale pe termen lung și în liniile sale bugetare, în special în politica sa industrială și în politica de dezvoltare durabilă, precum și în semestrul european, să colecteze și să monitorizeze date statistice fiabile la scară largă și să sprijine cercetarea și schimbul de bune practici la toate nivelurile pentru a favoriza o mai bună înțelegere a provocărilor demografice, pentru a anticipa impactul acestora asupra piețelor locale ale forței de muncă și pentru a elabora strategii inovatoare, eficiente și ecologice menite să garanteze medii adaptate persoanelor în vârstă; întrucât problemele demografice nu pot fi abordate fără o strategie industrială a Uniunii care să asigure investiții publice, locuri de muncă de calitate, cercetare și inovare în sectorul public, educație publică în sprijinul dezvoltării egale și al durabilității; întrucât în rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la schimbările demografice și la consecințele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE[20] și în rezoluția sa din 14 noiembrie 2017 referitoare la utilizarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru a răspunde schimbărilor demografice[21], Parlamentul a solicitat utilizarea tuturor instrumentelor UE disponibile, inclusiv a finanțării prin politica de coeziune, pentru a face față provocărilor generate de schimbările demografice;
L. întrucât instrumentele politicii de coeziune constituie principala sursă de investiții publice în UE, respectiv 8,5 % din investițiile publice de capital în UE, 41 % la nivelul UE-13 și depășind 50 % în mai multe state membre[22];
M. întrucât tinerii au fost deja nevoiți să suporte o parte disproporționată a greutăților în timpul crizei economice și financiare din 2008; întrucât lupta împotriva șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor și a șomajului de lungă durată, a inegalității și a excluziunii în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă rămâne una dintre principalele provocări cu care se confruntă regiunile din UE; întrucât disponibilitatea locurilor de muncă și a oportunităților, inclusiv în fazele de redresare și reconstrucție, și serviciile de înaltă calitate îmbunătățesc calitatea vieții și consolidează zonele rurale, permițându-le astfel să combată depopularea și inegalitățile între regiuni; întrucât fondurile structurale și de investiții europene ar trebui utilizate într-un mod mai proactiv pentru a sprijini tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile atunci când intră sau rămân pe piața forței de muncă și pentru a obține un loc de muncă de calitate, acordând o atenție deosebită zonelor rurale și îndepărtate care sunt cel mai puternic depopulate;
N. întrucât importanța echilibrului dintre viața profesională și cea privată nu este recunoscută în mod corespunzător; întrucât trebuie să se garanteze sprijin părinților, copiilor și familiilor, inclusiv o infrastructură accesibilă de îngrijire a copiilor, regimuri flexibile de lucru, ajutor pentru familiile monoparentale și părinții care au copii cu dizabilități, precum și un sprijin financiar adecvat pe durata concediului de maternitate, de paternitate și parental; întrucât un astfel de sprijin poate contribui la inversarea tendințelor demografice negative;
O. întrucât toate politicile care abordează provocările și oportunitățile demografice trebuie să se bazeze pe elemente concrete, să fie axate pe persoane și fondate pe drepturi și, în special, să nu submineze în niciun fel drepturile individuale de reproducere; întrucât investițiile în domeniul sănătății sexuale și reproductive, al egalității de gen, al serviciilor de asistență medicală și de îngrijire și al infrastructurilor aferente acestora sunt elemente importante pentru a face față provocărilor demografice;
P. întrucât discriminarea pe motive de gen, convingeri religioase, vârstă, handicap sau orientare sexuală este interzisă și reprezintă o încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii;
Q. întrucât o abordare coordonată a schimbărilor demografice, în cadrul tratatelor, ar fi extrem de importantă pentru a inversa tendințele demografice negative actuale, ar promova coeziunea teritorială, economică și socială și ar reduce șomajul în UE; întrucât, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să se acorde o atenție deosebită regiunilor afectate de probleme demografice grave și permanente; întrucât zonele rurale și sectorul agroalimentar constituie un element important pentru societate în ansamblul ei și pentru promovarea unei Europe puternice și reziliente; întrucât lucrătorii agricoli din zonele rurale slab populate și din zonele care sunt expuse riscului de depopulare se pot confrunta cu un risc mai mare de sărăcie și excluziune socială[23];
R. întrucât schimbările demografice ar trebui percepute ca o schimbare structurală care trebuie să devină sustenabilă din punct de vedere social, care trebuie să recunoască, să valorifice și să utilizeze potențialul populației de orice vârstă și care va necesita, prin urmare, implicarea factorilor de decizie la toate nivelurile relevante și a societății civile; întrucât, în acest context, îmbătrânirea populației este o ocazie de a construi o economie a vârstei a treia; întrucât schimbările demografice pot oferi oportunități și pot evidenția necesitatea de a promova noi perspective de dezvoltare, în special pentru zonele rurale, printre altele, prin cererea de alimente de calitate, dezvoltarea turismului sustenabil și consolidarea economiei vârstei a treia, a inovării sociale și a infrastructurii;
1. invită statele membre să utilizeze mecanismul de redresare și reziliență și resursele fondului de coeziune pentru a spori atractivitatea zonelor care se confruntă cu dezavantaje demografice grave și permanente, în special Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european (FSE) și viitorul FSE +, pentru a combate schimbările demografice folosind o abordare bazată pe drepturi și echitabilă din punct de vedere social, punând accentul pe grupurile vulnerabile și defavorizate, și pentru a îmbunătăți calitatea și accesibilitatea spațiilor publice pentru toți; invită, de asemenea, statele membre să îmbunătățească accesul la serviciile sociale pentru toți, în special pentru persoanele cu dizabilități, copii și persoanele în vârstă, și să promoveze sisteme de sănătate accesibile, la prețuri rezonabile și reziliente în UE; subliniază că o bună capacitate de absorbție a fondurilor de coeziune la nivel regional depinde în mare măsură și de condițiile teritoriale, sociale, politice și economice prealabile; invită Comisia și statele membre să se asigure că produsele și serviciile finanțate din fondurile de coeziune sunt accesibile grupurilor vulnerabile, în conformitate cu conceptul de proiectare universală; reamintește că statele membre sunt responsabile de propriile servicii publice;
2. subliniază importanța promovării incluziunii sociale prin cooperarea dintre partenerii sociali, societatea civilă, autoritățile regionale și locale și cu populația locală în elaborarea și punerea în aplicare ale politicilor și ale măsurilor specifice, precum și în toate etapele programării, pentru a îmbunătăți planificarea și absorbția fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI); subliniază că este important să se asigure o participare deplină a cetățenilor la procesele democratice;
3. invită statele membre să utilizeze resursele mecanismului european de redresare și reziliență și ale Fondului european de dezvoltare regională pentru a sprijini o viață și mobilitate independente, pentru a combate izolarea din cauza lipsei transporturilor și pentru a îmbunătăți infrastructura digitală și de telecomunicații, în special conectivitatea mobilă și la internet în bandă largă în zonele pe cale de depopulare, rurale, periferice, îndepărtate și ultraperiferice, care sunt mai puțin dezvoltate, au rate ridicate ale îmbătrânirii, rate ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și se confruntă cu exodul creierelor, pentru a permite accesul la serviciile publice și a crește numărul de oportunități de angajare; subliniază că, pentru a permite persoanelor în vârstă și tinerilor să lucreze, să studieze și să participe activ la societatea modernă, trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi competențele digitale necesare; încurajează, prin urmare, sprijinul acordat inițiativelor de dezvoltare, serviciilor sociale și dezvoltării instituțiilor de învățământ și de formare în comunitățile mici din aceste zone;
4. invită statele membre să mobilizeze mai mult resursele FSE și ale Fondului pentru o tranziție justă și să le combine cu investiții naționale și locale pentru a soluționa excluziunea socială, sărăcia energetică și deprivarea materială, pentru a combate în mod eficace decalajul digital și excluziunea digitală, în special în zonele rurale și în rândul tinerilor, al persoanelor în vârstă și al persoanelor cu dizabilități, precum și pentru a asigura accesul la instrumente și programe digitale și la infrastructuri de comunicații la prețuri accesibile; solicită, prin urmare, programe accesibile și la prețuri avantajoase de dobândire a competențelor digitale folosind metode adaptate la nevoile persoanelor în vârstă; subliniază că aceste inițiative au șanse mai mari de reușită atunci când sunt corelate cu oportunități de schimburi intre generații; consideră, în acest sens, că ar putea fi explorat și promovat și mai mult potențialul digitalizării, robotizării și inteligenței artificiale, asigurând în același timp standarde etice înalte și garantând incluziunea, pentru a îmbunătăți autonomia și condițiile de viață și de sănătate ale persoanelor în vârstă;
5. subliniază nevoia de a sprijini o tranziție justă și consideră că un mecanism bine conceput pentru o tranziție justă, inclusiv un fond ambițios pentru o tranziție justă, ar fi instrumente economice importante de facilitare a acestei tranziții și de atingere a obiectivelor climatice ambițioase, atenuând în același timp impactul social și teritorial;
6. salută propunerea Comisiei de instituire a unui instrument REACT-EU menit să mărească finanțarea pentru FEDR, FSE și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane; este, cu toate acestea, profund îngrijorat de faptul că această finanțare temporară este insuficientă pentru a aborda dimensiunea socială a crizei provocate de COVID-19, inclusiv cele mai presante provocări demografice; își exprimă regretul cu privire la faptul că nu a existat nicio creștere a alocărilor pentru FSE + în acordul-cadru financiar multianual 2021-2027; subliniază că, pentru a face față provocărilor demografice, regiunile ar trebui să utilizeze FSE mai proactiv în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor și garantarea unei posibilități de a-și începe o carieră pentru aceștia; încurajează statele membre să sprijine programele de formare pentru tineri și dezvoltarea unei mentalități antreprenoriale;
7. subliniază că regiunile și municipalitățile ar trebui să utilizeze mai activ fondurile ESI pentru a aborda schimbările demografice, în special prin sprijinirea educației, a învățării pe tot parcursul vieții, a perfecționării și a recalificării, precum și a dezvoltării competențelor antreprenoriale la toate nivelurile de educație, pentru a ajuta oamenii să găsească un loc de muncă de calitate și pentru a răspunde nevoilor pieței forței de muncă, sprijinind IMM-urile, creând locuri de muncă de calitate, inclusiv în zonele slab populate și în zonele cu risc de depopulare, și consolidând capitalul uman, cercetarea și capacitatea de inovare, precum și încurajând proiectele interregionale, schimbul de informații și economia vârstei a treia; salută, în acest sens, noua agendă pentru competențe în Europa, care ar putea contribui la remedierea deficitului de forță de muncă calificată în regiunile rămase în urmă;
8. evidențiază că îmbătrânirea populației pune mai multă presiune asupra serviciilor de sănătate și de îngrijire pe termen lung, care au fost concepute într-un context demografic diferit și care, în prezent, trebuie să răspundă nevoilor de servicii medicale și îngrijire ale unei societăți îmbătrânite; solicită statelor membre să mărească investițiile în politici bazate pe drepturi, axate pe cetățeni și fondate pe elemente concrete, în campanii de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății, în infrastructuri, în diagnosticarea timpurie și în protecția socială pentru îngrijirea pe termen lung, pentru a răspunde unei cereri tot mai mari și pentru a garanta că orice persoană are dreptul de a accesa în timp util asistență medicală preventivă și curativă de bună calitate și la prețuri rezonabile, astfel cum se prevede în Pilonul european al drepturilor sociale; subliniază că, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii, ar trebui asigurat un nivel ridicat de protecție a sănătății umane; solicită statelor membre să combată deficitele de personal medical prin investiții în competențe, prin aprecierea și susținerea profesiilor din domeniul medical și prin sporirea atractivității și accesibilității lor, acordând o atenție specială zonelor rurale și îndepărtate;
9. subliniază că punerea în aplicare a Cartei sociale europene revizuite și a principiilor privind dreptul la egalitate de șanse, sănătate, îngrijire pe termen lung și acces la servicii esențiale, pensii, locuințe și asistență pentru persoanele fără adăpost incluse în Pilonul european al drepturilor sociale este esențială pentru a combate consecințele schimbărilor demografice; solicită, de asemenea, să se utilizeze fondurile Uniunii pentru a asigura accesul tuturor la asistență medicală, încurajând medicii să se stabilească în zonele rurale și menținând spitalele în aceste zone;
10. consideră că fondurile de coeziune ar trebui să fie utilizate pentru a promova îmbătrânirea activă, în special prin inițiative de inovare socială care să vizeze, printre altele, facilitarea încadrării în muncă a persoanelor în vârstă, perfecționarea lor, garantarea autonomiei lor sau încurajarea schimburilor între generații; invită Comisia să își intensifice angajamentele precum programul de „Asistență pentru autonomie la domiciliu”, o inițiativă importantă care promovează economia vârstei a treia în UE, cu scopul de a permite persoanelor în vârstă și dependente să trăiască mai mult timp acasă, în mediul lor familiar, inclusiv prin utilizarea automatizării la domiciliu, a tehnologiilor informației și comunicațiilor centrate pe oameni, a inteligenței artificiale și a schimbului continuu de bune practici în întreaga UE;
11. solicită elaborarea unui cadru strategic european pentru serviciile de îngrijire care să garanteze servicii de îngrijire și asistență de lungă durată și de calitate și să permită o utilizare mai largă a unor servicii de teleîngrijire și telemedicină de calitate și sigure, bazate pe standarde etice comune, oferind profesioniștilor din domeniul îngrijirii garanții juridice și stabilind cerințele necesare de formare, cu scopul de a asigura o îngrijire și asistență medicală primară pentru toți, indiferent de vârstă, în orice zonă geografică; invită statele membre să recunoască valoarea îngrijirii informale și să îmbunătățească protecția socială și sprijinul acordat persoanelor care asigură servicii informale de îngrijire; invită Comisia să elaboreze și să adopte o cartă europeană a drepturilor persoanelor în vârstă, în temeiul articolului 25 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
12. solicită o directivă-cadru privind îngrijirea pe termen lung care să stabilească principii fundamentale și să ofere criterii bazate pe date concrete pentru servicii de îngrijire și asistență de calitate pe termen lung accesibile în întreaga UE și care să faciliteze, de asemenea, punerea în aplicare a unor abordări alternative, promovând tranziția către servicii comunitare axate pe persoane;
13. subliniază că trebuie să se garanteze tuturor un echilibru corect și sănătos între viața profesională și cea privată; solicită ca sărăcia care afectează persoanele încadrate în muncă să fie abordată ca una dintre principalele priorități ale UE;
14. subliniază necesitatea de a găsi soluții în ceea ce privește raportul total de dependență prin reducerea șomajului de lungă durată și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă, dar și a șomajului în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă; reamintește că accesul universal la servicii de îngrijire a copiilor și la alte servicii de îngrijire și de asistență la prețuri rezonabile reprezintă o condiție prealabilă pentru ca numeroase persoane, în special femeile și părinții singuri, să devină sau să rămână active din punct de vedere economic și să asigure un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată;
15. își exprimă îngrijorarea cu privire la fluxurile de migrație a tinerilor din UE din zonele rurale către cele urbane și către țări terțe; subliniază că, pentru a aborda aceste modele de migrație și pentru a preveni scăderea populației în vârstă de muncă, este esențial să se ofere oportunități tinerilor în țările lor de origine; observă că, în cazul în care această situație nu este soluționată corespunzător, orice creștere potențială a ratei natalității va conduce doar la o migrație mai mare;
16. îndeamnă statele membre să facă schimb de bune practici pentru a sprijini tinerii să ducă o viață independentă și pentru a le oferi acestora beneficii precum alocații pentru locuință și împrumuturi preferențiale; încurajează statele membre să recunoască importanța zonelor rurale și îndepărtate în diversitatea lor și să faciliteze dezvoltarea potențialului lor prin îmbunătățirea conectivității, prin stimularea investițiilor în economia locală, prin încurajarea spiritului antreprenorial și prin consolidarea autonomiei femeilor care trăiesc în aceste zone, atât din punct de vedere economic, cât și social, asigurând echilibrul dintre viața profesională și cea privată și promovând politici favorabile familiilor; recunoaște rolul important pe care l-ar putea juca politica de coeziune și politica agricolă comună în încurajarea și stimularea capacității de inserție profesională și a incluziunii femeilor în aceste domenii; invită statele membre să dezvolte zonele rurale și îndepărtate, în special investind în căi adecvate de acces, internet în bandă largă de mare viteză și resurse și materiale vitale și corespunzătoare pentru școli, inclusiv echipamente tehnologice moderne în școli, spitale și toate celelalte servicii relevante, inclusiv prin dezvoltarea unei e-guvernanțe eficiente, precum și în promovarea activităților sociale, culturale și sportive care încurajează un stil de viață mai sănătos și o mai bună calitate a vieții într-un mod mai accesibil din punct de vedere financiar;
17. subliniază necesitatea de a combate efectele negative ale schimbărilor demografice printr-o abordare echitabilă din punct de vedere social și bazată pe drepturi, în conformitate cu principiile enunțate în Pilonului european al drepturilor sociale, în special cele privind dreptul la egalitate de șanse, sănătate, incluziunea persoanelor cu dizabilități, îngrijirea pe termen lung, accesul la servicii esențiale, veniturile și pensiile pentru persoanele în vârstă, locuințele și asistența acordată persoanelor fără adăpost, care sunt esențiale pentru a asigura calitatea vieții pentru persoanele de toate vârstele la nivel local; solicită, de asemenea, Comisiei să elaboreze o strategie europeană privind schimbările demografice care să ofere o abordare cuprinzătoare și integrată a problemelor și deficitelor demografice, astfel cum se prevede la articolul 174 din TFUE, asigurând în acest fel sprijinul pentru economia regiunilor europene, pentru incluziunea socială a grupurilor vulnerabile și pentru crearea de locuri de muncă în aceste regiuni; subliniază, în acest sens, importanța de a dispune de date adecvate, fiabile și comparabile pentru a analiza mai bine condițiile de viață și de muncă ale persoanelor în vârstă, inclusiv ale persoanelor care trăiesc în centre de îngrijire și ale persoanelor în vârstă de peste 65 de ani; consideră că o cooperare consolidată ar putea constitui un mecanism adecvat pentru a stabili și a pune în aplicare această strategie și, prin urmare, invită Comisia să coopereze cu statele membre în acest scop;
18. invită din nou statele membre să adopte, fără întârzieri suplimentare, proiectul de directivă a Consiliului privind punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426);
19. invită Comisia să sprijine mai mult politicile în materie de migrație și incluziune ale autorităților naționale și locale, în special prin coordonarea politicilor, schimbul de cunoștințe și sprijin financiar; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească accesul migranților, în special al femeilor migrante, la educație și la piața muncii;
20. subliniază faptul că politicile în materie de ocupare a forței de muncă și alte politici relevante ar trebui să implice reprezentanții lucrătorilor și sindicatele pentru a se asigura că interesele lucrătorilor se află în centrul lor; subliniază necesitatea de a promova negocierile colective și de a extinde acoperirea negocierilor colective astfel încât să se asigure condiții decente de muncă pentru toți; subliniază importanța securității și sănătății la locul de muncă, a mediilor de muncă adaptate persoanelor în vârstă și a recalificării și perfecționării lucrătorilor, pentru a garanta că oamenii au posibilitatea de a lucra până la atingerea vârstei legale de pensionare; reamintește că este necesar să se elimine diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și pensiile; încurajează statele membre să utilizeze fondurile de coeziune pentru a ridica nivelul de ocupare a forței de muncă și de incluziune pentru femei, în special în zonele rurale și în cele mai puțin dezvoltate, punând accentul pe nevoile femeilor care se întorc pe piața muncii la o vârstă mai înaintată;
21. subliniază necesitatea unor servicii de asistență și consiliere care să le ofere oamenilor o perspectivă a ciclului de viață și care să contracareze discriminarea structurală legată de vârstă, în special în ceea ce privește încadrarea în muncă; solicită să se acorde sprijin serviciilor publice naționale de ocupare a forței de muncă și rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, în special în eforturile lor de a sprijini persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă mai în vârstă și care au fost inactive pe termen lung pe piața muncii; subliniază necesitatea de a asigura integrarea economică și socială a lucrătorilor cu dizabilități și de a combate toate formele de discriminare pentru a obține o piață a forței de muncă mai favorabilă incluziunii; subliniază că este extrem de important ca întreprinderile din întreaga UE să sprijine utilizarea pe scară mai largă a regimurilor de muncă de la distanță, care pot constitui un instrument de menținere a întreprinderilor, de consolidare a comunităților locale și de combatere a depopulării rurale, modificând astfel în mod pozitiv tendințele demografice și reducând exodul creierelor; invită Comisia să propună un cadru legislativ pentru a reglementa la nivelul UE condițiile de lucru de la distanță și a asigura condiții de muncă și de angajare decente în economia digitală.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării |
1.12.2020 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
44 2 9 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Atidzhe Alieva-Veli, Abir Al-Sahlani, Marc Angel, Dominique Bilde, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Andrea Bocskor, Milan Brglez, Sylvie Brunet, David Casa, Leila Chaibi, Margarita de la Pisa Carrión, Klára Dobrev, Jarosław Duda, Estrella Durá Ferrandis, Lucia Ďuriš Nicholsonová, Rosa Estaràs Ferragut, Nicolaus Fest, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Helmut Geuking, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, France Jamet, Agnes Jongerius, Radan Kanev, Ádám Kósa, Stelios Kympouropoulos, Katrin Langensiepen, Miriam Lexmann, Elena Lizzi, Radka Maxová, Kira Marie Peter-Hansen, Dragoș Pîslaru, Manuel Pizarro, Dennis Radtke, Elżbieta Rafalska, Guido Reil, Daniela Rondinelli, Mounir Satouri, Monica Semedo, Beata Szydło, Eugen Tomac, Romana Tomc, Yana Toom, Marie-Pierre Vedrenne, Marianne Vind, Maria Walsh, Stefania Zambelli, Tatjana Ždanoka, Tomáš Zdechovský |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Alex Agius Saliba, Marc Botenga, José Gusmão, Eugenia Rodríguez Palop |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
44 |
+ |
ECR |
Helmut Geuking, Lucia Ďuriš Nicholsonová |
GUE/NGL |
Marc Botenga, Leila Chaibi, José Gusmão, Eugenia Rodríguez Palop |
NI |
Daniela Rondinelli |
PPE |
Andrea Bocskor, David Casa, Jarosław Duda, Rosa Estaràs Ferragut, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Radan Kanev, Stelios Kympouropoulos, Ádám Kósa, Miriam Lexmann, Dennis Radtke, Eugen Tomac, Romana Tomc, Maria Walsh, Tomáš Zdechovský |
Renew |
Abir Al-Sahlani, Atidzhe Alieva-Veli, Radka Maxová, Dragoș Pîslaru, Monica Semedo, Yana Toom |
S&D |
Alex Agius Saliba, Marc Angel, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Brglez, Klára Dobrev, Estrella Durá Ferrandis, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, Agnes Jongerius, Manuel Pizarro, Marianne Vind |
Verts/ALE |
Katrin Langensiepen, Kira Marie Peter-Hansen, Mounir Satouri, Tatjana Ždanoka |
2 |
- |
ID |
Nicolaus Fest, Guido Reil |
9 |
0 |
ECR |
Elżbieta Rafalska, Beata Szydło, Margarita de la Pisa Carrión |
ID |
Dominique Bilde, France Jamet, Elena Lizzi, Stefania Zambelli |
Renew |
Sylvie Brunet, Marie-Pierre Vedrenne |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ (7.12.2020)
destinat Comisiei pentru dezvoltare regională
referitor la inversarea tendințelor demografice în regiunile Uniunii care utilizează instrumentele politicii de coeziune
Raportoare pentru aviz: Mazaly Aguilar
SUGESTII
Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
– având în vedere raportul adoptat de Comisia Europeană la 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice în Europa,
– având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2017 referitoare la utilizarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru a răspunde schimbărilor demografice[24],
A. întrucât regiunile din Europa se confruntă în prezent cu schimbări demografice profunde, cum ar fi rata scăzută a natalității, rata ridicată a mortalității, îmbătrânirea populației și un exod rural continuu;
B. întrucât regiunile rurale și defavorizate sunt adesea incapabile să atingă, pentru o anumită perioadă de timp, aceiași indicatori economici ca alte regiuni, ceea ce, în unele cazuri, pare să ridice probleme în ceea ce privește obținerea sprijinului;
C. întrucât lucrătorii agricoli din zonele rurale, în special cei care locuiesc în zone îndepărtate, sunt dezavantajați din punct de vedere demografic și sunt expuși unui risc mult mai ridicat de sărăcie și de excluziune socială;
D. întrucât zonele rurale care sunt afectate de depopulare se pot confrunta cu abandonarea terenurilor și cu riscuri crescute de incendii forestiere, putând întâmpina dificultăți în procesul lor de redresare economică[25];
E. întrucât, pe lângă aspectele și tendințele deja stabilite, este esențial să se revizuiască, în contextul pandemiei, politicile și instrumentele care abordează provocările demografice și care se concentrează în principal asupra ratelor scăzute ale natalității și asupra exodului rural, în special în zonele mai slab populate și mai vulnerabile ale Uniunii; întrucât politicile care promovează creșterea ratei natalității trebuie încurajate în Europa;
F. întrucât schimbările demografice și problemele legate de depopulare împovărează mult zonele rurale, periferice, slab populate și insulele și au un impact negativ asupra tendințelor asociate cu îmbătrânirea, asupra reînnoirii generațiilor și a dezvoltării agriculturii;
G. întrucât politica de coeziune are o contribuție esențială la realizarea obiectivelor pieței unice digitale pe teren, în special prin intermediul alocărilor financiare semnificative din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
H. întrucât zonele rurale ocupă 44 % din suprafața Uniunii;
I. întrucât una dintre principalele probleme care afectează economiile rurale este scăderea ponderii agriculturii; întrucât datele au arătat că numai 10,7 % din fermierii din UE au vârste de până la 40 de ani, iar populația care se ocupă de agricultură îmbătrânește, fapt care va afecta sectorul agricol;
J. întrucât nevoile mediului rural trebuie abordate într-o manieră mai coordonată și mai eficace în contextul schimbărilor demografice,
1. ia act de gravitatea problemei demografice și de legătura acesteia cu realitatea socioeconomică; consideră că este necesar să se creeze noi oportunități și investiții orientate spre viitor în zonele rurale, de exemplu prin dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor alimentare regionale;
2. subliniază că inegalitățile în ceea ce privește accesul la terenuri și plățile directe și sprijinul din cadrul politicii agricole comune (PAC), atât între statele membre, cât și în interiorul acestora, se numără printre aspectele care trebuie rezolvate pentru a stopa declinul regional, pentru ca vârstnicii să se poată retrage din agricultură și pentru a încuraja tinerii să se îndrepte spre activități agricole;
3. așteaptă lansarea unor noi programe sociale de coeziune, cum ar fi proiectele-pilot privind venitul de bază din zonele rurale;
4. atrage atenția asupra faptului că este important să se asigure disponibilitatea serviciilor în regiuni, deoarece reducerea lor încurajează persoanele în vârstă să se pensioneze mai devreme și să se mute în orașe, unde aceste servicii sunt ușor accesibile;
5. subliniază că procesul continuu de depopulare a zonelor rurale, care are ca efect un acces dificil la servicii publice sau o acoperire cu servicii de sănătate inadecvată, nu are doar consecințe economice și sociale grave, deoarece creează, totodată, obstacole enorme în calea realizării obiectivelor ambițioase prevăzute de Pactul verde european și de alte politici ale UE, cum ar fi PAC și politica de coeziune; insistă asupra necesității ca investițiile cuprinse în Pactul verde european să țină cont de factorii demografici;
6. îndeamnă Comisia ca, în elaborarea orientărilor politice pentru strategiile „De la fermă la consumator” și „Biodiversitate”, să ia măsuri concrete, în coordonare cu statele membre și cu autoritățile regionale și locale, pentru a menține populația rurală, contribuind la păstrarea locurilor de muncă existente și la crearea de noi locuri de muncă, și să facă zonele rurale mai atractive pentru lucrătorii calificați, mai ales în regiunile mai vulnerabile din punct de vedere structural, în special prin revalorizarea activităților agricole din regiunile noastre;
7. invită Comisia să valorifice ambele strategii pentru a îmbunătăți modul în care sunt percepute sectorul agricol și zonele rurale, ținând seama, în același timp, de faptul că lipsa de cunoștințe cu privire la agricultură cauzează o serie de concepții greșite cu privire la activitatea desfășurată de fermieri și la influența acestora asupra mediului înconjurător;
8. îndeamnă Comisia să dezvolte economii locale care să creeze oportunități de angajare;
9. solicită reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor și administrațiilor, cu mai puține cerințe și o mai mare securitate juridică, îmbunătățind astfel condițiile-cadru pentru o finanțare cu succes pe teren și reducând barierele din calea investițiilor;
10. recunoaște că economia circulară și bioeconomia au un mare potențial de a realiza un sector agroalimentar mai eficient; solicită să se adopte dispoziții de reglementare care să țină seama de nevoile specifice ale agriculturii, cu scopul de a genera noi oportunități în zonele rurale prin sprijinirea tinerilor, reducerea birocrației și promovarea digitalizării și a antreprenoriatului;
11. subliniază rolul fundamental al PAC în menținerea și crearea de locuri de muncă în sectorul rural și agricol, dar recunoaște limitele acesteia; cere, prin urmare, ca politica de coeziune și noul fond de redresare al Uniunii să fie valorificate mai bine pentru a răspunde nevoilor mediului rural, prin completarea eforturilor depuse în acest domeniu și prin căutarea unor noi forme de cooperare;
12. solicită Comisiei să se asigure că se acordă prioritate creării de oportunități pentru piața forței de muncă, sprijinind tranziția energetică și dezvoltând infrastructura de transport și de bandă largă, pentru a răspunde provocărilor structurale care reprezintă principalele cauze ale migrației din zonele rurale;
13. solicită Comisiei să se asigure că atunci când va publica textul privind viziunea sa pe termen lung pentru zonele rurale va include o analiză detaliată a rolului agriculturii, creșterii animalelor și al silviculturii ca motor al economiei rurale;
14. invită Comisia și statele membre să asigure o mai bună comunicare și publicitate cu privire la impactul pozitiv și la rezultatele satisfăcătoare ale politicii de coeziune în UE;
15. evidențiază potențialul agriculturii sustenabile în ceea ce privește crearea de locuri de muncă decente și pe termen lung în zonele rurale;
16. accentuează faptul că este nevoie să se încurajeze și să se dezvolte proiecte care să promoveze întoarcerea tinerilor în zonele rurale prin sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul acestora, a conectivității digitale și a antreprenoriatului, folosind cele mai bune practici din statele membre;
17. recunoaște că politicile care abordează în modul cel mai eficient provocările demografice sunt cele care urmăresc obiective pe termen lung și care rezultă din consultarea părților interesate de la nivel local și a organizațiilor societății civile;
18. subliniază că, în pofida declarațiilor repetate ale Comisiei Europene, încă nu dispunem de o abordare pe termen lung care să permită zonelor rurale să facă față provocărilor demografice, riscului sărăciei și accesului limitat la servicii;
19. îndeamnă Comisia să analizeze aspectele demografice ca parte integrantă a tuturor instrumentelor politicii de coeziune; subliniază importanța coordonării eventualelor inițiative ale Uniunii cu strategiile adoptate de statele membre în ceea ce privește provocarea demografică;
20. consideră că planurile strategice din noua PAC trebuie să fie flexibile și să includă instrumente specifice pentru a sprijini digitalizarea, mobilitatea rurală și dezvoltarea satelor „inteligente”;
21. subliniază că politica de coeziune trebuie să mizeze în mod mai hotărât pe inovare în mediul rural; subliniază că resursele PAC trebuie utilizate în sprijinul unor eforturi concertate menite să ajute fermele familiale beneficieze de inovații și de noile tehnologii;
22. subliniază că măsurile de garantare a rentabilității economice a agriculturii sunt indispensabile pentru succesul politicilor demografice menite să insufle viață comunităților rurale și să le facă atractive pentru tinerele generații;
23. solicită adoptarea unor măsuri politice mai ambițioase pentru a favoriza reînnoirea generațiilor în mediul rural prin schimbări substanțiale în ceea ce privește condițiile de acces la terenuri și la credite; solicită să se asigure un sprijin total din partea Uniunii pentru tinerii fermieri, prin adoptarea unor politici care să depășească cadrul unei PAC ce urmărește atingerea mai multor obiective cu mai puține fonduri;
24. consideră că, pentru a încuraja integrarea mai eficientă în activitatea agricolă a tinerilor fermieri și a fermierilor care au început recent această activitate, este imperativ să se faciliteze transferul fermelor prin reducerea birocrației și să se asigure condiții decente pentru agricultorii care se pensionează;
25. recunoaște rolul esențial al femeii în agricultură; solicită să se adopte măsurile necesare în mediul rural, astfel încât femeile din toate generațiile să beneficieze de condițiile adecvate pentru a rămâne în mediul lor apropiat și a contribui, în acest mod, la revigorarea și dezvoltarea ulterioară a acestor regiuni;
26. sprijină inițiativele de îmbunătățire a calității locurilor de muncă în mediul rural bazate pe diversificare și inovare; remarcă faptul că numeroasele strategii care decurg din Pactul verde european și diferitele planuri de acțiune trebuie să acorde prioritate acestui obiectiv și să îl urmărească în mod coordonat cu statele membre;
27. sprijină inovarea și digitalizarea în vederea promovării unui mediu rural viu, dinamic și viabil din punct de vedere economic; invită Comisia ca, inspirându-se din inițiativele privind orașele și satele inteligente, să elaboreze un nou instrument care să încurajeze dezvoltarea de întreprinderi și startupuri în zonele rurale continentale și ultraperiferice, contribuind astfel și la dezvoltarea țesutului economic și de producție al acestora, pentru a deschide calea către o economie digitală în zonele rurale;
28. invită Comisia să sprijine finanțarea resurselor regenerabile în cadrul Pactului verde european și al Planului de acțiune al UE în domeniul bioeconomiei, acest lucru putând genera locuri de muncă și putând contribui la revitalizarea economiei în numeroase zone rurale; invită statele membre să aibă în vedere introducerea de module de formare pentru competențele informatice în regiunile în care acestea nu sunt la un nivel suficient de ridicat; subliniază că grupurile de acțiune locală au avut o contribuție majoră la consolidarea interacțiunilor dintre sectoarele economice din mediul rural și au contribuit semnificativ la implementarea politicilor de dezvoltare rurală;
29. reamintește faptul că regiunile ultraperiferice trebuie să beneficieze, de asemenea, de un plan major de sănătate publică pentru a asigura că fiecare locuitor al acestor regiuni, în special din zonele rurale, are acces la apă potabilă;
30. subliniază rolul central jucat de inițiativele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) în ceea ce privește menținerea și restaurarea unor economii rurale locale dinamice și prospere, precum și necesitatea de a menține un nivel suficient de finanțare pentru inițiativa LEADER (Legătura dintre acțiunile de dezvoltare ale economiei rurale); invită statele membre să folosească pe deplin capacitățile LEADER;
31. invită autoritățile competente de la nivel național, regional și local să ia în considerare introducerea unor module educaționale în cadrul învățământului obligatoriu pentru a crea și/sau a consolida legătura dintre studenții din zonele urbane, pe de o parte, și activitățile și modul de viață din zonele neurbanizate, pe de altă parte, astfel încât să fie îmbunătățite cunoștințele generațiilor viitoare despre zonele rurale și legătura acestor generații cu mediul rural;
32. consideră că investițiile în acest domeniu ar trebui să devină o prioritate pentru FEADR;
33. subliniază că promovarea mobilității și a oportunităților de creare de rețele, precum și sprijinirea măsurilor inovatoare luate de întreprinderile mici și mijlocii, a meșteșugurilor și a meseriilor sunt considerate factori esențiali pentru succesul în zonele rurale;
34. constată că un sistem eficient de mobilitate este una dintre condițiile prealabile pentru dezvoltarea economică regională, coeziunea teritorială și dezvoltarea potențialului regional; subliniază că este, prin urmare, nevoie să se asigure finanțarea necesară pentru dezvoltarea și întreținerea legăturilor de transport, care ar putea încuraja generațiile mai în vârstă să rămână în zonele rurale mai mult timp și ar putea atrage tinerii din centrele urbane să lucreze în mediul rural;
35. regretă faptul că acordul privind cadrul financiar multianual (CFM) nu demonstrează nici de data aceasta nivelul de ambiție necesar pentru a înfrunta provocările legate de declinul demografic; critică reducerile aplicate celor două principale instrumente ale UE menite să promoveze dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale pe continent și în regiunile ultraperiferice (și anume politica de coeziune și PAC); își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că acordul privind CFM nu demonstrează nivelul de ambiție necesar pentru a înfrunta provocările legate de schimbările demografice;
36. regretă că regiunile ultraperiferice sunt primele afectate de reducerea fondurilor pentru programe precum POSEI (Programul de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare);
37. regretă că regiunile ultraperiferice se confruntă cu dificultăți legate de caracterul lor insular, de depărtarea geografică și de lipsa de perspectivă pentru tineri, deși articolul 349 din TFUE ar trebui să le permită să rezolve această problemă;
38. solicită un plan amplu de facilitare a transferurilor pentru toate întreprinderile, cu scopul de a permite tinerilor să aibă acces la un loc de muncă, a face posibilă reluarea activității economice și a asigura o pensie adecvată pentru lucrătorii care își încheie activitatea; remarcă faptul că aceste măsuri ar crește atractivitatea mediului economic rural, începând cu agricultura, și ar aduce beneficii regiunilor rurale și ultraperiferice din Europa.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării |
1.12.2020 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
38 7 0 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Mazaly Aguilar, Clara Aguilera, Atidzhe Alieva-Veli, Álvaro Amaro, Attila Ara-Kovács, Carmen Avram, Adrian-Dragoş Benea, Benoît Biteau, Mara Bizzotto, Daniel Buda, Isabel Carvalhais, Asger Christensen, Angelo Ciocca, Ivan David, Paolo De Castro, Jérémy Decerle, Salvatore De Meo, Herbert Dorfmann, Luke Ming Flanagan, Cristian Ghinea, Dino Giarrusso, Francisco Guerreiro, Martin Häusling, Martin Hlaváček, Krzysztof Jurgiel, Jarosław Kalinowski, Elsi Katainen, Gilles Lebreton, Norbert Lins, Chris MacManus, Marlene Mortler, Ulrike Müller, Juozas Olekas, Pina Picierno, Maxette Pirbakas, Bronis Ropė, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Simone Schmiedtbauer, Annie Schreijer-Pierik, Veronika Vrecionová, Sarah Wiener, Juan Ignacio Zoido Álvarez |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Petros Kokkalis, Ruža Tomašić |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
38 |
+ |
PPE |
Álvaro Amaro, Daniel Buda, Salvatore De Meo, Herbert Dorfmann, Jarosław Kalinowski, Norbert Lins, Marlene Mortler, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Simone Schmiedtbauer, Annie Schreijer-Pierik, Juan Ignacio Zoido Álvarez |
S&D |
Clara Aguilera, Attila Ara-Kovács, Carmen Avram, Adrian-Dragoş Benea, Isabel Carvalhais, Paolo De Castro, Juozas Olekas, Pina Picierno |
RENEW |
Atidzhe Alieva-Veli, Asger Christensen, Jérémy Decerle, Cristian Ghinea, Martin Hlaváček, Elsi Katainen, Ulrike Müller |
ID |
Mara Bizzotto, Angelo Ciocca, Ivan David, Gilles Lebreton, Maxette Pirbakas |
ECR |
Mazaly Aguilar, Krzysztof Jurgiel, Ruža Tomašić, Veronika Vrecionová |
EUL/NGL |
Chris MacManus |
NI |
Dino Giarrusso |
7 |
- |
VERTS/ALE |
Benoît Biteau, Francisco Guerreiro, Martin Häusling, Bronis Ropė, Sarah Wiener |
EUL/NGL |
Luke Ming Flanagan, Petros Kokkalis |
0 |
0 |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
Data adoptării |
16.3.2021 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
39 0 0 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
François Alfonsi, Mathilde Androuët, Pascal Arimont, Adrian-Dragoş Benea, Tom Berendsen, Erik Bergkvist, Stéphane Bijoux, Franc Bogovič, Vlad-Marius Botoş, Rosanna Conte, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Rosa D’Amato, Christian Doleschal, Francesca Donato, Raffaele Fitto, Chiara Gemma, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Manolis Kefalogiannis, Ondřej Knotek, Constanze Krehl, Cristina Maestre Martín De Almagro, Nora Mebarek, Martina Michels, Andżelika Anna Możdżanowska, Niklas Nienaß, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Alessandro Panza, Tsvetelina Penkova, Caroline Roose, André Rougé, Susana Solís Pérez, Irène Tolleret, Yana Toom, Monika Vana |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Daniel Buda, Isabel Carvalhais |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
39 |
+ |
ECR |
Raffaele Fitto, Andżelika Anna Możdżanowska |
ID |
Mathilde Androuët, Rosanna Conte, Francesca Donato, Alessandro Panza, André Rougé |
NI |
Chiara Gemma |
PPE |
Pascal Arimont, Tom Berendsen, Franc Bogovič, Daniel Buda, Christian Doleschal, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Manolis Kefalogiannis, Andrey Novakov |
Renew |
Stéphane Bijoux, Vlad-Marius Botoş, Ondřej Knotek, Susana Solís Pérez, Irène Tolleret, Yana Toom |
S&D |
Adrian-Dragoş Benea, Erik Bergkvist, Isabel Carvalhais, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Constanze Krehl, Cristina Maestre Martín De Almagro, Nora Mebarek, Tsvetelina Penkova |
The Left |
Martina Michels, Younous Omarjee |
Verts/ALE |
François Alfonsi, Rosa D'Amato, Niklas Nienaß, Caroline Roose, Monika Vana |
0 |
- |
|
|
0 |
0 |
|
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] JO C 390, 18.11.2019, p. 53.
- [2] JO C 356, 4.10.2018, p. 10.
- [3] JO C 153 E , 31.5.2013, p. 9.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2019)0303.
- [5] JO L 141, 27.5.2011, p. 1.
- [6] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.
- [7] Ares(2020)3866098
- [8] Ares(2020)6799640
- [9] https://ec.europa.eu/info/files/report-impact-demographic-change-reader-friendly-version-0_ro
- [10] Surse: INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice din Franța), Organizația Națiunilor Unite.
- [11] Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, Perspective demografice pentru Uniunea Europeană, martie 2020, p. 3.
- [12] Comisia Europeană, Raport privind impactul schimbărilor demografice, iunie 2020, p. 15.
- [13] Comisia Europeană, Raport privind impactul schimbărilor demografice, iunie 2020, p. 4.
- [14] Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, Perspective demografice pentru Uniunea Europeană, martie 2020, p. 5-6.
- [15] Eurostat, Statistici privind limitările funcționale și de activitate, noiembrie 2019.
- [16] Comisia Europeană, Raport privind impactul schimbărilor demografice, iunie 2020, p. 22.
- [17] Comisia Europeană, Raport privind impactul schimbărilor demografice, iunie 2020, p. 7.
- [18] EIGE, Echilibrul dintre viața privată și cea profesională, 2020, p. 79.
- [19] Comisia Europeană, Raport privind impactul schimbărilor demografice, iunie 2020, p. 11.
- [20] Texte adoptate, P7_TA(2011)0485.
- [21] Texte adoptate, P8_TA(2017)0427.
- [22] Comisia Europeană, Date privind fondurile structurale și de investiții europene, octombrie 2018.
- [23]„În 2015, puțin peste un sfert (25,5 %) din populația rurală era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială, în timp ce proporții relativ mai mici au fost înregistrate în cazul persoanelor care locuiau în orașe (24,0 %). Conform cifrelor Eurostat din 2016, această tendință s-a accentuat și mai mult, o proporție mai mare a populației din UE-28 care trăiește în zone rurale (în comparație cu zonele urbane) confruntându-se în prezent cu riscul de sărăcie sau de excluziune socială.” (Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, Perspective demografice pentru Uniunea Europeană, martie 2020, p. 16).
- [24] Texte adoptate, P8_TA(2017)0427.
- [25] „Forest fires — Sparking fire smart policies in the EU” (Incendiile forestiere – Inițierea unor politici inteligente de combatere a incendiilor în UE), Comisia Europeană (2018).