RAPORT referitor la dimensiunea de gen în politica de coeziune

5.5.2021 - (2020/2040(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională
Raportoare: Monika Vana

Procedură : 2020/2040(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A9-0154/2021

Texte depuse :

A9-0154/2021

Dezbateri :

PV 07/06/2021 - 20
CRE 07/06/2021 - 20

Voturi :

PV 08/06/2021 - 19
PV 09/06/2021 - 3

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0276

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la dimensiunea de gen în politica de coeziune

(2020/2040(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 6 și 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

– având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

– având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiile 2, 3 și 9,

– având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979 [1],

– având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și, în special, obiectivul nr. 5 care vizează realizarea egalității de gen și îmbunătățirea condițiilor de viață ale femeilor până în 2030 [2],

– având în vedere Carta europeană pentru egalitatea dintre bărbați și femei la nivel local [3],

– având în vedere directivele europene adoptate începând cu 1975 privind diferitele aspecte ale egalității de tratament între bărbați și femei (Directiva 79/7/CEE [4], Directiva 86/613/CEE [5], Directiva 92/85/CEE [6], Directiva 2004/113/CE [7], Directiva 2006/54/CE [8], Directiva 2010/18/UE [9] și Directiva 2010/41/UE [10]),

– având în vedere rezoluția sa din 24 mai 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind aplicarea principiului remunerării egale a bărbaților și femeilor pentru muncă egală sau muncă de valoare egală [11],

– având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen în UE [12],

– având în vedere rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la carierele femeilor în mediul științific și universitar și „plafoanele de sticlă” întâlnite [13],

– având în vedere rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la factorii externi care reprezintă obstacole în calea antreprenoriatului femeilor europene [14],

– având în vedere rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la egalitatea de gen și capacitarea femeilor în era digitală [15],

– având în vedere studiul intitulat „Genul în politica de coeziune regională” al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), publicat la 25 ianuarie 2017 [16],

– având în vedere rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la promovarea egalității de gen în sănătatea mintală și în cercetarea clinică [17],

– având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2017 referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2014-2015 [18],

– având în vedere rezoluția sa din 4 aprilie 2017 referitoare la femei și rolul lor în zonele rurale [19],

– având în vedere rezoluția sa din 14 iunie 2017 referitoare la necesitatea unei strategii a Uniunii Europene pentru a eradica și a preveni decalajul dintre pensiile bărbaților și cele ale femeilor [20],

– având în vedere rezoluția sa din 3 octombrie 2017 referitoare la capacitarea economică a femeilor în sectoarele publice și private din UE [21],

– având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2018 referitoare la femei, egalitatea de gen și justiția climatică [22],

– având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la egalitatea de gen în acordurile comerciale ale UE [23],

– având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la capacitarea femeilor și a fetelor prin sectorul digital [24],

– având în vedere rezoluția sa din 15 noiembrie 2018 referitoare la serviciile de îngrijire în UE pentru îmbunătățirea egalității de gen [25],

– având în vedere studiul intitulat „Integrarea dimensiunii de gen în buget - Includerea dimensiunii de gen în bugetul UE și în cadrul politic macroeconomic” al EIGE, publicat la 10 aprilie 2019 [26],

– având în vedere avizul Comitetului consultativ pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați din 19 decembrie 2018, intitulat „Viitorul strategiei privind egalitatea de gen după 2019: luptele pe care le câștigăm nu rămân niciodată câștigate”[27],

– având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2019 referitoare la egalitatea de gen și politicile fiscale în UE [28],

– având în vedere rezoluția sa din 13 februarie 2019 referitoare la regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE [29],

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 6 martie 2019, intitulat „Raportul din 2019 privind egalitatea între femei și bărbați” (SWD(2019)0101)[30],

– având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la aderarea UE la Convenția de la Istanbul și la alte măsuri de combatere a violenței de gen [31],

– având în vedere concluziile Consiliului din 10 decembrie 2019, intitulate „Economii caracterizate prin egalitatea de gen în UE: calea de urmat”[32],

– având în vedere raportul intitulat „The Missing Entrepreneurs 2019: Policies for Inclusive Entrepreneurship” (Combaterea lipsei de antreprenori 2019: politici în favoarea spiritului antreprenorial incluziv), publicat la 10 decembrie 2019 de OCDE [33],

– având în vedere rezoluția sa din 18 decembrie 2019 referitoare la discriminarea publică și discursurile de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI, inclusiv conceptul de „zone fără LGBTI”[34],

– având în vedere studiul intitulat „Gender Dimension of the EU Cohesion Policy” (Dimensiunea de gen a politicii de coeziune a UE), publicat de Direcția Generală Politici Interne la 19 februarie 2019 [35],

– având în vedere rezoluția sa din 30 ianuarie 2020 referitoare la diferența de remunerare între femei și bărbați [36],

– având în vedere rezoluția sa din 13 februarie 2020 referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 64-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeilor [37],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020, intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

– având în vedere fișa informativă a Comisiei din 17 iunie 2020 intitulată „Pandemia de coronavirus - Impactul asupra egalității de gen”[38],

– având în vedere comunicarea Consiliului Europei din 29 mai 2020, intitulată „Minoritățile naționale și COVID-19: inegalitate agravată, vulnerabilitate exacerbată”,

– având în vedere documentul de dezbatere nr. 129 al Comisiei din 24 iulie 2020 intitulat „Gender Smart Financing Investing In & With Women: Opportunities for Europe” (Finanțarea inteligentă din perspectiva genului - Investiții în femei și investiții realizate împreună cu femeile: oportunități pentru Europa)[39],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2020, intitulată „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 (COM(2020)0565),

– având în vedere indicele egalității de gen pe 2020 al EIGE, publicat la 16 octombrie 2020 [40],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025” (COM(2020)0698),

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0154/2021),

A. întrucât principiul egalității între femei și bărbați constituie o valoare fundamentală a UE, consacrată în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât integrarea dimensiunii de gen ar trebui, prin urmare, implementată și inclusă ca principiu orizontal în toate activitățile, măsurile, acțiunile și programele UE, precum și în proiectele și politicile finanțate de aceasta, inclusiv în politica de coeziune; întrucât sunt necesare eforturi mai susținute pentru a combate formele multiple de discriminare și de inegalitate cu care se confruntă femeile; întrucât articolul 7 din Regulamentul privind dispozițiile comune [41] pentru perioada 2014-2020 stabilește că egalitatea dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen trebuie luate în considerare și promovate pe toată durata pregătirii și implementării programelor, inclusiv în etapele de monitorizare, raportare și evaluare; întrucât femeile și bărbații care se află în avangarda luptei pentru egalitate au dat dovadă de angajament, curaj și spirit de inițiativă în promovarea egalității de șanse în întreaga lume, în special acolo unde aceste inegalități persistă, femeile fiind persecutate, iar drepturile lor fiind încălcate doar pentru că sunt femei; întrucât, în calitate de cetățeni europeni, ar trebui să fim mândri că am obținut drepturi și obligații, libertăți și oportunități pentru bărbați și femei și întrucât, în prezent, femeile conduc unele dintre cele mai importante instituții și dețin unele dintre cele mai importante poziții politice din Europa; întrucât aceste exemple pozitive ajută la depunerea primelor eforturi în vederea combaterii stereotipurilor existente și a promovării modelelor de urmat;

B. întrucât politica de coeziune abordează decalajele dintre diferitele regiuni și rămânerea în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate pentru a promova dezvoltarea lor armonioasă generală cu scopul de a realiza coeziunea economică, socială și teritorială, egalitatea de gen constituind o parte esențială a acesteia; întrucât politica de coeziune și-a dovedit relevanța prin realizarea unor progrese semnificative în direcția egalității între cetățeni și a echilibrului teritorial;

C. întrucât politica de coeziune constituie un instrument important nu numai pentru sprijinirea activă și eficace a realizării egalității între cetățeni, a dezvoltării durabile și a coeziunii economice și sociale, ci și pentru reducerea disparităților care afectează grupurile care încă se confruntă cu discriminări, inclusiv legate de orientarea lor sexuală; întrucât promovarea egalității de gen constituie un obiectiv orizontal pentru toate fondurile politicii de coeziune; întrucât fondurile structurale reprezintă o resursă foarte importantă pentru sprijinirea statelor membre în vederea realizării de progrese în domeniul egalității de gen;

D. întrucât realizarea egalității de gen, a egalității între bărbați și femei, a regiunilor sau a generațiilor, printre altele, este esențială pentru a reduce disparitățile locale și regionale și disparitățile economice și sociale, precum și pentru a asigura competitivitatea pe termen lung și dezvoltarea echitabilă, favorabilă incluziunii și durabilă a UE, a statelor sale membre și a regiunilor sale; întrucât, în ultimele decenii, s-au înregistrat progrese în domeniul egalității între femei și bărbați, iar egalitatea de gen în UE s-a îmbunătățit orizontal în multe dimensiuni; întrucât subreprezentarea femeilor pe piața forței de muncă și indicatorii disponibili arată încă o segmentare verticală și orizontală pe piața muncii, precum și în domeniile socioeconomic și politic; întrucât Tratatul de la Roma prevedea deja principiul remunerației egale pentru muncă egală și întrucât politica de coeziune poate contribui la crearea condițiilor care stau la baza dezvoltării economice și sociale, care sunt benefice și pentru reducerea în continuare a acestui decalaj și pentru includerea femeilor pe piața muncii; întrucât, potrivit EIGE, promovarea eficace a egalității de gen ar avea un impact social și economic puternic și pozitiv, inclusiv o creștere a PIB-ului UE pe cap de locuitor, milioane de locuri de muncă suplimentare și o creștere a PIB-ului statelor membre;

E. întrucât Curtea de Conturi Europeană evaluează în prezent integrarea perspectivei de gen în bugetul european; întrucât acest raport de audit, care urmează să fie publicat în primul trimestru al anului 2021, va oferi informații utile cu privire la modul de implementare a dimensiunii de gen în acțiunile politicii de coeziune din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027;

F. întrucât, în perioada de programare 2014-2020, principalele elemente critice pentru promovarea egalității de gen prin intermediul politicii de coeziune au fost, printre altele, diferența dintre declarațiile oficiale din acordurile de parteneriat și din programele operaționale (care declară promovarea principiilor egalității de șanse și a nediscriminării) și punerea lor în aplicare efectivă, precum și angajamentul politic destul de slab în acest domeniu; întrucât acordurile de parteneriat și programele operaționale declară că respectă și promovează principiul egalității de șanse și al nediscriminării; întrucât sunt necesare în continuare eforturi mai mari în ceea ce privește participarea femeilor la toate etapele ciclului politicii de coeziune, în special la dezvoltarea programelor și a proceselor decizionale, precum și la punerea în aplicare a proiectelor selectate; întrucât, în perioada de programare 2014-2020, aspectele legate de gen au fost abordate în principal prin programele operaționale ale Fondului social european (FSE); întrucât, în aceeași perioadă, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) a contribuit la promovarea egalității de gen într-un mod foarte limitat;

G. întrucât datele defalcate în funcție de gen bazate pe surse fiabile și verificate și pe indicatori relevanți din perspectiva genului sunt esențiale pentru a permite anumitor sectoare sau regiuni să utilizeze în mod eficace sprijinul UE, pe baza realității locale a inegalităților, pentru a îmbunătăți procesul decizional și pentru a evalua rezultatul acțiunilor directe și indirecte ale politicii de coeziune menite să promoveze identificarea posibilelor inegalități sau nedreptăți cu privire la care să acționeze și să elaboreze politici eficace de apărare a drepturilor și libertăților egale în rândul cetățenilor;

H. întrucât se constată o lipsă de coerență a politicilor în domeniul egalității de gen și nu există încă un sistem unificat care să faciliteze înțelegerea și aplicarea în mod identic a integrării perspectivei de gen în instituțiile UE;

I. întrucât totalitatea consecințelor economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă ale pandemiei rămân încă necunoscute; întrucât studiile preliminare sugerează că pandemia de COVID-19 a exacerbat inegalitățile existente între bărbați și femei, în special în ceea ce privește creșterea numărului de activități de îngrijire neremunerate și dezechilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și violența domestică, și are un impact disproporționat asupra fetelor și femeilor, în special asupra celor din grupurile marginalizate; întrucât acest lucru se datorează și faptului că femeile sunt adesea majoritare în sectoarele expuse la pandemie, cum ar fi educația și sănătatea; întrucât politica de coeziune și, mai exact, viitorul FSE+ ar trebui să țină seama de acest aspect;

J. întrucât Fondul UE de redresare sprijină sectoarele puternic afectate de criză; întrucât impactul asupra societății europene, în ansamblul său, va avea, prin urmare, efecte pe termen lung asupra educației, capacității de inserție profesională și viitorului tuturor cetățenilor, iar reacția rapidă a instituțiilor europene și dorința lor de a sprijini societatea europeană ar trebui să fie apreciate; întrucât prioritățile generale ale Fondului de redresare al UE se concentrează asupra sectoarelor cu o pondere ridicată a ocupării forței de muncă în rândul bărbaților și, prin urmare, ar putea risca să accentueze inegalitățile dintre bărbați și femei în ceea ce privește ocuparea forței de muncă;

K. întrucât femeile și bărbații nu au aceleași resurse, nevoi și preferințe; întrucât multe politici iau adesea în considerare, în principal, perspectiva bărbaților; întrucât, prin urmare, femeile și bărbații se confruntă cu servicii și infrastructuri diferite, iar prioritățile lor adesea nu sunt aceleași în ceea ce privește serviciile de bază;

L. întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) sunt coloana vertebrală a economiilor regionale; întrucât promovarea egalității, echilibrul între viața profesională și cea privată, angajarea incluzivă și remunerația egală vor permite egalitatea de gen în IMM-uri;

M. întrucât multe investiții afectează în mod diferit femeile și bărbații, ceea ce face necesară aplicarea unei perspective a egalității de gen în cazul investițiilor,

Rolul politicii de coeziune în promovarea egalității de gen în beneficiul creșterii socioeconomice și al dezvoltării durabile

1. subliniază că politica de coeziune joacă un rol important în promovarea egalității între oameni și între regiuni, inclusiv a egalității de gen, precum și în punerea în aplicare a Strategiei UE privind egalitatea de gen, inclusiv a priorităților sale în materie de sănătate legate de gen, cum ar fi sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR); reamintește că toate obiectivele de politică necesită resurse adecvate, suficiente și sustenabile dedicate punerii lor în aplicare; recomandă statelor membre să ia în considerare măsurile privind de egalitatea de gen atunci când elaborează și validează programe;

2. este ferm convins că egalitatea de gen continuă să fie tratată, în principal, într-o manieră generală și limitată la domeniile de politică ale FSE, precum și în faza de analiză a contextului și a programării, fiind necesar să se acorde o mai mare atenție în etapele de punere în aplicare, monitorizare și evaluare în mod regulat; reamintește că este necesar ca fiecare fază de programare să identifice domeniile prioritare care contribuie la egalitatea de gen și la dezvoltarea durabilă;

3. este ferm convins că normele UE ar trebui să fie redactate într-un mod clar și explicit, care să faciliteze aplicarea lor în beneficiul cetățenilor, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen și egalitatea între bărbați și femei; subliniază că lipsa resurselor adecvate reprezintă o cauză majoră de discriminare;

4. subliniază că este necesar un angajament politic ferm pentru a apăra egalitatea de gen în legislație pentru întreaga populație, precum și o creștere economică și o dezvoltare teritorială echitabile, favorabile incluziunii și durabile; subliniază că, pentru a realiza egalitatea de gen, este esențial să se asigure un bun echilibru între viața profesională și cea privată, care să reducă presiunea asupra femeilor în timpul concediilor din motive familiale; subliniază, prin urmare, că este necesară o strategie mai puternică privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată la nivelul UE, ca modalitate de a promova egalitatea de gen;

5. subliniază că este important să existe un cadru de guvernanță coordonat privind egalitatea de gen, orientări naționale și sprijin tehnic pentru monitorizarea impactului de gen, disponibile în limbile oficiale ale UE, precum și un control mai strict la nivelul UE după adoptarea programelor; solicită, de asemenea, să se ia în considerare legătura cu planurile naționale care decurg din planul de redresare, pentru elaborarea obiectivelor de dezvoltare economică și socială ale acestor programe;

6. subliniază că este necesară o strategie privind egalitatea de gen cu obiective și ținte clare la nivel național și regional, precum și programe de sensibilizare cu privire la beneficiile promovării egalității de gen și de șanse pentru femei și bărbați în vederea creșterii socioeconomice și a dezvoltării durabile la nivel național și regional;

7. consideră că este necesar să se consolideze competențele și să se dezvolte în continuare formarea și consolidarea capacităților autorităților de management și ale partenerilor de implementare în ceea ce privește dimensiunea de gen a fondurilor structurale, precum și să se răspundă nevoii de a dispune de strategii coordonate de monitorizare, de o metodologie și sisteme de evaluare unificate în ceea ce privește gestionarea și dezagregarea datelor utile care vizează identificarea posibilelor inegalități între cetățeni; subliniază că este important să se evalueze rezultatele formării pentru a analiza eficacitatea acesteia în ceea ce privește îmbunătățirea punerii în aplicare a integrării perspectivei de gen;

8. subliniază că este important să se respecte principiul parteneriatului în programarea națională în cadrul politicii de coeziune; invită statele membre să colaboreze îndeaproape cu autoritățile locale și regionale, cu partenerii sociali și economici, cu societatea civilă și cu mediul academic, în conformitate cu principiul parteneriatului, în mod transversal și atunci când elaborează acordul de parteneriat, pentru a ține seama de provocările legate de politicile eficace în materie de egalitate la nivel local și regional și încurajează statele membre să desfășoare campanii de promovare a politicilor de egalitate, în special în domeniul concilierii vieții profesionale cu viața privată, al eliminării stereotipurilor de gen în opțiunile profesionale și al îmbunătățirii independenței economice a femeilor;

9. consideră că părțile interesate din cadrul programului și comitetele de monitorizare ar trebui să aibă la dispoziție indicatori mai clari privind eficiența și eficacitatea programelor atunci când pun în aplicare perspectiva de gen în proiecte concrete, în special în intervențiile FEDR; consideră că orientările, programele de formare și exemplele concrete de bune practici pentru a soluționa această chestiune rămân limitate ca număr; subliniază, în această privință, potențialul FEDR/Fondului de coeziune de a elimina decalajul cu care încă se confruntă femeile, făcând referire îndeosebi la antreprenoriatul feminin și la sectorul digital, întrucât femeile reprezintă doar 34,4 % din persoanele care desfășoară activități independente și 30 % dintre antreprenorii debutanți din Uniunea Europeană; îndeamnă Consiliul să ajungă la un acord cu privire la propunerea de directivă privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe (Directiva privind femeile în consiliile de administrație), deoarece este un instrument foarte important pentru realizarea unui echilibru de gen mai mare în procesul decizional economic la cel mai înalt nivel; solicită ca o parte din fondurile politicii de coeziune să fie alocate sprijinirii femeilor sărace, femeilor expuse riscului de sărăcie, mamelor singure, femeilor cu dizabilități și femeilor care sunt victime ale violenței; invită statele membre și autoritățile lor respective să realizeze astfel de programe;

10. subliniază că toate programele puse în aplicare în cadrul politicii de coeziune ar trebui să garanteze egalitatea de gen pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor, precum și egalitatea de șanse pentru toți, inclusiv prin măsuri pozitive atunci când este necesar și aplicabil, fără discriminare pe criterii de gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală; subliniază că acțiunile menite să reducă disparitatea de gen în cadrul politicii de coeziune ar trebui să adopte, de asemenea, o abordare intersecțională; este de părere că componența grupurilor de experți în diferitele faze ale ciclului politic ar trebui să fie echilibrată din perspectiva genului;

11. invită Comisia, statele membre și autoritățile lor respective să respecte principiile statului de drept, inclusiv principiul nediscriminării și respectarea drepturilor fundamentale în ceea ce privește deciziile privind programele de finanțare sau regiunile și să asigure monitorizarea, investigarea și acțiunile adecvate în caz de încălcare a acestor principii, garantând întotdeauna protecția beneficiarilor finali; consideră că beneficiarii politicii de coeziune nu ar trebui să adopte nicio politică discriminatorie, în special împotriva grupurilor care încă se confruntă cu discriminări, cum ar fi comunitatea LGBTI; încurajează respingerea cererilor din partea potențialilor beneficiari, inclusiv a autorităților regionale sau locale, care au adoptat politici discriminatorii împotriva membrilor comunității LGBTI, cum ar fi declararea de „zone fără LGBT”;

12. subliniază necesitatea de a îmbunătăți sinergiile dintre fondurile de coeziune, de redresare și alte programe existente, cum ar fi programele care au scopul de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru femei, inclusiv prin combaterea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați și a locurilor de muncă precare, prin investiții în structuri de îngrijire, prin combaterea și prevenirea violenței pe criterii de gen și prin asigurarea accesului la serviciile SRHR, printre altele;

13. recunoaște povara impusă femeilor ca îngrijitori principali, în contexte formale și informale, precum și valoarea socială a acesteia, în special în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19; recunoaște că 80 % din totalul serviciilor de îngrijire din întreaga Uniune sunt furnizate de îngrijitori informali, adesea neremunerați, iar 75 % dintre acești îngrijitori sunt femei; subliniază, prin urmare, rolul esențial al politicii de coeziune cu privire la asigurarea unor investiții adecvate în serviciile de îngrijire; invită statele membre să aloce cu prioritate fondurile disponibile în cadrul politicii de coeziune furnizării de servicii de îngrijire, pentru a răspunde nu numai cererii tot mai mari de infrastructuri de îngrijire, dar și pentru a combate în mod eficace disparitățile de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, diferențele de remunerare și de pensie rezultate, segregarea pieței muncii și, de asemenea, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și pentru a asigura aceeași remunerație pentru aceeași muncă, a combate ocuparea informală a forței de muncă și precaritatea și a crea noi locuri de muncă de înaltă calitate în acest sector, precum și pentru a sprijini tranziția către o economie mai bună a serviciilor de îngrijire, accesibilă tuturor; solicită, prin urmare, Comisiei să propună un pact în materie de îngrijiri pentru Europa, care să sprijine această tranziție; subliniază, în plus, că trebuie să se investească în protecția socioeconomică a femeilor, având în vedere că ele își asumă, în cea mai mare parte a timpului, responsabilitatea pentru munca de îngrijire neremunerată și au adesea un nivel foarte scăzut de protecție socială;

14. subliniază că trebuie încă combătut un decalaj digital important și că sunt necesare investiții mai mari în digitalizare, inovare digitală și conectivitate digitală; subliniază că politica de coeziune trebuie să sprijine accesul egal la formare și la ocuparea forței de muncă pentru femei și bărbați, să pună în aplicare măsuri pozitive pentru a elimina decalajul digital dintre femei și bărbați și să sprijine tranziția justă, verde și digitală, protejând în același timp lucrătorii care vor fi afectați de aceste tranziții, de exemplu prin creșterea proporției de absolvente de discipline STIM, precum și implicarea lor în sectoare care sunt esențiale pentru tranziția ecologică, cum ar fi sectorul energetic; recunoaște că inovația reprezintă un element esențial pentru dezvoltarea sustenabilă și locurile de muncă verzi din Europa, iar strategiile adaptate pot permite fiecărei regiuni să-și identifice și să-și dezvolte propriile avantaje competitive;

15. subliniază rolul esențial al politicii de coeziune în ceea ce privește investițiile în servicii publice de înaltă calitate, inclusiv în domeniul sănătății și în infrastructura socială, atât în vederea combaterii diverselor inegalități, în special a inegalității de gen, cât și pentru consolidarea rezilienței sociale și ca reacție la crizele economice, sociale și sanitare; reamintește că politica de coeziune are drept obiectiv dezvoltarea armonioasă a regiunilor prin obiectivul de convergență economică și socială și de a contribui, astfel, la bunăstarea cetățenilor; consideră, prin urmare, că politica de coeziune ar trebui să acorde o atenție deosebită femeilor care locuiesc în zonele afectate de tranziția industrială, precum și în regiunile afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile ultraperiferice sau zonele foarte slab populate, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase; subliniază că implementarea eficace a politicilor privind egalitatea de gen contribuie la inversarea tendințelor de depopulare a regiunilor de convergență expuse acestui fenomen;

16. evidențiază oportunitatea strategiilor de dezvoltare durabilă urbană și teritorială integrată întreprinse de autoritățile regionale și locale, în conformitate cu Agenda 2030, asigurând că toate dimensiunile dezvoltării durabile, inclusiv obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 5, sunt abordate odată cu elaborarea politicilor la nivel local și regional; subliniază rolul jucat de orașele și regiunile care se demarcă de mult timp prin eforturile depuse în favoarea egalității de gen, precum și inițiativele europene de dezvoltare urbană, cum ar fi Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile; consideră că politica de coeziune ar trebui să contribuie la reducerea inegalităților urbane generalizate prin integrarea mai eficace a femeilor în planificarea politicilor de dezvoltare regională și urbană, astfel încât orașele și comunitățile să fie concepute pentru a include aspectele de gen și pentru a respecta nevoile tuturor; subliniază că planificarea urbană sensibilă la dimensiunea de gen poate asigura un acces mai echitabil și egal la bunurile urbane; subliniază, de asemenea, că autoritățile locale și regionale au un rol esențial în promovarea incluziunii sociale, iar planificarea teritorială sensibilă la dimensiunea de gen poate contribui la realizarea de progrese în acest proces;

Egalitatea de gen în politica de coeziune de după 2020

17. solicită un angajament politic ferm în favoarea egalității de gen, la nivelul UE și la nivel național și regional, pentru a spori atenția acordată de părțile interesate naționale, regionale și locale egalității de gen și aspectelor legate de egalitate, atât din perspectiva drepturilor omului, cât și ca factor esențial în favoarea dezvoltării socioeconomice, precum și pentru a promova angajamentul, în continuare, în acest domeniu;

18. solicită să se introducă ținte și cerințe clare și concrete privind obiectivele egalității de gen și mai multe oportunități și o mai mare egalitate între bărbați și femei în toate programele de după 2020, cu măsuri specifice și interdisciplinare care să fie transpuse în toate operațiunile;

19. sprijină ferm cerința ex ante de a elabora o strategie națională privind egalitatea de gen, cu obiective și ținte clare, care să stea la baza intervențiilor politicii în materie de coeziune, cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea și a crește valoarea adăugată a acesteia în ceea ce privește egalitatea de gen; invită statele membre să pună în aplicare această strategie, inclusiv, după caz, prin măsuri specifice, obligații și orientări obligatorii;

20. invită statele membre să utilizeze finanțarea politicii de coeziune pentru a reduce și mai mult disparitățile economice și sociale regionale, cu un accent special pe combaterea feminizării sărăciei, pe șomajul în rândul femeilor și excluderea lor de la numeroase oportunități economice, pe prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență și discriminare bazată pe gen, pe promovarea și continuarea emancipării femeilor prin îmbunătățirea accesului și a reintegrării pe piața muncii și pe abordarea priorităților legate de sănătate, așa cum sunt ele definite în Strategia privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025, în special sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR), ca drept fundamental și aspect esențial al bunăstării oamenilor, precum și pe promovarea egalității de gen; solicită, prin urmare, îmbunătățirea sinergiilor dintre fondurile de coeziune și de redresare și alte programe existente, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru femei, inclusiv prin combaterea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, locurile de muncă precare și munca informală, prin investiții în structuri de îngrijire, prin combaterea și prevenirea violenței pe criterii de gen și prin asigurarea, printre altele, a accesului la serviciile de SRHR;

21. subliniază importanța parteneriatelor cu organismele de promovare a egalității de gen și sprijină ferm implicarea acestor organizații în toate fazele programului, pentru a garanta o mai bună aliniere între acțiunile puse în aplicare și nevoile femeilor și ale bărbaților prin consolidarea cadrelor instituționale și prin consolidarea organismelor de coordonare și sprijin privind egalitatea de gen în toate domeniile de politică;

22. solicită să se introducă o evaluare ex ante și ex post a impactului de gen ca parte a evaluărilor statelor membre, în legătură cu promovarea egalității de gen în ceea ce privește modul în care sunt cheltuite fondurile și măsura în care obiectivele privind egalitatea de gen sunt respectate efectiv;

invită Comisia și statele membre să se asigure că, pe parcursul revizuirii la jumătatea perioadei a politicii de coeziune de după 2020, va avea loc o evaluare a utilizării surselor pentru a analiza eficacitatea, eficiența, impactul și, după caz, incluziunea și nediscriminarea, inclusiv din perspectiva de gen;

23. reamintește necesitatea evaluării fondurilor pe baza informațiilor colectate prin cerințe specifice de monitorizare; subliniază că indicatorii cuantificabili, după caz, ar trebui să permită, de asemenea, monitorizarea sprijinului pentru egalitatea de gen;

24. salută includerea egalității de gen și integrarea sa ca una dintre prioritățile orizontale ale noului CFM și ca principiu orizontal în noul Regulament privind dispozițiile comune; reamintește că integrarea dimensiunii de gen în buget reprezintă aplicarea perspectivei de gen la toate nivelurile procesului bugetar; subliniază că monitorizarea programelor nu ar trebui să vizeze doar cuantificarea cheltuielilor relevante în toate bugetele, ci, și mai important, aceasta ar trebui să vizeze evaluarea rezultatelor bugetului UE privind îmbunătățirea egalității de gen; subliniază că orice evaluare a impactului de gen ar trebui să fie disponibilă în limbile oficiale ale UE; recomandă să se utilizeze criterii care nu evaluează doar salariul mediu național și venitul mediu brut anual în paritatea puterii de cumpărare, ci evaluează și indicatorii neeconomici, precum cei care măsoară bunăstarea subiectivă, eliminarea violenței bazate pe gen, angajamentul civic, echilibrul între viața profesională și cea privată și conexiunile sociale; subliniază că evaluarea rezultatului este posibilă numai dacă sunt disponibile date defalcate în funcție de gen;

25. subliniază lacunele în materie de date defalcate în funcție de gen din domeniul politicii de coeziune și al planificării urbane care există în mai multe state membre și solicită statelor membre să introducă metode de colectare a datelor care să corespundă datelor defalcate în funcție de gen, astfel încât diferențele de gen să poată fi analizate în mod corespunzător; subliniază că, pentru a asigura integrarea perspectivei de gen, Comisia ar trebui să realizeze o evaluare a impactului de gen pentru fiecare politică și propunere legislativă în domeniul politicii de coeziune, să definească indicatori care iau în considerare dimensiunea de gen, să colecteze date defalcate în funcție de gen și să efectueze evaluări care să țină seama de dimensiunea de gen;

26. invită toate instituțiile să furnizeze documente de orientare și, în mod regulat, formare practică la toate nivelurile administrației, astfel încât să disemineze și să încorporeze exemple concrete de bune practici privind integrarea perspectivei de gen, integrarea și buna gestiune; subliniază, în plus, că, în etapa de selecție a proiectelor, criteriile privind integrarea perspectivei de gen ar trebui consolidate prin acordarea unui punctaj mai mare și prin cerințe mai stricte privind desfășurarea unor acțiuni mai practice; salută rolul EIGE în promovarea egalității de gen și în lupta împotriva discriminării bazate pe gen; subliniază contribuția sa pozitivă la integrarea perspectivei de gen, inclusiv în domeniul politicii de coeziune; solicită ca EIGE să fie finanțat în mod corespunzător și recomandă să se utilizeze instrumentele existente dezvoltate de EIGE, cum ar fi setul său de instrumente pentru integrarea dimensiunii de gen în buget în toate etapele de evaluare, punerea în aplicare și monitorizarea în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene;

27. subliniază că nenumărate femei se confruntă cu dificultățile generate de pandemia de COVID-19, fapt care a condus la creșterea exponențială a numărului de cazurilor de violență domestică raportate; invită Consiliul să finalizeze de urgență ratificarea de către UE a Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; invită Comisia și statele membre să aloce fonduri politicii de coeziune și să pună în aplicare programe menite să prevină și să combată violența împotriva femeilor și să ajute victimele violenței; subliniază disparitățile în ceea ce privește cantitatea și calitatea serviciilor oferite femeilor și copiilor afectați de violența de gen și rolul politicii de coeziune în eliminarea acestor inegalități; subliniază că este necesar ca autoritățile locale să implice angajatorii regionali și ONG-urile în activitatea lor;

28. invită Comisia să includă recomandările necesare privind promovarea dimensiunii de gen și a aspectelor legate de gen în comunicarea sa privind lansarea noii politici de coeziune 2021-2027;

° °

29. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

EXPUNERE DE MOTIVE

Principiul egalității între femei și bărbați reprezintă o valoare fundamentală a UE, aplicabilă tuturor activităților și politicilor UE.

Printre instrumentele de politică ale UE, politica de coeziune este un instrument cu un impact deosebit, atât în ceea ce privește volumul, cât și natura finanțării sale. Domeniul de aplicare al dimensiunii de gen variază de la măsuri care vizează direct egalitatea de gen în domeniul ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale și al educației în cadrul Fondului social european (FSE), la investiții și servicii în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), cum ar fi sprijinirea antreprenoriatului în rândul femeilor, abordarea disparității de gen în cercetare și inovare și îmbunătățirea accesului la infrastructura fizică, TIC și socială.

Pe lângă contribuția sa la egalitatea de gen, adoptarea unei perspective de gen în politica de coeziune este, de asemenea, benefică pentru succesul și eficacitatea politicilor de dezvoltare regională. Aceasta contribuie la elaborarea unor politici mai favorabile incluziunii pentru toți cetățenii, joacă un rol important în reducerea disparităților regionale economice și sociale și sprijină dezvoltarea durabilă pe termen lung a regiunilor.

În perioada de programare 2014-2020 s-a adoptat o abordare duală a dimensiunii de gen a politicii de coeziune, ca principiu orizontal în toate fondurile și ca prioritate directă de investiții a FSE. Prezentul raport subliniază că, deși această abordare a condus la un succes considerabil în anumite aspecte ale politicii de coeziune și s-au depus eforturi substanțiale pentru a îmbunătăți luarea în considerare a dimensiunii de gen în alte domenii, ea este încă departe de a-și realiza întregul potențial. În plus, situația recentă amenință să conducă mai degrabă la regrese decât la îmbunătățiri în viitorul apropiat.

Una dintre cele mai mari provocări pentru îmbunătățirea în continuare a aspectelor legate de egalitatea de gen, identificate în prezentul raport, este absența unui angajament politic ferm în favoarea egalității de gen și lipsa conștientizării importanței acesteia pentru întreaga populație și a contribuției sale la creșterea economică și la dezvoltarea teritorială. Prin urmare, prezentul raport subliniază în mod clar necesitatea unui angajament politic în favoarea egalității de gen la nivelul UE, la nivel național și local, precum și a unei mai mari aprecieri în rândul părților interesate de la nivel național și local a beneficiilor pe mai multe niveluri ale egalității de gen, care fac ca aceasta să fie o problemă economică și socială.

O altă provocare în realizarea actuală a integrării perspectivei de gen este accentul inegal pus pe diferitele dimensiuni ale politicii de coeziune. Accentul este pus în cea mai mare parte pe FSE, unde este mai ușor de identificat o legătură directă, în timp ce, până în prezent, nu s-a acordat suficientă atenție aplicării mai indirecte a dimensiunii de gen în cadrul FEDR. O altă distincție este accentul relativ puternic pus pe aspectele legate de egalitatea de gen în faza de programare, comparativ cu relativa lipsă de atenție acordată egalității de gen în etapele de punere în aplicare, monitorizare și evaluare.

Prin urmare, politica de coeziune post-2020 ar trebui să abordeze această problemă prin creșterea gradului de conștientizare, atât în ceea ce privește diferitele fonduri, cât și diferitele etape ale ciclului de elaborare a politicilor.

O problemă mai amplă care împiedică punerea în aplicare cu succes a egalității de gen în procesul de elaborare a politicilor UE este lipsa de coerență a politicilor în domeniul egalității de gen în cadrul UE. Nu există încă un nivel comun al înțelegerii și al realizării integrării perspectivei de gen în instituțiile UE și există puține orientări naționale și sprijin tehnic în acest scop, și nu există o metodologie de urmărire a cheltuielilor pentru egalitatea de gen. Prin urmare, prezentul raport încurajează cu fermitate elaborarea unui cadru și a unei metodologii generale, pe lângă activitățile legate de documentele de orientare și sesiuni de formare mai specifice, precum și schimbul de exemple concrete de bune practici privind integrarea perspectivei de gen în domeniul politicii de coeziune.

Acest lucru este esențial, deoarece lipsa de cunoștințe cu privire la modul concret de sprijinire a integrării perspectivei de gen, în special în domeniile de intervenție ale FEDR, constituie unul dintre principalii factori care conduc la o reducere a eficacității politicii de coeziune în ceea ce privește egalitatea de gen. În absența unui sprijin adecvat, obiectivele privind egalitatea de gen sunt adesea percepute ca o sarcină administrativă suplimentară sau ca fiind în concurență cu alte obiective ale proiectelor din cadrul politicii de coeziune, în loc să le completeze.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, trebuie abordate o serie de provocări suplimentare. Printre acestea se numără pericolul unei devalorizări și mai mari a temei egalității de gen în dezbaterea publică și în agendele politice de la nivelul UE și de la nivel național, în domeniul politicii de coeziune post-2020.

Problema inegalității a fost, de asemenea, agravată și mai mult de criza COVID-19, care reprezintă o amenințare la adresa evoluțiilor în materie de egalitate de gen, atât în ceea ce privește impactul direct al crizei, cât și în faza de redresare.

Studiile preliminare sugerează că pandemia de COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra femeilor și fetelor, în special asupra membrelor grupurilor marginalizate. Cu toate acestea, această chestiune nu a fost abordată în mod adecvat în cadrul eforturilor actuale depuse la nivelul UE în vederea redresării sociale și economice. Cadrul Fondului de redresare al UE se axează în principal pe stimulentele economice pentru sectoarele cu o pondere ridicată a ocupării forței de muncă în rândul bărbaților, în timp ce numeroase dintre sectoarele profund afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19 au un procent ridicat de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor. Acest lucru riscă să contribuie la creșterea inegalităților de gen în ocuparea forței de muncă în UE.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat rolul esențial al serviciilor publice și al infrastructurii sociale, precum și al sectorului îngrijirii, în asigurarea rezilienței sociale și economice. De asemenea, a subliniat rolul pe care îl joacă femeile ca îngrijitori principali în contexte formale și informale, precum și valoarea pe care aceasta o creează pentru societate.

Prin urmare, politica de coeziune va juca un rol important în contracararea efectelor negative ale acestei crize multistratificate asupra egalității de gen, având totodată un rol esențial în sprijinirea succesului redresării economice și societale.

În fine, întrucât Uniunea Europeană s-a angajat să accelereze tranziția verde și cea digitală prin intermediul măsurilor sale de redresare, ele trebuie să fie însoțite de un accent pe egalitatea de gen, cum ar fi asigurarea accesului femeilor la formare în scopul eliminării decalajului digital dintre femei și bărbați și al sprijinirii ocupării forței de muncă în rândul femeilor, concentrându-se, în același timp, pe validarea sectoarelor de angajare mai tradiționale ale femeilor, pentru a se asigura că beneficiile redresării sunt resimțite în mod egal în rândul diferitelor genuri.

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN (11.11.2020)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la dimensiunea de gen în politica de coeziune

(2020/2040(INI))

Raportoare pentru aviz: Lena Düpont

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a UE, consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolele 8 și 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; întrucât integrarea perspectivei de gen este, prin urmare, un instrument important pentru integrarea orizontală a acestui principiu în politicile, măsurile și acțiunile UE, inclusiv în politica de coeziune; întrucât sunt necesare eforturi mai susținute pentru a combate formele multiple de discriminare și de inegalitate cu care se confruntă femeile; întrucât articolul 7 din Regulamentul privind dispozițiile comune [42] pentru perioada 2014-2020 prevede că egalitatea dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen trebuie luate în considerare și promovate pe toată durata pregătirii și implementării programelor;

B. întrucât politica de coeziune abordează decalajele dintre diferitele regiuni și rămânerea în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate cu scopul de a realiza coeziunea economică, socială și teritorială, egalitatea de gen constituind o componentă esențială a acesteia, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), al Fondului social european (FSE), al Fondului de coeziune, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și al Fondului pentru o tranziție justă, care respectă principiile nediscriminării și egalității de gen; întrucât aceste fonduri ar trebui să acorde o atenție deosebită femeilor care locuiesc în zonele rurale, în zonele afectate de tranziția industrială, precum și în regiunile afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cu o densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase;

C. întrucât nu cunoaștem încă toate consecințele economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă ale pandemiei; întrucât studiile preliminare sugerează că pandemia de COVID-19 a exacerbat inegalitățile existente, traducându-se în special prin creșterea sarcinilor familiale și a violenței pe criterii de gen, ceea ce are un impact disproporționat asupra femeilor și fetelor, iar politica de coeziune ar trebui să ia în considerare aceste aspecte; întrucât, deși obiectivul politicii de coeziune este de a reduce decalajul dintre regiuni în cadrul Uniunii, ea ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească egalitatea între femei și bărbați și să combată disparitățile de gen pentru a asigura respectarea principiului remunerației egale pentru o muncă egală sau pentru o muncă de valoare egală și egalitatea de șanse pe piața muncii; întrucât negocierile colective sunt un instrument important pentru inversarea și depășirea inegalităților dintre femei și bărbați; întrucât impactul negativ al crizei COVID-19 trebuie atenuat pentru a asigura o alocare suficientă a fondurilor cu scopul de a pune în aplicare politicile privind egalitatea de gen, inclusiv a proiectelor care combat discriminarea, precum și violența domestică și violența bazată pe gen;

D. întrucât este deosebit de important să se ia măsuri pentru a îmbunătăți calitatea structurilor de îngrijire și a le face mai accesibile și abordabile ca preț, acest lucru permițând femeilor să rămână active pe piața muncii prin promovarea echilibrului între viața profesională și cea privată și contribuind, printre altele, la eliminarea disparității de gen în ceea ce privește pensiile, întrucât femeile efectuează o cotă disproporționat de mare de muncă neremunerată în comparație cu bărbații, din cauza stereotipurilor de gen persistente și a structurilor diferențelor de remunerare, care au implicații profunde în ceea ce privește reprezentarea și performanțele femeilor pe piața forței de muncă; întrucât, având în vedere noile tendințe demografice, cum ar fi îmbătrânirea societăților, scăderea ratei natalității și, prin urmare, scăderea populației în vârstă de muncă, nevoile în materie de servicii de îngrijire au devenit mai importante ca niciodată; întrucât pandemia de COVID-19 a scos în evidență problemele în domeniul furnizării de servicii de îngrijire cu care Uniunea se confruntă de mult timp; întrucât serviciile de îngrijire trebuie privite în ansamblu ca o serie continuă de activități, de la îngrijirea copiilor și îngrijirea după orele de școală la îngrijirea persoanelor cu dizabilități și a persoanelor în vârstă; întrucât investițiile din sectorul serviciilor de îngrijire vor oferi, de asemenea, oportunități de angajare în economia formală persoanelor care asigură servicii informale de îngrijire;

E. întrucât promovarea egalității de gen este esențială pentru realizarea obiectivelor principale ale politicii de coeziune, și anume dezvoltarea economică și socială regională durabilă pe termen lung în UE și întrucât politica de coeziune este instrumentul adecvat pentru combaterea inegalităților de gen prezente în zonele rurale, deoarece femeile din zonele rurale au un acces mai limitat la ocuparea forței de muncă și la serviciile sociale, în special în zonele rurale depopulate sau în zonele care se confruntă cu handicapuri demografice; întrucât politica de coeziune poate contribui la punerea în aplicare a unor acțiuni specifice axate pe prevenirea și combaterea violenței de gen, precum și pe promovarea și consolidarea egalității de gen prin combaterea segregării orizontale și verticale a pieței muncii și a disparităților de gen persistente în materie de ocupare a forței de muncă, incluziune socială și educație, prin promovarea întreprinderilor nou-înființate și a spiritului antreprenorial în rândul femeilor, prin facilitarea accesului femeilor la cercetare și inovare, precum și prin luarea în considerare a nevoilor femeilor în ceea ce privește transportul și infrastructurile sociale;

F. întrucât participarea femeilor în toate etapele ciclului politicii de coeziune este în continuare limitată, în special în dezvoltarea programelor operaționale, în procesele decizionale și în integrarea egalității de gen în punerea în aplicare a proiectelor selectate;

1. subliniază rolul important pe care fondurile de coeziune ar trebui să îl joace în promovarea egalității de gen și în punerea în aplicare a Strategiei UE privind egalitatea de gen; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să depună mai multe eforturi pentru a promova egalitatea de gen și nediscriminarea în cadrul politicii de coeziune prin integrarea efectivă a perspectivei de gen în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor, inclusiv a obiectivelor de egalitate de gen, a măsurilor țintite și a temelor secundare specifice, dând dovadă de un angajament politic ferm la nivelul UE și la nivel național și regional pentru a face progrese în ceea ce privește egalitatea de gen; încurajează cooperarea strânsă cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) și organismele naționale de promovare a egalității în această privință, oferind date și cercetări de înaltă calitate pentru a sprijini factorii de decizie și alte părți interesate importante, care depun eforturi pentru a consolida egalitatea între femei și bărbați, să ia decizii în mai bună cunoștință de cauză și bazate pe elemente concrete; subliniază că partajarea cunoștințelor de către instituțiile și agențiile UE și sprijinirea consolidării capacităților sunt esențiale pentru a evita costurile administrative ridicate și creșterea inutilă a birocrației; subliniază importanța unei cooperări strânse cu organizațiile societății civile în cadrul ciclului politicii de coeziune și solicită punerea în aplicare a evaluărilor de impact din perspectiva genului în acest domeniu și colectarea de date defalcate pe gen și indicatori care să ia în considerare dimensiunea de gen pentru a măsura inegalitățile sociale și economice și pentru a asigura includerea perspectivei de gen în criteriile de evaluare și în sistemele de punere în aplicare și de monitorizare a fondurilor;

2. regretă că, pentru noua perioadă de programare, Comisia nu a prezentat noi măsuri de îmbunătățire a egalității de gen, ci a eliminat atât condiționalitatea privind egalitatea de gen din Regulamentul privind dispozițiile comune, cât și subprogramul „Femeile din zonele rurale”;

3. subliniază că unul dintre obiectivele principale ale politicii de coeziune este de a garanta coeziunea socială, teritorială și economică, combătând, printre altele, disparitățile dintre femei și bărbați; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să aplice principiile abordării integratoare a egalității de gen și integrării dimensiunii de gen în buget prin măsuri specifice de combatere a formelor multiple de discriminare, sărăcie și excluziune socială și să includă o perspectivă intersectorială, necesară pentru protejarea persoanelor vulnerabile și a femeilor aparținând grupurilor marginalizate; invită, în acest sens, Comisia să ofere orientări pentru a facilita punerea în aplicare a acestei abordări în ciclul de politici de coeziune; subliniază că este esențial ca investițiile în crearea de locuri de muncă să integreze dimensiunea de gen și, prin urmare, să îmbunătățească capacitatea de inserție profesională a femeilor; subliniază rolul esențial al politicii de coeziune în ceea ce privește investițiile în servicii publice de înaltă calitate, cu un efect pozitiv asupra combaterii inegalităților de gen; solicită, prin urmare, integrarea perspectivei de gen în obiectivele de politică stabilite în Regulamentul privind dispozițiile comune, pentru a îmbunătăți accesul femeilor la infrastructuri și servicii, oportunitățile lor pe piața muncii și în economie și pentru a spori contribuția politicii de coeziune la creșterea socioeconomică;

4. subliniază rolul relevant al fondurilor de coeziune în asigurarea investițiilor în serviciile de îngrijire; invită statele membre să aloce cu prioritate fondurile disponibile în cadrul politicii de coeziune furnizării de servicii de îngrijire, pentru a răspunde nu numai cererii tot mai mari de infrastructuri de îngrijire, dar și pentru a combate în mod eficace disparitățile de gen în ocuparea forței de muncă, segregarea pieței muncii și, în consecință, diferențele de remunerare și de pensie; încurajează statele membre să facă schimb de bune practici la nivel european cu privire la utilizarea eficientă a fondurilor UE pentru a contribui la dezvoltarea unor servicii de îngrijire de calitate;

5. invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să sensibilizeze publicul cu privire la necesitatea egalității de gen și să elaboreze și să pună la dispoziție instrumente și orientări specifice, respectând în același timp repartizarea competențelor între statele membre și Uniune, pentru a ajuta statele membre să integreze o perspectivă de gen în etapele de concepere, de punere în aplicare și de monitorizare, utilizând instrumentele existente elaborate de EIGE, cum ar fi setul său de instrumente pentru integrarea dimensiunii de gen în fondurile UE; subliniază importanța corelării strategiilor naționale privind egalitatea de gen cu politica de coeziune, întrucât fondurile ESI sunt un instrument-cheie pentru promovarea schimbărilor structurale în societate; subliniază că este important ca funcționarii care gestionează fondurile politicii de coeziune la nivel european, național, regional și local să beneficieze de formare privind integrarea perspectivei de gen;

6. subliniază rolul jucat de orașele și regiunile care se demarcă de mult timp prin eforturile depuse în favoarea egalității de gen; salută recunoașterea de către Comisie, în Strategia sa privind egalitatea de gen 2020-2025, a faptului că stereotipurile de gen reprezintă o cauză fundamentală a inegalității de gen și afectează toate domeniile societății; subliniază necesitatea de a combate aceste stereotipuri de gen și discriminarea structurală împotriva femeilor în toate domeniile politicii de coeziune, precum și de a implica autoritățile locale și regionale în combaterea acestor fenomene; invită Comisia, statele membre și autoritățile lor respective să respecte principiile statului de drept, inclusiv principiul nediscriminării și respectarea drepturilor fundamentale în ceea ce privește deciziile privind programele de finanțare sau regiunile, și să asigure monitorizarea, investigarea și acțiunile adecvate în caz de încălcare a acestor principii, asigurând întotdeauna protecția beneficiarilor finali; consideră că ar putea fi inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul în care se suspectează încălcări ale dreptului Uniunii și că un mecanism de condiționalitate pentru plata fondurilor UE pe baza raportului anual de monitorizare al Comisiei privind valorile Uniunii ar putea fi esențial în acest sens; subliniază că așa-numitele „zone fără LGBTI” subminează aceste principii și, prin urmare, salută decizia Comisiei de a respinge șase cereri de înfrățire între orașe care implică autorități poloneze care au adoptat rezoluții privind „zonele fără LGBTI”; invită Comisia să analizeze cu atenție plângerile referitoare la utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE de către aceste autorități și să continue să respingă toate cererile de finanțare europeană prezentate de autoritățile care au adoptat astfel de rezoluții;

7. invită statele membre și autoritățile lor respective să creeze programele care au ca scop prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și sprijinirea victimelor violenței, având în vedere că violența domestică și bazată pe gen a crescut în timpul crizei COVID-19 în majoritatea statelor membre; subliniază necesitatea ca autoritățile locale să implice angajatorii regionali și ONG-urile în activitatea lor pentru a promova egalitatea de gen, pentru a sensibiliza publicul cu privire la inegalitățile de gen, precum și cu privire la violența domestică și pentru a proteja victimele, oferind, în același timp, un sprijin specific; subliniază rolul important al Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; îndeamnă toate statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice Convenția de la Istanbul; îndeamnă Consiliul să încheie ratificarea de către UE a Convenției de la Istanbul;

8. încurajează statele membre și Comisia să se asigure că egalitatea dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen sunt promovate în toate etapele evaluării, ale punerii în aplicare și ale monitorizării fondurilor ESI; invită Comisia, statele membre și autoritățile lor de management să facă schimb de bune practici în ceea ce privește integrarea dimensiunii de gen prin intermediul schimbului de cunoștințe, al asistenței tehnice, al formării și al sensibilizării; solicită implicarea experților în domeniul egalității de gen, a organismelor de promovare a egalității, a partenerilor sociali și a reprezentanților societății civile în procesul de pregătire, de punere în aplicare și de monitorizare a programelor operaționale din cadrul fondurilor ESI, în conformitate cu principiul parteneriatului și încurajează utilizarea proiectelor gestionate de comunitate, prin intermediul unor instrumente existente, cum ar fi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) și investițiile teritoriale integrate (ITI), pentru a asigura o abordare ascendentă în dezvoltarea de proiecte; solicită o reprezentare echilibrată din perspectiva genului în cadrul organismelor politicii de coeziune pentru a îmbunătăți diversitatea în procesul decizional și invită statele membre și autoritățile lor respective să sprijine numirile echilibrate din perspectiva genului în comitetele decizionale;

9. invită statele membre să utilizeze finanțarea politicii de coeziune pentru a reduce și mai mult disparitățile economice și sociale regionale, cu un accent special pe combaterea feminizării sărăciei, a șomajului în rândul femeilor și a excluderii de la numeroase oportunități economice, pe prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență și discriminare bazată pe gen, pe promovarea și continuarea emancipării femeilor prin îmbunătățirea accesului și a reintegrării pe piața muncii și pe abordarea priorităților legate de sănătate, așa cum sunt ele definite în Strategia privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025, în special sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR), ca drept fundamental și aspect esențial al bunăstării oamenilor și al promovării egalității de gen; solicită, prin urmare, îmbunătățirea sinergiilor dintre fondurile de coeziune și de redresare și alte programe existente, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru femei, inclusiv prin combaterea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, locurile de muncă precare și munca informală, prin investiții în structuri de îngrijire, prin combaterea și prevenirea violenței pe criterii de gen și prin asigurarea, printre altele, a accesului la serviciile de SRHR;

10. subliniază, având în vedere impactul fără precedent al crizei COVID-19, rolul finanțării politicii de coeziune în sprijinirea, facilitarea și promovarea programelor care, prin luarea în considerare a nevoilor specifice ale femeilor, inclusiv ale femeilor din mediul rural și ale celor care trăiesc în regiunile mai sărace, muntoase și periferice, precum și în zonele îndepărtate și în regiunile frontaliere, încurajează, prin măsuri proactive în cadrul FEADR, ocuparea forței de muncă în zonele rurale și spiritul antreprenorial în rândul acestora, facilitează îndeplinirea sarcinilor lor legate de îngrijirea copiilor, întăresc echilibrul dintre viața profesională și cea personală și bunăstarea și, în general, consolidează rolul lor, accesul lor la terenuri, credite și instrumente financiare, sporesc competențele și performanțele acestora prin educație, formare și servicii de consiliere, sporesc participarea lor la procesul decizional de la nivel național și regional, la grupurile de acțiune locală și la dezvoltarea parteneriatelor locale și abordează deficiențele în materie de infrastructură, inclusiv în ceea ce privește oferirea a diferite tipuri de îngrijire; subliniază că cooperarea la nivel european, împreună cu utilizarea eficientă a fondurilor UE, poate contribui la dezvoltarea unor servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile, care sunt vitale pentru a menține activitatea femeilor pe piața muncii.

11. invită Comisia și statele membre să promoveze activitatea femeilor pe piața muncii și în antreprenoriat, în special în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) și inteligenței artificiale (IA); reamintește că, pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală, politica de coeziune ar trebui să acorde o atenție deosebită garantării accesului femeilor la formare, cu scopul de a reduce decalajul de gen din sectorul digital; subliniază necesitatea de a consolida rețelele regionale, naționale și europene de femei care sunt active în domeniul afacerilor, al antreprenoriatului, al științei și tehnologiei, al educației, al mass-mediei și care ocupă poziția de lider la nivel civic și politic, în special în zonele îndepărtate și rurale și în zonele de frontieră; subliniază necesitatea de a combate segregarea verticală și orizontală dintre femei și bărbați pe piața muncii, dat fiind că cele mai precare și mai prost remunerate locuri de muncă sunt ocupate preponderent de femei, ceea ce afectează în special diferența de remunerare și de pensii;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	9.11.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	29 4 0
Membri titulari prezenți la votul final	Simona Baldassarre, Robert Biedroń, Vilija Blinkevičiūtė, Annika Bruna, Margarita de la Pisa Carrión, Rosa Estaràs Ferragut, Frances Fitzgerald, Cindy Franssen, Heléne Fritzon, Lina Gálvez Muñoz, Lívia Járóka, Arba Kokalari, Alice Kuhnke, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Karen Melchior, Maria Noichl, Sandra Pereira, Pina Picierno, Sirpa Pietikäinen, Samira Rafaela, Evelyn Regner, Diana Riba i Giner, Eugenia Rodríguez Palop, María Soraya Rodríguez Ramos, Sylwia Spurek, Jessica Stegrud, Isabella Tovaglieri, Ernest Urtasun, Hilde Vautmans, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Chrysoula Zacharopoulou
Membri supleanți prezenți la votul final	Maria da Graça Carvalho, Jadwiga Wiśniewska

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

29	+
PPE	Maria da Graça Carvalho, Rosa Estaràs Ferragut, Frances Fitzgerald, Cindy Franssen, Lívia Járóka, Arba Kokalari, Sirpa Pietikäinen, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska
S&D	Robert Biedroń, Vilija Blinkevičiūtė, Heléne Fritzon, Lina Gálvez Muñoz, Maria Noichl, Pina Picierno, Evelyn Regner
Renew	Karen Melchior, Samira Rafaela, María Soraya Rodríguez Ramos, Hilde Vautmans, Chrysoula Zacharopoulou
GUE/NGL	Sandra Pereira, Eugenia Rodríguez Palop
Verts/ALE	Alice Kuhnke, Diana Riba i Giner, Sylwia Spurek, Ernest Urtasun
ID	Simona Baldassarre, Isabella Tovaglieri

4	-
ECR	Jessica Stegrud, Jadwiga Wiśniewska, Margarita de la Pisa Carrión
ID	Annika Bruna

0	0

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri