RAPORT referitor la dialogurile cu cetățenii și participarea cetățenilor la procesul decizional al UE

24.6.2021 - (2020/2201(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale
Raportor: Helmut Scholz
Comisia pentru petiții (*)
Raportoare: Dolors Montserrat
(*) Procedura comisiilor asociate - articolul 57 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la dialogurile cu cetățenii și participarea cetățenilor la procesul decizional al UE

(2020/2201(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

– având în vedere articolul 11 din TUE,

– având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la poziția Parlamentului European privind Conferința privind viitorul Europei[1],

– având în vedere rezoluția sa din 18 iunie 2020 referitoare la poziția Parlamentului European privind Conferința privind viitorul Europei[2],

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru petiții,

– având în vedere avizele Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale,

A. întrucât rezultatele alegerilor europene din 2019 au transmis semnalul pozitiv că cetățenii europeni sunt din ce în ce mai interesați de evoluțiile de la nivelul UE și consideră că legislația UE are un impact asupra vieții lor de zi cu zi; întrucât prezența generală la vot în 2019 a fost de 50,6 %, cea mai mare rată de participare din 1994 și o creștere semnificativă față de 2014, când a fost de 42,6 %; întrucât, deși prezența la vot în 2019 a fost mai mare în toate categoriile de populație, creșterea a fost determinată de generația mai tânără, cu creșteri semnificative în rândul persoanelor sub 25 de ani și între 25 și 39 de ani; întrucât, în pofida creșterii generale a prezenței la vot, există în continuare diferențe mari între statele membre;

B. întrucât, în Eurobarometrul privind implicarea civică din iunie 2020[3], votul la alegerile europene a fost considerat de 55 % dintre respondenți ca fiind cel mai eficient mod de a-și face auzită vocea de decidenții de la nivelul UE; întrucât, deși obiectivul este de a îmbunătăți continuu funcționarea democrației în UE, mai multe sondaje Eurobarometru arată că cetățenii nu sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația; întrucât această percepție a fost constatată nu doar la nivelul UE, ci și la nivel național; întrucât o parte considerabilă a cetățenilor UE nu se simt auziți și percep Uniunea ca pe o entitate distantă;

C. întrucât articolele 10 și 11 din TUE și articolele 20, 21, 24, 227 și 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stau la baza participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor și a legislației UE;

D. întrucât articolul 10 alineatul (3) din TUE prevede că „[o]rice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii” și că „[d]eciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”;

E. întrucât, în conformitate cu articolul 11 alineatele (1) și (2) din TUE, instituțiile au obligația de a acorda cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace adecvate, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face public schimb de opinii în toate domeniile de acțiune ale Uniunii, precum și de a întreține un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă;

F. întrucât, la punctul 19 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare se subliniază că consultarea publică și a actorilor implicați este esențială pentru luarea în cunoștință de cauză a deciziilor și pentru creșterea calității procesului legislativ;

G. întrucât articolul 165 alineatul (2) din TFUE mandatează UE să încurajeze dezvoltarea schimburilor între tineri și între formatorii socio-educaționali, precum și participarea tinerilor la viața democratică din Europa;

H. întrucât cetățenii UE pot introduce acțiuni directe în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) numai în anumite condiții, pentru a-și exercita drepturile care le revin în temeiul tratatelor, inclusiv al Cartei drepturilor fundamentale; întrucât alegerile democratice pentru Parlamentul European constituie principalul instrument al cetățenilor UE care funcționează de la bază spre vârf, iar celelalte mijloace, și anume inițiativa cetățenească europeană (ICE), plângerile adresate Ombudsmanului European și petițiile adresate Parlamentului trebuie întărite;

 

I. întrucât până acum șase inițiative cetățenești europene au fost reușite, cele mai recente fiind „Minority Safepack” și „End the Cage Age”; întrucât Regulamentul (UE) 2019/788[4] privind ICE, care a intrat în vigoare în ianuarie 2020, urmărește să simplifice demersul cetățenilor pentru a solicita Comisiei să propună acte legislative în domeniile sale de competență, în care Uniunea are competența de a acționa; întrucât inițiativa „Minority Safepack” a fost prima ICE care a fost dezbătută în Parlament pe baza Regulamentului revizuit privind ICE și a beneficiat de un sprijin enorm din partea Parlamentului în decembrie 2020, cu 76 % din voturi; întrucât, cu toate acestea, impactul inițiativelor cetățenești europene este scăzut, parțial din cauza faptului că Comisia nu ia nicio măsură în urma lor;

J. întrucât recomandările Ombudsmanului European nu sunt juridic obligatorii, însă rata de respectare a deciziilor sale este în mod constant ridicată;

K. întrucât cetățenii UE și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul înregistrat într-un stat membru au dreptul de a adresa petiții Parlamentului European în temeiul articolelor 24 și 227 din TFUE ori de câte ori o problemă îi afectează direct și se încadrează în domeniile de activitate ale UE;

L. întrucât consultările publice online organizate de Comisie vizează de obicei anumite grupuri-țintă, nu sunt difuzate la scară largă și sunt uneori prea scurte, ceea ce înseamnă că o mare parte a populației este lăsată deoparte; întrucât Curtea de Conturi Europeană, în cadrul unei analize cuprinzătoare a politicii de consultare a Comisiei în 2019, a recomandat Comisiei să îmbunătățească modul în care se adresează cetățenilor, pentru a promova o mai mare participare;

M. întrucât dialogurile cu cetățenii desfășurate de Comisie reprezintă mai degrabă o modalitate de a le oferi informații decât de a se angaja într-o dezbatere cu privire la felul în care ei văd lucrurile și la schimbările pe care le-ar dori în UE și nu oferă un mecanism de feedback pentru a informa cetățenii cu privire la rezultatele participării lor;

N. întrucât actuala funcționare a instrumentelor participative existente, cum ar fi ICE, consultările publice și dialogurile cu cetățenii, nu oferă cetățenilor mijloace suficiente de a influența procesul decizional al UE; întrucât acest lucru se datorează în mare parte lipsei unei monitorizări eficiente a procesului decizional la nivel instituțional;

O. întrucât majoritatea formelor de participare sunt rar utilizate de cetățeni; întrucât majoritatea cetățenilor nu cunosc instrumentele participative existente și sunt astfel subreprezentați în opiniile și datele colectate prin instrumentele existente; întrucât participarea cetățenilor nu înlocuiește societatea civilă organizată;

P. întrucât instrumentele participative actuale nu maximizează potențialul participării cetățenilor și contribuie astfel insuficient la creșterea legitimității democratice a UE și a sentimentului lor de apartenență la o Uniune care le reflectă nevoile și vederile;

Q. întrucât reformarea instrumentelor participative existente, acordând o atenție deosebită grupurilor sociale cele mai slab reprezentate, în special tinerilor, și continuarea dezvoltării unei sfere publice europene pot contribui la consolidarea legitimității democratice a UE;

R. întrucât îmbunătățirea participării cetățenilor și a transparenței la nivelul UE este esențială pentru a aduce Uniunea mai aproape de cetățeni și pentru a spori încrederea acestora în instituțiile UE, precum și pentru a înfăptui o democrație veritabilă pe mai multe niveluri; întrucât lipsa de transparență împiedică dezbaterea publică pe marginea oricărui act legislativ; întrucât nu toate părțile interesate au acces egal la instituțiile UE sau la informații despre activitatea lor; întrucât Comisia trebuie să poarte dialoguri deschise, transparente și regulate cu cetățenii și organizațiile societății civile; întrucât UE ar trebui să se asigure că societatea civilă poate participa activ la dezbaterea publică și are capacitatea de a influența politicile și procesele decizionale;

S. întrucât, pentru a face posibilă participarea cetățenilor, trebuie consolidată dimensiunea europeană a educației civice, contribuind la o mai bună înțelegere a UE;

T. întrucât există o nevoie tot mai mare de cursuri de educație civică europeană în toate statele membre; întrucât, în acest context, ar trebui recunoscută activitatea organizațiilor societății civile în domeniul educației și învățării civice și ar trebui încurajată o abordare holistică a acesteia, inclusiv a educației și învățării formale și non-formale;

U. întrucât proiectele reușite de participare a cetățenilor, cum ar fi European HomeParliaments și Dialogul UE cu tinerii, au arătat că ei doresc să fie incluși în procesele decizionale ale UE în mod regulat;

V. întrucât Consiliul rămâne o instituție cu uși închise, după cum a confirmat ancheta Ombudsmanului European OI/2/2017/TE privind lipsa de transparență a Consiliului în ceea ce privește accesul public la documentele sale legislative și procesul său decizional;

W. întrucât OCDE definește guvernarea deschisă ca „o cultură a guvernării bazată pe politici și practici publice inovatoare și sustenabile, inspirate de principiile transparenței, responsabilizării și participării, care promovează democrația și o creștere incluzivă”;

X. întrucât consultările cu cetățenii europeni desfășurate de statele membre în 2018, pe tema viitorului Europei, s-au dovedit a fi un instrument eficace pentru a interacționa cu cetățenii în chestiuni legate de UE; întrucât lipsa unei monitorizări și a unei continuități concrete în acest proces a făcut ca efortul participativ să aibă rezultate mixte;

Y. întrucât Conferința privind viitorul Europei ar trebui să implice cetățenii cât mai mult și ar putea oferi o experiență valoroasă de dialog, pentru a înțelege așteptările reale ale cetățenilor cu privire la rolul UE și la activitatea instituțiilor;

1. subliniază necesitatea de a reflecta asupra modului în care Uniunea poate deveni mai eficientă în dialogul cu cetățenii, conform principiilor de bază ale democrației sale reprezentative; consideră că cetățenii ar trebui să se facă mai mult auziți în procesul decizional al UE pentru ca Uniunea să le reflecte mai bine opiniile și să fie mai rezilientă, mai democratică și mai eficace;  consideră, în acest sens, că nu ar trebui exclusă modificarea tratatului, deși aceasta nu ar trebui să fie un scop în sine, iar Conferința privind viitorul Europei ar trebui să ofere o oportunitate de a avea un dialog constructiv cu cetățenii pe aceste teme esențiale;

2. consideră că orice reformă a Uniunii, pentru a o face mai socială, mai echitabilă, mai coezivă, mai unită, mai concentrată, mai capabilă, mai suverană și mai responsabilă, devine mai puternică dacă sunt implicați direct cetățeni, prin mecanisme participative;

3. subliniază că există o tensiune fundamentală între viziunea unei Uniuni centrate pe statele membre și cea a unei Uniuni centrate pe propriile instituții, care poate fi dezamorsată prin conceperea unei abordări și a unor instrumente pentru o Uniune Europeană a cetățenilor;

4. subliniază că instrumentele participative existente prezintă diverse deficiențe și ar trebui, prin urmare îmbunătățite sau dezvoltate și altele noi, pentru a face participarea cetățenilor mai accesibilă, mai incluzivă, mai substanțială și mai eficace; consideră că, pentru a facilita participarea publicului la o dezbatere politică mai largă și a oferi cetățenilor posibilitatea de a influența consecințele politice, cu sinergii în cadrul mecanismelor existente, este imperativ ca implicarea cetățenilor să fie structurată astfel încât să răspundă așteptărilor lor; consideră că această agendă a participării de la bază spre vârf ar trebui să fie complementară democrației reprezentative în UE;

5. subliniază importanța ICE ca unic instrument participativ la nivelul UE care are capacitatea de a declanșa acte legislative; solicită consolidarea răspunsului oferit prin adoptarea unei rezoluții parlamentare pentru fiecare ICE reușită; subliniază că Comisia trebuie să-și respecte întru totul obligația legală de a prezenta suficiente motive pentru a-și justifica acțiunea sau inacțiunea în urma unei ICE și consideră că această justificare trebuie să fie mai cuprinzătoare, pentru a oferi cetățenilor o imagine exactă asupra a ceea ce pot aștepta de la implicarea într-o ICE sau de la lansarea acesteia; regretă faptul că Comisia nu a dat curs ICE reușite prin măsuri legislative; consideră că, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2019/788 privind ICE, în cazul în care Comisia, în termenele stabilite, nu își publică intențiile sau își declară într-o comunicare intenția de a nu lua măsuri în urma unei ICE care îndeplinește cerințele procedurale și este conformă cu tratatele, în special cu valorile fundamentale ale Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE, Parlamentul poate decide, în conformitate cu articolul 222 din Regulamentul său de procedură, să dea curs ICE printr-un raport legislativ din proprie inițiativă (INL); cere insistent Comisiei să se angajeze să prezinte propuneri legislative în urma adoptării de către Parlament a acestor INL; propune, în acest sens, modificarea actualului acord-cadru dintre Parlament și Comisie; solicită ca Regulamentul privind ICE să fie modificat pentru a stimula Comisia să prezinte o propunere legislativă dacă ICE depusă îndeplinește cerințele relevante;

6. subliniază că, în urma raportului Curții de Conturi Europene[5], care recunoaște eficacitatea consultărilor publice ale Comisiei și având în vedere percepția satisfăcătoare a cetățenilor, Comisia ar trebui să își îmbunătățească procesul de consultare publică pentru a promova o mai mare participare a cetățenilor și pentru a monitoriza și evalua mai bine contribuțiile acestora1a;

7. subliniază că conceptul și practica dialogurilor cu cetățenii actuale ar trebui consolidate și actualizate;

8. subliniază beneficiile implicării cetățenilor și societății civile în dezvoltarea unei sfere publice europene și în completarea legitimității democratice a UE oferite de instituțiile sale reprezentative și de procedurile sale democratice;

9. subliniază că nu toți actorii, în special cetățenii și grupurile societății civile, sunt la fel de activi politic, la fel de vocali și la fel de influenți; prin urmare, consideră că democrația participativă a UE impune susținerea cetățenilor neorganizați și promovarea accesului lor la oportunități electorale și participative în cadrul și în afara canalelor UE;

10. consideră că încrederea cetățenilor în instituțiile UE este fundamentală pentru democrație, pentru buna guvernanță și elaborarea unor politici eficace; crede că instituțiile trebuie să depună eforturi pentru a atinge cele mai înalte standarde posibile de transparență, responsabilitate și integritate; subliniază că accesul cetățenilor la toate documentele instituțiilor europene este fundamental într-o democrație participativă; invită, în special, Consiliul să ofere o mai mare transparență a procesului decizional și a accesului la documente;

11. subliniază potențialul noilor tehnologii care pot oferi noi căi de a interacționa cu cetățenii, de a asigura o abordare ascendentă eficace și de a îmbunătăți capacitatea cetățenilor de a trage la răspundere instituțiile;

12. subliniază că o guvernare deschisă, care combină măsuri mai extinse de transparență și de responsabilizare și instrumente participative, reprezintă soluția potrivită la deficitul democratic care rezultă din percepția cetățenilor că nu au niciun cuvânt de spus în procesul decizional al UE;

13. salută înființarea unui organism de etică, ca autoritate independentă pentru promovarea transparenței în instituțiile UE;

14. atrage atenția asupra noului program „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori”, care ar trebui să asigure mai multă vizibilitate și un impact sporit al activităților care contribuie la dialogurile cu cetățenii și la implicarea în democrațiile participative; subliniază că este important să se asigure continuitatea și mai multe resurse pentru componenta „cetățeni” a acestui program, inclusiv activitățile de înfrățire a orașelor și de comemorare; salută introducerea unor activități menite să promoveze în continuare valorile europene în cadrul acestui program, cum ar fi sensibilizarea cu privire la o istorie europeană comună; pledează pentru înființarea rapidă a „Grupului de dialog civic”, în cadrul noului program;

15. consideră că este important să fie promovate schimburile între cetățenii din diferite țări, la nivel european, național, regional și local, în special prin intermediul rețelelor de orașe și regiuni și prin facilitarea unui dialog interregional; invită Comisia să asigure o finanțare suficientă în acest scop, prin intermediul componentei „Implicarea și participarea cetățenilor” din cadrul programului „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori”;

16. subliniază că o mai bună informare cu privire la preocupările cetățenilor va ajuta instituțiile UE în eforturile lor de a fi atenți și receptivi la aceste preocupări, oferind canale adecvate pentru a ajunge la cetățeni și a colecta contribuții și efectuând o monitorizare adecvată în cadrul procesului decizional ulterior; solicită ca mecanismele participative să fie îmbunătățite, astfel încât participarea cetățenilor să aibă un impact semnificativ asupra procesului decizional al UE;

17. subliniază necesitatea de a colabora cu tinerii, în special în dezbaterea politică privind viitorul Europei și de a-i implica în mod consecvent în mecanisme participative și în dialoguri periodice ale cetățenilor, întrucât deciziile de astăzi le vor determina viitorul; subliniază că trebuie identificate noi mijloace de comunicare și interacțiune, adaptate intereselor tinerilor;

18. apreciază consultările special dedicate copiilor derulate de Comisie și sprijină crearea unei platforme UE de participare a copiilor în viitor; consideră o idee bună participarea tinerilor la platforma digitală și la forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței privind viitorul Europei; îndeamnă instituțiile UE să creeze structuri care să asigure un dialog similar cu copiii și tinerii în viitor, pe o bază sistematică și prin mecanisme de feedback adecvate;

19. solicită implicarea reală a tinerilor și a organizațiilor de tineret în planificarea, punerea în aplicare și evaluarea evenimentelor și a programelor; salută eforturile depuse de Dialogul UE cu tinerii pentru a include tinerii și organizațiile de tineret în elaborarea politicilor și luarea deciziilor; invită instituțiile UE să se angajeze să ia măsuri concrete pe baza rezultatelor Dialogului UE cu tinerii;

20. subliniază este necesară colaborarea cu instituțiile de învățământ și cu organizațiile de educație civică, pentru ca cetățenia europeană activă să devină parte a programei școlare în întreaga UE; invită Comisia să ofere sprijin pentru a completa programele educaționale din toate statele membre, în special prin sprijinirea elaborării unui curriculum comun privind educația civică europeană și globală, să promoveze o mai bună înțelegere a funcționării Uniunii, a instituțiilor existente în UE și a istoriei și culturilor statelor membre și să încurajeze o gândire obiectivă și critică cu privire la beneficiile Uniunii Europene; sugerează includerea unor module despre funcționarea și istoria UE în programele de învățământ și invită Comisia să propună orientări referitoare la acestea;

21. reamintește „Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație”, adoptată de miniștrii educației din UE la 17 martie 2015, în care solicitau acțiuni consolidate în domeniul educației la nivel european, național, regional și local, pentru a proteja societatea noastră pluralistă;

22. invită Comisia să lanseze un concurs anual olimpic al Uniunii Europene pe tema funcționării și istoriei UE pentru tinerii din licee, din instituțiile de formare profesională și din alte structuri de învățământ, pentru a stimula interesul, participarea și dezbaterea pe teme legate de UE; subliniază că programul Erasmus+ ar trebui utilizat și pentru a consolida educația civică europeană, în special în rândul studenților și al tinerilor; reiterează că este necesară o susținere mai mare din partea Comisiei pentru programele pe teme UE și programele de studiu din întreaga Europă și din afara acesteia, pe baza experienței reușite a programului Erasmus+;

 

23. consideră că asigurarea participării tinerilor va fi o parte esențială a impactului pe termen lung al inițiativelor de dialog cu cetățenii; subliniază, prin urmare, că este important ca toate activitățile de învățare despre UE să acorde atenție tinerilor și sugerează promovarea instrumentelor de implicare a tinerilor, cu un accent deosebit pe rețelele sociale, aplicațiile mobile, jocurile mobile, chestionarele și alte formate adaptate tinerilor; salută programele educaționale de la egal la egal, cum ar fi Parlamentul European al Tinerilor și Dialogul tinerilor din UE, ca exemple de bune practici;

24. subliniază importanța mediului academic, a cercetătorilor și a universităților pentru îmbunătățirea cunoașterii practice a cetățenilor cu privire la mecanismele participative din UE, pentru a crește participarea lor la procesul decizional al UE;

25. subliniază că un dialog real cu cetățenii și participarea lor activă sunt strâns legate de dimensiunea europeană a educației cetățenești; subliniază, prin urmare, că trebuie consolidată dimensiunea europeană a educației cetățenești pentru a permite cetățenilor să participe și să acționeze ca cetățeni informați și să ia parte pe deplin la viața civică și socială atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre, pe baza înțelegerii conceptelor și structurilor politice, juridice, sociale și economice, precum și a evoluțiilor globale și a sustenabilității; invită Comisia să elaboreze o strategie europeană cuprinzătoare pentru a consolida competențele cetățenești în UE și să conceapă măsuri de sprijin care să ofere un acces egal la educația civică tuturor persoanelor rezidente în UE, pentru a le permite să-și exercite drepturile politice;

26. propune crearea unei rețele europene pentru educația civică, care să ofere o platformă pentru schimbul de bune practici și cunoștințe privind metodele de consolidare a dimensiunii europene a educației civice; subliniază necesitatea unor noi modele și instrumente de educație civică, cum ar fi înființarea unei Agenții europene pentru educația civică;

27. subliniază rolul jucat de mass-media în modelarea opiniilor cetățenilor cu privire la politica UE și la UE însăși; subliniază necesitatea de a susține un peisaj mediatic independent și divers în întreaga Europă, dar consideră că ar trebui depuse eforturi mai mari pentru a combate dezinformarea și raportarea eronată în mass-media cu privire la chestiuni legate de UE, în special prin creșterea sprijinului acordat proiectelor media paneuropene bazate pe fapte;

28. pune în evidență dreptul cetățenilor de a avea acces la informații fiabile, independente și factuale privind Uniunea Europeană, politicile și procesele sale decizionale; recunoaște necesitatea stabilirii unui acces diversificat la un centru european comun de presă care să fie neutru și independent, axat pe activități de informare și accesibil în toate limbile oficiale ale UE și a dezvoltării unei comunicări proactive cu cetățenii UE; recunoaște, de asemenea, valoarea canalelor media existente; consideră că este necesar să se combată în mod concret răspândirea informării greșite și a dezinformării, în special în perioade de criză, când sunt necesare în cea mai mare măsură informații valabile, fiabile și actualizate; subliniază că independența mass-mediei este esențială acestor procese; solicită introducerea în funcționarea platformelor online a feedback-ului în aval, a verificării faptelor și a moderării informațiilor false și dezinformării, care să respecte drepturile civile și libertatea de exprimare; consideră, prin urmare, că este esențial să se consolideze formarea jurnaliștilor pentru a încuraja gândirea independentă și critică;

29. salută obiectivul Planului european de acțiune pentru democrație de a îmbunătăți participarea cetățenilor la sistemele democratice prin luarea deciziilor în cunoștință de cauză; subliniază necesitatea de a asigura participarea tinerilor și angajamentul civic al persoanelor din medii defavorizate în cadrul programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate; salută măsurile anunțate în cadrul Planului european de acțiune pentru democrație pentru consolidarea libertății presei, a libertății de exprimare și a jurnalismului de calitate; așteaptă cu interes propunerile Comisiei privind instrumente practice și eficiente pentru o mai bună garantare a siguranței jurnaliștilor, care sunt prea des supuși la amenințări și intimidări nejustificate, limitând astfel dreptul cetățenilor la informare; ia act cu îngrijorare de lipsa unor propuneri specifice pentru a asigura libertatea artistică și pentru a acorda protecție artiștilor cenzurați și urmăriți penal și invită Comisia să dezvolte în continuare acest domeniu în cadrul Planului european de acțiune pentru democrație;

30. recunoaște dreptul tuturor cetățenilor UE de a solicita și de a primi informații de la instituțiile UE într-una dintre limbile oficiale ale UE; subliniază că un dialog autentic și participarea activă și informată a cetățenilor UE la procesul decizional al UE sunt posibile numai dacă nu există bariere lingvistice și, prin urmare, invită Comisia să depună eforturi mult mai mari pentru a comunica cu cetățenii în toate limbile oficiale ale UE; constată că, pentru a consolida incluziunea, sensibilizarea și vizibilitatea, este necesar să se îmbunătățească accesibilitatea conținutului online; propune ca toate site-urile UE să fie ușor de utilizat și să fie disponibile în toate limbile oficiale ale UE;

31. reamintește că politicile și legislația europeană sunt, de cele mai multe ori, puse în aplicare de administrațiile locale și regionale, care au capacitatea de a se adresa mai ușor cetățenilor și de a juca un rol central în educarea acestora cu privire la UE, deoarece ele reprezintă nivelul de guvernare cel mai apropiat de cetățeni; subliniază că un prim pas ar putea fi creșterea resurselor alocate birourilor de legătură ale instituțiilor europene și dezvoltarea rețelei lor teritoriale în întreaga Europă;

32. salută avizul Comitetului European al Regiunilor din 14 octombrie 2020, intitulat „Autoritățile locale și regionale în dialog permanent cu cetățenii”; solicită, pe lângă instrumentele de participare a cetățenilor la nivelul UE, crearea unei rețele de administrații pe mai multe niveluri, care ar trebui să funcționeze ca lanț de transmisie între instituțiile europene și cetățeni;

33. reiterează necesitatea de a implica întru totul cetățenii în procesul decizional al UE, pentru a crește legitimitatea Uniunii și încrederea cetățenilor în activitatea instituțiilor; subliniază, prin urmare, necesitatea unor mecanisme participative permanente care să faciliteze și să încurajeze mai mult participarea cetățenilor la procesul decizional al UE, în plus față de vot și de alte canale și instrumente existente; sprijină acțiunile de sensibilizare cu privire la aceste mecanisme, pentru a le maximiza impactul și eficiența; subliniază că aceste mecanisme sunt necesare la nivel european, național, regional și local, alături de o coordonare orizontală și verticală adecvată între instituții la diferite niveluri;

34. subliniază că procesele de participare regulată a cetățenilor ar putea servi mai multor scopuri, cum ar fi influențarea priorităților politice și legislative anuale, elaborarea unor propuneri concrete pentru chestiuni specifice, discutarea aspectelor instituționale sau luarea unor decizii privind cheltuirea anumitor resurse publice; subliniază, cu toate acestea, că, deși participarea cetățenilor se va dovedi benefică în anumite domenii, este important ca cetățenii să înțeleagă clar rezultatele implicării, inclusiv limitările inerente, cu proceduri subsecvente adecvate și transparente;

35. ia act de faptul că mecanismele de participare a cetățenilor includ o gamă largă de instrumente complementare, cum ar fi adunările cetățenilor, inițiativele cetățenești, consultările publice, dialogurile cu cetățenii, bugetarea participativă, referendumurile etc.;

36. reamintește că mecanismele participatorii pentru cetățeni ar trebui să le ofere o ocazie pentru a-și exprima ideile și preocupările; subliniază că aceste dialoguri trebuie să fie participative, incluzive, deschise, bine gândite, transnaționale, transparente, imparțiale, responsabile, eficiente, vizibile și angajante;

37. subliniază că, pentru a ajunge la cât mai mulți oameni, trebuie adoptată o abordare incluzivă; subliniază că selecția participanților ar trebui să urmărească o reprezentare echilibrată a populației, utilizând instrumente de comunicare adecvate pentru a ajunge la un public divers, astfel încât diversitatea societală și teritorială să fie întru totul reflectată; subliniază că toți cetățenii ar trebui să aibă acces egal la mecanismele participative, inclusiv cei care locuiesc în zone defavorizate sau cei care au un acces mai redus la informațiile despre UE; solicită extinderea mecanismelor participative la toți cetățenii, inclusiv la cei ai țărilor terțe care își au reședința în UE, precum și la cetățenii UE care își au reședința într-un alt stat membru sau într-o țară din afara UE, cărora ar trebui să li se ofere mecanisme alternative adaptate nevoilor lor;

38. subliniază necesitatea ca cetățenii să aibă acces la mecanisme de participare în limba lor maternă; reamintește că barierele lingvistice fac ca instituțiile europene să se distanțeze de cetățeni și împiedică dezvoltarea unei democrații europene cu adevărat incluzive;

39. subliniază că este important ca persoanele cu dizabilități să aibă acces neîngrădit la toate instrumentele diverse pe care UE le pune la dispoziția cetățenilor, mai ales prin interpretarea și traducerea sistematică în limbajul semnelor și în limbaj ușor lizibil;

40. consideră că organizațiile societății civile, partenerii sociali și alți actori ar trebui să joace un rol major în toate instrumentele participative; consideră că este foarte important să existe metodologii adecvate care să sprijine participarea acestora; subliniază că, pentru ca astfel de instrumente să aibă succes, trebuie implicate Comitetul Regiunilor (CoR) și Comitetul Economic și Social European (CESE);

41. subliniază că, pentru a fi eficiente, scopul, regulile și calendarele tuturor proceselor participative trebuie comunicate de la bun început; subliniază că comunicarea privind implicarea cetățenilor trebuie să evidențieze rolul practic al tuturor mecanismelor; altfel, dacă așteptările lor rămân fără răspuns, participarea va scădea și legitimitatea va fi slăbită;

42. subliniază necesitatea de a avea un bun echilibru între un format comun și diversele practici naționale pentru dialogurile cu cetățenii organizate în mod regulat, pentru a le oferi cetățenilor un cadru european care să țină seama de diferitele tradiții de deliberare la nivel național;

43. subliniază că tehnologiile digitale ar trebui să completeze instrumentele de participare față în față și, în special, să fie folosite pentru a încuraja participarea în rândul populațiilor care au dificultăți în utilizarea instrumentelor participative tradiționale;

44. invită Comisia și statele membre să dezvolte instrumente accesibile, inovatoare și favorabile incluziunii pentru participarea cetățenilor și dialogul cu cetățenii, valorificând mai bine tehnologiile digitale pentru a le permite tuturor cetățenilor (tineri și vârstnici, persoane cu dizabilități, cetățeni mobili ai UE, persoane care locuiesc în zone rurale sau mai puțin populate) să joace un rol efectiv în procesul decizional al UE, trăgând învățăminte din presiunea exercitată de pandemia de COVID-19 pentru a recurge mai intens la instrumente digitale; subliniază valoarea adăugată a unui site web nebirocratic și cuprinzător, care să ofere cetățenilor informații despre toate inițiativele participative europene; subliniază rolul esențial al rețelelor de socializare, în special pentru copii; subliniază că aceste instrumente inovatoare ar trebui să aibă drept scop sprijinirea democrației reprezentative și că ar trebui asigurată transparența la toate nivelurile;

45. solicită verificarea factuală și moderarea în ceea ce privește dezinformarea în funcționarea platformelor online utilizate pentru a interacționa cu cetățenii;

46. reamintește că, înainte de lansarea oricărui proces participativ, instituțiile UE trebuie să se angajeze să ia măsuri pe baza rezultatelor la care s-a ajuns, în funcție de competențele și procedurile lor legislative, întrucât dezamăgirea cetățenilor provine adesea din faptul că eforturile lor nu au nicio urmare; subliniază că cetățenii ar trebui să aibă o înțelegere clară a structurilor de implicare și de dialog, astfel încât așteptările lor să corespundă realității, în caz contrar existând riscul prejudicierii dreptului lor de vot; subliniază că orice nou instrument participativ ar trebui să fie însoțit de o campanie de comunicare eficientă, cu un angajament politic la nivel înalt la nivelul UE și la nivel național, similar cu campania electorală de succes din 2019 pentru alegerile pentru Parlamentul European;

47. subliniază că instituțiile UE trebuie să ofere în mod activ orientări participanților pe tot parcursul procesului participativ; subliniază că, la încheierea sa, rezultatul procesului participativ trebuie precizat clar, pentru a fi integrat într-un demers subsecvent cu caracter obligatoriu; propune ca, la încheierea acestor procese, participanților să li se ofere feedback în scris cu privire la fiecare propunere sau recomandare, într-un limbaj clar, în care instituțiile să-și exprime clar intenția de a pune în practică propunerile și recomandările sau să-și justifice decizia de a nu face acest lucru; recunoaște că există dificultăți și provocări de depășit dacă se dorește ca mecanismele participative să contribuie mai substanțial la calitatea democrației și, în consecință, la un sentiment de apartenență și de identitate europeană;

48. subliniază necesitatea de a stabili un cadru pentru a asigura o urmare a dialogurilor cu cetățenii, pentru a ține seama în mod eficace de contribuția acestora; propune ca una din urmări să fie integrarea rezultatelor în rapoarte din proprie inițiativă și audieri publice și implicarea cetățenilor, inclusiv a celor mai slab reprezentate grupuri ale societății, în special tinerii, pe parcursul acestor etape;

49. consideră că procesele participative ale cetățenilor trebuie să respecte un nivel maxim de transparență; constată că transparența și datele deschise consolidează încrederea în instituțiile publice și, prin urmare, legitimitatea acestora; subliniază că promovarea legitimității democratice a instituțiilor UE prin implicarea publicului necesită o mai bună înțelegere a procesului decizional al UE; solicită crearea unui standard pentru o guvernare deschisă la nivelul UE, care ar putea servi drept bază pentru alte niveluri de guvernare;

50. propune ca site-ul web al Comisiei „Exprimați-vă părerea” să devină o resursă unică, care să permită accesul la toate instrumentele participative la nivelul UE; observă că pandemia de COVID-19 a încurajat utilizarea mijloacelor de media digitală și a sistemelor de conferințe online și, prin urmare, consideră că digitalizarea oferă oportunități suplimentare pentru participarea cetățenilor; subliniază că acest lucru a ajutat cetățenii să participe mai rapid, mai larg și mai incluziv la procesul decizional; consideră că UE ar trebui să promoveze modalități noi și inovatoare de participare a cetățenilor, care să permită utilizarea instrumentelor tehnologiei digitale care facilitează dialogul multilingv cu cetățenii; invită Comisia să adopte noi posibilități digitale pentru participarea cetățenilor, în toate limbile oficiale ale UE, inclusiv tutoriale, exemple din trecut și informații privind legislația relevantă; consideră că ar trebui să se prevadă dispoziții pentru persoanele nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate;

51. încurajează înființarea unui for independent al societății civile, mediului academic și partenerilor sociali pentru a monitoriza procesul și cursul dat de către instituțiile UE;

52. încurajează facilitarea înființării unei rețele independente a organizațiilor societății civile, bazată pe participare voluntară, pentru a reuni diferite inițiative democratice, inclusiv din diferite regiuni, pentru a facilita schimbul de informații și transferul de cunoștințe, precum și pentru a asigura utilizarea celor mai bune practici; consideră că acest lucru va îmbunătăți gradul de sensibilizare a cetățenilor cu privire la procedurile decizionale ale UE și va asigura cetățenilor mai multe oportunități de influențare a procesului decizional;

53. salută propunerea președinților CESE și CoR de a înființa un grup de lucru interinstituțional privind participarea cetățenilor la procesele decizionale ale UE;

54. se angajează să colaboreze cu celelalte instituții ale UE și cu actorii relevanți pentru a consolida canalele suplimentare de participare a cetățenilor, inclusiv extinderea dialogurilor cu cetățenii și instituirea unui mecanism permanent pentru participarea cetățenilor, cu un proces de monitorizare obligatoriu în mod oficial;

55. invită Comisia să prezinte o propunere de acord interinstituțional privind dialogul civil, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din TUE, în care să se precizeze că instituțiile trebuie să mențină un dialog deschis, transparent și periodic cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă;

56. subliniază faptul că este important să se promoveze angajamentul civic și participarea activă într-un mod coordonat și coerent la nivelul UE și la nivel local, regional și național; consideră, în acest sens, că ar trebui consolidate rolul, activitățile și independența reprezentanțelor Comisiei Europene și ale birourilor de legătură ale Parlamentului European (EPLO) din statele membre, pentru a facilita angajamentul civic și dialogul direct cu cetățenii, a oferi accesul la informații și diseminarea acestora, precum și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la Uniunea Europeană și la politicile sale prin utilizarea largă și bine coordonată a instrumentelor de comunicare pentru participarea digitală și fizică a cetățenilor;

57. evidențiază inițiativa Noul Bauhaus european, ca o inovație recentă ce urmărește să încurajeze și să faciliteze participarea cetățenilor; subliniază că inițiativa reunește cetățeni, experți, companii și instituții, facilitând discuțiile despre modalitățile prin care spațiile de locuit de mâine să devină mai abordabile financiar și mai accesibile;

58. propune introducerea unor mecanisme de participare a cetățenilor la proiectele-pilot, inclusiv „bugetarea participativă”, pentru a face posibilă conturarea componentei de cheltuieli a bugetului Uniunii și „externalizarea spre public”, pentru a permite cetățenilor să se implice în elaborarea politicilor împreună cu factorii de decizie ai UE;

59. subliniază că trebuie facilitată participarea cetățenilor, cu o implicare adecvată a instituțiilor UE, la reformele structurale ale Uniunii, prin reformarea metodei Convenției, conform articolului 48 din TUE; propune ca acest aspect să fie discutat la Conferința privind viitorul Europei;

60. salută Conferința privind viitorul Europei și consideră că aceasta reprezintă o ocazie excelentă de a se angaja direct într-un dialog de substanță cu cetățenii privind viitorul Europei și de a răspunde cererilor lor;

61. subliniază importanța unei participări echilibrate a organizațiilor societății civile, alături de reprezentanții instituționali, la Conferința privind viitorul Europei; subliniază necesitatea unei monitorizări solide a rezultatelor conferinței, a informării cetățenilor cu privire la diferitele etape ale procesului decizional rezultat, a garantării unui dialog veritabil cu cetățenii și care va continua după încheierea oficială a Conferinței privind viitorul Europei;

 

62. subliniază că agorele cetățenilor organizate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei ar trebui să servească drept pilot pentru viitoarea lor instituționalizare ca mecanism permanent de participare a cetățenilor la dezbaterile esențiale;

63. speră că Conferința privind viitorul Europei va aduce o contribuție importantă la îmbunătățirea în continuare a participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE și va deschide calea pentru instituirea unor noi mecanisme permanente pentru participarea cetățenilor;

 

64. consideră că Conferința privind viitorul Europei oferă ocazia de a discuta posibilele mecanisme de participare activă a cetățenilor în procesul de consultare, pentru a avea o influență asupra programului anual de lucru al Comisiei și a discursului privind starea Uniunii; ia act de faptul că un astfel de mecanism ar putea funcționa anual, începând în primele luni, cu agore ale cetățenilor din fiecare țară și regiune, care să pregătească prioritățile de discutat într-o Agoră transnațională a cetățenilor europeni, ale cărei concluzii să fie prezentate cu ocazia Zilei Europei; subliniază că prioritățile stabilite în Agora cetățenilor europeni ar trebui prezentate instituțiilor UE, pentru a contribui la mecanismul de consultare care conduce la stabilirea programului anual de lucru al Comisiei;

65. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

EXPUNERE DE MOTIVE

Argumentele pentru implicarea cetățenilor

 

Potrivit mai multor sondaje Eurobarometru[6], o mare parte a populației UE nu este mulțumită de modul în care funcționează democrația în UE și tinde să nu aibă încredere în instituțiile Uniunii. În pofida unei participări mai mari la vot în 2019, în special în rândul tinerilor, participarea la alegerile europene rămâne scăzută. O parte considerabilă a cetățenilor UE nu se simt auziți și văd Uniunea ca pe o entitate îndepărtată. Pentru a atenua această percepție a distanțării, este esențial ca cetățenii să fie implicați în dezbateri cu privire la politicile UE. Astfel de discuții transnaționale sunt extrem de importante pentru dezvoltarea unei sfere publice europene și pentru consolidarea legitimității democratice a UE. În prezent, inițiativa cetățenească europeană (ICE), plângerile adresate Ombudsmanului European și petițiile adresate Parlamentului European sunt singurele instrumente care pornesc de la bază spre vârf prin care cetățenii își pot spune cuvântul cu privire la politicile și instituțiile UE. Prin urmare, printr-un dialog continuu cu cetățenii, ar trebui creat un nou for public, pentru a le crește influența asupra procesului de elaborare a politicilor UE.

 

Obiectivele implicării cetățenilor

 

Scopul participării cetățenilor este de a le crește sentimentul de apropriere față de o Uniune care le reflectă nevoile și vederile. Obiectivele specifice sunt următoarele:

• crearea unor instrumente participative care să ofere fiecăruia posibilitatea de a-și exprima ideile și preocupările și de a contribui în mod semnificativ la conturarea viitorului UE;

• oferirea unor oportunități de discuții și deliberări între cetățeni, dar și între cetățeni, politicieni, actori și experți, permițând o pluralitate de opinii și perspective, precum și o participare echilibrată și diversă a cetățenilor;

• garantarea faptului că toate instrumentele participative se concentrează asupra politicilor UE și includ schimburi transnaționale de opinii între cetățenii din diferite state membre;

• dezvoltarea unor mecanisme participative permanente, care să devină exerciții regulate și frecvente și să facă parte integrantă din procesul decizional al UE.

 

Experiența inițiativelor participative

 

În ultimii ani, instituțiile UE au avut diverse inițiative pentru a colabora cu cetățenii, cum ar fi consultarea online privind viitorul Europei efectuată de Comisie și Evenimentul tineretului european bienal găzduit de Parlament. Și organismele UE au organizat consultări cu cetățenii, cum ar fi inițiativa de consultare „Reflecții asupra Europei” desfășurată de CoR și consultările naționale intitulate „Consultări cu privire la viitorul Europei” organizate de CESE. La nivel național, statele membre au desfășurat simultan „consultări cetățenești europene” pe teritoriul lor. Alte inițiative participative desfășurate la diferite niveluri de administrație sunt analizate într-un studiu recent al EPRS[7]. Există și proiecte organizate de mișcări ale cetățenilor, cum ar fi „Parlamentele europene”[8], introduse de „Pulse of Europe”.

 

Cea mai mare acțiune pentru participarea cetățenilor la nivelul UE va fi realizată de Conferința privind viitorul Europei, care ar trebui să devină o oportunitate de a-i implica îndeaproape pe cetățeni într-un exercițiu ascendent, aceasta fiind o condiție importantă de reușită. Conferința va aduce o experiență valoroasă a colaborării cu cetățenii pe scară largă, din care vor trebui trase învățăminte.

 

Deficiențele instrumentelor participative existente

 

ICE este un instrument important al democrației participative. Cu toate acestea, o serie de evaluări independente ale ICE concluzionează că impactul său juridic și politic a fost minim[9]. Deși din 2012 au fost înregistrate 76 de ICE, doar șase au atins pragul de un milion de semnături și au fost astfel examinate de Comisie. Faptul că nu există o obligație de a asigura o urmare pentru o ICE reușită este unul dintre motivele pentru care acest instrument are un impact limitat.

 

Ombudsmanul European, al cărui rol este de a îmbunătăți protecția cetățenilor în cazurile de administrare defectuoasă la nivelul UE, contribuie la creșterea transparenței și a responsabilizării democratice în procesul decizional și în administrația UE. Mandatul său nu include însă creșterea participării cetățenilor la procesul decizional al UE. În plus, adesea rolul Ombudsmanului European nu este înțeles sau cunoscut la nivel local și național.

 

Petițiile adresate Parlamentului European reprezintă un instrument din ce în ce mai popular de contestare a aplicării dreptului UE. Cu toate acestea, impactul asupra elaborării politicilor în UE este destul de limitat, deoarece scopul său nu este participarea cetățenilor la procesele legislative ale UE.

 

Articolul 11 alineatul (3) din TUE obligă Comisia să efectueze ample consultări ale părților interesate, pentru a asigura coerența și transparența acțiunilor UE. Prin urmare, Comisia organizează consultări publice online pentru a le permite cetățenilor să-și exprime opiniile cu privire la politicile și legislația UE, care ar trebui luate în considerare în procesul decizional. Deși orice cetățean poate participa, Comisia identifică de obicei un grup-țintă în funcție de politica în cauză, astfel încât participanții sunt în cea mai mare parte grupuri de interese organizate. În plus, Comisia este cea care selectează temele pentru consultările publice.

 

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din TUE, Comisia desfășoară dialoguri cu cetățenii, punându-i în legătură cu reprezentanți ai instituțiilor și organismelor UE, precum și cu politicieni de la nivel național, regional și local. Chiar dacă oricine poate participa, aceste evenimente tind să atragă cetățenii deja interesați de politica UE. Având în vedere că se desfășoară în principal sub formă de întrebări și răspunsuri, aceste întâlniri nu conduc la un schimb real de opinii. În plus, contribuțiile primite de la cetățeni nu sunt luate în considerare în procesul decizional al UE. Prin urmare, dialogurile cu cetățenii servesc mai degrabă la informarea cetățenilor decât la implicarea lor într-o dezbatere reală, care să aibă un impact asupra agendei politice a UE.

 

Crearea unor mecanisme participative permanente

 

Instrumentele participative existente nu oferă cetățenilor mijloace foarte eficiente de a influența procesul decizional al UE și nu exploatează întregul potențial al participării cetățenilor pentru consolidarea legitimității democratice a UE. Pentru a dezvolta mecanisme permanente de participare a cetățenilor, ar trebui creat un grup de lucru interinstituțional, așa cum au sugerat președinții CoR și CESE. Organizarea unor dialoguri regulate cu cetățenii ar putea fi utilă în mai multor scopuri, cum ar fi stabilirea priorităților politice și legislative anuale, elaborarea unor propuneri concrete pentru anumite chestiuni, discutarea unor aspecte instituționale sau luarea deciziilor privind cheltuirea anumitor resurse publice.

 

Fiecare dintre aceste exerciții impune o concepție aparte, care trebuie adaptată scopului participării cetățenilor. Această concepție este deosebit de relevantă la nivelul UE, datorită complexității aspectelor de care se ocupă și a cunoașterii generale insuficiente a funcționării instituțiilor UE și a procesului lor decizional. Trebuie, de asemenea, consolidată dimensiunea europeană a educației civice, pentru a face posibilă participarea cetățenilor.

 

Etapele mecanismelor participative permanente

 

Etapa pregătitoare

 

Pentru a implica cât mai mulți cetățeni, este necesară o abordare incluzivă. Ar trebui să participe nu numai cetățenii UE, ci și rezidenții. O atenție deosebită ar trebui acordată implicării tinerilor. Selecția participanților ar trebui să asigure o reprezentare echilibrată a persoanelor de diferite vârste, genuri, medii socioeconomice și educaționale, inclusiv a minorităților, astfel încât diversitatea societăților să fie pe deplin reflectată. Participanții trebuie să provină din diferite țări de reședință, inclusiv din regiuni rurale și îndepărtate, precum și din țări candidate la aderarea la UE. În plus, în aceste exerciții ar trebui implicate persoane cu opinii diferite despre UE.

 

Organizațiile societății civile (OSC) ar trebui să aibă un rol major în instrumentele participative, pentru că ele se pot adresa tuturor tipurilor de cetățeni, inclusiv grupurilor marginalizate. Pentru ca aceste instrumente să conducă la un final reușit, este esențială și implicarea CoR și CESE. În plus, rețelele și agențiile UE existente ar trebui implicate pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la astfel de exerciții și pentru a facilita participarea, în special prin intermediul unei Convenții a societății civile, compusă din platforme europene de asociații care să includă platforme și rețele naționale.

 

Ar putea fi util ca cetățenii să fie implicați încă de la început în conceperea unor astfel de mecanisme. Cetățenii ar putea avea un cuvânt de spus cu privire la domeniul de aplicare, la structura și la urmările procesului. Dar, în primul rând, cetățenii ar trebui să poată stabili ordinea de zi și ordinea priorităților problemelor de discutat. Implicarea timpurie a cetățenilor va crește legitimitatea exercițiului și poate îmbunătăți înțelegerea și informarea cu privire la instrumente.

 

Pentru a implica diferite tipuri de participanți, este necesară o combinație de metode online și offline. Ar trebui să se recurgă la instrumentele online de participare a cetățenilor care există deja. Site-ul web al Comisiei „Exprimați-vă părerea” ar putea deveni o resursă unică, care să permită accesul la toate instrumentele participative. Ar trebui organizate evenimente în persoană pe întreg teritoriul UE, inclusiv în zonele rurale și cele îndepărtate.

 

Pentru ca dialogurile cu cetățenii să fie eficiente, este important ca scopul lor să fie comunicat încă de la început. Instituțiile UE trebuie să se angajeze să ia măsuri pe baza rezultatului participării cetățenilor înainte de începerea procesului, pentru a evita dezamăgirea și frustrarea după terminarea acestuia.

 

Etapa desfășurării

 

Subiectele de discutat ar trebui să nu fie prea vagi, ci să se concentreze asupra unor chestiuni politice specifice. Acestea trebuie să se încadreze în sfera competențelor UE, respectând în același timp pe deplin valorile Uniunii. Discuțiile ar trebui să fie clar structurate, în funcție de temele care urmează a fi discutate. Participanții ar trebui să fie ajutați de experți, care ar putea oferi orientări și asistență, prezentând temele sau evaluând propunerile. Dezbaterile ar trebui să fie moderate în mod neutru, fără a pre-formata discuțiile. De asemenea, ar putea avea loc runde de discuții între organizațiile societății civile cu opinii diferite, înainte ca cetățenii să delibereze și să ajungă la o concluzie.

 

Procesele participative ale cetățenilor trebuie să respecte un nivel maxim de transparență. Evenimentele ar trebui transmise în direct pe internet, înregistrate și puse la dispoziția publicului. Documentele aferente ar trebui publicate în toate limbile oficiale ale UE. Dialogurile cu cetățenii trebuie făcute publice la nivel local, național și la nivelul UE, utilizând toate mijloacelor disponibile, analogice și digitale. În plus, aceste dialoguri ar trebui să aibă propria identitate vizuală și să utilizeze o platformă online multilingvă unică.

 

Etapa acțiunilor subsecvente

 

Rezultatul procesului participativ trebuie clar definit, astfel încât să poată face obiectul unui demers obligatoriu din punct de vedere juridic. Participanților ar trebui să li se ofere un feedback scris la încheierea procesului. Instituțiile UE ar trebui să explice în detaliu care dintre propunerile cetățenilor vor fi adoptate și care vor fi respinse și să își motiveze deciziile. Un astfel de feedback va asigura responsabilitatea instituțiilor și credibilitatea procesului.

 

În plus, rezultatul ar putea fi prezentat cetățenilor într-un cadru similar festivalurilor de democrație, cu participarea reprezentanților instituțiilor UE și ai organizațiilor societății civile. Printre acțiunile subsecvente s-ar putea număra transpunerea rezultatului procesului în rapoarte din proprie inițiativă sau în audieri publice.

 

Ar trebui înființat unui for independent al societății civile pentru a monitoriza procesul și măsurile ulterioare luate de instituțiile UE. Forul ar trebui să fie compus din organizații ale societății civile din toate statele membre și ar trebui să fie invitat regulat să ofere contribuții pe parcursul întregului proces, integrate la final într-un raport. În plus, ar trebui alocate suficiente fonduri UE pentru aceste dialoguri.

 

Consultarea cetățenilor cu privire la propunerile de proiecte-pilot

 

Pentru a lansa ideea unui buget participativ la nivelul UE, ar putea fi introdus un mecanism de consultare a cetățenilor cu privire la proiectele-pilot. Proiectele-pilot permit Parlamentului, Comisiei și Consiliului să propună noi linii bugetare în bugetul anual al Uniunii pentru a finanța idei și proiecte noi, pentru care nu există o bază legislativă (cu condiția ca acțiunile să intre în sfera de competență a Uniunii). Procesul de consultare ar trebui să ofere cetățenilor și societății civile posibilitatea de a adăuga și alte propuneri de proiecte pilot în afara celor deja declarate de instituțiile UE.

 

 

ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU PERSOANELOR  DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII

Următoarea listă este întocmită în mod absolut voluntar, exclusiv pe răspunderea raportorului. Raportorul a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane la pregătirea proiectului de raport:

 

Entitatea și/sau persoana

Citizens Take Over Europe

Civil Society Europe

Democracy International

European Citizens’ Initiative e.V.

Comitetul European al Regiunilor (Comisia CIVEX)

European Democracy Lab

Comitetul Economic și Social European

Casa Europei, Ungaria

Ombudsmanul European

Forumul popoarelor Europei

Pulse of Europe

RegioParl

Values Unite

Tineri Federaliști Europeni

 

 

 

POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE A COMISIEI PENTRU PETIȚII (19.4.2021)

destinată Comisiei pentru afaceri constituționale

referitoare la dialogurile cu cetățenii și participarea cetățenilor la procesul decizional al UE

(2020/2201(INI))

În numele Comisiei pentru petiții: Dolors Montserrat (raportoare)

 

 

AMENDAMENT

Comisia pentru petiții prezintă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, următorul amendament:

Amendamentul  1

Propunere de rezoluție

Considerentul D

Propunerea de rezoluție	Amendamentul
D. întrucât impactul juridic și politic al singurelor instrumente pentru cetățeni din UE care merg de la bază spre vârf, și anume inițiativa cetățenească europeană (ICE), plângerile adresate Ombudsmanului European și petițiile adresate Parlamentului, este destul de redus;	D. întrucât impactul juridic și politic al singurelor instrumente pentru cetățeni din UE care merg de la bază spre vârf, și anume inițiativa cetățenească europeană (ICE), plângerile adresate Ombudsmanului European și petițiile adresate Parlamentului, trebuie consolidat;

 

 

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE (26.4.2021)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la dialogurile cu cetățenii și participarea cetățenilor la procesul decizional al UE

(2020/2201(INI))

Raportoare pentru aviz: Irena Joveva

 

 

 

 

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. consideră că înțelegerea și încrederea cetățenilor în ceea ce privește instituțiile UE sunt fundamentale pentru democrație, buna guvernanță și un proces eficace de elaborare a politicilor, constituind o condiție esențială pentru ca cetățenii să dobândească încredere în UE și în viitorul său și, din acest motiv, toate instituțiile Uniunii trebuie să depună eforturi cu scopul de a asigura cele mai înalte standarde posibile de transparență, responsabilitate și integritate, adoptând măsuri în toate aspectele muncii lor, cu un accent special pe procesul decizionale al UE;

2. reamintește „Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație”, adoptată de miniștrii educației din UE la 17 martie 2015, în care solicitau acțiuni consolidate în domeniul educației la nivel european, național, regional și local, pentru a proteja societatea noastră pluralistă;

3. subliniază importanța revizuirii și identificării lacunelor actuale în ceea ce privește mijloacele democratice de participare a cetățenilor, a părților interesate și a societății civile organizate, pentru crearea unui proces deschis și transparent fondat pe o abordare incluzivă, participativă și echilibrată; observă că, pentru a asigura deschiderea, sunt necesare ajustări relevante cu scopul de a facilita accesul al cetățenilor la procesul decizional al UE în manieră orizontală; consideră că dialogul dintre factorii de decizie și societatea civilă ar trebui să fie organizat într-un mod care să reflecte pe deplin, în toate statele membre, diversitatea societăților noastre; subliniază că toți cetățenii ar trebui să aibă acces egal și oportunități egale de a-și exercita drepturile și solicită măsuri specifice de incluziune în dialogul cu cetățenii pentru persoanele cu mai puține oportunități, precum și pentru grupurile vulnerabile și marginalizate;

4. salută Conferința privind viitorul Europei și speră că aceasta va avea o contribuție esențială la extinderea în continuare a participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor în UE și va deschide calea pentru instituirea unui nou mecanism permanent de participare a cetățenilor, reformând actuala abordare descendentă, transformând-o într-una ascendentă; invită Comisia, prin urmare, să elaboreze metodologii de participare eficiente și instrumente adaptate care să permită implicarea reală și înțelegerea aprofundată a subiectelor dezbătute; invită Comisia să exploreze potențialul culturii, artelor și creativității ca instrumente pentru soluții inovatoare pentru exprimarea opiniilor privind viitorul Europei și să utilizeze acest potențial în contextul Conferinței privind viitorul Europei, precum și sub forma unei metode continue de participare a cetățenilor la guvernanța internă și externă a UE; consideră că Conferința privind viitorul Europei ar trebui să discute modalitățile de consolidare a acțiunii europene în domeniile educației, culturii, tineretului și sportului; reamintește poziția sa cu privire la Conferința privind viitorul Europei și reiterează necesitatea de a crea structuri de implicare a tinerilor și a organizațiilor de tineret; reamintește că Declarația comună privind Conferința privind viitorul Europei prevede ca societatea civilă să fie reprezentată în plenul conferinței; insistă asupra faptului că vocile tinerilor, ale cetățenilor și ale societății civile sunt esențiale pe parcursul discuțiilor dintre toate organele conferinței, la toate nivelurile;

5. salută înființarea unui organism de etică, ca autoritate independentă pentru promovarea transparenței în instituțiile UE;

6. reiterează definiția egalității, stabilită la capitolul 3 din Carta drepturilor fundamentale a UE, acest concept făcând referire la egalitatea în fața legii, nediscriminare, diversitate, la egalitatea de gen și la drepturile copiilor, ale persoanelor în vârstă și ale persoanelor cu dizabilități;

7. remarcă lipsa de vizibilitate, de accesibilitate și insuficienta monitorizare a diverselor canale instituite pentru a le permite cetățenilor să își exprime opiniile cu privire la procesul decizional al UE, cum ar fi inițiativa cetățenească europeană, dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, sesizarea Ombudsmanului European și consultările și dialogurile publice, precum și faptul că aceste mecanisme împiedică, prin urmare, o participare adecvată a cetățenilor; sprijină cu fermitate activitățile de conștientizare și informare, precum și evaluarea și raționalizarea acestor mecanisme pentru a le maximiza impactul și eficiența și pentru a le îmbunătăți accesibilitatea pentru cetățeni; consideră că lipsa de acțiune din partea Comisiei în urma unor ICE reușite subminează obiectivul de consolidare a legitimității democratice a Uniunii prin participarea sporită a cetățenilor la viața democratică și politică a acesteia;

8. consideră că participarea cetățenilor implică dezvoltarea unei serii de instrumente, de la consultare la deliberare, precum și dezvoltarea unui dialog structurat și permanent pe teme europene cu cetățenii și cu organizațiile societății civile care îi reprezintă, atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

9. subliniază faptul că este important să se promoveze angajamentul civic și participarea activă într-un mod coordonat și coerent la nivelul UE și la nivel local, regional și național; consideră, în acest sens, că ar trebui consolidate rolul, activitățile și independența reprezentanțelor Comisiei Europene și ale birourilor de legătură ale Parlamentului European (EPLO) din statele membre, pentru a facilita angajamentul civic și dialogul direct cu cetățenii, a oferi accesul la informații și diseminarea acestora, precum și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la Uniunea Europeană și la politicile sale prin utilizarea largă și bine coordonată a instrumentelor de comunicare pentru participarea digitală și fizică a cetățenilor;

10. subliniază că educația civică și învățarea despre UE sunt esențiale pentru îmbunătățirea democrației europene și a viitorului Uniunii, permițând astfel cetățenilor UE să facă alegeri în cunoștință de cauză și să fie parte integrantă a unei societăți democratice bazate pe valorile europene comune ale demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și drepturilor omului; constată că cetățenia europeană este o valoare care ar trebui promovată în rândul tinerilor și, prin urmare, salută inițiativele și programele de mobilitate, cum ar fi Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, care permit tinerilor, studenților, formatorilor, profesorilor și cercetătorilor să studieze, să lucreze și să trăiască împreună și, în același timp, să cunoască și să înțeleagă mai bine cultura și valorile europene; salută inițiativele „Înapoi la școală” și „Cunoașterea Europei în școală” ca exemple de bune practici pentru promovarea proiectului european în rândul tinerilor; invită Comisia să ofere sprijin pentru a completa programele educaționale și de formare din toate statele membre, în special prin sprijinirea elaborării unui curriculum comun privind educația pentru cetățenie europeană, să îmbunătățească învățarea despre UE, să promoveze, printre altele, o mai bună înțelegere a funcționării Uniunii, a mecanismelor participative existente în UE și a istoriei și culturilor statelor membre și să încurajeze o gândire obiectivă și critică cu privire la beneficiile Uniunii Europene, în scopul de a spori participarea cetățenilor la procesul decizional al UE;

11. consideră că asigurarea participării tinerilor va fi o parte esențială a impactului pe termen lung al inițiativelor de dialog cu cetățenii; subliniază, prin urmare, că este important ca toate activitățile de învățare despre UE să acorde atenție tinerilor și sugerează promovarea instrumentelor de implicare a tinerilor, cu un accent deosebit pe rețelele sociale, aplicațiile mobile, jocurile mobile, chestionarele și alte formate adaptate tinerilor; salută programele educaționale de la egal la egal, cum ar fi Parlamentul European al Tinerilor și Dialogul tinerilor din UE, ca exemple de bune practici;

12. subliniază că actuala criză COVID-19 și tranziția digitală au introdus noi modalități de lucru în cadrul instituțiilor UE; solicită, prin urmare, utilizarea sistematică a diferitelor platforme și instrumente online pentru dialogul dintre instituțiile UE și cetățeni, precum și a celor care oferă oportunități pentru contribuțiile și comentariile societății civile cu privire la propuneri legislative specifice;

13. subliniază că, pentru ca cetățenii să se implice în mod activ, disponibilitatea și accesibilitatea informațiilor în limba lor maternă sunt de cea mai mare importanță; avertizează că barierele lingvistice participarea cetățenilor și capacitatea lor de a se implica în procesul politic; consideră că tehnologia, în special tehnologia limbajului, poate contribui la depășirea acestor bariere lingvistice și, prin urmare, le solicită instituțiilor UE să utilizeze tehnologiile din acest domeniu, astfel încât niciun cetățean să nu fie lăsat în urmă;

14. pune în evidență dreptul cetățenilor de a avea acces la informații fiabile, independente și factuale privind Uniunea Europeană, politicile și procesele sale decizionale; recunoaște necesitatea stabilirii unui acces diversificat la un centru european comun de presă care să fie neutru și independent, axat pe activități de informare și accesibil în toate limbile oficiale ale UE și a dezvoltării unei comunicări proactive cu cetățenii UE; recunoaște, de asemenea, valoarea canalelor media existente; consideră că este necesar să se combată în mod concret răspândirea informării greșite și a dezinformării, în special în perioade de criză, când sunt necesare în cea mai mare măsură informații valabile, fiabile și actualizate; subliniază că independența mass-mediei este esențială acestor procese; solicită introducerea în funcționarea platformelor online a feedback-ului în aval, a verificării faptelor și a moderării informațiilor false și dezinformării, care să respecte drepturile civile și libertatea de exprimare; consideră, prin urmare, că este esențial să se consolideze formarea jurnaliștilor pentru a încuraja gândirea independentă și critică;

15. salută obiectivul Planului european de acțiune pentru democrație de a îmbunătăți participarea cetățenilor la sistemele democratice prin luarea deciziilor în cunoștință de cauză; subliniază necesitatea de a asigura participarea tinerilor și angajamentul civic al persoanelor din medii defavorizate în cadrul programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate; salută măsurile anunțate în cadrul Planului european de acțiune pentru democrație pentru consolidarea libertății presei, a libertății de exprimare și a jurnalismului de calitate; așteaptă cu interes propunerile Comisiei privind instrumente practice și eficiente pentru o mai bună garantare a siguranței jurnaliștilor, care sunt prea des supuși la amenințări și intimidări nejustificate, limitând astfel dreptul cetățenilor la informare; ia act cu îngrijorare de lipsa unor propuneri specifice pentru a asigura libertatea artistică și pentru a acorda protecție artiștilor cenzurați și urmăriți penal și invită Comisia să dezvolte în continuare acest domeniu în cadrul Planului european de acțiune pentru democrație;

16. recunoaște dreptul tuturor cetățenilor UE de a solicita și de a primi informații de la instituțiile UE într-una dintre limbile oficiale ale UE; subliniază că un dialog autentic și participarea activă și informată a cetățenilor UE la procesul decizional al UE sunt posibile numai dacă nu există bariere lingvistice și, prin urmare, invită Comisia să depună eforturi mult mai mari pentru a comunica cu cetățenii în toate limbile oficiale ale UE; constată că, pentru a consolida incluziunea, sensibilizarea și vizibilitatea, este necesar să se îmbunătățească accesibilitatea conținutului online; propune ca toate site-urile UE să fie ușor de utilizat și să fie disponibile în toate limbile oficiale ale UE;

17. subliniază importanța culturii și a educației, care reprezintă piatra de temelie a societății noastre, și relevă rolul esențial al acestora în modelarea conștiinței istorice, politice și societale a cetățenilor noștri; afirmă că educația de calitate, în special educația civică și pentru cetățenie, reprezintă unul dintre condițiile necesare democrației; reamintește că dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții este primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale și este esențial pentru a permite participarea cetățenilor la procesele politice și la viața societății; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să elaboreze o strategie europeană cuprinzătoare pentru educația civică și cetățenească, însoțită de platforme de sprijin pentru a-i promova implementarea, axându-se mai ales pe valorile și principiile democratice comune ale UE; consideră că această strategie ar trebui să îmbunătățească înțelegerea de către cetățeni a procesului decizional complex al UE și a politicilor UE și ar trebui să sensibilizeze opinia publică cu privire la beneficiile, drepturile și obligațiile aferente cetățeniei UE; invită UE și guvernele naționale să investească mai mult în educația civică formală, non-formală și informală, în cetățenia activă și în competențele democratice, precum și în programele de formare și de consolidare a capacităților pentru educatori;

18. invită Comisia să prezinte o propunere de acord interinstituțional privind dialogul civil, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din TUE, în care să se precizeze că instituțiile trebuie să mențină un dialog deschis, transparent și periodic cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă;

19. atrage atenția asupra noului program „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori”, care ar trebui să asigure mai multă vizibilitate și un impact sporit al activităților care contribuie la dialogurile cu cetățenii și la implicarea în democrațiile participative; subliniază că este important să se asigure continuitatea și mai multe resurse pentru componenta „cetățeni” a acestui program, inclusiv activitățile de înfrățire a orașelor și de comemorare; salută introducerea unor activități menite să promoveze în continuare valorile europene în cadrul acestui program, cum ar fi sensibilizarea cu privire la o istorie europeană comună; pledează pentru înființarea rapidă a „Grupului de dialog civic”, în cadrul noului program.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	19.4.2021
Rezultatul votului final	+: –: 0:	26 1 1
Membri titulari prezenți la votul final	Asim Ademov, Ilana Cicurel, Gilbert Collard, Gianantonio Da Re, Laurence Farreng, Tomasz Frankowski, Alexis Georgoulis, Hannes Heide, Irena Joveva, Petra Kammerevert, Niyazi Kizilyürek, Ryszard Antoni Legutko, Predrag Fred Matić, Dace Melbārde, Victor Negrescu, Niklas Nienaß, Peter Pollák, Marcos Ros Sempere, Domènec Ruiz Devesa, Monica Semedo, Andrey Slabakov, Massimiliano Smeriglio, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Maria Walsh, Milan Zver
Membri supleanți prezenți la votul final	Diana Riba i Giner, Iuliu Winkler

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

26	+
ECR	Ryszard Antoni Legutko, Dace Melbārde, Andrey Slabakov
PPE	Asim Ademov, Tomasz Frankowski, Peter Pollák, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Maria Walsh, Iuliu Winkler, Milan Zver
Renew	Ilana Cicurel, Laurence Farreng, Irena Joveva, Monica Semedo
S&D	Hannes Heide, Petra Kammerevert, Predrag Fred Matić, Victor Negrescu, Marcos Ros Sempere, Domènec Ruiz Devesa, Massimiliano Smeriglio
The Left	Alexis Georgoulis, Niyazi Kizilyürek
Verts/ALE	Niklas Nienaß, Diana Riba i Giner

 

1	-
ID	Gilbert Collard

 

1	0
ID	Gianantonio Da Re

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE (27.5.2021)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la dialogurile cu cetățenii și participarea cetățenilor la procesul decizional al UE

(2020/2201(INI))

Raportor pentru aviz: Loránt Vincze

 

 

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 20, 21, 24, 227 și 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stau la baza participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor și a legislației UE;

B. întrucât participarea cetățenilor la viața democratică a Uniunii este un drept fundamental de bază, după cum este recunoscut în tratate, și una dintre condițiile prealabile pentru buna funcționare a unei Uniuni democratice și pentru promovarea controlului democratic; întrucât o democrație adevărată este aceea în care cetățenii au un cuvânt de spus și sunt ascultați; întrucât ar trebui asigurată participarea substanțială a cetățenilor în teorie și în practică; întrucât dintr-un sondaj Eurobarometru privind tendințele sociodemografice (2007-2020)[10], reiese că doar 45 % dintre cetățeni cred că părerea lor contează în UE;

C. întrucât îmbunătățirea participării cetățenilor și a transparenței la nivelul UE este esențială pentru a aduce Uniunea mai aproape de cetățeni și pentru a spori încrederea acestora în instituțiile UE, precum și pentru a înfăptui o democrație veritabilă pe mai multe niveluri; întrucât lipsa de transparență împiedică dezbaterea publică pe marginea oricărui act legislativ; întrucât nu toate părțile interesate au acces egal la instituțiile UE sau la informații despre activitatea lor; întrucât Comisia trebuie să poarte dialoguri deschise, transparente și regulate cu cetățenii și organizațiile societății civile; întrucât UE ar trebui să se asigure că societatea civilă poate participa activ la dezbaterea publică și are capacitatea de a influența politicile și procesele decizionale;

D. întrucât instituțiile UE și statele membre ar trebui să garanteze participarea cetățenilor fără niciun fel de discriminare pe motive legate de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală, în conformitate cu articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale; întrucât dialogurile cu cetățenii și mecanismele de participare ar trebui să reflecte întru totul diversitatea societății noastre și să fie fundamentul unor politici și unei guvernanțe mai bune; întrucât trebuie să se garanteze în mod deosebit că toate vocile sunt auzite și că participarea tuturor cetățenilor la procesul decizional al UE este asigurată în mod substanțial, integrator, transparent și accesibil;

E. întrucât glasul tinerilor este extrem de important, iar viitorul Europei este al lor; întrucât articolul 12 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului prevede dreptul tuturor copiilor de a fi ascultați și de a li se lua în serios opiniile în funcție de vârsta și maturitatea lor, asigurând participarea efectivă a copiilor la procesele decizionale publice; întrucât articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede că copiii își pot exprima liber punctele de vedere și că aceste opinii trebuie luate în considerare în chestiunile care îi privesc, în funcție de vârsta și gradul lor de maturitate;

F. întrucât instituțiile UE ar trebui să acorde o atenție deosebită grupurilor de populație dezavantajate social și economic, marginalizate și excluse care au puține oportunități de a participa la procesele decizionale ale UE și ar trebui să garanteze implicarea lor în viața publică și în procesul decizional, chiar prin eliminarea barierelor instituționale și structurale din calea egalității, a incluziunii și a participării și prin promovarea rolului acestora; întrucât alegerile din 2019 pentru Parlamentul European au arătat că mai sunt încă multe de făcut pentru a crește participarea la alegerile europene a persoanelor care aparțin unei minorități rasiale sau etnice, precum și reprezentarea lor în calitate de deputați în Parlamentul European; întrucât instituțiile UE ar trebui să creeze condițiile necesare pentru a le permite persoanelor care aparțin minorităților să participe efectiv la procesul decizional și la treburile publice; întrucât a permite migranților să se exprime în formularea politicilor care îi afectează în mod direct poate duce la politici mai avantajoase pentru migranți și care să le întărească sentimentul de apartenență; întrucât statele membre ar trebui să aibă în vedere creșterea participării lor la consultările publice importante; întrucât drepturile politice – inclusiv dobândirea cetățeniei – sunt un catalizator major al integrării imigranților[11]; întrucât statele membre au competența exclusivă de a institui norme privind accesul la cetățenie,

1. subliniază că este necesar să se facă diferența între instrumentele cetățenești de tragere la răspundere a reprezentanților aleși și instrumentele de participare, dialog și consultare și invită instituțiile UE să creeze și să perfecționeze instrumente în toate aceste domenii; subliniază nevoia de a le oferi cetățenilor europeni acces efectiv la procedurile și procesele legislative ale UE și de a le da șansa să își spună punctul de vedere prin consultări și acțiuni participative;

2. subliniază că principalele instrumente de influență ale cetățenilor sunt votul universal și democrația reprezentativă; evidențiază că instrumentele participative transparente și accesibile pe scară largă completează democrația reprezentativă în UE; este de părere că în procesele de consultare trebuie să se asigure un echilibru între participarea grupurilor de interese organizate și participarea cetățenilor; atrage atenția că este important să se organizeze sistematic consultări cu ONG-urile pentru a purta dialoguri mai constructive cu cetățenii și a îmbunătăți democrația participativă;

3.  subliniază că gradul de implicare a cetățenilor europeni în procesul de democrație participativă al Uniunii și utilizarea subsecventă a instrumentelor sunt proporționale cu nivelul de cunoaștere a acțiunilor și politicilor europene și a instrumentelor de participare disponibile în cadrul sistemului de guvernanță pe mai multe niveluri al Uniunii; subliniază că cetățenii europeni nu își cunosc destul de bine drepturile de cetățeni ai UE, neștiind nici măcar că au dreptul de a vota la alegerile europene și locale atunci când își exercită dreptul la mobilitate; consideră că instituțiile UE ar trebui să elaboreze o strategie de sensibilizare cu privire la modul de funcționare și procesele decizionale ale Uniunii, care să fie promovată la nivel local, regional și național, pentru a depăși lipsa de informare în acest domeniu; sugerează Comisiei să majoreze finanțarea pentru proiectele care ajută cetățenii să înțeleagă modul de funcționare a UE și valorile sale fundamentale; subliniază, în acest sens, necesitatea de a asigura accesul la finanțare pentru organizații, inclusiv prin micro-granturi și prin procese simplificate și adaptate de depunere a cererilor; recomandă ca media să aibă un rol mai important în îmbunătățirea cunoștințelor cetățenilor despre funcționarea instituțiilor UE;

4. subliniază că participarea cetățenilor este crucială în luarea unor decizii mai democratice și mai reprezentative, acesta fiind un element de capacitare și, în consecință, o componentă a bunei guvernanțe și a responsabilității politice; subliniază că o democrație funcțională mai presupune și ca cetățenii să fie liberi să semnaleze defectele sistemului și să sugereze opțiuni de îndreptare; subliniază că dialogurile cu cetățenii și participarea lor sunt necesare în controlul democratic;

5. evidențiază că accesul la informații, consultarea și implicarea activă pe tot parcursul procesului decizional al UE sunt elemente determinante pentru o participare semnificativă; invită instituțiile UE să nu aibă o implicare pur simbolică, de fațadă; subliniază că este important să se garanteze participarea la procesul decizional al UE a persoanelor afectate de o decizie, și în mod deosebit a persoanelor subreprezentate, aflate în situații vulnerabile, precum și transmiterea unui feedback adecvat;

6. subliniază că este necesară edificarea și consolidarea unor societăți incluzive, și prin urmare, capacitarea tuturor cetățenilor să își exercite drepturile și să joace un rol activ în viața democratică; invită Comisia să promoveze diversitatea și pluralismul și să dea posibilitatea tuturor cetățenilor, din toate mediile sociale, să se implice în procesul decizional al UE; consideră că pluralismul politic este o parte fundamentală a democrației, contribuind pozitiv la reziliența societăților deschise și libere; cere să se evalueze instrumentele și mecanismele existente și lansate de curând care urmăresc să asigure diversitatea în reprezentarea cetățenilor, a organizațiilor societății civile și a grupurilor de interese organizate; invită Comisia și statele membre să găsească soluții proactive la problema subreprezentării minorităților în instituțiile publice și în viața publică și politică și să sprijine participarea sporită a acestora;

7. subliniază că toți cetățenii ar trebui să aibă acces și oportunități egale de a-și exercita drepturile și solicită măsuri specifice de incluziune în dialogul cu cetățenii pentru persoanele cu mai puține oportunități, precum și pentru grupurile vulnerabile și marginalizate; subliniază că este important ca informațiile să ajungă la persoanele care trăiesc în cartiere defavorizate;

8. subliniază necesitatea de a asigura o reprezentare mai largă a minorităților, a persoanelor cu dizabilități, a copiilor și a organizațiilor de tineret în organismele consultative ale UE, precum Comitetul Economic și Social European (CESE);

9. subliniază că, deși prezența la vot la alegerile europene a scăzut constant din 1979 până în 2014, alegerile din 2019 au inversat această tendință, înregistrând cea mai mare rată de participare la vot pentru Parlamentul European din ultimii 20 ani, cu 50,66 % (o creștere de opt puncte procentuale față de 2014); consideră că ar trebui intensificată interacțiunea dintre cetățenii UE și reprezentanții lor aleși în Parlament pentru o mai bună participare a cetățenilor;

10. subliniază că pandemia de COVID-19 a obligat autoritățile naționale să adopte restricții fără precedent asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor; subliniază dificultățile specifice cu care se confruntă persoanele provenind din minorități rasiale sau etnice în contextul crizei cauzate de pandemia de COVID-19, în special riscul creșterii rasismului și a xenofobiei, cu consecințe negative asupra participării lor la viața socială, democratică și politică;

11. constată cu îngrijorare că, în contractele semnate de Comisie cu societățile farmaceutice care produc vaccinuri împotriva COVID-19, există secțiuni și dispoziții care nu au fost făcute încă publice; subliniază că toate actele sau contractele oficiale încheiate sau semnate de instituții și entități europene sau de statele membre care privesc drepturile, libertățile și/sau sănătatea cetățenilor europeni trebuie publicate integral;

12. atrage atenția asupra necesității unor măsuri de sprijin menite să dezvolte competențele civice prin educație civică formală și informală și capacitatea civică, pentru ca cetățenii să înțeleagă mai bine procesul decizional și pentru a promova implicarea lor în acțiunile Uniunii Europene; consideră că, în acest scop, sunt necesare măsuri mai ferme din partea statelor membre și a Comisiei de promovare a educației civice și cetățenești, precum și a spiritului valorilor europene; invită Comisia să ajute la completarea programelor educaționale și de instruire profesională în toate statele membre, susținând în special elaborarea unei programe comune de educație civică și cetățenească europeană, promovând cetățenia europeană activă și participativă; invită Comisia și statele membre să elaboreze o strategie europeană cuprinzătoare pentru educația civică și cetățenească, însoțită de platforme de sprijin pentru a-i promova implementarea;

13. încurajează statele membre ale UE să includă capitole despre drepturile copiilor în programele lor de educație civică și cetățenească și să promoveze implicarea tinerilor în procesele decizionale ale UE;

14. consideră că încrederea cetățenilor în instituțiile UE este fundamentală pentru democrație, pentru buna guvernanță și elaborarea unor politici eficace; crede că instituțiile trebuie să depună eforturi pentru a atinge cele mai înalte standarde posibile de transparență, responsabilitate și integritate; subliniază că accesul cetățenilor la toate documentele instituțiilor europene este fundamental într-o democrație participativă; invită, în special, Consiliul să ofere o mai mare transparență a procesului decizional și a accesului la documente;

15. consideră salutară ideea de a include în programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” componenta „implicarea și participarea cetățenilor”, menită să promoveze implicarea și participarea cetățenilor la viața democratică a Uniunii; subliniază că este important să se asigure continuitatea și să se majoreze resursele pentru această componentă și în perioadele de programare viitoare; pledează pentru înființarea rapidă a „Grupului de dialog civic”, inclus în acest program;

16. invită Comisia să dezvolte instrumentele existente de colaborare cu cetățenii, îndeosebi cele menționate în tratate; consideră că trebuie luate măsuri adecvate pentru ca cetățenii să fie informați că au dreptul de a lansa o inițiativă cetățenească europeană (ICE) și de a adresa plângeri Ombudsmanului European și petiții Parlamentului European;

17. constată că ICE nu și-a atins potențialul ca instrument fundamental al cetățeniei active și al participării publice și consideră că nu i se dă curs și că este lipsit de vizibilitate și accesibilitate; consideră că reacția Comisiei de a nu da curs aproape tuturor ICE de succes împiedică acest instrument să-și atingă scopul inițial de consolidare a funcționării democratice a Uniunii prin participarea cetățenilor la viața democratică și politică a acesteia; subliniază că lipsa de acțiune ar putea, în cele din urmă, să pună în pericol potențiala utilizare a acestui instrument participativ de către cetățenii europeni și pierderea încrederii în procesul decizional al UE; deplânge profund respingerea de către Comisie a ICE „Minority SafePack”, care abordează valorile și obiectivele fundamentale consacrate în tratate; subliniază, în acest sens, că Parlamentul a solicitat Comisiei, printr-o rezoluție adoptată în plen, să dea curs juridic ICE „Minority SafePack”;

18. consideră că ICE ar trebui evaluată pentru a vedea cum pot fi mărite impactul și eficacitatea ei; evidențiază că conceptul de ICE este încă în mare parte necunoscut în UE[12]; subliniază că populația trebuie să știe mai multe despre ICE și îndeamnă Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de comunicare astfel încât un număr cât mai mare de cetățeni să cunoască acest instrument și să îl folosească; subliniază că, deși o ICE de succes poate să nu conducă automat la introducerea unei noi legislații, Comisia are obligația să îi acorde întotdeauna atenția cuvenită și să ofere suficiente argumente pentru deciziile sale cu privire la aceasta;

19. subliniază importanța dreptului de a adresa petiții acordat prin tratate cetățenilor și rezidenților UE, care este o cale importantă de a completa democrația participativă, permițându-le să trimită o petiție Parlamentului European pe o temă care se încadrează în domeniile de activitate ale UE; subliniază că dreptul de a adresa petiții le permite cetățenilor să transmită informații instituțiilor despre problemele de punere în aplicare care apar pe teren și despre unele deficiențe constate în cazuri individuale; consideră, cu toate acestea, că dreptul de a adresa petiții ar trebui întărit; consideră util să reamintească acuzațiile potrivit cărora UE este complexă și distantă de cetățenii săi; reamintește că așteptările majorității petiționarilor în ceea ce privește drepturile care le sunt conferite de cartă sunt mari și depășesc domeniul de aplicare actual al acestor drepturi; roagă Comisia să se implice mai mult în procesul de a da răspunsuri la petiții pentru ca cetățenii să primească răspunsuri prompte și precise la doleanțele și plângerile lor;

20.  reamintește că cetățenii UE au dreptul de a se adresa Ombudsmanului European, acesta fiind unul dintre principalele drepturi conferite de cetățenia europeană, și că Ombudsmanul are un rol important în a garanta buna administrare, responsabilitatea și transparența în instituțiile UE; subliniază că, în raportul său anual pe 2019, Ombudsmanul a menționat că primește în mod regulat plângeri legate de drepturi fundamentale, ca egalitatea, nediscriminarea și dreptul de a fi ascultat; reamintește, de asemenea, că, potrivit Ombudsmanului, pentru ca cetățenii să își exercite dreptul democratic de a participa la procesul decizional al UE și de a-i trage la răspundere pe cei implicați, deliberările legislative trebuie să fie transparente; apreciază, în acest sens, seria de recomandări pe care Ombudsmanul European le-a adresat Consiliului Uniunii Europene pentru a-și mări transparența procesului legislativ; insistă asupra ideii că Consiliul trebuie să fie la fel de responsabil și de transparent ca și celelalte instituții;

21. subliniază că organismele de promovare a egalității, instituțiile naționale pentru drepturile omului și avocații poporului au un rol important pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor cu privire la drepturile lor; subliniază că independența acestor structuri față de autoritățile de guvernare este o condiție prealabilă pentru a permite și a proteja implicarea serioasă a cetățenilor;

22. subliniază că trebuie analizată interacțiunea dintre digitalizare și democrație și combinate metodele tradiționale de dialog cu platformele digitale ca instrument de participare prin care cetățenii vor înțelege și explora mai bine procesul democratic și vor afla cum să contribuie mai constructiv ca membri activi ai societății;

23. invită Comisia și statele membre să dezvolte instrumente accesibile, inovatoare și favorabile incluziunii pentru participarea cetățenilor și dialogul cu cetățenii, valorificând mai bine tehnologiile digitale pentru a le permite tuturor cetățenilor (tineri și vârstnici, persoane cu dizabilități, cetățeni mobili ai UE, persoane care locuiesc în zone rurale sau mai puțin populate) să joace un rol efectiv în procesul decizional al UE, trăgând învățăminte din presiunea exercitată de pandemia de COVID-19 pentru a recurge mai intens la instrumente digitale; subliniază valoarea adăugată a unui site web nebirocratic și cuprinzător, care să ofere cetățenilor informații despre toate inițiativele participative europene; subliniază rolul esențial al rețelelor de socializare, în special pentru copii; subliniază că aceste instrumente inovatoare ar trebui să aibă drept scop sprijinirea democrației reprezentative și că ar trebui asigurată transparența la toate nivelurile;

24. invită instituțiile UE și statele membre să asigure participarea unor categorii variate de persoane și să introducă măsurile necesare pentru a reduce discriminarea sau excluziunea; crede că participarea ar putea fi stimulată prin procese și instrumente de consultare previzibile, flexibile, adaptate și multilingve; consideră că este important să se încurajeze participarea persoanelor care aparțin minorităților la toate consultările publice pentru a-și putea împărtăși experiențele și a promova mai mult diversitatea în toate politicile; subliniază că disponibilitatea și accesibilitatea informațiilor în limbile materne ale cetățenilor sunt importante pentru implicarea lor activă; este îngrijorat că implicarea și participarea cetățenilor la procesul politic pot fi limitate de bariere lingvistice; încurajează, prin urmare, utilizarea limbilor minorităților în procesele participative;

25. subliniază că este important ca persoanele cu dizabilități să aibă acces neîngrădit la toate instrumentele diverse pe care UE le pune la dispoziția cetățenilor, mai ales prin interpretarea și traducerea sistematică în limbajul semnelor și în limbaj ușor lizibil;

26. susține organizarea unui dialog structurat cu cetățenii pentru ca opiniile lor să contribuie direct la procesul decizional și la politicile publice ale UE, după cum au propus Comitetul Regiunilor și CESE în decembrie 2018;

27. solicită Comisiei să colaboreze cu partidele politice europene, cu Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și cu societatea civilă pentru a crește gradul de participare politică; invită Comisia să se angajeze serios în această direcție, în cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană și al viitorului Raport privind cetățenia UE al Comisiei;

28. invită statele membre și Comisia să încurajeze participarea activă a cetățenilor UE, mai ales a populației tinere, în chestiuni europene, pentru a sprijini implicarea lor în modelarea societății și a politicii; vede viitoarea Conferință privind viitorul Europei ca pe o bună ocazie de a mări gradul de participare a cetățenilor; solicită transparență și incluziune în pregătirea conferinței și garantarea pluralismului și a dezbaterii deschise a tuturor ideilor exprimate, în acord cu carta conferinței; invită Comisia să aloce suficiente resurse pentru a promova participarea amplă a tinerilor prin instrumente adecvate;

29. invită Comisia să instituie mecanisme de dialog și participare pe teme relevante pentru tineri; invită, în acest scop, Comisia să se implice împreună cu organizațiile de tineret în consolidarea capacităților, printre altele, pentru ca documentele să devină adaptate și accesibile tinerilor, astfel încât ei să participe în mod constructiv și în cunoștință de cauză;

30. solicită implicarea reală a tinerilor și a organizațiilor de tineret în planificarea, punerea în aplicare și evaluarea evenimentelor și a programelor; salută eforturile depuse de Dialogul UE cu tinerii pentru a include tinerii și organizațiile de tineret în elaborarea politicilor și luarea deciziilor; invită instituțiile UE să se angajeze să ia măsuri concrete pe baza rezultatelor Dialogului UE cu tinerii;

31. consideră salutară propunerea actuală a Adunării parlamentare a Consiliului Europei de a instituționaliza un loc consultativ permanent pentru reprezentanții tinerilor[13];

32. face un apel la instituțiile și statele membre ale UE să garanteze drepturile copiilor de a participa la toate chestiunile care îi afectează, inclusiv la procesele publice de luare a deciziilor, în funcție de vârsta și maturitatea lor; subliniază că trebuie puse la dispoziție resurse financiare și de altă natură suficiente pentru a garanta că mecanismele introduse și menținute sunt sustenabile și eficiente;

33. invită instituțiile UE și statele membre să înlesnească contactul direct între copii și factorii de decizie și să acorde formare și sprijin corespunzător adulților care interacționează cu copiii; constată că beneficiile participării copiilor ar trebui diseminate în comunitatea mai largă pentru ca această practică să fie acceptată pe scară mai amplă; face un apel la instituțiile și statele membre ale UE să asigure spații dedicate, unde copiii să poată participa la procesele de luare a deciziilor; reamintește că toate procesele ar trebui să fie complet transparente și explicate clar tuturor părților implicate și că procesele și spațiile ar trebui să fie adaptate copiilor și sigure;

34. apreciază consultările special dedicate copiilor derulate de Comisie și sprijină crearea unei platforme UE de participare a copiilor în viitor; consideră o idee bună participarea tinerilor la platforma digitală și la forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței privind viitorul Europei; îndeamnă instituțiile UE să creeze structuri care să asigure un dialog similar cu copiii și tinerii în viitor, pe o bază sistematică și prin mecanisme de feedback adecvate;

35. invită statele membre să respecte pe deplin drepturile cetățenilor mobili ai UE și să se asigure că aceștia își pot exercita integral dreptul de a participa la alegerile europene și locale, fără a risca să își piardă drepturile civile în țările lor de origine, precum și să garanteze dreptul tuturor cetățenilor UE de a alege să voteze fie în statul membru de origine, fie în statul membru gazdă la alegerile europene.

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	26.5.2021
Rezultatul votului final	+: –: 0:	53 13 2
Membri titulari prezenți la votul final	Magdalena Adamowicz, Malik Azmani, Katarina Barley, Pernando Barrena Arza, Nicolas Bay, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan-Rareș Bogdan, Patrick Breyer, Saskia Bricmont, Joachim Stanisław Brudziński, Jorge Buxadé Villalba, Damien Carême, Caterina Chinnici, Clare Daly, Marcel de Graaff, Anna Júlia Donáth, Lena Düpont, Cornelia Ernst, Laura Ferrara, Nicolaus Fest, Jean-Paul Garraud, Maria Grapini, Sylvie Guillaume, Evin Incir, Sophia in ‘t Veld, Patryk Jaki, Marina Kaljurand, Assita Kanko, Fabienne Keller, Peter Kofod, Łukasz Kohut, Alice Kuhnke, Jeroen Lenaers, Juan Fernando López Aguilar, Lukas Mandl, Nuno Melo, Roberta Metsola, Nadine Morano, Javier Moreno Sánchez, Maite Pagazaurtundúa, Nicola Procaccini, Emil Radev, Paulo Rangel, Terry Reintke, Diana Riba i Giner, Ralf Seekatz, Michal Šimečka, Birgit Sippel, Sara Skyttedal, Martin Sonneborn, Tineke Strik, Ramona Strugariu, Annalisa Tardino, Tomas Tobé, Dragoș Tudorache, Milan Uhrík, Tom Vandendriessche, Bettina Vollath, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Jadwiga Wiśniewska, Elena Yoncheva, Javier Zarzalejos
Membri supleanți prezenți la votul final	Tanja Fajon, Miguel Urbán Crespo, Hilde Vautmans, Loránt Vincze, Petar Vitanov

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

53	+
NI	Laura Ferrara, Martin Sonneborn
PPE	Magdalena Adamowicz, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan-Rareș Bogdan, Lena Düpont, Jeroen Lenaers, Lukas Mandl, Nuno Melo, Roberta Metsola, Emil Radev, Paulo Rangel, Ralf Seekatz, Sara Skyttedal, Tomas Tobé, Loránt Vincze, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Javier Zarzalejos
Renew	Malik Azmani, Anna Júlia Donáth, Sophia in ‘t Veld, Fabienne Keller, Maite Pagazaurtundúa, Michal Šimečka, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Hilde Vautmans
S&D	Katarina Barley, Caterina Chinnici, Tanja Fajon, Maria Grapini, Sylvie Guillaume, Evin Incir, Marina Kaljurand, Łukasz Kohut, Juan Fernando López Aguilar, Javier Moreno Sánchez, Birgit Sippel, Petar Vitanov, Bettina Vollath, Elena Yoncheva
The Left	Pernando Barrena Arza, Clare Daly, Cornelia Ernst, Miguel Urbán Crespo
Verts/ALE	Patrick Breyer, Saskia Bricmont, Damien Carême, Alice Kuhnke, Terry Reintke, Diana Riba i Giner, Tineke Strik

 

13	-
ECR	Joachim Stanisław Brudziński, Jorge Buxadé Villalba, Patryk Jaki, Nicola Procaccini, Jadwiga Wiśniewska
ID	Nicolas Bay, Nicolaus Fest, Jean-Paul Garraud, Marcel de Graaff, Peter Kofod, Annalisa Tardino, Tom Vandendriessche
NI	Milan Uhrík

 

2	0
ECR	Assita Kanko
PPE	Nadine Morano

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	15.6.2021
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 4 1
Membri titulari prezenți la votul final	Gabriele Bischoff, Damian Boeselager, Geert Bourgeois, Fabio Massimo Castaldo, Włodzimierz Cimoszewicz, Gwendoline Delbos-Corfield, Pascal Durand, Daniel Freund, Charles Goerens, Esteban González Pons, Sandro Gozi, Brice Hortefeux, Laura Huhtasaari, Giuliano Pisapia, Paulo Rangel, Antonio Maria Rinaldi, Domènec Ruiz Devesa, Jacek Saryusz-Wolski, Helmut Scholz, Pedro Silva Pereira, Sven Simon, Antonio Tajani, Mihai Tudose, Guy Verhofstadt, Loránt Vincze, Rainer Wieland
Membri supleanți prezenți la votul final	Gunnar Beck
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final	Anne-Sophie Pelletier

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

23	+
NI	Fabio Massimo Castaldo
PPE	Esteban González Pons, Brice Hortefeux, Paulo Rangel, Sven Simon, Antonio Tajani, Loránt Vincze, Rainer Wieland
Renew	Pascal Durand, Charles Goerens, Sandro Gozi, Guy Verhofstadt
S&D	Gabriele Bischoff, Włodzimierz Cimoszewicz, Giuliano Pisapia, Domènec Ruiz Devesa, Pedro Silva Pereira, Mihai Tudose
The Left	Anne Sophie Pelletier, Helmut Scholz
Verts/ALE	Damian Boeselager, Gwendoline Delbos Corfield, Daniel Freund

 

 

4	-
ECR	Geert Bourgeois, Jacek Saryusz Wolski
ID	Gunnar Beck, Laura Huhtasaari

 

 

1	0
ID	Antonio Maria Rinaldi

 

 

 

• [1] Texte adoptate, P9_TA(2020)0010.
• [2] Texte adoptate, P9_TA(2020)0153.
• [3] Sondajul Eurobarometru Flash 413
• [4] Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească (JO L 130, 17.5.2019, p. 55).
• [5] Raportul special nr. 14/2019 „Exprimați-vă părerea!”, Curtea de Conturi Europeană, septembrie 2019.
• [6] A se vedea, de exemplu, sondajul Eurobarometru standard, EB93, 2020.
• [7] „The practice of democracy - A selection of civic engagement initiatives” (Practica democrației - câteva inițiative de implicare civică), studiu EPRS, iunie 2020.
• [8] https://homeparliaments.eu
• [9]https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2014/509982/IPOL_STU%282014%29509982_EN.pdf
  https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/519240/IPOL_STU%282015%29519240_EN.pdf
  https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/615666/EPRS_STU(2018)615666_EN.pdf
• [10] https://www.europarl.europa.eu/at-your-service/ro/be-heard/eurobarometer/socio-demographic-trends-edition-7
• [11] Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Împreună în UE – Promovarea participării migranților și a descendenților acestora, 2017.
• [12] https://agenceurope.eu/en/bulletin/article/12717/23
• [13] https://pace.coe.int/en/files/29115