RAPORT referitor la îmbătrânirea populației vechiului continent – posibilități și provocări legate de politica privind îmbătrânirea populației după 2020

4.6.2021 - (2020/2008(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Raportoare: Beata Szydło

Amendamente

• 001-001 (PDF - 178 KB)
• 001-001 (DOC - 55 KB)
• 002-011 (PDF - 167 KB)
• 002-011 (DOC - 89 KB)
• 012-012 (PDF - 111 KB)
• 012-012 (DOC - 70 KB)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la îmbătrânirea populației vechiului continent – posibilități și provocări legate de politica privind îmbătrânirea populației după 2020

(2020/2008(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 6, 153, 156 și 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 21, 23, 24, 25, 26, 31, 32, 33, 34 și 35,

– având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene care afirmă că principiul nediscriminării pe criterii de vârstă constituie un principiu general al dreptului Uniunii ca un caz special al egalității de tratament[1],

–  având în vedere concluziile Consiliului din 7 iunie 2010 referitoare la îmbătrânirea activă,

– având în vedere concluziile Consiliului din 9 septembrie 2020 privind drepturile omului, participarea și bunăstarea persoanelor în vârstă în era digitalizării,

–  – având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite,

– având în vedere declarația politică și Planul internațional de acțiune privind îmbătrânirea de la Madrid adoptat cu ocazia celei de a doua Adunări mondiale privind Îmbătrânirea din perioada 8-12 aprilie 2002,

– având în vedere declarația ministerială adoptată cu ocazia celei de a patra Conferințe ministeriale a Comisiei Economice pentru Europa a ONU privind îmbătrânirea, care a avut loc la Lisabona la 22 septembrie 2017, intitulată „O societate durabilă pentru toate vârstele: realizarea potențialului de a trăi mai mult”,

– având în vedere raportul expertului independent al ONU însărcinat cu promovarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele în vârstă referitor la impactul bolii provocate de coronavirus (COVID-19) asupra exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele în vârstă, prezentat la cea de a 75-a sesiune a Adunării Generale a ONU din 21 iulie 2020,

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

–  având în vedere Decizia nr. 940/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2011 privind Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012)[2] și comunicarea inițială a Comisiei Europene din 6 septembrie 2010 pe această temă (COM(2010)0462),

– având în vedere Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți[3],

– având în vedere recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții[4],

– având în vedere rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire[5] și rezoluția sa din 15 noiembrie 2018 referitoare la serviciile de îngrijire în UE pentru îmbunătățirea egalității de gen[6],

–  având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații[7],

– având în vedere rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la sărăcie: o perspectivă de gen[8],

– având în vedere rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la crearea unor condiții pe piața forței de muncă favorabile echilibrului dintre viața profesională și cea privată[9],

– având în vedere rezoluția sa din 14 iunie 2017 referitoare la necesitatea unei strategii a Uniunii Europene pentru a eradica și a preveni decalajul dintre pensiile bărbaților și cele ale femeilor[10],

–  având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2017 referitoare la utilizarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru a răspunde schimbărilor demografice[11],

– având în vedere poziția sa adoptată în primă lectură la 28 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Erasmus+”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013[12],

– având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă[13] și de stabilire a principiului nediscriminării pe motiv de religie sau credință, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;

– având în vedere propunerea Comisiei din 2 iulie 2008 de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426), precum și poziția Parlamentului din 2 aprilie 2009 cu privire la aceasta[14],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2006 intitulată „Viitorul demografic al Europei - transformarea unei provocări într-o oportunitate” (COM(2006)0571),

–  având în vedere raportul Comisiei din 15 decembrie 2006 intitulat „European Economy- the impact of ageing on public expenditure: projections for the EU-25 Member States on pensions, healthcare, long-term care, education and unemployment transfers (2004-2050)”, [Economia europeană - Impactul îmbătrânirii asupra cheltuielilor publice: previziuni pentru statele membre ale UE-25 în domeniul pensiilor, al sănătății, al îngrijirii pe termen lung, al educației și al șomajului (2004-2050)],

–  având în vedere raportul Comisiei și al Comitetului pentru protecție socială din 7 octombrie 2014, elaborat pentru miniștrii reuniți în cadrul Consiliului pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, intitulat „Protecție socială adecvată pentru nevoile în materie de asistență pe termen lung într-o societate în curs de îmbătrânire”,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulată „O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează” (COM(2017)0252),

–  având în vedere raportul Comisiei din 24 noiembrie 2017 intitulat „The 2018 Ageing Report: Underlying Assumptions & Projection Methodologies” (Raportul pe 2018 privind îmbătrânirea: ipoteze de bază și metodologii proiective),

– având în vedere documentul interinstituțional al Comisiei din 25 mai 2018 intitulat „The 2018 Ageing Report: Economic & Budgetary Projections for the 28 EU Member States (2016-2070)” [Raportul pe 2018 privind îmbătrânirea: proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016-2070)],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020, intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

– având în vedere raportul Comisiei din 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice (COM(2020)0241),

–  având în vedere raportul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 1 aprilie 2002 intitulat „Active Ageing: A Policy Framework” (Îmbătrânirea activă: un cadru de politică),

–  având în vedere raportul OMS din 1 octombrie 2007 intitulat „Global Age-Friendly Cities, A Guide”, (Ghidul mondial al orașelor adaptate persoanelor în vârstă)

–  având în vedere raportul OMS din 30 septembrie 2015 privind îmbătrânirea și sănătatea,

– având în vedere strategia globală și planul de acțiune al OMS privind îmbătrânirea și sănătatea pentru perioada 2016-2020 și decizia ONU de a declara perioada 2021-2030 drept „Deceniul îmbătrânirii în condiții bune de sănătate”,

– având în vedere Principiile ONU pentru persoanele în vârstă, adoptate prin Rezoluția 46/91 a Adunării Generale din 16 decembrie 1991,

–  având în vedere indicele mondial de îmbătrânire (Global AgeWatch Index) din 2015,

– având în vedere raportul ONU pe 2019 referitor la îmbătrânirea populației mondiale,

–  având în vedere importanța esențială acordată îmbătrânirii active în Strategia Europa 2020,

– având în vedere Agenda pentru competențe în Europa pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență,

– având în vedere Equality Act (legea privind egalitatea de tratament) adoptat în Regatul Unit în 2010, care stabilește că discriminarea persoanelor pe criterii de reatribuire de gen, orientare sexuală și sex este ilegală;

– având în vedere Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE[15] a Consiliului („Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată”),

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

– având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0194/2021),

Observații generale

A. întrucât îmbătrânirea populației Europei constituie un fenomen demografic care presupune o scădere atât a fertilității, cât și a ratei mortalității, precum și o creștere a speranței de viață;

B.  întrucât populația UE este în scădere; întrucât, în 1960, locuitorii UE reprezentau 13,5 % din populația mondială, în timp ce, în 2018, aceștia reprezentau 6,9 % și se așteaptă să ajungă la aproximativ 4 % până în 2070[16]; întrucât această situație este legată, printre alți factori, de o scădere a ratei natalității în UE față de alte regiuni ale lumii, ceea ce duce la îmbătrânirea populației, având un impact asupra componenței pe vârste și asupra ponderilor relative ale diferitelor grupe de vârstă și contribuie la inversarea piramidei demografice; întrucât tranziția demografică este un fenomen universal, iar scăderea ponderii UE în populația mondială reflectă că acest proces global a început mai devreme[17]; întrucât nu ar trebui subestimată participarea activă a persoanelor în vârstă în societate; întrucât peste 20 % din persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani și aproximativ 15 % din persoanele cu vârsta peste 75 de ani participă la activități voluntare formale și/sau informale[18];

C. întrucât situația demografică actuală afectează grav coeziunea socială, economică și teritorială a UE; întrucât este important ca UE să integreze aspectele demografice în toate politicile sale; întrucât se așteaptă ca populația în vârstă de muncă (persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani) să scadă în mod semnificativ de la 333 de milioane în 2016 la 292 de milioane în 2070; întrucât, până în 2100, se preconizează că ponderea persoanelor cu vârsta de cel puțin 80 de ani va reprezenta 14,6 % din populație[19];

D. întrucât egalitatea de gen este o valoare de bază, recunoscută în tratate și în Carta drepturilor fundamentale, și întrucât Uniunea s-a angajat să o integreze în toate activitățile sale;

E. întrucât longevitatea este o realizare colectivă remarcabilă, susținută de progrese semnificative în materie de dezvoltare economică și socială și de sănătate, care au îmbunătățit considerabil calitatea vieții și au contribuit la o creștere cu 10 ani a speranței de viață medii a bărbaților și femeilor în ultimii 50 ani; întrucât se preconizează că între 2016 și 2070 speranța de viață va crește de la 78,3 la 86,1 ani pentru bărbați și de la 83,7 la 90,3 ani pentru femei; întrucât creșterea speranței de viață medie trebuie privită, în toate situațiile, ca un factor al progresului civilizației și niciodată ca o constrângere; întrucât datele disponibile arată că în 2018, numărul estimat de ani de viață sănătoasă era de 64,2 ani pentru femei și de 63,7 ani pentru bărbați[20]; întrucât, cu toate acestea, discrepanța dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă este îngrijorătoare și ar trebui remediată de urgență;

F. întrucât o viață mai lungă și mai sănătoasă este valoroasă atât pentru persoane, cât și pentru societăți, creând noi oportunități de participare și de includere a persoanelor în vârstă în viața economică și socială; întrucât implicarea socială la o vârstă mai înaintată contribuie, în schimb, la sănătatea și bunăstarea individuală; întrucât există o corelație între longevitate și statutul social; întrucât participarea la diverse activități sociale, precum cele de voluntariat, sportive sau de recreere, precum și contactul periodic cu familia și prietenii tind să aibă un impact pozitiv asupra sănătății generale a persoanelor în vârstă și previne izolarea lor;

G.  întrucât schimbarea demografică naturală în UE este negativă din 2012, în 2019 fiind înregistrate în UE mai multe decese (4,7 milioane) decât nașteri (4,2 milioane); întrucât rata fertilității din UE este în scădere și a ajuns la 1,55 în 2018; întrucât acest lucru este legat de o varietate de factori, printre care îmbunătățirea sănătății și creșterea nivelului de educație[21], dar și de situația socioeconomică generală, cum ar fi incertitudinea și devalorizarea veniturilor, care afectează toate grupurile, dar mai ales tinerii, în special calitatea vieții lor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și planificarea vieții; întrucât schimbările demografice ar putea avea un impact asupra sustenabilității economice și sociale a Uniunii pe termen mediu și lung; întrucât accesul la servicii publice de calitate este un factor decisiv pentru calitatea vieții; întrucât impactul economic și social al schimbărilor demografice subliniază nevoia de a consolida sistemele de securitate socială și de sănătate;

H. întrucât studiile indică legătura dintre ratele fertilității și politicile care încurajează oportunități mai bune de angajare, condiții de muncă și de viață decente, formule flexibile de lucru, un sprijin familial corect, un sprijin financiar în timpul concediului de maternitate, de paternitate și pentru creșterea copilului, servicii de îngrijire a copiilor de calitate încă din primii ani de viață și o repartizare mai echitabilă a responsabilităților familiale între bărbați și femei;

I. întrucât rata ocupării forței de muncă cu fracțiune de normă este mai mare pentru femei (31,3 %) decât pentru bărbați (8,7 %) și, de asemenea, afectează femeile în vârstă (49,8 % din bărbații în vârstă, față de 64,1 % din femeile în vârstă); întrucât în 2018 numărul obișnuit de ore de lucru în UE-28 a fost, în medie, de 30,3 ore pe săptămână pentru bărbații cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani și de 24,1 ore pe săptămână pentru femeile de aceeași vârstă și întrucât se preconizează că bărbații fac parte din forța de muncă timp de 38,6 ani, în timp ce cifra corespunzătoare pentru femei este de 33,7 ani[22];

J. întrucât eliminarea diferenței de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă depinde de respectarea drepturilor sociale de bază și de furnizarea de servicii sociale de bază;

K. întrucât femeile cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani au o rată de ocupare a forței de muncă mai mică decât bărbații (52,4 % în cazul femeilor față de 65,4 % în cazul bărbaților) și sunt cele mai susceptibile de a presta servicii de îngrijire informală la domiciliu[23];

L. întrucât numărul total al persoanelor de vârstă activă (15-64 de ani) va scădea cu 20,8 milioane între 2005 și 2030 în UE, pe măsură ce generația „baby boom” iese la pensie, ceea ce generează o povară mai mare asupra sistemelor de asistență medicală și de pensii din statele membre; întrucât se preconizează că raportul total de dependență va ajunge la 57 % până în 2100, aproape dublu față de 2019 (31 %);

M. întrucât vârsta medie a UE-28 a crescut de la 38,3 ani în 2001 la 43,1 ani în 2018[24]; întrucât, în 2018, 19 % din cetățenii UE aveau cel puțin 65 de ani și întrucât nevoile lor ar trebui luate în considerare în procesul de luare a deciziilor politice la nivelul UE, precum și la nivel național și regional;

N. întrucât viața este însoțită de schimbări precum pierderea unui partener, a unor rude sau prieteni, degradarea sănătății și schimbarea obiceiurilor, a modelelor de muncă și a situației financiare; întrucât persoanele în vârstă sunt deosebit de expuse fenomenului de excluziune socială și izolare; întrucât un număr tot mai mare de adulți din UE se confruntă cu izolarea socială (75 de milioane de persoane - 18 % din populație); întrucât riscul de izolare socială este cel mai mare în rândul persoanelor în vârstă, în timp ce nivelul cel mai semnificativ al sentimentului de singurătate se înregistrează în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani[25];

O. întrucât peste 50 % dintre îngrijitorii cu vârsta sub 65 de ani desfășoară activități de îngrijire și lucrează în același timp; întrucât, așa cum a subliniat adesea Comisia, responsabilitățile de îngrijire reprezintă unul dintre principalele motive pentru care femeile au o rată mai scăzută de participare pe piața forței de muncă, fie pentru că își reduc timpul de lucru, fie pentru că își părăsesc locul de muncă plătit, ceea ce reprezintă o pierdere pentru Europa de 370 miliarde EUR pe an; întrucât estimările arată că 80 % dintre toate serviciile de îngrijire din UE sunt prestate de îngrijitori informali care sunt, în principal, femei (75 %), indicând existența unei disparități de gen în materie de îngrijire care influențează puternic disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile; întrucât îngrijirea oferită de îngrijitorii informali fără niciun contract de muncă oficial este deosebit de problematică, deoarece aceste persoane rămân în afara pieței muncii și nu dispun de nicio posibilitate de reglementare; întrucât acest tip de situație determină un efect negativ dublu, prin care, pe de o parte, acești îngrijitori informali (în mare parte femei) au o remunerație scăzută de regulă, nu beneficiază de protecție socială, nu plătesc cotizații la asigurările sociale și, prin urmare, fie nu primesc nicio pensie la sfârșitul vieții lor profesionale, fie primesc pensia minimă și, pe de altă parte, acest tip de situație are un impact negativ asupra statului și a instituțiilor sale relevante, care sunt private de contribuțiile la asigurările sociale și de impozitele plătite de angajatori și de angajați;

P. întrucât persoanele cu dizabilități sau persoanele care aparțin unor minorități etnice, rasiale, lingvistice, sexuale sau de alt tip, de orice vârstă, au ascuns sau ascund o parte din identitatea lor de teamă sau din cauza amenințării respingerii sau abuzului; întrucât persoanele în vârstă cu dizabilități sau de origine rasială, etnică sau socială diferită ori care au trăsături genetice diferite, o limbă diferită sau o orientare sexuală diferită se confruntă în mai mare măsură cu discriminarea, cu stigmatizarea și cu proceduri neconsensuale și sunt expuse unui risc mai mare de excluziune socială;

Q. întrucât epidemia de COVID-19 are, de asemenea, un impact major asupra demografiei; întrucât multe persoane în vârstă au murit și, după cum sugerează unele studii, coronavirusul a avut un impact considerabil asupra tendințelor demografice din UE, precum reducerea speranței de viață și a planificării familiale;

R. întrucât, la elaborarea politicilor noastre în materie de îmbătrânire, ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de impactul diferențelor de gen în ceea ce privește sănătatea și de inegalitățile în materie de sănătate legate de factorii socio-culturali; întrucât anumite boli și afecțiuni asociate cu vârsta au un impact diferențiat asupra femeilor și a bărbaților, cum ar fi depresia sau bolile cardiovasculare; întrucât anumite boli și afecțiuni afectează mai multe femei decât bărbați, cum ar fi boala Alzheimer sau demența, cancerul de sân, incontinența, osteoporoza și osteoartrita; întrucât prevalența acestor afecțiuni va crește în societățile noastre în curs de îmbătrânire;

S. întrucât schimbările demografice nu au un impact uniform asupra tuturor țărilor și regiunilor, dar au un impact mai mare asupra regiunilor deja rămase în urmă, agravând inegalitățile teritoriale și sociale existente; întrucât regiunile rurale, periferice și ultraperiferice, inclusiv insulele, sunt cele mai afectate de depopulare, tinerii și femeile părăsind în principal aceste regiuni, ceea ce duce la creșterea proporției persoanelor în vârstă în rândul locuitorilor, fapt ce ar putea crește riscul de izolare socială;

T. întrucât numărul persoanelor în vârstă (80 de ani și peste) din UE va crește cu 57,1 % în perioada cuprinsă între 2010 și 2030[26], ceea ce va avea consecințe semnificative asupra sistemelor de securitate socială;

U. întrucât măsurile de izolare impuse ca urmare a epidemiei de COVID-19 și recesiunea economică au avut un efect disproporționat asupra femeilor din cauza împărțirii inegale a responsabilităților de îngrijire, a specializării sectoriale și a intensificării violenței domestice;

V. întrucât, între 2000 și 2015, populația cu vârsta de cel puțin 60 de ani din UE a crescut cu 68 % în orașe și cu 25 % în zonele rurale;

W. întrucât, potrivit Rețelei europene de observare a amenajării teritoriului, populația din aglomerările urbane din Europa va crește cu 24,1 milioane până în 2050, reprezentând aproape jumătate din populația totală a UE, în timp ce populația rurală va scădea cu 7,9 milioane de persoane;

X. întrucât femeile în vârstă sunt, în general, mai susceptibile decât bărbații în vârstă să se confrunte cu dificultăți grave în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii de bază, cum ar fi serviciile de sănătate, îngrijirea pe termen lung și locuințele decente, din cauza mai multor factori, cum ar fi diferența de remunerare dintre femei și bărbați și decalajul de pensii, o longevitate mai mare a femeilor sau o proporție mai mare a femeilor în vârstă care locuiesc singure[27];

Y. întrucât este mai probabil ca persoanele în vârstă să aibă un acces limitat la internet și să fie mai puțin familiare cu tehnologiile existente și emergente; întrucât doar 35 % din persoanele cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani dețin competențe digitale de bază, comparativ cu 82 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani[28] și, prin urmare, persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile la excluziune, inclusiv la excluziunea digitală; întrucât măsurile de izolare și sociale luate de statele membre ca răspuns la pandemia de COVID-19 au agravat excluziunea socială și digitală a persoanelor în vârstă; întrucât tehnologiile fără obstacole și ușor de utilizat pot contribui la depășirea acestor provocări; întrucât Consiliul a abordat această problemă în 2020 și a emis concluzii privind drepturile omului, participarea și bunăstarea persoanelor în vârstă în era digitalizării,

Z. întrucât populația a scăzut cu până la 15 % în unele regiuni ale UE între 1998 și 2018 din cauza depopulării rapide și a îmbătrânirii populației; întrucât schimbările demografice rapide generează costuri de ajustare disproporționat de ridicate; întrucât aproape două treimi din regiunile care se confruntă cu o scădere rapidă a populației au un PIB scăzut pe cap de locuitor[29]; întrucât îmbătrânirea populației duce la o scădere a populației în vârstă de muncă și poate avea drept consecință declinul unor orașe și sate în întreaga UE; întrucât deciziile de a fuziona municipalitățile și satele sau de a le integra în alte municipalități sau orașe pot duce, de asemenea, la dispariția lor;

AA. întrucât toate politicile în domeniul oportunităților și provocărilor demografice trebuie să adopte o abordare favorabilă incluziunii, bazată pe drepturi și dovezi, centrată pe oameni, și să respecte principiile egalității, în special egalitatea de gen și nediscriminarea, și să protejeze drepturile femeilor, inclusiv drepturile sexuale și reproductive și drepturile economice ale acestora; întrucât abordarea provocărilor demografice nu trebuie în niciun caz să submineze autonomia reproductivă personală; întrucât accesul la serviciile și bunurile legate de sănătatea sexuală și reproductivă este esențial pentru bunăstarea fizică, mintală și socială;

AB. întrucât politicile și acțiunile UE în ceea ce privește îmbătrânirea și schimbările demografice trebuie să fie aliniate pe deplin la strategia europeană privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025; întrucât există o corelație strânsă între provocările demografice și integrarea perspectivei de gen, care ar trebui să se reflecte în răspunsurile politice relevante;

AC. întrucât statisticile privind timpul dedicat diferitelor sarcini indică o pondere inegală a muncii de îngrijire în funcție de gen în întreaga Europă; întrucât, în pofida diferențelor naționale semnificative legate de extinderea serviciilor sociale și de protecție socială și a diferitelor rate de activitate ale femeilor, femeile își asumă o parte disproporționată a sarcinilor de îngrijire, cu implicații profunde pentru performanța lor pe piața muncii și pentru opțiunile de fertilitate ale acestora;

AD. întrucât persoanele foarte în vârstă trebuie să primească o atenție deosebită, pentru a le putea ajuta, atunci când este necesar, pe cele care își pierd autonomia și a preveni izolarea lor;

AE. întrucât proporția de pensionari cu vârsta de 65 de ani sau mai mult expuși riscului de sărăcie în UE a crescut treptat din 2013;

AF. întrucât persoanele în vârstă contribuie în societate și au continuat să facă acest lucru în timpul pandemiei de COVID-19, inclusiv în calitate de angajați, îngrijitori sau voluntari; întrucât, de exemplu, mulți profesioniști în vârstă din domeniul sănătății au revenit din pensie pentru a sprijini eforturile de limitare a pandemiei; întrucât îngrijitorii informali, în majoritate femei, și-au intensificat eforturile de a compensa nivelurile reduse de educație, de servicii de îngrijire a copiilor și de îngrijire pe termen lung în timpul pandemiei;

AG. întrucât populația vârstnică poate reprezenta o sursă de cunoaștere a tradițiilor locale, a alimentelor și a stilului de viață din mediul rural, care, la rândul lor, pot fi utilizate pentru dezvoltarea turismului și a afacerilor locale;

AH. întrucât viitoarea viziune pe termen lung pentru zonele rurale va pune în evidență strategia UE de abordare a impactului schimbărilor demografice asupra structurii noastre socioeconomice;

AI. întrucât reînnoirea generațiilor reprezintă unul dintre obiectivele specifice ale politicii agricole comune (PAC) în perioada de după 2020; întrucât transferul de cunoștințe și învățarea intergenerațională sunt esențiale pentru intensificarea cooperării și a solidarității între generații, reducând astfel decalajul dintre acestea;

Sănătatea și îngrijirea

AJ. întrucât ar trebui să se țină întotdeauna seama în mod corespunzător de riscurile etice care decurg din utilizarea tehnologiei în domeniul sănătății;

AK. întrucât OMS definește îmbătrânirea sănătoasă ca procesul de dezvoltare și menținere a capacității funcționale care asigură o stare de bine la vârste mai înaintate; întrucât există o corelație între sănătatea percepută și venituri; întrucât, în 2017, mai puțin de o treime (32,4 %) dintre persoanele în vârstă din prima chintilă de venituri (20 % din populația cu veniturile cele mai mici) și-au perceput sănătatea ca fiind bună sau foarte bună, în comparație cu 54,7 % dintre persoanele în vârstă care fac parte din proporția de 20 % din populație cu cele mai mari venituri[30]; întrucât rezultatele anchetei europene de sănătate realizate prin interviu arată că majoritatea persoanelor în vârstă suferă de afecțiuni sau boli cronice, numai una din nouă declarând că nu se confruntă cu astfel de probleme, și întrucât multe dizabilități apar sau devin mai accentuate la o vârstă înaintată; întrucât aproape jumătate dintre persoanele în vârstă din UE (cu vârsta de 65 de ani și peste) au raportat dificultăți legate de cel puțin o activitate personală sau activitate casnică[31]; întrucât aproximativ un sfert din populația UE a cunoscut în 2018 limitări de lungă durată din cauza problemelor de sănătate[32]; întrucât aproximativ 15 % dintre adulții cu vârsta de cel puțin 60 de ani suferă de o dizabilitate mintală;

AL.  întrucât, în majoritatea țărilor dezvoltate, persoanele în vârstă sunt considerate a fi cele cu vârsta de 65 de ani și mai mult; întrucât categoria de vârstă de cel puțin 65 de ani este foarte eterogenă, existând diferențe considerabile în ceea ce privește sănătatea, stilul de viață, statutul, precum și condițiile de viață și sociale; întrucât generalizările ar trebui așadar evitate; întrucât concentrarea asupra vârstei de 65 de ani ca limită superioară de vârstă pentru colectarea datelor nu corespunde adesea cu realitatea activităților economice și sociale ale persoanelor în vârstă, conducând la date incomplete și inexacte; întrucât persoanele în vârstă sunt absente din multe statistici și exerciții de colectare a datelor, deoarece în mod obișnuit nu se colectează statistici pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani; întrucât, în lumina ponderii tot mai mari a populației care ajunge la vârste mai înaintate, acest lucru nu mai este adecvat;

AM. întrucât, deși disparitatea de gen în materie de educație este favorabilă femeilor în majoritatea țărilor europene, femeile sunt dezavantajate pe piața muncii din cauza maternității, în timp ce paternitatea îi avantajează pe bărbați în ceea ce privește ratele de activitate și salariile; întrucât este important să se evidențieze dificultățile cu care se confruntă femeile în a îmbina maternitatea cu dezvoltarea unei cariere profesionale, aceste dificultăți reducând opțiunile disponibile atât pentru maternitate, cât și pentru dezvoltarea unei cariere profesionale; întrucât, de obicei, îmbinarea carierei și a maternității le determină pe femei să își amâne vârsta de maternitate, reducând numărul potențial de copii, sau crescând numărul femeilor care nu au copii; întrucât toți acești factori reduc ratele de fertilitate sub rata de înlocuire a populației în curs de îmbătrânire;

AN. întrucât numărul persoanelor dependente de asistența altora sau care au nevoie de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung crește odată cu vârsta; întrucât proporția persoanelor care au nevoie de astfel de servicii este mai mare în rândul persoanelor cu vârsta de 80 de ani sau peste; întrucât dependența este exacerbată de îmbătrânire, dar este afectată și de alte elemente, precum contextul socio-economic și factorii de mediu, de exemplu, nivelul de educație, relațiile interumane și bunăstarea personală; întrucât nevoile de îngrijire și de sprijin sunt diverse și mijloacele adecvate pentru a asigura autonomia și independența diferă; întrucât cea mai mare parte a îngrijirii persoanelor în vârstă dependente este asigurată de femei, care desfășoară servicii informale de îngrijire și care, de obicei, sunt neremunerate și au și ele 60 de ani sau mai mult;

AO. întrucât sistemele de îngrijire formală și informală sunt supuse unor presiuni din cauza schimbărilor demografice, agravate de penuria de personal de îngrijire oficial; întrucât cercetările Eurofound arată nevoia de a furniza acces la îngrijirea la domiciliu sau în comunitate pentru persoanele cu nevoi reduse de îngrijire pe termen lung, nu numai pentru a sprijini îngrijitorii informali și a îmbunătăți calitatea vieții pentru beneficiarii îngrijirii, ci și pentru a depista rapid nevoile emergente și a răspunde rapid la acestea;

AP. întrucât nu există o definiție uniformă a dependenței în UE; întrucât vârsta mai înaintată nu presupune neapărat dependență;

AQ. întrucât unele persoane în vârstă nu pot beneficia de măsuri și politici de îmbătrânire activă din cauza mai multor factori, cum ar fi locul lor de reședință, starea lor de sănătate, lipsa motivației și lipsa obișnuinței sau a oportunităților pentru activități fizice, mentale, culturale sau sociale regulate și activități de recreere; întrucât persoanele în vârstă se pot confrunta cu dificultăți și în ceea ce privește accesul la centre sportive, culturale și de reabilitare fizică și cu constrângeri financiare sau cu lipsa sau insuficiența activităților adaptate la condiția lor psihofizică individuală; întrucât o strategie eficace privind îmbătrânirea activă ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra persoanelor în vârstă, societății și economiei în general;

AR. întrucât crearea condițiilor pentru o îmbătrânire sănătoasă și autonomie pentru femei și bărbați printr-o abordare cuprinzătoare a vârstei înaintate ca etapă a vieții, precum și adaptarea locuințelor și a mediilor locale într-un mod care să le permită persoanelor în vârstă să trăiască în propria lor locuință și în împrejurimile acesteia cât mai mult timp posibil, vor aduce beneficii sistemice și individuale;

AS. întrucât îngrijirea și sprijinul ar trebui să vizeze menținerea autonomiei, a independenței și a bunăstării persoanelor în vârstă; întrucât ideea de îmbătrânire în comunitatea de care aparține o persoană și într-un mediu adaptat unei vârste mai înaintate este deosebit de importantă pentru planificarea urbană și pentru consolidarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată la serviciile comunitare; întrucât, în plus, posibilitățile de menținere a autonomiei și a independenței depind de condiții precum medii favorabile persoanelor în vârstă, accesibilitatea și prețul abordabil al serviciilor, inclusiv locuințe de calitate și îngrijire în cadrul comunității; întrucât schimbările demografice necesită răspunsuri adecvate la nevoile specifice în materie de sănătate, precum și servicii și facilități de sprijin;

AT. întrucât s-au răspândit forme atipice de muncă care, deși oferă flexibilitate pentru a îndeplini sarcini de îngrijire, nu răspund întotdeauna nevoilor persoanelor care lucrează, și întrucât imposibilitatea de a organiza un program de îngrijire le creează femeilor probleme în a îmbina maternitatea și munca;

AU. întrucât acumularea riscurilor pentru sănătate, a leziunilor și a bolilor cronice pe parcursul unei vieți crește riscul de dizabilitate; întrucât persoanele în vârstă consultă mai des medicii generaliști și medicii specialiști, dar semnalează, de asemenea, dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la serviciile medicale în unele state membre decât populația medie, printre altele, din cauza prețului serviciilor medicale, a distanțelor mari și a listelor lungi de așteptare[33]; întrucât investițiile în economia serviciilor de îngrijire sunt esențiale pentru a asigura o viață decentă pentru toți cei care au nevoie de îngrijire și îngrijitori; întrucât persoanele din categoriile de vârstă mai înaintată sunt mai vulnerabile și, prin urmare, riscul ca acestea să se îmbolnăvească, să dezvolte complicații și să decedeze în urma a diferite boli, inclusiv COVID-19, este mai mare; întrucât COVID-19 a evidențiat necesitatea unor sisteme de sănătate mai solide și a unei capacități mai mari de terapie intensivă; întrucât, în acest context, ar trebui să se asigure de urgență accesul la tratament medical și furnizarea de echipamente individuale de protecție în centrele de îngrijire pe termen lung;

AV.  întrucât pandemia de COVID-19 a demonstrat că serviciile publice și serviciile de îngrijire accesibile și de înaltă calitate sunt cel mai eficient răspuns la nevoile populației, inclusiv la cele ale persoanelor în vârstă, care, în mai multe cazuri în timpul pandemiei, au fost victime și continuă să fie victime ale discriminării pe criterii de vârstă în ceea ce privește accesul la servicii medicale și de îngrijire, confruntându-se cu obstacole și în accesul la tratamente medicale în general; întrucât pandemia de COVID-19 a scos la lumină încă o dată lipsa de locuințe adecvate, de instituții rezidențiale de calitate și de servicii de îngrijire și sprijin suficiente; întrucât cele mai mari ponderi ale infecțiilor cu COVID-19 și ale deceselor provocate de acest virus în UE au legătură cu centrele de îngrijire și asistență, cu serviciile rezidențiale pentru persoanele în vârstă, cu persoanele cu dizabilități și cu alte servicii sociale[34]; întrucât multe persoane în vârstă au murit în timpul pandemiei ca urmare a faptului că multe unități de terapie intensivă au fost copleșite; întrucât, în anumite cazuri, unul dintre principalele criterii pentru decizia privind accesul la terapia intensivă a fost vârsta pacientului; întrucât multe persoane în vârstă au întâmpinat obstacole în accesul la tratamente medicale fără legătură cu COVID-19, iar serviciile de îngrijire în general s-au redus sau au fost întrerupte complet pe perioada pandemiei;

AW. întrucât îmbătrânirea populației UE aduce provocări noi pentru egalitatea de gen, deoarece femeile continuă să fie principalii furnizori de îngrijire (atât plătiți, cât și neplătiți)[35]; întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a exacerbat această situație;

AX. întrucât persoanele în vârstă sunt mai puțin rezistente la fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de caniculă repetate;

Dreptul de a îmbătrâni cu demnitate

AY. întrucât garantarea unei vieți demne înseamnă asigurarea dreptului lucrătorilor de a se pensiona la timp, permițându-le să se bucure de o viață sănătoasă și independentă la pensie; întrucât dreptul la pensionare trebuie să fie legat de timpul de lucru și să nu depindă de variațiile speranței de viață medii sau de orice alt motiv folosit pentru a pune presiune asupra lucrătorilor; întrucât beneficierea de perioada de pensionare ar trebui să se bazeze pe venituri care să permită condiții de viață decente, inclusiv protecția sănătății, îmbogățirea culturală și dobândirea de noi competențe, permițându-le pensionarilor să se integreze pe deplin în mediul social în care trăiesc;

AZ. întrucât o viață trăită cu demnitate, în special în cazul persoanelor în vârstă, nu poate fi separată de dreptul la locuințe accesibile, în condiții de igienă și confort, ceea ce le permite persoanelor în vârstă să îmbătrânească cu protecție socială și familială; întrucât, într-o serie de situații care implică presiuni din cauza speculațiilor imobiliare, persoanele în vârstă au fost primele evacuate, ceea ce a crescut gradul de izolare socială și dependența lor funcțională;

BA. întrucât femeile sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie și excluziune socială, printre altele, din cauza disparității persistente de gen în ocuparea forței de muncă, a decalajului de remunerare și de pensii, a mai multor întreruperi ale carierei din cauza responsabilităților familiale și de îngrijire, a ocupării mai frecvente a unor posturi, uneori precare și temporare[36], cu fracțiune de normă[37], mai ales în cazul mamelor singure; întrucât, din cauza acestor factori, multe femei întâmpină dificultăți în a economisi bani pentru mai târziu în viață și sunt deosebit de vulnerabile la sărăcia în rândul persoanelor în vârstă;

BB. întrucât, potrivit Eurostat, femeile primesc pensii mai mici decât bărbații în toate statele membre ale UE; întrucât femeile din UE cu vârsta de 65 de ani și peste primesc o pensie care este în medie cu 30 % mai mică decât cea a bărbaților;

BC. întrucât un sondaj Eurobarometru din 2019 arată că 40 % dintre cetățenii UE se simt discriminați pe motive de vârstă; întrucât acest tip de discriminare este prezent la diferite niveluri și se manifestă sub diferite forme, inclusiv în abordările individuale, în percepția propriei persoane și în relațiile dintre generații; întrucât s-a demonstrat că discriminarea pe motive de vârstă afectează sănătatea, reduce speranța de viață și împiedică participarea deplină la viața socială, culturală și civilă și poate conduce la limitarea accesului persoanelor în vârstă la servicii sau a participării lor active pe piața muncii, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, precum și la servicii la locul de muncă, generând marginalizare și excluziune socială; întrucât, potrivit celui mai recent sondaj european privind condițiile de muncă, discriminarea pe motive de vârstă a fost cea mai răspândită formă de discriminare la locul de muncă; întrucât alte forme de discriminare evidențiate de persoanele în vârstă includ accesul la produse și servicii financiare, la asistență medicală, educație, formare și activități recreative[38]; întrucât combaterea cu succes a discriminării pe criterii de vârstă și a stereotipurilor legate de vârstă, inclusiv pe piața muncii, este esențială pentru o îmbătrânire activă, pentru o mai mare solidaritate între generații și pentru valorificarea experienței dobândite de lucrătorii în vârstă; întrucât consolidarea egalității de tratament în accesul la bunuri și servicii este și ea esențială în acest scop;

BD. întrucât, potrivit OMS, îmbătrânirea activă este procesul de optimizare a oportunităților pentru sănătate, participare și securitate pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor pe măsură ce îmbătrânesc, permițându-le acestora să-și realizeze potențialul de bunăstare pe tot parcursul vieții lor și să participe în societate în conformitate cu nevoile, dorințele și capacitățile lor, furnizându-le totodată protecție, securitate și îngrijire adecvate atunci când au nevoie de asistență;

BE. întrucât UE și mai multe state membre participă în mod activ la reflecția cu privire la noi instrumente juridice internaționale care să protejeze drepturile persoanelor în vârstă; întrucât aceste deliberări internaționale ar trebui sprijinite și încurajate în mod activ; întrucât, deși Directiva 2000/78/CE creează un cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, ea nu abordează discriminarea în alte sfere ale vieții sociale, nici discriminarea multiplă;

BF. întrucât persoanele în vârstă sunt uneori victime ale violenței, ale abuzului și ale altor acte îngrijorătoare, cum ar fi frauda și practicile comerciale neloiale, privarea de capacitate juridică sau de mijloacele de a-și gestiona propriile chestiuni; întrucât fenomenul abuzurilor împotriva persoanelor în vârstă ar trebui să facă obiectul unor date și cercetări mai largi cu privire la incidența sa și modalitățile de a-l preveni; întrucât sunt necesare eforturi pentru a furniza date mai cuprinzătoare privind relele tratamente aplicate persoanelor în vârstă;

BG. întrucât UE finanțează inițiative-pilot, precum EUROPeAN, MILCEA și WeDO, în domeniul combaterii infracțiunilor împotriva persoanelor în vârstă;

BH. întrucât persoanele în vârstă din zonele rurale sau îndepărtate se pot confrunta cu riscuri mai mari legate de vârstă, inclusiv cu sărăcia, un acces mai scăzut la asistență și servicii medicale de calitate, un sprijin social mai redus, mai puține oportunități de interacțiune socială și lipsa accesului la serviciile de transport public;

Ocuparea forței de muncă și îmbătrânirea activă

BI. întrucât, potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2012, 60 % dintre persoanele din UE s-au declarat împotriva creșterii vârstei legale de pensionare, în timp ce 61 % au fost de părere că toată lumea ar trebui să poată continua să lucreze după vârsta legală de pensionare; întrucât, în funcție de nevoile lor financiare, aproape jumătate dintre lucrătorii cu vârsta de 50 de ani sau mai mult ar prefera să lucreze mai puține ore, în timp ce o proporție semnificativă de persoane pensionate ar prefera să lucreze cel puțin câteva ore pe săptămână[39]; întrucât munca după vârsta de pensionare este asociată cu politici ale locurilor de muncă care sprijină capacitatea de inserție profesională și prezența mai îndelungată a lucrătorilor în câmpul muncii atunci când doresc acest lucru; întrucât ratele de angajare a persoanelor în vârstă care nu sunt încadrate în muncă sunt totuși extrem de mici și întrucât persoanele în vârstă sunt expuse riscului de a deveni șomeri de lungă durată; întrucât ratele de sărăcie și de excluziune socială ale persoanelor cu vârsta între 55 și 64 de ani sunt mai mari decât media UE pentru toate vârstele; întrucât 56 % dintre cetățenii UE sunt îngrijorați că veniturile lor la bătrânețe nu vor fi suficiente[40]; întrucât probabilitatea găsirii unui loc de muncă nou scade odată cu vârsta, parțial din cauza unor bariere structurale, printre care și discriminarea pe bază de vârstă[41]; întrucât datele arată că persoanele care sunt pensionate, dar care aleg să continue să lucreze au, în medie, un nivel mai ridicat de satisfacție în viață decât persoanele pensionate integral[42]; întrucât sentimentul de a avea un scop în viață scade, în general, după vârsta de 50 de ani, dar rămâne mult mai puternic în cazul persoanelor care continuă să lucreze după pensionare sau care sunt implicate în îngrijirea copiilor sau au responsabilități de îngrijire pe termen lung[43]; întrucât este în continuare important să se combată șomajul în rândul lucrătorilor în vârstă din UE;

BJ. întrucât condițiile de muncă și de angajare adecvate, inclusiv îmbunătățirea sănătății și siguranței la locul de muncă, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, un mediu de lucru adaptat vârstei, cerințe cantitative mai scăzute și autonomia privind timpul de lucru pot determina și încuraja persoanele în vârstă să rămână pe piața muncii dacă doresc acest lucru;

BK. întrucât trebuie să se acorde o atenție deosebită nevoilor lucrătorilor care ocupă locuri de muncă foarte solicitante din punct de vedere fizic sau psihologic; întrucât această problemă poate fi abordată prin strategii în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă, politici de sprijinire a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, accesul la oportunități de educație și formare la locul de muncă sau în exterior și utilizarea acestor oportunități, sprijin pentru schimburile intergeneraționale la locul de muncă și opțiunea de pensionare progresivă, ceea ce va aduce beneficii atât individuale, cât și societale;

BL. întrucât o UE cu o populație mai bătrână și cu o forță de muncă mai mică poate exercita presiuni asupra bugetelor publice și asupra sistemelor de securitate socială și de sănătate; întrucât se estimează că costul total al îmbătrânirii populației[44] va fi de 26,7 % din PIB până în 2070[45]; întrucât un studiu realizat pentru Comisie în 2018 cu privire la economia vârstei a treia (persoane cu vârsta de cel puțin 50 de ani) estimează că, până în 2025, contribuția economiei europene a vârstei a treia la PIB va ajunge la 6,4 mii de miliarde EUR și 88 de milioane de locuri de muncă; întrucât acest lucru ar fi echivalent cu 32 % din PIB-ul UE și cu 38 % din locurile de muncă din Uniune[46];

BM. întrucât promovarea în rândul angajatorilor a perspectivei ciclului de viață și creșterea sensibilizării lor față de importanța mediilor de lucru favorabile persoanelor în vârstă sunt esențiale pentru îmbătrânirea activă; întrucât combaterea șomajului în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă rămâne o provocare esențială în multe regiuni; întrucât UE și statele membre trebuie încă să ofere un răspuns adecvat la provocările de pe piața muncii; întrucât este necesar să se adapteze competențele lucrătorilor în vârstă, care sunt, în mod deosebit, amenințați de restructurarea economică, și să se adopte politici de sprijinire a mobilității persoanelor în vârstă pe piața muncii, în special în ceea ce privește reangajarea;

BN. întrucât angajatorii sunt adesea reticenți în a oferi o formare adecvată lucrătorilor în vârstă; întrucât învățarea pe tot parcursul vieții contribuie la îmbătrânirea activă și le permite oamenilor să lucreze și să participe pe deplin în societate; întrucât Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Erasmus+”,

BO. întrucât asigurarea unor locuri de muncă de calitate, inclusiv a unor salarii decente, a sănătății și a siguranței la locul de muncă și a unui echilibru între viața profesională și cea privată a lucrătorilor de-a lungul întregii lor cariere este o condiție prealabilă pentru o viață profesională sustenabilă și pentru o îmbătrânire activă și într-o stare bună de sănătate după pensionare; întrucât acest lucru implică nu numai reducerea incidenței riscurilor ocupaționale, ci și încurajarea și sprijinirea obiceiurilor sănătoase ale lucrătorilor și abordarea riscurilor, precum riscurile psihosociale și afecțiunile musculo-scheletale; întrucât sănătatea și performanța lucrătorilor în vârstă nu este determinată de vârsta lor, ci de o combinație de factori strâns legați între ei, precum stilul de viață personal și expunerea la pericole la locul de muncă[47]; întrucât locurile de muncă de calitate, precum și locurile de muncă sigure și sănătoase sunt importante nu numai pentru bunăstarea lucrătorilor, ci și pentru competitivitatea întreprinderilor și sustenabilitatea sistemelor de securitate socială;

BP. întrucât impactul schimbărilor demografice pe piața muncii a subliniat importanța de a se îmbunătăți în continuare gestionarea afacerilor și a metodelor de lucru, precum și rolul semnificativ al soluțiilor digitale, precum telemunca, în special în contextul pandemiei de COVID-19, deoarece acestea oferă numeroase oportunități de a îmbunătăți condițiile de muncă ale angajaților, inclusiv pentru cei care se apropie de vârsta de pensionare, și furnizează un mediu de lucru mai favorabil incluziunii, în special în scopul realizării echilibrului dintre viața profesională și cea privată, precum și pentru persoanele cu dizabilități;

BQ. întrucât regiunile cu rate ridicate ale șomajului se caracterizează prin rate mai mari de îmbătrânire și o scădere a populației;

BR. întrucât lucrătorii salariați din grupa de vârstă 55-64 de ani au reprezentat 59,1 % din forța de muncă a UE în 2019[48]; întrucât, în 2016, aproximativ o treime din administratorii exploatațiilor agricole familiale aveau cel puțin 65 de ani, iar majoritatea (57 %) aveau cel puțin 55 de ani; întrucât doar unul din zece administratori de exploatații agricole avea sub 40 de ani;

Contracararea provocărilor demografice cu sprijinul fondurilor UE

BS. întrucât programele, proiectele și acțiunile care promovează strategii de îmbătrânire activă ar trebui reflectate în toate domeniile de politică și întrucât statele membre ar trebui să utilizeze toate instrumentele UE disponibile, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul social european Plus (FSE+) și Mecanismul pentru interconectarea Europei, pentru a face față provocărilor demografice; întrucât fondurile UE facilitează oferirea unor infrastructuri esențiale;

BT. întrucât inițiative precum premiul „Access City” încurajează adaptarea spațiilor publice la nevoile persoanelor în vârstă și a celor cu mobilitate redusă și au un efect pozitiv asupra independenței lor; întrucât astfel de inițiative nu numai că le îmbunătățesc calitatea vieții, asigură incluziunea lor socială și le garantează exercitarea în mod egal a drepturilor fundamentale, dar pot avea și un efect economic pozitiv;

BU. întrucât numărul de gospodării cu o singură persoană a crescut cu 19 % din 2010; întrucât, din 2019, 40 % dintre femeile din UE cu vârsta de peste 65 de ani trăiesc singure, adică mai mult decât dublu în comparație cu bărbații care trăiesc singuri[49]; întrucât, în multe state membre, locuințele pentru tineri, persoane singure, persoane în vârstă și persoane cu dizabilități, bolile cronice sau limitări funcționale sunt inadecvate din cauza problemelor de accesibilitate, a standardelor scăzute de calitate sau a costului ridicat al vieții și al locuințelor; întrucât locuințele ar trebui să fie abordabile ca preț, accesibile, sigure și confortabile, toate acestea fiind factori deosebit de importanți, și nu numai pentru persoanele în vârstă; întrucât adesea multe persoane în vârstă nu-și renovează casele dacă nu sunt în proprietatea lor;

BV. întrucât drepturile omului sunt universale și inalienabile, indivizibile, interdependente și interconectate și aparțin tuturor persoanelor și tuturor generațiilor, fără discriminare pe niciun criteriu; întrucât persoanele în vârstă, inclusiv cele cu dizabilități, sunt valoroase pentru societate și, prin urmare, ar trebui să participe efectiv la viața socială într-o maximă măsură și să-și trăiască viața cu demnitate și cât mai independent; întrucât solidaritatea între generații trebuie să ghideze redresarea UE, în vederea creării unei societăți mai echitabile, mai incluzive și mai reziliente, care nu lasă pe nimeni în urmă;

BW. întrucât toate statele membre și UE sunt părți la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și, prin urmare, au obligația legală de a garanta autonomia personală, nediscriminarea, participarea deplină și efectivă la viața socială, precum și egalitatea de șanse și accesibilitatea; întrucât în UE există peste 80 de milioane de persoane cu dizabilități, majoritatea acestora fiind femei și fete, și întrucât majoritatea dizabilităților intervin odată cu vârsta; întrucât persoanele în vârstă cu dizabilități sunt expuse unui risc mai ridicat de sărăcie și discriminare[50]; întrucât politicile legate de îmbătrânire trebuie să asigure protecția și incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, precum și accesul acestora la piața muncii și la servicii; întrucât mobilitatea este esențială pentru a încuraja o viață independentă și autonomia; întrucât asigurarea unui lanț de transport complet accesibil, „de la ușă la ușă”, este esențială;

BX. întrucât bolile neurodegenerative, precum boala Alzheimer și alte forme de demență, sunt în continuare sub-diagnosticate în majoritatea țărilor europene; întrucât există indicii clare că numărul actual, de 9 milioane, de cazuri confirmate de persoane cu demență se va dubla până în 2050[51]; întrucât demența este cauza principală a dependenței și a dizabilităților în rândul persoanelor în vârstă din Uniunea Europeană, care afectează în prezent în jur de 10 milioane de persoane, și întrucât se preconizează că prevalența sa se va dubla până în 2030;

BY. întrucât PAC rămâne principalul instrument de susținere a economiei rurale și a creării de locuri de muncă în zonele rurale;

BZ. întrucât securitatea noastră alimentară depinde de reînnoirea reușită a generațiilor în agricultură;

Combaterea discriminării persoanelor în vârstă

1. subliniază că valorizarea persoanelor în vârstă și combaterea discriminării lor sunt posibile numai prin politici de incluziune socială, culturală și economică, axate pe asigurarea unor pensii echitabile, care să permită o calitate bună a vieții; subliniază, prin urmare, importanța unor sistemele publice de securitate socială care să fie distributive și bazate pe o solidaritate contributivă între generații, oferind tuturor, indiferent de contribuție (lucru deosebit de relevant, de exemplu, pentru femeile care și-au petrecut viața profesională oferind servicii de îngrijire), o calitate decentă a vieții și protejându-i împotriva sărăciei și excluziunii sociale;

2. invită Comisia și statele membre să-și intensifice eforturile de combatere a tuturor formelor de discriminare împotriva persoanelor în vârstă, mai ales împotriva femeilor, în special în domeniile ocupării forței de muncă, accesului la produse și servicii financiare, asistenței medicale, locuințelor, promovării autonomiei, educației, formării și activităților recreative; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să promoveze o percepție pozitivă asupra vârstei înaintate în societate și incluziunea socială a persoanelor în vârstă, prin stimularea unor medii favorabile acestora în UE, luând măsurile adecvate, precum și să sprijine schimbul de bune practici la toate nivelurile de guvernare și să-și crească susținerea pentru economia vârstei a treia în UE; invită Comisia să asigure o continuare a raportului privind punerea în aplicare a Directivei 2000/78/CE, după 20 de ani, pentru a consolida cadrul referitor la discriminarea bazată pe vârstă în domeniul angajării și al ocupării forței de muncă;

3. regretă decalajul de pensii între femei și bărbați și solicită statelor membre să ia măsuri concrete pentru a remedia situația, inclusiv prin combaterea decalajului de gen în remunerare și prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, prin măsuri care să asigure echilibrul între viața profesională și cea privată și prin combaterea muncii precare și informale, asigurând totodată un venit minim pentru toți;

4. subliniază că mărirea vârstei legale de pensionare nu este o modalitate adecvată de a trata și soluționa criza economică și socială actuală, deoarece ar putea conduce la agravarea deteriorării drepturilor fundamentale ale lucrătorilor în vârstă;

5. subliniază că, pentru a oferi mai multe oportunități femeilor din zonele rurale, este esențial să se mențină subprogramul existent dedicat acestui scop în următorul cadru financiar multianual; solicită, în special, sprijinirea agricultoarelor, prin măsuri de promovare a accesului la terenuri, prin acordarea de sprijin pentru instalare și prin garantarea prestațiilor sociale;

6. invită Comisia și Consiliul să declare un An al solidarității între generații și al coeziunii sociale, care să completeze și să valorifice scopurile și spiritul Zilei europene a solidarității și îmbătrânirii active și ale Anului european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații 2012, în vederea îmbunătățirii conștientizării problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă și a promovării unor strategii de a le atenua, precum și a eliminării stereotipurilor și prejudecăților, întărind legătura și solidaritatea dintre generații, contracarând excluziunea socială și tratând problemele de sănătate sexuală; subliniază importanța acestei inițiative nu numai în contextul schimbărilor demografice, ci și al pandemiei de coronavirus, care a afectat deosebit de grav grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele în vârstă și îngrijitorii acestora; invită, de asemenea, statele membre să se consulte cu experți din mediul academic și cu organizațiile societății civile atunci când se ocupă de provocările demografice; invită Comisia și Consiliul să pună rapid în aplicare Concluziile Consiliului privind drepturile omului, participarea și bunăstarea persoanelor în vârstă în era digitalizării, inclusiv crearea unei „Platforme pentru participarea și voluntariatul după viața profesională” și promovarea schimburilor și legăturilor între generații;

7. reamintește că decalajul de pensii dintre femei și bărbați ce rezultă din diferența de remunerare dintre femei și bărbați este de 37 % și decurge din inegalitățile acumulate pe tot parcursul vieții profesionale a femeilor, dar și din perioadele de absență de pe piața muncii care le sunt impuse femeilor ca urmare a unor forme multiple de inegalitate și de discriminare; subliniază necesitatea de a aborda de urgență această diferență, în lumina schimbărilor demografice, având în vedere că efectele acesteia vor fi resimțite puternic de femeile în vârstă, pentru o perioadă îndelungată în viitor;

8. salută Cartea verde a Comisiei din 27 ianuarie 2021 intitulată „Îmbătrânirea: Promovarea solidarității și a responsabilității între generații” (COM(2021)0050); invită Comisia să elaboreze un plan de acțiune al UE privind schimbările demografice și solidaritatea între generații, ținând seama de diversitatea și complexitatea situației persoanelor din anumite grupe de vârstă, precum și de diferențele dintre statele membre; subliniază că acest plan ar trebui să fie social incluziv și să permită o îmbătrânire demnă, activă și într-o stare de sănătate bună și ar trebui elaborat în concordanță cu Deceniul îmbătrânirii sănătoase al OMS, cu implicarea reprezentanților tuturor generațiilor; invită Comisia și statele membre să acorde o atenție specială situației persoanelor în vârstă în implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă; solicită din nou statelor membre să adopte fără întârziere directiva propusă a Consiliului cu privire la aplicarea principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală, care este esențială pentru combaterea discriminării pe orice motiv, în toate sferele vieții sociale, precum și pentru combaterea discriminării multiple;

9. consideră că viitoarea comunicare a Comisiei privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale va trebui să pună un accent deosebit pe programele de implicare activă a persoanelor vârstnice în viața comunităților rurale;

10. subliniază că este necesar să se investigheze mai bine și să se prevină violența împotriva persoanelor în vârstă;

11. invită insistent Comisia și statele membre să ratifice și să pună în aplicare Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;

Sănătatea și îngrijirea pe termen lung a persoanelor în vârstă

12. subliniază că femeile în vârstă sunt mai afectate de costurile ridicate ale îngrijirii pe termen lung, întrucât speranța de viață a femeilor este mai ridicată, iar starea lor de sănătate la finalul vieții este mai precară, având mai multă nevoie de îngrijiri și asistență pe termen lung; reamintește, de asemenea, că femeile reprezintă marea majoritate a îngrijitorilor informali, astfel încât în special femeile înaintate în vârstă, dar care încă au vârsta de muncă, au mai puține oportunități de a intra pe piața muncii și de a-și acumula propriile drepturi de pensie;

13. invită Comisia și statele membre să conceapă și să adopte o definiție uniformă a dependenței de asistența celorlalți, ținând seama și de nevoile îngrijitorilor informali; subliniază că, pentru a crea sisteme de îngrijire eficiente dedicate persoanelor dependente, în special persoanelor în vârstă, trebuie adoptată o definiție unică și un sistem unic pentru a evalua gradul de dependență; subliniază că trebuie promovate strategii de sprijin personalizat de calitate pentru persoanele dependente; subliniază că trebuie luate în considerare nevoile specifice ale persoanelor cu diferite boli, inclusiv bolile neurodegenerative precum Alzheimer și demența, de la diagnostic la tratament și la îngrijirea pe termen lung;

14. evidențiază importanța formelor flexibile de muncă pentru a le permite femeilor și bărbaților să reconcilieze viața profesională cu cea familială, precum și necesitatea unor campanii de conștientizare privind împărțirea egală a activităților casnice, a activităților de îngrijire și de îngrijire medicală, a unor investiții mai bune în infrastructura de îngrijire și a concediilor de maternitate și de paternitate egale, netransferabile și remunerate, pentru a avansa spre o mai bună împărțire a muncii remunerate și neremunerate între femei și bărbați;

15. subliniază necesitatea de a combate segmentarea de gen pe piața muncii, în special pentru carierele orientate către viitor și bine remunerate, precum cele în domeniul științei, al ingineriei, al tehnologiei și al matematicii (STIM), în sectorul TIC și în sectorul digital; subliniază importanța, în aceste domenii, a educației pe tot parcursul vieții, inclusiv pentru femeile în vârstă, pentru a crește participarea lor continuă pe piața muncii;

16. invită statele membre să asigure accesul egal la servicii de sănătate și îngrijire, inclusiv la domiciliu, precum și la îngrijiri pe termen lung și îngrijiri paliative rezidențiale sau comunitare, fără niciun fel de discriminare;

17.  solicită Comisiei și statelor membre să protejeze și să promoveze drepturile sexuale și reproductive și să asigure accesul universal la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la produsele de sector;

18. subliniază importanța deosebită a protecției totale a dreptului la îngrijire și la sprijin pentru persoanele în vârstă, asigurându-le accesul la servicii de îngrijire și de sprijin accesibile, de calitate și holistice, adaptate nevoilor individuale, precum și promovând starea de bine, autonomia, independența și incluziunea în comunitate, fără nicio formă de discriminare; subliniază rolul esențial al unor sisteme de protecție socială finanțate adecvat, pentru ca serviciile de îngrijire să fie abordabile ca preț și cu adevărat accesibile;

19. solicită Comisiei să propună un pact de îngrijire pentru Europa și un program european pentru îngrijitori, care să vizeze asigurarea tranziției către o economie a îngrijirii care să implice o legislație și investiții relevante la nivelul UE și adoptarea unei abordări cuprinzătoare în ceea ce privește toate nevoile și serviciile de îngrijire, stabilind orientări de calitate în ceea ce privește îngrijirea pe tot parcursul vieții, inclusiv pentru copii, pentru persoanele în vârstă și pentru persoane cu nevoi pe termen lung, cu scopul de a identifica și de a recunoaște diferitele tipuri de îngrijire informală în Europa și de a garanta un sprijin financiar pentru îngrijitori, precum și perioade adecvate de concediu și servicii accesibile, printre altele;

20. cere adoptarea măsurilor necesare pentru a promova o rată mai mare de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, cum ar fi programe accesibile de îngrijire în general și de îngrijire a copiilor, concedii adecvate de creștere a copilului și flexibilitatea programului de lucru și a locurilor de muncă, inclusiv pentru bărbați; arată că, potrivit previziunilor OCDE, convergența totală a ratelor de participare ar duce la o creștere de 12,4 % a PIB-ului pe cap de locuitor până în 2030;

21. solicită Comisiei și statelor membre să adopte o abordare de tipul „sănătatea în toate politicile”, evaluând impactul asupra sănătății al opțiunilor de politică din toate domeniile relevante;

22. reamintește că, pentru o rată mai mare a natalității, este nevoie de mai multe oportunități de angajare, de locuri de muncă și de locuințe stabile, de condiții decente de muncă și de viață, de formule flexibile de lucru, de măsuri generoase de sprijin pentru familii și de concediu plătit de creștere a copilului pentru ambii părinți, de servicii de îngrijire a copilului de calitate începând cu primii ani de viață, precum și de o distribuție egală a responsabilităților casnice și de îngrijire neremunerate între femei și bărbați; subliniază că, având în vedere schimbările demografice și creșterea probabilă a speranței de viață, este fundamental să se asigure participarea totală a femeilor pe piața muncii, fără pauze sau întreruperi în carieră și trecerea munca cu fracțiune de normă sau temporară, deoarece astfel de măsuri vor reduce riscul de sărăcie a femeilor odată cu vârsta; prin urmare, cere insistent statelor membre să transpună și să aplice rapid și integral Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și le invită să nu se limiteze la standardele minime prevăzute în directivă;

23. invită Comisia și statele membre să exploreze în continuare tehnologii digitale de asistare simplu de utilizat, sigure și accesibile, precum serviciile de teleasistența și telemedicină, în special în regiunile afectate de un declin demografic și în cele îndepărtate; subliniază că utilizarea acestor tehnologii ar trebui să respecte pe deplin cadrul existent privind protecția datelor, iar aspectele etice legate de utilizarea tehnologiei în domeniul sănătății ar trebui să fie întotdeauna luate în considerare în mod corespunzător; încurajează statele membre să înființeze centre de îngrijire de zi pentru persoanele în vârstă în apropierea școlilor primare și a grădinițelor, pentru că poate favoriza legăturile între generații;

24. consideră că fiecare persoană ar trebui să aibă dreptul de a alege servicii de îngrijire de calitate adecvate pentru propria persoană și pentru familia sa; consideră că modul în care este abordată dezvoltarea serviciilor de îngrijire ar trebui să ia în considerare toate categoriile de utilizatori și diferențele între aceștia, precum și gama variată de preferințe pentru tipurile de servicii de îngrijire de care au nevoie; remarcă faptul că serviciile de îngrijire ar trebui să fie dezvoltate astfel încât să sprijine continuitatea îngrijirilor, asistența medicală preventivă, reabilitarea și un mod de viață independent;

25. solicită un cadru de reglementare care să garanteze servicii de îngrijire, servicii de asistență de la distanță (teleîngrijire) și de telemedicină de calitate, oferind profesioniștilor din domeniul îngrijirii garanții juridice și stabilind cerințele necesare de formare, pentru a asigura îngrijirea și asistența medicală primară pentru toți cetățenii UE, indiferent de vârstă, în toate zonele geografice;

26. încurajează statele membre să susțină modelele de îngrijire flexibile, adecvate și adaptate și subliniază că îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, starea de bine și angajabilitatea populației în curs de îmbătrânire sunt esențiale pentru a sustenabilitatea sistemului de securitate socială și a sistemelor de îngrijire; invită statele membre să sprijine dezvoltarea unor medii adaptate persoanelor în vârstă și a unor soluții de îngrijire la domiciliu, bazate pe familie și comunitate, inclusiv pentru persoanele care suferă de demență, să dezvolte o rețea publică de servicii de asistență și echipamente medicale, să promoveze mobilitatea, viața independentă, incluziunea socială și autonomia și să faciliteze inițiativele societății civile și de economie socială cu privire la aceste aspecte;

27. invită statele membre acorde o mai mare recunoaștere valorii îngrijirii informale, să îmbunătățească protecția socială și diferitele forme de sprijin pentru îngrijitorii informali, să le ofere sprijin profesional, formare și consiliere inter pares și să introducă, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, diferite forme de ajutor periodic pentru membrii familiei care îngrijesc persoane în vârstă, în special cele care au nevoie de servicii de îngrijire temporară și de zi, precum și servicii de susținere, inclusiv formule flexibile de lucru; încurajează statele membre să conceapă strategii specifice pentru a ajuta îngrijitorii informali și pentru a recunoaște contribuția acestora la îngrijirea persoanelor în vârstă, precum și să prezinte propuneri pentru servicii de asistență adecvate; subliniază că asigurarea îngrijirii informale ar trebui să fie o alegere și că ar trebui promovate serviciile de îngrijire formale;

28. încurajează statele membre să dezvolte voluntariatul și asistența pentru persoanele în vârstă, pentru că au un rol deosebit în situațiile de criză, așa cum a demonstrat pandemia de Covid-19;

29. solicită statelor membre să combată sărăcia în rândul femeilor, în special la o vârstă înaintată, care are un impact negativ atât asupra securității sociale a femeilor, cât și asupra nivelului PIB-ului UE, precum și să se asigure că lucrătorii beneficiază de o protecție socială adecvată;

30. invită statele membre să asigure accesul la servicii de reabilitare și reintegrare, pentru a-i ajuta pe lucrătorii în vârstă să se întoarcă pe piața muncii după întreruperea carierei din motive medicale dacă doresc acest lucru, deoarece îmbătrânirea activă este esențială pentru sănătate;

31. subliniază că feminizarea sărăciei este rezultatul mai multor factori, printre care inegalitățile de gen în evoluția profesională, faptul că femeile sunt deseori angajate în baza unor contracte de muncă atipice, absența statutului de securitate socială pentru partenerii care îi sprijină pe lucrătorii independenți și sărăcia în gospodăriile mamelor singure;

32. subliniază că pandemia de COVID-19 a demonstrat că este esențial ca statele membre să dispună de sisteme de sănătate solide, incluzive și capabile să facă față crizelor; invită statele membre să se asigure că există suficient personal în sectorul serviciilor medicale și de îngrijire și să asigure accesul la medicina geriatrică în întreaga UE; invită statele membre să asigure condiții adecvate de muncă și angajare în profesiile medicale și de îngrijire și să investească în educație și formare, ca mijloc de a garanta calitatea îngrijirilor oferite; solicită crearea unor stimulente pentru exercitarea profesiei de îngrijitor pentru persoanele în vârstă;

Protecția socială și incluziunea socială

33. solicită statelor membre să asigure un nivel de trai decent pentru persoanele în vârstă și le invită, în acest sens, să facă schimb de bune practici, în special în ceea ce privește stabilirea alocației complementare minime pentru persoanele în vârstă cu venituri reduse;

34. solicită Comisiei și statelor membre să stabilească recomandări pentru reducerea riscului de sărăcie și de excluziune socială la bătrânețe, acordând o atenție deosebită decalajului de gen în privința pensiilor, persoanelor în vârstă cu dizabilități, migranților în vârstă, romilor în vârstă, persoanelor în vârstă care aparțin unor minorități etnice, rasiale, lingvistice sau sexuale și altor grupuri care sunt afectate în mod disproporționat de sărăcie și excluziune socială; încurajează Comitetul pentru protecție socială să analizeze mai în profunzime grupurile care se confruntă cu rate ridicate de sărăcie și excluziune socială;

Îmbătrânirea activă

35. subliniază că crearea și implementarea unor oportunități de educație permanentă adaptate vârstei reprezintă un element esențial și indispensabil pentru a crește sustenabilitatea socială și economică și starea personală de bine; invită statele membre să investească în competențe și educație și să dezvolte proiecte educaționale, de formare și de învățare pe tot parcursul vieții formale, non-formale și informale, precum și oportunități pentru o mai bună integrare a persoanelor în vârstă, incluzând educația online, indiferent dacă acestea încă lucrează sau sunt deja la pensie;

36.  subliniază, în acest context, necesitatea de a consolida competențele digitale ale persoanelor în vârstă, ceea ce le va ajuta nu numai să profite de educația online, ci și să aibă un acces mai bun la servicii medicale și la alte servicii digitale; solicită crearea unor programe de dezvoltare a competențelor digitale care să fie accesibile, abordabile ca preț și adaptate nevoilor persoanelor în vârstă; invită Comisia să ia măsuri care să vizeze explicit persoanele în vârstă; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să susțină inițiativele de perfecționare și recalificare profesională, în special pentru grupurile vulnerabile, pentru a ajuta oamenii să își găsească un loc de muncă de calitate și pentru a răspunde nevoilor de pe piața muncii, pentru a combate decalajul digital și pentru a se asigura că aceste persoane se adaptează efectiv și profită de avantajele metodelor inovatoare de management și de muncă, precum și de soluțiile digitale, cum ar fi munca de la distanță;

37. solicită statelor membre să folosească FSE+ și FEDR pentru a susține crearea unor locuri de muncă de calitate, a promova un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și a crea oportunități de angajare în regiunile expuse riscului de depopulare, acordând o atenție deosebită unei participări mai mari a femeilor pe piața muncii; subliniază importanța serviciilor de consiliere, a învățării pe tot parcursul vieții și a programelor pentru reconversia și perfecționarea profesională a lucrătorilor de toate vârstele;

38. solicită statelor membre și Rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă să dezvolte schimburi de practici în ceea ce privește integrarea pe piața muncii a persoanelor în vârstă aflate în căutarea unui loc de muncă;

39. salută angajamentul Comisiei privind un salariu decent pentru toți lucrătorii, fie prin stabilirea unui salariu minim garantat, fie prin negocieri colective;

40. subliniază că combaterea schimbărilor demografice ar trebui să urmeze o abordare bazată pe drepturi, promovând și creând șanse egale, dialog și solidaritate, nu concurență între persoanele din generații diferite;

41. solicită Comisiei și statelor membre să asigure aplicarea corespunzătoare a Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și să sprijine inițiativele și proiectele regionale și locale care vizează asigurarea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată pentru femei și bărbați;

42. salută propunerea Comisiei de a lansa un program pentru „voluntari în domeniul digital”[52], care să le permită tinerilor calificați și cetățenilor în vârstă experimentați să-și pună competențele digitale în serviciul întreprinderilor tradiționale; încurajează statele membre să dezvolte activități de voluntariat și mentorat pentru transferul cunoștințelor între generații, urmărind contracararea excluziunii sociale și permițând împărtășirea competențelor și experiențelor, încurajând actualizarea competențelor lucrătorilor mai tineri sau mai în vârstă și protejând meșteșugurile tradiționale ca parte a patrimoniului european;

43. invită Comisia și statele membre să reducă decalajul digital și să continue să exploreze posibilitățile de incluziune socială și integrare pe piața muncii a persoanelor cu vârstă de muncă, în special a celor care sunt casnice, prin utilizarea internetului, a altor tehnologii ale informației și a inteligenței artificiale în domeniile culturii, divertismentului, educației, muncii, comunicării și medicinei, incluzând telecomunicațiile și telemedicina în condiții de siguranță, precum și să asigure unui nivel maxim de protecție a datelor cu caracter personal, recunoscând totodată importanța contactului personal direct și a unei abordări demne și centrate pe ființa umană; solicită, în special, adoptarea unor strategii pentru a îmbunătăți competențele digitale, conectivitatea și accesul la echipamente în structurile de îngrijire pe termen lung;

44. constată că îmbunătățirea conectivității și accesibilității serviciilor în zonele rurale și îndepărtate este fundamentală pentru a lupta împotriva depopulării lor și a excluziunii sociale și digitale a populației în vârstă care locuiește în aceste regiuni; invită, prin urmare statele membre să recunoască importanța zonelor rurale și îndepărtate, în întreaga lor diversitate, și să le dezvolte potențialul prin stimularea investițiilor în economia locală, promovarea spiritului antreprenorial și îmbunătățirea infrastructurii lor;

45. invită Comisia să sprijine statele membre în lupta împotriva sărăciei, care afectează mai ales mamele singure și care s-a intensificat din cauza crizei, generând din ce în ce mai multă excluziune socială;

46. subliniază impactul esențial pe care îl au tehnologiile digitale în constantă evoluție asupra vieții de zi cu zi a oamenilor; evidențiază, astfel, nevoia de conexiuni internet de mare viteză și de echipamente tehnologice esențiale și actualizate în școli, spitale și în toate celelalte spații pentru servicii publice relevante, inclusiv necesitatea dezvoltării unei e-guvernări eficace; consideră că, împreună cu digitalizarea, posibilitățile create de învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru a oferi populației îmbătrânite din regiunile rurale și îndepărtate o gamă variată de oportunități, inclusiv venituri suplimentare; invită, așadar, Comisia și statele membre să sprijine programe educaționale și de formare care ajută populația în curs de îmbătrânire să își dezvolte competențele și să dobândească cunoștințe în domenii precum comerțul electronic, marketingul online și TIC; invită statele membre să se asigure că toate gospodăriile au acces la internet de mare viteză și la echipamente digitale și să promoveze dobândirea de competențe digitale, în special pentru grupurile vulnerabile;

47. consideră că tranziția ecologică și digitală a UE ar trebui să valorifice întregul potențial al comunităților rurale în curs de îmbătrânire; reamintește, în acest sens, că este important să se asigure accesul la internet în bandă largă și la servicii de bază în zonele rurale, asimilarea competențelor digitale și noi abordări în materie de dezvoltare durabilă, cum ar fi conceptul de „sate inteligente” și transformarea sustenabilă a sistemului alimentar;

48. subliniază că, din cauza evoluției, a digitalizării și a specializării agriculturii, atât persoanele din acest sector, cât și cele care se pregătesc să-și înceapă activitatea în acest sector au nevoie de un nivel adecvat de formare digitală, tehnică și economică și cere să se încurajeze programele de schimb, discuțiile, cursurile de formare online și e-învățarea;

49. invită statele membre să țină seama de situația specifică a lucrătorilor în vârstă de pe piața muncii prin instituirea de măsuri cum ar fi cursurile de pregătire individualizate și timpul de lucru optimizat;

50. solicită Comisiei să sprijine statele membre în privința creșterii utilizării fondurilor structurale pentru investiții în îngrijirea copiilor în sistemul public și în îngrijirea persoanelor vârstnice și dependente;

51. invită statele membre să sprijine funcționarea și dezvoltarea organizațiilor și a altor forme de participare socială a persoanelor vârstnice;

52. solicită Comisiei și Comitetului pentru protecție socială ca în următorul raport privind caracterul adecvat al pensiilor să aprofundeze traiectoriile pieței atipice a muncii, analizând pe deplin diferența de pensii între femei și bărbați în toate dimensiunile sale și în toți cei trei piloni ai sistemului de pensii; de asemenea, solicită Comisiei să evalueze caracterul adecvat al pensiilor minime, care sunt deosebit de relevante pentru evitarea sărăciei la bătrânețe;

53. subliniază că noua „economie de argint” s-ar putea transforma în unul dintre principalele motoare economice, mai ales în zonele rurale, și ar putea oferi oportunități pentru sectoarele sănătății și îngrijirii pe termen lung, oferind îngrijire de înaltă calitate într-o manieră mai eficientă; invită Comisia și statele membre să țină seama de potențialul economiei vârstei a treia în strategiile UE și naționale și să îl promoveze cu mai multă fermitate, inclusiv în turism și în schimburile culturale destinate persoanelor în vârstă;

54. reamintește că regiunile ultraperiferice sunt predispuse în mod deosebit la depopulare și necesită un set special de măsuri pentru a atenua schimbările demografice negative cu care acestea se confruntă adesea; invită statele membre să utilizeze în mod proactiv fondurile structurale și de investiții disponibile pentru a face față provocărilor cu care se confruntă aceste regiuni;

55. invită Comisia și statele membre să implice organizații care reprezintă și protejează interesele persoanelor în vârstă în luarea deciziilor care le afectează;

56. subliniază că telemunca poate oferi numeroase oportunități pentru zonele îndepărtate, fiind unul dintre cele mai bune moduri de utilizare a tehnologiilor digitale, pentru a menține populația din zonele rurale și îndepărtate și, totodată, pentru a genera beneficii pentru economiile și comunitățile locale; solicită Comisiei să propună o agendă europeană pentru telemuncă, în scopul dezvoltării unui cadru legislativ care să prevadă standarde și condiții minime clare pentru telemuncă la nivelul UE;

57. invită Comisia și statele membre să integreze drepturile persoanelor în vârstă cu dizabilități în toate politicile și programele legate de dizabilități și de îmbătrânire, asigurând respectarea pe deplin a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

Politicile speciale și cercetarea

58. invită statele membre să utilizeze fondurile UE și investițiile private, combinate cu investiții naționale și locale, pentru a oferi locuințe adecvate, sigure și accesibile și pentru a adapta clădirile la nevoile persoanelor în vârstă, vulnerabile și dezavantajate; subliniază că clădirile ar trebui să aibă caracteristici de accesibilitate; subliniază că locuințele sigure sunt locuințe în care au fost reduse potențialele pericole și în care se facilitează răspunsul în caz de pericol; reamintește că locuințele accesibile ar trebui să fie însoțite de o infrastructură adecvată;

59. subliniază rolul indispensabil pe care îl joacă autoritățile regionale și locale în abordarea problemelor demografice tot mai accentuate din zonele rurale și îndepărtate, într-o manieră semnificativă și sustenabilă;

60. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze bune practici pentru o politică eficientă în materie de îmbătrânire;

61. invită statele membre să promoveze inițiative care să consolideze legăturile intergeneraționale și să sprijine persoanele în vârstă care, din motive de sănătate sau din motive financiare, sunt nevoite să își părăsească locuințele pentru a găsi o locuință la un preț accesibil care să le satisfacă nevoile;

62. solicită statelor membre să țină seama de dimensiunea de gen în procesul de reformă a sistemelor de pensii și să adapteze vârsta de pensionare luând în considerare diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește modelele de muncă și riscul mai ridicat de discriminare a femeilor în vârstă pe piața muncii;

63. solicită statelor membre să prevină și să combată violența împotriva femeilor în vârstă în cadrul răspunsurilor naționale la pandemia de COVID-19, inclusiv prin linii de asistență și prin servicii de sprijin și acordând o atenție deosebită structurilor de îngrijire rezidențială;

64. invită Comisia și statele membre să creeze programe eficace pentru combaterea violenței împotriva femeilor, care să includă aspectul vârstei, pentru a preveni abuzurile fizice, sexuale, psihologice și economice la care pot fi supuse persoanele în vârstă, majoritatea acestora fiind femei; propune efectuarea unor anchete statistice cu privire la creșterea violenței împotriva persoanelor în vârstă, cu scopul de a reliefa această gravă problemă - pe care, în mod normal, persoanele în vârstă nu o pot raporta, întrucât acestea pot accepta relele tratamente la care sunt supuse ca fiind inerente condiției lor de bătrâni aflați într-o situație de dependență - precum și cu scopul de a combate mai eficient abuzurile comise împotriva persoanelor în vârstă, cu un angajament mai puternic din partea societății în ansamblu;

65. subliniază că locuințele cu asistență și locuințele subvenționate pot conduce la dezinstituționalizarea îngrijirii; invită statele membre să analizeze posibilitățile de promovare a locuințelor cu asistență, subvenționate și intergeneraționale, precum și a adaptărilor locuințelor pe baza criteriilor de calitate;

66. încurajează statele membre să desfășoare campanii de informare și educare și acțiuni dedicate persoanelor în vârstă în domeniul siguranței rutiere, care să prezinte impactul schimbărilor fiziologice și al deteriorării abilităților psihomotorii asupra capacității de a se deplasa pe drum, îmbunătățind astfel siguranța tuturor utilizatorilor de drumuri;

67. încurajează statele membre să majoreze cheltuielile din FSE+, FEDR și Fondul pentru o tranziție justă pentru formarea și recalificarea lucrătorilor în vârstă, asigurând accesul egal la servicii publice, acordând o atenție deosebită stimulării întreprinderilor pentru a angaja persoane în vârstă, precum și adaptării infrastructurii publice, inclusiv a transportului și a spațiilor publice la nevoile persoanelor în vârstă; invită statele membre să promoveze investițiile în serviciile publice din zonele rurale cu ajutorul fondurilor structurale, care ar atrage generația tânără și ar crește bunăstarea persoanelor în vârstă care trăiesc în aceste zone; solicită o mai mare utilizare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală pentru a contracara izolarea și excluziunea socială a persoanelor în vârstă din zonele rurale și defavorizate, cu un accent special pe zonele expuse riscului de depopulare; invită statele membre să profite de posibilitățile oferite de instrumentul Next Generation EU în acest sens;

68. subliniază că este important ca la baza politicilor și măsurilor pentru abordarea provocărilor demografice să stea date adecvate, fiabile și comparabile; invită Comisia să revizuiască cadrul statistic al UE, crescând limita superioară de vârstă pentru colectarea datelor, asigurând includerea persoanelor care trăiesc în instituții și defalcând datele în funcție de gen și de vârstă, respectând pe deplin standardele în materie de confidențialitate și drepturi fundamentale; invită Comisia și statele membre să colecteze mai multe date și să își intensifice sprijinul pentru dezvoltarea cercetării privind îmbătrânirea în condiții bune de sănătate și bolile la bătrânețe, precum și condițiile de viață ale persoanelor în vârstă;

69. salută planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și solicită punerea în aplicare rapidă și eficace a principiilor prezentate în cadrul pilonului; invită Comisia, în vederea îmbunătățirii și consolidării reprezentării persoanelor în vârstă în procesul legislativ al UE și a reflectării actualului Parlament al tineretului din UE, să ia în considerare finanțarea programului UE „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru o astfel de inițiativă;

70. invită Comisia și statele membre să își concentreze acțiunile asupra creșterii speranței de viață sănătoasă a persoanelor în vârstă; subliniază, în acest sens, importanța programelor de promovare și educație în domeniul sănătății pe tot parcursul vieții, de prevenire a bolilor și de examinare periodică și de inițiere a unor noi inițiative, cum ar fi politici mai bune de prevenire a bolilor și programe de asistență medicală mai eficiente pentru a stimula procesul îmbătrânirii în condiții bune de sănătate; solicită Comisiei și statelor membre să se implice în mod activ în Deceniul îmbătrânirii sănătoase al OMS, prin elaborarea de planuri pentru o îmbătrânire sănătoasă în UE, care să prevadă accesul la servicii de sănătate și îngrijire, precum și strategii pentru promovarea sănătății și a prevenției; solicită Comisiei să adopte o agendă de cercetare ambițioasă în ceea ce privește sănătatea fizică și mentală în cadrul programului Orizont Europa; încurajează statele membre să ia în considerare utilizarea în acest scop a fondurilor oferite de cadrul financiar multianual și de instrumentul Next Generation EU;

71. invită statele membre să încurajeze schimburile între generații, printre altele, prin promovarea activităților de voluntariat ale tinerilor pentru persoanele în vârstă, precum și să promoveze și să finanțeze centre intergeneraționale, deoarece acestea pot fi esențiale pentru combaterea discriminării pe motive de vârstă și pentru asigurarea incluziunii sociale a persoanelor în vârstă; încurajează statele membre să înființeze centre de îngrijire comunitară și oportunități de voluntariat și de învățare pe tot parcursul vieții care să vizeze persoanele în vârstă din apropierea școlilor și a grădinițelor și să depună eforturi pentru a promova legăturile dintre generații prin încurajarea schimburilor între aceste servicii; îndeamnă statele membre și Comisia să promoveze programe, proiecte și acțiuni care să stimuleze participarea socială, culturală și politică a persoanelor în vârstă;

72. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze și să sprijine o piață a forței de muncă favorabilă incluziunii și societăți care să permită participarea egală, precum și să valorifice abilitățile și talentele tuturor; solicită statelor membre să dezvolte strategii de angajabilitate și de gestionare a carierei, pentru a se pregăti pentru o forță de muncă îmbătrânită și pentru piețe ale muncii mai volatile, în lumina frecventelor și profundelor transformări de pe piața muncii; subliniază că aceste strategii ar trebui să includă promovarea educației, a formării și a învățării pe tot parcursul vieții pentru persoanele de orice vârstă, locuri de muncă sănătoase, care să ofere amenajări corespunzătoare pentru angajații cu dificultăți în materie de sănătate sau cu dizabilități, un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată și promovarea schimburilor între generații la locul de muncă; solicită, în plus, Platformei UE a cartelor diversității să acorde o atenție sporită promovării diversității la locul de muncă din perspectiva vârstei și a (diz)abilităților; solicită Comisiei să pună accentul pe riscurile psihosociale și fizice, legate de vârstă, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, în noul cadru strategic pentru sănătatea și siguranța la locul de muncă; subliniază că sănătatea și siguranța la locul de muncă sunt esențiale;

73. invită Comisia și statele membre să faciliteze accesul la locuri de muncă pentru persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste, în special pentru femei, dacă doresc acest lucru, deoarece le-ar crește veniturile de-a lungul vieții, și să introducă activități profesionale cu fracțiune de normă, cu risc scăzut, pentru persoanele în vârstă, atunci când acestea sunt încă sănătoase și capabile să își asume responsabilități; subliniază importanța creării unor oportunități de angajare remunerată pentru persoanele care au ajuns deja la vârsta legală de pensionare și care doresc să rămână sau să devină active, nu numai pentru a genera venituri suplimentare, ci și ca o modalitate de combatere a excluziunii sociale; de asemenea, încurajează acordarea de stimulente pentru activități de voluntariat și mentorat, cu scopul de a impulsiona transferul de cunoștințe între generații; subliniază că astfel de măsuri și activități nu trebuie să fie în detrimentul persoanelor tinere aflate în căutarea unui loc de muncă sau al șomerilor de lungă durată;

74. solicită Comisiei să adopte o strategie a UE privind îngrijitorii; subliniază că investițiile în servicii de îngrijire sunt esențiale, deoarece nu numai că vor crește ratele de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, asigurând oportunități de angajare în economia formală pentru îngrijitorii informali și promovând echilibrul între viața profesională și cea privată pentru femei, ci, de asemenea, vor îmbunătăți condițiile de viață ale persoanelor în vârstă prin investiții în instituții de îngrijire pe termen lung, prin măsuri de îmbunătățire a sănătății psihice și de combatere a izolării și prin măsuri de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor în vârstă, precum și prin investiții în sănătatea și educația persoanelor, pentru a garanta că acestea rămân active și au o stare bună de sănătate pe măsură ce înaintează în vârstă; solicită Comisiei și statelor membre să adopte un set de indicatori privind accesibilitatea și sustenabilitatea sistemelor de îngrijire a persoanelor în vârstă, precum și un cadru comun de calitate pentru serviciile de îngrijire a persoanelor în vârstă; subliniază că este important să se asigure faptul că îngrijirea pentru persoanele în vârstă rămâne o competență națională;

75. invită statele membre să acorde o atenție mai mare persoanelor în vârstă, care sunt deosebit de vulnerabile în fața infecțiilor virale, inclusiv COVID-19; invită Comisia și statele membre să combată izolarea, neglijarea și excluziunea socială cu care se confruntă persoanele în vârstă în timpul pandemiei de COVID-19 prin promovarea campaniilor de sensibilizare, prin efectuarea de cercetări, prin facilitarea schimburilor de opinii și prin combinarea fondurilor structurale și de investiții ale UE; de asemenea, solicită statelor membre să asigure aplicarea drepturilor pacienților în asistența medicală transfrontalieră, precum și disponibilitatea unor medicamente sigure și la un preț convenabil și accesul la acestea; subliniază că pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea unei mai mari solidarități din partea UE; invită Comisia să elaboreze și să adopte o cartă a UE pentru drepturile persoanelor în vârstă, în temeiul articolului 25 din Carta drepturilor fundamentale;

76. recunoaște că politica de coeziune și PAC ar putea juca un rol important în promovarea și stimularea angajabilității și a incluziunii femeilor din zonele rurale și îndepărtate care se confruntă cu probleme demografice; invită statele membre să utilizeze mai bine fondurile relevante în acest scop;

77. invită statele membre să utilizeze fondurile REACT-EU pentru a face față schimbărilor demografice[53];

78. subliniază că noile tehnologii și metode inovatoare s-ar putea dovedi utile pentru reducerea costurilor pentru servicii de interes general, menținând nivelul de trai și calitatea serviciilor în regiunile îndepărtate și slab populate; încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale competente să investească în măsuri neconvenționale și inovatoare menite să ofere servicii esențiale pentru populație și să creeze un mediu adecvat pentru a atrage persoanele, astfel încât acestea să se întoarcă, iar fenomenul depopulării să se inverseze;

79. solicită statelor membre să își intensifice schimbul de bune practici în ceea ce privește crearea de politici și inițiative demografice adecvate, menite să valorifice posibilitățile și să abordeze provocările pe care le presupune îmbătrânirea populației UE;

80. reamintește natura specifică a agriculturii familiale, care îmbină activitatea agricolă și viața de familie, fermierii mai în vârstă rămânând activi după vârsta de pensionare;

81. recunoaște potențialul persoanelor în vârstă, inclusiv al agricultorilor, de a deveni forța motrice a unei economii de argint dinamice în zonele rurale, bazate pe inovare socială, pe comunități rurale favorabile incluziunii și pe un mediu de viață mai sănătos; invită Comisia să analizeze cu atenție acest potențial atunci când își construiește viziunea pe termen lung pentru zonele rurale și îmbătrânirea activă;

82. invită instituțiile publice să promoveze crearea unui sistem special de protecție care să țină seama de natura specifică a șomajului ce îi afectează pe lucrătorii agricoli, având în vedere caracterul foarte temporar al muncii sezoniere în agricultură; reliefează că acest lucru ar putea oferi o mai mare siguranță celor care aleg să lucreze în agricultură;

83. subliniază faptul că îmbătrânirea forței de muncă și lipsa reînnoirii generațiilor constituie o problemă mai gravă în agricultură decât în alte sectoare; consideră că, pentru inversarea acestei tendințe, este esențial să se creeze noi profesii care să facă posibilă reînnoirea generațiilor prin asigurarea atractivității și a rentabilității profesiilor din sectorul agricol;

84. recunoaște că doar 11 % din totalul exploatațiilor agricole din Uniunea Europeană sunt gestionate de fermieri mai tineri de 40 de ani[54]; invită statele membre să elimine toate barierele care împiedică tinerii agricultori să intre în sectorul agricol, inclusiv dificultatea de a dobândi acces la terenuri; invită, de asemenea, statele membre să promoveze noi modalități de colaborare între generații, cum ar fi parteneriatele, arendarea, închirierea pe termen lung și alte modalități care ar putea oferi soluții la lipsa terenurilor și ar putea stimula tinerii să devină fermieri;

85. reafirmă că unele dintre obstacolele în calea reînnoirii generațiilor din agricultură au de-a face cu accesul la terenuri și transferul exploatațiilor agricole de la o generație la alta; amintește că, deoarece se confruntă cu riscul unor pensii scăzute, al pierderilor de venituri (inclusiv plăți PAC) și al excluziunii sociale în zonele rurale după pensionare, fermierii mai în vârstă tind să rămână activi și să își mențină exploatațiile agricole pe o durată mai lungă; subliniază, în acest sens, că este nevoie de instrumente de politică adaptate pentru a garanta transferul lin al exploatațiilor agricole și îmbătrânirea activă a agricultorilor în vârstă din comunitățile rurale;

86. constată că, în multe state membre, sistemele naționale de pensii nu oferă agricultorilor pensionari venituri suficiente; regretă că prelungirea activității agricole peste vârsta legală de pensionare, care încetinește reînnoirea generațiilor, este adesea singura modalitate de a face față acestei situații; subliniază că sprijinul acordat prin PAC nu este destinat să înlocuiască un sistem de pensii;

87. ia act de nevoia tot mai mare de tineri profesioniști cu înaltă calificare în agricultură, în special în regiuni, și atrage atenția că trebuie luate toate măsurile pentru a încuraja tinerii să studieze profesiile agricole și că trebuie facilitat transferul de cunoștințe de la persoanele în vârstă către generația mai tânără;

88. consideră că parteneriatele agricole dintre generațiile mai în vârstă și cele mai tinere sunt esențiale pentru amplificarea solidarității între generații, a transferului de cunoștințe și a învățării reciproce, aspecte deosebit de importante pentru adoptarea noilor tehnologii și a competențelor digitale în agricultură;

89. consideră că lucrătorii familiali reprezintă încă marea majoritate a forței de muncă din sectorul agricol din Europa, dar observă că acest tip de forță de muncă este în continuă scădere de mai mulți ani și se așteaptă să scadă și mai mult în viitorul apropiat; subliniază că exodul rural de neoprit din anumite părți ale UE va duce la apariția unor zone rurale care se confruntă cu probleme economice, sociale și de mediu ce necesită politici mai ambițioase și coordonate;

90. accentuează că este important ca zonele rurale să fie sprijinite în diversitatea lor, încurajând investițiile în proiecte care sprijină economiile locale, inclusiv o mai bună accesibilitate a transporturilor și o mai bună conectivitate digitală; consideră că este important să se reamintească faptul că menținerea ocupării forței de muncă în sectorul agricol are implicații directe pentru menținerea în viață a economiilor rurale; consideră, în plus, că nu ar trebui subestimată provocarea cu care se confruntă toți fermierii în înțelegerea rolului tehnologiei moderne și a inovării în agricultură, precum și în utilizarea acestora; subliniază, prin urmare, că este important să existe formare profesională pe tot parcursul vieții, servicii de consiliere și să se facă schimburi de cunoștințe, atât în cadrul PAC, cât și în afara acestuia;

91. consideră că accesul femeilor la agricultură ar trebui facilitat prin intermediul unor servicii publice adecvate, care să le permită să lucreze în agricultură într-o măsură mai mare;

92. observă că îmbătrânirea populației, în special în zonele agricole și rurale, este o tendință inevitabilă care trebuie luată în considerare la elaborarea politicilor economice și sociale; consideră că problema îmbătrânirii populației necesită o abordare multidimensională și subliniază că este important să se încurajeze o mai mare complementaritate și sinergie între domeniile de politică și instrumentele de sprijin; reamintește că resursele și serviciile adecvate sunt esențiale pentru a oferi vârstnicilor un mediu adaptat vârstei lor;

93. subliniază faptul că inegalitățile în ceea ce privește accesul la terenuri, plățile directe și sprijinul, atât între țările UE, cât și în interiorul acestora, se numără printre aspectele care trebuie tratate pentru a stopa declinul regional și pentru a-i încuraja pe vârstnicii care au depășit vârsta de pensionare să se retragă din agricultură în scopul de a încuraja tinerii să înceapă să desfășoare activități agricole;

94. invită statele membre să ia în considerare proporția persoanelor în vârstă (peste 65 de ani) din regiunile rurale atunci când își elaborează planurile strategice și să ia în considerare introducerea unor măsuri care să acopere sau să vizeze persoanele în vârstă din zonele rurale, de exemplu, printr-o abordare mai flexibilă a condițiilor aplicabile participării reale și active a acestui grup de vârstă la viața economică a regiunii în cauză;

95. subliniază că, având în vedere situația creată de pandemia de COVID-19, este necesar să se asigure un mediu rural viu și dinamic, eliminând birocrația și investind în infrastructură și servicii de calitate în zonele rurale, pentru a limita procesul de îmbătrânire în agricultură și a promova rolul femeilor ca șefi de exploatații;

96. constată că un sistem de mobilitate eficace este una dintre condițiile prealabile pentru dezvoltarea economică regională, coeziunea teritorială și dezvoltarea potențialului regional; evidențiază că trebuie deci să se asigure finanțarea necesară pentru dezvoltarea și întreținerea legăturilor de transport, care ar putea încuraja generația în vârstă să rămână în agricultură mai mult timp și să atragă tinerii din centrele regionale să lucreze în mediul rural;

97. subliniază rolul și importanța PAC în încurajarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol; invită statele membre să acorde preferință în planurile lor strategice acțiunilor care urmăresc creșterea numărului de tineri fermieri și să promoveze coerența cu alte instrumente disponibile la nivel național și la nivelul UE;

98. subliniază rolul central jucat de inițiativele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității în refacerea și menținerea economiilor rurale locale dinamice și prospere, precum și necesitatea de a menține un nivel suficient de finanțare pentru programul LEADER; invită statele membre să folosească la maximum capacitățile programului LEADER;

99. ia act de importanța serviciilor furnizate de organizațiile neguvernamentale (ONG-uri), în special pentru persoanele în vârstă; solicită să se consolideze finanțarea activităților ONG-urilor din regiuni;

°

° °

100. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Îmbătrânirea populației este una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană în prezent.

Creșterea speranței de viață, scăderea ratelor de fertilitate, creșterea urbanizării și scăderea populației în vârstă de muncă reprezintă doar cele mai importante schimbări care conduc la scăderea ponderii europenilor în populația lumii (estimată la mai puțin de 4 % din populația lumii până în 2070). Schimbările demografice exacerbează, de asemenea, diferențele dintre regiuni și, prin urmare, determină depopularea UE, în special în zonele rurale.

 

Pandemia de coronavirus a evidențiat și mai mult problemele care necesită o atenție deosebită și a subliniat necesitatea de a include o strategie specială pentru persoanele în vârstă în activitățile UE. Scopul este de a evidenția rolul persoanelor în vârstă în societățile din UE, de a le oferi o îngrijire adecvată, de a preveni singurătatea la o vârstă înaintată și de a beneficia de experiența și cunoștințele lor vaste. Acesta este motivul pentru care acest raport acordă o mare atenție solidarității între generații, cât și sprijinirii inițiativelor bazate pe economia de argint, mentoratului și măsurilor de mobilizare a persoanelor în vârstă.

 

De asemenea, este necesar să se combată cu fermitate toate formele de discriminare, de criminalitate și de excluziune cu care se confruntă persoanele în vârstă. Timp de mulți ani, s-a vorbit despre fenomenul discriminării legate de vârstă, care se manifestă, printre altele, prin discriminarea persoanelor în vârstă pe piața forței de muncă, dar în timpul pandemiei de coronavirus acest fenomen a apărut într-o altă lumină. Pandemia de COVID-19 a demonstrat că această categorie de vârstă este în mod special expusă riscului de excludere digitală sau de discriminare în ceea ce privește accesul egal la serviciile medicale.

 

Raportul prevede, de asemenea, instituirea unui An al îmbătrânirii demne, care ar trebui să vizeze, printre altele, consolidarea legăturilor intergeneraționale și prevenirea singurătății la o vârstă înaintată. Aceasta este o trimitere la inițiativa din 2012, când UE a încercat prima dată să abordeze problema îmbătrânirii populației. Multe dintre sarcinile formulate la acel moment rămân valabile, iar pandemia de coronavirus a generat provocări suplimentare pentru UE în acest domeniu și, prin urmare, a determinat solicitarea reluării acestei inițiative.

 

Una dintre cele mai mari provocări rămâne îngrijirea persoanelor în vârstă, prin urmare raportul atrage atenția asupra complexității problemei: pornind de la nevoile diverse ale persoanelor în vârstă prin armonizarea definiției dependenței, utilizarea serviciilor de îngrijire la distanță și a telemedicinei, precum și includerea unui număr cât mai mare de profesii medicale în cursurile de formare în domeniul geriatriei, precum și furnizarea de sprijin pentru îngrijitorii persoanelor vârstnice.

 

Schimbările demografice vor continua și, prin urmare, este necesar să se ia măsuri de adaptare a spațiului public pentru a răspunde nevoilor populației în curs de îmbătrânire. UE ar trebui să încurajeze statele membre să utilizeze mai mult fondurile UE, cum ar fi FSE+ și FEDR, pentru a adapta infrastructura și spațiile publice la nevoile persoanelor în vârstă.

 

Raportul identifică, de asemenea, acțiuni concrete pentru una dintre valorile fundamentale ale UE: solidaritatea între generații. Pe lângă promovarea activităților de mentorat și de voluntariat, ar fi util să se încurajeze statele membre să creeze centre de îngrijire de zi în apropierea școlilor și a grădinițelor, ceea ce va contribui la crearea de legături intergeneraționale și la prevenirea singurătății la o vârstă înaintată.

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ (28.10.2020)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la îmbătrânirea populației vechiului continent – posibilități și provocări legate de politica privind îmbătrânirea populației după 2020

(2020/2008(INI))

Raportor pentru aviz: Luke Ming Flanagan

 

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât se preconizează că rata demografică de dependență a persoanelor vârstnice (persoanele cu vârsta de 65 de ani sau mai mult față de cele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) va crește semnificativ în UE în ansamblul său în următoarele decenii; întrucât aceasta a crescut la 31,4 % în 2019[55] și se preconizează că va crește în continuare, în special până la 52 % în 2050[56],ajungând la 51,2 % în 2070;

B. întrucât evoluția demografică aferentă îmbătrânirii populației are efecte diferite în regiunile europene, afectând mai grav zonele rurale și izolate; întrucât aceste zone se confruntă și cu un declin al populației lor; întrucât declinul demografic poate avea un impact negativ asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale a UE;

C. întrucât populația vârstnică poate reprezenta o sursă de cunoaștere a tradițiilor locale, a alimentelor și a stilului de viață din mediul rural, care, la rândul lor, pot fi utilizate pentru dezvoltarea turismului și a afacerilor locale;

D. întrucât îmbătrânirea populației Europei constituie un fenomen demografic care presupune o scădere atât a fertilității, cât și a ratei mortalității, precum și o creștere a speranței de viață în rândul populației europene;

E. întrucât schimbările demografice variază considerabil de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta, zonele rurale și defavorizate fiind cele mai expuse la a avea o populație redusă și îmbătrânită;

F. întrucât lucrătorii salariați din grupa de vârstă 55-64 de ani au reprezentat 59,1 % din forța de muncă a UE în 2019[57]; întrucât, în 2016, aproximativ o treime din administratorii exploatațiilor familiale aveau cel puțin 65 de ani, iar majoritatea (57 %) aveau cel puțin 55 de ani; întrucât doar unul din zece administratori de ferme avea sub 40 de ani;

G. întrucât situația demografică afectează grav coeziunea socială, economică și teritorială a UE; întrucât este important ca UE să integreze aspectele demografice în toate politicile sale;

H. întrucât tendințele demografice îngrijorătoare din zonele rurale ale UE intensifică decalajul socioeconomic și cresc riscul de sărăcie și de excluziune socială;

I. întrucât viitoarea Carte verde privind îmbătrânirea populației și viziunea pe termen lung pentru zonele rurale va pune în evidență strategia UE de abordare a impactului schimbărilor demografice asupra structurii noastre socioeconomice;

J. întrucât reînnoirea generațiilor reprezintă unul dintre obiectivele specifice ale PAC în perioada după 2020; întrucât transferul de cunoștințe și învățarea intergenerațională sunt esențiale pentru intensificarea cooperării și a solidarității între generații, reducând astfel decalajul dintre acestea;

K. întrucât situația actuală a persoanelor în vârstă de pe piața muncii și, în sens mai larg, în societate arată că sunt necesare investiții ample și decisive în domenii precum egalitatea de șanse, învățarea pe tot parcursul vieții, asistența pentru angajare și asistența medicală, pentru a reduce inegalitățile economice și sociale din ce în ce mai mari din UE,

L. întrucât persoanele în vârstă din zonele rurale sau îndepărtate se pot confrunta cu riscuri mai mari legate de vârstă, inclusiv cu sărăcia, un acces mai scăzut la asistență și servicii medicale de calitate, un sprijin social mai redus sau mai puține oportunități de interacțiune socială, precum și lipsa accesului la serviciile de transport public;

M. întrucât există diferențe considerabile între regiunile Uniunii Europene în ceea ce privește schimbările demografice, cu o tendință de supraaglomerare a zonelor urbane și, pe de o parte, și de depopulare a celor rurale, de cealaltă parte;

N. întrucât zonele rurale și regiunile periferice sunt grav afectate de schimbările demografice, ceea ce poate constitui un factor de izolare a persoanelor în vârstă care locuiesc în aceste zone;

O. întrucât, în 2018, în 42 % din accidentele de muncă din UE au fost implicați lucrători în vârstă de peste 45 de ani; întrucât siguranța la locul de muncă trebuie, așadar, să țină seama de impactul pe care îl are îmbătrânirea populației asupra forței de muncă;

P. întrucât există diferențe semnificative între statele membre, atât în ceea ce privește componența populației, cât și evoluția sa demografică;

Q. întrucât securitatea noastră alimentară depinde de reînnoirea reușită a generațiilor în agricultură;

R. întrucât PAC rămâne principalul instrument de sprijinire a economiei rurale și a creării de locuri de muncă în zonele rurale;

S. întrucât Pactul verde european ar trebui să valorifice întregul potențial al generațiilor mai în vârstă, avansând totodată către tranziția ecologică și cea digitală;

T. întrucât pandemia de COVID-19 a crescut vulnerabilitatea și excluziunea digitală și socială a persoanelor în vârstă din zonele rurale,

1. consideră că este important să fie create oportunități pentru dialogul între generații, pentru a îmbogăți viața socială a persoanelor în vârstă din mediul rural, contracarând riscul izolării sociale și, în același timp, ajutând generațiile mai tinere prin împărtășirea unor cunoștințe despre obiceiurile din trecut și cele tradiționale, pentru a contribui la conservarea culturii și a patrimoniului, precum și la o societate bazată mai mult pe coeziune;

2. reamintește natura specifică a agriculturii familiale, care îmbină activitatea agricolă și viața de familie, fermierii mai în vârstă rămânând activi după vârsta de pensionare;

3. consideră că vor fi în continuare necesare eforturi susținute din partea partenerilor sociali și a instituțiilor europene și naționale pentru a crea o „cultură” cu adevărat pozitivă a îmbătrânirii active și a recrutării nediscriminatorii; insistă că trebuie să se introducă măsuri care să urmărească implicarea vârstnicilor în dezvoltarea economiilor locale, înlesnirea accesului la serviciile publice în vederea creșterii calității vieții persoanelor în vârstă;

4. consideră că, pentru a pune capăt exodului creierelor, trebuie găsită o nouă abordare a mentoratului și a parteneriatului, deoarece competențele avansate se concentrează în segmentul mai îmbătrânit al forței de muncă;

5. recunoaște potențialul persoanelor în vârstă, inclusiv al agricultorilor, de a deveni forța motrice a unei economii de argint dinamice în zonele rurale, bazate pe inovare socială, pe comunități rurale favorabile incluziunii și pe un mediu de viață mai sănătos; invită Comisia să analizeze cu atenție acest potențial atunci când își construiește viziunea pe termen lung pentru zonele rurale și îmbătrânirea activă;

6. invită instituțiile publice să promoveze crearea unui sistem special de protecție care să țină seama de natura specifică a șomajului ce îi afectează pe lucrătorii agricoli, având în vedere caracterul foarte temporar al muncii sezoniere în agricultură; reliefează că acest lucru ar putea oferi o mai mare siguranță celor care aleg să lucreze în agricultură;

7. subliniază faptul că îmbătrânirea forței de muncă și lipsa reînnoirii generațiilor constituie o problemă mai gravă în agricultură decât în alte sectoare; consideră că, pentru inversarea acestei tendințe, este esențial să se creeze noi profesii care să facă posibilă reînnoirea generațiilor  prin asigurarea atractivității și a rentabilității profesiilor din sectorul agricol;

8. recunoaște că doar 11 % din totalul exploatațiilor agricole din Uniunea Europeană sunt gestionate de fermieri mai tineri de 40 de ani[58]; invită statele membre să elimine toate barierele care împiedică tinerii agricultori să intre în sectorul agricol, inclusiv dificultatea de a dobândi acces la terenuri; invită, de asemenea, statele membre să promoveze noi modalități de colaborare între generații, cum ar fi parteneriatele, arendarea, închirierea pe termen lung și alte modalități care ar putea oferi soluții la lipsa terenurilor și ar putea stimula tinerii să devină fermieri;

9. reafirmă că unele dintre obstacolele în calea reînnoirii generațiilor din agricultură au de-a face cu accesul la terenuri și transferul exploatațiilor agricole de la o generație la alta; amintește că, deoarece se confruntă cu riscul unor pensii scăzute, al pierderilor de venituri (inclusiv plăți PAC) și al excluziunii sociale în zonele rurale după pensionare, fermierii mai în vârstă tind să rămână activi și să își mențină exploatațiile agricole pe o durată mai lungă; subliniază, în acest sens, că este nevoie de instrumente de politică adaptate pentru a garanta transferul lin al exploatațiilor agricole și îmbătrânirea activă a agricultorilor în vârstă din comunitățile rurale;

10. constată că, în multe state membre, sistemele naționale de pensii nu oferă agricultorilor pensionari venituri suficiente. regretă că prelungirea activității agricole peste vârsta legală de pensionare, care încetinește reînnoirea generațiilor, este adesea singura modalitate de a face față acestei situații; subliniază că sprijinul acordat prin PAC nu este destinat să înlocuiască un sistem de pensii;

11. ia act de nevoia tot mai mare de tineri profesioniști cu înaltă calificare în agricultură, în special în regiuni, și atrage atenția că trebuie luate toate măsurile pentru a încuraja tinerii să studieze profesiile agricole și că trebuie facilitat transferul de cunoștințe de la persoanele în vârstă către generația mai tânără;

12. consideră că viitoarea Carte verde a Comisiei pe tema „Viziunea pe termen lung asupra mediului rural” va trebui să pună un accent deosebit pe programele de implicare activă a persoanelor vârstnice in viața comunităților rurale;

13. consideră că parteneriatele agricole dintre generațiile mai în vârstă și cele mai tinere sunt esențiale pentru amplificarea solidarității între generații, a transferului de cunoștințe și a învățării reciproce, aspecte deosebit de importante pentru adoptarea noilor tehnologii și a competențelor digitale în agricultură;

14. consideră că lucrătorii familiali reprezintă încă marea majoritate a forței de muncă din sectorul agricol din Europa, dar observă că acest tip de forță de muncă este în continuă scădere de mai mulți ani și se așteaptă să scadă și mai mult în viitorul apropiat; subliniază că exodul rural de neoprit din anumite părți ale Uniunii va duce la apariția unor zone rurale care se confruntă cu probleme economice, sociale și de mediu ce necesită politici mai ambițioase și coordonate;

15. reamintește că este mai probabil ca persoanele în vârstă din zonele îndepărtate, montane și rurale să fie expuse excluziunii digitale și sociale, fenomen agravat de COVID-19;

16. invită Comisia și statele membre să direcționeze cu atenție pachetul de redresare „Next Generation EU”, pentru a contribui la atenuarea impactului negativ al COVID-19 asupra generației mai în vârstă;

17. accentuează că este important ca zonele rurale să fie sprijinite în diversitatea lor, încurajând investițiile în proiecte care sprijină economiile locale, inclusiv o mai bună accesibilitate a transporturilor și o mai bună conectivitate digitală; consideră că este important să se reamintească faptul că menținerea ocupării forței de muncă în sectorul agricol are implicații directe pentru menținerea în viață a economiilor rurale; consideră, în plus, că nu ar trebui subestimată provocarea cu care se confruntă toți fermierii în înțelegerea rolului tehnologiei moderne și a inovării în agricultură, precum și în utilizarea acestora; subliniază, prin urmare, că este important să existe formare profesională pe tot parcursul vieții, servicii de consiliere și să se facă schimburi de cunoștințe, atât în cadrul, cât și în afara cadrului PAC.

18. consideră că accesul femeilor la agricultură ar trebui facilitat prin intermediul unor servicii publice adecvate, care să le permită să lucreze în agricultură într-o măsură mai mare.

19. observă că îmbătrânirea populației, în special în zonele agricole și rurale, este o tendință inevitabilă care trebuie luată în considerare la elaborarea politicilor economice și sociale; consideră că problema îmbătrânirii populației necesită o abordare multidimensională și subliniază că este important să se încurajeze o mai mare complementaritate și sinergie între domeniile de politică și instrumentele de sprijin; reamintește că resursele și serviciile adecvate sunt esențiale pentru a oferi vârstnicilor un mediu adaptat vârstei lor;

20. invită autoritățile naționale, regionale și locale să ia în considerare introducerea sau sprijinirea unor programe de păstrare a cunoștințelor populației locale în vârstă, pentru a documenta și a înregistra patrimoniul cultural imaterial reprezentat de alimentele, rețetele, produsele și alte obiceiuri locale, care, la rândul lor, pot fi utilizate pentru a dezvolta și a susține mijloacele de subzistență, producția și turismul la nivel local;

21. consideră că tranziția ecologică și digitală a UE ar trebui să valorifice întregul potențial al îmbătrânirii comunităților rurale; reamintește, în acest sens, că este important să se asigure accesul la internet în bandă largă și la servicii de bază în zonele rurale, asimilarea competențelor digitale și noi abordări în materie de dezvoltare durabilă, cum ar fi conceptul de „sate inteligente” și transformarea sustenabilă a sistemului alimentar;

22. recunoaște că politica de coeziune și PAC ar putea juca un rol important în încurajarea și stimularea capacității de inserție profesională și a incluziunii femeilor din zonele rurale și îndepărtate care se confruntă cu probleme demografice și invită statele membre să utilizeze mai bine fondurile relevante în acest scop;

23. subliniază faptul că inegalitățile în ceea ce privește accesul la terenuri, plățile directe și sprijinul, atât între țările UE, cât și în interiorul acestora, se numără printre aspectele care trebuie tratate pentru a stopa declinul regional și pentru a-i încuraja pe vârstnicii care au depășit vârsta de pensionare să se retragă din agricultură  pentru ca în scopul de a încuraja tinerii să înceapă să desfășoare activități agricole;

24. constată că îmbunătățirea conectivității și accesibilității serviciilor în zonele rurale și îndepărtate este fundamentală pentru a lupta împotriva depopulării acestor regiuni și a excluziunii sociale și digitale a populației în vârstă care locuiește acolo; invită, prin urmare statele membre să recunoască importanța zonelor rurale și îndepărtate, în întreaga lor diversitate, și să le dezvolte potențialul prin stimularea investițiilor în economia locală, promovarea spiritului antreprenorial și îmbunătățirea infrastructurii lor;

25. invită statele membre să ia în considerare proporția persoanelor în vârstă (peste 65 de ani) din regiunile rurale atunci când își elaborează planurile strategice și să ia în considerare introducerea unor măsuri care să acopere sau să vizeze persoanele în vârstă din zonele rurale, de exemplu, printr-o abordare mai flexibilă a condițiilor aplicabile participării reale și active a acestui grup de vârstă la viața economică a regiunii în cauză;

26. subliniază că, având în vedere situația creată de pandemia de COVID-19, este necesar să se asigure un mediu rural viu și dinamic, eliminând birocrația și investind în infrastructură și servicii de calitate în zonele rurale, pentru a limita procesul de îmbătrânire în agricultură și a promova rolul femeilor ca șefi de exploatații;

27. subliniază rolul fondurilor structurale și de investiții europene, în îmbinare cu alte fonduri ale UE, în încercarea de eliminare a provocărilor demografice din zonele rurale, mai ales prin promovarea dezvoltării economice și a incluziunii sociale;

28. atrage atenția asupra faptului că este important să se asigure disponibilitatea serviciilor în regiuni, deoarece reducerea lor încurajează persoanele în vârstă să se pensioneze mai devreme și să se mute în orașe, unde aceste servicii sunt ușor accesibile;

29. consideră că, împreună cu digitalizarea, posibilitățile create de învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru a oferi populației îmbătrânite din regiunile rurale și îndepărtate o gamă variată de oportunități, inclusiv venituri suplimentare; invită, așadar, Comisia și statele membre să sprijine programe educaționale și de formare care vor ajuta populația îmbătrânită să își dezvolte competențele și să dobândească cunoștințe de specialitate în domenii precum comerțul electronic, marketingul online și TIC;

30. constată că un sistem de mobilitate eficace este una dintre condițiile prealabile pentru dezvoltarea economică regională, coeziunea teritorială și dezvoltarea potențialului regional; evidențiază că trebuie, deci, să se asigure finanțarea necesară pentru dezvoltarea și întreținerea legăturilor de transport, care ar putea încuraja generația în vârstă să rămână în agricultură mai mult timp și să atragă tinerii din centrele regionale să lucreze în mediul rural;

31. subliniază rolul și importanța PAC în încurajarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol; invită statele membre să acorde preferință în planurile lor strategice acțiunilor care urmăresc creșterea numărului de tineri fermieri și să promoveze coerența cu alte instrumente disponibile la nivel național și la nivelul UE;

32. subliniază că, din cauza evoluției, a digitalizării și a specializării agriculturii, atât persoanele din acest sector, cât și cele care se pregătesc în să-și înceapă activitatea în acest sector au nevoie de un nivel adecvat de formare digitală, tehnică și economică și cere să se încurajeze programele de schimb, discuțiile, cursurile de formare online și e-învățarea;

33. subliniază rolul central jucat de inițiativele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității în refacerea și menținerea economiilor rurale locale dinamice și prospere, precum și necesitatea de a menține un nivel suficient de finanțare pentru programul LEADER; invită statele membre să folosească la maximum capacitățile programului LEADER;

34. reamintește că regiunile ultraperiferice sunt predispuse în mod deosebit la depopulare și necesită un set special de măsuri pentru a atenua schimbările demografice negative cu care acestea se confruntă adesea; invită statele membre să utilizeze în mod proactiv fondurile structurale și de investiții disponibile pentru a face față provocărilor întâmpinate de aceste regiuni;

35. subliniază impactul esențial pe care îl au tehnologiile digitale aflate în continuă evoluție asupra vieții de zi cu zi a oamenilor; prin urmare, subliniază că în școli, spitale și toate celelalte infrastructuri de servicii publice este nevoie de bandă largă de mare viteză și de echipament tehnologic esențial și modern, de dezvoltarea unei guvernanțe electronice eficace, pentru a asigura faptul că persoanele din zonele rurale și îndepărtate au suficiente oportunități;

36. ia act de importanța serviciilor furnizate de organizațiile neguvernamentale (ONG-uri), în special pentru persoanele în vârstă. solicită să se consolideze finanțarea ONG-urilor din regiuni.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	27.10.2020
Rezultatul votului final	+: –: 0:	46 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Mazaly Aguilar, Clara Aguilera, Atidzhe Alieva-Veli, Álvaro Amaro, Eric Andrieu, Attila Ara-Kovács, Carmen Avram, Adrian-Dragoş Benea, Benoît Biteau, Mara Bizzotto, Daniel Buda, Isabel Carvalhais, Asger Christensen, Angelo Ciocca, Ivan David, Paolo De Castro, Jérémy Decerle, Salvatore De Meo, Herbert Dorfmann, Luke Ming Flanagan, Cristian Ghinea, Dino Giarrusso, Francisco Guerreiro, Martin Häusling, Martin Hlaváček, Krzysztof Jurgiel, Jarosław Kalinowski, Elsi Katainen, Gilles Lebreton, Chris MacManus, Marlene Mortler, Ulrike Müller, Maria Noichl, Juozas Olekas, Pina Picierno, Maxette Pirbakas, Eugenia Rodríguez Palop, Bronis Ropė, Bert-Jan Ruissen, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Simone Schmiedtbauer, Annie Schreijer-Pierik, Veronika Vrecionová, Sarah Wiener, Juan Ignacio Zoido Álvarez
Membri supleanți prezenți la votul final	Christine Schneider

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

46	+
PPE	Álvaro Amaro, Daniel Buda, Salvatore De Meo, Herbert Dorfmann, Jarosław Kalinowski, Marlene Mortler, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Simone Schmiedtbauer, Christine Schneider, Annie Schreijer-Pierik, Juan Ignacio Zoido Álvarez
S&D	Clara Aguilera, Eric Andrieu, Attila Ara-Kovács, Carmen Avram, Adrian-Dragoş Benea, Isabel Carvalhais, Paolo De Castro, Maria Noichl, Juozas Olekas, Pina Picierno
RENEW	Atidzhe Alieva-Veli, Asger Christensen, Jérémy Decerle, Cristian Ghinea, Martin Hlaváček, Elsi Katainen, Ulrike Müller
ID	Mara Bizzotto, Angelo Ciocca, Gilles Lebreton, Maxette Pirbakas
VERTS/ALE	Benoît Biteau, Francisco Guerreiro, Martin Häusling, Bronis Ropė, Sarah Wiener
ECR	Mazaly Aguilar, Krzysztof Jurgiel, Bert-Jan Ruissen, Veronika Vrecionová
GUE/NGL	Luke Ming Flanagan, Chris MacManus, Eugenia Rodríguez Palop
NI	Dino Giarrusso

 

0

-

 

1	0
ID	Ivan David

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

 

POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE A COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN (28.9.2020)

destinată Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitoare la îmbătrânirea populației vechiului continent – posibilități și provocări legate de politica privind îmbătrânirea populației după 2020

(2020/2008(INI))

În numele Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen: Christine Anderson (raportoare)

 

 

AMENDAMENTE

Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen prezintă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este comisie competentă, următoarele amendamente:

Amendamentul  1

 

Propunere de rezoluție

Referirea 1 a (nouă)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	– având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

 

Amendamentul  2

 

Propunere de rezoluție

Referirea 2 a (nouă)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	– având în vedere raportul Comisiei din 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice (COM(2020)0241),

 

Amendamentul  3

 

Propunere de rezoluție

Referirea 3 a (nouă)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	– având în vedere raportul Comisiei din 25 mai 2018 intitulat „Raportul privind îmbătrânirea populației pe 2018: proiecții economice și bugetare pentru statele membre ale UE (2016-2070)”,

 

Amendamentul  4

 

Propunere de rezoluție

Referirea 4 a (nouă)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	– având în vedere comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulată „O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează” (COM(2017)0252),

 

Amendamentul  5

 

Propunere de rezoluție

Referirea 5 a (nouă)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	– având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la sărăcie: o perspectivă de gen1a,
	______________ 1a JO C 76, 28.2.2018, p. 93.

 

Amendamentul  6

 

Propunere de rezoluție

Referirea 6 a (nouă)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 23, 25, 34, 35 și 36,

 

Amendamentul  7

 

Propunere de rezoluție

Referirea 7 a (nouă)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	– având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire1a și Rezoluția sa din 15 noiembrie 2018 referitoare la serviciile de îngrijire în UE pentru îmbunătățirea egalității de gen1b, ______________ 1a JO C 308 E, 20.10.2011, p. 49. 1b Texte adoptate, P8_TA(2018)0464.

 

Amendamentul  8

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Aa (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Aa. întrucât populația Europei continuă să îmbătrânească, ceea ce poate duce la nevoi crescute și variate de îngrijire; întrucât, potrivit previziunilor Eurostat, în 2100 cea mai mare grupă de vârstă va fi cea de peste 85 de ani, femeile reprezentând majoritatea în cadrul acestui grup; întrucât integrarea perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget ar trebui să se aplice pentru a înțelege pe deplin amploarea decalajelor de gen în îmbătrânire în ceea ce privește utilizarea serviciilor, necesitatea serviciilor și împărțirea resurselor1a;
	______________ 1a https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Population_structure_and_ageing/ro

 

Amendamentul  9

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ab (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ab. întrucât egalitatea de gen este o valoare de bază, recunoscută în tratate și în Carta drepturilor fundamentale, și întrucât Uniunea s-a angajat să o integreze în toate activitățile sale;

 

Amendamentul  10

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ac (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ac. întrucât pandemia de COVID-19 a afectat în mod deosebit persoanele în vârstă, a pus la încercare sistemele noastre de sănătate, de îngrijire și de protecție socială și a subliniat necesitatea unor investiții adecvate în cadrul acestora; întrucât Pilonul drepturilor sociale subliniază, printre altele, importanța egalității de gen, a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, a îngrijirii copiilor, a veniturilor și a pensiilor la o vârstă înaintată, a asistenței medicale și a îngrijirii pe termen lung, prin principiile 2, 9, 11, 15, 16 și, respectiv, 18 ale acestuia; întrucât aceste drepturi vor fi esențiale pentru abordarea posibilităților și a provocărilor demografice cu care se confruntă persoanele în vârstă;

 

Amendamentul  11

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ad (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ad. întrucât, conform articolului 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în toate activitățile sale, Uniunea trebuie să își propună să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea dintre femei și bărbați, stabilind astfel principiul integrării perspectivei de gen;

 

Amendamentul  12

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ae (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ae. întrucât europenii au, în general, o viață mai lungă, mai sănătoasă și mai sigură; întrucât speranța de viață la naștere a crescut cu aproximativ zece ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei în ultimele cinci decenii; întrucât genul este un factor important în procesul de îmbătrânire, având în vedere că speranța de viață este, în medie, cu 5,5 ani mai mare pentru femei decât pentru bărbați, statisticile pentru UE în 2018 arătând că speranța de viață la naștere în 2018 a fost de 78,2 ani pentru bărbați și 83,7 ani pentru femei1a, și întrucât, în 2070, speranța de viață la naștere se preconizează că va ajunge la 86,1 ani pentru bărbați și 90,3 ani pentru femei; întrucât, în schimb, cifrele Eurostat arată că diferența dintre speranța de viață sănătoasă a bărbaților și cea a femeilor este mult mai mică, de 63,7 ani pentru bărbați și 64,2 ani pentru femei, ceea ce demonstrează că îmbătrânirea și nevoile de îngrijire ale populației în curs de îmbătrânire reprezintă o chestiune de egalitate de gen; întrucât diferențele dintre speranța de viață a femeilor și a bărbaților la naștere variază semnificativ de la un stat membru la altul; întrucât femeile mai în vârstă depind mai frecvent de veniturile obținute de partenerii lor ca urmare a diviziunii tradiționale a muncii și a rolurilor familiale care afectează drepturile de pensie ale femeilor, și întrucât acestea tind să dispună de venituri mai mici decât bărbații mai în vârstă ca urmare a responsabilităților de îngrijire și a salariilor mai mici;
	______________ 1a. „Ageing Europe, Looking at the lives of older people in the EU” (Europa care îmbătrânește – o analiză a vieții persoanelor în vârstă în UE), Eurostat, 2019.

 

Amendamentul  13

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Af (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Af. întrucât toate politicile în domeniul oportunităților și provocărilor demografice trebuie să adopte o abordare favorabilă incluziunii, bazată pe drepturi și dovezi, centrată pe oameni, și să respecte principiile egalității, în special egalitatea de gen și nediscriminarea, și să protejeze drepturile femeilor, inclusiv drepturile sexuale și reproductive și drepturile economice ale acestora; întrucât acțiunile UE privind politica în materie de îmbătrânire a populației și schimbările demografice trebuie să fie în deplină concordanță cu Strategia UE privind egalitatea de gen 2020-2025; întrucât provocările demografice ale UE sunt strâns legate de inegalitățile de gen, dar integrarea dimensiunii de gen nu a fost inclusă suficient în răspunsurile politice;

Amendamentul  14

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ag (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ag. întrucât, în 2018, femeile din Uniunea Europeană cu vârsta de peste 65 de ani au primit o pensie care a fost, în medie, cu 30 % mai mică decât cea a bărbaților; întrucât decalajul de pensii tinde să agraveze vulnerabilitatea economică a femeilor și să le expună la excludere socială, la sărăcie permanentă și la dependență economică, în special de soții lor sau de alți membri ai familiei lor1a, în parte din cauza muncii de îngrijire neremunerate și a împărțirii inegale a responsabilităților de îngrijire;
	______________ 1a. Eurostat.

 

Amendamentul  15

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ah (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ah. întrucât în 2018, în UE-27, 15,5 % din persoanele cu vârsta de cel puțin 65 de ani erau expuse riscului de sărăcie1a; întrucât este mai probabil ca femeile să fie afectate de sărăcia în rândul persoanelor în vârstă, deoarece acestea tind să aibă rate mai scăzute de ocupare a forței de muncă, mai multe întreruperi ale carierei, salarii mai mici și au mai multe contracte cu fracțiune de normă, temporare și informale;
	______________ 1a. COM(2020)0241.

 

Amendamentul  16

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ai (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ai. întrucât decalajul în ceea ce privește ocuparea forței de muncă între femei și bărbați era de 12 % în 2019; întrucât diferența de gen în ocuparea forței de muncă este și mai pronunțată atunci când se ia în considerare diferența semnificativă dintre bărbați și femei în ceea ce privește munca cu fracțiune de normă;

 

Amendamentul  17

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ba (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ba. întrucât eliminarea diferenței de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă depinde de respectarea drepturilor sociale de bază și de furnizarea de servicii sociale de bază;

 

Amendamentul  18

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Bb (nou)

Propunere de rezoluție	Amendamentul
	Bb. întrucât situația economică și politică din Europa poate fi îmbunătățită, iar consecințele schimbărilor demografice pot fi evitate numai dacă se folosesc talentele și potențialul tuturor femeilor și bărbaților și se împart responsabilitățile de îngrijire;

 

Amendamentul  19

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Bc (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Bc. întrucât femeile cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani au o rată de ocupare a forței de muncă mai mică decât bărbații (52,4 % în cazul femeilor față de 65,4 % în cazul bărbaților) și sunt cele mai susceptibile de a presta servicii de îngrijire informală la domiciliu1a;
	______________ 1a. „Ageing Europe, Looking at the lives of older people in the EU” (Europa care îmbătrânește – o analiză a vieții persoanelor în vârstă în UE), Eurostat, 2019.

 

Amendamentul  20

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ca (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ca. întrucât îmbătrânirea societății este văzută prea adesea în termeni negativi, și anume în lumina provocărilor legate de structura de vârstă a forței de muncă și de sustenabilitatea protecției sociale și a sănătății publice, în timp ce persoanele în vârstă reprezintă, de asemenea, o resursă economică și un fond de experiență și oferă un ajutor esențial la nivelul comunității și al familiei, acordând îngrijire persoanelor dependente și jucând rolul de consultanți în chestiuni de muncă, având în vedere experiența lor profesională îndelungată, precum și contribuind la păstrarea comunităților rurale;

 

Amendamentul  21

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Cb (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Cb. întrucât, pe de o parte, este de așteptat ca proporția persoanelor cu vârsta de cel puțin 80 de ani din populația UE-28 să se dubleze până în 2050 și, pe de altă parte, ponderea populației în vârstă de muncă din UE (cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) a scăzut pentru prima dată în 2010 și se preconizează că va scădea în fiecare an până în 20601a;
	______________ 1a. Notă de informare – „Demografia pe agenda europeană: Strategii pentru soluționarea declinului demografic”, Parlamentul European, Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, Serviciul de cercetare pentru deputați, 2 iunie 2020, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2020/651939/EPRS_BRI(2020)651939_EN.pdf

 

Amendamentul  22

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Cc (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Cc. întrucât disparitatea de gen în ceea ce privește speranța de viață la naștere există deja și se preconizează că va crește și mai mult în viitor; întrucât lărgirea acestui decalaj este susceptibilă de a accentua inegalitățile de gen existente și impactul acestora, cum ar fi disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă; întrucât sărăcia în rândul persoanelor cu vârsta de minim 75 de ani afectează în mod constant mai ales femeile, în principal ca urmare a sarcinilor de îngrijire neremunerate legate de gen, a diferențelor de remunerare și timp de lucru pe tot parcursul vieții ce antrenează pensii mai mici, a unor vârste de pensionare diferite pentru bărbați și femei în unele state membre și a faptului că mai multe femei în vârstă trăiesc singure;

 

Amendamentul  23

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Cd (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Cd. întrucât rata ocupării forței de muncă cu fracțiune de normă este mai mare pentru femei (31,3 %) decât pentru bărbați (8,7 %) și, de asemenea, afectează femeile în vârstă (49,8 % dintre bărbații în vârstă, față de 64,1 % dintre femeile în vârstă); întrucât numărul de ore de lucru normale din UE-28 a fost, în medie, de 30,3 ore pe săptămână pentru bărbații cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani și de 24,1 ore pe săptămână pentru femeile de aceeași vârstă și întrucât se preconizează că bărbații fac parte din forța de muncă timp de 38,6 ani, în timp ce cifra corespunzătoare pentru femei este de 33,7 ani1a;
	______________ 1a. „Ageing Europe, Looking at the lives of older people in the EU” (Europa care îmbătrânește – o analiză a vieții persoanelor în vârstă în UE), Eurostat, 2019.

 

Amendamentul  24

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Da (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Da. întrucât în UE există peste 80 de milioane de persoane cu dizabilități, majoritatea acestora fiind femei și fete, și întrucât majoritatea dizabilităților sunt dobândite odată cu vârsta; întrucât persoanele cu dizabilități sunt expuse unui risc mai ridicat de sărăcie; întrucât, în toate statele membre, rata deprivării materiale severe a femeilor cu dizabilități este mai mare decât cea a femeilor fără dizabilități; întrucât politicile privind îmbătrânirea trebuie să asigure protecția și incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, precum și accesul acestora la piața muncii și la servicii;

 

Amendamentul  25

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Db (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Db. întrucât ratele de fertilitate sunt scăzute și au scăzut de la o medie de aproximativ 2,5 copii la o femeie în UE-28 în 1960, la puțin sub 1,6 în 2020, ceea ce este mult sub cifra de 2,1 nașteri pentru fiecare femeie, considerată necesară pentru a menține o populație stabilă pe termen lung1a;
	______________ 1a. Notă de informare – „Demografia pe agenda europeană: Strategii pentru soluționarea declinului demografic”, Parlamentul European, Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, Serviciul de cercetare pentru deputați, 2 iunie 2020.

 

Amendamentul  26

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ea (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ea. întrucât problema de lungă durată a calității serviciilor de îngrijire a fost expusă în mod dramatic de pandemia de COVID-19, tratamentele inumane cauzate de calitatea slabă a serviciilor de îngrijire și de resurse inadecvate oferind o nouă perspectivă asupra problemei mai extinse a calității îngrijirii acordate persoanelor în centrele de îngrijire pentru persoanele în vârstă; întrucât este necesară o examinare la nivelul UE pentru a stabili condițiile, calitatea, măsurile de protecție și caracterul adecvat ale resurselor în diferite servicii de îngrijire a persoanelor în vârstă și dacă și câte persoane în vârstă, în special femei, au fost expuse în mod inutil virusului sau nu au fost îngrijite în mod corespunzător;

 

Amendamentul  27

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Eb (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Eb. întrucât unele regiuni ale UE se confruntă cu depopulare și se înregistrează o concentrare din ce în ce mai mare a populației în anumite zone urbane, ceea ce face dificilă dezvoltarea și coeziunea în cadrul proiectului UE;

 

Amendamentul  28

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ec (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ec. întrucât ramificațiile diferenței de remunerare între femei și bărbați includ o disparitate de gen de 37 % în ceea ce privește veniturile din pensii și un nivel inegal de independență economică între femei și bărbați, femeile fiind mai afectate de forme atipice de muncă, de relații de muncă care nu oferă pensii ocupaționale și de niveluri mai scăzute ale veniturilor; întrucât responsabilitățile de îngrijire ale femeilor și vârstele de pensionare diferite din punct de vedere istoric contribuie, de asemenea, în mod substanțial la disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile, deoarece ele continuă să fie afectate în mod negativ de perioade lungi de concediu pentru a oferi îngrijire și/sau ies complet de pe piața muncii și au dificultăți în a se reintegra;

 

Amendamentul  29

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Fa (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Fa. întrucât peste 50 % dintre îngrijitorii cu vârsta sub 65 de ani combină serviciile de îngrijire cu încadrarea în muncă; întrucât, așa cum a subliniat adesea Comisia, responsabilitățile de îngrijire reprezintă unul dintre principalele motive pentru care femeile au o rată mai scăzută de participare pe piața forței de muncă, fie pentru că își reduc timpul de lucru, fie pentru că își părăsesc locul de muncă plătit, ceea ce reprezintă o pierdere pentru Europa de 370 de miliarde EUR pe an; întrucât estimările arată că 80 % dintre toate serviciile de îngrijire din UE sunt prestate de îngrijitori informali care sunt, în principal, femei (75 %), indicând existența unei disparități de gen în materie de îngrijire care influențează puternic disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile; întrucât îngrijirea oferită de îngrijitorii informali fără niciun contract de muncă oficial este deosebit de problematică, deoarece aceste persoane rămân în afara pieței muncii și nu dispun de nicio posibilitate de reglementare; întrucât acest tip de situație determină un efect negativ dublu, prin care, pe de o parte, acești îngrijitori informali (în mare parte femei) au o remunerație scăzută de regulă, nu beneficiază de protecție socială, nu plătesc cotizații la asigurările sociale și, prin urmare, fie nu primesc nicio pensie la sfârșitul vieții lor profesionale, fie primesc pensia minimă și, pe de altă parte, acest tip de situație are un impact negativ asupra statului și a instituțiilor sale relevante, care sunt private de contribuțiile la asigurările sociale și de impozitele plătite de angajatori și de angajați;

 

Amendamentul  30

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Fb (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Fb. întrucât epidemia de COVID-19 are, de asemenea, un impact major asupra demografiei; întrucât multe persoane în vârstă au murit și, după cum sugerează unele studii, coronavirusul a avut un impact considerabil asupra tendințelor demografice din UE, precum reducerea speranței de viață sau a planificării familiale;

 

Amendamentul  31

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Fc (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Fc. întrucât ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de impactul diferențelor de gen în ceea ce privește sănătatea și de inegalitățile în materie de sănătate legate de factorii socio-culturali la elaborarea politicilor noastre în materie de îmbătrânire; întrucât anumite boli și afecțiuni asociate cu vârsta au un impact diferențiat asupra femeilor și a bărbaților, cum ar fi depresia sau bolile cardiovasculare; întrucât anumite boli și afecțiuni afectează mai multe femei decât bărbați, cum ar fi boala Alzheimer sau demența, cancerul de sân, incontinența, osteoporoza și osteoartrita; întrucât prevalența acestor afecțiuni va crește în societățile noastre în curs de îmbătrânire;

 

Amendamentul  32

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Fd (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Fd. întrucât femeile în vârstă sunt mai expuse riscului de sărăcie ca urmare a întreruperilor de carieră pentru a acorda îngrijiri, a locurilor de muncă cu fracțiune de normă și a celor cu salarii mai mici sau a retragerii permanente de pe piața muncii și, prin urmare, a acumulării de drepturi de pensie mai scăzute1a; întrucât, în special, femeile din cea mai veche categorie de vârstă evaluată de Eurostat (peste 75 de ani) s-au confruntat cu rate ale sărăciei și ale excluziunii sociale de 23,3 % în 2018, peste media UE pentru toate grupele de vârstă; întrucât riscul corespunzător pentru femeile în vârstă de muncă (între 55 și 64 de ani în 2018) este de 24,4 %;
	______________ 1a. „Ageing Europe, Looking at the lives of older people in the EU” (Europa care îmbătrânește – o analiză a vieții persoanelor în vârstă în UE), Eurostat, 2019.

 

Amendamentul  33

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ga (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ga. întrucât persoanele în vârstă se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie decât populația generală, ajungând la o rată de 14,2 % în 2017; întrucât, în întreaga UE în perioada 2010-2017, proporția pensionarelor expuse riscului de sărăcie a fost cu aproximativ două până la trei puncte procentuale (pp) mai mare decât rata pensionarilor1a;
	______________ 1a.https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20190115-1#:~:text=In%202017%20the%20proportion%20of,figure%20of%2013.8%20%25%20in%202016.&text=In%20most%20of%20the%2027,between%2010%20%25%20and%2025%20%25

 

Amendamentul  34

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Gb (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Gb. întrucât măsurile de izolare impuse ca urmare a epidemiei de COVID-19 și recesiunea economică au avut un efect disproporționat asupra femeilor din cauza împărțirii inegale a responsabilităților de îngrijire, a specializării sectoriale și a intensificării violenței domestice;

 

Amendamentul  35

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Gc (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Gc. întrucât mai mult de o femeie din patru cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani și 17 % dintre femeile cu vârsta de peste 65 de ani au în mod informal responsabilități de îngrijire cel puțin o dată pe săptămână; întrucât îngrijirea informală este asociată cu riscuri mai ridicate de izolare socială, sărăcie și excluziune socială și condiții precare de sănătate; întrucât acest lucru arată insuficiența serviciilor de îngrijire și asistență pe termen lung din multe state membre;

 

Amendamentul  36

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ha (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ha. întrucât depopularea și îmbătrânirea populației vor avea implicații profunde pentru veniturile fiscale, finanțe, pensiile adecvate și serviciile medicale1a; întrucât oferirea unor servicii accesibile și de calitate pentru îngrijirea copiilor și asistența persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente este esențială pentru a asigura participarea egală a femeilor și bărbaților la piața muncii, la educație și la formare;
	______________ 1a. Anuarul regional Eurostat 2019, https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-statistical-books/-/KS-HA-19-001

 

Amendamentul  37

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Hb (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Hb. întrucât femeile în vârstă sunt, în general, mai susceptibile decât bărbații în vârstă să se confrunte cu dificultăți grave în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii de bază, cum ar fi serviciile de sănătate, îngrijirea pe termen lung și locuințele decente, din cauza unei serii de factori, cum ar fi diferența de remunerare dintre femei și bărbați și decalajul de pensii, o longevitate mai mare a femeilor sau o proporție mai mare a femeilor în vârstă care locuiesc singure1a; ______________ 1a. „Ageing Europe, Looking at the lives of older people in the EU” (Europa care îmbătrânește – o analiză a vieții persoanelor în vârstă în UE), Eurostat, 2019.

 

Amendamentul  38

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ia (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ia. întrucât femeile sunt, în mod tradițional, mai expuse riscului de sărăcie și pensiilor limitate, în special femeile de peste 65 de ani, care, adesea, primesc pensii cu puțin peste nivelul minim de subzistență din diverse motive, cum ar fi diferențele mari de remunerare dintre femei și bărbați, care afectează în mod direct drepturile la pensie, faptul că au întrerupt sau au încetat complet munca pentru a prelua responsabilitățile familiale sau faptul că au lucrat în întreprinderea soțului, în special în sectorul comercial și al agriculturii, fără remunerare și fără afiliere la asigurările sociale, și întrucât, într-o perioadă de recesiune economică, riscul de a fi expuse sărăciei este și mai mare pentru aceste femei și, prin urmare, capacitatea femeilor de a furniza servicii pentru ele însele este mai mică; întrucât femeile sunt mai dependente de îngrijire; întrucât nivelul mai scăzut al veniturilor femeilor conduce la pensii mai mici;

 

Amendamentul  39

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ib (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ib. întrucât un număr din ce în ce mai mare de persoane în vârstă din Uniunea Europeană trăiesc singure, în special femei în vârstă (40,4 % dintre femei față de 22,4 % dintre bărbați), formând un grup deosebit de vulnerabil, cu un risc crescut de sărăcie sau de excluziune socială1a, deoarece se confruntă cu cheltuieli proporțional mai mari pentru a-și păstra locuința și sunt mai expuse riscului de izolare socială și de singurătate, precum și riscurilor asociate sănătății mintale și fizice;
	______________ 1a. „Ageing Europe, Looking at the lives of older people in the EU” (Europa care îmbătrânește – o analiză a vieții persoanelor în vârstă în UE), Eurostat, 2019.

 

Amendamentul  40

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ja (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ja. întrucât statisticile privind timpul dedicat diferitelor sarcini indică o pondere inegală a muncii de îngrijire în funcție de gen în întreaga Europă; întrucât, în pofida diferențelor naționale semnificative legate de extinderea serviciilor sociale și de protecție socială și a diferitelor rate de activitate ale femeilor, femeile își asumă o parte disproporționată a sarcinii de îngrijire, cu implicații profunde pentru performanța lor pe piața muncii și pentru opțiunile de fertilitate ale acestora;

 

Amendamentul  41

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Jb (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Jb. întrucât femeile în vârstă sunt afectate în mod diferit de bărbați de o serie de boli și afecțiuni asociate cu vârsta, cum ar fi cancerul pulmonar, diabetul, depresia sau bolile cardiovasculare și sunt afectate mai puternic de afecțiuni precum cancerul de sân, osteoporoza, incontinența sau demența; întrucât îmbătrânirea înseamnă că prevalența unor astfel de afecțiuni va crește probabil în viitor;

 

Amendamentul  42

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ka (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ka. întrucât diferența de remunerare între femei și bărbați este de 16 %, iar diferența de pensii între femei și bărbați este în medie de 37 %;

 

Amendamentul  43

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Kb (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Kb. întrucât violența împotriva femeilor mai în vârstă este un fenomen în mare parte nerecunoscut și insuficient studiat, iar măsurile de izolare adoptate în timpul pandemiei au crescut riscul de violență ca urmare, printre alți factori, a izolării; întrucât, în contextul îmbătrânirii populației, devine și mai inacceptabil ca astfel de abuzuri să nu fie studiate în continuare;

 

Amendamentul  44

 

Propunere de rezoluție

Considerentul La (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	La. întrucât disparitatea de gen în materie de educație este favorabilă femeilor în majoritatea țărilor europene, însă femeile sunt dezavantajate pe piața muncii din cauza maternității, în timp ce paternitatea îi avantajează pe bărbați în ceea ce privește ratele de activitate și salariile; întrucât este important să se evidențieze dificultățile cu care se confruntă femeile în a îmbina maternitatea cu dezvoltarea unei cariere profesionale, reducând opțiunile disponibile atât pentru maternitate, cât și pentru dezvoltarea unei cariere profesionale; întrucât, de obicei, îmbinarea carierei și a maternității le determină pe femei să își amâne vârsta de maternitate, reducând numărul potențial de copii, sau crescând numărul femeilor care nu au copii; întrucât toți acești factori reduc ratele de fertilitate sub rata de înlocuire a populației în curs de îmbătrânire;

 

Amendamentul  45

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Lb (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Lb. întrucât persoanele în vârstă sunt expuse unui risc mai mare de îmbolnăvire gravă și de deces ca urmare a virusului COVID-19 și se pot confrunta cu discriminări pe motive de vârstă; întrucât femeile în vârstă sunt în mod special expuse la COVID-19 deoarece reprezintă majoritatea persoanelor în vârstă care au nevoie de îngrijire și oferă adesea îngrijire rudelor mai în vârstă;

 

 

Amendamentul  46

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ma (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ma. întrucât, ca urmare a pandemiei de COVID-19, multe persoane în vârstă nu mai au acces la îngrijire și sprijin de bază, în special femeile care sunt suprareprezentate în rândul persoanelor în vârstă sunt mai susceptibile să necesite îngrijire pe termen lung și să fie expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială din cauza veniturilor lor limitate1a;
	______________ 1a. „Document de politică: Impactul pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor în vârstă”, Națiunile Unite, 2020.

 

Amendamentul  47

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Pa (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Pa. întrucât s-au răspândit formele atipice de muncă care, deși oferă flexibilitate pentru a îndeplini sarcini de îngrijire, nu răspund întotdeauna nevoilor persoanelor care lucrează, și întrucât imposibilitatea de a organiza un program de îngrijire determină ca femeilor să le fie mai greu să îmbine maternitatea și munca;

 

Amendamentul  48

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Ra (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Ra. întrucât îmbătrânirea populației UE aduce noi provocări pentru egalitatea de gen, deoarece femeile continuă să fie principalii furnizori de servicii de îngrijire (atât plătiți, cât și neplătiți)1a; întrucât criza provocată de coronavirus a exacerbat această situație;
	______________ 1a. „Îmbătrânirea societăților, migrația și schimbările climatice generează noi provocări pentru egalitatea de gen”, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, 2019.

 

Amendamentul  49

 

Propunere de rezoluție

Considerentul Sa (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	Sa. întrucât politicile privind egalitatea de gen trebuie să se adreseze tuturor femeilor și bărbaților în diversitatea lor, pentru a se ajunge la o egalitate materială și nu ar trebui să se reducă doar la politicile privind mamele și la măsurile vizând echilibrul dintre viața profesională și cea privată, cu scopul de a soluționa provocările demografice, fără a ține seama de realizările în materie de drepturi ale femeilor și de egalitate de gen;

 

Amendamentul  50

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1a. salută propunerea Comisiei de directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a lucrătorilor și îngrijitorilor și subliniază, în acest context, importanța drepturilor individuale la concediu și la forme flexibile de muncă pentru a ajuta persoanele încadrate în muncă să-și gestioneze viața privată și cea profesională; consideră că, în scopul dezvoltării viitoare, obiectivul ar trebui să fie extinderea treptată a concediului de îngrijire1a, și solicită extinderea drepturilor pentru a include persoanele care trebuie să își ia concediu pentru a avea grijă de persoane dependente, altele decât copiii;
	______________ 1a.Astfel cum s-a solicitat în Rezoluția sa legislativă din 20 octombrie 2010 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/85/CEE a Consiliului privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează, JO 70 E, 8.3.2012, p. 162, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52010AP0373

 

Amendamentul  51

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1b. solicită Comisiei să evalueze aplicarea Directivei 2004/113/CE care aplică principiul egalității de tratament între femei și bărbați la accesul la bunuri și servicii și la furnizarea acestora, pentru a ține seama de cazurile de discriminare;

 

Amendamentul  52

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1c. reamintește că ratele mai mari de natalitate necesită oportunități mai bune de angajare, locuri de muncă și locuințe stabile, condiții de muncă și de viață decente, formule flexibile de muncă, sprijin familial generos și concediu plătit pentru creșterea copilului pentru ambii părinți, servicii de calitate de îngrijire a copiilor începând cu primii ani, precum și o repartizare egală a responsabilităților casnice și de îngrijire neremunerate între bărbați și femei; subliniază că, având în vedere schimbările demografice și creșterea preconizată a speranței de viață, este esențial să se asigure participarea deplină a femeilor pe piața forței de muncă fără pauze în carieră, întreruperi sau trecerea la contracte cu fracțiune de normă și muncă temporară, întrucât acest lucru va contribui la reducerea riscului de sărăcie a femeilor la o vârstă înaintată; îndeamnă, prin urmare, statele membre să transpună și să pună în aplicare rapid și integral Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și le invită să depășească standardele minime stabilite în directivă;

 

Amendamentul  53

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 d (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1d. regretă decalajul existent în materie de pensii între femei și bărbați și solicită Comisiei și statelor membre să propună măsuri concrete de combatere a acestuia, inclusiv prin eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor prin măsuri vizând echilibrul dintre viața profesională și cea privată și prin combaterea muncii precare și informale, precum și prin asigurarea unui venit minim pentru toți;

 

Amendamentul  54

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 e (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1e. ia act de faptul că se estimează că populația în vârstă de muncă va scădea și că acest lucru ar putea conduce la o presiune mai mare asupra bugetelor publice; subliniază că, pentru a preveni această situație, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor este de o importanță crucială; regretă ratele scăzute de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor care s-au născut în afara UE și solicită acțiuni concrete pentru a angaja mai multe femei din medii diferite;

 

Amendamentul  55

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 f (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1f. subliniază că investițiile în serviciile de îngrijire sunt esențiale, deoarece nu numai că vor crește rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, oferind oportunități de angajare în cadrul economiei formale pentru îngrijitorii informali și promovând echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru femei, dar vor îmbunătăți, de asemenea, condițiile de viață ale persoanelor în vârstă prin investiții în centre de îngrijire pe termen lung, măsuri de îmbunătățire a sănătății mintale și de combatere a izolării, precum și măsuri de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor în vârstă și investiții în sănătatea și educația persoanelor, pentru a se asigura că acestea rămân active și într-o stare bună de sănătate pe măsură ce îmbătrânesc; invită Comisia să prezinte un pact în materie de îngrijiri pentru Europa și un program european pentru îngrijitori, care să vizeze realizarea tranziției către o economie a serviciilor de îngrijire, care să implice investiții relevante și legislație la nivelul Uniunii, și să adopte o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește toate nevoile și serviciile de îngrijire, stabilind standarde minime și orientări de calitate pentru îngrijirea pe parcursul întregii vieți, inclusiv pentru copii, persoanele în vârstă și persoanele cu nevoi pe termen lung, în vederea identificării și recunoașterii diferitelor tipuri de îngrijire informală și a garantării sprijinului financiar pentru îngrijitori, a unor perioade corespunzătoare de concediu și a unor servicii accesibile, printre altele; invită Comisia și Consiliul să compileze date defalcate în funcție de gen pentru fiecare tip de îngrijire și să introducă obiective de îngrijire pentru persoanele în vârstă și pentru familiile cu persoane dependente în grijă, similare cu obiectivele de la Barcelona privind îngrijirea copiilor;

 

Amendamentul  56

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 g (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1g. subliniază că tranzițiile ecologice și digitale trebuie să fie echitabile și să nu lase pe nimeni în urmă; solicită, în special, investiții în competențe și educație pentru a reduce decalajul digital dintre femei și bărbați;

 

Amendamentul  57

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 h (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1h. își exprimă îngrijorarea cu privire la fluxurile de migrație a tinerilor europeni către țări terțe și din zonele rurale către cele urbane; subliniază că, pentru a aborda aceste modele de migrație și pentru a preveni scăderea aferentă a populației în vârstă de muncă, este esențial să se ofere oportunități tinerilor la ei acasă; ia act de faptul că, dacă această situație nu este soluționată corespunzător, orice creștere potențială a ratei natalității va conduce pur și simplu la creșterea migrației;

 

Amendamentul  58

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 i (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1i. subliniază că, pentru a oferi mai multe oportunități femeilor din zonele rurale, este esențial să se mențină subprogramul existent dedicat acestui scop în următorul cadru financiar multianual (CFM); solicită, în special, să se acorde sprijin agricultoarelor prin măsuri de promovare a accesului la terenuri, sprijin pentru instalare și asigurări sociale;

 

Amendamentul  59

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 j (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1j. solicită o creștere a investițiilor în servicii în zonele rurale, care ar atrage femeile mai tinere și ar spori bunăstarea persoanelor în vârstă care trăiesc în aceste zone, în special a femeilor în vârstă;

 

Amendamentul  60

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 k (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1k. subliniază că criza provocată de COVID-19 a scos în evidență inegalitățile și deficiențele existente în ceea ce privește egalitatea de gen și drepturile omului în cazul femeilor, inclusiv în ceea ce privește femeile mai în vârstă; subliniază că femeile în vârstă reprezintă adesea majoritatea rezidenților din instituțiile de îngrijire pe termen lung, care au devenit centre de infectare cu virusul în multe țări din cauza lipsei unor resurse suficiente pentru a garanta siguranța și protecția lor; invită statele membre să examineze acordarea de asistență persoanelor în vârstă în diferite contexte și să asigure bunăstarea femeilor mai în vârstă, inclusiv accesul la servicii de îngrijire și de asistență medicală și independența economică;

 

Amendamentul  61

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 l (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1l. evidențiază că creșterea speranței de viață la naștere pune mai multă presiune asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung, care au fost concepute într-un context demografic diferit și care, în prezent, trebuie să răspundă nevoilor de servicii medicale și îngrijire ale unei societăți îmbătrânite; solicită, prin urmare, o creștere a resurselor alocate în acest scop, pentru a răspunde cererii tot mai mari care decurge din aceste nevoi;

 

Amendamentul  62

 

Propunere de rezoluție

Punctul 1 m (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	1m. solicită Comisiei să includă propunerile Parlamentului în viitoarea Carte verde privind îmbătrânirea și în Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale;

 

Amendamentul  63

 

Propunere de rezoluție

Punctul 2 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	2a. intenționează să adopte o abordare a întreg cursului vieții, în care să fie luate în considerare interconexiunile dintre îmbătrânire și gen, pentru a progresa în politicile privind îmbătrânirea; intenționează, de asemenea, să adopte o abordare a vârstei și genului, în care integrarea acestor aspecte să devină o metodă și un instrument indispensabil pentru elaborarea politicilor în toate domeniile relevante (economic, social, ocuparea forței de muncă, sănătatea publică, siguranța alimentară, drepturile consumatorilor, agenda digitală, dezvoltarea rurală și urbană etc.), ca o modalitate de a avansa în crearea unei mai bune incluziuni și coeziunii sociale; subliniază că vârsta și calitatea îngrijirilor reprezintă o chestiune de egalitate de gen;

 

Amendamentul  64

 

Propunere de rezoluție

Punctul 2 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	2b. invită Comisia și statele membre să utilizeze indicatorii egalității de gen în toate domeniile de politică și la toate nivelurile de guvernanță, pe baza activității Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) și încurajează evaluarea impactului de gen al politicilor statelor membre, în special atunci când se propun reforme în domeniul muncii și al pensiilor; subliniază că furnizarea de date de către Eurostat ar trebui să fie orientată către o politică de integrare a dimensiunii de gen;

Amendamentul  65

 

Propunere de rezoluție

Punctul 2 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	2c. reamintește decalajul de gen în privința pensiilor, determinat de diferența de remunerare între femei și bărbați, este de 37 % și decurge din inegalitățile acumulate pe parcursul vieții active a femeilor și din perioadele de absență de pe piața muncii care sunt impuse femeilor ca urmare a unor forme multiple de inegalitate și discriminare; subliniază necesitatea de a remedia urgent acest decalaj, ținând seama de schimbările demografice, întrucât efectele sale vor fi resimțite acut de femeile în vârstă pentru o perioadă îndelungată;

 

Amendamentul  66

 

Propunere de rezoluție

Punctul 2 d (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	2d. subliniază că, pentru a aborda rata de participare mai scăzută a femeilor pe piața forței de muncă, statele trebuie realizeze și să depășească obiectivele de la Barcelona privind îngrijirea, asigurând acoperirea nevoilor de îngrijire prin investiții în servicii de îngrijire universale, centrate pe persoană, de înaltă calitate și accesibile;

 

Amendamentul  67

 

Propunere de rezoluție

Punctul 3 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	3a. solicită ca directiva privind combaterea discriminării să fie adoptată cât mai curând și subliniază necesitatea de a recunoaște discriminarea multiplă cu care se confruntă adesea femeile în vârstă în societate, pe motive de vârstă, gen, stare de sănătate și dizabilități;

 

Amendamentul  68

 

Propunere de rezoluție

Punctul 3 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	3b. subliniază că este important să se solicite Eurostat și EIGE să colecteze date cuprinzătoare, defalcate pe gen, referitoare la timpul alocat pentru îngrijiri, ca anchete europene armonizate privind utilizarea timpului (HETUS) privind, de exemplu, activitățile casnice, de îngrijire și cele recreative, pentru a efectua o evaluare periodică;

 

Amendamentul  69

 

Propunere de rezoluție

Punctul 3 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	3c. reamintește că specificul de gen al îngrijirii a fost accentuat și mai mult de pandemie, marea majoritate a responsabilităților de îngrijire a persoanelor în vârstă, a persoanelor cu dizabilități și a copiilor revenind femeilor; invită statele membre să investească în servicii de îngrijire a copiilor și servicii de îngrijire pe termen lung accesibile și de calitate, în special în cele la domiciliu și cele bazate pe comunitate, pentru a facilita participarea femeilor pe piața muncii și a le sprijini când îmbătrânesc;

 

Amendamentul  70

 

Propunere de rezoluție

Punctul 3 d (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	3d. subliniază că femeile în vârstă sunt mai afectate de costurile ridicate ale îngrijirilor pe termen lung, deoarece speranța de viață a femeilor este mai mare, iar starea lor de sănătate la sfârșitul vieții este mai proastă, crescând nevoia lor de îngrijire și asistență pe termen lung; reamintește, de asemenea, că femeile reprezintă marea majoritate a îngrijitorilor informali, lăsând în special femeilor mai în vârstă de vârstă activă mai puține oportunități de acces la piața forței de muncă și de a-și crește propriile drepturi de pensie;

 

Amendamentul  71

 

Propunere de rezoluție

Punctul 4 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	4a. solicită o abordare a îmbătrânirii mai centrată pe drepturi, astfel încât persoanele în vârstă să acționeze ca agenți îndreptățiți, activi și nu ca persoane pasive; solicită, de asemenea, adoptarea unei abordări bazate pe drepturi, care să le permită persoanelor în vârstă să joace un rol activ atunci când se iau decizii cu privire la alegerea și proiectarea serviciilor de îngrijire și serviciilor sociale și tratamentelor care li se vor furniza când există opțiuni; solicită și o abordare bazată pe cerere în ceea ce privește furnizarea de orice tip de servicii de îngrijire, pentru a permite persoanelor în vârstă să trăiască independent atât timp cât își doresc acest lucru;

 

Amendamentul  72

 

Propunere de rezoluție

Punctul 4 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	4b. subliniază importanța unor forme flexibile de muncă pentru a permite femeilor și bărbaților să concilieze viața profesională cu cea de familie, precum și necesitatea unor campanii de sensibilizare privind repartizarea egală a activităților casnice și de îngrijire, a unor investiții mai mari în infrastructura de îngrijire și a unor concedii de maternitate și de paternitate egalitare, netransferabile și remunerate, pentru a progresa către o mai bună distribuire a muncii remunerate și neremunerate;

 

Amendamentul  73

 

Propunere de rezoluție

Punctul 4 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	4c. subliniază necesitatea de a combate segmentarea de gen pe piața forței de muncă, în special pentru cariere orientate către viitor și bine plătite, cum ar fi cele din domeniile științei, ingineriei, tehnologiei și matematicii (STIM), TIC și sectoarele digitale; subliniază importanța educației în aceste domenii de-a lungul întregii vieți, inclusiv pentru femeile în vârstă, pentru a crește participarea lor continuă pe piața forței de muncă;

 

Amendamentul  74

 

Propunere de rezoluție

Punctul 4 d (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	4d. subliniază că femeile în vârstă de 65 de ani și peste dispun de mai puțini ani de viață sănătoasă în fața lor decât bărbații și că femeile se confruntă cu mai multe dificultăți în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate; invită statele membre să investească în sisteme de sănătate publică solide și reziliente, asigurând o acoperire universală de sănătate, în special pentru îngrijiri și tratamente medicale și preventive de bază, ținând seama de bolile care afectează în mod special femeile, pentru a asigura accesul egal al femeilor în vârstă la asistență medicală;

 

Amendamentul  75

 

Propunere de rezoluție

Punctul 5 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	5a. solicită mai multe resurse și cercetări, precum și dezvoltarea mecanismelor de monitorizare existente, pentru a contracara discriminarea pe criterii de vârstă, deoarece aceasta este rareori recunoscută și combătută; recunoaște că este necesară o mai mare sensibilizare cu privire la discriminarea pe criterii de vârstă în statele membre și subliniază că ar aprecia o contribuție din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale și a noului EIGE;

 

Amendamentul  76

 

Propunere de rezoluție

Punctul 5 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	5b. cere adoptarea măsurilor necesare pentru a promova o rată mai mare de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, cum ar fi programe accesibile de îngrijire în general și de îngrijire a copiilor, concedii adecvate de maternitate, de paternitate și de creștere a copilului și flexibilitate în programul de lucru și la locul de muncă inclusiv pentru bărbați; reamintește faptul că, potrivit previziunilor OCDE, convergența totală a ratelor de participare s-ar traduce printr-o creștere de 12,4 % a PIB-ului pe cap de locuitor până în 2030;

 

Amendamentul  77

 

Propunere de rezoluție

Punctul 5 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	5c. reamintește că femeile sunt mai expuse riscului de sărăcie la bătrânețe decât bărbații și sunt aproape de două ori mai expuse riscului de a trăi singure la bătrânețe; consideră că statele membre ar trebui să aplice măsuri speciale pentru a combate acest risc și să adopte dispoziții adecvate pentru femeile în vârstă, inclusiv măsuri precum puncte de pensie pentru perioadele de îngrijire, pensii minime adecvate, prestații de urmaș și drepturi la concedii din motive familiale pentru bărbați, pentru a preveni feminizarea sărăciei;

 

Amendamentul  78

 

Propunere de rezoluție

Punctul 5 d (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	5d. solicită să se efectueze mai multe cercetări asupra afecțiunilor medicale specifice femeilor în vârstă, incluzând campanii de sensibilizare pentru identificarea diferențelor legate de sex în simptomele bolilor; subliniază că, având în vedere îmbătrânirea structurii populației UE, este imperios necesar să se urmeze o abordare care să includă sănătatea în toate politicile; solicită UE și statelor membre să colaboreze pe deplin cu „Deceniul îmbătrânirii în condiții bune de sănătate” 2020-2030, declarat de Organizația Mondială a Sănătății; subliniază că reducerea bolilor asociate cu vârsta în general are un impact benefic asupra femeilor, în special datorită faptului că femeile se află pentru o perioadă mai lungă într-o stare de sănătate precară și a rolului lor tradițional în îngrijiri și asistență informale;

 

Amendamentul  79

 

Propunere de rezoluție

Punctul 6 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	6a. consideră că fiecare persoană ar trebui să aibă dreptul de a alege servicii de îngrijire de calitate adecvate pentru propria persoană și pentru familia sa; consideră că modul în care este abordată dezvoltarea serviciilor de îngrijire ar trebui să ia în considerare toate categoriile de utilizatori și diferențele între aceștia, precum și gama largă de preferințe pentru tipurile de servicii de îngrijire de care au nevoie; remarcă faptul că serviciile de îngrijire ar trebui să fie dezvoltate astfel încât să sprijine continuitatea îngrijirilor, asistența medicală preventivă, reabilitarea și un mod de viață independent;

 

Amendamentul  80

 

Propunere de rezoluție

Punctul 6 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	6b. subliniază că munca cu fracțiune de normă, efectuată în majoritate de femei, nu poate rămâne exclusiv feminină, chiar dacă facilitează concilierea vieții profesionale cu cea de familie, întrucât implică totodată mai puține oportunități în carieră, salarii și pensii mai mici, subutilizarea capitalului uman și, în consecință, un nivel mai redus de creștere economică și prosperitate;

 

Amendamentul  81

 

Propunere de rezoluție

Punctul 6 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	6c. solicită mai multe fonduri pentru cercetare și o cercetare mai aprofundată a afecțiunilor specifice femeilor în vârstă și a nevoilor lor, inclusiv campanii de sensibilizare pentru a difuza informații cu privire la diferențele de gen în materie de boli și de simptome;

 

Amendamentul  82

 

Propunere de rezoluție

Punctul 6 d (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	6d. subliniază că trebuie îmbunătățite condițiile de muncă ale lucrătorilor din sectorul îngrijirilor și solicită insistent, de asemenea, statelor membre să recunoască rolul îngrijitorilor informali, asigurându-le accesul la securitate socială și dreptul la pensie; solicită elaborarea unei propuneri de recomandare a Consiliului privind protecția și serviciile sociale pentru îngrijitorii informali;

 

Amendamentul  83

 

Propunere de rezoluție

Punctul 7 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	7a. consideră că accesibilitatea are la bază o combinație între costuri și flexibilitate și că, prin urmare, trebuie să existe o serie de dispoziții referitoare la serviciile de îngrijire, atât publice, cât și private, și la îngrijirea la domiciliu și în contexte similare; consideră, de asemenea, că membrii familiei ar trebui fie să aibă posibilitatea de a oferi în mod voluntar îngrijire, fie să beneficieze de subvenții pentru servicii de îngrijire;

 

Amendamentul  84

 

Propunere de rezoluție

Punctul 7 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	7b. invită Comisia să încurajeze statele membre să ratifice Convenția nr. 189 a Organizației Internaționale a Muncii, pentru a consolida drepturile lucrătorilor casnici și îngrijitorilor europeni;

 

Amendamentul  85

 

Propunere de rezoluție

Punctul 7 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	7c. reamintește că violența împotriva femeilor în vârstă este și o încălcare a drepturilor omului, că femeile în vârstă sunt victime atât ale discriminării pe criterii de vârstă, cât și ale sexismului, că pot fi prinse în capcana unor raporturi conjugale abuzive și că pot fi afectate negativ de dizabilități și de stereotipuri și norme sociale dezumanizante; subliniază că categoria femeilor în vârstă nu ar trebui trecută cu vederea în combaterea violenței împotriva femeilor, inclusiv în ceea ce privește ratificarea și punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul și a Platformei de acțiune de la Beijing, precum și rezultatele conferințelor de revizuire a acesteia;

 

Amendamentul  86

 

Propunere de rezoluție

Punctul 7 d (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	7d. invită Comisia să prezinte o strategie europeană pentru protecția socială care să abordeze problema feminizării sărăciei, acordând o atenție deosebită femeilor în vârstă, în special celor care trăiesc singure, precum și să abordeze problema protecției femeilor în vârstă care sunt expuse riscului de excluziune socială, sărăcie și lipsă de adăpost în viitorul Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea; invită, de asemenea, Comisia să acorde mai multă atenție acestui risc în cadrul Semestrului european;

 

Amendamentul  87

 

Propunere de rezoluție

Punctul 8 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	8a. subliniază că oferirea unor servicii de îngrijire de calitate în UE variază în mare măsură, atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea, între cadrele private și cele publice, între zonele urbane și cele rurale, precum și între diferite grupe de vârstă; subliniază, de asemenea, că datele privind prestarea serviciilor de îngrijire în UE sunt mai degrabă fragmentate și că nu există o viziune globală pentru a face față provocărilor demografice cu care se confruntă UE, care pun sub presiune cheltuielile publice;

 

Amendamentul  88

 

Propunere de rezoluție

Punctul 8 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	8b. invită statele membre să combată munca precară și munca nedeclarată a femeilor, care agravează sărăcia în rândul femeilor, în special la vârste mai înaintate și care are un impact negativ atât asupra securității sociale a femeilor, cât și asupra PIB-ului UE, precum și să se asigure că lucrătorii beneficiază de o protecție socială adecvată;

 

Amendamentul  89

 

Propunere de rezoluție

Punctul 8 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	8c. reamintește principiul 15 al Pilonului european al drepturilor sociale și invită Comisia să adopte o directivă-cadru privind un venit minim adecvat, cu un accent special pe femeile cu vârsta de pensionare, ținând seama nu numai de riscul relativ de a ajunge sub pragul de sărăcie, ci și de bugetele de referință specifice vârstei, pe baza unui coș de bunuri și servicii;

 

Amendamentul  90

 

Propunere de rezoluție

Punctul 9 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	9a. consideră că persoanele responsabile de planificarea, programarea și furnizarea de servicii de îngrijire au răspunderea de a lua cunoștință de nevoile utilizatorilor și de faptul că serviciile de îngrijire a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități trebuie să fie planificate și elaborate cu participarea utilizatorilor;

 

Amendamentul  91

 

Propunere de rezoluție

Punctul 9 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	9b. subliniază că feminizarea sărăciei este rezultatul mai multor factori, printre care inegalitățile de gen în evoluția carierei, faptul că femeile sunt adesea angajate cu contracte atipice, absența statutului de securitate socială pentru partenerii care asistă lucrătorii independenți și sărăcia în gospodăriile mamelor singure;

 

Amendamentul  92

 

Propunere de rezoluție

Punctul 9 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	9c. invită Comisia să consolideze venitul femeilor în vârstă, susținând statele membre în reformarea sistemelor lor de pensii dintr-o perspectivă de gen, pentru a asigura pensii adecvate și viabile pentru toți, acordând o atenție deosebită factorilor care conduc la decalajul de pensii și măsurilor de reducere a acestuia, cum ar fi introducerea de credite de îngrijire (puncte de pensie pentru întreruperile de carieră în scopul îngrijirii), elaborarea unor dispoziții specifice privind concediile de îngrijire sau protecția drepturilor la pensie și a altor drepturi sociale ale îngrijitorilor informali;

 

Amendamentul  93

 

Propunere de rezoluție

Punctul 10 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	10a. invită, de asemenea, Comisia să stabilească definiții și indicatori armonizați la nivelul UE pentru a evalua accesibilitatea, calitatea și eficiența serviciilor de îngrijire a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor în vârstă; invită Comisia să monitorizeze aplicarea lor și să promoveze măsuri corective atunci și acolo unde sunt necesare;

 

Amendamentul  94

 

Propunere de rezoluție

Punctul 10 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	10b. invită Comisia și statele membre să acționeze corespunzător pentru a reduce disparitatea de gen în materie de pensii;

 

Amendamentul  95

 

Propunere de rezoluție

Punctul 10 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	10c. invită Comisia și statele membre să crească rata scăzută de participare pe piața muncii a femeilor cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani, pentru a reduce alte disparități de gen în ocuparea forței de muncă; solicită, în special, Rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă să evalueze cele mai bune modalități de a sprijini femeile în vârstă aflate în căutarea unui loc de muncă pentru a reveni pe piața muncii și să efectueze cercetări suplimentare privind modul de a crea și a adapta locurile de muncă pentru femeile și bărbații mai în vârstă;

 

Amendamentul  96

 

Propunere de rezoluție

Punctul 11 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	11a. invită statele membre să elaboreze planuri naționale pentru îmbunătățirea serviciilor de îngrijire, acordând atenție nu doar nevoilor utilizatorilor, ci și echilibrului dintre viața profesională și cea privată a numărului mare de îngrijitori; invită statele membre să monitorizeze implementarea lor și să adopte măsuri corective ori de câte ori este necesar;

 

Amendamentul  97

 

Propunere de rezoluție

Punctul 11 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	11b. subliniază că femeile reprezintă o treime din lucrătorii independenți care demarează o afacere în UE; subliniază importanța programelor de sprijin pentru antreprenoare și pentru femeile din domeniul științific și academic și invită UE să sprijine mai concret astfel de programe;

 

Amendamentul  98

 

Propunere de rezoluție

Punctul 11 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	11c. invită statele membre să garanteze un venit demn pentru femeile care au ieșit deja la pensie, prin măsuri precum indexarea pensiilor sau pensiile minime, ca o garanție necontributivă indispensabilă pentru venit, pentru a preveni sărăcia în rândul femeilor mai în vârstă care nu au deloc drepturi de pensie sau ale căror drepturi sunt insuficiente;

 

Amendamentul  99

 

Propunere de rezoluție

Punctul 12 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	12a. invită Comisia și statele membre să ia în considerare progresele demografice și modificarea dimensiunii și a componenței gospodăriilor atunci când își elaborează politicile fiscale, mecanismele de securitate socială și serviciile publice;

 

Amendamentul  100

 

Propunere de rezoluție

Punctul 12 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	12b. avertizează cu privire la riscul de agravare a disparității de gen în privința pensiilor în urma tranziției de la sistemele obligatorii de pensii de stat la regimurile din cel de al doilea și al treilea pilon, ceea ce creează o responsabilitate mai mare pentru individ; solicită, prin urmare, Comisiei și organismelor competente ale Uniunii, cum ar fi Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, precum și statelor membre, să evalueze rata de acoperire și de prestații pentru femei în sistemele de pensii ocupaționale;

 

Amendamentul  101

 

Propunere de rezoluție

Punctul 13 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	13a. solicită Comisiei să includă serviciile de îngrijire a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități în activitățile sale de monitorizare și revizuire a datelor în cadrul semestrului european și în raportul anual privind egalitatea de gen; invită statele membre să aibă în vedere includerea unor evaluări ale serviciilor de îngrijire pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu dizabilități în rapoartele lor de țară; încurajează statele membre să adopte și să utilizeze măsuri corective în cazul în care progresele se dovedesc a fi lente;

 

Amendamentul  102

 

Propunere de rezoluție

Punctul 13 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	13b. invită Comisia să sprijine statele membre în lupta împotriva sărăciei, care afectează mai ales mamele singure și care s-a intensificat din cauza crizei, agravând excluziunea socială;

 

Amendamentul  103

 

Propunere de rezoluție

Punctul 13 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	13c. invită Comisia să stabilească un indicator al disparității de gen în materie de pensii, pentru a evalua inegalitățile acumulate cu care se confruntă femeile de-a lungul vieții;

 

Amendamentul  104

 

 

Propunere de rezoluție

Punctul 14 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	14a. invită statele membre să crească investițiile în serviciile de îngrijire, să amelioreze calitatea îngrijirilor și să mărească investițiile în măsuri speciale, care să le permită îngrijitorilor să mențină o viață profesională activă;

 

Amendamentul  105

 

Propunere de rezoluție

Punctul 14 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	14b. invită Comisia să sprijine statele membre pentru a utiliza din ce în ce mai mult fondurile structurale pentru investiții în serviciile publice de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor dependente;

 

Amendamentul  106

 

Propunere de rezoluție

Punctul 14 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	14c. invită Comisia și Comitetul pentru protecție socială să analizeze cu mai multă profunzime traiectoriile non-standard de pe piața muncii în următorul Raport privind caracterul adecvat al pensiilor, analizând exhaustiv disparitatea de gen în privința pensiilor, în toate dimensiunile sale și în toți cei trei piloni ai sistemelor de pensii; invită, de asemenea, Comisia să evalueze caracterul adecvat al pensiilor minime, care sunt deosebit de importante pentru evitarea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă;

 

Amendamentul  107

 

Propunere de rezoluție

Punctul 15 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	15a. este profund îngrijorat de amploarea discriminării multiple cu care se confruntă categoriile cele mai vulnerabile de femei, printre care femeile migrante, femeile cu dizabilități, femeile homosexuale, femeile care aparțin minorităților, femeile cu calificări reduse și femeile în vârstă, deoarece acestea sunt discriminate pe criterii de vârstă, gen, etnie și orientare sexuală sau religioasă, pentru a numi doar câteva exemple, și solicită măsuri de discriminare pozitivă;

 

Amendamentul  108

 

Propunere de rezoluție

Punctul 15 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	15b. subliniază că criza îngrijirilor provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea integrării dimensiunii de gen în toate politicile; invită Comisia să integreze egalitatea de gen, bugetarea de gen și evaluarea impactului de gen în toate domeniile și pentru fiecare propunere legislativă, la toate nivelurile de guvernanță, asigurându-se astfel că sunt stabilite obiective specifice în materie de egalitate de gen, printre altele în toate instrumentele politice și bugetare de combatere a COVID-19;

 

Amendamentul  109

 

Propunere de rezoluție

Punctul 15 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	15c. subliniază că există un decalaj digital între generații și invită Comisia și statele membre să se ocupe de obstacolele cu care se confruntă persoanele în vârstă în a deveni parte a societății digitale, în special femeile mai în vârstă, care au un acces mai redus la echipamentele digitale și la conectivitate din cauza veniturilor mai scăzute și a faptului că lucrează în sectoare mai puțin digitalizate;

 

Amendamentul  110

 

Propunere de rezoluție

Punctul 16 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	16a. solicită statelor membre să elaboreze mecanisme care să garanteze că acumularea drepturilor de pensie este suficientă chiar și în perioadele în care nivelul de venit al îngrijitorului este temporar mai mic ca urmare a obligațiilor de îngrijire - situație care caracterizează îndeosebi femeile; solicită Comisiei să lanseze un studiu cu privire la diferitele efecte pe care le au sistemele de pensii din statele membre asupra femeilor și bărbaților;

 

Amendamentul  111

 

Propunere de rezoluție

Punctul 16 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	16b. invită statele membre și Comisia să realizeze o tranziție către o nouă organizare socială a îngrijirilor, care să nu se bazeze în mod disproporționat pe femei; subliniază că, alături de tranziția ecologică și cea digitală, și tranziția în sectorul îngrijirilor trebuie să facă parte din prioritățile UE;

 

Amendamentul  112

 

Propunere de rezoluție

Punctul 16 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	16c. solicită realizarea unui studiu în întreaga UE privind prevalența, factorii determinanți și politicile de combatere a violenței împotriva femeilor în vârstă; subliniază că riscurile de violență cu care se confruntă femeile în nu ar trebui trecute cu vederea în cadrul agendei generale de combatere a violenței împotriva femeilor, inclusiv în ceea ce privește ratificarea și punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul și a Platformei de acțiune de la Beijing;

 

Amendamentul  113

 

Propunere de rezoluție

Punctul 17 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	17a. solicită statelor membre să țină seama de dimensiunea de gen în reformele sistemelor de pensii și să adapteze vârsta de pensionare luând în considerare diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește modelele de muncă și riscul mai ridicat de discriminare a femeilor în vârstă pe piața muncii;

 

Amendamentul  114

 

Propunere de rezoluție

Punctul 17 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	17b. invită Comisia să includă obiective privind egalitatea de gen ca reacție la provocările demografice cu care se confruntă UE;

 

Amendamentul  115

 

Propunere de rezoluție

Punctul 17 c (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	17c. invită statele membre să prevină și să combată violența împotriva femeilor în vârstă ca parte a răspunsurilor lor naționale la COVID-19, inclusiv prin crearea unor linii telefonice și servicii de asistență, precum și să acorde o atenție deosebită instituțiilor de îngrijire de tip rezidențial;

 

Amendamentul  116

 

Propunere de rezoluție

Punctul 18 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	18a. solicită adoptarea în toate statele membre a unor pachete de asistență, care să implice programe de măsuri pentru a crește potențialul ocupațional, a atenua impactul șomajului și a crește nivelurile de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor de peste 50 de ani;

 

Amendamentul  117

 

Propunere de rezoluție

Punctul 18 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	18b. subliniază că mulți indicatori colectați de sistemele statistice ale UE nu fac suficient diferența între categoriile de vârstă mai înaintată, cum ar fi între 75 și 84 de ani și peste 85 de ani, ceea ce împiedică eforturile de sensibilizare cu privire la condițiile de viață ale femeilor și bărbaților din categoriile cu vârsta cea mai avansată în general și diferențele dintre femei și bărbați în special în rândul celor de vârstă foarte avansată; invită Comisia și statele membre să revizuiască categoriile de vârstă statistice, pentru a urmări îmbătrânirea populației și ponderea tot mai mare a persoanelor care ajung la vârste foarte avansate;

 

Amendamentul  118

 

Propunere de rezoluție

Punctul 19 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	19a. solicită Comisiei și statelor membre să creeze programe eficiente de combatere a violenței împotriva femeilor care să includă aspectul vârstei, pentru a preveni abuzurile fizice, sexuale, psihologice și economice care pot fi comise asupra persoanelor în vârstă, dintre care majoritatea sunt femei; propune efectuarea unor analize statistice cu privire la creșterea violenței împotriva persoanelor în vârstă, în scopul de a reliefa această gravă problemă - pe care, în mod normal, persoanele în vârstă nu o pot raporta, pentru că acceptă relele tratamente ca inerente condiției lor de bătrâni în situație de dependență - precum și în scopul de a combate mai eficient abuzurile comise împotriva persoanelor în vârstă, cu un angajament mai puternic din partea societății în ansamblu;

 

Amendamentul  119

 

Propunere de rezoluție

Punctul 19 b (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	19b. solicită UE și statelor membre să includă persoanele LGBTI mai în vârstă în strategiile și planurile de acțiune pentru realizarea egalității de gen, inclusiv prin explorarea intersecției dezavantajelor legate de vârstă cu cele legate de orientarea sexuală; subliniază, de exemplu, că structurile de îngrijire și asistență pe termen lung nu sunt întotdeauna adaptate pentru a respecta dreptul la intimitate și la viață privată al persoanelor LGBTI+ și că programele de profilaxie și atenuare a HIV/SIDA nu sunt întotdeauna accesibile persoanelor în vârstă;

 

Amendamentul  120

 

 

Propunere de rezoluție

Punctul 20 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	20a. subliniază că ar trebui garantată o înaltă calitate a îngrijirilor pentru a îmbunătăți calitatea vieții la bătrânețe și subliniază că persoanele care locuiesc în instituții publice și private pentru îngrijirea persoanelor în vârstă ar trebui să aibă dreptul de a participa la procesul decizional al acestor instituții, prin structurile de conducere și administrație; este de opinie că statele membre ar trebui să garanteze o pregătire specifică continuă și o evaluare periodică a performanței persoanelor angajate în serviciile publice sau private de îngrijire a persoanelor în vârstă și să se asigure că se acordă mai multă valoare economică activității lor, inclusiv în privința remunerării, asigurărilor și condițiilor de muncă;

 

Amendamentul  121

 

Propunere de rezoluție

Punctul 21 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	21a. solicită luarea în considerare a perspectivei de gen în momentul stabilirii diagnosticelor medicale, pentru a se asigura că acestea sunt exacte și că persoanele primesc îngrijirea și tratamentele adecvate; subliniază faptul că bolile femeilor și afecțiunile subiacente continuă să fie insuficient diagnosticate și tratate; solicită ca instrumentele de diagnosticare, serviciile de sănătate și îngrijire să nu fie restricționate în funcție de genul și vârsta pacientului, astfel încât controalele pentru depistarea cancerului la sân, cancerului cervical, cancerului de plămâni sau a celui colorectal, precum și controalele cardiovasculare, de exemplu, să fie disponibile și pentru femeile în vârstă; solicită, în plus, să se acorde mai multă atenție prevenirii și tratamentului bolilor de care suferă adesea femeile în vârstă, cum ar fi osteoporoza și artrita reumatoidă, precum și efectuarea unor studii în cazul medicamentelor în curs de elaborare pentru a analiza efectele acestora și asupra organismului femeilor, nu numai al bărbaților;

 

Amendamentul  122

 

Propunere de rezoluție

Punctul 22 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	22a. subliniază importanța tehnologiei și a progreselor tehnice în adaptarea societății la nevoile unei populații în curs de îmbătrânire; solicită utilizarea mai extinsă a inovațiilor dezvoltate în strânsă cooperare cu persoanele în vârstă; consideră că aceste sisteme ar trebui să fie centrate pe utilizator și să fie concepute astfel încât să fie accesibile tuturor, indiferent de vârstă, gen, aptitudini sau caracteristici; subliniază că sistemele de inteligență artificială (IA) nu ar trebui să funcționeze după o abordare nediferențiată și ar trebui să includă principii de proiectare universală care să vizeze o gamă cât mai largă de utilizatori, respectând standardele de accesibilitate relevante;

 

Amendamentul  123

 

Propunere de rezoluție

Punctul 23 a (nou)

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
	23a. cere Comisiei să actualizeze și să consolideze mecanismele de monitorizare a implementării chestiunilor legate drepturile fundamentale până la sfârșitul lui 2022; solicită, de asemenea, o popularizare mai largă a acestor mecanisme, adesea sub-utilizate, deoarece persoanele în vârstă în general, și femeile în vârstă în special, nu își cunosc bine drepturile;

 

 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	27.5.2021
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 13 17
Membri titulari prezenți la votul final	Atidzhe Alieva-Veli, Abir Al-Sahlani, Marc Angel, Dominique Bilde, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Brglez, Sylvie Brunet, Jordi Cañas, David Casa, Leila Chaibi, Margarita de la Pisa Carrión, Özlem Demirel, Klára Dobrev, Jarosław Duda, Estrella Durá Ferrandis, Lucia Ďuriš Nicholsonová, Rosa Estaràs Ferragut, Nicolaus Fest, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Heléne Fritzon, Helmut Geuking, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, France Jamet, Agnes Jongerius, Radan Kanev, Stelios Kympouropoulos, Katrin Langensiepen, Miriam Lexmann, Elena Lizzi, Kira Marie Peter-Hansen, Dragoș Pîslaru, Manuel Pizarro, Dennis Radtke, Elżbieta Rafalska, Guido Reil, Daniela Rondinelli, Mounir Satouri, Monica Semedo, Vincenzo Sofo, Beata Szydło, Eugen Tomac, Romana Tomc, Marie-Pierre Vedrenne, Marianne Vind, Maria Walsh, Anna Zalewska, Tatjana Ždanoka, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți prezenți la votul final	Konstantinos Arvanitis, Simona Baldassarre, José Gusmão, Anne Sander

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

25	+
ID	Simona Baldassarre, Dominique Bilde, France Jamet, Elena Lizzi
NI	Daniela Rondinelli
PPE	David Casa, Jarosław Duda, Rosa Estaràs Ferragut, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Helmut Geuking, Radan Kanev, Stelios Kympouropoulos, Miriam Lexmann, Dennis Radtke, Anne Sander, Eugen Tomac, Romana Tomc, Maria Walsh, Tomáš Zdechovský
Renew	Atidzhe Alieva-Veli, Jordi Cañas, Lucia Ďuriš Nicholsonová, Dragoș Pîslaru, Monica Semedo

 

13	-
ECR	Margarita de la Pisa Carrión
S&D	Marc Angel, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Brglez, Klára Dobrev, Estrella Durá Ferrandis, Heléne Fritzon, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, Agnes Jongerius, Manuel Pizarro, Marianne Vind

 

17	0
ECR	Elżbieta Rafalska, Vincenzo Sofo, Beata Szydło, Anna Zalewska
ID	Nicolaus Fest, Guido Reil
Renew	Abir Al-Sahlani, Sylvie Brunet, Marie-Pierre Vedrenne
The Left	Konstantinos Arvanitis, Leila Chaibi, Özlem Demirel, José Gusmão
Verts/ALE	Katrin Langensiepen, Kira Marie Peter-Hansen, Mounir Satouri, Tatjana Ždanoka

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

• [1] Hotărârea din 22 noiembrie 2005, Werner Mangold / Rüdiger Helm, C-144/04, ECLI: EU:C:2005:709.
• [2] JO L 246, 23.9.2011, p. 5.
• [3] JO C 484, 24.12.2016, p. 1.
• [4] JO C 189, 4.6.2018, p. 1.
• [5] JO C 308 E, 20.10.2011, p. 49.
• [6] JO C 363, 28.10.2020, p. 80.
• [7] JO C 74 E, 13.3.2012, p. 19.
• [8] JO C 76, 28.2.2018, p. 93.
• [9] JO C 204, 13.6.2018, p. 76.
• [10] JO C 331, 18.9.2018, p. 60.
• [11] JO C 356, 4.10.2018, p. 10.
• [12] JO C 108, 26.3.2021, p. 965.
• [13] JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
• [14] JO C 137 E, 27.5.2010, p. 68.
• [15] JO L 188, 12.7.2019, p. 79.
• [16] Raportul Comisiei din 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice (COM(2020)0241).
• [17] ONU, „Changing population age structures and sustainable development: a concise report” (Schimbarea structurilor de vârstă ale populației și dezvoltarea durabilă: un raport succint), 2017.
• [18] Eurostat, „Ageing Europe - statistics on social life and opinions” [Europa care îmbătrânește – statistici privind viața socială și opinii], date extrase în iulie 2020.
• [19] Eurostat, „Structura populației și îmbătrânirea”, date extrase în august 2020.
• [20] Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 17 iunie 2020 care însoțește raportul său privind impactul schimbărilor demografice (COM(2020)0109), p. 7.
• [21] ONU, „Changing population age structures and sustainable development: a concise report” (Schimbarea structurilor de vârstă ale populației și dezvoltarea durabilă: un raport succint), 2017, p. 11.
• [22] Eurostat, „Ageing Europe: Looking at the lives of older people in the EU” (Europa care îmbătrânește – o analiză a vieții persoanelor în vârstă în UE) (2019).
• [23] Eurostat, „Ageing Europe: Looking at the lives of older people in the EU” (Europa care îmbătrânește – o analiză a vieții persoanelor în vârstă în UE) (2019).
• [24] Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, „Demographic Outlook for the European Union” (Perspective demografice pentru Uniunea Europeană), martie 2020, p. 3.
• [25] EU Science Hub: Serviciul pentru știință și cunoștințe al Comisiei, „How lonely are Europeans?”, (Singurătatea în Europa), 12 iunie 2019.
• [26] Scenariul de referință Eurostat.
• [27] Eurostat, „Ageing Europe: Looking at the lives of older people in the EU” (Europa care îmbătrânește – o analiză a vieții persoanelor în vârstă în UE) (2019).
• [28] Comisia Europeană, Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020, p. 52.
• [29] Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 17 iunie 2020 care însoțește raportul său privind impactul schimbărilor demografice (COM(2020)0109), p. 42.
• [30] Eurostat, Ageing Europe: Looking at the lives of older people in the EU, 2019, p. 53.
• [31] Eurostat, „Disability statistics – elderly needs for help or assistance”, date extrase în iunie 2019.
• [32] Eurostat, „Functional and activity limitations statistics”, date extrase în decembrie 2020.
• [33] Eurostat, Ageing Europe: Looking at the lives of older people in the EU, 2019, p. 70.
• [34] Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor et al., „High impact of COVID-19 in long-term care facilities, suggestion for monitoring in the EU/EEA’, Eurosurveillance, Vol 25, numărul 22, 4 iunie 2020.
• [35] Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, „Ageing societies, migration and climate change bring new challenges for gender equality”, 10 decembrie 2019.
• [36] Ponderea contractelor pe perioadă determinată pentru persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a rămas stabilă în ultimii ani. În 2018, aceasta se ridica la 12,1 % din totalul ocupării forței de muncă. Proporția în rândul femeilor este ușor mai ridicată (13,1 %) decât în cazul bărbaților (11,2 %) (Eurostat).
• [37] În 2018, 30,5 % din femei și 9,2 % din bărbați lucrau cu fracțiune de normă în UE-27 (Eurostat, Anchetă asupra forței de muncă).
• [38] Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, buletine privind implicațiile pandemiei de COVID-19 asupra drepturilor fundamentale în UE: nr. 3 din iunie 2020 privind persoanele în vârstă și nr. 6 din 30 noiembrie 2020 privind drepturile sociale.
• [39] Articolul Eurofound din 19 mai 2021 intitulat „Retirement”.
• [40] Eurofound, Sondajul european privind calitatea vieții 2016, p. 79.
• [41] Eurofound, Sondajul european privind calitatea vieții 2016, p. 77.
• [42] Eurofound, Sondajul european privind calitatea vieții 2016, p. 15.
• [43] Eurofound, Sondajul european privind calitatea vieții 2016, p. 26.
• [44] În Raportul privind îmbătrânirea din 2018, costul total al îmbătrânirii populației este calculat pe baza cheltuielilor publice pentru pensii, asistență medicală, îngrijire pe termen lung, educație și indemnizații de șomaj.
• [45] Documentul interinstituțional al Comisiei din 25 mai 2018 intitulat „The 2018 Ageing Report: Economic & Budgetary Projections for the 28 EU Member States (2016-2070)”.
• [46] Raportul Comisiei din 12 aprilie 2018 privind economia vârstei a treia.
• [47] Raportul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă din 4 octombrie 2016 intitulat „The ageing workforce: Implications for occupational safety and health – A research review”.
• [48] Eurostat, „Employment rate of older workers, age group 55-64”, consultat la 2 iunie 2021.
• [49] Raportul Comisiei din 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice (COM(2020)0241). p. 10.
• [50] Raportul Comisiei din 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice (COM(2020)0241). p. 22.
• [51] Raportul Alzheimer Europe din 17 februarie 2020, intitulat „Dementia in Europe Yearbook 2019: Estimating the prevalence of dementia in Europe” (Anuarul 2019 privind demența în Europa: estimarea prevalenței demenței în Europa).
• [52] Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (COM(2020)0103).
• [53] Raportul Comisiei din 17 iunie 2020 privind impactul schimbărilor demografice (COM(2020)0241), p.20.
• [54] Eurostat, „Agricultori și forța de muncă agricolă — statistici”, date extrase în noiembrie 2018.
• [55] https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00198/default/table?lang=en
• [56] https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00200/default/table?lang=en
• [57] https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tesem050/default/table?lang=en
• [58] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Farmers_and_the_agricultural_labour_force_-_statistics