AL DOILEA RAPORT referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2019

    30.9.2021 - (2020/2167(DEC))

    Comisia pentru control bugetar
    Raportor: Ryszard Czarnecki


    Procedură : 2020/2167(DEC)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A9-0270/2021
    Texte depuse :
    A9-0270/2021
    Texte adoptate :

    1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2019

    (2020/2167(DEC))

    Parlamentul European,

     având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2019,

     având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2019, însoțit de răspunsurile agențiilor[1],

     având în vedere declarația de asigurare[2] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2019 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

     având în vedere Recomandarea Consiliului din 1 martie 2021 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2019 (05793/2021 – C9-0064/2021),

     având în vedere Decizia sa din 28 aprilie 2021[3] de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2019, precum și răspunsurile directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă,

     având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

     având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012[4], în special articolul 70,

     având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului[5], în special articolul 76,

     având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624[6], în special articolul 116,

     având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului[7], în special articolul 105,

     având în vedere articolele 32 și 47 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului[8],

     având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

     având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

     având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A9-0270/2021),

    1. acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2019;

    2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

    3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

     


     

    2. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2019

    (2020/2167(DEC))

    Parlamentul European,

     având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2019,

     având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2019, însoțit de răspunsurile agențiilor[9],

     având în vedere declarația de asigurare[10] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2019 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

     având în vedere Recomandarea Consiliului din 1 martie 2021 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2019 (05793/2021 – C9-0064/2021),

     având în vedere Decizia sa din 28 aprilie 2021[11] de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2019, precum și răspunsurile directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă,

     având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

     având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012[12], în special articolul 70,

     având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului[13], în special articolul 76,

     având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624[14], în special articolul 116,

     având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului[15], în special articolul 105,

     având în vedere articolele 32 și 47 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului[16],

     având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

     având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

     având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A9-0270/2021),

    1. aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru exercițiul financiar 2019;

    2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

     


    3. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2019

    (2020/2167(DEC))

    Parlamentul European,

     având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2019,

     având în vedere raportul referitor la ancheta de informare privind Frontex - încălcări ale drepturilor fundamentale elaborat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului,

     având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

     având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

     având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A9-0270/2021),

    A. întrucât toate organismele, birourile și agențiile Uniunii trebuie să fie transparente și supuse unor mecanisme de control democratic în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate în calitate de organisme ale Uniunii;

    B.  întrucât rolul Parlamentului în ceea ce privește descărcarea de gestiune este specificat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046[17] și în Regulamentul (UE) 2019/715[18],

    1. subliniază cât este de important să se acționeze responsabil și transparent în execuția bugetului Uniunii;

    2.  reamintește rolul Parlamentului în procedura de descărcare de gestiune, reglementat prin TFUE, Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și Regulamentul de procedură al Parlamentului;

    3. reamintește că, la 28 aprilie 2021, Parlamentul a adoptat Decizia (UE, Euratom) 2021/1613[19] care amână decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2019; invită Agenția să transmită regulat autorității de descărcare rapoarte privind măsurile luate pentru aplicarea recomandărilor din Rezoluția (UE) 2021/1615[20]; invită Agenția să prezinte aceste rapoarte trimestrial, la cererea autorității de descărcare;

    4. constată că Agenția a pregătit un plan inițial de continuitate a activității și că, la momentul răspunsului Agenției, acesta era în curs de revizuire finală, în scopul de a fi adoptată la sfârșitul trimestrului al doilea din 2021; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la situația punerii în aplicare a planului său de continuitate a activității;

    5. apreciază eforturile în curs ale Agenției de a crea un registru al tuturor documentelor elaborate de Agenție, în conformitate cu transformarea și digitalizarea acesteia; salută faptul că Agenția a publicat în mod proactiv documente cheie pe site-ul ei, făcându-le publice prin registrul pentru accesul public la documente; invită Agenția să îmbunătățească în continuare accesul public la documente și să se abțină, în viitor, să încerce să recupereze cheltuielile uneori disproporționate pentru angajarea unor avocați externi la acțiuni în instanță bazate pe cereri de acces la informații; reamintește în acest sens că, în Rezoluția (UE) 2021/1615, Parlamentul solicita Agenției să își retragă cererea de recuperare a onorariilor avocaților în cauza T-31/18 a Tribunalului; ia act de faptul că taxele juridice au fost reduse de Curte în comparație cu solicitările inițiale ale Agenției; reamintește Agenției să acționeze în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, atât în ceea ce privește respectarea hotărârilor Curții, cât și în ceea ce privește abținerea de la desemnarea unor avocați externi pentru astfel de spețe; invită Agenția să evite costurile juridice nejustificat de ridicate și să se asigure că recuperarea lor rămâne în limite acceptabile în viitor;

    6. reamintește concluziile avizului Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului din 25 februarie 2021, care au condus la decizia de a amâna acordarea descărcării de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2019 până când aceste elemente vor fi clarificate și prezentate în mod corespunzător de către Agenție și până la finalizarea anchetei OLAF; subliniază că, prin amânarea acordării descărcării de gestiune, Parlamentul a acordat Agenției un termen suplimentar de șase luni pentru a răspunde diferitelor elemente care au fost dezvoltate în Rezoluția (UE) 2021/1615;

    Probleme legate de cheltuieli identificate de Curte

    7. reamintește constatarea Curții cu privire la acordurile de finanțare pentru activitățile operaționale, potrivit căreia rambursările pentru cheltuielile legate de echipamente se bazau în continuare pe costurile reale și pe problema conexă a lipsei de documente justificative, cum ar fi facturile; reamintește că această problemă a fost identificată și în descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2018, când Curtea a recomandat utilizarea „abordării bazate pe costurile unitare”; ia act de faptul că „abordarea bazată pe costurile unitare” este o opțiune simplificată în materie de costuri, pentru care este definit un preț pentru utilizarea echipamentelor tehnice grele pe baza unei metodologii predefinite, depășind problemele legate de rambursarea costurilor reale; salută faptul că Agenția a testat, împreună cu două state membre, „abordarea bazată pe costurile unitare” pentru echipamentele tehnice grele; ia act de faptul că proiectele-pilot pentru echipamente tehnice grele au arătat că abordarea bazată pe costuri unitare a dus la creșterea costurilor totale și regretă faptul că Agenția a concluzionat că nu este fezabilă trecerea la rambursări bazate pe plăți individuale în cazul echipamentelor grele; regretă faptul că problema lipsei de documente justificative nu este soluționată și reamintește Agenției să nu accepte rambursări pentru declarațiile de cheltuieli care nu sunt însoțite de facturi; invită Agenția și Comisia să revadă recomandarea Curții și să discute cu Curtea rezultatele proiectelor-pilot cu o abordare bazată pe costuri unitare pentru echipamentele tehnice grele, pentru a vedea cum poate fi rezolvată problema lipsei de probe justificative; reamintește Agenției și Comisiei că trebuie evitată orice sarcină birocratică inutilă, ca principiu general;

    8. ia act de răspunsul adresat de Agenției autorității care acordă descărcarea de gestiune referitor la reexaminarea mecanismelor privind plățile în construcții și la apelul de a asigura respectarea principiilor bunei gestiuni financiare; constată că Agenția a raportat că a implementat în întregul circuit financiar un mecanism de prevenire a plăților de prefinanțare neverificate; ia act de faptul că Agenția a dat asigurări că toți managerii de proiect, actorii operaționali și financiari care se ocupă de sediul Agenției au fost instruiți să nu aprobe și să nu lanseze astfel de plăți și că verificatorii financiari au fost instruiți să respingă astfel de plăți de prefinanțare și să recomande ordonatorilor de credite să le respingă, de asemenea;

    Raportul special nr. 08/2021 al Curții intitulat: „Sprijinul acordat de Frontex pentru gestionarea frontierelor externe: nu a fost suficient de eficace până în prezent”

    9. ia act cu îngrijorare de constatările Curții de Conturi („Curtea”) prezentate în raportul său special nr. 08/2021 intitulat „Sprijinul acordat de Frontex pentru gestionarea frontierelor externe: nu a fost suficient de eficace până în prezent”[21]; subliniază că auditul acoperă perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2016, când a intrat în vigoare noul mandat al Agenției în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1624[22], și sfârșitul anului 2020 și, prin urmare, acoperă în întregime anul 2019 al actualului exercițiu de descărcare de gestiune, însă nu ține seama de măsurile recente adoptate de Agenție pentru a-și îndeplini mandatul; ia act de faptul că o analiză a respectării drepturilor fundamentale de către Agenție nu a fost inclusă în domeniul de aplicare al raportului special al Curții, deoarece acest lucru ar necesita un audit specific având în vedere complexitatea chestiunii; invită Curtea să efectueze un astfel de audit specific în viitor;

    10. ia act cu îngrijorare de faptul că, în Raportul său special nr. 08/2021, Curtea a identificat mai multe deficiențe legate de activitățile principale ale Agenției, astfel cum sunt enumerate de Curte, și anume monitorizarea situației, analiza de risc, evaluarea vulnerabilității, operațiunile comune și intervențiile rapide la frontieră, operațiunile de returnare și instruirea personalului Agenției, precum și lipsa de evaluări ale nevoilor și de impact înainte de creșterea exponențială a cheltuielilor Agenției; își exprimă totodată îngrijorarea cu privire la faptul că Agenția nu a luat toate măsurile necesare pentru a-și adapta organizarea în vederea executării integrale a mandatului său în temeiul Regulamentul (UE) 2016/1624; ia act și de riscurile importante identificate de Curte legate de mandatul Agenției în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1896[23]; reamintește că mandatele Agenției din 2016 și 2019 se suprapun parțial, ceea ce ar fi putut avea un impact asupra punerii lor în aplicare, astfel cum a constatat Curtea;

    11. constată că, la numai doi ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/1624, Comisia a prezentat o nouă propunere de regulament pentru Agenție, în lipsa unei evaluări a impactului noului act legislativ; invită Comisia și Agenția să găsească rapid o soluție adecvată pentru a asigura o punere în aplicare adecvată și oportună a noului mandat al Agenției în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1986, îndeamnă Comisia și Curtea de Conturi să evalueze în mod regulat activitatea Agenției și a statelor membre pentru a identifica domeniile în care se pot face îmbunătățiri, inclusiv temeiurile juridice respective pentru activitățile Agenției și, de asemenea, în lumina rezultatelor și efectelor obținute;

    12. ia act cu îngrijorare de concluzia Curții că raportarea operațională a Agenției nu oferă informații adecvate factorilor de decizie, întrucât nu conține informații privind costurile reale și performanța;

    13. ia act cu îngrijorare de concluzia Curții potrivit căreia, deși există un cadru funcțional de schimb de informații privind situația la granițele externe și pentru a sprijini gestionarea imigrației neregulamentare, acesta nu a funcționat suficient de bine pentru a asigura o cunoaștere exactă, completă și actualizată a situației frontierelor externe ale Uniunii; regretă faptul că nu a fost încă implementat un cadru adecvat de schimb de informații privind infracțiunile transfrontaliere, ceea ce afectează capacitatea Agenției și a statelor membre de a reacționa rapid la orice amenințări detectate; constată că Agenția trimite în timp util informații relevante privind migrația și situația de la frontierele externe și furnizează informații cu privire la evenimente specifice; este preocupat însă de deficiențele grave care subminează cunoașterea completă a situației la frontierele externe ale Uniunii, cum ar fi lipsa de informații, de standarde tehnice pentru echipamentele de control la frontieră, a unui catalog comun pentru raportarea criminalității transfrontaliere și informații în timp aproape real cu privire la situația de la frontierele aeriene ale Uniunii, precum și întârzieri în actualizarea modelului comun integrat de analiză a riscurilor; subliniază că ultimele observații nu pot fi atribuite exclusiv Agenției, ci trebuie remediate împreună cu statele membre și cu Comisia, în special în ceea ce privește modelul comun integrat de analiză a riscurilor, deoarece există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește frecvența, formatul, datele sau definirea cazurilor; reiterează apelul, exprimat de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în Rezoluția (UE) 2021/1615, ca Agenția să îmbunătățească monitorizarea și raportarea privind situația și incidentele de la frontierele Uniunii, inclusiv în contextul potențialelor încălcări ale drepturilor omului;

    14.  ia act de concluzia Curții potrivit căreia nu toate autoritățile competente au fost vizate de Regulamentul (UE) nr. 1052/2013[24] (de exemplu autoritățile vamale);

    15.  ia act de concluzia Curții că Regulamentul (UE) 2019/1896 a introdus importante cerințe de raportare suplimentare pentru statele membre, de exemplu transmiterea automată a datelor de la statele membre către baza de date a EUROSUR; ia act de declarația statelor membre că implicarea directă a Agenției în această automatizare nu este încă observabilă;

    16. se declară profund preocupat de constatarea Curții că Agenția nu a transmis informații cu privire la impactul sau costul activităților sale și că Agenția nu a realizat o evaluare solidă a operațiunilor comune, nu a explicat nicio deviere, nu a identificat impactul lipselor de resurse și nici nu a furnizat informații privind costul real al operațiunilor comune; subliniază că Agenția are obligația de a furniza informații adecvate privind impactul și costul activităților sale, pentru a asigura transparența și responsabilitatea;

    Condiționalitate

    17. ia act de faptul că Comisia și Agenția au acceptat sau au acceptat parțial toate recomandările Curții; invită Agenția să abordeze și să implementeze în totalitate și în timp util recomandările Curții și să transmită autorității care acordă descărcarea de gestiune rapoarte privind progresul realizat în implementarea acestor recomandări; invită autoritatea bugetară să înscrie o parte din creditele bugetare ale Agenției pentru 2022 într-o rezervă care poate fi eliberată atunci când vor fi îndeplinite următoarele condiții:

    (a) vor fi angajați restul de 20 de observatori pentru drepturile fundamentale la nivel AD, în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul (UE) 2019/1896;

    (b) vor fi angajați trei directori executivi adjuncți în conformitate cu articolul 107 din Regulamentul (UE) 2019/1896;

    (c) se va adopta de către consiliul de administrație al Agenției o procedură specifică detaliată privind implementarea articolului 46 din Regulamentul (UE) 2019/1896;

    (d) va fi prezentat un mecanism de elaborare a unui Raport privind incidentele grave (SIR), conform recomandărilor Grupului de lucru privind drepturile fundamentale și aspectele operaționale juridice în Marea Egee (WG FRaLO);

    (e) se va institui un sistem complet funcțional de monitorizare a drepturilor fundamentale, în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul (UE) 2019/1986;

    (f) recomandarea 5 din Raportul special nr. 08/2021 al Curții este pusă în aplicare cu succes (termen: sfârșitul anului 2021);

    invită autoritatea bugetară să evalueze progresele înregistrate în îndeplinirea acestor condiții în cadrul unei misiuni de informare la Agenție în 2022, la care vor participa membri ai Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului; consideră că neîndeplinirea acestor condiții mărește și riscul ca acordarea descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2020 să fie refuzată; consideră, în plus, în conformitate cu acordul la care s-a ajuns în cursul ultimei concilieri bugetare, că Comisia ar trebui să exercite funcții de control mai stricte asupra agențiilor; invită Comisia și Agenția să arate în ce mod vor fi rezolvate deficiențele identificate, inclusiv privind angajările și achizițiile publice, pentru bugetul 2022;

    Investigația OLAF în curs

    18. reamintește că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a confirmat o investigație în curs care implică Agenția; își reiterează apelul adresat Agenției de a coopera pe deplin cu OLAF și de a informa autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la orice evoluție;

    19. reamintește că, în timpul unei reuniuni a Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, la 1 septembrie 2021, directorul general adjunct al DG HOME (Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne) a declarat că toate anchetele au fost încheiate și că nicio anchetă nu a condus la concluzia că există indicii de gestionare bugetară sau financiară defectuoasă sau de încălcări ale drepturilor omului sau că Agenția ar fi refuzat să respecte obligațiile prevăzute de regulamentul său;

    Transparența

    20. reamintește preocupările Parlamentului cu privire la reuniunile desfășurate de Agenție în 2018 și 2019 cu reprezentanți ai sectoarelor relevante pentru activitatea Agenției, majoritatea reprezentanților nefiind incluși în registrul de transparență al Uniunii; atrage atenția asupra articolului 118 din Regulamentul (UE) 2019/1896, care prevede obligația Agenției de a asigura transparența activităților de lobby prin intermediul unui registru de transparență și prin publicarea tuturor reuniunilor cu părțile terțe interesate; salută decizia directorului executiv al Agenției privind registrul de transparență al Agenției din 5 mai 2021; invită Institutul să informeze regulat autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea în practică și folosirea acestui instrument;

    21. constată că Agenția are obligația de a asigura transparența în mod proactiv, astfel cum se prevede la articolul 114 alineatul (2) din Regulamentul 2019/1896; constată că articolul respectiv prevede și că transparența are limitele ei, întrucât va fi asigurată fără a se dezvălui informații operaționale care, dacă ar fi făcute publice, ar pune în pericol atingerea obiectivelor operațiunilor; ia act de faptul că Agenția nu poate divulga date personale încălcând temeiul juridic privind prelucrarea datelor personale, astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2016/679[25]; invită Comisia să asigure norme obligatorii pentru protecția informațiilor și a datelor;

    22. subliniază că transparența este un principiu general, care se aplică Agenției, Comisiei și participanților la forumul consultativ, ca o condiție preliminară de încredere reciprocă și bună cooperare;

    Respectarea drepturilor fundamentale

    23. reamintește că a fost creat Grupul de lucru pentru controlul Frontex (GLCF) de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului; ia act de faptul că GLCF și-a publicat la 14 iulie 2021 raportul privind ancheta de informare privind Frontex referitoare la presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale, al cărui scop era de a colecta „toate informațiile și dovezile relevante privind presupusele încălcări ale drepturilor fundamentale în care Agenția a fost implicată, de care a avut cunoștință și/sau în legătură cu care nu a acționat, la gestionarea internă, procedurile de raportare și tratarea plângerilor”; ia act de faptul că GLCF „nu a găsit probe concludente privind efectuarea directă de returnări și/sau expulzări colective de către Frontex în cazurile de incidente grave care au putut fi examinate de către GLCF; reamintește că GLCF a conchis că Agenția are „probe în sprijinul acuzațiilor de încălcări ale drepturilor fundamentale în statele membre cu care a desfășurat operațiuni comune, dar nu a abordat și nu a luat măsuri în urma acestor încălcări cu promptitudine, vigilență și eficiență” și că „drept urmare, Frontex nu a prevenit aceste încălcări, nici nu a redus riscul de viitoare încălcări ale drepturilor fundamentale”; reamintește totodată că GLCF a identificat și lacune în cadrul de cooperare cu statele membre, care pot împiedica Agenția să își îndeplinească obligațiile în materie de drepturi fundamentale, și a accentuat responsabilitatea statelor membre și a Comisiei, inclusiv în afara rolului acestora în Consiliul de administrație; ia act îndeosebi de repartizarea responsabilităților între Agenție și statele membre în ceea ce privește drepturile fundamentale; recunoaște limitele cu care se confruntă Agenția în practică, întrucât nu poate să investigheze respectarea drepturilor fundamentale decât în legătură cu activele finanțate sau co-finanțate de Agenție; subliniază că personalul Agenției are nevoie de claritate juridică, în special în timpul misiunilor pe mare cu risc ridicat, și că statele membre și Comisia trebuie să asigure standarde juridice și claritate privind implementarea Regulamentului (UE) 2019/1896 în diferite situații din timpul misiunilor; constată totodată că, în cursul anchetei sale, GLCF a descoperit că recomandările și consilierea oferite de fostul ofițer pentru drepturile fundamentale timp de patru ani au fost ignorate de către directorul executiv[26], în special în ceea ce privește operațiunile Agenției în Ungaria; invită Agenția să prezinte Parlamentului un raport detaliat privind planurile sale de punere în aplicare a recomandărilor făcute de GLCF și progresele realizate;

    24. ia act de faptul că „GLCF este de părere că Consiliul de administrație ar fi trebuit să joace un rol mult mai proactiv în recunoașterea riscului grav de încălcare a drepturilor fundamentale și în luarea de măsuri pentru a se asigura că Frontex își îndeplinește obligațiile negative și pozitive în materie de drepturi fundamentale, astfel cum sunt consacrate în regulament”; ia act de faptul că GLCF „salută noile proceduri și norme interne elaborate de Agenție în lunile dinaintea publicării raportului pentru a se conforma regulamentului, dar îndeamnă ambii actori să mărească și mai mult gradul de respectare a drepturilor fundamentale de către Agenție, reanalizând structurile sale interne și comunicarea, precum și cooperarea cu statele membre gazdă”; constată că GLCF „subliniază responsabilitatea statelor membre și a Comisiei, în afara rolului lor în cadrul Consiliului de administrație”;

    25. subliniază că deputații în Parlamentul European au avut acces la informații care au permis GLCF să conchidă că a existat „o lipsă de cooperare din partea directorului executiv în ceea ce privește conformitatea cu unele dintre prevederile Regulamentului EBCG, în special referitor la drepturile fundamentale”; GLCF și-a exprimat, de asemenea, regretul față de „refuzul recurent al acestuia de a pune în aplicare recomandările Comisiei de a asigura conformitatea cu regulamentul nou adoptat”;

    Ancheta Ombudsmanului European

    26. salută concluziile anchetei strategice a Ombudsmanului European privind mecanismul Agenției de tratare a plângerilor referitoare la raportarea cazurilor de încălcare a drepturilor fundamentale OI/5/2020/MHZ; ia act de faptul că Ombudsmanul European nu a decis să continue această chestiune; ia act totuși de faptul că Ombudsmanul a identificat deficiențe ale mecanismului de tratare a plângerilor, din cauza cărora ar putea fi mai dificilă raportarea presupuselor încălcări ale drepturilor fundamentale, precum și solicitarea de despăgubiri; constată că Ombudsmanul European a identificat întârzieri în îndeplinirea obligațiilor Agenției în această privință; recunoaște angajamentul Agenției de a aborda domeniile în legătură cu care Ombudsmanul European a identificat sugestii de îmbunătățire;

    27. este preocupat de constatările GLCF potrivit cărora, adesea, ofițerul pentru drepturile fundamentale și Forumul consultativ nu au fost implicați de la început în elaborarea normelor, procedurilor și strategiilor referitoare la chestiuni legate de drepturile omului, precum și de faptul că avizele și recomandările ofițerului pentru drepturile fundamentale și ale Forumului nu au fost luate suficient în considerare de către Consiliul de administrație și directorul executiv; invită Agenția să includă în totalitate și în mod activ ofițerul pentru drepturile fundamentale și Forumul consultativ în toate procesele relevante, de la bun început; îl invită pe directorul executiv să își revizuiască relația cu ofițerul pentru drepturile fundamentale și cu Forumul consultativ, precum și să ia în considerare în timp util toate recomandările acestora; îndeamnă Agenția să implementeze pe deplin recomandările GLCF și să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport referitor la progresul realizat;

    28. îndeamnă Agenția să se asigure că respectă toate obligațiile în materie de drepturi fundamentale prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/1896 atunci când implementează strategia europeană integrată a frontierelor, atât în ceea ce privește politica, cât și activitățile operaționale; invită Agenția să implementeze efectiv recomandările din raportul GLCF și din Rezoluția (UE) 2021/1615 și să informeze Parlamentul în mod regulat cu privire la implementarea recomandărilor și la operațiunile în curs, inclusiv la incidentele grave legate de încălcări ale drepturilor fundamentale la frontierele externe și la modul în care acestea au fost tratate de Agenție;

    Administrarea internă, inclusiv supravegherea respectării drepturilor fundamentale

    29. repetă, cu îngrijorare, că GLCF și-a exprimat „preocuparea că directorul executiv a amânat recrutarea a trei directori executivi adjuncți și nu le-a delegat competențe independente”, mărind totodată personalul cabinetului său la 63 de membri; reamintește că GLCF este profund îngrijorat de insuficiența sistemului de control și echilibru în cadrul Agenției; ia act de faptul că competențele celor trei directori executivi au fost definite de către Consiliul director și că respectivele anunțuri de posturi vacante au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 24 martie 2021; invită Agenția să informeze în continuare autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresul realizat în procesul de angajare;

    Supravegherea respectării drepturilor fundamentale

    30. regretă întârzierea remarcată de GLCF în numirea ofițerilor pentru drepturile fundamentale și a observatorilor pentru drepturile fundamentale de către directorul executiv, mai ales luând în considerare mărirea cabinetului directorului executiv al Agenției; ia act de faptul că ofițerul pentru drepturile fundamentale al Agenției și-a început mandatul la 1 iunie 2021; subliniază că schema de personal a Agenției a fost redusă de la 377 de posturi AD la 275 de posturi AD în 2020; ia act de faptul că acest lucru a afectat întreaga structură de personal, inclusiv angajarea celor 40 de observatori pentru drepturile fundamentale; ia act de declarațiile directorului executiv al Agenției potrivit cărora au fost recrutați 20 de observatori pentru drepturile fundamentale, aceștia urmând să își înceapă pregătirea la 1 iunie 2021 și că procedura de recrutare a unui al doilea lot de 20 de observatori pentru drepturile fundamentale este în curs; își exprimă îngrijorarea față de faptul că dintre cei 20 de observatori ai drepturilor fundamentale angajați, cinci au fost numiți la nivel AD 7 și cincisprezece la nivel AST 4; reamintește că, în raportul GLCF, Parlamentul a subliniat că „acest nivel inferior de recrutare ar putea afecta autoritatea și autonomia observatorilor, accesul lor la informații clasificate și sensibile și, prin urmare, eficacitatea lor”; reamintește că s-a solicitat Agenției să angajeze toți cei 40 de observatori pentru drepturile fundamentale la nivel AD, pentru a garanta dobândirea unui set optim de competențe și a asigura trimiterea adecvată a acestora la operațiuni; reamintește însă că coeficientul de corecție pentru personalul din diferite agenții rămâne scăzut și recunoaște că salariile mai mici pot avea un impact negativ asupra candidaților europeni și pot conduce la dificultăți în recrutarea de către unele agenții; ia act de dezaprobarea fermă de către GLCF a întârzierilor inutile în recrutarea observatorilor pentru drepturile fundamentale cauzate de directorul executiv; reamintește că Regulamentul (UE) 2019/1896 impune Agenției să recruteze cel puțin 40 de observatori pentru drepturile fundamentale până la 5 decembrie 2020; se declară profund îngrijorat de faptul că această obligație rămâne neîndeplinită și insistă ca Agenția să numească în timp util cei 20 de observatori pentru drepturile fundamentale rămași, fără întârziere și cu grad AD, pentru a asigura calitatea procesuală necesară pentru a-și îndeplini sarcinile în mod independent; reamintește, în special, că GCLF a remarcat că „accesul nerestricționat și neanunțat la punctele, activele și informațiile relevante ” este esențial pentru observatorii pentru drepturile fundamentale; subliniază, de asemenea, că statele membre trebuie să coopereze pe deplin cu ofițerul pentru drepturile fundamentale, furnizându-i probe privind fondul cazurilor anchetate; subliniază că se impune clarificată declarația Agenției potrivit căreia cei 20 de monitori pentru drepturile fundamentale rămași vor fi recrutați de pe o listă de rezervă AD7 existentă, odată ce îi vor fi alocate Agenției posturi AD7 suplimentare, având în vedere că Comisia a menționat că sunt alocate Agenției suficiente posturi AD;

    31. ia act de faptul că, în noiembrie 2019, au intrat în vigoare noi norme privind mecanismul de tratare a plângerilor și că aceste norme au conferit mai multe responsabilități ofițerului pentru drepturile fundamentale; salută adoptarea strategiei actualizate privind drepturile fundamentale de către Consiliul de administrație al Agenției în februarie 2021; îndeamnă Consiliul de administrație al Agenției să adopte imediat planul de acțiune privind drepturile fundamentale pentru punerea în aplicare a strategiei actualizate și să îmbunătățească mecanismele de monitorizare și de raportare a încălcărilor drepturilor fundamentale și a plângerilor depuse în cadrul Agenției;

    °

    ° °

    32. face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la rezoluția sa din 29 aprilie 2021[27] referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor. invită Agenția să prezinte periodic autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport privind stadiul punerii în aplicare a unei foi de parcurs care să abordeze problemele identificate în Decizia (UE, Euratom) 2021/1613.


     

     

    AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE (2.9.2021)

    destinat Comisiei pentru control bugetar

    referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2019

    (2020/2167(DEC))

    Raportoare pentru aviz: Caterina Chinnici

     

    SUGESTII

    Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.  reamintește concluziile primului aviz al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și raportul final al Comisiei pentru control bugetar, care au condus la decizia de a amâna acordarea descărcării de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2019 „până când aceste elemente vor fi clarificate și prezentate în mod corespunzător de către Agenție și până la finalizarea anchetei OLAF”; subliniază că, prin amânarea acordării descărcării de gestiune, Parlamentul a acordat Agenției un termen suplimentar de șase luni pentru a răspunde diferitelor elemente care au fost dezvoltate în rezoluția votată la 28 aprilie 2021;

    2. ia act cu îngrijorare de constatările Curții de Conturi („Curtea”) prezentate în raportul său special nr. 08/2021 intitulat „Sprijinul acordat de Frontex pentru gestionarea frontierelor externe: nu a fost suficient de eficace până în prezent”[28]; subliniază că auditul acoperă perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2016, când a intrat în vigoare noul mandat al Agenției, și sfârșitul anului 2020 și, prin urmare, acoperă în întregime anul 2019 al actualului exercițiu de descărcare de gestiune, însă nu ține seama de măsurile recente adoptate de Agenție pentru a-și îndeplini mandatul; ia act de faptul că o analiză a respectării drepturilor fundamentale de către Agenție nu a fost inclusă în domeniul de aplicare al raportului special al Curții, deoarece acest lucru ar necesita un audit specific având în vedere complexitatea chestiunii; invită Curtea să efectueze un astfel de audit specific în viitor;

    3. constată cu regret că s-au depistat deficiențe în activitățile de bază ale Agenției menite să sprijine lupta împotriva imigrației ilegale și lupta împotriva criminalității transfrontaliere; regretă că nu au fost adoptate toate măsurile necesare pentru a-și adapta organizarea astfel încât să pună în aplicare pe deplin mandatul din 2016; observă că Agenția a suferit o transformare semnificativă, mandatul său fiind revizuit de mai multe ori fără efectuarea unor evaluări de impact prealabile de către Comisie; reamintește că bugetul Agenției a fost majorat semnificativ, în concordanță cu noul mandat extins, de la 118 milioane EUR în 2011 la 460 de milioane EUR în 2020 și la o medie anuală de 900 de milioane EUR pentru perioada 2021-2027; observă cu îngrijorare că Curtea a considerat că există un risc semnificativ ca Agenția să aibă dificultăți în îndeplinirea mandatului conferit prin Regulamentul (UE) nr. 2019/1896[29]; recunoaște lacunele și inconsecvențele cadrului de schimb de informații, precum și deficiențele care afectează punerea în aplicare de către statele membre a Regulamentului (UE) nr. 1052/2013[30]; ia act, în special, de problemele actuale legate de exhaustivitatea și calitatea datelor în procesul de colectare a datelor aferent evaluării de către Agenție a vulnerabilității, în pofida obligației statelor membre de a furniza Agenției informațiile de care are nevoie; subliniază că fostul ofițer pentru drepturile fundamentale a întâmpinat numeroase dificultăți în ceea ce privește colectarea răspunsurilor din partea autorităților naționale în timpul evaluării operațiunilor comune; observă că Agenția a acceptat recomandările formulate de Curte în raportul său special și că o serie de modificări sunt în curs de punere în aplicare sau au fost deja puse în aplicare de la publicarea raportului;

    4.  este preocupat de faptul că, potrivit raportului special al Curții, Agenția: (1) nu efectuează o evaluare solidă a operațiunilor sale comune; (2) furnizează informații cu privire la resursele necesare, angajate și desfășurate pentru aceste operațiuni, dar nu explică nicio abatere și nici nu identifică impactul eventualelor lacune și (3) nu transmite informații cu privire la costul real al operațiunilor sale comune, fie agregate, fie defalcate pe operațiuni (maritime și aeriene) și pe tipuri de costuri (de exemplu, resurse umane și echipamente ușoare sau echipamente grele) și cu privire la contribuția efectivă a statelor membre la operațiunile comune, deoarece, în multe cazuri, statele membre nu au furnizat Agenției datele necesare și au contestat fezabilitatea utilizării costurilor unitare; constată că Agenția prezintă doar costuri bazate pe estimări care pot prezenta diferențe considerabile; îndeamnă Agenția, împreună cu statele membre, să îmbunătățească raportarea operațională pentru a asigura informarea adecvată a factorilor de decizie;

    5. apreciază recrutarea ofițerului pentru drepturile fundamentale, care și-a început mandatul la 1 iunie 2021, și numirea a 20 de observatori pentru drepturile fundamentale; regretă că 15 dintre aceste numiri au fost făcute în posturi de asistent (AST); reamintește că Regulamentul (UE) 2019/1896 impune Agenției să recruteze cel puțin 40 de observatori pentru drepturile fundamentale până la 5 decembrie 2020; îndeamnă Agenția să recruteze rapid cei 20 de observatori pentru drepturile fundamentale rămași și să îi numească la nivel AD, lucru solicitat în mod repetat de Parlament și de Comisie;

    6. ia act de faptul că, în noiembrie 2019, au intrat în vigoare noi norme privind mecanismul de tratare a plângerilor, care au conferit mai multe responsabilități ofițerului pentru drepturile fundamentale; salută adoptarea strategiei actualizate privind drepturile fundamentale de către Consiliul de administrație al Agenției în februarie 2021; îndeamnă Consiliul de administrație al Agenției să adopte imediat planul de acțiune privind drepturile fundamentale pentru punerea în aplicare a strategiei actualizate și să îmbunătățească mecanismele de monitorizare și de raportare a încălcărilor drepturilor fundamentale și a plângerilor depuse în cadrul Agenției;

    7. constată că OLAF încă investighează activitățile Agenției; observă, de asemenea, că ancheta Ombudsmanului European privind funcționarea mecanismului de tratare a plângerilor al Agenției cu privire la presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale și la rolul ofițerului pentru drepturile fundamentale, decizia OI/5/2020/MHZ[31], a fost închisă la 15 iunie 2021 și că s-a decis să nu se continue ancheta, deși au fost identificate multe domenii în care sunt necesare îmbunătățiri, inclusiv accesibilitatea mecanismului de tratare a plângerilor și necesitatea de a îmbunătăți transparența; remarcă, în plus, că Consiliul de administrație al Agenției și-a încheiat ancheta asupra a 13 incidente în Marea Egee;

    8. ia act de faptul că, în raportul său aprobat la 15 iulie 2021, Grupul de lucru pentru controlul Frontex (GLCF) al Parlamentului „nu a găsit dovezi concludente cu privire la performanța directă a returnărilor și/sau a expulzărilor colective de către Frontex în cazurile de incidente grave care ar putea fi examinate de GLCF”; constată că a mai „conchis că Agenția are probe în sprijinul acuzațiilor de încălcări ale drepturilor fundamentale în statele membre cu care a desfășurat operațiuni comune, dar nu a abordat și nu a luat măsuri în urma acestor încălcări cu promptitudine, vigilență și eficiență”; constată că „Agenția nu a răspuns în mod adecvat la observațiile interne cu privire la anumite cazuri probabile de încălcări ale drepturilor fundamentale în statele membre” și că, în general, Frontex nu a luat în considerare rapoartele „mai multor actori fiabili”; ia act de faptul că GLCF „a identificat deficiențe în mecanismele Frontex de monitorizare, raportare și evaluare a situațiilor și evoluțiilor în materie de drepturi fundamentale și formulează recomandări concrete de îmbunătățire”, dar „a identificat, de asemenea, lacune în cadrul cooperării cu statele membre, care ar putea împiedica îndeplinirea obligațiilor Frontex în materie de drepturi fundamentale”; subliniază că GLCF este preocupat de „o lipsă de cooperare din partea directorului executiv în ceea ce privește conformitatea cu unele dintre prevederile Regulamentului EBCG, în special referitor la drepturile fundamentale”, inclusiv în 2019; ia act de faptul că „GLCF este de părere că Consiliul de administrație ar fi trebuit să joace un rol mult mai proactiv în recunoașterea riscului grav de încălcare a drepturilor fundamentale și în luarea de măsuri pentru a se asigura că Frontex își îndeplinește obligațiile negative și pozitive în materie de drepturi fundamentale, astfel cum sunt consacrate în regulament”; ia act de faptul că GLCF „salută noile proceduri și norme interne elaborate de Frontex în ultimele luni pentru a se conforma regulamentului, dar îndeamnă ambii actori să mărească și mai mult gradul de respectare a drepturilor fundamentale de către Agenție, reanalizând structurile sale interne și comunicarea, precum și cooperarea cu statele membre gazdă”; constată că GLCF „subliniază responsabilitatea statelor membre și a Comisiei, în afara rolului lor în cadrul Consiliului de administrație”;

     

    9. subliniază că acordarea unor competențe mai mari Agenției și majorarea bugetului său trebuie însoțite de o creștere proporțională a responsabilității și a transparenței sale; salută înființarea registrului de transparență la 5 mai 2021 pentru a face publice interacțiunile agenților Frontex cu părțile terțe interesate; subliniază că responsabilitatea și transparența Agenției și, în special, angajamentul acesteia de a respecta legislația Uniunii și drepturile fundamentale sunt condiții indispensabile pentru acordarea descărcării de gestiune pentru Agenție; salută, în acest sens, punerea în aplicare în curs a foii de parcurs a Agenției și reamintește decizia privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2019 adoptată de Parlament la 28 aprilie 2019, care preconiza că Agenția va pune în aplicare pe deplin recomandările Grupului de lucru FRaLO și va prezenta autorității care acordă descărcarea de gestiune măsuri concrete însoțite de un calendar clar pentru a soluționa problemele identificate; evidențiază, în acest context, necesitatea de a clarifica pe deplin presupusele încălcări ale drepturilor fundamentale la frontierele externe;

    10.  Fără a aduce atingere dreptului Comisiei pentru control bugetar de a analiza evoluția elementelor în ceea ce privește concluziile GLCF și de a evalua punerea în aplicare a foii de parcurs a agenției, sugerează ca această comisie, în măsura în care nu toate aspectele identificate în prezentul aviz au fost clarificate în mod corespunzător Parlamentului, inclusiv aspectele prezentate în recentul raport special al Curții și până la finalizarea anchetei OLAF, să nu acorde descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2019.

     

     


    INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
    ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    Data adoptării

    1.9.2021

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    33

    31

    4

    Membri titulari prezenți la votul final

    Magdalena Adamowicz, Katarina Barley, Pernando Barrena Arza, Pietro Bartolo, Nicolas Bay, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan-Rareș Bogdan, Patrick Breyer, Saskia Bricmont, Joachim Stanisław Brudziński, Jorge Buxadé Villalba, Damien Carême, Caterina Chinnici, Clare Daly, Marcel de Graaff, Anna Júlia Donáth, Lena Düpont, Laura Ferrara, Nicolaus Fest, Jean-Paul Garraud, Maria Grapini, Sylvie Guillaume, Andrzej Halicki, Evin Incir, Sophia in ‘t Veld, Patryk Jaki, Marina Kaljurand, Assita Kanko, Fabienne Keller, Peter Kofod, Łukasz Kohut, Moritz Körner, Alice Kuhnke, Jeroen Lenaers, Juan Fernando López Aguilar, Lukas Mandl, Nuno Melo, Nadine Morano, Javier Moreno Sánchez, Maite Pagazaurtundúa, Nicola Procaccini, Emil Radev, Paulo Rangel, Diana Riba i Giner, Ralf Seekatz, Michal Šimečka, Birgit Sippel, Sara Skyttedal, Martin Sonneborn, Tineke Strik, Ramona Strugariu, Annalisa Tardino, Tomas Tobé, Dragoș Tudorache, Milan Uhrík, Tom Vandendriessche, Bettina Vollath, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Jadwiga Wiśniewska, Elena Yoncheva, Javier Zarzalejos

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Gwendoline Delbos-Corfield, Loucas Fourlas, Sira Rego, Domènec Ruiz Devesa, Miguel Urbán Crespo, Hilde Vautmans

     


    VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
    ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    33

    +

    NI

    Laura Ferrara, Martin Sonneborn

    Renew

    Anna Júlia Donáth, Sophia in 't Veld, Moritz Körner, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Hilde Vautmans

    S&D

    Katarina Barley, Pietro Bartolo, Caterina Chinnici, Maria Grapini, Sylvie Guillaume, Evin Incir, Marina Kaljurand, Łukasz Kohut, Juan Fernando López Aguilar, Javier Moreno Sánchez, Domènec Ruiz Devesa, Birgit Sippel, Bettina Vollath, Elena Yoncheva

    The Left

    Pernando Barrena Arza, Clare Daly, Sira Rego, Miguel Urbán Crespo

    Verts/ALE

    Patrick Breyer, Saskia Bricmont, Damien Carême, Gwendoline Delbos- Corfield, Alice Kuhnke, Diana Riba i Giner, Tineke Strik

     

    31

    -

    ECR

    Joachim Stanisław Brudziński, Jorge Buxadé Villalba, Patryk Jaki, Assita Kanko, Nicola Procaccini, Jadwiga Wiśniewska

    ID

    Nicolas Bay, Nicolaus Fest, Jean-Paul Garraud, Marcel de Graaff

    NI

    Milan Uhrík

    PPE

    Magdalena Adamowicz, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan-Rareș Bogdan, Lena Düpont, Loucas Fourlas, Andrzej Halicki, Jeroen Lenaers, Lukas Mandl, Nuno Melo, Nadine Morano, Emil Radev, Paulo Rangel, Ralf Seekatz, Sara Skyttedal, Tomas Tobé, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Javier Zarzalejos

    Renew

    Fabienne Keller, Maite Pagazaurtundúa

     

    4

    0

    ID

    Peter Kofod, Annalisa Tardino, Tom Vandendriessche

    Renew

    Michal Šimečka

     

    Legenda simbolurilor utilizate:

    + : pentru

    - : împotrivă

    0 : abțineri

     

     

     

     


     

     

    INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

    Data adoptării

    27.9.2021

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    17

    11

    1

    Membri titulari prezenți la votul final

    Matteo Adinolfi, Olivier Chastel, Caterina Chinnici, Lefteris Christoforou, Corina Crețu, Ryszard Czarnecki, José Manuel Fernandes, Luke Ming Flanagan, Daniel Freund, Isabel García Muñoz, Monika Hohlmeier, Jean-François Jalkh, Pierre Karleskind, Joachim Kuhs, Claudiu Manda, Younous Omarjee, Tsvetelina Penkova, Markus Pieper, Michèle Rivasi, Petri Sarvamaa, Vincenzo Sofo, Michal Wiezik, Angelika Winzig, Lara Wolters, Tomáš Zdechovský

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Joachim Stanisław Brudziński, Pascal Durand, Mikuláš Peksa, Ramona Strugariu

     


    VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

    17

    +

    ECR

    Joachim Stanisław Brudziński, Ryszard Czarnecki, Vincenzo Sofo

    ID

    Jean-François Jalkh, Joachim Kuhs

    PPE

    Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Monika Hohlmeier, Markus Pieper, Petri Sarvamaa, Michal Wiezik, Angelika Winzig, Tomáš Zdechovský

    Renew

    Olivier Chastel, Pascal Durand, Pierre Karleskind, Ramona Strugariu

     

    11

    -

    S&D

    Caterina Chinnici, Corina Crețu, Isabel García Muñoz, Claudiu Manda, Tsvetelina Penkova, Lara Wolters

    The Left

    Luke Ming Flanagan, Younous Omarjee

    Verts/ALE

    Daniel Freund, Mikuláš Peksa, Michèle Rivasi

     

    1

    0

    ID

    Matteo Adinolfi

     

    Legenda simbolurilor utilizate:

    +  :  pentru

    -  :  împotrivă

    0  :  abțineri

     

     

    Ultima actualizare: 15 octombrie 2021
    Aviz juridic - Politica de confidențialitate