RAPORT referitor la viitorul relațiilor UE-SUA
26.7.2021 - (2021/2038(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Tonino Picula
Raportor pentru aviz (*):
Bernd Lange, Comisia pentru comerț internațional
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la viitorul relațiilor UE-SUA
Parlamentul European,
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 2 decembrie 2020 privind o nouă agendă UE-SUA pentru o schimbare globală (JOIN(2020)0022),
– având în vedere declarația comună emisă de Dialogul transatlantic al legislatorilor din 24 august 2020 cu privire la relațiile UE-SUA,
– având în vedere concluziile Consiliului privind relațiile dintre UE și SUA din 7 decembrie 2020,
– având în vedere declarațiile Secretarului de stat al SUA, Anthony Blinken, în fața Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA la 19 ianuarie 2021,
– având în vedere declarațiile membrilor Consiliului European din 26 februarie 2021 privind securitatea și apărarea,
– având în vedere comunicatul de presă comun al Președintei Von der Leyen și al Secretarului de stat Blinken din 24 martie 2021,
– având în vedere declarația comună a Secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii și a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Comisiei Europene din 24 martie 2021,
– având în vedere declarația Departamentului de Stat al Statelor Unite din 26 aprilie 2021 intitulată „Angajamentul SUA față de Balcanii de Vest”,
– având în vedere concluziile Consiliului din 14 noiembrie 2016 privind Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, intitulate „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică”,
– având în vedere Declarația comună privind cooperarea UE-NATO, semnată la Varșovia la 8 iulie 2016 de Președintele Consiliului European, Președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO,
– având în vedere schimbul de opinii cu secretarul general al NATO din cadrul reuniunii comune a Comisiei pentru afaceri externe, a Subcomisiei pentru securitate și apărare și a Delegației pentru relațiile cu Adunarea Parlamentară a NATO, care a avut loc la 15 martie 2021,
– având în vedere participarea VP/ÎR la reuniunea miniștrilor apărării ai NATO din 17 și 18 februarie 2021 și la reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO din 23 și 24 martie 2021,
– având în vedere comunicatul emis de șefii de stat și de guvern care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Bruxelles, din 14 iunie 2021,
– având în vedere declarația de la summitul UE-SUA din 15 iunie 2021 intitulată „Către un parteneriat transatlantic reînnoit”,
– având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2018 referitoare la relațiile UE-NATO[1],
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la relațiile transatlantice, în special rezoluția sa din 26 martie 2009 privind situația relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA[2], rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la rolul UE în promovarea unui parteneriat transatlantic lărgit[3] și rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-SUA[4],
– având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2021 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2020[5],
– având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2021 referitoare la aplicarea Politicii de securitate și apărare comune - raport anual pe 2020[6],
– având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la hotărârea CJUE din 16 iulie 2020 pronunțată în cauza C-311/18, Data Protection Commissioner/Facebook Ireland Limited și Maximillian Schrems („Schrems II”)[7],
– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0250/2021),
A. întrucât, de 75 de ani, parteneriatul transatlantic a apărat libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept, comerțul și cooperarea economică, precum și securitatea; întrucât SUA rămâne cel mai apropiat și mai important partener strategic al UE; întrucât acest parteneriat se bazează pe legături politice, culturale, economice și istorice puternice și pe valori comune, cum ar fi libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept, și are un mare potențial de dialog, cooperare și realizare pe teme, obiective și priorități de interes comun sau de preocupări comune în întregul spectru politic;
B. întrucât UE și SUA împărtășesc valori comune și un interes comun fundamental în crearea unui mediu internațional bazat pe norme care să consolideze multilateralismul și valorile democratice, să apere drepturile omului, să respecte dreptul internațional și să promoveze o ordine internațională bazată pe norme și care să promoveze, de asemenea, soluționarea pașnică a conflictelor și dezvoltarea durabilă în întreaga lume;
C. întrucât alegerea lui Joe Biden în funcția de Președinte al Statelor Unite și a Kamalei Harris în calitate de vicepreședintă a creat noi oportunități de continuare și revigorare a acestui parteneriat transatlantic esențial, de a relansa activitatea și inovarea la toate nivelurile acestei cooperări îndelungate și de a coopera mai bine în chestiuni multilaterale, cum ar fi schimbările climatice, tranziția digitală și verde, democrația și securitatea internațională; întrucât atât UE, cât și SUA ar trebui să profite de această ocazie reînnoită de dialog și cooperare strânsă pentru a-și îndeplini obligațiile permanente față de organizațiile internaționale din care fac parte și pentru a asigura o mai bună coordonare și partajare a sarcinilor într-un spectru larg de aspecte geopolitice care evoluează; întrucât cooperarea cu Statele Unite este un obiectiv permanent al UE, indiferent de administrația în exercițiu;
D. întrucât administrația Biden și-a declarat intenția de a-și consolida relațiile cu UE și cu alți aliați democratici; întrucât prima vizită în străinătate a Președintelui Biden a avut loc în Europa, în cursul căreia a participat la reuniunea la nivel înalt a NATO și la summitul UE-SUA de la Bruxelles din 14-15 iunie; întrucât acest lucru confirmă angajamentul profund al SUA de a-și consolida relațiile cu Uniunea Europeană și cu statele sale membre, precum și față de viitorul securității și apărării comune în cadrul Alianței Nord-Atlantice și cu Uniunea Europeană; întrucât Președintele Biden a propus organizarea unui Summit al democrației cu scopul de a obține angajamente comune cu UE și cu alte democrații pentru consolidarea democrațiilor noastre și promovarea unei cooperări sporite între statele democratice, combătând în același timp autoritarismul și încălcarea drepturilor omului în întreaga lume;
E. întrucât este necesar un dialog constant și constructiv, bazat pe obiective comune, pentru a construi o agendă transatlantică puternică și ambițioasă și pentru a aborda orice domenii în care există diferențe transatlantice, printr-o cooperare mai strânsă, inclusiv în domenii precum relațiile cu China și Rusia, angajamentele și capabilitățile de apărare, conflictele din Orientul Mijlociu și alte aspecte legate de securitate și stabilitate, precum și pentru a identifica abordări comune acolo unde este posibil; întrucât este evident că alianța transatlantică nu poate fi tratată ca un element de la sine înțeles și trebuie revigorată și consolidată în mod constant;
F. întrucât, în urmărirea și aprofundarea cooperării transatlantice, UE ar trebui să depună eforturi pentru un parteneriat în cadrul căruia UE ar urma să ocupe poziția de lider alături de SUA, axat pe urmărirea intereselor comune; întrucât UE ar trebui, de asemenea, să își promoveze autonomia strategică în domeniul apărării și al relațiilor economice, ca mijloc de consolidare a legăturii transatlantice și de sporire a influenței comune a UE și SUA pe scena mondială, dar și în vederea creșterii capacității sale de a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru abordarea principalelor provocări globale și regionale și de a decide și acționa autonom, dacă este necesar, în domeniul afacerilor externe și al securității și apărării;
G. întrucât UE și SUA au cea mai dezvoltată relație comercială și de investiții bilaterală și se bucură de cea mai integrată relație economică din lume;
H. întrucât atât UE, cât și SUA împărtășesc o serie de noi provocări comune, cum ar fi influența răuvoitoare a regimurilor autoritare, care subminează instituțiile multilaterale, impactul socioeconomic al pandemiei, promovarea sănătății globale, schimbările climatice și necesitatea de a avansa în ceea ce privește măsurile de atenuare a schimbărilor climatice, respingerea valului mondial de autoritarism, lupta împotriva rețelelor infracționale globale și a terorismului, transformând egalitatea de gen și combaterea discriminării în realitate, abordând discrepanțele tot mai mari dintre zonele metropolitane și cele rurale și urmărind transformările digitale și verzi ca mijloc de modernizare sustenabilă, progresul tehnologiei, cum ar fi inteligența artificială și securitatea cibernetică, evitarea obligațiilor fiscale și provocări mai ample apărute în urma digitalizării economiei;
I. întrucât un nou impuls în relația transatlantică ar crea un context politic favorabil pentru a face față în mod constructiv provocărilor comune și pentru a aborda chestiunile în legătură cu care pozițiile noastre sunt divergente;
J. întrucât, în decembrie 2020, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au prezentat o nouă strategie de securitate cibernetică a UE, care urmărește ca UE „să se afirme ca lider în materie de norme și standarde internaționale în spațiul cibernetic și să consolideze cooperarea cu partenerii din întreaga lume pentru a promova un spațiu cibernetic mondial, deschis, stabil și sigur, bazat pe statul de drept, drepturile omului, libertățile fundamentale și valorile democratice”[8];
K. întrucât există un sprijin bipartizan puternic în Statele Unite pentru a colabora cu aliații democratici în vederea creșterii rezilienței comunității transatlantice împotriva amenințărilor hibride din partea regimurilor autoritare;
L. întrucât ordinea internațională bazată pe norme și valorile democratice se confruntă cu ascensiunea autoritarismului asertiv și cu declinul democrației în țările terțe, precum și din interiorul UE și în SUA, prin ascensiunea mișcărilor populiste antidemocratice și de extremă dreapta;
M. întrucât părăsirea Uniunii Europene de către Regatul Unit ar putea duce la continuarea fragmentării peisajului strategic nu numai în ceea ce privește relațiile dintre UE și SUA, ci și în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, G7, G20 și alte formate multilaterale;
N. întrucât America Latină este o regiune care are în comun cu UE și cu SUA numeroase valori, interese, legături istorice și relații economice și umane foarte importante,
1. salută adoptarea noii propuneri a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind o agendă UE-SUA pentru schimbări globale în decembrie 2020, ca model pentru un parteneriat transatlantic consolidat;
2. își reafirmă sprijinul pentru cooperarea, parteneriatul și prietenia transatlantice puternice între UE și SUA, care în ultimii 70 de ani au contribuit la dezvoltarea, prosperitatea și integrarea cu succes a Europei și au constituit baza stabilității și securității sale de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial; subliniază că relația dintre UE și SUA are la bază valori comune; reamintește că atât sistemul politic al SUA, cât și sistemul politic al UE se bazează pe principii democratice, pe statul de drept și pe respectarea libertăților fundamentale; este convins că, prin cooperarea transatlantică, putem contribui cel mai bine la găsirea unei soluții pașnice, sustenabile și constructive la provocările globale și regionale existente, inclusiv prin axarea pe o reconstrucție sustenabilă și ecologică a economiei, inclusiv neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, și prin depășirea nedreptății regionale, sociale, rasiale și de gen; insistă asupra faptului că parteneriatul transatlantic reînnoit ar trebui să se bazeze pe egalitatea partenerilor; subliniază, în paralel, că autonomia strategică a UE nu poate fi urmărită fără o îmbunătățire calitativă a punerii în aplicare a priorităților și principiilor politicii externe și de apărare a UE și fără un parteneriat și o cooperare ambițioase cu aliații cei mai apropiați ai Uniunii, cum ar fi Statele Unite;
3. invită Consiliul, Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să reafirme relevanța continuă a relației transatlantice strategice pentru reconstruirea și revigorarea ordinii internaționale multilaterale bazate pe norme, având în centrul său sistemul ONU și dreptul internațional, consolidarea la nivel mondial a democrației și a valorilor democratice și promovarea drepturilor omului, pentru a aborda influența răuvoitoare și dezinformarea exercitate de regimurile autoritare, precum și pentru definirea normelor viitorului digital și tehnologic în conformitate cu valorile comune, dezvoltarea economică sustenabilă și creșterea economică favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă la nivel mondial, o poziție coordonată față de Rusia și China și o ofertă comună de investiții în inițiative globale în materie de infrastructură, în conformitate cu strategia UE în materie de conectivitate; subliniază relevanța strategiei UE în materie de conectivitate și invită la consolidarea cooperării între UE și SUA în domeniul central al conectivității; sprijină eforturile transatlantice de evitare a dependenței energetice prin promovarea diversificării energetice și, în sens mai larg, a conectivității prin toate mecanismele posibile, astfel cum se reflectă și în comunicatul G7 intitulat „Agenda noastră comună de acțiune la nivel mondial pentru a reconstrui mai bine”;
4. ia act și sprijină, de asemenea, noua voință politică transatlantică privind sprijinirea democrației în întreaga lume, în special prin apărarea libertății mass-mediei, sprijinirea societății civile și protecția și apărarea jurnaliștilor; salută angajamentul neechivoc al SUA de a consolida și de a extinde în continuare relațiile transatlantice prin decizia Președintelui SUA de a călători în Europa în prima sa vizită peste ocean și de a participa la summitul UE-SUA din iunie; sprijină concluziile operaționale ale summitului, astfel cum sunt detaliate în declarația summitului UE-SUA intitulată „Către un parteneriat transatlantic reînnoit”, emisă la 15 iunie 2021, care atestă angajamentul ferm al ambelor părți de a continua sinergiile și de a aprofunda dialogul și cooperarea transatlantice; ia act, în special, de hotărârea transatlantică de a răspunde nevoilor umanitare și de a susține dreptul internațional umanitar, precum și de a extinde baza de resurse pentru acțiunile umanitare; ia act, de asemenea, și sprijină intenția de a consolida cooperarea transatlantică în ceea ce privește utilizarea sancțiunilor pentru a urmări obiective comune de politică externă și de securitate;
5. solicită o nouă agendă transatlantică care să urmărească interesele comune și să mobilizeze forța colectivă și să promoveze cooperarea multilaterală pentru o lume mai echitabilă și mai sănătoasă, lupta împotriva schimbărilor climatice și soluționarea pașnică și sustenabilă a conflictelor, inclusiv a conflictelor regionale, pe baza principiilor dreptului internațional, controlului armelor, neproliferării armelor nucleare și dezarmării; subliniază că această agendă ar trebui să pună în centrul atenției obiectivele noastre strategice comune, cum ar fi consolidarea lanțului nostru de aprovizionare cu medicamente și reformarea OMS, asigurarea accesului adecvat la vaccinuri pentru țările vulnerabile, reducerea dependenței noastre de rezervele de energie externe, creșterea investițiilor în tehnologii avansate, combaterea inegalităților, promovarea transformării ecologice și cooperarea cu țările terțe relevante, având în centru securitatea și stabilitatea vecinătății estice și sudice a UE, a Balcanilor de Vest și a continentului african;
6. subliniază necesitatea aprofundării cooperării legislative și a creării unor structuri mai puternice de cooperare legislativă și a unui dialog transatlantic incluziv, bazat pe ramurile legislative ale UE și ale SUA, cum ar fi o adunare transatlantică a legislatorilor; constată că sensibilizarea cu privire la structuri precum Dialogul transatlantic al legislatorilor, precum și organizarea de reuniuni și vizite mai regulate între membrii Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului și omologii lor din SUA, de exemplu cu ocazia unor vizite anuale regulate ale comisiilor respective, ar reface durabilitatea și eficiența cooperării transatlantice și ar reda încrederea în aceasta; îndeamnă Congresul SUA să consolideze Dialogul transatlantic al legislatorilor, autorizându-l ca organism oficial cu componență permanentă, dedicat dezvoltării relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană și ca interlocutor firesc al Delegației interparlamentare pentru relațiile cu Congresul SUA a Parlamentului European; salută relansarea Platformei Uniunii Europene în Congresul SUA și subliniază importanța cooperării strânse și a asocierii la activitățile Dialogului transatlantic al legislatorilor; reafirmă importanța comitetului director al Dialogului transatlantic al legislatorilor în asigurarea coordonării tuturor activităților legate de cooperarea transatlantică privind eforturile legislative din Parlamentul European, în vederea consolidării supravegherii parlamentare;
7. salută dialogul transatlantic bogat la nivelul societății civile și invită UE și SUA să valorifice în continuare acest dialog și să implice toți actorii sociali și economici în dezbaterea privind viitorul relațiilor transatlantice; consideră că, în acest scop, ar putea fi instituit un dialog transatlantic regulat al societății civile; subliniază faptul că contactele interpersonale dintre cetățenii din UE și SUA contribuie la dezvoltarea unor valori comune, a încrederii și a înțelegerii reciproce între partenerii transatlantici; solicită, prin urmare, un sprijin sporit pentru promovarea și facilitarea mobilității și a programelor de schimb, cum ar fi Erasmus+ și a schimburilor de stagii între Congres și Parlamentul European; subliniază importanța intensificării contactelor interpersonale în știință, cercetare și educație;
8. solicită consolidarea cooperării interparlamentare dintre deputații în Parlamentul European, membrii Congresului, membrii parlamentelor naționale ale statelor membre ale UE și membrii diferitelor legislaturi de stat din cele 50 de state federale ale SUA, în diferite domenii tematice care ar putea permite schimbul de bune practici, inclusiv dialoguri subnaționale, cum ar fi „Coaliția Under2”; solicită o mai bună coordonare cu privire la provocările interne comune, dar și la cele de la nivel mondial, cum ar fi abordarea inegalităților economice și sociale, protecția drepturilor omului și a standardelor democratice în fața amenințărilor antidemocratice din ce în ce mai mari, atât interne, cât și externe, apărarea dreptului internațional și garantarea unor acorduri obligatorii din punct de vedere juridic, promovarea intereselor strategice comune, acoperirea universală cu servicii de sănătate, convergența legislativă privind IA centrată pe factorul uman în toate formele sale, sprijinirea cooperării dintre întreprinderile din SUA și UE, inovarea și alte tehnologii de vârf, precum 5G și 6G și biotehnologiile; subliniază importanța cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, al impozitării companiilor tehnologice, al responsabilității și al răspunderii asumate de platformele online, inclusiv prin asigurarea supravegherii necesare pentru a se asigura că politicile platformelor online sunt în concordanță cu valorile democratice fundamentale; solicită coordonare în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, inclusiv ca amenințare la adresa securității, și obiectivul unei tranziții juste către neutralitatea climatică, protejarea unui peisaj mediatic liber și independent și protejarea alegerilor noastre democratice de ingerințele externe; reiterează importanța cooperării în domeniul spațial dintre UE și SUA și a dialogului privind spațiul dintre UE și SUA; salută angajamentul anunțat de a consolida cooperarea transatlantică în domeniul spațiului prin valorificarea Acordului Galileo-GPS; consideră că cooperarea UE-NATO în domeniul spațiului ar putea contribui la promovarea unor standarde de siguranță spațială și a celor mai bune practici în întreaga comunitate internațională;
9. îndeamnă UE și SUA să colaboreze în ceea ce privește provocările fiscale globale, bazându-se pe activitatea OCDE, precum o reformă a sistemului internațional privind impozitul pe profit, în vederea eliminării posibilității ca operatorii economici să utilizeze strategii de erodare a bazei impozabile și transfer al profiturilor (BEPS) pentru a evita să plătească impozitul pe profit; susține, în acest sens, activitatea cadrului cuprinzător privind BEPS al OCDE/G20; subliniază că eforturile de reformă trebuie să includă eliminarea paradisurilor fiscale; subliniază că aceste măsuri pot ajuta la reducerea inegalităților economice; afirmă angajamentul UE față de impozitarea corectă în economia digitală, astfel cum se solicită în noua agendă UE-SUA pentru schimbări globale;
10. subliniază importanța reciprocității vizelor între UE și SUA și încurajează ambele părți să găsească o soluție reciproc acceptabilă printr-o implicare diplomatică activă care să permită un regim fără vize pentru toți cetățenii statelor membre ale UE; salută includerea Poloniei în Programul de scutire de vize al SUA și confirmarea faptului că și Croația îndeplinește toate cerințele pentru a fi inclusă în program; invită SUA să grăbească procesul de aderare a Bulgariei, Ciprului și României la Programul de scutire de vize;
Restabilirea multilateralismului
11. salută reangajamentul SUA față de multilateralismul bazat pe norme și față de alianțele cu partenerii săi și subliniază că acest lucru oferă o ocazie importantă de a relansa împreună cu SUA reconstruirea, consolidarea și extinderea în continuare a relației transatlantice, inclusiv în domenii precum multilateralismul și drepturile omului, precum și consolidarea împreună, în calitate de parteneri egali, a ordinii mondiale bazate pe norme, în spiritul valorilor noastre democratice liberale comune; subliniază importanța unei cooperări strânse cu SUA și cu alte state care împărtășesc aceeași viziune pentru modernizarea organizațiilor multilaterale în vederea adaptării lor la scopul urmărit și a promovării păcii și securității globale, a drepturilor fundamentale, a valorilor universale și a dreptului internațional; subliniază, de asemenea, necesitatea de a include țări din sudul global la aceste eforturi; subliniază necesitatea unei strânse cooperări și coordonări în cadrul ONU, al agențiilor, organizațiilor și misiunilor sale, inclusiv în ceea ce privește recrutarea personalului în funcțiile de conducere;
12. își reiterează angajamentul pentru cooperarea internațională în cadrul ONU ca forum indispensabil pentru soluțiile multilaterale pentru provocările globale, amploarea politicilor, dialogul politic și atingerea unui consens în întreaga comunitate internațională;
13. solicită creșterea finanțării comune între UE și SUA a unor proiecte de vârf bazate pe tehnologii de avangardă, creșterea investițiilor comune în cercetare și dezvoltare, creșterea schimburilor academice interpersonale în STIM și creșterea sprijinului comun pentru întreprinderile nou înființate și IMM-urile din domeniul tehnologiei;
14. salută decizia administrației Biden de a readera la Acordul de la Paris și numirea unui trimis prezidențial special, John Kerry, pentru problemele de mediu; salută anunțul privind instituirea unui Grup de acțiune la nivel înalt UE-SUA pentru combaterea schimbărilor climatice; îndeamnă UE și SUA să avanseze propuneri concrete de abordare a schimbărilor climatice și de ecologizare a comerțului și să promoveze operaționalizarea tehnologiei ecologice, inclusiv a hidrogenului, a finanțării sustenabile și a biodiversității;
15. subliniază importanța cooperării globale privind provocările transnaționale ale promovării educației, științei, tineretului și diversității culturale și a dialogului; solicită SUA să revină în Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO);
16. salută decizia SUA de a reveni în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății; solicită un leadership transatlantic în ceea ce privește diplomația în domeniul sănătății pentru a coordona abordarea de a stopa COVID-19 la nivel global, precum și posibile viitoare crize sanitare și pentru a consolida securitatea globală în domeniul sănătății, în special reforma Organizației Mondiale a Sănătății și efortul transatlantic comun vizând distribuirea echitabilă la nivel mondial a vaccinurilor, testelor și tratamentelor împotriva COVID-19, precum și facilitarea accesului la acestea, în special în țările cu venituri mai mici; insistă asupra încurajării cooperării pentru a stabili proceduri mai bune de pregătire pentru viitoarele pandemii, inclusiv printr-o abordare clinică și de reglementare coerentă și consecventă complementară lanțurilor de aprovizionare globale, pentru a asigura flexibilitate și reziliență; solicită o investigație independentă și imparțială privind sursa și răspândirea pandemiei de COVID-19, precum și privind modul în care OMS a gestionat problema la început;
17. subliniază necesitatea unei diplomații publice sporite privind vaccinurile, în care UE și SUA pot avea un rol central, deoarece vaccinarea globală este singura modalitate de a stopa pandemia; salută contribuțiile financiare ale UE și SUA la mecanismul COVAX și promovarea cooperării internaționale în vederea îmbunătățirii accesului la vaccinuri în întreaga lume, printr-o abordare coordonată în ceea ce privește propunerea de a relaxa regulile de protejare a proprietății intelectuale pentru vaccinuri; îndeamnă, în acest sens, partenerii transatlantici să colaboreze pentru a permite producerea și livrarea rapidă a vaccinurilor ori de câte ori este necesar; încurajează schimbul de bune practici între SUA și UE privind introducerea vaccinurilor pentru a asigura o mai bună pregătire și reziliență pentru viitor;
18. solicită o abordare concertată UE-SUA în cadrul ONU, inclusiv în ceea ce privește reforma ONU, pentru a consolida eficacitatea acesteia ca organizație multilaterală, a conferi mai multă transparență instituției și a-i spori credibilitatea; solicită eforturi coordonate pentru a realiza angajamente ambițioase în cadrul summiturilor ONU privind schimbările climatice și biodiversitatea din 2021 (COPS 26); solicită UE și SUA să joace un rol central în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și în alte forumuri precum Organizația Aviației Civile Internaționale și Organizația Maritimă Internațională; subliniază, în acest sens, că este esențială cooperarea în domeniul energiei curate și al cercetării, dezvoltării și inovării, precum și în domeniul tehnologiilor și produselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și cooperarea cu privire la alte chestiuni urgente, cum ar fi neproliferarea, soluționarea conflictelor și combaterea radicalizării violente și a terorismului; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în ultimele trei decenii China și-a triplat emisiile de dioxid de carbon și emite în prezent 27 % dintre gazele cu efect de seră din lume, făcând ca eforturile UE și SUA de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie în mare măsură insuficiente, fără un angajament clar din partea Chinei și fără ca aceasta să pună măsurile în aplicare;
19. îndeamnă la apărarea dreptului internațional al mării și își reiterează, în acest sens, solicitarea adresată SUA de a ratifica Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării; invită SUA să se alăture eforturilor UE de a încuraja adoptarea unui tratat internațional privind deșeurile marine și poluarea mării cu materiale plastice în cadrul următoarei Adunări a ONU pentru mediu; îndeamnă SUA și UE să își consolideze cooperarea pentru a combate la nivel mondial pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat;
20. constată că Președintele Biden a anunțat un nou obiectiv de decarbonizare, între 50 % și 52 % până în 2030, comparativ cu nivelul din 2005; constată, de asemenea, că președintele Biden a organizat un Summit virtual al liderilor privind schimbările climatice, pentru a stimula eforturile principalelor economii în domeniul acțiunilor climatice;
21. recunoaște îmbunătățirea semnificativă a calității aerului în SUA în ultimele decenii, în mare parte datorită îmbunătățirilor tehnologice și a inovațiilor din sectorul energetic;
22. consideră că UE ar trebui să reafirme, împreună cu SUA, rolul central al obiectivelor de dezvoltare durabilă și al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, ca un cadru pentru o cooperare multilaterală eficace, implicând și China ori de câte ori este posibil, cu condiția să existe un angajament real din partea Chinei de a continua dialogul și cooperarea într-un mod neconflictual și cu o agendă care să consolideze structurile și obiectivele de bază ale Agendei 2030;
23. solicită o mai bună coordonare în ceea ce privește utilizarea măsurilor restrictive, inclusiv a mecanismelor de sancționare a încălcărilor drepturilor omului și îndeamnă Consiliul să adopte o componentă de combatere a corupției în cadrul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului; invită UE și SUA să își coordoneze politicile de sancțiuni ori de câte ori este posibil și util;
24. salută angajamentul anunțat al administrației Biden de a relansa dialogul cu Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, semnalând intenția reînnoită a SUA de a promova drepturile omului la nivel mondial, sperând să consolideze eforturile de apărare a drepturilor omului la nivel mondial și să împiedice o redefinire autoritară a drepturilor omului ca concept centrat pe stat; invită UE și SUA, împreună cu aliații care împărtășesc aceeași viziune, să depună eforturi pentru reformarea Consiliului pentru Drepturile Omului și, în special, să stabilească criterii clare pentru statutul de membru în cadrul acestuia;
25. solicită consolidarea angajamentului între UE și SUA pentru promovarea și protecția drepturilor omului la nivel mondial, precum și pentru combaterea ascensiunii autoritarismului și a regimurilor neliberale; încurajează instituirea unui set cuprinzător de instrumente comune UE-SUA pentru combaterea încălcărilor drepturilor omului; invită instituțiile UE să coopereze îndeaproape cu alte democrații pentru apărarea și promovarea drepturilor fundamentale ale omului și a valorilor democratice la nivel internațional printr-o strânsă colaborare consolidată cu organizațiile internaționale, precum Consiliul Europei și OSCE; consideră că Parlamentul și Congresul ar putea coopera în cazurile în care apărătorii drepturilor omului și reprezentanții societății civile sunt persecutați și încarcerați fără motiv sau pentru a le reprima acțiunile;
26. salută ridicarea de către administrația Biden a sancțiunilor SUA asupra unor înalți funcționari ai Curții Penale Internaționale (CPI); invită SUA să adere la Statutul de la Roma de instituire a CPI și să colaboreze în mod constructiv cu Curtea în ceea ce privește investigațiile și procedurile judiciare în curs;
27. își reiterează apelul ca SUA să abolească pedeapsa cu moartea și să își reformeze sistemul de justiție penală;
28. îndeamnă la dialog și schimb de bune practici între UE și SUA privind promovarea egalității rasiale și de gen; invită UE și SUA să ia măsuri decisive pentru a combate rasismul sistemic, reflectat în violența poliției care vizează în mod disproporționat minoritățile etnice și rasiale și în inegalitățile adânc înrădăcinate care alimentează proteste pașnice legitime;
29. consideră că UE și SUA împreună pot promova egalitatea și respectarea drepturilor omului și se pot asigura că acestea sunt reflectate și sprijinite în mod corespunzător în procesul decizional al forurilor multilaterale; sugerează, prin urmare, să se exploreze posibilitatea de a crea o platformă permanentă de dialog între UE și SUA pentru a lua măsuri concrete de combatere a rasismului, a discursului de incitare la ură și a discriminării, inclusiv a discriminării împotriva persoanelor LGTBQI, și solicită o cooperare multilaterală mai strânsă în acest sens cu organizații internaționale precum OSCE, ONU, Uniunea Africană, OAS și CoE; invită UE și SUA să organizeze împreună un summit global de combatere a rasismului pentru combaterea rasismului și a discriminării la nivel mondial;
30. insistă asupra faptului că sunt necesare eforturi sporite pentru îmbunătățirea egalității de gen și a drepturilor femeilor, inclusiv în ceea ce privește violența de gen și sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, printre altele;
31. invită UE și statele membre să își consolideze cooperarea cu SUA pentru promovarea libertății religioase sau de credință în întreaga lume; invită UE și SUA să protejeze și să conserve reciproc patrimoniul cultural și istoric al Europei și al SUA în SUA și în UE;
32. încurajează administrația Biden să realizeze rapid planurile sale anunțate de a închide centrul de detenție de la Guantanamo; regretă faptul că, la aproape 20 de ani de la înființarea centrului, 40 de deținuți rămân închiși, inclusiv cinci cărora li s-a acordat aprobarea de eliberare pe timpul administrației Obama; invită UE și statele sale membre să acorde asistență pentru facilitarea procesului;
33. încurajează SUA să garanteze un acces echitabil și deschis la serviciile esențiale precum sistemul de sănătate și programele de protecție socială unui procent mai mare din populație; încurajează administrația Biden recent numită să ia măsuri concrete pentru a reglementa deținerea de arme în rândul cetățenilor americani;
34. subliniază că comunitatea transatlantică se confruntă cu o gamă largă de probleme comune fără precedent, de la lupta împotriva terorismului la amenințările hibride, schimbări climatice, dezinformare, atacuri informatice, tehnologii emergente și disruptive și cu modificarea echilibrului de putere la nivel mondial, precum și cu amenințarea la adresa ordinii internaționale guvernate de norme pe care aceasta o generează;
Cooperarea consolidată în domeniul comerțului internațional și al investițiilor
35. subliniază necesitatea de a colabora cu SUA, profitând de momentul oportun, în vederea consolidării sistemului comercial multilateral și a reformării Organizației Mondiale a Comerțului; salută rezultatele summitului UE-SUA din 15 iunie 2021 „Către un parteneriat transatlantic reînnoit”, ca semn al unui angajament reînnoit și constructiv; salută Înțelegerea privind un cadru de cooperare pentru aeronavele civile de mari dimensiuni; ia act de recunoașterea, în declarația summitului UE-SUA, a faptului că aplicarea de către SUA a tarifelor la importurile din UE în temeiul articolului 232 a condus la tensiuni în relația transatlantică și salută angajamentul explicit din aceeași declarație de a soluționa diferențele existente cu privire la supracapacitatea de producție a oțelului și a aluminiului înainte de sfârșitul anului; consideră că înființarea mai multor platforme pentru discuții permanente, cum ar fi Consiliul pentru comerț & tehnologie și Dialogul comun UE-SUA privind politica în domeniul concurenței tehnologice, este esențială, deoarece acestea vor permite în continuare comerțul transatlantic și îndeamnă Comisia să înființeze cât mai curând posibil o structură eficientă și favorabilă incluziunii din partea UE pentru Consiliul pentru comerț & Tehnologie; salută înființarea unui grup operativ comun UE-SUA privind fabricarea și lanțul de aprovizionare vizând COVID;
36. subliniază că Uniunea Europeană și Statele Unite au cea mai integrată relație economică din lume, care este, de asemenea, cea mai mare și mai profundă relație bilaterală comercială și de investiții, cu comerț cu bunuri și servicii care reprezintă peste o mie de miliarde de euro pe an; reamintește că economiile UE și SUA reprezintă împreună peste 40 % din PIB-ul mondial și aproape o treime din fluxurile comerciale mondiale;
37. subliniază importanța revigorării relației noastre comerciale transatlantice ca aliați și parteneri comerciali istorici, nu în ultimul rând având în vedere actuala criză provocată de pandemia de COVID-19, cu scopul de a promova multilateralismul, favorizând un sistem comercial deschis, bazat pe norme, și de a găsi soluții comune la încercările mondiale presante, inclusiv în ceea ce privește sănătatea la nivel mondial;
38. ia act de indicațiile furnizate deja de omologii SUA și de Reprezentantul pentru comerț al SUA, Katherine Tai, în cadrul audierii cu privire la agenda comercială a administrației Biden pentru 2021;
39. își reiterează, în acest context, sprijinul pentru noua strategie comercială a UE, care vizează, inclusiv prin intermediul agendei transatlantice a Uniunii, sinergiile dintre obiectivele de politică internă și externă, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;
40. consideră politica comercială un instrument geopolitic strategic pentru agenda transatlantică; subliniază că SUA este un partener comercial esențial și, prin urmare, salută semnalele pozitive din partea administrației Biden cu privire la planurile sale de întărire a relațiilor bilaterale cu UE și solicită reînnoirea cooperării, care ar trebui să producă rezultate durabile și concrete în anii următori, ținând seama de faptul că relațiile noastre economice sunt, de asemenea, afectate de interesele de securitate în contextul autonomiei strategice deschise;
41. scoate în evidență necesitatea de a identifica acțiuni comune, bazate pe interese și valori comune, precum și pe riscuri și amenințări partajate, pentru a contribui la o redresare economică sustenabilă și favorabilă incluziunii la nivel mondial după pandemia cauzată de COVID-19;
42. subliniază necesitatea de a reforma sistemul comercial mondial, astfel încât acesta să asigure condiții de concurență echitabile la nivel mondial, și de a colabora pentru a elabora noi norme, în special în ceea ce privește practicile comerciale neloiale, deoarece concurența neloială afectează puternic întreprinderile și lucrătorii noștri;
43. sprijină abordarea bazată pe ideea conform căreia UE ar trebui să ocupe o poziție de lider în parteneriat cu SUA, fapt ce ar implica inclusiv o poziție coordonată față de Rusia și China, axată pe urmărirea intereselor comune în ceea ce privește transformarea verde și digitală a economiilor noastre, precum și pe inițiative comune în ceea ce privește furnizarea de bunuri publice globale; subliniază că, „lucrătorii și salariile”, precum și lanțuri de aprovizionare mai reziliente, mai sustenabile și mai responsabile, trebuie să fie incluse în acest program; în acest sens, încurajează ambele părți să își coordoneze abordarea privind munca forțată și condițiile de muncă abuzive și să coopereze în vederea îmbunătățirii respectării drepturilor lucrătorilor și a standardelor de mediu în acordurile comerciale, precum și la nivel multilateral, inclusiv prin valorificarea experienței reciproce, pentru a asigura respectarea mai eficientă a acestor dispoziții;
44. subliniază necesitatea de a demonstra că îmbunătățirea relațiilor comerciale dintre UE și SUA va aduce beneficii cetățenilor, în special celor lăsați în urmă de globalizare, precum și întreprinderilor de ambele părți ale Atlanticului; în acest context, invită UE și SUA să colaboreze și să își alinieze strategiile pentru a crea sinergii în materie de investiții, în special pentru a realiza tranziții sustenabile și favorabile includerii, digitale și verzi ale economiilor lor;
45. constată că provocările comune dintre UE și SUA sunt din ce în ce mai lipsite de caracter militar și se înscriu în cadrul parteneriatului nostru economic; solicită, prin urmare, un dialog parlamentar transatlantic continuu și consolidat privind comerțul între Parlamentul European și Congresul SUA prin intermediul interacțiunii comisiilor, dintre Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European din partea UE și Comisia pentru căi și mijloace, subcomisia sa pentru comerț și Comisia pentru finanțe a Senatului din partea SUA, precum și în cadrul Dialogului transatlantic al legislatorilor; solicită, mai precis, înființarea unei subcomisii pentru comerț și tehnologie în cadrul Dialogului transatlantic al legislatorilor, care să completeze componenta executivă a Consiliului pentru comerț & tehnologie și să exercite controlul democratic al acestuia;
46. salută călduros sprijinul SUA pentru noul director general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, și revenirea SUA în Acordul de la Paris; salută suspendarea temporară de patru luni a tarifelor Airbus-Boeing, care au avut un efect negativ disproporționat asupra produselor agroalimentare din UE, ca un pas pozitiv către găsirea unei soluții durabile pentru subvențiile pentru aeronavele civile; ia act de faptul că suspendarea acestor tarife va lua sfârșit în iulie 2021 și solicită găsirea unei soluții care să ducă la o eliminare permanentă a acestor tarife;
47. salută disponibilitatea SUA de a iniția un dialog pentru a aborda capacitatea excedentară de oțel și aluminiu la nivel mondial; ia act de decizia Comisiei de a suspenda creșterea tarifelor aplicate importurilor din SUA, în contrapartidă măsurilor SUA;
48. salută, de asemenea, încheierea rapidă a Acordului OMC privind contingentele tarifare, care a fost primul acord cu SUA în cadrul noii administrații Biden și care demonstrează voința acestei noi administrații de a căuta să ajungă la acorduri cu UE în cadrul OMC;
49. recunoaște, în același timp, că există în continuare unele interese divergente; în acest sens, îndeamnă ambele părți să soluționeze litigiile bilaterale; îndeamnă SUA să elimine măsurile comerciale unilaterale și amenințările cu măsuri suplimentare aferente impozitării serviciilor digitale, să se abțină de la adoptarea unor măsuri suplimentare și să se concentreze asupra a ceea ce ne unește; acordă o mare importanță summitului UE-SUA din iunie 2021 ca fundament pe care să se continue repararea relațiilor noastre comerciale și să se discute domeniile încă nevalorificate în care se poate viza o cooperare mai strânsă;
50. îndeamnă SUA ca, în pofida discuțiilor în curs, să elimine imediat tarifele în temeiul articolului 232 pentru oțel și aluminiu, deoarece întreprinderile europene nu pot fi considerate de către SUA o amenințare la adresa securității naționale și subliniază necesitatea de a aborda în comun preocupările legate de capacitatea excedentară de oțel și aluminiu provenind din țările terțe; reiterează, printre altele, ambiția UE de a elimina tarifele pentru bunurile industriale dintre UE și SUA;
51. deși regretă încheierea celor 301 anchete privind impozitarea digitală, salută suspendarea celor șase luni de represalii comerciale asupra unor sectoare economice, cum ar fi încălțămintea, în statele membre care au pus în aplicare un impozit pe servicii digitale, în timp ce negocierile sunt în curs de desfășurare în cadrul OCDE; își exprimă preocuparea cu privire la lista de represalii preliminare a Reprezentantului pentru comerț al Statelor Unite în urma celor 301 anchete privind diferitele taxe impuse de UE asupra serviciilor digitale, care includ sectoare de producție deosebit de sensibile, cum ar fi industria încălțămintei și industria pielăriei, care ar putea ajunge să fie excluse de pe piața SUA dacă se adoptă tarife suplimentare; îndeamnă Comisia și statele membre să accelereze și să încheie cât mai curând posibil negocierile în cadrul propunerii OCDE privind impozitarea economiei digitale și să recurgă la toate modalitățile posibile pentru a evita noi daune economice pentru întreprinderile din UE, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, îndeosebi în contextul strategiilor de redresare de pe urma pandemiei de COVID-19; consideră că, având în vedere competența exclusivă a UE în domeniul politicii comerciale comune și amenințările cu represalii ale SUA în ceea ce privește legislația privind impozitarea digitală, este preferabilă o abordare comună la nivelul UE față de cele individuale la nivel național, în special pentru a evita o nouă escaladare transatlantică încrucișată a tarifelor;
52. recunoaște că există în continuare oportunități neexploatate de eliminare a birocrației semnificative și de consolidare a parteneriatului economic transatlantic; în contextul cursei tehnologice actuale, subliniază importanța unui spațiu transatlantic de reglementare strâns pentru întreprinderile noastre, îndeosebi pentru tehnologiile digitale, energetice și climatice emergente; se așteaptă ca ambele părți să abordeze în cadrul unui dialog preocupările UE legate de Legea americană Buy American și de Legea Jones, inclusiv achizițiile publice și accesul la piețele de servicii;
53. pledează pentru o abordare comună a crizei provocate de pandemia de COVID-19, printre alte măsuri, prin creșterea disponibilității și accesibilității vaccinurilor; solicită UE și SUA să colaboreze și să conducă eforturile vizând soluționarea problemei penuriei de vaccinuri, pentru a se asigura că vaccinurile sunt livrate în toată lumea unui număr cât mai mare de persoane și cât mai rapid posibil; reamintește că lumea se confruntă cu un deficit de vaccinuri la nivel mondial; prin urmare, pentru a ajunge la echitate în ce privește vaccinurile, solicită UE și SUA să colaboreze cu producătorii pentru a crește capacitatea globală de producție a vaccinurilor și a substanțelor care intră în compoziția acestora; solicită ambelor părți să se abțină de la orice măsuri de restricționare a exporturilor, să asigure buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare, să asigure transferurile de tehnologie necesare și să îmbunătățească gradul de pregătire pentru viitoarele urgențe sanitare globale; încurajează ambele părți să intensifice cooperarea în materie de reglementare, pentru a facilita accesul esențial la medicamente;
54. invită Comisia și administrația Biden să sprijine în mod activ noile inițiative ale directoarei generale a OMC privind, în special, sănătatea; subliniază, în acest context, poziția Parlamentului referitoare la o eventuală derogare de la Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), exprimată în rezoluția sa din 10 iunie 2021[9];
55. recunoaște importanța protejării drepturilor de proprietate intelectuală europene pentru a menține capacitatea de inovare a întreprinderilor, dar consideră că este relevant să se examineze toate mecanismele de flexibilitate aplicabile în cadrul Acordului TRIPS, cu scopul de a crește capacitatea globală de producție de vaccinuri și de componente de vaccinuri; subliniază că găsirea de soluții privind drepturile de proprietate intelectuală poate fi doar o parte a răspunsului comun la nivel mondial;
56. subliniază că OMC rămâne piatra de temelie a unui sistem multilateral de comerț bazat pe norme; solicită o cooperare consolidată în ceea ce privește reforma OMC, inclusiv reforma celor trei funcții principale ale acesteia, ceea ce presupune reformarea și reinstituirea urgentă a organului de apel și consolidarea funcțiilor de monitorizare și deliberative ale organizației, printre altele prin promovarea acordurilor plurilaterale deschise;
57. îndeamnă ambele părți să coopereze în ceea ce privește reglementarea comerțului cu produse de sănătate, elaborarea de norme pentru comerțul digital și stabilirea unei agende ambițioase în domeniul climei și al mediului, printre alte activități, prin relansarea negocierilor privitoare la Acordul privind bunurile de mediu și să lucreze la propuneri comune, printre altele, în materie de norme privind subvențiile și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili;
58. se așteaptă ca ambele părți să convină asupra unor rezultate concrete pentru cea de a 12-a Conferință ministerială a OMC (CM 12), pentru a pregăti OMC pentru tranziția verde și cea digitală, inclusiv un acord privind pescuitul, o declarație privind comerțul și sănătatea, un program de lucru pentru reformarea sistemului de soluționare a litigiilor, un program de lucru privind subvențiile industriale și întreprinderile de stat, precum și progrese substanțiale în negocierile privind comerțul electronic;
59. încurajează ambele părți să conlucreze pentru a actualiza normele OMC privind întreprinderile de stat, subvențiile industriale, supracapacitatea și transferul de tehnologie, pentru a adapta în mod eficient organizația la provocările secolului 21; în acest sens, sprijină, de asemenea, extinderea inițiativei trilaterale cu Japonia și solicită UE și SUA să conducă o coaliție de țări care împărtășesc aceeași viziune în cadrul OMC, în vederea ajungerii la un acord cu privire la noi norme, dezvoltând totodată un instrument autonom împotriva subvențiilor străine neloiale; se așteaptă ca ambele părți să promoveze și să depună eforturi pentru încheierea de acorduri multilaterale; invită SUA să își reînnoiască angajamentele față de Acordul OMC privind achizițiile publice;
60. ia act de rezultatul primei reuniuni la nivel înalt a dialogului UE-SUA privind China, în cadrul căreia cele două părți au reiterat faptul că relațiile lor cu China sunt multidimensionale și cuprind elemente de cooperare, concurență și rivalitate sistemică; susține, ori de câte ori este posibil, o abordare strategică comună față de China, precum și cooperarea în cadre multilaterale cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice, practicile comerciale neloiale care duc la denaturări ale pieței și lipsa unor condiții de concurență echitabile;
61. atrage atenția asupra importanței de a avea o poziție coordonată pentru a combate subvențiile industriale cu efect de denaturare - în special în ceea ce privește întreprinderile de stat și supracapacitatea în sectoarele critice -, transferurile forțate de tehnologie, furtul de proprietate intelectuală, întreprinderile comune obligatorii, barierele de pe piață și interzicerea muncii forțate, prin includerea unei discuții referitoare la Acordul de fază I dintre SUA și China și la Acordul cuprinzător privind investițiile al UE;
62. observă că astfel de probleme nu pot fi soluționate unilateral sau bilateral și necesită o coaliție de parteneri care împărtășesc aceeași viziune la nivel internațional în cadrul OMC;
63. subliniază importanța includerii în strategia comună UE-SUA și în cadrul OMC a respectării drepturilor omului, inclusiv în funcționarea societăților internaționale; subliniază, în acest sens, necesitatea unei legislații obligatorii privind diligența necesară și solicită SUA să se alăture acestei abordări și să o sprijine pe tot parcursul lanțului de aprovizionare;
64. consideră că UE și SUA ar trebui să întărească cooperarea transatlantică în ceea ce privește conectivitatea sustenabilă și bazată pe norme, ca răspuns la inițiativa Chinei „O centură, un drum” și speră că va exista o cooperare viitoare, în special în ceea ce privește menținerea unor standarde înalte de calitate;
65. invită Comisia să promoveze în mod ferm interesele UE și autonomia sa strategică deschisă, promovând în același timp dialogul și acțiunile comune, și să răspundă taxelor nejustificate ale SUA, aplicării extrateritoriale a sancțiunilor, care contravine dreptului internațional, precum și barierelor de pe piață; subliniază necesitatea de a întări măsurile comerciale autonome ale UE;
66. solicită îndeosebi SUA să se asigure că procedurile de achiziții publice sunt transparente, deschise și previzibile, pe baza principiului egalității de tratament;
67. invită Comisia să elaboreze propunerea sa privind un instrument de descurajare și contracarare a acțiunilor coercitive ale țărilor terțe și acte legislative vizând sprijinirea întreprinderilor europene vizate de aceste sancțiuni și care își desfășoară activitatea în conformitate cu dreptul internațional;
68. încurajează ambele părți să se angajeze într-un dialog ambițios și să găsească un cadru pentru acțiuni comune și să caute să încheie acorduri comerciale și de investiții selective prin relansarea unui dialog strategic la nivel înalt;
69. solicită un parteneriat mai puternic în domeniul reglementării, ecologic, sustenabil și digital, prin intermediul Consiliului pentru comerț & tehnologie; solicită un acord privind evaluarea conformității, care va aduce beneficii în special IMM-urilor, o abordare coordonată pentru stabilirea de standarde internaționale pentru tehnologiile critice și emergente, cum ar fi inteligența artificială, și cooperarea în materie de reglementare pentru marile companii din domeniul tehnologiei, precum și impozitele digitale și globale; solicită UE și SUA să facă schimb de informații și să coopereze cu privire la verificarea investițiilor străine în sectoare strategice, inclusiv cu privire la posibilele preluări ostile;
70. încurajează ambele părți să facă schimb de bune practici în materie de reglementare; îndeamnă UE și SUA să își continue negocierile privind evaluarea conformității pentru a elimina barierele netarifare împovărătoare din punct de vedere financiar; subliniază că este important ca ambele părți să alinieze și să conducă o coaliție de parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a spori utilizarea standardelor transatlantice de către organizațiile internaționale de standardizare;
71. invită ambele părți să utilizeze comerțul ca mijloc de combatere a schimbărilor climatice și de realizare a convergenței ascendente; în acest sens, îndeamnă ambele părți să coopereze în ceea ce privește stabilirea prețurilor carbonului și, în special, să se coordoneze în ceea ce privește dezvoltarea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, precum și în ceea ce privește măsurile eficace împotriva comerțului ilicit cu arme și sporirea transparenței și a responsabilității în ceea ce privește comerțul cu arme, inclusiv exporturile de arme ale SUA și ale statelor membre ale UE;
72. solicită SUA și UE să conlucreze la un impozit global pe profit în cadrul OCDE, salutând în special acordul la care au ajuns țările G7 cu privire la reforma fiscală globală și evidențiind acordul privind o rată minimă a impozitului pe profit la nivel mondial de cel puțin 15 %, și să coopereze în combaterea practicilor comerciale frauduloase și dăunătoare;
73. subliniază că, cu cât sunt mai puternici partenerii, cu atât sunt mai puternice alianțele lor; salută eforturile depuse de ambele părți pentru a spori reziliența lanțurilor lor de aprovizionare, în special în ceea ce privește materiile prime critice;
74. solicită o cooperare consolidată între UE și SUA în Arctica, având în vedere deschiderea de noi rute de navigație și posibila disponibilitate a resurselor naturale ca urmare a schimbărilor climatice și ținând seama de interesul economic crescând față de Arctica al altor țări, cum ar fi China; invită Comisia să abordeze, de asemenea, aceste posibilități și provocări în viitoarea sa Strategie pentru regiunea arctică;
75. îndeamnă Comisia, ca practică comună, să dea dovadă de transparență în cooperarea sa cu Statele Unite, printre altele, prin publicarea tuturor propunerilor transmise SUA și prin garantarea implicării Parlamentului și a societății civile în elaborarea acestor propuneri, pentru a spori încrederea consumatorilor și a cetățenilor;
Confruntarea comună cu provocările în materie de securitate și apărare
76. subliniază că alianța transatlantică rămâne fundamentală pentru securitatea și stabilitatea continentului european, având în vedere că NATO constituie baza apărării colective a Europei și este un pilon esențial al securității europene; reafirmă, de asemenea, că aliații și partenerii NATO, precum și Uniunea Europeană, trebuie să facă împreună mai mult pentru a răspunde unor așteptări rezonabile, ca parteneri transatlantici credibili și egali care pot și doresc să se apere și să gestioneze crizele în propriile lor vecinătăți, preluând conducerea atunci când este necesar, dar în strânsă coordonare cu Statele Unite; sprijină o reechilibrare a responsabilităților în materie de securitate în cadrul relației transatlantice prin promovarea unei autonomii sporite a statelor membre ale UE în materie de apărare, ca modalitate de a reduce sarcina asupra SUA și într-un mod care va crea sinergii între apartenența la NATO și capabilitățile de apărare ale UE; subliniază faptul că cooperarea UE-NATO se bazează pe 74 de acțiuni convenite în comun, în domenii specifice; reamintește că ambele organizații au sarcini și priorități diferite, NATO fiind responsabilă de apărarea teritorială colectivă a membrilor săi, iar UE vizând gestionarea militară a crizelor în străinătate, cu un potențial pentru continuarea dialogului și a cooperării privind provocările în materie de securitate și parteneriatul strategic bazat pe sprijinul comun pentru valorile fundamentale ale democrației, libertății și promovării păcii; subliniază că o cooperare mai strânsă, concertarea și utilizarea în comun și un sector european eficient și transparent în domeniul apărării consolidează și capabilitățile disponibile pentru NATO; subliniază că crearea la nivelul UE a unei baze industriale puternice și a unor capabilități militare mai puternice ale UE și investirea în mobilitate militară și în interoperabilitate nu vor consolida numai UE, ci vor consolida în mod simultan alianța transatlantică și vor crea sinergii cu rolul și relevanța UE și a statelor sale membre în cadrul NATO; își exprimă, prin urmare, angajamentul deplin față de inițiativele europene în domeniul apărării, în special față de FEA, PESCO și EPF, printre altele; subliniază că parteneriatul transatlantic poate avea succes numai dacă toate statele membre își îndeplinesc angajamentele, inclusiv în materie de investiții în apărare, se sprijină reciproc și urmăresc o repartizare mai echilibrată a sarcinilor; subliniază necesitatea ca toți aliații NATO să investească financiar în dezvoltarea, achiziționarea și menținerea capabilităților de care NATO are nevoie pentru a-și apăra cetățenii; atrage atenția și asupra procesului de elaborare a Busolei strategice a UE, care este în curs de desfășurare și care va fi o etapă majoră pentru o mai bună cooperare în domeniul apărării și securității europene și subliniază faptul că Busola strategică ar trebui să fie strâns legată de elaborarea Conceptului strategic al NATO și își exprimă convingerea că aceste procese paralele oferă o oportunitate unică de a avansa și actualiza în mod semnificativ parteneriatul transatlantic politic și de securitate și de a-l face adecvat pentru abordarea actualelor provocări globale cu care se confruntă atât UE, cât și SUA; subliniază că ambiția autonomiei strategice europene nu subminează în niciun fel NATO, ci este complementară acesteia; solicită încheierea unui acord administrativ între Agenția Europeană de Apărare și Statele Unite și salută angajamentul asumat de UE și SUA, reflectat în declarația făcută la sfârșitul summitului UE-SUA din 15 iunie 2021, de a începe discuțiile cât mai curând posibil; promovează instituirea unor procese de coordonare a politicii externe și a politicii de securitate și apărare între SUA, UE și Regatul Unit;
77. salută decizia pozitivă a Consiliului din 6 mai 2021 de a îl autoriza pe coordonatorul proiectului de mobilitate militară, Țările de Jos, să invite SUA, Canada și Norvegia, ca urmare a solicitărilor lor respective, să participe la proiectul PESCO privind mobilitatea militară; subliniază faptul că această participare va spori coerența capabilităților UE și ale NATO și interoperabilitatea, pregătirea și reziliența forțelor transatlantice;
78. solicită o cooperare consolidată între UE, SUA și NATO și vecinii noștri din est, în special Georgia, Ucraina și Moldova, în chestiuni legate de securitate și apărare, inclusiv prin sprijinirea integrității teritoriale a acestor țări și consolidarea rezilienței lor împotriva amenințărilor cibernetice, informaționale, de spionaj și a altor amenințări îndreptate împotriva lor;
79. salută decizia SUA de a anula retragerea forțelor SUA din UE și de a-și intensifica prezența militară în statele membre ale UE ca semn de angajament față de cooperarea transatlantică în domeniul securității; își exprimă recunoștința față de numeroșii membri ai personalului serviciilor SUA care au ajutat la protejarea securității și siguranței Europei și a cetățenilor săi în ultimele decenii;
80. îndeamnă UE și SUA să încurajeze strânsa cooperare nu numai în ceea ce privește amenințările tradiționale la adresa securității, ci și în ceea ce privește cele nou apărute, cum ar fi dominanța tehnologică străină ostilă, amenințările hibride, campaniile de dezinformare și intervenția răuvoitoare în procesele electorale; îndeamnă UE și SUA să dezvolte o strânsă cooperare în domeniul securității cibernetice; îndeamnă UE să dezvolte capacități cibernetice mai eficiente pentru a-și consolida capacitatea de a se apăra în fața amenințărilor cibernetice; salută noua Strategie de securitate cibernetică a Comisiei, ca bază pentru stabilirea unor norme și standarde internaționale în spațiul cibernetic; solicită dezvoltarea, dobândirea și menținerea capabilităților necesare, inclusiv în cadrul NATO, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații, precum și o mai bună coordonare între agențiile UE, cum ar fi Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), și omoloagele lor americane; recunoaște că, într-o anumită măsură, apărarea cibernetică este mai eficace dacă include și unele mijloace și măsuri ofensive, cu condiția ca utilizarea lor să respecte dreptul internațional; subliniază necesitatea unei abordări comune în ceea ce privește interzicerea armelor autonome letale fără un control uman semnificativ, reglementarea autonomiei sistemelor de arme la nivel mondial și restricționarea exportului și a proliferării instrumentelor cibernetice și a tehnologiei de supraveghere în masă; subliniază faptul că controlul global al armelor trebuie actualizat, pentru a putea face față provocărilor cibernetice și ale IA; invită partenerii transatlantici să sprijine și să contribuie activ la apelul Secretarului General al ONU privind încetarea focului la nivel mondial;
81. consideră că protecția proceselor democratice și electorale este o chestiune de securitate globală; sugerează în acest sens dezvoltarea comună a unui cadru structurat de răspuns la ingerințele în procesele electorale, bazat pe un Cod transatlantic de practici pentru procese democratice libere și reziliente, care caută măsuri structurale și cuprinzătoare pentru a răspunde la natura hibridă a ingerințelor, colaborând strâns cu organizații internaționale, cum ar fi OSCE; invită UE și SUA să promoveze o cooperare internațională mai strânsă și mai ambițioasă pentru observarea alegerilor împreună cu toți partenerii relevanți, în special cu organizațiile care aprobă „Declarația de principii privind observarea internațională a alegerilor”, pentru a contracara amenințările de siguranță publică tot mai mari la adresa proceselor electorale; subliniază necesitatea de a combate împreună fenomenul din ce în ce mai răspândit al falsei observări interne a alegerilor, care subminează încrederea publicului în observarea alegerilor în general, și de a evalua în profunzime perspectivele, problemele și riscurile pe care le presupune utilizarea tot mai frecventă a noilor tehnologii electorale ale informației și comunicațiilor; insistă asupra necesității de a întări cooperarea necesară cu organizațiile interne relevante de observare a alegerilor de la toate nivelurile, precum și protejarea acestora în cadrul activităților lor;
82. subliniază importanța obținerii unor capacități de calcul cuantic și subliniază necesitatea consolidării cooperării între UE și SUA în acest domeniu pentru a se asigura că calculul cuantic este realizat în primul rând în rândul partenerilor care au relații apropiate și obiective de sprijin reciproc;
83. subliniază importanța strategică a cablurilor submarine de telecomunicații din Atlanticul de Nord care asigură peste 95 % din telecomunicațiile internaționale; reiterează importanța consolidării cooperării transatlantice pentru protejarea și asigurarea respectării instrumentelor internaționale care reglementează cablurile submarine, inclusiv UNCLOS;
84. sprijină crearea Dialogului UE-SUA privind securitatea și apărarea și invită VP/ÎR să îl lanseze cât mai curând posibil; subliniază importanța includerii, de asemenea, a reprezentanților NATO în acest dialog pentru a promova sinergiile cu cooperarea în curs în cadrul UE-NATO și pentru a evita orice suprapunere a răspunsurilor politice; subliniază faptul că Dialogul UE-SUA privind securitatea și apărarea ar trebui să includă cooperarea privind inițiative în domeniul securității și al apărării, gestionarea crizelor, operațiile militare și aspectele bilaterale de securitate, astfel cum se menționează în agenda UE-SUA pentru schimbări globale; subliniază că schimbul de informații ar constitui o parte importantă a acestui dialog;
85. subliniază necesitatea comună ca societățile noastre să se angajeze într-un proces introspectiv privind valorile noastre democratice comune și respectul pentru celălalt și pentru diversitatea opiniilor, pentru a revigora și a apăra democrația globală împotriva autoritarismului în expansiune, așa cum este promovat atât de Rusia, cât și de China, dar și în cadrul comunității transatlantice, printre altele prin consolidarea asumării răspunderii și a rezilienței sistemelor noastre democratice, prin contracararea opiniilor extremiste și a rasismului care oferă un teren fertil pentru ca mișcările antidemocratice să prospere, opunându-ne cu o singură voce influenței răuvoitoare a actorilor autoritari la nivel geopolitic, și prin implicarea în dialogul transatlantic și promovarea unor politici sociale și economice favorabile incluziunii, care să abordeze cauzele profunde ale inegalităților;
subliniază valoarea dialogului și a cooperării transatlantice în ceea ce privește politicile de sprijinire a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept și combaterea dezinformării și a ingerințelor străine; subliniază necesitatea ca ambele părți să abordeze factorii determinanți ai scăderii încrederii publice în politici și instituții; subliniază că eforturile în această direcție ar trebui să includă consolidarea încrederii în știință și fapte, extinderea unei plase de siguranță a politicilor de nediscriminare și respingerea și abordarea discriminării rasiale și religioase;
86. solicită, de asemenea, UE și SUA să ofere împreună sprijin economic, politic și operațional organizațiilor regionale existente din Africa, cum ar fi Uniunea Africană, Forța G5 Sahel și Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS);
87. subliniază că UE și SUA trebuie să creeze sinergii între eforturile lor de combatere a terorismului și a radicalizării și să se asigure că eforturile depuse sunt sprijinite de resursele necesare, fiind proporționale cu amenințările existente; consideră că ambii parteneri ar trebui să depună eforturi pentru a îmbunătăți practicile actuale de schimb de informații între statele membre, acordând o atenție deosebită înțelegerii mai bune și comune a situației în domenii-cheie precum apariția de refugii sigure și utilizarea de către teroriști a tehnologiilor emergente și disruptive, precum și a tacticilor hibride;
88. încurajează o colaborare intensă între UE și SUA în eforturile de deradicalizare și de combatere a terorismului, care includ inițierea de activități comune de instruire, cursuri comune de combatere a terorismului, programe de schimb pentru ofițeri, exerciții tactice și inițiative educaționale;
89. subliniază importanța fundamentală a principiilor democratice, care stau la baza progresului nostru social și economic și a societăților noastre libere; sprijină propunerea Președintelui Biden de a organiza un summit al democrației cu scopul de a promova valorile universale; invită SUA să se bazeze pe experiența Conferinței UE privind viitorul Europei și invită Comisia și Consiliul să sprijine inițiativa summitului, atât din punct de vedere politic, cât și practic; consideră că summitul pentru democrație propus ar trebui să vizeze promovarea multilateralismului bazat pe valori și a solidarității între democrații atunci când acestea se află sub presiune, consolidarea democrației la nivel intern și mondial, în special creșterea participării cetățenilor la guvernanța democratică, exprimarea preocupărilor și căutarea unor soluții pașnice la represiunea continuă a mișcărilor democratice și protejarea apărătorilor drepturilor omului, inclusiv a apărătorilor mediului, în întreaga lume, pe lângă abordarea influenței tot mai mari a regimurilor autoritare; subliniază, în acest sens, că un astfel de efort ar putea contribui la trasarea unei direcții clare de combatere a populismului și a autoritarismului, precum și la protejarea valorilor democratice fundamentale și a drepturilor omului; propune ca UE să stabilească împreună cu SUA o alianță transatlantică pentru a apăra democrația la nivel mondial și să conceapă un set de instrumente pentru apărarea democrației, care ar trebui să includă acțiuni comune privind sancțiunile, politici de combatere a spălării banilor, norme privind condiționalitatea asistenței economice și financiare, anchete internaționale și sprijin acordat activiștilor pentru drepturile omului și apărătorilor democrației; solicită o mai bună comunicare cu și între cetățenii ambelor părți în legătură cu importanța perenă a legăturii transatlantice și relevanța acesteia în prezent; reafirmă, în acest sens, valoarea dialogului dintre legiuitori, firme și societatea civilă;
O coordonare mai strânsă a politicii externe
90. consideră că UE ar trebui să colaboreze mai mult cu SUA și să reînnoiască parteneriatul strategic în legătură cu țările din Balcanii de Vest și cu țările membre ale Parteneriatului estic pentru a construi acolo societăți multietnice reziliente, prospere și democratice, capabile să reziste influenței perturbatoare a forțelor autoritare locale și externe; reamintește că stabilitatea Balcanilor de Vest și a țărilor membre ale Parteneriatului estic este o chestiune de pace și securitate atât pentru regiune, cât și pentru UE; salută coordonarea extrem de intensificată a SUA cu UE în ceea ce privește sprijinirea țărilor din Balcanii de Vest pe calea integrării europene și a aderării la UE; consideră că o coordonare regulată și instituționalizată între Consiliul Afaceri Externe și Secretarul de Stat al SUA cu privire la acest aspect și la alte chestiuni de politică externă ar consolida dialogul și cooperarea transatlantice cu privire la chestiuni de politică externă de interes comun și ar stimula o mai mare convergență a pozițiilor politice la nivel transatlantic; solicită o poziție puternică de lider a UE și o coordonare eficace cu SUA pentru a descuraja inițiativele care vizează revizuirea frontierelor și alte inițiative subnaționale similare de adâncire a diviziunii etnice și a segregării, precum și problema investițiilor și a finanțării chineze în întreaga regiune și impactul acestora asupra guvernanței democratice și a mediului; subliniază importanța unei cooperări și coordonări strânse între UE și SUA în combaterea acaparării statului, a corupției, a criminalității organizate, a ingerințelor străine și a atacurilor asupra libertății mass-mediei și în domeniul promovării statului de drept, al reformelor aprofundate, al relațiilor de bună vecinătate și al reconcilierii, precum și al obiectivului integrării euro-atlantice; subliniază rolul de lider al UE în procesul de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo;
91. subliniază interesul comun de a sprijini pacea, stabilitatea, securitatea, reziliența, democrația și respectarea drepturilor omului sustenabile pe termen lung în Caucazul de Sud; salută angajamentul SUA în regiune, în cooperare cu UE, inclusiv prin mecanisme precum Grupul de la Minsk al OSCE;
92. solicită UE și SUA să colaboreze în luarea de măsuri în legătură cu amenințările palpabile și în creștere la adresa protejării și conservării patrimoniului cultural, inclusiv în legătură cu contrabanda cu bunuri culturale, în special în zonele de conflict; îndeamnă la adoptarea unei strategii care să includă campanii solide de sensibilizare a publicului, condamnarea universală a traficului de antichități fără dovadă de proveniență, instituirea unui cod de conduită unic privind protecția siturilor culturale, promovarea unei cooperări mai strânse între diferitele agenții de aplicare a legii, care să includă schimbul imediat de informații între agențiile naționale de informații, precum și o cooperare sporită între autoritățile de aplicare a legii și comunitățile artistice și arheologice;
93. constată că influența economică a Chinei, puterea geopolitică și diferitele forme de proiecție a puterii chineze, precum și forța militară au adus sistemul său autoritar de guvernare în conflict cu sistemele de guvernare occidentale bazate pe valori democratice liberale; reamintește prezența sporită a Chinei pe scena internațională, precum și în Europa prin inițiativa sa numită „O centură, un drum”, precum și activitățile sale în spațiul cibernetic, în regiunile arctice și în Africa; subliniază, în acest sens, că China a devenit un rival și un concurent sistemic, dar că ar trebui, de asemenea, să fie un partener important în abordarea multor probleme globale; este convins că o abordare transatlantică comună față de China este cea mai bună modalitate de a asigura o relație pașnică, sustenabilă și reciproc avantajoasă pe termen lung cu China; salută, în acest context, recenta relansare a unui dialog strategic cuprinzător UE-SUA la nivel înalt cu privire la China și consideră că acesta ar trebui să ofere un mecanism esențial pentru promovarea intereselor noastre și gestionarea diferențelor noastre și să exploreze posibilitățile de colaborare UE-SUA cu Republica Populară Chineză în cadre multilaterale privind provocările comune și globale, cum ar fi schimbările climatice, riscurile pentru sănătate, respectarea drepturilor omului, spațiul cibernetic, controlul armelor, neproliferarea și tehnologiile disruptive emergente; subliniază necesitatea unei puternice dimensiuni parlamentare a acestui dialog; solicită dezvoltarea unei game largi de instrumente politice și, acolo unde este posibil, căutarea de sinergii transatlantice în relațiile cu China; subliniază, în acest sens, că UE și SUA împărtășesc preocupări foarte serioase în legătură cu încălcările sistematice ale drepturilor omului în China, în special în ceea ce privește comunitatea uigură; este ferm convins că relațiile cu RPC, atât bilaterale, cât și de altă natură, trebuie să includă întotdeauna protejarea și promovarea valorilor democratice comune și că orice agendă multilaterală trebuie să aibă în centrul său noțiunea de respectare deplină a dreptului internațional și de protejare a drepturilor omului;
94. subliniază necesitatea de a explora domeniile de convergență și posibila cooperare cu SUA în ceea ce privește China, în special cu privire la protecția drepturilor omului și ale minorităților, dezamorsarea tensiunilor în Marea Chinei de Sud și în Marea Chinei de Est, în Hong Kong și în strâmtoarea Taiwan; subliniază relevanța UNCLOS ca temei juridic pentru soluționarea conflictelor; își reiterează sprijinul pentru inițiativele comune în materie de conectivitate; solicită coordonarea acțiunilor în regiunea indo-pacifică; sprijină o coordonare mai strânsă cu privire la aceste aspecte și la alte chestiuni de interes comun;
95. atrage atenția asupra activității în curs privind strategia indo-pacifică a UE și evidențiază această regiune geostrategică, în care se află prieteni și parteneri democratici transatlantici comuni cum ar fi Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, precum și Taiwanul, și solicită un parteneriat și o coordonare consolidate între UE și SUA privind regiunea indo-pacifică; reamintește importanța promovării legăturilor cu membrii ASEAN, precum și cu Forumul insulelor din Pacific (PIF);
96. subliniază că regimurile nedemocratice precum China folosesc tot mai mult tehnologia pentru a-și controla și reprima cetățenii, limitând exercitarea unor drepturi fundamentale, sociale și politice; solicită creșterea cooperării între UE și SUA în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei centrate pe oameni, care respectă confidențialitatea și reduce prejudecățile și discriminarea;
97. recunoaște că achizițiile de proprietate intelectuală și progresele tehnologice ale Chinei provenind din principalele centre de cercetare sunt adesea utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor militare ale acesteia și subliniază, prin urmare, că UE ar trebui să elaboreze o strategie pe termen lung pentru a contracara strategia de fuziune militar-civilă a Chinei în Europa;
98. recunoaște că UE și SUA ar trebui să adopte o poziție coordonată în domeniile în care acțiunile Chinei sunt contrare intereselor de securitate euro-atlantice; subliniază că ar trebui să se acorde prioritate provocărilor din domeniul cibernetic, hibrid, al tehnologiilor emergente și disruptive, al spațiului, al controlului armelor și al neproliferării;
99. își exprimă îngrijorarea cu privire la constrângerile economice impuse de China statelor membre și țărilor terțe; sprijină ideea apărării economice colective prin colaborare cu democrațiile care împărtășesc aceeași viziune împotriva constrângerii economice exercitate de China;
100. își exprimă îngrijorarea cu privire la legăturile strânse dintre Partidul Comunist Chinez și industria din China, în special companiile de securitate; recomandă statelor membre să efectueze un audit intern al practicilor de achiziții publice pentru a se asigura că produsele integrate în rețelele lor naționale și în instituțiile lor de apărare nu conțin tehnologii provenite de la companii din China;
101. solicită o cooperare strânsă pentru a depune eforturi în vederea elaborării unui plan comun de relații cu Federația Rusă și, în paralel, pentru a aborda în comun gama de amenințări care provin din Federația Rusă, cum ar fi destabilizarea continuă a Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, sprijinirea guvernării ilegitime a lui Lukașenko în Belarus, rolul și influența Rusiei în Balcanii de Vest și în Marea Neagră, amestecul deplorabil în procesele democratice din UE și SUA, inclusiv în alegeri; solicită combaterea finanțării partidelor politice extremiste și a politicilor revizioniste, a amenințărilor hibride și a campaniilor de dezinformare, urmărind, în același timp, cooperarea selectivă în domeniile de interes transatlantic comun, în special în domeniul arhitecturii controlului armelor, inclusiv al Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, precum și diplomația în domeniul climei, revigorarea Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) și stabilizarea Afganistanului; salută decizia luată de actuala administrație a SUA de a prelungi noul tratat START privind controlul armelor; subliniază necesitatea de a revitaliza discuțiile privind controlul armelor dintre principalii actori mondiali, cum ar fi SUA și Rusia, care au un impact direct asupra securității europene, precum și necesitatea de a include China în viitoarele negocieri privind controlul armamentelor; subliniază necesitatea reconstruirii urgente a arhitecturii controlului armamentului convențional, pentru a limita cursa înarmărilor și posibilitățile de apariție a unor incidente neprevăzute; salută disponibilitatea administrației Biden de a restabili dialogul și negocierile cu Rusia și sprijină planul UE și SUA de a institui un dialog la nivel înalt UE-SUA privind Rusia; consideră că UE și statele sale membre ar trebui să sprijine în mod activ căutarea unor modalități de continuare a dialogului și să contribuie la restabilirea încrederii reciproce; subliniază importanța, în paralel, a dialogului cu societatea civilă și a sprijinului acordat organizațiilor societății civile din Rusia care urmăresc să promoveze dialogul privind pluralismul politic, capacitarea și aspirațiile democratice legitime ale poporului rus;
102. consideră că UE și SUA trebuie să-și coordoneze abordarea dublă, și anume descurajarea acțiunilor Rusiei și dialogul cu aceasta, în limita parametrilor conveniți la summiturile din Țara Galilor și de la Varșovia;
103. solicită UE și SUA să acționeze la timp și hotărât împotriva acțiunilor perturbatoare ale serviciilor de informații ruse pe teritoriul UE; recomandă statelor membre să consolideze cooperarea dintre serviciile de informații și schimbul de informații;
104. invită VP/ÎR și Consiliul să conceapă o nouă abordare strategică a relațiilor UE cu Rusia, care trebuie să sprijine mai bine societatea civilă, să întărească contactele interpersonale cu cetățenii Rusiei, să stabilească limite clare pentru cooperarea cu actorii statali ruși, să folosească standarde tehnologice și internetul deschis pentru a sprijini spațiile libere și a limita tehnologiile opresive și să dea dovadă de solidaritate în relația cu partenerii estici ai UE, inclusiv în chestiuni legate de securitate și soluționarea pașnică a conflictelor; subliniază că orice dialog al UE și SUA cu Rusia trebuie să se bazeze pe respectarea dreptului internațional și a drepturilor omului;
105. solicită cooperarea și coordonarea SUA-UE în ceea ce privește continentul african, diferitele sale regiuni și țări în vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile și a promovării securității, stabilității și prosperității și subliniază importanța acestei cooperări și coordonări; subliniază necesitatea urgentă a unui parteneriat puternic și echitabil între SUA, UE și Africa, ținând seama de provocările schimbărilor climatice și de implicațiile demografice ale acestora, de prăbușirea biodiversității, de exploatarea resurselor naturale ale Africii de către China, de educația pentru dezvoltare socioeconomică sustenabilă, de digitalizare, de statul de drept, de promovarea democrației și de consolidarea drepturilor omului, a societății civile și a egalității de gen; consideră că orice asistență în materie de securitate ar trebui să se bazeze pe abordarea securității umane și pe nevoile populațiilor locale, să respecte pe deplin dreptul internațional și să includă mecanisme solide de responsabilitate și control democratic și parlamentar; salută angajamentul administrației Biden de a întări cooperarea cu Coaliția Internațională pentru Sahel; îndeamnă SUA și UE să colaboreze pentru a combate creșterea extremismului violent, a terorismului din partea ramificațiilor ISIS și al-Qaeda, precum și a problemelor umanitare, economice și de guvernare din Sahel și din regiunea MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord) în general; solicită consolidarea dialogului și a coordonării în poziționarea partenerilor transatlantici în raport cu problemele cu care se confruntă țări precum Irakul, Libanul, Siria, Iranul și Libia;
106. solicită o mai bună cooperare în Arctica, ținând seama de interesul tot mai mare față de Arctica al altor țări, cum ar fi China, precum și de activitățile și de întărirea capacităților militare ale Rusiei în această zonă; salută decizia UE și a SUA, astfel cum a fost atestată de declarația emisă în urma summitului UE-SUA din 15 iunie 2021, de a conlucra pentru a menține regiunea arctică ca regiune de pace și stabilitate și de a colabora prin intermediul Consiliului Arctic;
107. subliniază necesitatea de a menține și, după caz, de a aprofunda relațiile strategice structurale dintre UE, SUA și Regatul Unit pe baza valorilor, intereselor și problemelor noastre comune, inclusiv în ceea ce privește chestiunile de securitate, asigurând în același timp autonomia procesului decizional al UE;
108. recunoaște că, după retragerea forțelor SUA și europene, situația din Afganistan va continua să fie caracterizată de enorme probleme; își reiterează poziția potrivit căreia comunitatea transatlantică trebuie să își continue eforturile de a acționa pentru pace, stabilitate și progres în Afganistan; îndeamnă la o acțiune angajată responsabilă față de poporul afgan, în special în ceea ce privește sprijinirea negocierilor de pace intraafgane și protejarea libertăților fundamentale și a drepturilor omului, acordând o atenție deosebită drepturilor minorităților etnice, ale fetelor și femeilor, inclusiv dreptului acestora la educație și participare publică, precum și altor grupuri vulnerabile;
109. salută angajamentul reînnoit al SUA în estul Mării Mediterane, în special prin Legea privind Mediterana de Est din 2019, care autorizează acordarea unei noi asistențe în materie de securitate Ciprului și Greciei și întărește cooperarea în domeniul energiei între actorii regionali; salută decizia UE și a SUA, astfel cum a fost atestată de declarația emisă în urma summitului UE-SUA din 15 iunie 2021, de a colabora pentru o detensionare sustenabilă în estul Mării Mediterane, unde divergențele ar trebui soluționate prin dialog cu bună credință și în conformitate cu dreptul internațional; sprijină declarația UE și a SUA potrivit căreia acestea intenționează să urmărească o relație de cooperare și reciproc avantajoasă cu o Turcie democratică;
110. sprijină o cooperare mai strânsă cu SUA și țările din America Latină pentru promovarea multilateralismului, a valorilor democratice, a dezvoltării durabile, a drepturilor omului, a standardelor de drept internațional, a creșterii economice, a luptei împotriva inegalităților, a luptei împotriva traficului de droguri și a criminalității organizate, pentru promovarea biodiversității și a combaterii schimbărilor climatice; subliniază necesitatea ca UE și SUA să colaboreze mai activ cu America Latină și regiunea Caraibilor ca aliați esențiali în forurile internaționale și ca parteneri strategici în apărarea multilateralismului; solicită crearea unei „Alianțe a triunghiului atlantic” UE-SUA-America Latină care să permită ambelor regiuni să realizeze împreună noi progrese în domenii precum democrația, securitatea și traficul de droguri, combaterea inegalităților și cooperarea pentru dezvoltare; subliniază, în acest sens, că este important să se garanteze că această cooperare cu SUA și țările din America Latină se reflectă în eforturile comune de sprijinire a oponenților și a disidenților care se confruntă cu represalii în diferite țări pentru apărarea valorilor democrației și protejarea drepturilor omului; invită, în acest sens, SUA și UE să coopereze între ele și cu alte țări pentru a restabili drepturile omului și democrația în Venezuela prin alegeri cu adevărat libere, credibile, favorabile incluziunii, transparente și pe deplin democratice, precum și prin sprijinirea forțelor politice legitime recunoscute de Parlamentul European; își reiterează, de asemenea, angajamentul de a promova democrația și drepturile omului în toate țările din America Latină; solicită o mai bună coordonare UE-SUA în ceea ce privește sancțiunile; își reiterează sugestia ca SUA și UE să organizeze schimburi periodice de vederi privind summiturile pe care le desfășoară fiecare cu țări latinoamericane, și anume summiturile UE-CELAC și Summitul Americilor organizat de Organizația Statelor Americane;
111. subliniază importanța regiunii MENA (a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord) pentru securitatea și stabilitatea europeană și, prin urmare, transatlantică; solicită, prin urmare, intensificarea dialogului și a coordonării în ceea ce privește poziționarea partenerilor transatlantici față de regiunea MENA, inclusiv prin luarea de măsuri împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional care au avut loc în regiune; solicită SUA să se realăture JCPOA ca piatră de temelie a unui regim global de neproliferare și ca fundament pentru reducerea tensiunilor în Orientul Mijlociu și în regiunea Golfului Persic; sprijină apelul SUA la un acord nuclear „mai lung și mai puternic” cu Iranul și îndeamnă la colaborarea transatlantică în această privință, ca etapă următoare; salută decizia SUA de a-și reînnoi finanțarea pentru UNRWA; solicită reînnoirea eforturilor transatlantice pentru a relansa în mod semnificativ procesul de pace din Orientul Mijlociu și pentru a finaliza cu succes acest proces, care să ducă la o soluție viabilă bazată pe coexistența a două state; salută semnarea și punerea în aplicare a Acordurilor de la Abraham și încurajează cooperarea transatlantică pentru aprofundarea acestor legături;
°
° °
112. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și, spre informare, Departamentului de Stat al SUA și Congresului SUA.
OPINIE MINORITARĂ
depusă de Marisa Matias în numele Grupului The Left
Alegerea administrației Biden-Harris oferă ocazia de a îmbunătăți relațiile UE-SUA. Structurile și dialogurile democratice ale societății civile ar trebui să devină motorul relațiilor transatlantice, promovând în mod proactiv soluții la cele mai urgente probleme din societățile noastre, cum ar fi inegalitățile sociale, de gen și educaționale, rasismul, drepturile omului și schimbările climatice.
Viitoarele relații UE-SUA ar trebui să se dezvolte pe baza egalității. UE ar trebui să își dezvolte capacitățile pentru a-și asigura abilitatea de a acționa în mod autonom, de a se baza pe propriile resurse în domenii strategice cheie și de a coopera cu partenerii. Politicile comerciale ar trebui să combine elemente ale transformării favorabile incluziunii, verzi și digitale printr-o abordare a politicii comerciale axată pe lucrători, într-un efort comun de a institui un comerț echitabil la nivel internațional.
În loc să lupte împotriva concurenților, inclusiv prin cooperare militară, UE și SUA ar trebui să contribuie la reducerea tensiunilor și a diviziunilor din cadrul comunității internaționale. Parteneriatul transatlantic ar trebui să-și măsoare succesul prin realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite până în 2030. Împreună, ar trebui să abordeze cauzele profunde ale conflictelor din lume și să pună capăt comerțului cu arme. Împreună cu alți parteneri din lume, este posibil să se depășească deficitul de vaccinuri și să se contribuie la o redresare economică globală sustenabilă și favorabilă incluziunii în urma pandemiei de COVID-19.
AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL (17.6.2021)
destinat Comisiei pentru afaceri externe
referitor la viitorul relațiilor UE-SUA
Raportor pentru aviz (*): Bernd Lange
(Procedura comisiilor asociate - articolul 57 din Regulamentul de procedură)
SUGESTII
Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că Uniunea Europeană și Statele Unite au cea mai integrată relație economică din lume, care este, de asemenea, cea mai mare și mai profundă relație bilaterală comercială și de investiții cu comerț cu bunuri și servicii, care reprezintă peste o mie de miliarde de euro pe an; reamintește că economiile UE și SUA reprezintă împreună peste 40 % din PIB-ul mondial și aproape o treime din fluxurile comerciale mondiale;
2. subliniază importanța revigorării relației noastre comerciale transatlantice ca aliați și parteneri comerciali istorici, nu în ultimul rând având în vedere actuala criză provocată de pandemia de COVID-19, cu scopul de a promova multilateralismul, favorizând un sistem comercial deschis, bazat pe norme, și de a găsi soluții comune la încercările mondiale presante, inclusiv la sănătatea la nivel mondial;
3. ia act de indicațiile furnizate deja de omologii SUA și de Reprezentantul pentru comerț al SUA, Katherine Tai, în cadrul audierii cu privire la agenda comercială a administrației Biden pentru 2021;
4. își reiterează, în acest context, sprijinul pentru noua strategie comercială a UE, care vizează, inclusiv prin intermediul agendei transatlantice a Uniunii, sinergiile dintre obiectivele de politică internă și externă, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;
5. consideră politica comercială un instrument geopolitic strategic pentru agenda transatlantică; subliniază că SUA este un partener comercial esențial și, prin urmare, salută semnalele pozitive din partea administrației Biden cu privire la planurile sale de întărire a relațiilor bilaterale cu UE și solicită reînnoirea cooperării, care ar trebui să producă rezultate durabile și concrete în anii următori, ținând seama de faptul că relațiile noastre economice sunt, de asemenea, afectate de interesele de securitate în contextul autonomiei strategice deschise;
6. scoate în evidență necesitatea de a identifica acțiuni comune, bazate pe interese și valori comune, precum și pe riscuri și amenințări partajate, pentru a contribui la o redresare economică sustenabilă și favorabilă includerii la nivel mondial după pandemia cauzată de COVID-19;
7. subliniază necesitatea de a reforma sistemul comercial mondial, astfel încât acesta să asigure condiții de concurență echitabile la nivel mondial, și de a colabora pentru a elabora noi norme, în special în ceea ce privește practicile comerciale neloiale, deoarece concurența neloială afectează puternic întreprinderile și lucrătorii noștri;
8. sprijină abordarea parteneriatului în frunte cu SUA, inclusiv o poziție coordonată față de Rusia și China, axată pe urmărirea intereselor comune în ceea ce privește transformarea verde și digitală a economiilor noastre, precum și pe inițiative comune în ceea ce privește furnizarea de bunuri publice globale; subliniază că, „lucrătorii și salariile”, precum și lanțuri de aprovizionare mai reziliente, mai sustenabile și mai responsabile, trebuie să fie incluse în acest program; în acest sens, încurajează ambele părți să își coordoneze abordarea privind munca forțată și condițiile de muncă abuzive și să coopereze în vederea îmbunătățirii respectării drepturilor lucrătorilor și a standardelor de mediu în acordurile comerciale, precum și la nivel multilateral, inclusiv prin valorificarea experienței reciproce, pentru a asigura respectarea mai eficientă a acestor dispoziții;
9. subliniază necesitatea de a demonstra că îmbunătățirea relațiilor comerciale dintre UE și SUA va aduce beneficii cetățenilor, în special celor lăsați în urmă de globalizare, precum și întreprinderilor de ambele părți ale Atlanticului; în acest context, invită UE și SUA să colaboreze și să își alinieze strategiile pentru a crea sinergii în materie de investiții, în special pentru a realiza tranziții sustenabile și favorabile includerii, digitale și verzi ale economiilor lor;
10. constată că provocările comune dintre UE și SUA sunt din ce în ce mai lipsite de caracter militar și se înscriu în cadrul parteneriatului nostru economic; solicită, prin urmare, un dialog parlamentar transatlantic continuu și consolidat privind comerțul între Parlamentul European și Congresul SUA prin intermediul interacțiunii comisiilor, dintre Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European din partea UE și Comisia pentru căi și mijloace, subcomisia sa pentru comerț și Comisia pentru finanțe a Senatului din partea SUA, precum și în cadrul Dialogului transatlantic al legislatorilor; solicită, mai precis, înființarea unei subcomisii pentru comerț și tehnologie în cadrul Dialogului transatlantic al legislatorilor, care să completeze componenta executivă a Consiliului pentru comerț & tehnologie și să exercite controlul democratic al acestuia;
11. salută călduros sprijinul SUA pentru noul director general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, și revenirea SUA în Acordul de la Paris; salută suspendarea temporară de patru luni a tarifelor Airbus-Boeing, care a avut un efect negativ disproporționat asupra produselor agroalimentare din UE, ca un pas pozitiv către găsirea unei soluții durabile pentru subvențiile pentru aeronavele civile; ia act de faptul că suspendarea acestor tarife va lua sfârșit în iulie 2021 și solicită găsirea unei soluții care să ducă la o eliminare permanentă a acestor tarife;
12. salută disponibilitatea SUA de a iniția un dialog pentru a aborda capacitatea excedentară de oțel și aluminiu la nivel mondial; ia act de decizia Comisiei de a suspenda creșterea tarifelor aplicate importurilor din SUA, în contrapartidă măsurilor SUA;
13. salută, de asemenea, încheierea rapidă a Acordului OMC privind contingentele tarifare, care a fost primul acord cu SUA în cadrul noii administrații Biden și care demonstrează voința acestei noi administrații de a căuta să ajungă la acorduri cu UE în cadrul OMC;
14. recunoaște, în același timp, că există în continuare unele interese divergente; în acest sens, îndeamnă ambele părți să soluționeze litigiile bilaterale; îndeamnă SUA să elimine măsurile comerciale unilaterale și amenințările cu măsuri suplimentare aferente impozitării serviciilor digitale, să se abțină de la adoptarea unor măsuri suplimentare și să se concentreze asupra a ceea ce ne unește; acordă o mare importanță summitului UE-SUA din iunie 2021ca fundament pe care să se continue repararea relațiilor noastre comerciale și să discute domeniile încă nevalorificate în care se poate viza o cooperare mai strânsă;
15. îndeamnă SUA ca, în pofida discuțiilor în curs, să elimine imediat tarifele în temeiul articolului 232 pentru oțel și aluminiu, deoarece întreprinderile europene nu pot fi considerate de către SUA o amenințare la adresa securității naționale și subliniază necesitatea de a aborda în comun preocupările legate de capacitatea excedentară de oțel și aluminiu provenind din țările terțe; reiterează, printre altele, ambiția UE de a elimina tarifele pentru bunurile industriale dintre UE și SUA;
16. deși regretă încheierea celor 301 de anchete privind impozitarea digitală, salută suspendarea celor șase luni de represalii comerciale asupra unor sectoare economice, cum ar fi încălțămintea, în statele membre care au pus în aplicare un impozit pe servicii digitale, în timp ce negocierile sunt în curs de desfășurare în cadrul OCDE; își exprimă preocuparea cu privire la lista de represalii preliminare a Reprezentantului pentru comerț al Statelor Unite în urma celor 301 anchete privind diferitele taxe impuse de UE asupra serviciilor digitale, care includ sectoare de producție deosebit de sensibile, cum ar fi industria încălțămintei și industria pielăriei, care ar putea ajunge să fie excluse de pe piața SUA dacă se adoptă tarife suplimentare; îndeamnă Comisia și statele membre să accelereze și să încheie cât mai curând posibil negocierile în cadrul propunerii OCDE privind impozitarea economiei digitale și să recurgă la toate modalitățile posibile pentru a evita noi daune economice pentru întreprinderile din UE, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, îndeosebi în contextul strategiilor de redresare de pe urma pandemiei de COVID-19; consideră că, având în vedere competența exclusivă a UE în domeniul politicii comerciale comune și amenințările cu represalii ale SUA în ceea ce privește legislația privind impozitarea digitală, este preferabilă o abordare comună la nivelul UE față de cele individuale la nivel național, în special pentru a evita o nouă escaladare transatlantică încrucișată a tarifelor;
17. recunoaște că există în continuare oportunități neexploatate de eliminare a birocrației semnificative și de consolidare a parteneriatului economic transatlantic; în contextul cursei tehnologice actuale, subliniază importanța unui spațiu transatlantic de reglementare strâns pentru întreprinderile noastre, îndeosebi pentru tehnologiile digitale, energetice și climatice emergente; se așteaptă ca ambele părți să abordeze în cadrul unui dialog preocupările UE legate de Legea americană Buy American și de Legea Jones, inclusiv achizițiile publice și accesul la piețele de servicii;
18. pledează pentru o abordare comună a crizei provocate de pandemia de COVID-19, printre alte măsuri, prin creșterea disponibilității și accesibilității vaccinurilor; solicită UE și SUA să colaboreze și să conducă eforturile vizând soluționarea problemei penuriei de vaccinuri, pentru a se asigura că vaccinurile sunt livrate în toată lumea unui număr cât mai mare de persoane și cât mai rapid posibil; reamintește că lumea se confruntă cu un deficit de vaccinuri la nivel mondial; prin urmare, pentru a ajunge la echitate în ce privește vaccinurile, solicită UE și SUA să colaboreze cu producătorii pentru a crește capacitatea globală de producție a vaccinurilor și a substanțelor care intră în compoziția acestora; solicită ambelor părți să se abțină de la orice măsuri de restricționare a exporturilor, să asigure buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare, să asigure transferurile de tehnologie necesare și să îmbunătățească gradul de pregătire pentru viitoarele urgențe sanitare globale; încurajează ambele părți să intensifice cooperarea în materie de reglementare, pentru a facilita accesul esențial la medicamente;
19. invită Comisia și administrația Biden să sprijine în mod activ noile inițiative ale directoarei generale a OMC privind, în special, sănătatea; subliniază, în acest context, poziția Parlamentului referitoare la o eventuală derogare de la Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), exprimată în rezoluția sa din 10 iunie 2021;[10]
20. recunoaște importanța protejării drepturilor de proprietate intelectuală europene pentru a menține capacitatea de inovare a întreprinderilor, dar consideră că este relevant să se examineze toate mecanismele de flexibilitate aplicabile în cadrul Acordului TRIPS, cu scopul de a crește capacitatea globală de producție de vaccinuri și de componente de vaccinuri; subliniază că găsirea de soluții privind drepturile de proprietate intelectuală poate fi doar o parte a răspunsului comun la nivel mondial;
21. subliniază că OMC rămâne piatra de temelie a unui sistem multilateral de comerț bazat pe norme; solicită o cooperare consolidată în ceea ce privește reforma OMC, inclusiv reforma celor trei funcții principale ale acesteia, ceea ce presupune reformarea și reinstituirea urgentă a organului de apel și consolidarea funcțiilor de monitorizare și deliberative ale organizației, printre altele prin promovarea acordurilor plurilaterale deschise;
22. îndeamnă ambele părți să coopereze în ceea ce privește reglementarea comerțului cu produse de sănătate, elaborarea de norme pentru comerțul digital și stabilirea unei agende ambițioase în domeniul climei și al mediului, printre alte activități, prin relansarea negocierilor privitoare la Acordul privind bunurile de mediu și să lucreze la propuneri comune, printre altele, în materie de norme privind subvențiile și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili;
23. se așteaptă ca ambele părți să convină asupra unor rezultate concrete pentru cea de a 12-a Conferință ministerială a OMC (CM 12), pentru a pregăti OMC pentru tranziția verde și cea digitală, inclusiv un acord privind pescuitul, o declarație privind comerțul și sănătatea, un program de lucru pentru reformarea sistemului de soluționare a litigiilor, un program de lucru privind subvențiile industriale și întreprinderile de stat, precum și progrese substanțiale în negocierile privind comerțul electronic;
24. încurajează ambele părți să conlucreze pentru a actualiza normele OMC privind întreprinderile de stat, subvențiile industriale, supracapacitatea și transferul de tehnologie, pentru a adapta în mod eficient organizația la provocările secolului 21; în acest sens, sprijină, de asemenea, extinderea inițiativei trilaterale cu Japonia și solicită UE și SUA să conducă o coaliție de țări care împărtășesc aceeași viziune în cadrul OMC, în vederea ajungerii la un acord cu privire la noi norme, dezvoltând totodată un instrument autonom împotriva subvențiilor străine neloiale; se așteaptă ca ambele părți să promoveze și să depună eforturi pentru încheierea de acorduri multilaterale; invită SUA să își reînnoiască angajamentele față de Acordul OMC privind achizițiile publice;
25. ia act de rezultatul primei reuniuni la nivel înalt a dialogului UE-SUA privind China, în cadrul căreia cele două părți au reiterat faptul că relațiile lor cu China sunt multidimensionale și cuprind elemente de cooperare, concurență și rivalitate sistemică; susține, ori de câte ori este posibil, o abordare strategică comună față de China, precum și cooperarea în cadre multilaterale cu privire la încercări comune, cum ar fi schimbările climatice, practicile comerciale neloiale care duc la denaturări ale pieței și lipsa unor condiții de concurență echitabile;
26. atrage atenția asupra importanței de a avea o poziție coordonată pentru a combate subvențiile industriale cu efect de denaturare - în special în ceea ce privește întreprinderile de stat și supracapacitatea în sectoarele critice -, transferurile forțate de tehnologie, furtul de proprietate intelectuală, întreprinderile comune obligatorii, barierele de pe piață și interzicerea muncii forțate, prin includerea unei discuții referitoare la Acordul de fază I dintre SUA și China și la Acordul cuprinzător privind investițiile al UE;
27. observă că astfel de probleme nu pot fi soluționate unilateral sau bilateral și necesită o coaliție de parteneri care împărtășesc aceeași viziune la nivel internațional în cadrul OMC;
28. subliniază importanța includerii în strategia comună UE-SUA și în cadrul OMC a respectării drepturilor omului, inclusiv în funcționarea societăților internaționale; subliniază, în acest sens, necesitatea unei legislații obligatorii privind diligența necesară și solicită SUA să se alăture acestei abordări și să o sprijine pe tot parcursul lanțului de aprovizionare;
29. consideră că UE și SUA ar trebui să întărească cooperarea transatlantică în ceea ce privește conectivitatea sustenabilă și bazată pe norme, ca răspuns la inițiativa Chinei „O centură, un drum” și speră că va exista o cooperare viitoare, în special în ceea ce privește menținerea unor standarde înalte de calitate;
30. invită Comisia să promoveze în mod ferm interesele UE și autonomia sa strategică deschisă, promovând în același timp dialogul și acțiunile comune, și să răspundă taxelor nejustificate ale SUA, aplicării extrateritoriale a sancțiunilor, care contravine dreptului internațional, precum și barierelor de pe piață; subliniază necesitatea de a întări măsurile comerciale autonome ale UE;
31. solicită îndeosebi SUA să se asigure că procedurile de achiziții publice sunt transparente, deschise și previzibile, pe baza principiului egalității de tratament;
32. invită Comisia să elaboreze propunerea sa privind un instrument de descurajare și contracarare a acțiunilor coercitive ale țărilor terțe și acte legislative vizând sprijinirea întreprinderilor europene vizate de aceste sancțiuni și care își desfășoară activitatea în conformitate cu dreptul internațional;
33. încurajează ambele părți să se angajeze într-un dialog ambițios și să găsească un cadru pentru acțiuni comune și să caute să încheie acorduri comerciale și de investiții selective prin relansarea unui dialog strategic la nivel înalt;
34. solicită un parteneriat mai puternic în domeniul reglementării, ecologic, sustenabil și digital, prin intermediul Consiliului pentru comerț și tehnologie; solicită un acord privind evaluarea conformității, care va aduce beneficii în special IMM-urilor, o abordare coordonată pentru stabilirea de standarde internaționale pentru tehnologiile critice și emergente, cum ar fi inteligența artificială, și cooperarea în materie de reglementare pentru marile companii din domeniul tehnologiei, precum și impozitele digitale și globale; solicită UE și SUA să facă schimb de informații și să coopereze cu privire la verificarea investițiilor străine în sectoare strategice, inclusiv cu privire la posibilele preluări ostile;
35. încurajează ambele părți să facă schimb de bune practici în materie de reglementare; îndeamnă UE și SUA să își continue negocierile privind evaluarea conformității pentru a elimina barierele netarifare împovărătoare din punct de vedere financiar; subliniază că este important ca ambele părți să alinieze și să conducă o coaliție de parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a spori utilizarea standardelor transatlantice de către organizațiile internaționale de standardizare;
36. invită ambele părți să utilizeze comerțul ca mijloc de combatere a schimbărilor climatice și de realizare a convergenței ascendente; în acest sens, îndeamnă ambele părți să coopereze în ceea ce privește stabilirea prețurilor carbonului și, în special, să se coordoneze în ceea ce privește dezvoltarea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, precum și în ceea ce privește măsurile eficace împotriva comerțului ilicit cu arme și sporirea transparenței și a responsabilității în ceea ce privește comerțul cu arme, inclusiv exporturile de arme ale SUA și ale statelor membre ale UE;
37. solicită SUA și UE să conlucreze la un impozit global pe profit în cadrul OCDE, salutând în special acordul la care au ajuns țările G7 cu privire la reforma fiscală globală și evidențiind acordul privind o rată minimă a impozitului pe profit la nivel mondial de cel puțin 15 %, și să coopereze în combaterea practicilor comerciale frauduloase și dăunătoare;
38. subliniază că, cu cât sunt mai puternici partenerii, cu atât sunt mai puternice alianțele lor; salută eforturile depuse de ambele părți pentru a spori reziliența lanțurilor lor de aprovizionare, în special în ceea ce privește materiile prime critice;
39. solicită o cooperare consolidată între UE și SUA în Arctica, având în vedere deschiderea de noi rute de navigație și posibila disponibilitate a resurselor naturale ca urmare a schimbărilor climatice și ținând seama de interesul economic crescând față de Arctica al altor țări, cum ar fi China; invită Comisia să abordeze, de asemenea, aceste posibilități și provocări în viitoarea sa Strategie pentru regiunea arctică;
40. îndeamnă Comisia, ca practică comună, să dea dovadă de transparență în cooperarea sa cu Statele Unite, printre altele, prin publicarea tuturor propunerilor transmise SUA și prin garantarea implicării Parlamentului și a societății civile în elaborarea acestor propuneri, pentru a spori încrederea consumatorilor și a cetățenilor;
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării |
17.6.2021 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
39 2 1 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Anna-Michelle Asimakopoulou, Tiziana Beghin, Geert Bourgeois, Saskia Bricmont, Jordi Cañas, Daniel Caspary, Miroslav Číž, Arnaud Danjean, Paolo De Castro, Emmanouil Fragkos, Raphaël Glucksmann, Markéta Gregorová, Roman Haider, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Danuta Maria Hübner, Herve Juvin, Karin Karlsbro, Maximilian Krah, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, Margarida Marques, Gabriel Mato, Sara Matthieu, Emmanuel Maurel, Carles Puigdemont i Casamajó, Samira Rafaela, Inma Rodríguez-Piñero, Massimiliano Salini, Helmut Scholz, Liesje Schreinemacher, Sven Simon, Dominik Tarczyński, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, Marie-Pierre Vedrenne, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler, Juan Ignacio Zoido Álvarez |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Svenja Hahn, Michiel Hoogeveen, Joachim Schuster |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
39 |
+ |
ECR |
Geert Bourgeois, Emmanouil Fragkos, Michiel Hoogeveen, Dominik Tarczyński |
ID |
Roman Haider, Danilo Oscar Lancini |
NI |
Tiziana Beghin, Carles Puigdemont i Casamajó |
PPE |
Anna-Michelle Asimakopoulou, Daniel Caspary, Arnaud Danjean, Christophe Hansen, Danuta Maria Hübner, Gabriel Mato, Massimiliano Salini, Sven Simon, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler, Juan Ignacio Zoido Álvarez |
Renew |
Jordi Cañas, Svenja Hahn, Karin Karlsbro, Samira Rafaela, Liesje Schreinemacher, Marie-Pierre Vedrenne |
S&D |
Miroslav Číž, Paolo De Castro, Raphaël Glucksmann, Bernd Lange, Margarida Marques, Inma Rodríguez-Piñero, Joachim Schuster, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt |
The Left |
Helmut Scholz |
Verts/ALE |
Saskia Bricmont, Markéta Gregorová, Heidi Hautala, Sara Matthieu |
2 |
- |
ID |
Maximilian Krah |
The Left |
Emmanuel Maurel |
1 |
0 |
ID |
Herve Juvin |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
Data adoptării |
15.7.2021 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
58 9 3 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Alviina Alametsä, Alexander Alexandrov Yordanov, Maria Arena, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Anna Bonfrisco, Reinhard Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Katalin Cseh, Tanja Fajon, Anna Fotyga, Michael Gahler, Giorgos Georgiou, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Márton Gyöngyösi, Andrzej Halicki, Sandra Kalniete, Dietmar Köster, Maximilian Krah, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Miriam Lexmann, Nathalie Loiseau, Antonio López-Istúriz White, Jaak Madison, Claudiu Manda, Thierry Mariani, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Urmas Paet, Demetris Papadakis, Kostas Papadakis, Tonino Picula, Manu Pineda, Giuliano Pisapia, Thijs Reuten, Jérôme Rivière, María Soraya Rodríguez Ramos, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Jacek Saryusz-Wolski, Andreas Schieder, Radosław Sikorski, Jordi Solé, Sergei Stanishev, Tineke Strik, Hermann Tertsch, Hilde Vautmans, Harald Vilimsky, Idoia Villanueva Ruiz, Viola Von Cramon-Taubadel, Thomas Waitz, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Isabel Wiseler-Lima, Salima Yenbou, Željana Zovko |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Ioan-Rareş Bogdan, Andrey Kovatchev, Marisa Matias, Gabriel Mato, Milan Zver |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
58 |
+ |
ECR |
Anna Fotyga, Jacek Saryusz-Wolski, Witold Jan Waszczykowski |
ID |
Anna Bonfrisco, Susanna Ceccardi |
NI |
Fabio Massimo Castaldo, Márton Gyöngyösi |
PPE |
Alexander Alexandrov Yordanov, Traian Băsescu, Ioan-Rareş Bogdan, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Andrzej Halicki, Sandra Kalniete, Andrey Kovatchev, Andrius Kubilius, David Lega, Miriam Lexmann, Antonio López-Istúriz White, Gabriel Mato, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Radosław Sikorski, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko, Milan Zver |
Renew |
Petras Auštrevičius, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Javier Nart, Urmas Paet, María Soraya Rodríguez Ramos, Hilde Vautmans |
S&D |
Maria Arena, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Raphaël Glucksmann, Dietmar Köster, Claudiu Manda, Sven Mikser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Giuliano Pisapia, Thijs Reuten, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Andreas Schieder, Sergei Stanishev |
Verts/ALE |
Alviina Alametsä, Reinhard Bütikofer, Jordi Solé, Tineke Strik, Viola Von Cramon-Taubadel, Thomas Waitz, Salima Yenbou |
9 |
- |
ID |
Maximilian Krah, Jaak Madison, Thierry Mariani, Jérôme Rivière |
NI |
Kostas Papadakis |
The Left |
Giorgos Georgiou, Marisa Matias, Manu Pineda, Idoia Villanueva Ruiz |
3 |
0 |
ECR |
Hermann Tertsch, Charlie Weimers |
ID |
Harald Vilimsky |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] JO C 28, 27.1.2020, p. 49.
- [2] JO C 117 E, 6.5.2010, p. 198.
- [3] JO C 65, 19.2.2016, p. 120.
- [4] JO C 433, 23.12.2019, p. 89.
- [5] Texte adoptate, P9_TA(2021)0012.
- [6] Texte adoptate, P9_TA(2021)0013.
- [7] Texte adoptate, P9_TA(2021)0256.
- [8] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_2391
- [9] Rezoluția Parlamentului European din 10 iunie 2021 referitoare la răspunsul la provocarea globală reprezentată de pandemia de COVID-19: consecințele derogării de la Acordul TRIPS al OMC în ceea ce privește vaccinurile, tratamentele și echipamentele destinate combaterii COVID-19 și creșterea capacității de producție și de fabricație în țările în curs de dezvoltare (Text adoptate, P9_TA(2021)0283).
- [10] Rezoluția Parlamentului European din 10 iunie 2021 referitoare la răspunsul la provocarea globală reprezentată de pandemia de COVID-19: consecințele derogării de la Acordul TRIPS al OMC în ceea ce privește vaccinurile, tratamentele și echipamentele destinate combaterii COVID-19 și creșterea capacității de producție și de fabricație în țările în curs de dezvoltare (Texte adoptate, P9_TA(2021)0283).