Raport - A9-0123/2021Raport
A9-0123/2021
Parlamentul European

RAPORT referitor la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu

16.4.2021 - (2020/2272(ACI))

Comisia pentru afaceri constituționale
Raportoare: Danuta Maria Hübner


Procedură : 2020/2272(ACI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A9-0123/2021
Texte depuse :
A9-0123/2021
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu (2020/2272(ACI))

Parlamentul European,

– având în vedere decizia Conferinței președinților din 9 decembrie 2020 de aprobare a proiectului de acord interinstituțional de instituire a unui registru de transparență obligatoriu,

– având în vedere proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu („Acordul”),

– având în vedere articolul 11 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

– având în vedere articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere proiectul de declarație politică a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene cu ocazia adoptării Acordului interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu („declarația politică”),

– având în vedere Acordul interinstituțional din 16 aprilie 2014 dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE („Acordul din 2014”)[1],

–  având în vedere propunerea Comisiei din 28 septembrie 2016 de Acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu (COM(2016)0627),

–  având în vedere mandatul Parlamentului European de negociere a propunerii Comisiei din 28 septembrie 2016 de acord interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, adoptat de Conferința președinților la 15 iunie 2017,

– având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE[2],

– având în vedere noul pachet de instrumente de transparență pentru deputați, aprobat de Conferința președinților la 27 iulie 2018,

– având în vedere decizia sa din 31 ianuarie 2019 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European în ceea ce privește: titlul I capitolele 1 și 4, titlul V capitolul 3, titlul VII capitolele 4 și 5, titlul VIII capitolul 1, titlul XII, titlul XIV și anexa II[3], în special articolele 11 și 35,

– având în vedere articolul 148 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0123/2021),

A. întrucât articolul 11 alineatul (2) din TUE prevede că: „Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă”;

B. întrucât urgența sanitară cauzată de pandemia de COVID-19 a dus la apariția unor noi forme de interacțiune între reprezentanții intereselor și factorii de decizie;

C. întrucât Uniunea va acorda statelor membre, sub diverse forme, sume fără precedent de sprijin financiar pentru a combate consecințele pandemiei, iar fiecare decizie legată de acest sprijin trebuie luată în deplină transparență, asigurând responsabilitatea deplină a decidenților Uniunii;

D. întrucât cetățenii ar trebui să aibă o încredere cât mai mare în instituțiile Uniunii: întrucât, pentru a exista, această încredere are nevoie să se bazeze pe înțelegerea că reprezentarea intereselor face obiectul unor standarde etice înalte și că reprezentanții cetățenilor aleși la nivelul Uniunii, comisarii și funcționarii Uniunii sunt independenți, transparenți și responsabili; întrucât un organism independent comun instituțiilor Uniunii ar putea contribui în viitor la crearea unui cadru etic comun pentru funcționarii Uniunii care să reglementeze interacțiunea lor cu reprezentanții grupurilor de interese; întrucât respectarea de către solicitanți și entitățile înregistrate a valorilor Uniunii și a standardelor etice generale ar trebui să fie luată în considerare, după caz, în contextul funcționării registrului de transparență;

E. întrucât măsurile instituționale individuale de punere în aplicare a acordului sunt adoptate în Parlamentul European la diferite niveluri și variază de la normele de punere în aplicare adoptate de Birou până la modificarea Regulamentului de procedură;

F. întrucât, potrivit acordului, fiecare dintre cele trei instituții semnatare convine să adopte decizii individuale care autorizează Consiliul de administrație al registrului („Consiliul de administrație”) și Secretariatul registrului („Secretariatul”) să ia decizii în numele său, în conformitate cu articolul 9 și cu articolul 15 alineatul (2) din acord,

Scop și domeniu de aplicare

1. salută acordul ca un pas suplimentar de consolidare a standardelor în materie de reprezentare etică a intereselor; reamintește, cu toate acestea, că, în temeiul articolului 295 din TFUE, instituțiile pot doar să-și organizeze condițiile cooperării lor și, prin urmare, trebuie să se bazeze pe competențele lor de autoorganizare pentru a stabili obligații de facto astfel încât părțile terțe să se înscrie în registru; își reiterează preferința de lungă durată pentru înființarea registrului de transparență printr-un act legislativ, dat fiind că aceasta este singura modalitate care obligă părțile terțe din punct de vedere juridic;

2. insistă asupra faptului că, în conformitate cu declarația politică, instituțiile se angajează să adopte o abordare coordonată privind consolidarea culturii comune a transparenței cu scopul de a îmbunătăți și consolida mai mult reprezentarea etică a intereselor; subliniază obligația care le revine, în temeiul acordului precum și în temeiul articolului 13 alineatul (2) din TUE, de a avea o cooperare reciprocă sinceră atunci când elaborează cadrul comun și că, prin urmare, instituțiile ar trebui să vizeze cel mai înalt nivel de angajament; subliniază că măsurile menționate în acord constituie măsuri minime care ar putea fi extinse mai mult, sub rezerva sprijinului politic și ținând seama de limitările constituționale și juridice în vigoare pentru acordurile interinstituționale;

3. reafirmă că este necesar să se continue dialogul interinstituțional cu scopul de a stabili registrul de transparență pe baza unui act obligatoriu din punct de vedere juridic al legislației secundare a Uniunii;

4. propune ca Conferința privind viitorul Europei să discute posibilitatea de a stabili un temei juridic autonom care să permită colegiuitorilor să adopte acte legislative ale Uniunii în conformitate cu procedura legislativă ordinară, cu scopul de a impune norme etice obligatorii pentru reprezentanții de interese în interacțiunile lor cu instituțiile Uniunii;

5. salută faptul că statutul Consiliului Uniunii Europene s-a schimbat de la statutul de observator la cel de parte oficială la acord; consideră totuși că participarea sa este limitată la reuniunile cu cei mai înalți funcționari și, numai în cadrul regimurilor voluntare, la reuniunile reprezentanților permanenți și ale reprezentanților permanenți adjuncți în timpul președinției lor și cu șase luni înainte;  insistă că, pentru credibilitatea cadrului comun, toate reprezentanțele permanente ar trebui să participe activ la el prin regimurile lor voluntare, să continue să le aplice după ce nu mai dețin președinția și să le extindă, în măsura posibilului, la alți funcționari;

6. subliniază că, în procesul de negociere, Comisia nu și-a asumat angajamente suplimentare substanțiale față de cadrul comun; regretă, în special, faptul că, în ceea ce privește domeniul de aplicare personal, acesta acoperă doar înalții funcționari ai instituțiilor; insistă asupra faptului că orice revizuire a acordurilor de condiționalitate cu privire la toate cele trei instituții ar trebui să includă reuniunile cu ceilalți funcționari ai instituțiilor, de la nivel de șef de unitate în sus;

7. salută angajamentele asumate de Parlament în cadrul procesului de negociere privind condiționalitatea și măsurile complementare de transparență; consideră că modificarea articolelor 11 și 35 din Regulamentul său de procedură a asigurat un angajament puternic în acest sens; se bucură că acordul menține dreptul constituțional al deputaților de a-și exercita mandatul în mod liber;

8. salută posibilitatea ca instituțiile, organismele, oficiile și agențiile să participe în mod voluntar; consideră că această participare ar trebui încurajată de instituțiile semnatare, în conformitate cu obligația lor de a promova utilizarea registrului și de a-l folosi în cea mai mare măsură; insistă că această participare va impune instituțiilor semnatare să doteze registrul cu resurse suplimentare;

Activități care fac obiectul registrului

9. subliniază că acordul vizează o abordare bazată pe activități care include activitățile de lobby indirecte; insistă că este important să se includă aceste activități, în special în contextul apariției, pe fondul pandemiei, a unor noi forme de interacțiune între reprezentanții de interese și factorii de decizie ai UE;

10. salută precizările privind activitățile incluse și neincluse, inclusiv excluderea întâlnirilor spontane și acoperirea intermediarilor din țări terțe care nu beneficiază de statut diplomatic;

11. consideră că este important să se precizeze care sunt reuniunile cu reprezentanții grupurilor de interese care ar trebui să fie publicate ca reuniuni programate în prealabil; salută practica Comisiei de a publica și reuniunile care au loc într-un alt format decât reuniunile în persoană, cum ar fi cele prin videoconferință; insistă asupra faptului că un apel telefonic programat ar trebui să fie considerat, de asemenea, o reuniune;

Condiționalitatea, raportul anual și reexaminarea

12. este de părere că punerea în aplicare a măsurilor de condiționalitate și a altor măsuri complementare de transparență prin decizii individuale este o modalitate de a respecta competențele organizatorice interne ale celor trei instituții semnatare; salută, în acest sens, faptul că raportul anual a fost extins pentru a acoperi punerea în aplicare a unor astfel de măsuri adoptate de instituțiile semnatare;

13. propune ca raportul anual să includă informații privind entitățile înregistrate care au fost investigate și, în cele din urmă, eliminate din registru din cauza nerespectării Codului de conduită;

14. salută reexaminarea periodică și la timp a măsurilor de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 5 din acord, în vederea formulării de recomandări pentru îmbunătățirea și consolidarea măsurilor respective;

15. solicită instituțiilor semnatare să efectueze, înainte de următoarea revizuire a registrului, o analiză a efectelor pe care noile norme de transparență le au asupra procedurilor decizionale, inclusiv asupra măsurilor de condiționalitate și a măsurilor complementare de transparență adoptate de instituții în contextul cadrului comun, și o analiză a impactului pe care aceste norme îl au asupra percepției cetățenilor despre instituțiile Uniunii;

16. subliniază că publicarea clară și la timp a condiționalității și a măsurilor complementare de transparență este esențială pentru a asigura transparența pentru reprezentanții de interese și cetățeni, care stă la baza încrederii acestora în buna funcționare a sistemului;

Rolul Parlamentului European

17. salută angajamentele asumate de Parlament în cursul negocierilor, în special în legătură cu propunerea „Eliminarea lacunelor — propunerile Parlamentului privind condiționalitatea”, și insistă asupra necesității de a le pune în aplicare pe deplin și de a le publica, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din acord, fără întârzieri nejustificate;

18. insistă că trebuie să ne asigurăm că, în cadrul Parlamentului, există un nivel ridicat de aderență politică la procesul de punere în aplicare și de reexaminare; propune ca procesul de reexaminare prevăzut la articolul 14 din acord să fie orientat și conceput în strânsă cooperare cu vicepreședintele Parlamentului responsabil cu registrul de transparență;

19. solicită, în special, ca următoarele măsuri să fie puse în aplicare rapid de către Birou și alte organisme competente:

(a) stabilirea unei legături directe între publicarea reuniunilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și registrul de transparență și introducerea unor îmbunătățiri substanțiale pentru ca acest instrument de publicare să fie într-adevăr ușor de utilizat și să ofere o posibilitate de căutare;

(b) stabilirea unei legături directe între amprenta legislativă prevăzută la articolul 4 alineatul (6) din Codul de conduită al deputaților în Parlamentul European în materie de interese financiare și conflicte de interese, care figurează în anexa I la Regulamentul său de procedură, și registrul de transparență; 

(c) introducerea unei reguli pentru funcționarii Parlamentului începând cu nivelul de șef de unitate și până la nivelul Secretarului General de a se întâlni numai cu reprezentanții de interese înregistrați;

(d) emiterea unei recomandări pentru membrii personalului Parlamentului ca aceștia să se întâlnească numai cu persoane sau organizații înscrise în registrul de transparență, dacă acestea sunt vizate de registru, și să verifice sistematic acest fapt înaintea reuniunilor respective; 

(e) elaborarea unei abordări cuprinzătoare pentru a condiționa de înscrierea în registru participarea în calitate de vorbitor la orice eveniment organizat de comisii sau de intergrupuri, cum ar fi atelierele și seminarele, precum și reuniunile delegațiilor, a oricărei persoane vizate de registrul de transparență;

(f) elaborarea unei abordări cuprinzătoare și coerente în ceea ce privește găzduirea în comun a evenimentelor în clădirile Parlamentului și condiționarea acesteia, dacă este cazul, de înregistrarea oricărei persoane care este vizată de registrul de transparență;

20. solicită în mod specific Conferinței președinților de comisie

(a) să adopte orientări pentru a sprijini raportorii, raportorii din umbră și președinții de comisie în îndeplinirea obligațiilor ce le revin în temeiul articolului 11 alineatul (3);

(b)  să adopte orientări pentru secretariatele comisiilor pentru ca acestea să sprijine deputații amintindu-le sistematic de posibilitatea de a publica, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Codul de conduită al deputaților în Parlamentul European în materie de interese financiare și conflicte de interese, care figurează în anexa I la Regulamentul său de procedură, lista reprezentanților de interese care au fost consultați cu privire aspectele ce țin de obiectul raportului;

21. invită Comisia pentru afaceri constituționale să ia în considerare, în procesul de revizuire a Regulamentului de procedură al Parlamentului, noi măsuri de transparență care ar trebui introduse pentru a întări angajamentul Parlamentului față de cadrul comun;

Eligibilitate, codul de conduită, informații care trebuie furnizate de către entitățile înregistrate

22. constată că respectarea codului de conduită, prevăzut în anexa I la acord, face parte din criteriile de eligibilitate și că entitățile înregistrate trebuie să țină seama de cerințele de confidențialitate și de normele aplicabile foștilor deputați și membri ai personalului instituțiilor după încetarea mandatului;

23. salută clarificarea faptului că, atunci când externalizează o parte din activitățile lor către alte persoane, entitățile înregistrate nu sunt scutite de obligația de a asigura respectarea acelorași standarde etice;

24. salută faptul că entitățile înregistrate sunt obligate să publice informații financiare ale clienților și intermediarilor și că informațiile financiare sunt, de asemenea, solicitate entităților înregistrate care nu reprezintă interese comerciale; salută faptul că entitățile înregistrate au obligația nu numai de a publica informații financiare o dată pe an, ci și de a actualiza aceste informații, în special în cazul în care intervine o schimbare semnificativă în ceea ce privește detaliile care fac obiectul deciziilor de punere în aplicare;

25. subliniază că entitățile înregistrate au acum obligația de a furniza informații cu privire la propunerile legislative, politicile sau inițiativele vizate de acestea; consideră că acest lucru va contribui la o mai mare transparență a intereselor pe care le reprezintă;

Secretariatul și Consiliul de administrație

26. salută angajamentul de a spori resursele pentru întreținerea, dezvoltarea și promovarea registrului, precum și contribuția oficială a Consiliului la secretariat; consideră că astfel de angajamente față de cadrul comun ar trebui să consolideze capacitatea secretariatului de a oferi orientări în timp util entităților înregistrate și de a le sprijini în înregistrarea și actualizarea datelor solicitate; insistă totuși, în special, asupra faptului că resursele umane sunt foarte limitate față de numărul de entități înregistrate în comparație cu sistemele naționale similare și că acest lucru afectează eficiența funcționării registrului; invită instituțiile să asigure resursele și personalul necesar pentru a garanta buna funcționare a secretariatului și a Consiliului de administrație;

27. consideră că egalitatea între cele trei instituții în ceea ce privește funcționarea secretariatului și a Consiliului de administrație ar trebui să asigure consensul, să dezvolte sentimentul de aderare în comun la acest cadru și să promoveze o cultură comună a transparenței;

28. salută crearea Consiliului de administrație și sarcina acestuia de a supraveghea punerea în aplicare administrativă globală a acordului și de a acționa ca organism de control pentru măsurile luate de secretariat; salută faptul că acordul include o procedură administrativă solidă care asigură drepturile procedurale ale entităților înregistrate;

Dispoziții procedurale

29. aprobă încheierea acordului care figurează în anexa A la prezenta decizie;

30. aprobă Declarația politică a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene cuprinsă în anexa B la prezenta decizie, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu acordul;

31. decide că, în conformitate cu articolul 9 și cu articolul 15 alineatul (2) din acord, de la intrarea în vigoare a acordului, Consiliul de administrație și secretariatul sunt împuternicite să adopte, în numele Parlamentului European, decizii individuale privind solicitanții și entitățile înregistrate, în conformitate cu acordul interinstituțional din [a se insera data și referința] privind registrul de transparență obligatoriu;

32. încredințează Președintelui sarcina de a semna acordul împreună cu Președintele Consiliului și cu Președinta Comisiei și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

33. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu anexele sale, spre informare, Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.


ANEXA A: ACORD INTERINSTITUȚIONAL ÎNTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ PRIVIND UN REGISTRU DE TRANSPARENȚĂ OBLIGATORIU

PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 295,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

întrucât:

(1) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană (denumite în continuare „instituțiile semnatare”) mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 11 alineatele (1) și (2).

(2) Acest dialog permite părților interesate să își prezinte punctele de vedere cu privire la deciziile care le-ar putea afecta și să contribuie astfel în mod eficace la baza de elemente concrete pe care se bazează propunerile de politici. Stabilirea unui dialog cu părțile interesate îmbunătățește calitatea actului decizional, oferind canalele necesare pentru exprimarea punctelor de vedere externe și a opiniilor de specialitate.

(3) Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru menținerea încrederii cetățenilor Uniunii în legitimitatea proceselor politice, legislative și administrative ale Uniunii.

(4) Instituțiile semnatare recunosc importanța coordonării abordării lor, prin adoptarea unui cadru comun pentru cooperarea lor, în vederea promovării în continuare a reprezentării intereselor într-un mod transparent și etic.

(5) Transparența privind reprezentarea intereselor este deosebit de importantă pentru a permite cetățenilor să urmărească activitățile și să aibă în vedere influența potențială a reprezentanților grupurilor de interese, inclusiv influența exercitată prin sprijin financiar și sponsorizări. O astfel de transparență este asigurată cel mai bine prin intermediul unui cod de conduită conținând normele și principiile care trebuie respectate de către reprezentanții grupurilor de interese care se înregistrează într-un registru de transparență (denumit în continuare „registrul”).

(6) Având în vedere experiența pozitivă privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii, instituit prin acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană din 16 aprilie 2014[4] (denumit în continuare „acordul din 2014”), instituțiile semnatare consideră că domeniul de aplicare al acordului din 2014 ar trebui extins.

(7) Este necesar ca registrul să devină obligatoriu prin instituirea, prin intermediul unor decizii individuale adoptate de fiecare dintre instituțiile semnatare, a unor măsuri cu efect echivalent care să condiționeze desfășurarea anumitor tipuri de activități de reprezentare a intereselor de înregistrarea prealabilă a reprezentanților de interese în registru.

(8) Pentru a consolida și mai mult cadrul comun și pentru a valorifica progresele înregistrate în ceea ce privește instituirea unei culturi comune a transparenței, instituțiile semnatare ar trebui să publice pe site-ul registrului măsurile de condiționalitate și măsurile complementare de transparență pe care le pun în aplicare pentru a încuraja înregistrarea, cum ar fi liste de adrese specifice, recomandarea ca anumiți factori de decizie să se întâlnească numai cu reprezentanți de interese înregistrați sau publicarea de informații privind reuniunile dintre anumiți factori de decizie și reprezentanți ai grupurilor de interese.

(9) Pentru a promova prezentul acord în afara instituțiilor semnatare, ar trebui să se prevadă dispoziții care să permită instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, altele decât instituțiile semnatare, și reprezentanțelor permanente ale statelor membre care doresc să aplice în mod voluntar principiile de funcționare ale cadrului comun să beneficieze de asistența secretariatului registrului și de sprijinul serviciului său de asistență tehnică.

(10) În scopul de a evita o sarcină administrativă inutilă și în conformitate cu practica actuală în ceea ce privește înregistrarea, activitățile desfășurate de reprezentanții de interese exclusiv în numele unei asociații sau rețele din care fac parte ar trebui considerate activități ale rețelei sau ale asociației respective.

(11) Activitățile autorităților publice ale statelor membre, precum și ale oricărei asociații sau rețele de astfel de autorități publice care acționează în numele acestora la nivelul Uniunii ori la nivel național sau subnațional nu ar trebui să facă obiectul prezentului acord, deși ar trebui să se permită înregistrarea asociațiilor și rețelelor de autorități publice de la nivelul Uniunii ori de la nivel național sau subnațional care desfășoară activități de reprezentare a intereselor.

(12) Practica adoptării unui raport anual privind funcționarea registrului ar trebui menținută ca instrument de asigurare a vizibilității adecvate a abordării coordonate a instituțiilor semnatare și de consolidare a încrederii cetățenilor. Domeniul de aplicare al raportului anual ar trebui extins pentru a include măsurile de condiționalitate și măsurile complementare de transparență puse în aplicare de instituțiile semnatare.

(13)  Funcționarea registrului nu ar trebui să aducă atingere competențelor niciuneia dintre instituțiile semnatare și nici competențelor de organizare internă ale acestora.

(14) În exercitarea competențelor lor de organizare internă, instituțiile semnatare ar trebui să delege secretariatului și consiliului de administrație al registrului competența de a acționa în numele lor pentru adoptarea de decizii individuale privind solicitanții și entitățile înregistrate, în conformitate cu prezentul acord. Instituțiile semnatare ar trebui să coparticipe procesual în calitate de pârâte în orice acțiune în justiție introdusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva deciziilor definitive ale consiliului de administrație al registrului care afectează în mod negativ solicitanții sau entitățile înregistrate.

(15) Instituțiile semnatare ar trebui să coopereze unele cu altele în mod loial pentru punerea în aplicare a prezentului acord.

(16) Oricare dintre instituțiile semnatare ar trebui să fie în măsură să aplice alte politici de bună guvernanță și transparență în afara cadrului prezentului acord, în măsura în care astfel de politici nu afectează punerea în aplicare și obiectivele urmărite de prezentul acord.

(17) Prezentul acord nu aduce atingere exercitării drepturilor prevăzute la articolul 11 alineatul (4) din TUE, referitor la inițiativa cetățenească europeană, și la articolul 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ( TFUE), referitor la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Scop și domeniu de aplicare

Prezentul acord stabilește un cadru și principii de funcționare pentru o abordare coordonată din partea instituțiilor semnatare în ceea ce privește reprezentarea transparentă și etică a intereselor.

Prin intermediul unor decizii individuale adoptate pe baza competențelor lor de organizare internă, instituțiile semnatare convin să pună în aplicare abordarea coordonată menționată la primul paragraf în ceea ce privește activitățile care intră sub incidența prezentului acord (denumite în continuare „activități vizate”) și să stabilească respectivele activități vizate pe care decid să le condiționeze de înregistrarea în registru.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului acord, se aplică următoarele definiții:

(a) „reprezentant de interese” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau orice grup, asociație sau rețea oficială sau informală care desfășoară activități vizate;

(b) „solicitant” înseamnă orice reprezentant de interese care solicită înregistrarea în registru;

(c) „entitate înregistrată” înseamnă orice reprezentant de interese înregistrat în registru;

(d) „client” înseamnă orice reprezentant de interese care a încheiat o relație contractuală cu un intermediar în scopul promovării de către respectivul intermediar a intereselor reprezentantului respectiv prin desfășurarea de activități vizate;

(e) „intermediar” înseamnă orice reprezentant de interese care promovează interesele unui client prin desfășurarea de activități vizate;

(f) „relație client-intermediar” înseamnă orice relație contractuală între un client și un intermediar în ceea ce privește desfășurarea de activități vizate;

(g) „ personal” înseamnă membrii personalului care intră sub incidența Statutului funcționarilor Uniunii Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii, prevăzut în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului[5], angajați de oricare dintre instituțiile semnatare, indiferent de categoria din care fac parte;

(h)  „condiționalitate” înseamnă principiul conform căruia înregistrarea în registru este o condiție prealabilă necesară pentru ca reprezentanții de interese să poată desfășura anumite activități vizate.

Articolul 3

Activități vizate

(1) Prezentul acord vizează activitățile desfășurate de reprezentanții grupurilor de interese cu scopul de a influența formularea sau punerea în aplicare a unor politici sau a legislației ori procesul decizional al instituțiilor semnatare sau al altor instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii (în comun denumite în continuare „instituțiile Uniunii”), fără a aduce atingere articolului 4.

(2) În special, activitățile vizate menționate la alineatul (1) includ, printre altele:

(a) organizarea sau participarea la reuniuni, conferințe sau evenimente, precum și stabilirea oricărui contact similar cu instituțiile Uniunii;

(b) contribuția la consultări, audieri sau alte inițiative similare sau participarea la acestea;

(c) organizarea de campanii de comunicare, platforme, rețele și inițiative locale;

(d) pregătirea sau comandarea documentelor de politică și de poziție, a amendamentelor, a sondajelor și anchetelor de opinie, a scrisorilor deschise și a altor materiale de comunicare sau informare, precum și comandarea și efectuarea de studii.

Articolul 4

Activități care nu sunt vizate

(1) Prezentul acord nu vizează următoarele activități:

(a) furnizarea de consultanță juridică și de altă natură profesională în cazul în care:

(i) acestea constau în reprezentarea clienților în contextul unei proceduri de conciliere sau de mediere prin care se urmărește evitarea sesizării unui organ judiciar sau administrativ cu soluționarea unui litigiu;

(ii) acestea constau în consultanța acordată clienților pentru a-i ajuta să se asigure că activitățile lor respectă cadrul juridic aplicabil; sau

(iii) acestea constau în reprezentarea clienților și protejarea drepturilor fundamentale sau procedurale ale acestora, cum ar fi dreptul de a fi ascultat, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare în procedurile administrative, și include activitățile desfășurate de avocați sau de orice alți profesioniști implicați în reprezentarea clienților și în garantarea drepturilor lor fundamentale sau procedurale;

(b) prezentarea de observații în calitate de parte sau de terț în cadrul unei proceduri juridice sau administrative stabilite de dreptul Uniunii sau de dreptul internațional aplicabil Uniunii, precum și prezentarea de documente pe baza unei relații contractuale cu oricare dintre instituțiile semnatare sau pe baza unui acord de grant finanțat din fonduri ale Uniunii;

(c) activități ale partenerilor sociali care acționează în calitate de participanți la dialogul social în temeiul articolului 152 din TFUE;

(d) prezentarea de observații ca răspuns la solicitări directe și specifice din partea oricărei instituții a Uniunii, a reprezentanților acestora sau a personalului acestora, vizând informații concrete, date sau cunoștințe de specialitate;

(e) activități desfășurate de persoane fizice care acționează cu titlu strict personal și care nu acționează în asociere cu alte persoane;

(f) reuniuni spontane, reuniuni cu caracter pur privat sau social și reuniuni care au loc în cadrul unei proceduri administrative stabilite prin TUE sau TFUE sau prin acte juridice ale Uniunii.

(2) Prezentul acord nu vizează activități desfășurate de următoarele organisme:

(a) autoritățile publice ale statelor membre, inclusiv reprezentanțele lor permanente și ambasadele, la nivel național și subnațional;

(b) asociațiile și rețelele de autorități publice de la nivelul Uniunii sau de la nivel național sau subnațional, cu condiția ca acestea să acționeze exclusiv în numele autorităților publice relevante;

(c) organizațiile interguvernamentale, inclusiv agențiile și organismele care aparțin de acestea;

(d) autoritățile publice din țările terțe, inclusiv misiunile diplomatice și ambasadele lor, exceptând atunci când autoritățile respective sunt reprezentate de persoane juridice, birouri sau rețele fără statut diplomatic sau sunt reprezentate de un intermediar;

(e) partidele politice, cu excepția organizațiilor create de partidele politice sau afiliate acestora;

(f) bisericile și asociațiile sau comunitățile religioase, precum și organizațiile filosofice și neconfesionale menționate la articolul 17 din TFUE, cu excepția birourilor, a entităților juridice sau a rețelelor create pentru a reprezenta biserici, comunități religioase sau organizații filosofice și neconfesionale în relațiile lor cu instituțiile Uniunii, precum și asociațiile acestora.

Articolul 5

Măsuri de condiționalitate și măsuri complementare de transparență

(1) Instituțiile semnatare se angajează să respecte principiul condiționalității, pe care îl pun în aplicare prin intermediul unor decizii individuale pe baza competențelor lor de organizare internă.

(2) Atunci când adoptă măsuri de condiționalitate sau măsuri complementare de transparență pentru a încuraja înregistrarea și a consolida cadrul comun stabilit prin prezentul acord, instituțiile semnatare se asigură că astfel de măsuri sunt în concordanță cu prezentul acord și consolidează obiectivul abordării coordonate menționat la articolul 1, și anume stabilirea unui standard ridicat de reprezentare transparentă și etică a intereselor la nivelul Uniunii.

(3) Măsurile de condiționalitate și măsurile complementare de transparență adoptate de instituțiile semnatare se publică pe site-ul registrului, care se actualizează periodic.

Articolul 6

Eligibilitate și cod de conduită

(1) Solicitanții care depun o cerere de înregistrare completă sunt eligibili pentru înregistrarea în registru dacă desfășoară activități vizate și respectă codul de conduită prevăzut în anexa I (denumit în continuare „codul de conduită”).

(2) La depunerea cererii de înregistrare, solicitanții furnizează informațiile prezentate în anexa II și își dau acordul pentru ca informațiile să fie făcute publice.

(3) Solicitanților li se poate cere să își justifice eligibilitatea pentru înregistrarea în registru și exactitatea informațiilor prezentate de aceștia.

(4) Secretariatul registrului (denumit în continuare „secretariatul”) activează înregistrarea unui solicitant după stabilirea eligibilității acestuia și după ce se consideră că înregistrarea îndeplinește cerințele prevăzute în anexa II.

(5) Odată ce înregistrarea solicitantului a fost activată, acesta devine entitate înregistrată.

(6) Secretariatul monitorizează înregistrările și evaluează în mod continuu eligibilitatea solicitanților și respectarea de către aceștia a codului de conduită, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa III.

(7) Secretariatul poate declanșa o anchetă pe baza unei reclamații conform căreia entitatea înregistrată nu a respectat codul de conduită, precum și din proprie inițiativă, pe baza unor informații potrivit cărora entitatea înregistrată nu mai îndeplinește condițiile de eligibilitate conform alineatului (1).

(8) În contextul monitorizării sau al unei anchete efectuate de secretariat, entitățile înregistrate, în special:

(a) prezintă, la cerere, documente justificative care demonstrează că informațiile referitoare la înregistrarea lor continuă să fie exacte; și

(b) cooperează în mod loial și constructiv, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa III.

Articolul 7

Consiliul de administrație

(1) Consiliul de administrație al registrului (denumit în continuare „consiliul de administrație”) este format din secretarii-generali ai instituțiilor semnatare, care îl prezidează prin rotație pentru un mandat de un an.

(2) Consiliul de administrație:

(a) monitorizează punerea în aplicare generală a prezentului acord;

(b) stabilește prioritățile anuale ale registrului, precum și estimările bugetare și cota necesară pentru punerea în aplicare a priorităților respective;

(c) transmite instrucțiuni generale secretariatului;

(d) adoptă raportul anual menționat la articolul 13;

(e) examinează și decide cu privire la cererile motivate de reexaminare a deciziilor secretariatului în conformitate cu punctul 9 din anexa III.

(3) Consiliul de administrație se reunește cel puțin o dată pe an, la inițiativa președintelui său. Acesta se poate reuni, de asemenea, la cererea unuia dintre membrii săi.

(4) Consiliul de administrație decide prin consens.

Articolul 8

Secretariatul

(1) Secretariatul este o structură operațională comună constituită pentru a gestiona funcționarea registrului. Acesta este alcătuit din șefii de unitate, sau membri ai personalului de un nivel echivalent, responsabili cu aspectele legate de transparență din fiecare instituție semnatară (denumiți în continuare „șefi de unitate”) și din personalul aferent.

(2) Unul dintre șefii de unitate este desemnat de consiliul de administrație să acționeze în calitate de coordonator pentru un mandat de un an, care poate fi reînnoit. Secretariatul funcționează sub coordonarea coordonatorului.

 Coordonatorul reprezintă Secretariatul și supraveghează activitatea zilnică a acestuia, în interesul comun al instituțiilor semnatare.

(3) Secretariatul:

(a) raportează consiliului de administrație, pregătește reuniunile acestuia și îl asistă în îndeplinirea sarcinilor sale;

(b) stabilește orientări pentru entitățile înregistrate, pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului acord;

(c) decide cu privire la eligibilitatea solicitanților și monitorizează conținutul registrului, cu scopul de a atinge un nivel optim de calitate a datelor din registru, entităților înregistrate revenindu-le însă, în ultimă instanță, responsabilitatea pentru exactitatea informațiilor pe care le-au furnizat;

(d) oferă asistență tehnică solicitanților și entităților înregistrate;

(e) efectuează anchete și aplică măsuri în conformitate cu anexa III;

(f) desfășoară activități de comunicare și de sensibilizare destinate părților interesate;

(g) întocmește raportul anual menționat la articolul 13;

(h) este responsabil de dezvoltarea și mentenanța din perspectivă informatică a registrului;

(i) face schimb de bune practici și de experiență cu organisme similare în ceea ce privește transparența reprezentării intereselor;

(j) desfășoară orice alte activități necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord.

(4) Secretariatul decide prin consensul șefilor de unitate.

Articolul 9

Împuternicire

Consiliul de administrație și secretariatul îndeplinesc sarcinile care le sunt atribuite în temeiul articolelor 7 și 8 și, în îndeplinirea acestor sarcini, sunt împuternicite să adopte decizii în numele instituțiilor semnatare.

Articolul 10

Resurse

(1) Instituțiile semnatare se asigură că sunt puse la dispoziție resursele umane, administrative, tehnice și financiare necesare, inclusiv personalul adecvat pentru secretariat, pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a prezentului acord.

(2) Fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2) litera (b) și ținând seama în mod corespunzător de dimensiunea diferită a schemelor de personal ale instituțiilor, instituțiile semnatare iau măsurile necesare pentru a finanța mentenanța, dezvoltarea și promovarea registrului.

Articolul 11

Implicarea voluntară a instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, altele decât instituțiile semnatare

(1) Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, altele decât instituțiile semnatare, pot notifica consiliului de administrație măsurile prin care decid să condiționeze anumite activități de înregistrarea în registru sau orice măsuri complementare luate în materie de transparență.

(2) În cazul în care consiliul de administrație consideră că măsurile menționate la alineatul (1) sunt în concordanță cu obiectivele urmărite de prezentul acord, acesta poate conveni cu instituția, organul, oficiul sau agenția Uniunii în cauză condițiile în care instituția, organul, oficiul sau agenția respectivă poate beneficia de sprijin și de asistență tehnică din partea secretariatului. Orice măsură notificată în temeiul alineatului (1) se publică pe site-ul registrului.

Articolul 12

Implicarea voluntară a reprezentanțelor permanente ale statelor membre

Statele membre pot notifica consiliului de administrație măsurile luate în conformitate cu dreptul intern prin care decid să condiționeze anumite activități care vizează reprezentanțele lor permanente de înregistrarea în registru sau de orice măsuri complementare luate în materie de transparență. Orice măsură astfel notificată se publică pe site-ul registrului.

Articolul 13

Raportul anual

(1) Consiliul de administrație adoptă un raport anual privind funcționarea registrului în cursul anului precedent.

(2) Raportul anual include:

(a) un capitol privind informațiile concrete din registru, conținutul acestuia și orice privind registrul;

(b) un capitol privind măsurile de condiționalitate și măsurile complementare de transparență, menționate la articolul 5, care sunt în vigoare.

(3) Consiliul de administrație transmite raportul anual instituțiilor semnatare și asigură publicarea acestuia pe site-ul registrului.

Articolul 14

Reexaminare

(1) Instituțiile semnatare evaluează punerea în aplicare a măsurilor luate în temeiul articolului 5 până la ... [un an de la data intrării în vigoare a prezentului acord] și, ulterior, periodic, în vederea formulării de recomandări privind îmbunătățirea și consolidarea acestor măsuri, dacă este cazul.

(2) Prezentul acord face obiectul unei reexaminări până la ... [patru ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord].

Articolul 15

Dispoziții finale și tranzitorii

(1) Prezentul acord are caracter obligatoriu pentru instituțiile semnatare.

(2) În sensul articolului 9, fiecare instituție semnatară se angajează să adopte o decizie care are următorul conținut:

„Consiliul de administrație și secretariatul sunt împuternicite să adopte în numele [a se introduce: numele instituției] decizii individuale privind solicitanții și entitățile înregistrate, în conformitate cu Acordul interinstituțional din [a se introduce: data și referința] privind un registru de transparență obligatoriu.”

 Deciziile respective intră în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului acord.

(3) Prezentul acord înlocuiește acordul din 2014, care încetează să se aplice de la data intrării în vigoare a prezentului acord.

(4) Prezentul acord intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(5) Entitățile înregistrate în registru anterior datei intrării în vigoare a prezentului acord au dreptul, pentru o perioadă de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului acord, să își modifice înregistrarea pentru a îndeplini noile cerințe care decurg din prezentul acord pentru a rămâne înregistrate.

(6) Toate procedurile de anchetarea unor alerte sau reclamații inițiate în temeiul acordului din 2014 se realizează în conformitate cu procedura prevăzută în acordul respectiv.

 

Încheiat la [locul], [data].

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu Pentru Comisie

Președintele Președintele  Președintele


ANEXA I

CODUL DE CONDUITĂ

Entitățile înregistrate acționează în conformitate cu normele și principiile prevăzute în prezenta anexă. În special, entitățile înregistrate:

(a) în relațiile lor cu oricare dintre instituțiile semnatare și cu alte instituții, organe, oficii sau agenții ale Uniunii (în comun denumite în continuare „instituțiile Uniunii”), se identifică întotdeauna prin denumire, prin număr de înregistrare și prin referire la entitatea sau entitățile pentru care lucrează sau pe care le reprezintă;

(b) declară interesele și obiectivele pe care le promovează și specifică clienții sau membrii pe care îi reprezintă, precum și, după caz, numărul de înregistrare al clienților sau membrilor respectivi;

(c) nu obțin și nu încearcă să obțină informații sau decizii în mod necinstit sau folosind mijloace de presiune necorespunzătoare, un comportament neadecvat sau un limbaj ofensator;

(d) nu folosesc în mod abuziv înregistrarea lor pentru câștiguri comerciale și nu denaturează sau prezintă în mod eronat efectul înregistrării;

(e) nu aduc atingere reputației registrului, nu cauzează prejudicii instituțiilor Uniunii și nu utilizează logourile acestora fără o autorizare expresă;

(f) se asigură că informațiile pe care le furnizează la înregistrare și pe care, ulterior, le gestionează în cadrul activităților lor vizate sunt complete, actualizate, exacte și nu induc în eroare și sunt de acord ca respectivele informații să fie puse la dispoziția publicului;

(g) respectă și evită să obstrucționeze implementarea și aplicarea normelor, codurilor și orientărilor relevante și disponibile în mod public stabilite de către instituțiile Uniunii;

(h) nu determină membrii Parlamentului European, membrii Comisiei sau membrii personalului instituțiilor Uniunii să încalce normele și standardele de conduită care li se aplică;

(i) în cazul în care angajează foști membri ai Parlamentului European, membri ai Comisiei sau membri ai personalului instituțiilor Uniunii, țin seama în mod corespunzător de cerințele și normele de confidențialitate aplicabile persoanelor respective după părăsirea instituției respective, cu scopul de a preveni conflictele de interese;

(j) în cazul în care se angajează într-o relație client-intermediar:

(i) se asigură că părțile la o astfel de relație sunt înregistrate în registru; și

(ii) în calitate de clienți sau intermediari, se asigură că sunt publicate informațiile relevante referitoare la relația respectivă înscrise în registru, în conformitate cu anexa II;

(k) în cazul în care, în scopul desfășurării activităților vizate, externalizează anumite sarcini unor părți terțe care nu sunt înregistrate, se asigură că respectivele părți terțe respectă standarde etice cel puțin echivalente cu cele care li se aplică entităților înregistrate;

(l) prezintă secretariatului, la cerere, materiale justificative care să demonstreze eligibilitatea și exactitatea informațiilor prezentate și cooperează în mod loial și constructiv cu secretariatul;

(m) recunosc că pot face obiectul unor proceduri de anchetă și, după caz, al măsurilor prevăzute în anexa III;

(n) iau măsurile necesare pentru a se asigura că toți angajații lor implicați în activități vizate sunt informați cu privire la angajamentul lor în calitate de entități înregistrate de a respecta prezentul cod de conduită;

(o) informează clienții sau membrii pe care îi reprezintă în cadrul activităților vizate cu privire la angajamentul lor în calitate de entități înregistrate de a respecta prezentul cod de conduită;

(p) respectă și evită să obstrucționeze normele și aranjamentele specifice privind accesul și securitatea stabilite de instituțiile semnatare.


 

ANEXA II

INFORMAȚIILE CARE SE ÎNSCRIU ÎN REGISTRU

Prezenta anexă stabilește informațiile care sunt puse la dispoziție în registru. Informațiile respective se furnizează de către solicitanți sau, după caz, de către entitățile înregistrate, cu excepția cazului în care acestea sunt introduse automat.

I. INFORMAȚII GENERALE

(a) denumirea entității; adresa sediului central și, dacă este diferită de cea a sediului central, cea a biroului însărcinat să asigure relațiile cu Uniunea; numărul de telefon; adresa de e-mail[6]; site-ul internet;

(b) forma juridică a entității;

(c) interesele reprezentate;

(d) confirmarea faptului că solicitantul acționează în conformitate cu codul de conduită;

(e) numele persoanei responsabile din punct de vedere juridic pentru entitate și cel al persoanei însărcinate să asigure relațiile cu Uniunea;

(f) o estimare anuală a echivalentelor dintr-o normă întreagă, pentru persoanele implicate în activitățile vizate, în conformitate cu următoarele proporții dintr-o activitate cu normă întreagă: 10 %, 25 %, 50 %, 75 % sau 100 %;

(g) obiectivele, sfera de activități, domeniile de interes și nivelul geografic al implicării;

(h) organizațiile la care este membră entitatea înregistrată și entitățile la care este afiliată entitatea înregistrată;

(i) membrii entității înregistrate și/sau afilierea entității înregistrate la rețele și asociații relevante.

II. LEGĂTURI CU INSTITUȚIILE UNIUNII

(a) propuneri legislative, politici sau inițiative legislative ale Uniunii avute în vedere de activitățile vizate;

(b) calitatea de membru al unor grupuri de experți ale Comisiei[7] și al altor forumuri și platforme sprijinite de Uniune;

(c) calitatea de membru, de susținător sau de participant la intergrupuri și la alte activități neoficiale ale unor grupări, organizate în clădirile Parlamentului European;

(d) numele persoanelor care dispun de autorizații de acces în clădirile Parlamentului European[8];

III. INFORMAȚII FINANCIARE

Entitățile înregistrate, inclusiv intermediarii, declară cuantumul și sursa oricărui grant din partea Uniunii care contribuie la costurile lor de funcționare. Sumele declarate sunt exprimate în euro.

(a) Entitățile înregistrate care își promovează propriile interese sau interesele colective ale membrilor lor față de oricare dintre instituțiile semnatare furnizează o estimare actualizată a costurilor anuale legate de activitățile vizate, în conformitate cu grila de mai jos. Estimarea costurilor anuale acoperă un an întreg de funcționare și se referă la cel mai recent exercițiu financiar încheiat, de la data înregistrării sau a actualizării anuale a datelor de înregistrare.

Tranșă de costuri anuale, în euro:

< 10 000

10 000 – 24 999

25 000 – 49 999

50 000 – 99 999

100 000 – 199 999

200 000 – 299 999

300 000 – 399 999

400 000 – 499 999

500 000 – 599 999

600 000 – 699 999

700 000 – 799 999

800 000 – 899 999

900 000 – 999 999

1 000 000 – 1 249 999

1 250 000 – 1 499 999

1 500 000 – 1 749 999

1 750 000 – 1 999 999

2 000 000 – 2 249 999

2 250 000 – 2 499 999

2 500 000 – 2 749 999

2 750 000 – 2 999 999

3 000 000 – 3 499 999

3 500 000 – 3 999 999

4 000 000 – 4 499 999

4 500 000 – 4 999 999

5 000 000 – 5 499 999

5 500 000 – 5 999 999

6 000 000 – 6 499 999

6 500 000 – 6 999 999

7 000 000 – 7 999 999

8 000 000 – 8 999 999

9 000 000 – 9 999 999

≥ 10 000 000

Clienții declară intermediarii care desfășoară în numele lor activități vizate și costul pentru fiecare intermediar individual, în conformitate cu grila de mai jos. Estimarea costurilor anuale acoperă un an întreg de funcționare și se referă la cel mai recent exercițiu financiar încheiat, de la data înregistrării sau a actualizării anuale a datelor de înregistrare.

Intermediarii actuali care nu sunt incluși în cel mai recent exercițiu financiar încheiat sunt declarați separat, în mod nominal.

Tranșă de costuri de reprezentare per intermediar, în euro:

< 10 000

10 000 – 24 999

25 000 – 49 999

50 000 – 99 999

100 000 – 199 999

200 000 – 299 999

300 000 – 399 999

400 000 – 499 999

500 000 – 599 999

600 000 – 699 999

700 000 – 799 999

800 000 – 899 999

900 000 – 999 999

≥ 1 000 000

(b) Intermediarii declară venitul anual total estimat care poate fi atribuit activităților vizate, în conformitate cu grila de mai jos. Estimarea venitului anual total generat acoperă un an întreg de operațiuni și se referă la cel mai recent exercițiu financiar încheiat, de la data înregistrării sau a actualizării anuale a datelor de înregistrare.

Veniturile provenite de la clienți individuali pentru activitățile vizate sunt, de asemenea, enumerate în conformitate cu grila de mai jos, precizându-se propunerile legislative, politicile sau inițiativele Uniunii avute în vedere de activitățile vizate:

Tranșă de venituri generate per client, în euro:

< 10 000

10 000 – 24 999

25 000 – 49 999

50 000 – 99 999

100 000 – 199 999

200 000 – 299 999

300 000 – 399 999

400 000 – 499 999

500 000 – 599 999

600 000 – 699 999

700 000 – 799 999

800 000 – 899 999

900 000 – 999 999

≥ 1 000 000

Veniturile anuale totale estimate generate pentru activitățile vizate se calculează automat de registru pe baza agregării veniturilor estimate generate per client.

Intermediarii declară în registru clienții în numele cărora desfășoară activități vizate.

Clienții actuali care nu sunt incluși în cel mai recent exercițiu financiar încheiat sunt declarați separat, în mod nominal.

(c) Entitățile înregistrate care nu reprezintă interese comerciale furnizează următoarele informații financiare:

(i) bugetul lor total pentru cel mai recent exercițiu financiar încheiat;

(ii) principalele lor surse de finanțare, pe categorii: finanțare din partea Uniunii, finanțare publică, granturi, donații, contribuții ale membrilor acestora etc.;

(iii) cuantumul fiecărei contribuții primite care depășește 10 % din bugetul lor total, în cazul în care contribuțiile depășesc 10 000 EUR, precum și numele contribuitorului.


ANEXA III

MONITORIZARE, ANCHETE ȘI MĂSURI

1. Principii generale

1.1. Secretariatul poate deschide o anchetă pe baza unei reclamații conform căreia entitatea înregistrată nu a respectat codul de conduită (denumită în continuare „nerespectare”), precum și din proprie inițiativă, pe baza unor informații potrivit cărora entitatea înregistrată ar putea fi neeligibilă.

1.2. O anchetă este o procedură administrativă care implică secretariatul și entitatea înregistrată în cauză, precum și, în cazul în care ancheta nu a fost deschisă din inițiativa secretariatului, partea terță care a depus reclamația („reclamantul”).

1.3. În cazul în care a fost deschisă o anchetă, secretariatul poate suspenda înregistrarea în cauză ca măsură de precauție. Secretariatul informează imediat entitatea înregistrată în cauză în legătură cu decizia sa de a suspenda înregistrarea, motivându-și decizia.

2. Admisibilitatea reclamațiilor

2.1. Orice persoană fizică sau juridică poate depune o reclamație la secretariat cu privire la o presupusă nerespectare de către o entitate înregistrată. Reclamațiile se prezintă în scris. Pentru a fi admisibilă, reclamația:

(a) identifică entitatea înregistrată în cauză și să prezinte în mod clar detaliile reclamației;

(b) include numele și datele de contact ale reclamantului;

(c) se depune în termen de un an de la presupusa nerespectare;

(d) este susținută de dovezi care să demonstreze o probabilitate rezonabilă de nerespectare.

2.2. În cazul în care o reclamație este inadmisibilă, secretariatul îl informează pe reclamant cu privire la acest lucru, motivându-și decizia.

3. Procedura de soluționare a reclamațiilor

3.1. După primirea unei reclamații admisibile, Secretariatul deschide o anchetă și informează reclamantul și entitatea înregistrată în cauză cu privire la acest lucru.

3.2. Entitatea înregistrată în cauză primește o copie a reclamației, inclusiv eventualele anexe, entității respective solicitându-i-se să furnizeze un răspuns motivat în termen de 20 de zile lucrătoare.

3.3. Secretariatul ia în considerare orice răspuns motivat primit în temeiul punctului 3.2, colectează toate informațiile relevante și întocmește un raport privind constatările sale.

3.4. În cazul în care concluziile raportului confirmă că entitatea înregistrată în cauză nu a respectat codul de conduită, secretariatul notifică acest lucru entității înregistrate în cauză. Notificarea poate conține, de asemenea:

(a) instrucțiuni pentru remedierea nerespectării în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea notificării; și

(b) un avertisment oficial cu privire la faptul că pot fi luate măsuri în cazul în care nu se remediază nerespectarea sau aceasta se repetă.

3.5. Secretariatul declară că entitatea înregistrată în cauză este eligibilă pentru a rămâne în registru și închide ancheta în cazul în care se aplică una dintre situațiile următoare:

(a) presupusa nerespectare se referă în primul rând la litera (f) din codul de conduită și este remediată în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea notificării în temeiul punctului 3.1;

(b) concluziile raportului confirmă că entitatea înregistrată a respectat codul de conduită;

(c) entitatea înregistrată remediază nerespectarea după ce a fost notificată în temeiul punctului 3.4 litera (a);

(d) un avertisment oficial în temeiul punctului 3.4 litera (b) este considerat suficient.

3.6. Secretariatul declară că entitatea înregistrată în cauză este neeligibilă și închide ancheta în cazul în care concluziile raportului confirmă că entitatea înregistrată nu a respectat codul de conduită și se aplică una dintre situațiile următoare:

(a) entitatea înregistrată nu remediază nerespectarea după ce a fost notificată în temeiul punctului 3.4 litera (a);

(b) un avertisment oficial în temeiul punctului 3.4 litera (b) este considerat insuficient;

3.7. De îndată ce secretariatul a întocmit raportul, acesta furnizează entității înregistrate în cauză, la cerere, o copie a raportului respectiv.

4. Monitorizarea și anchetele din proprie inițiativă

4.1. Secretariatul le poate cere entităților înregistrate să își modifice înregistrările în cazul în care are motive să creadă că aceste înregistrări nu furnizează cu exactitate informațiile specificate în anexa II.

4.2. În cazul unei cereri în temeiul punctului 4.1, secretariatul poate suspenda înregistrarea în cauză ca măsură de precauție.

4.3. Dacă entitatea înregistrată în cauză nu cooperează în mod loial și constructiv, secretariatul poate elimina din registru o înregistrare care face obiectul unei cereri în temeiul punctului 4.1.

4.4. Secretariatul poate deschide o anchetă din proprie inițiativă pe baza unor informații potrivit cărora o entitate înregistrată ar putea fi neeligibilă.

4.5. În cazul în care secretariatul deschide o anchetă din proprie inițiativă, acesta informează entitatea înregistrată în cauză și îi solicită să furnizeze un răspuns motivat în termen de 20 de zile lucrătoare.

4.6. Secretariatul ia în considerare orice răspuns motivat primit în temeiul punctului 4.5, colectează toate informațiile relevante și întocmește un raport privind constatările sale.

4.7. În cazul în care concluziile raportului confirmă că entitatea înregistrată în cauză este neeligibilă, secretariatul notifică acest lucru entității înregistrate în cauză. Notificarea poate conține, de asemenea:

(a)  instrucțiuni pentru remedierea neeligibilității în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea notificării; și

(b)  un avertisment oficial cu privire la faptul că pot fi luate măsuri în cazul în care nu se remediază neeligibilitatea sau aceasta se repetă.

4.8. Secretariatul declară că entitatea înregistrată în cauză este eligibilă și închide ancheta în cazul în care se aplică una dintre situațiile următoare:

(a) ancheta vizează, în principal, o presupusă absență a unor activități vizate, iar entitatea înregistrată în cauză demonstrează, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea notificării în temeiul punctului 4.5, că desfășoară activități vizate;

(b) concluziile raportului confirmă că entitatea înregistrată este eligibilă;

(c) entitatea înregistrată remediază neeligibilitatea după ce a fost notificată în temeiul punctului 4.7 litera (a);

(d) un avertisment oficial în temeiul punctului 4.7 litera (b) este considerat suficient.

4.9. Secretariatul declară că entitatea înregistrată în cauză este neeligibilă și închide ancheta în cazul în care ancheta vizează, în principal, o presupusă absență a unor activități vizate, iar entitatea înregistrată în cauză nu demonstrează, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea notificării în temeiul punctului 4.5, că desfășoară activități vizate.

4.10. Secretariatul declară că entitatea înregistrată în cauză este neeligibilă și închide ancheta în cazul în care concluziile raportului menționat la punctul 4.6 sunt că entitatea înregistrată este neeligibilă și se aplică una dintre situațiile următoare:

(a) entitatea înregistrată nu remediază neeligibilitatea după ce a fost notificată în temeiul punctului 4.7 litera (a);

(b) un avertisment oficial în temeiul punctului 4.7 litera (b) este considerat insuficient.

4.11. De îndată ce secretariatul a întocmit raportul, acesta îi furnizează entității înregistrate în cauză, la cerere, o copie a raportului respectiv.

5. Cooperarea cu Secretariatul pe durata anchetelor

5.1. În cazul în care este necesar, secretariatul solicită părților la anchetă să furnizeze informații relevante pentru anchetă în termen de 20 de zile lucrătoare de la solicitare. Părțile interesate pot indica care dintre informațiile pe care le furnizează ar trebui considerate sensibile.

5.2. Secretariatul poate decide să audieze părțile la o anchetă.

5.3. Secretariatul poate decide să prelungească termenele stabilite în conformitate cu prezenta anexă dacă entitățile înregistrate solicită acest lucru și dacă există motive întemeiate. Decizia respectivă poate implica și suspendarea înregistrării în cauză pe durata anchetei.

5.4. În cazul în care Secretariatul consideră că o entitate înregistrată vizată de o anchetă nu cooperează loial și constructiv la anchetă, acesta poate, după ce i-a oferit entității înregistrate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris, să închidă ancheta și să elimine înregistrarea în cauză din registru.

6. Dreptul de a fi ascultat

Entitatea înregistrată are posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris înainte de luarea oricărei decizii de constatare a neeligibilității.

7. Decizia

7.1. Secretariatul închide ancheta printr-o decizie motivată. Secretariatul notifică în scris părțile interesate cu privire la decizia respectivă. Decizia precizează dacă a fost stabilit un caz de neeligibilitate. După caz, decizia precizează, de asemenea, tipul de neeligibilitate și măsurile luate de secretariat, precum și căile de atac relevante.

7.2. În cazul în care secretariatul constată că o entitate înregistrată este neeligibilă în conformitate cu punctul 7.1, acesta elimină înregistrarea în cauză din registru.

7.3. Secretariatul poate lua în considerare o cerere de redeschidere a unei anchete în termen de 20 de zile lucrătoare de la data la care părțile interesate au fost informate cu privire la decizia sa.

7.4. O anchetă poate fi redeschisă numai în cazul în care, fără nicio eroare sau omisiune a părții care a formulat cererea în temeiul punctului 7.3, secretariatul nu a luat în considerare în decizia sa informații disponibile înainte de momentul luării deciziei respective.

8. Măsuri

8.1. În cazul în care secretariatul elimină o înregistrare în temeiul punctului 7.2 deoarece a stabilit că neeligibilitatea este determinată de un caz de nerespectare, acesta poate, de asemenea, dacă este cazul, având în vedere gravitatea nerespectării:

(a) să îi interzică reprezentantului de interese în cauză să se înregistreze din nou pentru o perioadă cuprinsă între 20 de zile lucrătoare și doi ani; și

(b) să publice pe site-ul registrului măsura luată.

8.2. Atunci când decide cu privire la gradul de severitate a măsurii luate în temeiul punctului 8.1, secretariatul ține seama în mod corespunzător de circumstanțele relevante pentru anchetă, în lumina obiectivelor urmărite de prezentul acord.

8.3. Reprezentanții de interese care fac obiectul unei interdicții în temeiul punctului 8.1 litera (a) nu se pot înregistra din nou decât după expirarea perioadei de eliminare din registru și după ce entitatea înregistrată a remediat în mod satisfăcător motivele care au condus la eliminare.

9. Reexaminare

9.1. Entitățile înregistrate care fac obiectul unor măsuri luate în temeiul punctului 8.1 pot depune o cerere motivată de reexaminare de către consiliul de administrație.

9.2. Cererea de reexaminare se transmite secretariatului în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea notificării măsurii luate de secretariat.

9.3. Cererile de reexaminare prezentate în conformitate cu punctele 9.1 și 9.2 se transmit președintelui consiliului de administrație, care poate sesiza întregul consiliu de administrație, dacă este cazul sau la cererea unuia dintre ceilalți membri ai consiliului de administrație.

9.4. O cerere de reexaminare nu suspendă măsura luată de secretariat, cu excepția cazului în care consiliul de administrație decide altfel pe baza unor motive specifice expuse în cererea de reexaminare.

9.5. Președintele consiliului de administrație notifică entității înregistrate în cauză decizia consiliului de administrație cu privire la reexaminare în termen de 40 de zile lucrătoare de la primirea cererii de reexaminare.

10. Căi de atac

Entitățile înregistrate care nu sunt mulțumite de o decizie luată de consiliul de administrație în temeiul punctului 9 pot sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în conformitate cu articolul 263 din TFUE sau pot depune o plângere la Ombudsmanul European în conformitate cu articolul 228 din TFUE.


 

ANEXA B: DECLARAȚIA POLITICĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN, A CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE ȘI A COMISIEI EUROPENE CU OCAZIA ADOPTĂRII ACORDULUI INTERINSTITUȚIONAL PRIVIND UN REGISTRU DE TRANSPARENȚĂ OBLIGATORIU

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană recunosc importanța principiului condiționalității ca element fundamental al abordării coordonate pe care cele trei instituții au adoptat-o cu scopul de a consolida o cultură comună a transparenței, stabilind în același timp standarde ridicate de reprezentare transparentă și etică a intereselor la nivelul Uniunii.

 

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană recunosc faptul că măsurile de condiționalitate și măsurile complementare de transparență în vigoare cu privire la următoarele aspecte sunt în concordanță cu Acordul interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, consolidează obiectivul acestora de a asigura o abordare coordonată și constituie o bază solidă pentru a continua dezvoltarea și îmbunătățirea acestei abordări și pentru a consolida și mai mult o reprezentare etică a intereselor la nivelul Uniunii:

–  reuniunile factorilor de decizie cu reprezentanți de interese înregistrați, dacă este cazul[9];

–  publicarea reuniunilor cu reprezentanți de interese, dacă este cazul[10];

–  reuniunile personalului, în special la nivel ierarhic înalt, cu reprezentanți de interese înregistrați[11];

–  luările de cuvânt în cadrul audierilor publice din Parlamentul European[12];

–  apartenența la grupurile de experți ale Comisiei și participarea la anumite evenimente, forumuri sau sesiuni de informare[13];

–  accesul în clădirile instituțiilor[14];

–  patronajul unor evenimente pentru reprezentanții de interese înregistrați, dacă este cazul;

–  declarația politică a statelor membre de a aplica în mod voluntar, în conformitate cu dreptul intern și competențele naționale, principiul condiționalității în cazul reuniunilor reprezentantului lor permanent și ale reprezentantului lor permanent adjunct cu reprezentanți ai grupurilor de interese în timpul președinției Consiliului și în cursul celor șase luni precedente, precum și orice măsură voluntară suplimentară luată în mod individual de statele membre, în conformitate cu dreptul intern și competențele naționale, ambele fiind luate în considerare în egală măsură.


EXPUNERE DE MOTIVE

Procesul de negociere

Comisia a adoptat propunerea sa de AII privind un registru de transparență obligatoriu la 28 septembrie 2016. La 27 octombrie 2016, Conferința președinților PE i-a numit pe cei doi negociatori ai săi – Sylvie Guillaume, în calitatea sa de vicepreședintă a Parlamentului European responsabilă pentru transparență, și Danuta Hübner, în calitatea sa de președintă a Comisiei pentru afaceri constituționale. La 15 iunie 2017, a fost aprobat mandatul pregătit de negociatori în cooperare cu grupul de contact. Coreper și-a adoptat poziția la 6 decembrie 2017. Pe parcursul procesului de negociere, Conferința președinților PE a aprobat și un nou set de măsuri „Noi instrumente de transparență pentru deputații în Parlamentul European – Eliminarea lacunelor”, propus de negociatorii PE pentru a sprijini poziția lor de negociere.  În cursul celei de a 8-a legislaturi a Parlamentului au avut loc în total trei runde de negocieri politice, dar nu a fost posibilă încheierea procesului. La 2 aprilie 2020, Conferința președinților a numit o nouă echipă de negociatori, vicepreședinta PE Katarina Barley și Danuta Hübner, în numele Comisiei pentru afaceri constituționale, și le-a reconfirmat mandatul. Procesul de negociere a reînceput cu prima reuniune politică din noua legislatură, organizată la 16 iunie 2020. Toate instituțiile și-au exprimat angajamentul ferm de a încheia rapid negocierile. Această hotărâre le-a permis să ajungă la un acord la 7 decembrie 2020, cu aprobarea oficială tripartită a acordului la 15 decembrie 2020.

Limitele temeiului juridic ales

În ultimul său raport privind modificarea Acordului interinstituțional privind registrul de transparență (2014/2010(ACI)), Parlamentul a insistat ca, până la sfârșitul anului 2016, Comisia să propună un registru obligatoriu în temeiul articolului 352 din TFUE. De asemenea, Parlamentul a solicitat, în cadrul propunerilor de reformă cuprinzătoare a tratatelor, instituirea unui temei juridic specific pentru registrul de transparență în procedura legislativă ordinară. În cele din urmă, Comisia și-a prezentat propunerea în septembrie 2016, în temeiul articolului 295 din TFUE, tot sub forma unui nou acord interinstituțional. Un astfel de temei juridic prezintă anumite limitări, deoarece le permite instituțiilor numai să își organizeze cooperarea, dar nu are capacitatea specifică de a impune obligații terților, și anume reprezentanților de interese înșiși. Funcționarea unui astfel de sistem întemeiat pe articolul 295 din TFUE rezultă din puterea de autoorganizare de care dispune fiecare instituție în mod autonom și care permite, prin restricțiile din organizarea lor internă, să impună reprezentanților de interese obligații de facto de a se înregistra pentru a avea acces la factorii de decizie. Cu toate acestea, fiecare instituție se confruntă cu constrângeri specifice legate de această abordare.

Pe de o parte, în cele trei instituții semnatare, variază foarte mult raportul între numărul funcționarilor și cel al membrilor aleși cu un mandat politic. Pe de altă parte, acestea se confruntă cu constrângeri specifice de natură juridică. De exemplu, deși Tratatul de la Lisabona acordă, la articolul 17, președintelui Comisiei un grad ridicat de autoritate asupra comisarilor, nu există dispoziții similare în organismele politice precum Parlamentul sau Consiliul. Parlamentul a insistat asupra necesității ca acordul să respecte pe deplin libertatea constituțională a mandatului deputaților săi. Pentru a rezolva aceste constrângeri juridice specifice, decizia negociatorilor a fost, prin urmare, de a permite fiecărei instituții să își asume o condiționalitate specifică și alte măsuri de transparență pe baza deciziilor instituționale individuale luate cu respectarea deplină a procedurilor lor interne și a proceselor democratice care stau la baza acestora.

Condiționalitatea și deciziile individuale

Urmând această abordare, acordul este însoțit, prin urmare, de o declarație politică care recunoaște că condiționalitatea existentă și alte măsuri de transparență contribuie la consolidarea obiectivului abordării coordonate și reprezintă baza pe care „să fie consolidată și îmbunătățită în continuare” reprezentarea etică a intereselor la nivelul Uniunii.  Prin urmare, măsurile adoptate de fiecare instituție prin decizii individuale ar trebui considerate drept baza pentru angajamentele pe care le pot dezvolta în continuare. Articolul 14 din acord, care prevede un proces specific de reexaminare periodică a măsurilor de condiționalitate în vigoare și un capitol separat în raportul anual cu privire la aplicarea acestora, ar trebui să permită fiecărei instituții să sprijine o aprofundare a nivelului lor de implicare.

Necesitatea unui control politic puternic

Pentru a asigura un sentiment puternic de aderență politică în Parlament în raport cu măsurile de transparență pe care acesta le adoptă pentru a pune în aplicare acordul și a impulsiona dezvoltarea acestora, raportoarea consideră că punerea în aplicare efectivă a acordului ar avea de câștigat de pe urma controlului politic în cadrul Parlamentului. Acest control ar trebui să se bazeze pe experiența Comisiei pentru afaceri constituționale, care ar trebui să înființeze un grup de monitorizare.  Procesul de reexaminare, prevăzut la articolul 14 din acord, ar putea fi conceput în strânsă cooperare cu vicepreședintele PE responsabil cu transparența.

Aprofundarea implicării instituțiilor semnatare

Trebuie remarcat faptul că obiectivul dezvoltării în continuare a cadrului se bazează în mod egal pe toate cele trei instituții semnatare, iar Parlamentul ar trebui să insiste, de asemenea, asupra aprofundării implicării acestora și asupra contribuției lor la dezvoltarea registrului, prin introducerea unor măsuri suplimentare de transparență. Implicarea celorlalte două instituții ar trebui sporită, de exemplu prin extinderea domeniului de aplicare al măsurilor de condiționalitate la alte categorii de funcționari.  În cursul negocierilor, Parlamentul și-a extins mandatul, propunând să fie introduse măsuri suplimentare de transparență, care trebuie puse în aplicare în mod corespunzător. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că procesul de punere în aplicare este complex, deoarece diferite organe ale PE au responsabilități în materie: mai multe norme de punere în aplicare trebuie să fie adoptate de către Birou, altele necesită o decizie a autorității împuternicite să facă numiri, în timp ce unele ar putea necesita, în viitor, o modificare a Regulamentului de procedură al PE.

Entitățile înregistrate trebuie să prezinte informații suplimentare

Noul acord clarifică, de asemenea, mai multe obligații ale entităților înregistrate pentru a preveni conflictele de interese: obligația de a respecta cerințele și normele aplicabile foștilor membri și funcționari ai instituțiilor după expirarea mandatului, obligația de a publica informații financiare atât în calitate de clienți, cât și de intermediari, precum și informații financiare specifice solicitate și entităților înregistrate care nu reprezintă interese comerciale. O măsură suplimentară menită să sporească transparența interesului urmărit de entitățile înregistrate este obligația de a furniza mai multe informații cu privire la propunerile legislative, politicile și inițiativele pe care le vizează.

Consolidarea secretariatului

Datorită participării Consiliului și acordului global privind mecanismul de finanțare, secretariatul ar trebui să dispună de resurse suplimentare pentru a-și îndeplini sarcinile, a asigura calitatea informațiilor furnizate de entitățile înregistrate, a le sprijini în procesul de înregistrare și actualizare, a examina înregistrările, a efectua investigații și a oferi sprijin instituțiilor participante. Cu toate acestea, în comparație cu sistemele naționale care urmăresc același obiectiv (de exemplu, HATVP în Franța, Register of Lobbying în Irlanda, Office of the Commissioner of Lobbying în Canada), resursele sale rămân limitate. În cazul în care alte instituții, organisme sau agenții decid să adere la acest cadru (și ele sunt încurajate să facă acest lucru), este probabil ca resursele registrului să fie constrânse și mai mult.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

13.4.2021

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Gabriele Bischoff, Damian Boeselager, Geert Bourgeois, Fabio Massimo Castaldo, Leila Chaibi, Włodzimierz Cimoszewicz, Gwendoline Delbos-Corfield, Pascal Durand, Charles Goerens, Esteban González Pons, Sandro Gozi, Brice Hortefeux, Laura Huhtasaari, Giuliano Pisapia, Paulo Rangel, Antonio Maria Rinaldi, Domènec Ruiz Devesa, Jacek Saryusz-Wolski, Helmut Scholz, Pedro Silva Pereira, Sven Simon, Antonio Tajani, Mihai Tudose, Guy Verhofstadt, Rainer Wieland

Membri supleanți prezenți la votul final

Othmar Karas, Niklas Nienaß

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

26

+

ID

Gerolf Annemans, Laura Huhtasaari, Antonio Maria Rinaldi

NI

Fabio Massimo Castaldo

PPE

Esteban González Pons, Brice Hortefeux, Othmar Karas, Paulo Rangel, Sven Simon, Antonio Tajani, Rainer Wieland

Renew

Pascal Durand, Charles Goerens, Sandro Gozi, Guy Verhofstadt

S&D

Gabriele Bischoff, Włodzimierz Cimoszewicz, Giuliano Pisapia, Domènec Ruiz Devesa, Pedro Silva Pereira, Mihai Tudose

The Left

Leila Chaibi, Helmut Scholz

Verts/ALE

Damian Boeselager, Gwendoline Delbos Corfield, Niklas Nienaß

 

 

0

-

 

 

 

 

2

0

ECR

Geert Bourgeois, Jacek Saryusz-Wolski

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

Ultima actualizare: 23 aprilie 2021
Aviz juridic - Politica de confidențialitate