RAPORT referitor la o nouă strategie UE-China

26.7.2021 - (2021/2037(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportoare: Hilde Vautmans
Raportor pentru aviz (*):
Iuliu Winkler, Comisia pentru comerț internațional
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură


Procedură : 2021/2037(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A9-0252/2021

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la o nouă strategie UE-China

(2021/2037(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere comunicarea comună din 12 martie 2019 a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „UE-China – O perspectivă strategică” (JOIN(2019)0005),

 având în vedere dialogul UE-China privind drepturile omului, lansat în 1995, precum și cea de-a 37-a rundă a acestuia, organizată la Bruxelles la 1 și 2 aprilie 2019,

 având în vedere Parteneriatul strategic dintre UE și China lansat în 2003,

 având în vedere Agenda strategică de cooperare UE-China 2020,

 având în vedere Strategia globală a UE pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, publicată în iunie 2016,

 având în vedere Regulamentul (UE) 2020/1998[1] al Consiliului și Decizia (PESC) 2020/1999[2] a Consiliului din 7 decembrie 2020 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului,

 având în vedere concluziile Consiliului din 28 iulie 2020 referitoare la Hong Kong,

 având în vedere rezoluțiile referitoare la situația drepturilor omului în China, în special cea din 17 decembrie 2020 referitoare la munca forțată și situația uigurilor din Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang[3], cea din 18 aprilie 2019 referitoare la China, în special situația minorităților etnice și religioase[4], cea din 4 octombrie 2018 referitoare la detenția arbitrară în masă a uigurilor și kazahilor în Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang[5], cea din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-China[6] și cea din 15 decembrie 2016 referitoare la Academia budistă tibetană din Larung Gar și la Ilham Tohti[7],

 având în vedere rezoluțiile și recomandările sale anterioare referitoare la Hong Kong, în special cea din 19 iunie 2020 referitoare la legea Republicii Populare Chineze privind securitatea națională în Hong Kong și la necesitatea ca UE să apere gradul ridicat de autonomie al Hong Kong-ului[8], cea din 21 ianuarie 2021 referitoare la reprimarea opoziției democratice din Hong Kong[9] și recomandarea din 13 decembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Hong Kong-ul, la 20 de ani de la retrocedarea acestuia[10],

 având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la analiza politicii comerciale a UE[11],

 având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la contrasancțiunile adoptate de China împotriva unor entități din Uniune, deputați din Parlamentul European și parlamentari din UE[12],

 având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la conectivitate și relațiile UE-Asia[13],

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului (DUDO) și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului,

 având în vedere Convenția ONU din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid,

 având în vedere Protocolul din 2014 la Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind munca forțată din 1930, care nu a fost semnat de China,

 având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016,

 având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării (CNUDM), încheiată la 10 decembrie 1982 și în vigoare începând cu data de 16 noiembrie 1994;

 având în vedere raportul Grupului de reflecție creat de secretarul general al NATO la 25 noiembrie 2020 și intitulat „NATO 2030: uniți pentru o nouă eră”,

 având în vedere cel de-al 14-lea plan cincinal al Chinei și principiul dublei circulații și cel al siguranței lanțurilor de aprovizionare,

 având în vedere articolul 36 din Constituția Republicii Populare Chineze, care garantează tuturor cetățenilor dreptul la libertatea religioasă, precum și articolul 4, care consacră drepturile „naționalităților minoritare”,

 având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional,

 având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0252/2021),

A întrucât, în cadrul său strategic privind drepturile omului și democrația, UE se angajează să promoveze drepturile omului, democrația și statul de drept „în toate domeniile acțiunilor externe ale UE, fără excepție” și „să pună drepturile omului în centrul relațiilor sale cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici”;

B. întrucât, prin creșterea sa economică puternică și prin agenda sa îndrăzneață de politică externă, în special prin strategia sa de investiții și prin politicile sale „Extinderea la nivel mondial”, „Fabricat în China 2025” și prin inițiativa sa „O centură, un drum”, China își afirmă un rol mai mare la nivel mondial atât ca putere economică, cât și ca actor de politică externă, ceea ce pune probleme politice, economice, de securitate și tehnologice serioase pentru UE, având consecințe semnificative și de lungă durată asupra ordinii mondiale, și reprezintă o amenințare serioasă la adresa multilateralismului guvernat de norme și a valorilor democratice fundamentale;

C. întrucât Republica Populară Chineză este un stat comunist unitar, cu partid unic, condus de Partidul Comunist Chinez (PCC), devotat marxism-leninismului; întrucât, prin natura sa, nu împărtășește valori democratice precum libertatea individuală, libertatea de exprimare și libertatea religioasă;

D. întrucât China aspiră tot mai mult la un rol mondial mai proeminent, așa cum a afirmat președintele chinez Xi Jinping, care a promis deschis în raportul său prezentat la cel de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist din 2017 că până în 2049 China va deveni un lider mondial din punct de vedere al puterii naționale totale și al influenței internaționale;

E. întrucât tradiția democratică îndelungată din Hong Kong și Taiwan demonstrează că democrația reprezintă o valoare pentru poporul chinez;

F. întrucât China are un istoric de încălcări ale drepturilor omului care contravine angajamentele bilaterale și multilaterale pe care și le-a asumat aceste domenii; întrucât China a prezentat periodic Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite rezoluții prin care cerea ca principiile suveranității, neamestecului în treburile interne și respectului reciproc să fie considerate principii fundamentale nenegociabile care primează în fața protejării drepturilor omului; întrucât China a comis persecuții sistematice având ca țintă populația uigură, tibetană, mongolă și alte minorități etnice, apărători ai drepturilor omului, activiști sociali, grupuri religioase, jurnaliști, petiționari și protestatari împotriva nedreptăților și reprimă tot mai dur toate vocile disidente și de opoziție, mai ales în Hong Kong; întrucât gesturile de bunăvoință și angajamentele fără caracter obligatoriu nu au fost suficiente pentru crește angajamentul Chinei în favoarea valorilor care sunt fundamentale pentru UE;

G. întrucât plecarea recentă a corespondenților străini din China și catalogarea de către autoritățile chineze a Clubului corespondenților străini drept „organizație ilegală” sunt cele mai recente dintre numeroasele cazuri de hărțuire și obstrucționare a activității jurnaliștilor străini, soldate în cele din urmă cu expulzarea acestora din China; întrucât aceste acțiuni fac parte dintr-un efort de a controla ce se spune despre China la nivel mondial și de a determina ce tip de discursuri și discuții pot fi permise la nivel mondial și întrucât consideră că acest efort este parte a unei amenințări totalitare;

H. întrucât actuala strategie UE-China și-a dovedit limitele, ținând cont de recentele evoluții și de amenințările globale generate de China și trebuie să fie actualizată;

I. întrucât Parlamentul a invitat Comisia să inițieze un studiu preliminar și o evaluare a impactului pentru a iniția oficial negocierile cu Taiwan cât mai curând posibil;

J. întrucât de la lansarea campaniei guvernului chinez numite „Combaterea terorismului violent” în 2014, situația uigurilor și a altor minorități etnice în primul rând musulmane din regiunea autonomă uigură Xinjiang s-a deteriorat rapid; întrucât peste un milion de persoane sunt încarcerate în lagăre de detenție, denumite centre de „reeducare politică” sau de „formare”, în care uigurii sunt supuși în mod sistemic muncii forțate, torturii, disparițiilor forțate, supravegherii în masă, eradicării caracteristicilor culturale și religioase, sterilizării forțate a femeilor, violenței sexuale, încălcării drepturilor reproductive și separării familiei; întrucât analiza juridică a concluzionat că în cadrul juridic internațional aceste infracțiuni constituie crime împotriva umanității, existând chiar suspiciuni de genocid; întrucât mai multe parlamente naționale au adoptat poziții în acest sens;

K. întrucât regimul global al UE de sancțiuni în domeniul drepturilor omului permite UE să impună măsuri restrictive asupra persoanelor, entităților și organismelor vizate, inclusiv asupra actorilor statali și nestatali care sunt responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului și abuzuri grave împotriva drepturilor omului, inclusiv sclavie, care sunt implicați în acestea sau asociați cu comiterea lor; întrucât la 22 martie 2021 patru cetățeni chinezi și o entitate direct responsabilă pentru încălcări grave ale drepturilor omului în regiunea autonomă uigură Xinjiang au fost incluși pe lista persoanelor fizice și a entităților care fac obiectul acestor măsuri restrictive; întrucât, ca răspuns la aceste măsuri, China a impus contramăsuri împotriva a zece cetățeni europeni și a patru entități, inclusiv cinci deputați în Parlamentul European și două organisme instituționale ale UE, și anume Subcomisia pentru drepturile omului a Parlamentului European și Comitetul politic și de securitate al Consiliului Uniunii Europene, precum și împotriva a doi cercetători europeni, a două think-tank-uri din Germania și împotriva Fundației „Alianța Democrațiilor” din Danemarca; întrucât sancțiunile chineze nu au prezentat justificări de ordin juridic sau temei juridic și au vizat direct nu numai persoanele și entitățile în cauză, ci și Uniunea Europeană în ansamblul său; întrucât sancțiunile sunt o încercare evidentă de a descuraja UE de la a-și continua activitatea și acțiunile împotriva încălcărilor drepturilor omului din China,

1. recomandă Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și Consiliului:

(a) să elaboreze o strategie UE-China mai îndrăzneață, mai largă și mai coerentă, care să unească toate statele membre și să structureze relațiile cu Beijingul în interesul UE în ansamblu, apărându-ne valorile pe care se întemeiază și promovând o ordine multilaterală guvernată de norme; subliniază că strategia trebuie să țină seama de caracterul multidimensional al relației UE cu China; subliniază că China este un partener de cooperare și de negociere pentru UE, dar și un concurent economic și un rival sistemic în tot mai multe domenii;

(b) să propună ca această strategie să se bazeze pe șase piloni:

1) dialog deschis și cooperare privind problemele globale;

2) un angajament mai amplu în favoarea valorilor universale, a normelor internaționale și a drepturilor omului;

3) analiza și identificarea riscurilor, vulnerabilităților și problemelor;

4) construirea de parteneriate cu parteneri care au aceeași viziune;

5) promovarea autonomiei strategice deschise, inclusiv în relațiile comerciale și de investiții;

6) apărarea și promovarea intereselor și valorilor europene fundamentale prin transformarea UE într-un actor geopolitic mai eficace;

Dialog deschis și cooperare privind problemele globale

2. îl invită pe VP/ÎR să se asigure că noua strategie UE-China implică China într-un dialog principial și pe bază de interese privind problemele globale cum ar fi drepturile omului, prin elaborarea unei strategii ambițioase, globale și orientate spre rezultate a UE pentru drepturile omului în China ca parte a acestei noi strategii UE-China, mediul și schimbările climatice, dezarmarea nucleară, promovarea redresării economice în urma pandemiei de COVID-19, combaterea crizelor sanitare globale și reforma anumitor organizații multilaterale; solicită ca acest dialog să fie ghidat de principiile și interesele fundamentale ale UE și să urmărească obiectivele centrale ale angajamentului extern al UE; subliniază că cooperarea între cei doi parteneri va fi utilă în soluționarea acestor probleme globale; reiterează faptul că China rămâne un partener important pentru UE;

3. sprijină intensificarea dialogului și a cooperării cu China în domeniul păcii și securității; recunoaște importanța cooperării cu China în sprijinirea procesului de pace din Afganistan și în descurajarea Coreei de Nord de a-și continua programul nuclear; sprijină urmărirea cooperării în domeniul dezvoltării durabile, contribuirea la asistența umanitară și la ajutorul în caz de dezastre, în problemele de mediu, în domeniul spațial și aerospațial, al științei, tehnologiei și inovării, insistând totodată ferm asupra libertății cercetării; subliniază că aceste dialoguri și această cooperare trebuie să se bazeze pe un angajament comun în favoarea deschiderii și colaborării transparente, juste și echitabile, ca parte a unui sistem internațional guvernat de norme, veghind în același timp ca interesele și valorile europene să fie protejate și dezvoltând capacitatea Europei de a concura cu China oricând este necesar;

4. subliniază că unele domenii de cooperare, cum ar fi TIC, spațiul și industria aerospațială, pot avea o aplicare cu dublă utilizare și pot fi utilizate împotriva cetățenilor chinezi și împotriva Occidentului;

5. subliniază că este important ca China să fie încurajată să se angajeze în combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu prin consolidarea unui parteneriat echilibrat între UE și China în acest domeniu și subliniază că este nevoie să se garanteze că atât UE, cât și China respectă angajamentele pe care și le-au asumat în conformitate cu Acordul de la Paris; subliniază importanța punerii în aplicare de către UE a unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon; observă că în ultimele trei decenii China și-a triplat emisiile de dioxid de carbon, iar în prezent emite 27 % din gazele cu efect de seră de la nivel mondial; subliniază că este necesar să se asigure coerență între obiectivele ambițioase globale anunțate de China în combaterea schimbărilor climatice și efectele asupra mediului ale strategiilor sale de investiții în țară și în străinătate; invită guvernul chinez să se abțină de la a-și exporta capacitatea din industria cărbunelui către țări terțe, în special în cadrul inițiativei „O centură, un drum”;

6. solicită organizarea anuală de dialoguri pe tema drepturilor omului orientate spre rezultate și evaluarea periodică a acestora și solicită o analiză comparativă solidă a progreselor înregistrate în cadrul dialogurilor bilaterale în general, pentru a se asigura că aceste schimburi produc rezultate pozitive reale pentru drepturile omului și pentru apărătorii lor din China; solicită ca rezultatele acestei analize și progresele, stagnarea sau deteriorarea să fie discutate transparent; solicită ca subiectul drepturilor omului să fie ridicat în mod regulat la cel mai înalt nivel politic atât în cadrul reuniunilor la nivel înalt UE-China, cât și la nivelul statelor membre; solicită, de asemenea, un dialog paralel cu privire la drepturile omului care să implice diplomați ai UE și ai statelor membre, diaspora chineză, ONG-uri libere și independente, cadre universitare și deputați, menit să asigure o mai bună înțelegere a sistemului chinez și să elaboreze strategii mai bune pentru a influența progrese în domeniul drepturilor omului în China; subliniază că aceste dialoguri privind drepturile omului trebuie să includă următoarele aspecte, fără a se limita însă la acestea: libertatea mass-mediei și libertatea presei, drepturile minorităților, inclusiv în regiunile Xinjiang, Mongolia Interioară și Tibet, precum și accesul liber la aceste regiuni, inclusiv pentru diplomați și jurnaliști, situația din Hong Kong, libertatea de exprimare, drepturile lucrătorilor, dreptul de întrunire, libertatea religioasă și de convingeri și situația statului de drept în China în general; salută numirea unui nou trimis special al UE pentru promovarea libertății religioase și de convingeri în afara Uniunii Europene și solicită ca acesta să fie implicat activ în sprijinirea tuturor grupurilor și entităților religioase, inclusiv a musulmanilor, creștinilor și budiștilor care se confruntă cu persecuții în China continentală și în Hong Kong, în situația critică în care se află; solicită instituțiilor de resort ale UE să utilizeze aceste dialoguri privind drepturile omului pentru a aduce în discuție cazuri individuale; rămâne profund îngrijorat de continuarea detenției editorului Gui Minhai, cetățean suedez; îndeamnă UE și statele membre să intervină la cel mai înalt nivel pentru a asigura eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici; își exprimă îngrijorarea în legătură cu încălcările sistematice ale drepturilor omului în China și condamnă toate cazurile de arestare arbitrară, de suprimare a fluxului liber de informații și a libertății de exprimare;

7. solicită UE să se angajeze într-un dialog cu China în legătură cu posibile modalități de a îmbunătăți, într-un mod transparent, capacitățile inițiale de răspuns la bolile infecțioase care au potențialul de a evolua în epidemii sau pandemii, inclusiv sistemele de recunoaștere, cartografiere a riscurilor și avertizare timpurie, pentru a asigura o mai bună pregătire la nivel mondial a reacției la pandemii; invită, de asemenea, China să permită desfășurarea unei anchete independente și transparente privind originea și răspândirea SARS-COV-2;

8. sprijină extinderea contactelor dintre popoarele ambelor părți, precum și schimbul reciproc de studenți, dar încurajează statele membre să monitorizeze mai bine impactul ingerinței guvernului chinez în libertatea universitară;

Un angajament mai amplu în favoarea valorilor universale, a normelor internaționale și a drepturilor omului

9. condamnă în termenii cei mai fermi sancțiunile nefondate și arbitrare impuse de autoritățile chineze, care echivalează cu un atac la adresa libertății de exprimare, a libertății universitare și a angajamentului internațional față de drepturile universale ale omului și de interpretarea lor; îndeamnă autoritățile chineze să ridice aceste sancțiuni nejustificate; consideră că sancțiunile impuse de autoritățile chineze erodează și mai mult încrederea și împiedică cooperarea bilaterală;

10. subliniază că examinarea acordului cuprinzător între UE și China privind investițiile (ACI) și procesul de ratificare a acestuia nu pot începe până la ridicarea sancțiunilor chineze împotriva deputaților în Parlamentul European și a instituțiilor UE;

11. subliniază, în acest context, rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la contrasancțiunile adoptate de China; invită Comisia să utilizeze toate instrumentele pe care le are la dispoziție și dezbaterea privind ACI ca pârghii pentru a îmbunătăți protecția drepturilor omului și sprijinirea societății civile din China, în concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 20 mai 2021 referitoare la contrasancțiunile adoptate de China și cu articolul 21 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană; îndeamnă China să ia măsuri concrete pentru a pune capăt altor încălcări ale drepturilor omului în China, cum ar fi munca forțată și persecutarea sistematică a uigurilor și a altor minorități musulmane turcice, a tibetanilor, a creștinilor și a altor comunități religioase și biserici și să își respecte angajamentele internaționale față de Hong Kong asumate în temeiul Declarației comune chino-britanice și al Legii fundamentale a Hong Kong-ului prin suspendarea reformelor planificate ale sistemului electoral al acestui oraș și eliberarea deputaților și a activiștilor pro-democrație;

12. subliniază că Parlamentul va ține cont de situația drepturilor omului în China, inclusiv în Hong Kong, înainte de a-și stabili poziția; își reiterează profundele îngrijorări în legătură cu diversele încălcări ale drepturilor omului în China și reamintește că respectarea deplină a valorilor universale este esențială, indiferent de diferențele dintre cele două sisteme;

13. invită China să respecte standardele internaționale, inclusiv în ceea ce privește impactul său asupra climei, mediului, biodiversității, sărăciei, sănătății, drepturilor lucrătorilor și drepturilor omului; îndeamnă China, în contextul promovării comerțului și dezvoltării durabile, să ia măsuri concrete pentru ratificarea și punerea în aplicare a celor patru convenții fundamentale restante ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice; regretă că mai multe companii internaționale, în special din sectorul articolelor de îmbrăcăminte și al textilelor, au fost supuse unui boicot amplu și generalizat după ce și-au exprimat preocupările în legătură cu rapoartele privind munca forțată din Xinjiang și au luat decizia de a întrerupe legătura lanțului de aprovizionare cu Xinjiang și condamnă ferm constrângerile politice exercitate împotriva lor de guvernul chinez; își reiterează solicitarea adresată Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă de a finaliza rapid o consiliere comercială în domeniul lanțurilor de aprovizionare, cu îndrumări pentru întreprinderi privind expunerea la riscul de a utiliza munca forțată a uigurilor și de a oferi sprijin pentru identificarea urgentă de surse de aprovizionare alternative;

14. subliniază că este necesar să se vegheze ca legislația actuală privind comerțul și piața internă, precum și orice cadru privind obligația de diligență sau interzicerea importului de produse provenite din munca forțată să fie utilizate efectiv pentru a exclude entitățile implicate direct sau indirect în încălcările drepturilor omului din Xinjiang care își desfășoară activitatea pe piața internă a UE; invită, în plus, întreprinderile europene din China să efectueze, ca parte a responsabilității lor sociale, o investigație detaliată a utilizării muncii forțate în lanțurile lor de aprovizionare;

15. îndeamnă Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului să inițieze anchete judiciare independente privind bănuielile de genocid, de crime împotriva umanității și încălcările drepturilor omului, inclusiv programele de muncă forțată care au loc în mai multe regiuni din China și solicită UE și statelor sale membre să ofere sprijin politic și sprijin internațional pentru astfel de anchete; invită autoritățile chineze să permită accesul liber, real și neîngrădit în regiune; este extrem de îngrijorat de informațiile despre existența programelor de muncă în Tibet, și ele catalogate „tabere de formare profesională” de către autoritățile chineze; invită China să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului național și internațional de a respecta drepturile omului, inclusiv drepturile minorităților din Xinjiang, Tibet și Mongolia Interioară;

16. condamnă faptul că în China sunt grav limitate libertatea de exprimare, libertatea de asociere și libertatea mass-mediei; regretă că numeroși jurnaliști, aflați în exil, au fost persecutați politic; face apel la China să garanteze că toți jurnaliștii își pot desfășura activitatea liber, fără restricții și fără teamă de represalii; subliniază că ar trebui să se asigure libertatea presei și a mass-mediei; solicită ca UE să sprijine libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei în China prin înființarea unui fond european pentru mass-media democratică menit să sprijine jurnalismul independent;

17. invită Comisia să prezinte de urgență propunerea de cadru obligatoriu privind obligația de diligență în materie de drepturi ale omului și să sprijine eforturile de adoptare a unui instrument similar în cadrul Organizației Națiunilor Unite;

18. invită Comisia să comunice autorităților chineze îngrijorarea sa în legătură cu noul ordin nr. 15 care creează constrângeri suplimentare asupra persoanelor religioase și a liderilor acestora;

19. invită statele membre să pună pe deplin în aplicare pachetul de măsuri care a fost convenit în urma introducerii Legii privind securitatea națională în Hong Kong în iulie 2020 și să își revizuiască politicile în domeniul azilului, migrației, vizelor și reședinței pentru rezidenții din Hong Kong; îndeamnă VP/ÎR și Consiliul să analizeze și să actualizeze concluziile privind Hong Kong-ul; solicită luarea de măsuri cu obiectiv precis în cadrul regimului global al UE de sancțiuni în domeniul drepturilor omului, dacă este necesar, pentru a răspunde represiunii din Hong Kong; solicită și abrogarea de către China a Legii privind securitatea națională impuse Hong Kong-ului în iunie 2020; invită acele statele membre care continuă să aibă în vigoare tratate de extrădare cu China și Hong Kong să suspende extrădările individuale ori de câte ori extrădarea unei persoane o expune riscului de tortură sau de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, în cazul în care persoana respectivă s-ar putea confrunta cu acuzații din motive politice, în alte situații în care minoritățile etnice, reprezentanții opoziției prodemocratice din Hong Kong și disidenții în general ar fi vizați și atunci când acest lucru ar încălca obligațiile UE în temeiul Convenției europene a drepturilor omului;

20. recomandă ca liderii UE și ai statelor membre să refuze invitațiile la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing dacă situația drepturilor omului din China și Hong Kong nu se îmbunătățește și nu are loc niciun summit/dialog la nivel înalt UE-China privind drepturile omului cu un rezultat tangibil înainte de eveniment;

21. regretă sprijinul acordat de China celor mai opresive regimuri din lume, în special celor din Siria, Iran și Coreea de Nord, dar și din Venezuela și Cuba;

Analiza și identificarea riscurilor, vulnerabilităților și problemelor

22. consideră că viitoarea strategie a UE privind China ar trebui să ofere instrumentele și datele necesare pentru a contracara amenințările politice, economice, sociale și tehnologice care își au originea în China, inclusiv cele generate de inițiativa „O centură, un drum”, de strategia de circulație duală, de cel de-al 14-lea plan cincinal și de politicile „Fabricat în China 2025”, „Standarde chineze 2035” și „16+1”, inclusiv de modernizarea sa militară și consolidarea capacităților sale, precum și implicațiile acesteia pentru autonomia strategică deschisă a Uniunii și pentru ordinea multilaterală guvernată de norme; constată că există o nevoie stringentă de a asigura voința și resursele politice pentru punerea în aplicare a Strategiei UE privind conectarea; solicită o mai bună coordonare între Strategia UE privind conectarea și Rețeaua Blue Dot pentru a oferi o alternativă sustenabilă la inițiativa „O centură, un drum”; salută acordul liderilor G7 de a dezvolta un parteneriat pentru reconstruirea unei lumi mai bune – inițiativa „Reconstruirea unei lumi mai bune” (B3W) – ca alternativă la inițiativa „O centură, un drum” a Chinei; solicită statelor membre și instituțiilor UE să adopte inițiativa și să contribuie la aceasta;

23. invită Comisia să comande un audit la nivelul UE, pe state membre, al dependenței UE de China în anumite sectoare strategice și critice, inclusiv aprovizionarea cu produse farmaceutice, dacă este posibil atât la nivel național, cât și subnațional, pe baza recentei sale analize cuprinzătoare intitulate „Dependențe și capacități strategice” (SWD(2021)0352), care stabilește planuri de reducere a riscurilor legate de dependențele nedorite, menținând în același timp relațiile generale cu China, care ar trebui să fie cât mai reciproce și echilibrate posibil și aliniate la valorile și prioritățile strategice ale UE;

24. invită Comisia și Consiliul să creeze mecanisme de contracarare a acestor amenințări în mod coerent, în special prin:

(a) asigurarea unității UE la nivelul statelor membre, care este necesară pentru a putea aplica adecvat noua strategie UE-China; invitarea tuturor statelor membre ale UE să sprijine valorile fundamentale ale UE;

(b) utilizarea ca bază a setului de instrumente al UE pentru măsurile naționale, regionale și locale de atenuare a riscurilor pentru a dezvolta standarde globale în concordanță cu valorile democratice, împreună cu parteneri care au aceeași viziune, pentru noua generație de tehnologii cum ar fi rețelele 5G și 6G, și garantarea faptului că întreprinderile care nu îndeplinesc standardele de securitate sunt excluse din dezvoltarea rețelelor 5G și 6G;

(c) consolidarea capacităților UE în vederea asumării unei poziții de lider la nivel mondial, inclusiv prin cooperarea cu parteneri care au aceeași viziune;

(d) asigurarea coordonării instituționale între Comisie, Consiliu și SEAE înainte de evenimentele legate de inițiativa „O centură, un drum” și cooperarea cu statele membre pentru a se asigura că deciziile luate de cei implicați în inițiativă sunt în conformitate cu politicile și interesele UE și respectă valorile fundamentale ale UE; subliniază că trebuie să aibă loc consultări la nivelul UE, de exemplu, printr-o reuniune comună a Comitetului pentru politică comercială cu Comitetul politic și de securitate la nivel de Consiliu, înainte de evenimente legate de inițiativa „O centură, un drum”, pentru a se asigura că statele membre ale UE fac front comun; subliniază că inițiativa „O centură, un drum” trebuie să respecte standardele internaționale; subliniază că proiectele din cadrul inițiativei „O centură, un drum” trebuie monitorizate cu atenție, inclusiv cu privire la efectele politice negative ale acestora în UE;

(e) monitorizarea contractelor-cheie pentru infrastructură din statele membre și din țările candidate pentru a asigura conformitatea acestora cu legislația UE, precum și alinierea lor la interesele strategice ale UE, așa cum sunt definite de strategia UE-China; protejarea infrastructurilor critice de influența țărilor terțe, care ar putea prejudicia interesele economice și de securitate ale UE și ale statelor sale membre;

25. subliniază că implicarea bilaterală și necoordonată a unor state membre în relații cu China și neinformarea Comisiei în legătură cu semnarea de memorandumuri de înțelegere cu țări terțe este contraproductivă și afectează poziția UE la nivel mondial și avantajul în negocieri pe care îl au statele membre ale UE atunci când acționează ca o uniune și nu ca actori statali independenți; solicită statelor membre ale UE să se abțină de la semnarea unor astfel de memorandumuri de înțelegere fără a consulta Consiliul și Comisia; solicită înființarea unui mecanism de coordonare la nivelul UE pentru a soluționa astfel de probleme; reamintește că articolul 24 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că: „[s]tatele membre sprijină activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii, în spiritul loialității și solidarității reciproce”, și că „[a]cestea se abțin de la orice acțiune contrară intereselor Uniunii sau care poate dăuna eficienței sale ca forță de coeziune în relațiile internaționale”;

26. subliniază că aplicarea strategiei UE-China și a strategiilor și politicilor naționale față de China ar trebui să fie coordonată regulat între instituțiile UE, statele membre, diferitele direcții generale ale Comisiei și Parlamentul European, pentru a asigura o politică cuprinzătoare și coerentă care să evite compartimentarea unor domenii de politică separate; consideră că politicile ar trebui, de asemenea, coordonate cu actorii regionali și locali care dezvoltă și mențin legături cu China;

27. își exprimă îngrijorarea în legătură cu incidența tot mai mare a atacurilor hibride, a spionajului industrial chinez și a furtului cibernetic care afectează întreprinderile europene; subliniază importanța consolidării capacităților informatice private și publice; solicită o cooperare mai strânsă și crearea unui sistem menit să pună capăt actelor rău-intenționate din spațiul cibernetic din partea Chinei, inclusiv atacurilor cibernetice, transferurilor forțate de tehnologie, spionajului cibernetic și furtului de proprietate intelectuală facilitat de mijloace informatice; subliniază necesitatea de a promova o cooperare mai strânsă cu NATO și țările G7 pentru a combate amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice, și campaniile de dezinformare care își au originea în China, inclusiv permițând statelor membre să impună contramăsuri colective voluntare, chiar dacă natura atacurilor nu este suficient de gravă pentru a declanșa aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO sau a articolului 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană;

28. invită Comisia să încurajeze și să coordoneze acțiunile menite să contracareze finanțarea externă din partea Chinei a proceselor noastre democratice, inclusiv strategia de atragere a elitelor și tehnica cooptării de funcționari publici de nivel înalt și de foști politicieni europeni;

29. este preocupat de presiunea diplomatică îndrăzneață și uneori agresivă exercitată de autoritățile chineze, de exemplu asupra președintelui Senatului Cehiei; subliniază că instituțiile UE nu pot în niciun caz să cedeze la presiunile, amenințările sau cenzura exercitată de China; este preocupat de presiunea ilicită exercitată de oficialii chinezi asupra cercetătorilor și cadrelor universitare care desfășoară activități pe teme legate de China pe întreg teritoriul UE, inclusiv de activitățile Institutelor Confucius în UE;

Construirea de parteneriate cu parteneri care au aceeași viziune

30. îl invită pe VP/ÎR să coordoneze acțiunile Uniunii cu partenerii care au aceeași viziune în ceea ce privește protejarea drepturilor omului și sprijinirea societății civile din China și Hong Kong și a diasporei chineze din întreaga lume, precum și apărarea principiilor democrației liberale în lume, în special în Hong Kong și Taiwan, și în vederea implicării Chinei în respectarea dreptului internațional, a dreptului la demonstrații publice ca formă de exercitare a libertății de exprimare și a libertății de întrunire, a libertății de navigație, inclusiv în Marea Chinei de Sud și în Marea Chinei de Est, a dreptului de survol și a soluționării pașnice a litigiilor; subliniază, de asemenea, că astfel de parteneriate și cooperarea multilaterală cu parteneri care au aceeași viziune ar trebui să cuprindă toate elementele și măsurile prezentate în noua strategie UE-China;

31. își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu politicile îndrăznețe și expansioniste ale Chinei în Marea Chinei de Sud, Marea Chinei de Est și Strâmtoarea Taiwan, în special în legătură cu provocarea militară continuă a Chinei îndreptată împotriva Taiwanului; subliniază că statu-quo-ul în Strâmtoarea Taiwan și libertatea de navigație în regiunea indo-pacifică au o importanță crucială pentru UE și statele sale membre; își reafirmă opoziția față de orice acțiune unilaterală care ar putea escalada tensiunile și submina statu-quo-ul; încurajează dezvoltarea constructivă a relațiilor dintre China și Taiwan și subliniază că orice schimbare în acestor relații nu trebuie să fie făcută împotriva voinței cetățenilor Taiwanului; se face ecoul îngrijorărilor exprimate de Japonia și SUA în legătură cu o nouă lege chineză care autorizează navele pazei de coastă chineze să utilizeze arme împotriva navelor străine care încalcă ceea ce China consideră a fi teritoriul său; solicită UE să abordeze aceste chestiuni atât în noua strategie UE-China, cât și în strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică și să intensifice schimburile diplomatice multilaterale pentru a ajunge la soluționarea pașnică a litigiilor și a controverselor în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv UNCLOS;

32. invită statele membre să investească într-o cooperare mai strânsă cu alți actori cu aceeași viziune, cum ar fi SUA, Canada, Regatul Unit, Japonia, India, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă și Taiwan și invită SEAE și statele membre să acorde prioritate parteneriatului strategic cu ASEAN și Uniunea Africană și să îl consolideze;

33. consideră că este extrem de important ca UE să dezvolte și să promoveze o relație transatlantică ambițioasă și dinamică cu guvernul SUA, bazată pe istoria, valorile și interesele noastre comune, în cadrul unui dialog transatlantic privind China, care să includă o dimensiune parlamentară; subliniază importanța parteneriatului UE-SUA pentru menținerea și demonstrarea solidității democrațiilor liberale mondiale, inclusiv în cadrul organizațiilor multilaterale; subliniază, în acest sens, că noul dialog UE-SUA privind China ar trebui să fie unul dintre mecanismele de promovare a intereselor noastre comune și de gestionare a diferențelor noastre, precum și de reformare a organizațiilor multilaterale în cadrul ordinii guvernate de norme; consideră că UE ar trebui să continue să consolideze autonomia operațională și reziliența Uniunii în fața amenințărilor externe;

34. subliniază că este important ca UE să rămână atentă la rolul în schimbare al Chinei și la influența sa tot mai mare în cadrul organizațiilor multilaterale, inclusiv în cadrul Organizației Națiunilor Unite, la care aduce a doua cea mai mare contribuție financiară, precum și să asigure o mai bună coordonare între statele membre și partenerii cu aceeași viziune pentru a combina puterea democrațiilor liberale globale în reacția la această evoluție; constată că implicarea în creștere a guvernului chinez în instituțiile internaționale și multilaterale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Interpol, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor sau Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), inclusiv organismele de standardizare, urmărește să redefinească normele, standardele și practicile la nivel mondial pentru a promova strategia geopolitică și interesele economice pe termen lung ale Chinei; regretă că cenzura internă din China, exercitată în prezent, printre altele, la ONU, urmărește manipularea procedurilor pentru a reduce la minimum controlul asupra comportamentului Chinei, în special în cazul situației musulmanilor de etnie uigură și al altor minorități musulmane turcice; solicită UE să colaboreze cu parteneri care au aceeași viziune pentru a contracara aceste evoluții;

35. subliniază că China este cel mai mare furnizor de forțe de menținere a păcii dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, dar a refuzat să adopte secțiuni din capitolul VII din Carta ONU și pilonul responsabilității de a proteja (R2P); subliniază că UE a integrat R2P în acțiunea sa externă;

36. solicită o cooperare mai strânsă a UE cu NATO în problemele de securitate generate de China; sprijină propunerea NATO de a elabora o strategie politică pentru o lume în care China va fi o superputere mondială; solicită ca această strategie să se bazeze pe diferite scenarii de dezvoltare a relațiilor cu China, inclusiv pe posibilitatea unei deteriorări și mai accentuate a situației de securitate în Marea Chinei de Sud, și face apel la dialog și coordonare cu țările participante la Dialogul cvadrilateral privind securitatea; salută eforturile NATO de a monitoriza atent implicațiile în materie de securitate ale prezenței fizice sporite a Chinei în Arctica, precum și în Africa; recomandă să se țină seama suficient de cooperarea UE-NATO în legătură cu problemele de securitate legate de China, elaborând, în același timp, Busola strategică a UE și revizuind Conceptul strategic al NATO;

37. salută intenția Consiliului de a consolida orientarea strategică, prezența și acțiunea UE în regiunea indo-pacifică prin lansarea unei noi strategii a UE de cooperare în regiunea indo-pacifică, precum și a noii strategii de conectivitate; observă că orice astfel de nouă strategie ar trebui să fie în concordanță cu strategia UE-China;

38. consideră că este util ca Comisia să prezinte în timp util rapoarte cuprinzătoare privind Parteneriatul economic regional cuprinzător (RCEP) – cel mai mare acord de liber schimb din lume – pentru a evalua evoluțiile de pe teren; este deosebit de interesat de implicațiile pentru interesele strategice ale UE ale unor aspecte precum stabilirea de standarde în regiunea Asia-Pacific, precum și de dispozițiile privind regulile de origine; constată că, deși UE nu este parte la RCEP, acordul va avea implicații asupra UE; subliniază absența unor dispoziții în RCEP privind comerțul și sustenabilitatea, inclusiv standardele sociale și de muncă și obiectivele climatice și de mediu;

39. reamintește, în contextul dinamicilor regionale, importanța relațiilor comerciale și economice dintre UE și Taiwan, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de multilateralism și de OMC, de tehnologie și de sănătate publică, precum și a cooperării esențiale în materie de aprovizionare cu bunuri esențiale, cum ar fi semiconductorii; ia act de faptul că Taiwanul este membru cu drepturi depline al OMC; își reiterează apelul și îndeamnă Comisia și Consiliul să facă pași în direcția unui acord bilateral de investiții cu Taiwanul și să înceapă de urgență evaluarea impactului, consultarea publică și studiul preliminar împreună cu autoritățile taiwaneze;

40. îndeamnă Comisia să prezinte propuneri și acțiuni concrete pentru a facilita participarea deplină a Taiwanului în calitate de observator la reuniunile, mecanismul și activitățile OMS, OACI și CCONUSC;

Promovarea autonomiei strategice deschise, inclusiv în relațiile comerciale și de investiții

41. subliniază că, în sine, condiționalitatea în materie de investiții și comerț nu este suficientă pentru a contracara conduita îndrăzneață a Chinei; consideră că UE ar trebui să crească autonomia strategică prin abordarea altor dimensiuni ale relației UE-China, în special suveranitatea digitală și tehnologică; subliniază, în acest context, nevoia de investiții în inovare și cercetare și de elaborare a unei strategii industriale competitive și suverane în domenii care includ microcipurile și producția de semiconductori, extragerea de minereuri rare, cloud computing-ul și tehnologia telecomunicațiilor, dar nu se limitează la acestea, pentru a reduce dependența UE de China, având întotdeauna scopul de a asigura o mai bună coordonare a acestor politici cu cele ale altor democrații liberale cu aceeași viziune, explorând în același timp potențialul de a pune în comun resurse și de a crea noi sinergii;

42. ia act de faptul că, în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, China a fost, pentru prima dată, cel mai important partener al UE în comerțul cu mărfuri, balanța comercială continuând să se deterioreze în detrimentul UE; reamintește, cu toate acestea, că SUA este în continuare principalul partener al UE în comerțul combinat cu bunuri și servicii; consideră că dezvoltarea economică și creșterea preconizată a Chinei vor avea un impact considerabil asupra evoluțiilor economice globale în următorul deceniu; subliniază că, din diferite motive, nivelurile investițiilor reciproce rămân sub potențialul lor și recunoaște potențialul economic care caracterizează întreaga regiune; consideră că volumul schimburilor comerciale dintre China și UE va necesita un cadru bazat pe reguli și pe valori, care trebuie să se întemeieze pe norme internaționale; subliniază că respectarea drepturilor omului este o condiție prealabilă pentru angajarea în relații comerciale și de investiții cu UE și îndeamnă China să își respecte obligațiile internaționale și să se angajeze să respecte drepturile omului;

43. subliniază rolul-cheie al Parlamentului European în politica comercială comună a UE, în negocierile internaționale și în supravegherea, controlul, ratificarea și monitorizarea punerii în aplicare a acordurilor comerciale și de investiții; subliniază că este necesar ca Comisia pentru comerț internațional să fie consultată în timp util și în mod corespunzător și îndeamnă Comisia și Consiliul să mențină un dialog frecvent și să efectueze o raportare cuprinzătoare, reflectând evoluțiile de pe agenda bilaterală UE-China privind comerțul și investițiile;

44. subliniază importanța relației comerciale și de investiții strategice a UE cu China și invită statele membre și instituțiile UE să adopte o poziție unitară și coordonată față de China; consideră că inițiativele de investiții în formatul 16 + 1 nu trebuie să submineze unitatea UE și nici să fie contraproductive pentru eforturile de a asigura un front comun;

45. invită Comisia să analizeze dependențele economice ale UE în sectoare strategice, cum ar fi materiile prime critice, dintre care unele se găsesc exclusiv în China, și subliniază nevoia urgentă de a spori reziliența lanțurilor de aprovizionare europene; solicită să se depună eforturi pentru diversificarea și întărirea accesului UE la resursele strategice esențiale necesare pentru alimentarea celor două motoare de creștere ale UE, cu un accent deosebit pe cele 30 de elemente prezente în cea de a patra listă a materiilor prime critice actualizată în 2020; reamintește obiectivul general al UE de a-și construi autonomia strategică deschisă în cadrul politicii comerciale comune; reiterează importanța tot mai mare a legăturii dintre comerț și securitate în politica comercială internațională a UE;

46. solicită o mai mare transparență, coerență și coordonare între statele membre în ceea ce privește aspectele legate de proiectele și acordurile bilaterale de investiții, în special în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD) în active strategice și infrastructura critică; atrage atenția asupra legăturilor dintre dependențele economice și influența politică externă la nivelul statelor membre; reamintește importanța întăririi Regulamentului UE privind examinarea ISD în viitor, pentru a se asigura că sunt blocate toate potențialele investiții care ar putea constitui o amenințare la adresa securității și a ordinii publice a UE, îndeosebi în ceea ce privește întreprinderile controlate de stat; invită statele membre să adopte de urgență un mecanism național de examinare în cazul în care nu dispun încă de un astfel de mecanism, în conformitate cu orientarea Comisiei din martie 2020;

47. este convins că relațiile comerciale și de investiții bilaterale dintre UE și China au o importanță strategică și ar trebui să se bazeze pe norme, sistemul comercial multilateral și principiul reciprocității fiind elementele centrale ale acestora; reiterează faptul că, deși există tendințe îngrijorătoare în direcția decuplării economice, este necesară o aplicare mai fermă și respectarea angajamentelor în relațiile comerciale și de investiții globale; invită China să joace un rol mai activ și mai responsabil în cadrul OMC și al altor inițiative multilaterale, corelându-și puterea economică cu nivelul de dezvoltare, și să adere pe deplin la toate obligațiile pe care le are în cadrul OMC și la cele internaționale; invită Comisia și autoritățile chineze să coopereze îndeaproape pentru a reforma cadrul de reglementare al OMC pentru a promova o dezvoltare mai durabilă, pentru a promova tranziția verde și revoluția digitală și pentru a aduce stabilitate și securitate juridică pe scena comerțului internațional;

48. este preocupat de relația economică și comercială bilaterală tot mai dezechilibrată dintre UE și China; subliniază că reechilibrarea și asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile sunt vitale pentru interesele UE; consideră că China și UE trebuie să creeze condiții de concurență echitabile și o relație fructuoasă, în ciuda diferențelor dintre sistemele lor economice; subliniază, în acest sens, activitatea actuală a UE de consolidare a setului său de instrumente comerciale, recunoscând, în același timp, necesitatea de a menține un dialog deschis privind provocările comune, cum ar fi lupta globală împotriva schimbărilor climatice; subliniază necesitatea urgentă ca UE să își completeze gama de măsuri autonome, inclusiv un regulament mai strict al UE privind examinarea ISD, legislația privind subvențiile străine care denaturează piața internă, adoptarea rapidă a unui instrument de achiziții publice internaționale ambițios și efectiv, măsuri privind exportul de tehnologii cu dublă utilizare, un instrument anticoercitiv eficace, un pachet legislativ privind guvernanța sustenabilă a întreprinderilor și o legislație privind lanțul de aprovizionare care să conțină cerințe obligatorii privind diligența necesară, care ar trebui să prevadă, de asemenea, interzicerea importurilor de bunuri produse prin muncă forțată; consideră că ar trebui considerate necesare măsuri cu destinație precisă suplimentare în baza regimului global de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului;

49. își reiterează profunda îngrijorare în legătură cu numeroasele bariere cu care se confruntă întreprinderile europene atunci când intră pe piața chineză și își desfășoară activitatea în cadrul acesteia; este preocupat că strategia chineză privind dubla circulație, menționată în cel de-al 14-lea plan cincinal al Chinei, va deteriora și mai mult mediul de afaceri pentru întreprinderile din UE; subliniază încă o dată preocuparea sa deosebită în legătură cu practicile de denaturare a pieței, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, subvențiile industriale, tratamentul favorizant acordat întreprinderilor de stat chineze, furtul de proprietate intelectuală, transferurile forțate de tehnologie și localizarea datelor, capacitatea industrială excedentară în sectoare precum cel siderurgic și dumpingul la exporturi aferent, alte practici comerciale neloiale și ingerința politică globală tot mai mare în mediul de afaceri, inclusiv în sectorul privat; invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea la nivelul OMC cu parteneri cu aceeași viziune, pentru a dezvolta o abordare comună a acestor practici comerciale neloiale ale Chinei; salută dialogul UE-SUA privind China ca mijloc de cooperare pe teme precum reciprocitatea, multilateralismul, practicile de denaturare a pieței și economia și alte aspecte structurale în care coordonarea UE-SUA poate aduce o valoare adăugată; este convins de importanța vitală a informațiilor corecte privind evoluțiile legislative și de reglementare de pe piața chineză, având în vedere caracterul său opac și faptul că este dirijată de stat; reamintește, în acest context, importanța dialogurilor frecvente și sincere cu instituțiile UE, cu Camera de Comerț a Uniunii Europene din China și cu toți partenerii noștri de la fața locului;

50. consideră că este cazul să se discute în special efectele comerciale negative și posibilele soluții pentru denaturările cauzate de capacitatea excedentară globală de producere a oțelului și aluminiului, pe lângă importanța abordării problemei subvențiilor industriale la nivelul OMC; îndeamnă China să contribuie din nou la activitatea Forumului mondial privind capacitatea siderurgică excedentară pentru a elimina capacitatea excedentară și a restabili condiții de concurență echitabile; constată că, în ciuda planurilor Chinei de a închide unitățile de producție învechite și de a-și moderniza producția, producția sa anuală de oțel brut a înregistrat un record în mod neîntrerupt timp de patru ani; încurajează autoritățile chineze să își respecte angajamentele de a reduce producția de oțel brut;

51. reamintește, în acest sens, legăturile dintre comerț, brevete și standarde; consideră că standardizarea și elementele normative ale creșterii concurenței internaționale sunt esențiale pentru politica comercială a UE și ar trebui să fie unul dintre pilonii principali ai politicii sale industriale strategice; reamintește că standardizarea este considerată un domeniu de risc în care China poate să se înscrie pe o traiectorie diferită și să se decupleze; subliniază că contrafacerea este o prioritate absolută pentru eforturile UE în ceea ce privește aspectele comerciale ale protecției proprietății intelectuale; este preocupat de faptul că China continuă să fie originea celei mai mari părți a mărfurilor contrafăcute și piratate care sosesc în UE, atât din punctul de vedere al valorii, cât și al volumului; subliniază modul în care Acordul UE-China privind indicațiile geografice (IG) reprezintă un prim pas în lupta împotriva contrafacerii și îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile de protejare a proprietății intelectuale a UE, inclusiv a brevetelor; își exprimă îngrijorarea cu privire la practica tot mai frecventă a instanțelor chineze care revendică jurisdicție la nivel mondial în stabilirea unor condiții de acordare a licențelor echitabile, rezonabile și nediscriminatorii pentru brevete esențiale standard, și împiedică companiile să le conteste deciziile; subliniază că această practică echivalează cu a permite întreprinderilor chineze să nu plătească un preț echitabil pentru utilizarea brevetelor esențiale standard și pune în pericol cercetarea europeană; solicită Comisiei să poarte un dialog cu autoritățile chineze în această privință; solicită să se acorde o atenție sporită încălcărilor din domeniul digitalizării și comunicațiilor în cadrul tuturor organismelor relevante, inclusiv al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor a ONU, împreună cu partenerii UE cu aceeași viziune, în special SUA; îndeamnă la mai multe discuții politice cu privire la implicațiile inițiativelor chineze precum „Fabricat în China 2025” sau, din ce în ce mai relevant, „Standarde chineze 2035”; este preocupat, în acest context, de autoritarismul digital crescând al Chinei și de eforturile sale de a-și promova modelul de guvernanță digitală în întreaga lume; subliniază necesitatea de a încheia Acordul OMC privind comerțul electronic în cadrul Inițiativei privind declarația comună, pentru a promova un nivel elementar de deschidere și condiții de concurență echitabile cu China;

52. solicită să se acorde o atenție sporită IMM-urilor europene care se angajează în relații comerciale și de investiții cu China și salută sprijinul acordat de Comisie inițiativelor favorabile IMM-urilor, cum ar fi portalul Access2Markets (Acces la piețe), instrumentul de autoevaluare a regulilor de origine (ROSA) sau Serviciul de asistență pentru IMM-uri în materie de drepturi de proprietate intelectuală (DPI) privind China;

53. ia act de încheierea, în principiu, la nivel politic, a ACI, recunoscând totodată eforturile Comisiei de a remedia deficiențele legate de asimetriile în accesul pe piață, de condițiile de concurență echitabile și de dezvoltarea durabilă printr-un angajament bazat pe norme; reamintește, cu toate acestea, că relațiile comerciale nu se desfășoară într-un vid;

54. îndeamnă Comisia să se consulte cu Parlamentul înainte de a lua orice măsură legată de încheierea și semnarea ACI; îndeamnă China să ia măsuri concrete pentru ratificarea și aplicarea convențiilor fundamentale ale OIM nr. 29 și nr. 105 privind munca forțată; subliniază că China s-a angajat, de asemenea, să pună în aplicare efectiv convențiile OIM ratificate și să depună eforturi în vederea ratificării altor convenții fundamentale actualizate ale OIM;

55. constată că 26 de state membre ale UE au încheiat tratate bilaterale de investiții de tip vechi cu China;

56. reamintește însă că ACI nu va rezolva de unul singur toate problemele care afectează relația noastră economică și politică și, prin urmare, trebuie să fie luat în considerare în contextul unui set UE consolidat și mai îndrăzneț de instrumente pentru luarea de măsuri unilaterale; subliniază că Parlamentul European va examina atent acordul, inclusiv secțiunea privind dezvoltarea durabilă;

57. subliniază că buna aplicare și asigurarea respectării efective vor fi principalii factori determinanți ai utilității și succesului acordului în remedierea asimetriilor structurale din relațiile comerciale și de investiții; subliniază rolul și relevanța dialogului structurat și frecvent cu biroul responsabilului cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială al Comisiei (CTEO) în eforturile de evaluare a viitoarei puneri în aplicare a ACI, cu condiția ca acesta să fie adoptat; reamintește și întărește, în acest context, importanța diplomației parlamentare în înlesnirea înțelegerii reciproce, a comunicării transparente și a dialogului sincer;

58. salută intrarea în vigoare a Acordului UE-China privind indicațiile geografice și reiterează importanța aplicării efective și a asigurării respectării acestuia pe piețele ambelor părți; salută extinderea preconizată a acordului actual prin care se adaugă încă 350 de denumiri de IG de ambele părți; subliniază că acest acord limitat privind indicațiile geografice ar putea servi drept model și bază pentru viitoarele acorduri privind IG; subliniază rolul esențial pe care îl va juca CTEO în monitorizarea și îmbunătățirea respectării acestui acord; invită CTEO să reacționeze prompt dacă acordul nu este aplicat corect;

59. subliniază că China are încă multe de făcut pentru a deveni o economie de piață liberă, având în vedere nivelul foarte ridicat de influență a statului asupra economiei sale, în deciziile întreprinderilor privind prețurile, costurile, producția și factorii de producție; încurajează China, în acest sens, să fie mai receptivă în luarea de măsuri în legătură cu întreprinderile sale și cele străine care își desfășoară activitatea în China;

60. solicită creșterea finanțării pentru proiectele de implementare a tehnologiei 5G și pentru cercetarea în domeniul tehnologiei 6G, al inteligenței artificiale (IA) și al volumelor mari de date pentru a asigura securitatea rețelelor în viitor și creșterea suveranității digitale, care vor fi vitale pentru digitalizare și creștere economică, dar și pentru eliminarea decalajului tehnologic față de China și a riscurilor la care pot fi expuși membrii NATO și partenerii săi odată cu integrarea tehnologiei 5G a Chinei în rețelele de telecomunicații, deoarece astfel de acțiuni ar putea eroda viitorul guvernării democratice; solicită, de asemenea, adoptarea unei strategii coordonate a UE în materie de securitate cibernetică și o creștere a capacităților statelor membre în acest domeniu, pentru a întări, printre altele, protecția în fața amenințărilor la adresa infrastructurii critice a UE care provin din țări terțe, inclusiv din China;

61. subliniază că este important să se lucreze la reglementarea IA și la un cadru etic și de răspundere civilă pentru sistemele de IA și tehnologiile afiliate care să stimuleze inovarea centrată pe factorul uman și care să țină seama de viața privată, în parteneriat cu parteneri-cheie strategici care împărtășesc valorile liberale și democratice ale UE; subliniază că sistemele de evaluare socială nu sunt în conformitate cu valorile fundamentale ale UE; subliniază necesitatea ca UE să protejeze drepturile individului; subliniază, prin urmare, că astfel de politici și instrumente de supraveghere nu ar trebui în niciun caz utilizate în UE; subliniază, de aceea, că UE trebuie să depună eforturi pentru a limita și a contracara amploarea transnațională a represiunii digitale;

Apărarea și promovarea intereselor și valorilor europene fundamentale prin transformarea UE într-un actor geopolitic mai eficace

62. consideră că UE ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a deveni un actor geopolitic mai eficace printr-o abordare geopolitică mai unitară din partea statelor sale membre, precum și prin promovarea autonomiei și capacității sale strategice și prin cooperarea cu SUA și cu alți parteneri care au aceeași viziune;

63. subliniază că succesul politicii europene de vecinătate determină capacitatea UE de a-și asuma rolul de actor global; avertizează cu privire la rolul tot mai important al Chinei în vecinătatea imediată a UE, inclusiv în țările candidate; solicită adoptarea unei abordări strategice pentru a contracara acțiunile Chinei prin investiții, împrumuturi și activități comerciale în țările din vecinătate, în special în Balcanii de Vest; solicită mai ales ca UE să se implice mai activ în a oferi acestor țări o alternativă viabilă la investițiile chineze;

64. scoate în evidență că este necesar ca UE să își întărească instrumentele de apărare, să își sporească capacitatea de a-și proteja interesele peste hotare, să joace un rol mai activ, coerent și strategic în vecinătatea sa directă și să garanteze că statele membre sunt unite în abordarea lor geopolitică;

65. consideră că Conferința privind viitorul Europei ar trebui să fie un forum de dezbatere privind acțiunea externă a UE, cum ar fi chestiunile legate de protecția drepturilor omului, și să discute modalitățile de realizare a unei autonomii strategice deschise; subliniază importanța discutării problemelor legate de îmbunătățirea și consolidarea politicii externe și de securitate comune, de exemplu prin conferirea unui mandat mai puternic VP/ÎR de a acționa în numele UE în materie de politică externă și prin luarea măsurilor necesare pentru a introduce votul cu majoritate calificată în anumite domenii ale afacerilor externe; solicită întărirea cooperării în domeniul apărării între statele membre, cu scopul de a consolida capabilitățile strategice europene de apărare, precum și de a crea o reală Uniune Europeană a Apărării care să includă capabilități militare europene;

66. subliniază necesitatea de a dota SEAE cu un mandat și cu resursele necesare pentru a monitoriza și contracara operațiunile de dezinformare ale Chinei, inclusiv prin crearea unui grup operativ special StratCom pentru Extremul Orient care să se concentreze asupra dezinformării generate de China; invită China să se abțină de la a utiliza mijloace acoperite de manipulare a discursului public în UE; încurajează Comisia să dezvolte un sistem de reglementare la nivelul UE pentru a împiedica companiile mass-media finanțate sau controlate de guvernele țărilor terțe să achiziționeze companii europene din domeniul mass-mediei, pentru a păstra independența și libertatea jurnalismului din UE; sugerează diversificarea mass-mediei în limba chineză în Europa prin încurajarea cooperării dintre mass-media europeană și partenerii internaționali, cum ar fi Taiwanul; subliniază nevoia urgentă de a întări semnificativ capacitatea echipei de experți în probleme chineze în cadrul SEAE și al Comisiei;

67. subliniază importanța studiilor și cercetărilor independente privind China în universități, grupuri de reflecție, instituții de cercetare și școli din întreaga UE, fără sprijin financiar sau influență din partea Chinei, asigurând integritatea academică și libertatea de exprimare; invită de aceea UE să elaboreze un program de finanțare a cercetării și a formării lingvistice legate de China în UE;

68. subliniază necesitatea de a introduce programe de studiu al culturii, limbii și politicii chineze independente de influența PCC, de exemplu prin contacte mai strânse cu mediul academic și societatea taiwaneze;

69. invită Comisia să ia în considerare și să includă în strategia sa interesul Chinei în Arctica și implicarea sa tot mai mare în această regiune; solicită pregătirea pentru a asigura libertatea de navigație pe ruta maritimă nordică în Arctica; ia act de investițiile Chinei în cercetare și infrastructura strategică în Arctica și observă că UE nu ar trebui să piardă teren în această regiune importantă;

°

° °

70. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și, spre informare, guvernului Republicii Populare Chineze.


 

OPINIE MINORITARĂ

depusă de Idoia Villanueva Ruiz în numele Grupului The Left

Relațiile reciproc avantajoase dintre UE și China au o importanță strategică pentru ambii parteneri și pentru stabilitatea internațională. China este un partener strategic al UE. Cu toate acestea, ambii parteneri au interese contradictorii și opinii divergente în multe domenii. Ei sunt concurenți economici.

Nu este în interesul UE să devină parte a rivalității dintre China și SUA. Relațiile economice și comerciale stabilite și interdependențele sunt factori de stabilizare importanți pentru parteneriatul UE-China. Cu toate acestea, ambii actori au devenit din ce în ce mai conștienți de necesitatea de a evita dependențele unilaterale și au început să dezvolte instrumente pentru asigurarea suveranității strategice.

Noua strategie UE-China oferă UE ocazia de a stabiliza și moderniza relațiile pe baza respectului reciproc, al cooperării și dialogului, pe promovarea unei ordini multilaterale guvernate de norme, comerț echitabil și un nou model socioeconomic de dezvoltare ecologic. Ea ar trebui să se concentreze pe cooperare și pe găsirea de soluții negociate la problemele din domeniile în care există interese conflictuale. Împreună, UE și China trebuie să își asume rolul de actori internaționali pentru a soluționa problemele globale, ar trebui să trateze cauzele profunde ale conflictelor din lume. Împreună este posibil să se depășească penuria de vaccinuri și să se contribuie la o redresare economică globală sustenabilă și favorabilă incluziunii după pandemia de COVID-19.

 

 


AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL (17.6.2021)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la o nouă strategie UE-China

(2021/2037(INI))

Raportor pentru aviz (*): Iuliu Winkler

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. ia act de faptul că, în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, China a fost, pentru prima dată, cel mai important partener al UE la comerțul cu mărfuri, balanța comercială continuând să se deterioreze în detrimentul UE; reamintește, cu toate acestea, că SUA este în continuare principalul partener al UE în ceea ce privește comerțul combinat cu bunuri și servicii; consideră că dezvoltarea economică și creșterea preconizată a Chinei vor avea un impact considerabil asupra evoluțiilor economice globale în următorul deceniu; subliniază că, din diferite motive, nivelurile investițiilor reciproce rămân sub potențialul lor și recunoaște oportunitățile economice care caracterizează întreaga regiune; consideră că volumul schimburilor comerciale dintre China și UE va necesita un cadru bazat pe reguli și pe valori, care trebuie să se bazeze pe norme internaționale; subliniază că respectarea drepturilor omului este o condiție prealabilă pentru angajarea în relații comerciale și de investiții cu UE și îndeamnă China să își respecte obligațiile internaționale și să se angajeze să respecte drepturile omului;

2. subliniază rolul-cheie al Parlamentului European în politica comercială comună a UE, în negocierile internaționale și în supravegherea, controlul, ratificarea și monitorizarea punerii în aplicare a acordurilor comerciale și de investiții; subliniază că este necesar ca Comisia pentru comerț internațional să fie consultată în timp util și în mod corespunzător și îndeamnă Comisia și Consiliul să mențină un dialog frecvent și să efectueze o raportare cuprinzătoare, reflectând evoluțiile de pe agenda bilaterală UE-China privind comerțul și investițiile;

3. subliniază importanța relației comerciale și de investiții strategice a UE cu China și invită statele membre și instituțiile UE să adopte o poziție unitară și coordonată față de China; consideră că inițiativele de investiții în formatul 16 + 1 nu trebuie să submineze unitatea UE și nici să fie contraproductive pentru eforturile de a vorbi cu o singură voce;

4. invită Comisia să analizeze dependențele economice ale UE în sectoare strategice, cum ar fi materiile prime critice, dintre care unele sunt situate exclusiv în China, și subliniază nevoia urgentă de a spori reziliența lanțurilor de aprovizionare europene; solicită să se depună eforturi pentru diversificarea și întărirea accesului UE la resursele strategice esențiale necesare pentru alimentarea celor două motoare de creștere ale UE, cu un accent deosebit pe cele 30 de elemente prezente în cea de a patra listă a materiilor prime critice actualizată în 2020; reamintește obiectivul general al UE de a-și construi autonomia strategică deschisă în cadrul politicii comerciale comune; reiterează importanța tot mai mare a legăturii dintre comerț și securitate în politica comercială internațională a UE;

5. solicită o mai mare transparență, coerență și coordonare între statele membre în ceea ce privește aspectele legate de proiectele și acordurile bilaterale de investiții, în special în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD) în active strategice și infrastructura critică; atrage atenția asupra legăturilor dintre dependențele economice și influența politică externă la nivelul statelor membre; reamintește importanța întăririi Regulamentului UE privind examinarea ISD în viitor, pentru a se asigura că orice investiții potențiale care ar putea constitui o amenințare la adresa securității și a ordinii publice a UE, îndeosebi în ceea ce privește întreprinderile controlate de stat, sunt blocate; solicită statelor membre să adopte de urgență un mecanism național de examinare în cazul în care nu dispun încă de un astfel de mecanism, în conformitate cu orientarea Comisiei din martie 2020;

6. este convins că relațiile comerciale și de investiții bilaterale dintre UE și China au o importanță strategică și ar trebui să se bazeze pe norme, sistemul comercial multilateral și principiul reciprocității fiind elementele centrale ale acestora; reiterează faptul că, deși există tendințe îngrijorătoare în direcția decuplării economice, este necesară o aplicare mai fermă și respectarea angajamentelor în relațiile comerciale și de investiții globale; invită China să joace un rol mai activ și mai responsabil în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și al altor inițiative multilaterale, corelând puterea sa economică cu nivelul său de dezvoltare, și să adere pe deplin la toate obligațiile sale în cadrul OMC și la cele internaționale; invită Comisia și autoritățile chineze să coopereze îndeaproape pentru a reforma cadrul de reglementare al OMC pentru a promova o dezvoltare mai durabilă, pentru a promova tranziția verde și revoluția digitală și pentru a aduce stabilitate și securitate juridică pe scena comerțului internațional;

7. invită China să respecte standardele internaționale, inclusiv în ceea ce privește impactul său asupra climei, mediului, biodiversității, sărăciei, sănătății, drepturilor lucrătorilor și drepturilor omului; îndeamnă China, în contextul promovării comerțului și dezvoltării durabile, să ia măsuri concrete pentru ratificarea și punerea în aplicare a celor patru convenții fundamentale restante ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice; regretă faptul că mai multe companii internaționale, în special din sectorul articolelor de îmbrăcăminte și al textilelor, au fost supuse unui boicot amplu și larg răspândit după ce și-au exprimat preocupările în legătură cu rapoartele privind munca silnică din Xinjiang și au luat decizia de a întrerupe legăturile lanțului de aprovizionare cu Xinjiang și condamnă cu fermitate constrângerile politice exercitate împotriva lor de guvernul chinez; își reiterează solicitarea adresată Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă de a finaliza rapid o consiliere comercială în domeniul lanțurilor de aprovizionare, cu îndrumări pentru întreprinderi privind expunerea la riscul de a utiliza munca forțată a uigurilor, și de a oferi sprijin pentru a identifica urgent surse de aprovizionare alternative;

8. este preocupat de relația economică și comercială bilaterală tot mai dezechilibrată dintre UE și China; subliniază că reechilibrarea și asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile sunt vitale pentru interesele UE; consideră că China și UE trebuie să creeze condiții de concurență echitabile și o relație fructuoasă, în ciuda diferențelor dintre sistemele lor economice; subliniază, în acest sens, activitatea în curs a UE în ceea ce privește consolidarea setului său de instrumente comerciale, recunoscând, în același timp, necesitatea de a menține un dialog deschis privind provocările comune, cum ar fi lupta globală împotriva schimbărilor climatice; subliniază necesitatea urgentă ca UE să își finalizeze gama de măsuri autonome, inclusiv un regulament mai strict al UE privind examinarea ISD, legislația privind subvențiile străine care denaturează piața internă, adoptarea rapidă a unui instrument de achiziții publice internaționale asertiv și eficace, măsuri privind exportul de tehnologii cu dublă utilizare, un instrument anticoercitiv eficace, un pachet legislativ privind guvernanța sustenabilă a întreprinderilor și o legislație privind lanțul de aprovizionare cu cerințe obligatorii privind diligența necesară, care ar trebui să prevadă, de asemenea, interzicerea importurilor de bunuri produse prin muncă silnică;

9. își reiterează profunda îngrijorare cu privire la numeroasele bariere cu care se confruntă întreprinderile europene atunci când accesează piața chineză și își desfășoară activitatea în cadrul acesteia; este preocupat că „strategia chineză privind dubla circulație”, menționată în cel de-al 14-lea plan cincinal al Chinei, va deteriora și mai mult mediul de afaceri pentru întreprinderile din UE; subliniază, încă o dată, preocuparea sa deosebită cu privire la practicile de denaturare a pieței, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, subvențiile industriale, tratamentul benefic acordat întreprinderilor de stat chineze, furtul de proprietate intelectuală, transferurile forțate de tehnologie și localizarea datelor, supracapacitatea industrială în sectoare precum cel siderurgic și dumpingul aferent al exporturilor, alte practici comerciale neloiale și interferența politică în general tot mai mare în mediul de afaceri, inclusiv în sectorul privat; invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea la nivelul OMC cu aliații care împărtășesc aceeași viziune, pentru a dezvolta o abordare comună a acestor practici comerciale chineze neloiale; salută dialogul UE-SUA privind China ca mijloc de cooperare pe teme precum reciprocitatea, multilateralismul, practicile de denaturare a pieței și economia și alte aspecte structurale în care coordonarea UE-SUA poate aduce o valoare adăugată; este convins de importanța vitală a informațiilor adecvate privind evoluțiile legislative și de reglementare de pe piața chineză, având în vedere caracterul lor opac și faptul că sunt dirijate de stat; reamintește, în acest context, importanța dialogurilor frecvente și sincere cu instituțiile UE, cu Camera de Comerț a Uniunii Europene din China și cu toți partenerii noștri de pe teren;

10. consideră că este pertinent să se discute în mod specific efectele comerciale negative și posibilele soluții pentru denaturările cauzate de supracapacitatea globală de oțel și aluminiu, pe lângă importanța abordării subvențiilor industriale la nivelul OMC; îndeamnă China să contribuie din nou la activitatea Forumului mondial privind supracapacitatea siderurgică pentru a elimina supracapacitatea și a restabili condiții de concurență echitabile; constată că, în ciuda planurilor Chinei de a închide unitățile de producție învechite și de a-și moderniza producția, producția sa anuală de oțel brut a înregistrat un record în mod neîntrerupt timp de patru ani; încurajează autoritățile chineze să își respecte angajamentele de a reduce producția de oțel brut;

11. reamintește, în acest sens, legăturile dintre comerț, brevete și standarde; consideră că standardizarea și elementele normative ale creșterii concurenței internaționale sunt esențiale pentru politica comercială a UE și ar trebui să fie unul dintre pilonii principali ai politicii sale industriale strategice; reamintește că standardizarea este raportată ca un domeniu de risc în care China poate să difere și să se decupleze; evidențiază că contrafacerea este o prioritate absolută pentru eforturile UE în ceea ce privește aspectele comerciale ale protecției proprietății intelectuale; este preocupat de faptul că China rămâne la originea unei ponderi dominante de mărfuri contrafăcute și piratate care sosesc în UE, atât în ceea ce privește valoarea, cât și volumul; subliniază modul în care Acordul UE-China privind indicațiile geografice (IG) reprezintă un prim pas în lupta împotriva contrafacerii și îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile de protejare a proprietății intelectuale a UE, inclusiv a brevetelor; își exprimă îngrijorarea cu privire la practica emergentă a instanțelor chineze care revendică jurisdicție la nivel mondial în ceea ce privește stabilirea unor condiții de acordare a licențelor echitabile, rezonabile și nediscriminatorii pentru brevetele esențiale standard, și împiedică companiile să conteste deciziile lor; subliniază că această practică echivalează cu a permite întreprinderilor chineze să nu plătească un preț echitabil pentru utilizarea brevetelor esențiale standard și pune în pericol cercetarea europeană; solicită Comisiei să poarte un dialog cu autoritățile chineze în această privință; solicită să se acorde o atenție sporită încălcărilor din domeniul digitalizării și comunicațiilor în cadrul tuturor organismelor relevante, inclusiv al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor a ONU, împreună cu partenerii UE care împărtășesc aceeași viziune, în special SUA; îndeamnă la mai multe discuții politice cu privire la implicațiile inițiativelor chineze precum „Made in China 2025” sau, din ce în ce mai pertinent, standardele 2035 ale Chinei; este preocupat, în acest context, de autoritarismul digital crescând al Chinei și de eforturile sale de a-și promova modelul de guvernanță digitală în întreaga lume; subliniază necesitatea de a încheia Acordul OMC privind comerțul electronic în cadrul Inițiativei privind declarația comună, pentru a promova un nivel de bază de deschidere și condiții de concurență echitabile cu China;

12. solicită să se acorde o atenție sporită IMM-urilor europene care se angajează în relații comerciale și de investiții cu China și salută sprijinul acordat de Comisie inițiativelor favorabile IMM-urilor, cum ar fi portalul Access2Markets (Acces la piețe), instrumentul de autoevaluare a regulilor de origine (ROSA) sau Serviciul de asistență pentru IMM-uri în materie de drepturi de proprietate intelectuală (DPI) privind China;

13. ia act de încheierea, în principiu, la nivel politic, a Acordului cuprinzător UE-China privind investițiile (CAI), recunoscând totodată eforturile Comisiei de a remedia deficiențele legate de asimetriile în materie de acces pe piață, de condițiile de concurență echitabile și de dezvoltarea durabilă printr-un angajament bazat pe norme; reamintește, cu toate acestea, că relațiile comerciale nu se desfășoară într-un vid; regretă escaladarea nedreaptă și inacceptabilă a Chinei în ceea ce privește sancționarea deputaților aleși în Parlamentul European și a entităților din instituțiile UE, deoarece acest lucru erodează și mai mult încrederea și împiedică cooperarea bilaterală și subliniază că procesul de examinare și ratificare a CAI nu poate începe înainte de ridicarea sancțiunilor chineze împotriva deputaților în Parlamentul European și a instituțiilor UE; îndeamnă Comisia să se consulte cu Parlamentul înainte de a lua orice măsură legată de încheierea și semnarea CAI; îndeamnă China să ia măsuri concrete pentru ratificarea și punerea în aplicare a Convențiilor fundamentale ale OIM nr. 29 și nr. 105 privind munca forțată; subliniază că China s-a angajat, de asemenea, să pună în aplicare în mod eficace convențiile OIM ratificate și să depună eforturi în vederea ratificării altor convenții fundamentale „actualizate” ale OIM; invită Comisia să utilizeze toate instrumentele pe care le are la dispoziție și dezbaterea privind CAI ca pârghii pentru a îmbunătăți protecția drepturilor omului și sprijinirea societății civile din China; subliniază, în acest context, rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la contrasancțiunile adoptate de China; reamintește că doar CAI nu ar rezolva de unul singur toate problemele care afectează relația noastră economică și politică și, prin urmare, trebuie să fie luat în considerare în contextul unui set consolidat și mai asertiv de instrumente ale UE de măsuri unilaterale; subliniază că Parlamentul European va examina îndeaproape acordul, inclusiv secțiunea privind dezvoltarea durabilă, și va ține seama de situația drepturilor omului din China, inclusiv din Hong Kong, înainte de a-și stabili poziția; își reiterează profundele îngrijorări cu privire la diferitele încălcări ale drepturilor omului în China și reamintește că respectarea deplină a valorilor universale este esențială, indiferent de diferențele dintre cele două sisteme; subliniază că punerea în aplicare corespunzătoare și asigurarea respectării efective vor fi principalii factori determinanți ai utilității și succesului acordului în ceea ce privește remedierea asimetriilor structurale din relațiile comerciale și de investiții; subliniază rolul și relevanța schimburilor structurate și frecvente cu biroul responsabilului cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială al Comisiei (CTEO) în eforturile de evaluare a viitoarei puneri în aplicare a CAI, cu condiția ca acesta să fie adoptat; reamintește și întărește, în acest context, importanța diplomației parlamentare în înlesnirea înțelegerii reciproce, a comunicării transparente și a dialogului sincer;

14. ia act de faptul că 26 de state membre ale UE au încheiat tratate bilaterale de investiții de tip vechi cu China;

15. salută intrarea în vigoare a Acordului UE-China privind indicațiile geografice și reiterează importanța punerii în aplicare efective și a asigurării respectării acestuia pe piețele ambelor părți; salută extinderea preconizată a acordului actual pentru a adăuga încă 350 de denumiri de IG de ambele părți; subliniază că acest acord limitat privind indicațiile geografice ar putea servi drept model și bază pentru viitoarele acorduri privind IG; subliniază rolul esențial pe care îl va juca CTEO în monitorizarea și îmbunătățirea respectării acestui acord; invită CTEO să reacționeze fără întârziere în cazul în care acordul nu este pus în aplicare corect;

16. consideră că este util ca Comisia să prezinte în timp util rapoarte cuprinzătoare privind Parteneriatul economic regional cuprinzător (RCEP) — cel mai mare acord de liber schimb din lume — pentru a evalua evoluțiile de pe teren; este deosebit de interesat de implicațiile pentru interesele strategice ale UE ale unor aspecte precum stabilirea de standarde în regiunea Asia-Pacific, precum și de dispozițiile privind regulile de origine; constată că, deși UE nu este parte la RCEP, acordul va avea implicații asupra UE; subliniază absența unor dispoziții în RCEP privind comerțul și sustenabilitatea, inclusiv standardele sociale și de muncă și obiectivele climatice și de mediu;

17. reamintește, în contextul dinamicilor regionale, importanța relațiilor comerciale și economice dintre UE și Taiwan, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de multilateralism și de OMC, de tehnologie și de sănătate publică, precum și a cooperării esențiale în materie de aprovizionare cu bunuri esențiale, cum ar fi semiconductorii; ia act de faptul că Taiwanul este membru cu drepturi depline al OMC; își reiterează apelul și îndeamnă Comisia și Consiliul să facă pași în direcția unui acord bilateral de investiții cu Taiwanul și să înceapă de urgență evaluarea impactului, consultarea publică și exercițiul de definire a domeniului de aplicare cu autoritățile taiwaneze;

18. subliniază implicarea activă și influența tot mai mare a Chinei în regiunea arctică, inclusiv în activitatea economică; invită Comisia să abordeze influența tot mai mare a Chinei, posibilele sale amenințări și riscuri, precum și răspunsul UE la acestea în viitoarea strategie pentru regiunea arctică.

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

17.6.2021

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

Barry Andrews, Anna-Michelle Asimakopoulou, Tiziana Beghin, Geert Bourgeois, Saskia Bricmont, Jordi Cañas, Daniel Caspary, Miroslav Číž, Arnaud Danjean, Paolo De Castro, Emmanouil Fragkos, Raphaël Glucksmann, Markéta Gregorová, Roman Haider, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Danuta Maria Hübner, Herve Juvin, Karin Karlsbro, Maximilian Krah, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, Margarida Marques, Gabriel Mato, Sara Matthieu, Emmanuel Maurel, Carles Puigdemont i Casamajó, Samira Rafaela, Inma Rodríguez-Piñero, Massimiliano Salini, Helmut Scholz, Liesje Schreinemacher, Sven Simon, Dominik Tarczyński, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, Marie-Pierre Vedrenne, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler, Juan Ignacio Zoido Álvarez

Membri supleanți prezenți la votul final

Michiel Hoogeveen

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

38

+

ECR

Geert Bourgeois, Michiel Hoogeveen, Dominik Tarczyński

ID

Roman Haider, Herve Juvin, Danilo Oscar Lancini

NI

Tiziana Beghin, Carles Puigdemont i Casamajó

PPE

Anna-Michelle Asimakopoulou, Daniel Caspary, Arnaud Danjean, Christophe Hansen, Danuta Maria Hübner, Gabriel Mato, Massimiliano Salini, Sven Simon, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler, Juan Ignacio Zoido Álvarez

Renew

Jordi Cañas, Svenja Hahn, Karin Karlsbro, Samira Rafaela, Liesje Schreinemacher, Marie-Pierre Vedrenne

S&D

Miroslav Číž, Paolo De Castro, Raphaël Glucksmann, Bernd Lange, Margarida Marques, Inma Rodríguez-Piñero, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt

The Left

Emmanuel Maurel

Verts/ALE

Saskia Bricmont, Markéta Gregorová, Heidi Hautala, Sara Matthieu

 

3

0

ECR

Emmanouil Fragkos

ID

Maximilian Krah

The Left

Helmut Scholz

 

Legenda simbolurilor utilizate:

 

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 


 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

15.7.2021

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

58

8

4

Membri titulari prezenți la votul final

Alviina Alametsä, Alexander Alexandrov Yordanov, Maria Arena, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Anna Bonfrisco, Reinhard Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Katalin Cseh, Tanja Fajon, Anna Fotyga, Michael Gahler, Giorgos Georgiou, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Márton Gyöngyösi, Andrzej Halicki, Sandra Kalniete, Dietmar Köster, Maximilian Krah, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Miriam Lexmann, Nathalie Loiseau, Antonio López-Istúriz White, Jaak Madison, Claudiu Manda, Thierry Mariani, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Urmas Paet, Demetris Papadakis, Kostas Papadakis, Tonino Picula, Manu Pineda, Giuliano Pisapia, Thijs Reuten, Jérôme Rivière, María Soraya Rodríguez Ramos, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Jacek Saryusz-Wolski, Andreas Schieder, Radosław Sikorski, Jordi Solé, Sergei Stanishev, Tineke Strik, Hermann Tertsch, Hilde Vautmans, Harald Vilimsky, Idoia Villanueva Ruiz, Viola Von Cramon-Taubadel, Thomas Waitz, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Isabel Wiseler-Lima, Salima Yenbou, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Ioan-Rareş Bogdan, Andrey Kovatchev, Marisa Matias, Gabriel Mato, Milan Zver

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

58

+

ECR

Anna Fotyga, Jacek Saryusz-Wolski, Hermann Tertsch, Witold Jan Waszczykowski

ID

Anna Bonfrisco, Susanna Ceccardi

NI

Fabio Massimo Castaldo, Márton Gyöngyösi

PPE

Alexander Alexandrov Yordanov, Traian Băsescu, Ioan-Rareş Bogdan, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Andrzej Halicki, Sandra Kalniete, Andrey Kovatchev, Andrius Kubilius, David Lega, Miriam Lexmann, Antonio López-Istúriz White, Gabriel Mato, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Radosław Sikorski, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko, Milan Zver

Renew

Petras Auštrevičius, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Javier Nart, Urmas Paet, María Soraya Rodríguez Ramos, Hilde Vautmans

S&D

Maria Arena, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Raphaël Glucksmann, Claudiu Manda, Sven Mikser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Giuliano Pisapia, Thijs Reuten, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Andreas Schieder, Sergei Stanishev

Verts/ALE

Alviina Alametsä, Reinhard Bütikofer, Jordi Solé, Tineke Strik, Viola Von CramonTaubadel, Thomas Waitz, Salima Yenbou

 

8

-

ID

Maximilian Krah, Thierry Mariani, Jérôme Rivière

NI

Kostas Papadakis

The Left

Giorgos Georgiou, Marisa Matias, Manu Pineda, Idoia Villanueva Ruiz

 

4

0

ECR

Charlie Weimers

ID

Jaak Madison, Harald Vilimsky

S&D

Dietmar Köster

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

Ultima actualizare: 2 septembrie 2021
Aviz juridic - Politica de confidențialitate