RAPORT conținând recomandări adresate Comisiei privind o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare (acțiune subsecvente a PE la planul de acțiune al Comisiei din iulie și la cele 25 de inițiative ale CE în domeniul TVA, al impozitării întreprinderilor și al impozitării individuale)

10.2.2022 - (2020/2254(INL))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Luděk Niedermayer
(Inițiativă – articolul 47 din Regulamentul de procedură)


Procedură : 2020/2254(INL)
Stadiile documentului în şedinţă

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând recomandări adresate Comisiei privind o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare (acțiune subsecvente a PE la planul de acțiune al Comisiei din iulie și la cele 25 de inițiative ale CE în domeniul TVA, al impozitării întreprinderilor și al impozitării individuale)

(2020/2254(INL))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere comunicarea Comisiei din 15 iulie 2020 intitulată „Un plan de acțiune pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare” (COM(2020)0312),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 iulie 2020 intitulată „Buna guvernanță fiscală, atât în UE, cât și în afara acesteia” (COM(2020)0313),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 7 aprilie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind TVA: Către un spațiu unic pentru TVA în UE - Momentul deciziei” (COM(2016)0148),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „Un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19: răspunsul în materie de politică bugetară” (COM(2021)0105),

 având în vedere propunerile Comisiei în curs de adoptare, în special privind baza fiscală comună a societăților (CCTB), baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB)[1] și pachetul privind impozitarea economiei digitale[2], precum și pozițiile Parlamentului European referitoare la aceste propuneri,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 ianuarie 2019 intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE” (COM(2019)0008),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” (COM(2020)0067),

 având în vedere Cadrul incluziv al G20/OCDE pentru planul de acțiune privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS) din octombrie 2015,

 având în vedere raportul intermediar al CI al G20/OCDE intitulat „Tax Challenges Arising from Digitalisation” (Aspecte problematice fiscale generate de digitalizare), adoptat în 2018, și programul său de lucru vizând formularea unei soluții consensuale la problemele fiscale generate de digitalizarea economiei, adoptat în mai 2019,

 având în vedere rapoartele privind planurile pentru pilonul unu și doi, adoptate în Cadrul incluziv al G20/OCDE la 14 octombrie 2020, precum și rezultatele unei analize economice și ale unei evaluări a impactului efectuate de OCDE,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 mai 2021 intitulată „Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI” (COM(2021)0251),

 având în vedere Raportul anual privind fiscalitatea 2021 – Analiza politicilor fiscale în statele membre ale UE, DG TAXUD, 18 mai 2021,

 având în vedere raportul Fondului Monetar Internațional intitulat „Taxarea multinaționalelor în Europa”, elaborat de Departamentul pentru afaceri europene și Departamentul fiscal, 2021, nr. 21/12,

 având în vedere rezultatele diferitelor summituri G7, G8 și G20 pe probleme fiscale internaționale,

 având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune[3],

 având în vedere rezoluțiile emise cu privire la activitatea comisiilor speciale TAXE, anume cea din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAX 1)[4], cea din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAX 2)[5], și cea din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (TAX 3)[6],

 având în vedere Rezoluția sa și recomandările din 13 decembrie 2017 în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (PANA)[7],

 având în vedere raportul său referitor la punerea în aplicare a cerințelor UE privind schimbul de informații fiscale: progrese, lecții învățate și obstacole care trebuie depășite (2020/2046(INI)),

 având în vedere raportul său referitor la reformarea politicii UE privind practicile fiscale dăunătoare (inclusiv reforma Grupului de lucru pentru codul de conduită) (2020/2258(INI)),

 având în vedere articolele 47 și 54 din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0024/2022),

A. întrucât impactul fără precedent și amploarea crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra economiei au condus la o scădere a veniturilor fiscale și la o creștere a datoriilor și a cheltuielilor fiscale pentru a proteja societatea și economia și conduc la o creștere puternică a datoriei publice; întrucât evitarea obligațiilor fiscale, frauda și evaziunea fiscală subminează veniturile publice, precum și sustenabilitatea finanțelor publice, a sistemelor de impozitare și a justiției fiscale; întrucât este esențial să se combată evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală, menținând în același timp impozitele la niveluri care sprijină creșterea sustenabilă a economiei, precum și redresarea economică și socială a Uniunii și provocările pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației, tranziția ecologică și climatică și digitalizarea economiei, fără a afecta obținerea de venituri fiscale adecvate;

B. întrucât incidența fiscală a trecut de la avere la venit, de la capital la veniturile din muncă și consum, de la întreprinderile multinaționale la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și de la sectorul financiar la economia reală, cu o reorientare a sarcinii fiscale de la contribuabili mai mobili la contribuabili mai puțin mobili;

C. întrucât o redresare rapidă presupune un răspuns ferm în materie de politică economică și fiscală prin reforme și investiții și, printre altele: (i) prin asigurarea de condiții efective de concurență echitabilă pentru contribuabili și întreprinderi, reducerea sau eliminarea beneficiilor fiscale care creează în mod inechitabil dezavantaje pentru IMM-uri, inclusiv reducerea birocrației pentru a promova concurența și comerțul intern și cel în cadrul pieței unice, susținute de un mediu fiscal simplu, mai corect, digitalizat și mai previzibil; (ii) prin asigurarea de venituri fiscale pentru ca statele membre să finanțeze redresarea, tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, reducerea ponderii datoriei în PIB și stimularea investițiilor și (iii) asigurarea unei impozitări echitabile a întreprinderilor și a cetățenilor, creșterea transparenței și a încrederii în societate și a concurenței loiale, pe baza unor standarde convenite și a unor sisteme de raportare coordonate și digitalizate;

D. întrucât Planul de acțiune al Comisiei pentru o fiscalitate echitabilă și simplă în sprijinul strategiei de redresare (denumit în continuare „planul de acțiune”) face parte dintr-o strategie fiscală mai amplă a Uniunii în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA), al societăților și al impozitării persoanelor fizice; întrucât planul de acțiune stabilește o abordare duală care combină acțiuni de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale și simplifică măsurile de eliminare a obstacolelor inutile și a birocrației pentru contribuabili, îndeosebi cetățeni și IMM-uri;

E întrucât IMM-urile reprezintă 99 % din întreprinderile Uniunii și creează două din trei locuri de muncă în sectorul privat, însă costurile de conformitate cu reglementările fiscale ale acestor întreprinderi reprezintă 30 % din impozitele plătite, în timp ce pentru marile întreprinderi acestea reprezintă doar 2 %;

F. întrucât este nevoie de mai multă încredere reciprocă și cooperare între autoritățile fiscale ale statelor membre și să se facă schimb de bune practici între statele membre referitor la sistemele de raportare naționale;

G. întrucât Raportul special din 2021 al Curții de Conturi Europene privind schimbul de informații fiscale în UE[8] arată că informațiile schimbate de statele membre nu sunt actuale și că sunt lipsite de claritate și nu sunt complete;

H. întrucât actualele norme internaționale privind impozitarea societăților nu mai răspund cerințelor digitalizării și globalizării economiei; întrucât evoluțiile din domeniul digitalizării și o mai mare dependență de activele necorporale și creșterea lor în lanțurile valorice creează perspective și provocări în ceea ce privește trasabilitatea operațiunilor economice și a evenimentelor impozabile, inclusiv facilitarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, în special atunci când aceste operațiuni sunt transfrontaliere sau au loc în afara Uniunii;

I. întrucât impozitarea societăților ar trebui să se bazeze pe principiul impozitării profiturilor acolo unde sunt generate, o abordare mai armonizată și coordonată a sistemului de impozitare a societăților în întreaga Uniune ar putea permite combaterea concurenței neloiale cauzate de practicile fiscale dăunătoare care denaturează funcționarea pieței unice și care conduc adesea la o alocare greșită a resurselor;

J. întrucât o mai bună cooperare între autoritățile fiscale ale Uniunii și cele naționale și o mai mare transparență în domeniul impozitării societăților poate îmbunătăți colectarea impozitelor și conformitatea, fiind și necesară pentru a îmbunătăți competitivitatea loială pe piața unică, ceea ce va permite ca activitatea autorităților fiscale să fie mai eficientă; întrucât utilizarea tehnologiei și digitalizarea axate pe o utilizare mai eficientă a datelor disponibile pot sprijini eficiența și transparența autorităților fiscale, pot reduce costurile de asigurare a conformității și pot spori încrederea publicului; întrucât progresul realizat în ceea ce privește digitalizarea atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale deschide alternative privind modul de a aborda sistematic anumite fraude fiscale și poate ușura inclusiv impozitarea unor baze de impozitare mobile;

Considerații generale privind planul de acțiune al Comisiei pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare

1. felicită Comisia pentru planul său de acțiune și sprijină punerea sa temeinică în aplicare; observă că majoritatea celor 25 de acțiuni vizează TVA, abordare adecvată din cauza nivelului ridicat al pierderilor de venituri în domeniul TVA și necesității de a sprijini întreprinderile, în special IMM-urile; consideră însă că ar trebui efectuată o evaluare a impactului pentru a completa propunerile legislative concrete pentru a evalua mai bine potențialele efecte asupra contribuabililor și societăților; salută acordul recent din Consiliu privind cotele de TVA, însă este în continuare preocupat de faptul că regimul definitiv de TVA nu a obținut sprijin în cadrul Consiliului; invită Comisia să verifice planul de acțiune având în vedere evoluțiile internaționale de la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)/G20 și având în vedere pandemia de COVID-19;

2. consideră esențială decizia Comisiei de a lua măsuri menite să intensifice cooperarea între autoritățile fiscale și să accentueze armonizarea normelor procedurale pe piața internă; felicită Comisia pentru inițiativa privind „Programul UE de cooperare în materie de conformitate” ca metodă de a încuraja o cooperare mai strânsă între autoritățile fiscale și întreprinderi și recomandă norme clare privind eligibilitatea și funcționarea, precum și o potențială extindere a programului pentru a include problemele legate de TVA; salută și așteaptă cu interes inițiativa legislativă a Comisiei pentru introducerea unui sistem comun și standardizat la nivelul UE pentru reducerea impozitului reținut la sursă, însoțit de un mecanism pentru schimbul de informații și cooperarea între administrațiile fiscale; invită Comisia, în acest sens și ca răspuns la recentele dezvăluiri privind Cum-Ex și la acordul fiscal global G20/OECD, să evalueze beneficiile potențiale ale unei rate minime efective a impozitului reținut la sursă; invită Comisia ca, în acest sens, să relanseze dezbaterea privind revizuirea blocată a Directivei 2003/49/CE a Consiliului[9] (Directiva privind dobânzile și redevențele);

3. salută propunerea Comisiei de a moderniza, simplifica și armoniza cerințele în materie de TVA, utilizând raportarea în timp real și facturarea electronică bazate pe tranzacții; ia act de faptul că o astfel de raportare trebuie să fie favorabilă contribuabililor și, în același timp, să permită administrațiilor fiscale să aibă o imagine de ansamblu asupra diferitelor tranzacții în timp real, facilitând prevenirea și detectarea fraudei și a operatorilor economici riscanți; consideră că cerințele de raportare și formularele fiscale ar trebui să fie armonizate între statele membre; consideră că utilizarea instrumentului de extragere a datelor pentru analiza rețelelor de tranzacții (TNA) reprezintă una dintre opțiunile disponibile de reducere a fraudei fiscale și promovează dezvoltarea în continuare și schimbul de bune practici între statele membre;

4. reamintește că orice măsură fiscală, temporară sau nu, ar trebui să evite denaturarea deciziilor de investiții și ar trebui să acționeze ca un instrument în sprijinul îndeplinirii obiectivelor Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, inclusiv a competitivității societăților europene; subliniază că cerințele de raportare nu ar trebui să conducă la o creștere disproporționată a costurilor administrative pentru actorii economici, în special pentru IMM-uri; ia act de faptul că, pentru a aborda în mod eficace pierderile de venituri fiscale, ar putea fi necesare cantități mai mari de date și de mai bună calitate; insistă asupra principiului potrivit căruia datele colectate de autoritățile fiscale de la contribuabili (cu respectarea drepturilor acestora) trebuie să fie furnizate statelor membre o singură dată, protejate în condiții de maximă securitate și respectând legislația privind protecția datelor; ia act de potențialul datelor și al instrumentelor digitale de a reduce birocrația și de a simplifica diferitele obligații ale contribuabililor, în special în domeniul declarațiilor de TVA și al declarațiilor recapitulative, și observă că inteligența artificială (IA) și diferitele programe informatice ar trebui utilizate pentru a maximiza eficacitatea utilizării datelor; subliniază necesitatea de a continua eforturile de intensificare a cooperării administrative între statele membre pentru a reduce frauda și evaziunea fiscală; consideră că este necesar nu numai să se mărească cantitatea, ci și să se îmbunătățească calitatea datelor schimbate, pentru a dispune de un sistem mai eficient;

5. subliniază că diversitatea reglementărilor privind impozitarea ale statelor membre constituie o provocare dificilă, în special pentru IMM-urile și întreprinderile nou-înființate care își desfășoară activitatea sau care doresc să desfășoare activități comerciale pe piața unică și care sunt nevoite să facă față unui număr de 27 de sisteme de impozitare diferite; consideră că ar trebui să se acorde o atenție adecvată costurilor de conformare mai ridicate pentru IMM-uri; subliniază că IMM-urile nu ar trebui să fie penalizate în mod suplimentar prin sarcina financiară asociată cu desfășurarea activității în temeiul unor sisteme naționale diferite și că beneficiile pieței unice ar trebui să le fie ușor accesibile;

6. subliniază că strategia de redresare sustenabilă ar trebui să țină seama de sustenabilitatea ratelor în continuare mici ale dobânzii și de inflația în creștere în întreaga Uniune; consideră că sarcina fiscală nu ar trebui să se modifice de la câștigurile de capital la impozitarea forței de muncă, așa cum se întâmplă în prezent; consideră, în acest sens, că ar trebui să se acorde mai multă atenție numărului mare de lucrători mobili;

7. reamintește importanța fondurilor NextGenerationEU pentru redresarea economică a Uniunii și subliniază oportunitatea de a utiliza Mecanismul de redresare și reziliență pentru a realiza reforme fiscale și investiții către un sistem fiscal mai corect, mai sustenabil și mai bine digitalizat; reamintește că programul Fiscalis pentru perioada 2021-2027, cu un buget de 269 de milioane EUR, vizează să combată frauda fiscală și sprijină colectarea la bugetele Uniunii și ale statelor membre, ajutând administrațiile fiscale naționale să coopereze mai bine în vederea combaterii fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive;

8. constată că veniturile pierdute din cauza evaziunii fiscale internaționale practicate de către persoane fizice au fost estimate la 46 miliarde EUR în 2016; observă actualele denaturări ale pieței unice cauzate de practicile fiscale dăunătoare care constituie concurență fiscală dăunătoare; observă că, împreună cu planul de acțiune al Comisiei, Comisia a publicat și o comunicare privind buna guvernanță fiscală în UE și dincolo de granițe, care se concentrează asupra reformei necesare a Codului de conduită al UE în domeniul impozitării întreprinderilor și asupra criteriilor consacrate în lista UE a jurisdicțiilor necooperante; regretă stagnarea dezbaterii ambelor chestiuni în Consiliu; ia act de rezultatul reuniunii ECOFIN din 8 decembrie 2021; regretă, în acest sens, că miniștrii de finanțe ai statelor membre nu au putut conveni asupra reformei Codului de conduită al UE din 1997 în domeniul impozitării întreprinderilor și reamintește Rezoluția Parlamentului European din 7 octombrie 2021 referitoare la reformarea politicii UE privind practicile fiscale dăunătoare (inclusiv reforma Grupului de lucru pentru codul de conduită); își reiterează sprijinul pentru intenția Comisiei de a extinde domeniul de aplicare al Grupului de lucru pentru codul de conduită pentru a include și alte tipuri de regimuri și aspecte generale ale sistemelor naționale de impozitare a societăților și încurajează Comisia să dezvolte în continuare mecanisme de coordonare, cum ar fi procedurile de evaluare inter pares în Grupul de lucru pentru codul de conduită; recomandă includerea unor regimuri preferențiale de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, pentru a include sistemele speciale de acordare a cetățeniei sau măsuri de atragere a persoanelor foarte mobile înstărite și a persoanelor cu mobilitate din domeniul informatic, care pot duce la denaturări semnificative ale pieței unice; invită Comisia ca, în cadrul viitorului simpozion fiscal din 2022, să analizeze denaturările de pe piața unică și să propună măsuri corective proporționale;

Factori favorabili schimbării

9. este de părere că o mai bună estimare a pierderilor fiscale globale în Uniune și o analiză detaliată a cauzelor lor sistemice sunt esențiale pentru a identifica modalitățile de reducere efectivă a acestora; subliniază că o mai mare disponibilitate a datelor, asigurată de societăți și de administrații fiscale, poate contribui în mod considerabil la estimări mai exacte; subliniază importanța bazei de date OCDE privind statisticile fiscale ale societăților și contribuția statelor membre la aceasta; regretă totodată că Consiliul nu a comunicat Parlamentului European informațiile necesare în cadrul raportului de punere în aplicare elaborat de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE; subliniază că fraudele în domeniul TVA, precum frauda de tip carusel, au un impact direct asupra resurselor proprii bazate pe TVA și, prin urmare, asupra structurii veniturilor UE[10]; invită Comisia să lanseze eforturi coordonate în statele membre pentru instituirea unui sistem comun de colectare a datelor statistice privind frauda de tip carusel în domeniul TVA; subliniază că acest sistem ar putea fi elaborat pe baza practicilor aplicate deja în anumite state membre; ia act de crearea Observatorului fiscal al UE și invită Comisia să prezinte o evaluare independentă a activității desfășurate până în prezent cu privire la modul în care se poate avansa în ceea ce privește această acțiune pregătitoare, care a fost inițiată de Parlamentul European pe baza unui proiect-pilot al bugetului anual al Uniunii;

10. reamintește că transparența, echitatea și certitudinea fiscală în materie de drepturi și obligații clare reprezintă principiul fundamental pe care să se construiască încrederea reciprocă între contribuabili și administrațiile fiscale; sprijină, în acest context, oficializarea Cartei drepturilor contribuabililor, o mai mare consecvență a normelor privind domiciliul fiscal pentru persoanele fizice și un schimb de informații intensificat; consideră că trebuie avute în vedere viitoare dezvoltări și identificarea deficiențelor în funcționarea mecanismului european de soluționare a litigiilor; consideră că rezultatul litigiilor ar trebui făcut public sub forma unui rezumat care ar publica, printre alte informații esențiale, dar care nu sunt sensibile din punct de vedere comercial, rata de impozitare efectivă rezultată plătită de contribuabil;

11. observă că formulele de lucru noi, precum telemunca, prezintă atât provocări, cât și oportunități pentru lucrători și angajatori; subliniază nevoia urgentă de a defini mai bine noțiunea de domiciliu fiscal pentru persoanele fizice în vederea formulelor de lucru noi care s-au dezvoltat rapid ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19; subliniază că statele membre continuă să utilizeze criterii diferite pentru a stabili statutul domiciliului fiscal, creând un risc de dublă impozitare sau de dublă neimpozitare; reamintește, în acest sens, planul de acțiune care anunță o propunere legislativă a Comisiei în 2022/2023, clarificând cazurile în care contribuabilii trebuie considerați rezidenți în scopuri fiscale atunci când își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier în Uniune; așteaptă cu interes această propunere a Comisiei, care ar trebui să vizeze să asigure o mai mare coerență în stabilirea domiciliului fiscal pe piața unică;

12. așteaptă cu interes propunerea DAC8 a Comisiei prin care va extinde schimbul automat de informații și la criptoactive; reamintește, în acest sens, recomandările adoptate de Parlamentul European și menționate în raportul de punere în aplicare a DAC; consideră că securitatea fiscală ar avea de câștigat dacă statele membre ar dispune de o înțelegere comună a politicilor, stimulentelor și practicilor fiscale care nu au efect de denaturare asupra pieței unice; invită Comisia să prezinte o analiză a orientărilor sau a altor măsuri care ar putea contribui la atingerea acestui obiectiv;

13. salută acțiunile întreprinse de Comisie în domeniul prevenirii și soluționării litigiilor legate de dubla impunere a TVA;

14. ia act de faptul că procesul decizional al Uniunii nu promovează schimbarea, deoarece politica fiscală este o prerogativă națională și deciziile fiscale la nivelul Uniunii sunt supuse unanimității; reamintește că articolul 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că denaturarea concurenței de către statele membre pe piața internă trebuie eliminată; regretă faptul că situația actuală duce uneori la o aplicare inegală sau inconsecventă a reglementărilor fiscale și la o întârziere a armonizării practicilor sau standardelor fiscale la nivelul Uniunii; invită Comisia și statele membre să asigure norme fiscale mai armonizate și mai coerente și punerea lor în aplicare, să protejeze funcționarea pieței unice și să asigure principiul impozitării acolo unde este generat profitul; regretă că propuneri precum CCCTB, revizuirea Directivei privind dobânzile și redevențele și reforma Codului de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor au rămas blocate în Consiliu;

15. reamintește, în acest sens, comunicarea Comisiei intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE”; observă că articolul 116 din TFUE nu a fost încă invocat în chestiuni fiscale, deși acest lucru a fost sugerat în planul de acțiune, și ar permite ca procesul decizional în cadrul Consiliului să fie mai eficace; solicită Comisiei, Parlamentului European și Consiliului ca, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, să fie analizat mai atent procesul decizional folosit pentru elaborarea politicilor fiscale, în contextul protejării intereselor financiare ale Uniunii;

16. subliniază că este important un schimb de informații rapid între statele membre pentru a combate frauda fiscală; salută propunerea referitoare la Eurofisc 2.0 din planul de acțiune al Comisiei de a continua dezvoltarea Eurofisc; sprijină cu convingere sugestia Comisiei de a-l extinde la impozitarea directă; sprijină Eurofisc pentru a deveni o platformă a Uniunii pentru informații fiscale, care să servească nu numai în scopuri de TVA; reamintește că rețeaua Eurofisc de experți antifraudă a Uniunii trebuie, pentru a fi eficace, să fie întărită și dotată cu resurse suficiente pentru a efectua analize comune ale riscurilor, a coordona investigațiile și a coopera cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Europol și Parchetul European (EPPO), în special pentru a ancheta frauda în domeniul TVA;

17. așteaptă cu interes revizuirea Directivei 2011/64/UE a Consiliului[11], astfel cum a fost anunțată în pachetul Comisiei pentru o impozitare echitabilă și simplă; observă diferențele mari de prețuri între statele membre, care stimulează achizițiile transfrontaliere; observă, în plus, apariția unor produse noi, precum țigările electronice, produsele din tutun încălzit și produsele noi din tutun care creează dependență; așteaptă cu interes o revizuire ambițioasă a ratelor și cu scopul de a contribui mai bine la obiectivele în materie de sănătate;

Aspecte problematice ale politicii UE în materie de TVA

18. constată că actualul sistem de TVA al UE rămâne prea complex, în special pentru IMM-uri, și vulnerabil la fraudă, generând, în același timp, costuri ridicate de asigurare a conformității pentru operatorii economici[12]; ia act de faptul de diferitele măsuri de combatere a fraudei fiscale adoptate în statele membre; reamintește că modernizarea sistemului de TVA și trecerea la un sistem de TVA mai coerent în întreaga Uniune ar trebui realizate de urgență[13];

19. subliniază că eliminarea decalajului în materie de TVA și combaterea fraudei fiscale ar trebui să fie o prioritate urgentă pentru Uniune și statele membre în economia post-COVID-19; își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul deficitului de încasare a TVA estimat la aproximativ 140 miliarde EUR în 2018, din care 50 miliarde EUR sunt legate de evaziunea și frauda fiscală transfrontalieră; constată cu îngrijorare că, potrivit evaluării Comisiei, deficitul de încasare a TVA ar putea crește la peste 160 miliarde EUR din cauza pandemiei de COVID-19; observă că structura complexă a deficitului de încasare a TVA necesită acțiuni multiple, adaptate la componentele specifice ale factorilor care stau în spatele deficitului;

20. subliniază că sistemul actual de TVA rămâne fragmentat, generând o sarcină administrativă considerabilă pentru firme, în special pentru cele cu operațiuni transfrontaliere și pentru IMM-uri, care reduce beneficiile existenței pe piața unică și impune, de asemenea, costuri pentru statele membre prin eventualele pierderi de venituri; observă că Comisia, prin propunerile noi, ar trebui să țină seama de nevoile specifice ale IMM-urilor și să creeze condiții de concurență loială, printre care introducerea de cerințe bazate pe un prag, după caz;

21. salută înființarea ghișeului unic al Uniunii, care vizează simplificarea respectării obligațiilor fiscale, în special prin reducerea incertitudinii de pe piața unică și prin reducerea costurilor pentru operațiunile transfrontaliere care permit operatorilor economici transfrontalieri să își îndeplinească mai ușor obligațiile în materie de TVA pentru vânzările de comerț electronic în cadrul Uniunii; invită Comisia să evalueze modalitățile de extindere a domeniului de aplicare al ghișeului unic pentru a include o gamă mai largă de servicii, în special în ceea ce privește toate tranzacțiile B2C cu bunuri și transferul de capital propriu, permițând societăților să se înregistreze în scopuri de TVA numai într-o țară; salută propunerea privind o înregistrare unică în scopuri de TVA;

22. ia act de inițiativa Comisiei de a revizuire a scutirii actuale de TVA pentru servicii financiare și de asigurări, în special ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE, precum și revizuirea normelor naționale în acest domeniu; subliniază că această revizuire ar trebui să asigure că normele TVA privind serviciile financiare sunt adecvate pentru economia digitală actuală, inclusiv Fintech, și că se mențin condiții de concurență internaționale echitabile pentru întreprinderile din Uniune;

23. ia act de faptul că Comisia a descris în planul de acțiune un „sistem fiscal bine conceput, care joacă un rol important în sprijinirea tranziției verzi”, care ar putea contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european; așteaptă cu interes, în acest context, propunerea de revizuire a cotelor de TVA în domeniul scutirilor pentru transportul de persoane, anunțată în pachetul Comisiei pentru o impozitare echitabilă și simplă; subliniază necesitatea de a echilibra mixul fiscal pentru a reduce treptat la minimum impactul impozitării muncii asupra lucrătorilor și de a elabora un sistem fiscal mai corect;

24. constată cu preocupare că unele state membre nu aplică, în general, scutiri de TVA pentru donațiile în natură, ceea ce conduce la situații în care companiile distrug bunuri de consum, în special produse returnate, chiar dacă o astfel de scutire este posibilă în temeiul Directivei 2006/112/CE a Consiliului[14]; solicită Comisiei să emită orientări pentru statele membre, clarificând faptul că scutirile de TVA pentru donații în natură sunt compatibile cu legislația existentă a Uniunii privind TVA până la adoptarea, de către statele membre, a propunerii de directivă a Consiliului [COM(2018)20 final, îndeosebi articolul 98 alineatul (2)];

25. invită Comisia să analizeze și să investigheze posibilități de a utiliza tehnologia, de exemplu IA și alte tipuri de software, aplicându-le raportării TVA în timp real sau aproape real în tranzacțiile B2B, ținând seama totodată de protejarea și confidențialitatea datelor; observă că cel mai bun rezultat va fi obținut dacă instrumentele de analiză a datelor sunt introduse și puse în aplicare în cadrul pieței unice a Uniunii sau dacă standardele pentru o astfel de raportare sunt stabilite simultan la nivelul Uniunii;

26. salută începerea activității Parchetului European în iunie 2021;

27. salută analiza rețelelor de tranzacții (TNA) și sprijină stabilirea unei cooperări sporite între membrii Eurofisc în vederea detectării rapide a fraudei de tip carusel; invită Comisia să ia măsuri către o utilizare mai eficace a instrumentului TNA și să se concentreze asupra calității datelor furnizate, întrucât reprezintă un instrument esențial în combaterea fraudei în domeniul TVA; solicită, în acest sens, Comisiei să revizuiască modul în care instrumentul TNA este utilizat de statele membre și să le ofere asistență în introducerea de orientări pentru bunele practici; consideră că, pentru a reduce costurile de conformare pentru contribuabili, datele furnizate ar trebui să fie generate de un sistem digitalizat automat de raportare a datelor de la contribuabil la administrațiile fiscale[15] (de exemplu, prin sistemul de facturare electronică menționat în anexă);

Reformele în curs ale sistemului fiscal internațional și al Uniunii

28. ia act de reducerea deficitului estimat de încasare a impozitelor[16] provocat de evitarea de către societăți a obligațiilor lor fiscale, care se situează la aproximativ 35 de miliarde EUR pe an față de estimările anterioare ale Comisiei de 50-70 de miliarde EUR, înainte de introducerea măsurilor anti-BEPS; constată, de asemenea, o corelație între această îmbunătățire și eforturile legislative ale Comisiei de combatere a evitării obligațiilor fiscale; ia act de punerea în aplicare a Directivei din 2019 privind combaterea evitării obligațiilor fiscale și solicită Comisiei un raport de evaluare privind impactul și punerea în aplicare ale acestei directive; subliniază că, atunci când unele societăți profită de situație pentru a-și reduce în continuare impozitele prin evitarea obligațiilor fiscale sau prin planificarea fiscală agresivă, este subminată concurența loială pe piața unică, iar în multe cazuri este afectată competitivitatea IMM-urilor; reamintește că deficitul de încasări fiscale din cauza evitării obligațiilor fiscale de către societăți poate ajunge la 190 de miliarde EUR[17] dacă se iau în considerare acordurile fiscale speciale, ineficacitatea colectării și alte practici; subliniază, de asemenea, că regimurile speciale unilaterale, cum ar fi cotele mai scăzute ale impozitului pe profit pentru unii contribuabili, ar putea constitui un risc pentru bazele de impozitare stabile în întreaga UE;

29. subliniază că actualele reglementări fiscale de la nivel mondial sunt depășite, problemă ce nu poate fi rezolvată decât la nivel mondial; salută acordul istoric bazat pe doi piloni încheiat în Cadrul incluziv al OCDE/G20 privind alocarea drepturilor de impozitare și aplicarea unei rate minime efective de impozitare de cel puțin 15 % pentru profiturile realizate la nivel mondial de către societățile multinaționale; consideră că aceasta reprezintă o ocazie unică de a aduce sistemul fiscal internațional la zi cu dezvoltarea economiei prin tratarea mai atentă a problemei denaturării concurenței loiale pe piață, care a fost accentuată în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, scoțând în evidență existența unor probleme legate de impozitarea marilor societăți multinaționale; observă că acordul le impune tuturor participanților „să elimine impozitele pe serviciile digitale și alte măsuri similare corespunzătoare [...] și să se angajeze să nu introducă astfel de măsuri în viitor”; observă că trebuie asigurată o implementare efectivă a soluției bazate pe doi piloni în Uniune și dincolo de frontierele acesteia, cu scopul de a asigura o distribuire mai echitabilă a profiturilor și a drepturilor de impozitare în rândul țărilor în raport cu întreprinderile multinaționale cele mai mari și mai profitabile; salută propunerea legislativă a Comisiei din 22 decembrie 2021 privind punerea în aplicare a ambilor piloni ai cadrului incluziv; invită Consiliul să adopte rapid propunerile respective, pentru ca acordul să intre în vigoare până în 2023; salută propunerea Comisiei privind utilizarea societăților de tip „cutie poștală”;

30. constată că unele state membre au luat măsuri unilaterale care au afectat negocierile internaționale; ia act de faptul că Convenția multilaterală (MLC) va impune tuturor părților să elimine treptat toate impozitele pe serviciile digitale și alte măsuri similare corespunzătoare în raport cu toate întreprinderile și să se angajeze să nu introducă astfel de măsuri înainte de sfârșitul anului 2023;

Pregătirea terenului pentru noua agendă a Uniunii privind impozitarea societăților

31. reamintește că viitoarele opțiuni strategice și alegeri politice ale Uniunii în domeniul impozitării societăților ar trebui să aibă ca principii fundamentale echitatea fiscală, eficiența și transparența, ținând totodată seama de imperativul stabilității veniturilor fiscale ale statelor membre, având în vedere rolul determinant al guvernelor în asigurarea unei redresări economice durabile în urma crizei provocate de COVID-19; observă că principiile menționate trebuie să conducă la o repartizare echitabilă a impozitelor pentru toate tipurile de societăți multinaționale, reducând în același timp costurile de conformitate suportate de contribuabili, îndeosebi de IMM-uri, și eliminând sursele de denaturare a activităților comerciale de pe piața unică, precum și în ceea ce privește comerțul și investițiile;

32. sprijină raționamentul care stă la baza propunerii Comisiei intitulată „Întreprinderile din Europa: cadrul de impozitare a profiturilor” (BEFIT), așteptată în 2023, care urmărește elaborarea unui nou cadru unic de reglementare a impozitului pe profit la nivelul Uniunii, bazat pe o formulă echitabilă, cuprinzătoare și eficace de repartizare și pe o bază fiscală comună de impozitare a profiturilor societăților, care să le ofere întreprinderilor claritate și previzibilitate și care să reflecte consensul atins în cadrul negocierilor OCDE privind pilonul 1 și 2; reamintește că încercările anterioare ale Uniunii de a defini un cadru comun de reglementare au luat în considerare trei factori: munca, activele și vânzările; consideră că accentuarea unui singur factor va crea un dezechilibru între veniturile fiscale ale statelor membre; invită Comisia să aibă în vedere includerea unor măsuri care să faciliteze punerea în aplicare a viitoarei propuneri privind BEFIT, în special pentru IMM-uri;

33. consideră însă că inițiativa BEFIT ar trebui să fie sprijinită de procesul politic pentru a genera un sprijin politic în folosul schimbării și că inițiativa ar trebui să fie însoțită de o evaluare aprofundată a impactului, care să stea la baza viitoarelor propuneri, iar acestea din urmă ar trebui să contribuie la atingerea unui consens între statele membre; așteaptă cu interes detalii privind inițiativa BEFIT și invită, așadar, Comisia să inițieze un proces amplu și incluziv de consultare cu părțile interesate, cu statele membre, inclusiv cu parlamentele lor naționale, și cu Parlamentul European, și să inițieze un dialog cu experții și cetățenii cu privire la principiile directoare, înainte de lansarea propunerii privind BEFIT de către Comisie în 2023; subliniază că punerea în aplicare a unor norme fiscale unice ar putea contribui în mod semnificativ la reducerea posibilităților de transfer al profiturilor prin sisteme de planificare fiscală, reducând totodată costurile de asigurare a conformității, în special pentru operațiunile economice transfrontaliere;

34. observă că noua agendă privind impozitarea societăților conține un mecanism menit să elimine favorizarea îndatorării prin introducerea unui sistem de stimulente, contribuind la reziliența viitoare a societăților în situații economice dificile și eliminând stimulentele care favorizează un model de finanțare a societăților axat în prea mare măsură pe îndatorare; ia act de intenția Comisiei de a elabora o propunere pentru un mecanism care să nu mai favorizeze finanțarea prin îndatorare și solicită Comisiei să efectueze o evaluare aprofundată a impactului și să includă dispoziții ferme împotriva evitării obligațiilor fiscale, pentru a se evita utilizarea eventualelor mecanisme favorabile finanțării prin capital propriu ca un nou instrument de erodare a bazei de impozitare;

35. sprijină, în scopul transparenței fiscale, colectarea de date actualizate periodic cu privire la cotele impozitului pe profit plătit efectiv de cele mai mari societăți din Uniune pentru profiturile generate în Uniune; această repertoriere ar trebui utilizată pentru evaluarea eficienței cadrului fiscal și a normelor în vigoare;

36. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului, până în 2022/2023, una sau mai multe propuneri legislative, bazate pe recomandările detaliate din anexă;

37. consideră că implicațiile financiare ale propunerii solicitate ar trebui să fie însoțite de alocarea unor credite corespunzătoare în buget;

°

° °

38. încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție, precum și recomandările care o însoțesc.

 


 

ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE: RECOMANDĂRI PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

A. Simplificare, reducerea costurilor de conformitate pentru contribuabili

Recomandarea A1 – O procedură unică de înregistrare în scopuri de TVA în UE și un număr unic de înregistrare în scopuri de TVA în UE

Parlamentul European invită Comisia Europeană să pregătească adoptarea unei proceduri unice de înregistrare în scopuri de TVA în UE și a numărului unic de TVA în UE până în 2023.

O astfel de procedură ar trebui:
 

 Să reducă costurile de conformitate, în special pentru IMM-urile care își desfășoară activitatea pe piața unică, și să propună un proces identic de înregistrare în scopuri de TVA în întreaga Uniune (respectând condițiile specifice pentru înregistrare din statele membre).

 Să asigure accesul lesne la înregistrare și să utilizeze o platformă (platforme) online armonizată(e), care să funcționeze în același mod în întreaga Uniune, într-un număr minim convenit de limbi, pentru a permite o utilizare mai ușoară în întreaga Uniune.

Recomandarea A2 – Simplificarea impozitării societăților europene (SE) și a IMM-urilor

Parlamentul European invită Comisia Europeană să introducă măsuri pentru a reduce și mai mult costurile și complexitatea impozitării IMM-urilor și a societăților europene până în 2023.

 Comisia ar trebui să propună mai multe inițiative menționate în prezentul raport, care ar trebui să fie urmate prompt de propuneri concrete de sprijinire a IMM-urilor în economia post-COVID-19.

 Pentru a sprijini în continuare societățile europene și întreprinderile nou-înființate, Parlamentul European solicită Comisiei să analizeze posibilitatea introducerii unui regim paneuropean unic de impozitare a veniturilor pentru SE și întreprinderile nou-înființate, astfel încât să fie reduse la minimum costurile legate de respectarea obligațiilor fiscale în cazurile în care aceste întreprinderi își desfășoară activitatea în mai multe state membre. Regimul respectiv poate fi opțional pentru SE (de exemplu în funcție de cifra de afaceri) și poate fi stabilit în funcție de SE. Veniturile fiscale obținute vor fi alocate statelor membre pe baza unei formule convenite (de exemplu pe baza proporției de locuitori angajați).

B. O mai mare certitudine pentru contribuabili și/sau administrațiile fiscale ale statelor membre

Recomandarea B1 – Un mecanism de soluționare a litigiilor pentru cazurile în care două sau mai multe state membre revendică domiciliul fiscal:

Parlamentul European invită Comisia să reflecte experiențele și să identifice lacunele rămase în Directiva (UE) 2017/1852 a Consiliului privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale din Uniune, precum și să propună modalități eficace de soluționare a conflictelor și incertitudinilor existente legate de domiciliu atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cazul persoanelor juridice, care creează riscul unei duble impozitări și/sau al unei duble neimpozitări. Parlamentul invită Comisia să prezinte, până în 2023, propuneri privind definiția domiciliului fiscal.

Parlamentul European reamintește, de asemenea, că rezultatul litigiilor ar trebui să fie pus la dispoziția publicului sub forma unui rezumat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 din Directiva (UE) 2017/1852, și ar trebui să includă cote efectivele de impozitare. Regimul stabilit trebuie să garanteze că termenele pentru obținerea unei hotărâri, care trebuie să reflecte problemele cauzate de litigiu contribuabililor, sunt obligatorii din punct de vedere juridic și efectiv respectate. Având în vedere schimbările din economie în perioada post-COVID, inclusiv trecerea la munca de la distanță, Comisia ar trebui să analizeze cât mai repede posibil dacă legislația actuală asigură în măsură suficientă reducerea riscului unei duble impozitări a contribuabililor și, după caz, să efectueze o revizuire a directivei sau, ca alternativă, să propună măsuri noi. Se observă, de asemenea, că directiva nu este suficient de vizibilă, iar Comisia ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a aduce la cunoștința cetățenilor acest mecanism.

Recomandarea B2 – Extinderea schimbului automat de informații

Parlamentul European invită Comisia să analizeze necesitatea extinderii schimbului automat de informații între statele membre și modalitatea optimă de realizare a acestei extinderi, astfel încât să fie incluse noi categorii de venituri și active, cum ar fi criptoactivele (DAC 8). Întrucât statele membre au obligația legală de a trimite date numai pentru categoriile pentru care sunt deja disponibile informații, se pare că, drept consecință, nu există suficiente informații despre anumite categorii de venituri și active.

Recomandarea B3 – Orientări privind stimulentele fiscale pozitive

Parlamentul European invită Comisia să prezinte orientări cu privire la stimulentele fiscale care nu au ca efect denaturarea pieței unice. Astfel, securitatea fiscală pentru contribuabili și statele membre ar fi consolidată dacă statele membre ar cădea de acord asupra unor stimulente fiscale care îmbunătățesc performanța economică în Uniune, fără însă a afecta funcționarea pieței unice.

C. Reducerea deficitului de încasări fiscale și a costurilor de asigurare a conformității

Recomandarea C1 – Facturarea electronică 

Parlamentul European invită Comisia Europeană:

 Să instituie fără întârziere un standard comun armonizat pentru facturarea electronică în întreaga Uniune, până în 2022, pentru a reduce costul legat de crearea unui sistem fragmentat și diferit în fiecare stat membru.

 Să stabilească rolul facturării electronice în raportarea în timp real.

 Să analizeze posibilitatea introducerii treptate a facturării electronice obligatorii în întreaga Uniune până în 2023, cu accent pe reducerea semnificativă a costurilor de conformitate, în special pentru IMM-uri. Facturile ar trebui emise numai prin sisteme de stat sau autorizate, care să asigure protecția deplină a datelor.

 Până în 2023, să examineze posibilitatea ca sistemul să pună la dispoziția contribuabililor eligibili o parte din (sau toate) datele/documentele privind respectarea obligațiilor fiscale, inclusiv responsabilitatea pentru conformitatea acestor declarații (sau a unor părți ale acestora), în special din punctul de vedere al reducerii costurilor de asigurare a conformității și a riscurilor pentru IMM-uri.

Recomandarea C2 – Alternativă pentru reducerea deficitului de încasare a TVA

Parlamentul European invită Comisia ca, în vederea reducerii substanțiale a deficitului de încasare a TVA în întreaga Uniune, în special în economia post-COVID-19, să propună măsuri care să reducă în mod semnificativ deficitul de încasare a TVA identificat, în special deficitul legat de scutirea de la plata taxei pe tranzacțiile transfrontaliere efectuate în Uniune. Această solicitare poate fi îndeplinită până în 2022-2023 prin una sau mai multe dintre următoarele inițiative:

 Relansarea inițiativei privind regimul definitiv, aceasta fiind modalitatea cea mai firească și mai eficientă de combatere a fraudelor fiscale în domeniul TVA, care atrag pierderi anuale importante.

 Simplificarea respectării obligațiilor în materie de TVA și colectarea datelor pentru monitorizarea și combaterea fraudei fiscale[18] în vederea reducerii sarcinii administrative în materie de TVA legate de comerțul transfrontalier; invită Comisia să propună, treptat, dar prompt, o extindere a domeniului de aplicare al platformei OSS existente de la B2C la B2B, în special în ceea ce privește livrările de bunuri B2C pentru care persoana obligată la plata TVA nu este stabilită în statul membru în care este datorată TVA, în ceea ce privește anumite prestări de servicii B2B atunci când serviciile prestate sunt în principal servicii B2C și în ceea ce privește articolul 196 din Directiva 2006/112/CE.

 Elaborarea și prezentarea unui standard pentru raportarea online a datelor pentru (în primă instanță) comerțul transfrontalier din Uniune, de preferință prin utilizarea datelor din factura electronică (sau dintr-o sursă alternativă, dar respectând principiul conform căruia datele trebuie prezentate o singură dată), inclusiv prelucrarea eficientă și puternic securizată a datelor centralizate/descentralizate în scopul depistării fraudelor. Datele vor înlocui toate cerințele de raportare existente în acest domeniu și vor determina reducerea costurilor globale de asigurare a conformității, în special pentru IMM-uri. Datele colectate ar trebui utilizate cu respectarea confidențialității și a tuturor dispozițiilor legislative aplicabile privind protecția datelor. Poate fi avută în vedere utilizarea tehnologiei blockchain (sau a unei tehnologii alternative), iar sistemele bazate pe standarde comune ale Uniunii ar putea fi exploatate de furnizori privați.

Recomandarea C3 – Declarația fiscală unică armonizată și OSS

Parlamentul European invită Comisia să prezinte o inițiativă legislativă referitoare la:

O declarație fiscală unică și armonizată privind impozitul pe profitul întreprinderilor pentru a sprijini BEFIT în Uniune. Ar putea fi folosită o abordare standardizată a conținutului și a formatului declarației fiscale, pentru a simplifica întocmirea declarației. Această opțiune va contribui la simplificarea declarării impozitului pe profit și la reducerea necesității de a externaliza activitatea legată de conformitatea fiscală, în special pentru IMM-urile care desfășoară activități comerciale transfrontaliere.

Recomandarea C4 – Un observator fiscal pentru monitorizarea și cuantificarea tendințelor fiscale la nivel european

În 2019, Parlamentul European a inițiat crearea unui Observator fiscal al UE, cu titlu de acțiune pregătitoare. Parlamentul European invită Comisia să prezinte o evaluare independentă a activității desfășurate și să propună posibile modalități în care ar putea fi continuată această inițiativă.

D. Un sistem european nou și coordonat în domeniul impozitului pe profit

Recomandarea D1 – Soluționarea problemei legate de favorizarea îndatorării ca metodă de finanțare a întreprinderilor

Comisia a anunțat o inițiativă pentru reducerea măsurilor determinate de principiile fiscale care favorizează îndatorarea în cadrul deciziilor privind investițiile adoptate de întreprinderi, și anume de posibilitatea deducerii fiscale a dobânzilor pentru împrumuturile contractate în scopul finanțării întreprinderii.

Parlamentul European solicită Comisiei:

 Să efectueze o evaluare aprofundată a impactului și să includă clauze puternice de combatere a evitării obligațiilor fiscale în viitoarea propunere privind reducerea măsurilor care favorizează îndatorarea întreprinderilor. Să aibă în vedere că această favorizare poate fi combătută fie permițând efectuarea deducerii costurilor legate de finanțarea prin capital propriu, fie limitând posibilitățile de deducere a dobânzilor, și reamintește, ca o altă soluție pentru reducerea măsurilor ce favorizează îndatorarea, limitarea reducerii deducerii costurilor excedentare legate de împrumuturi până la 20 % din veniturile contribuabilului înainte de calculul dobânzilor, impozitelor, deprecierii și amortizării (EBITDA).

Recomandarea D2 – Un cadru unic de reglementare fiscală pentru Uniune

În contextul viitorului cadru BEFIT, Parlamentul European solicită Comisiei:

 Să analizeze diferitele elemente care constituie o activitate economică reală a întreprinderilor (vânzări, forță de muncă, active).

 Să inițieze o consultare amplă cu participarea statelor membre, a parlamentelor naționale și a Parlamentului European.

E. Eficacitatea administrațiilor fiscale, schimbul de informații fiscale și calitatea datelor

Recomandarea E1 – Eurofisc 2.0

Parlamentul European solicită Comisiei:

 Să întărească rețeaua Uniunii de experți în combaterea fraudelor, Eurofisc, și să asigure resurse suficiente pentru efectuarea efectivă a unor analize comune ale riscurilor, coordonarea investigațiilor și cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Europol și Parchetul European, în special pentru anchetarea fraudelor în domeniul TVA.

 Să prezinte propunerea referitoare la Eurofisc 2.0. Reamintește recomandările din rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la punerea în aplicare a cerințelor UE privind schimbul de informații fiscale: progrese, lecții învățate și obstacole care trebuie depășite. Observă că Eurofisc 2.0 ar putea contribui în mare măsură la utilizarea efectivă de către administrațiile fiscale a informațiilor fiscale care fac obiectul schimburilor și la calitatea acestor informații.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

2.2.2022

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

7

9

Membri titulari prezenți la votul final

Rasmus Andresen, Gerolf Annemans, Gunnar Beck, Marek Belka, Isabel Benjumea, Stefan Berger, Gilles Boyer, Carlo Calenda, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Raffaele Fitto, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Luis Garicano, Valentino Grant, Claude Gruffat, José Gusmão, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Michiel Hoogeveen, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, France Jamet, Othmar Karas, Billy Kelleher, Georgios Kyrtsos, Ioannis Lagos, Aurore Lalucq, Aušra Maldeikienė, Pedro Marques, Costas Mavrides, Csaba Molnár, Siegfried Mureșan, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Piernicola Pedicini, Lídia Pereira, Sirpa Pietikäinen, Dragoș Pîslaru, Evelyn Regner, Antonio Maria Rinaldi, Dorien Rookmaker, Alfred Sant, Joachim Schuster, Ralf Seekatz, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli, Ernest Urtasun, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni, Roberts Zīle

Membri supleanți prezenți la votul final

Damien Carême, Ville Niinistö, Linea Søgaard-Lidell

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

43

+

ECR

Raffaele Fitto

ID

Valentino Grant, Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni

NI

Ioannis Lagos

PPE

Isabel Benjumea, Stefan Berger, Markus Ferber, José Manuel García-Margallo y Marfil, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Aušra Maldeikienė, Siegfried Mureșan, Luděk Niedermayer, Lídia Pereira, Sirpa Pietikäinen, Ralf Seekatz, Inese Vaidere

Renew

Gilles Boyer, Carlo Calenda, Engin Eroglu, Luis Garicano, Dragoș Pîslaru, Stéphanie Yon-Courtin

S&D

Marek Belka, Jonás Fernández, Eero Heinäluoma, Aurore Lalucq, Pedro Marques, Csaba Molnár, Evelyn Regner, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli

Verts/ALE

Rasmus Andresen, Damien Carême, Claude Gruffat, Stasys Jakeliūnas, Ville Niinistö, Piernicola Pedicini, Ernest Urtasun

 

7

-

ECR

Michiel Hoogeveen, Dorien Rookmaker

ID

Gerolf Annemans, Gunnar Beck

NI

Enikő Győri, Lefteris Nikolaou-Alavanos

The Left

José Gusmão

 

9

0

ECR

Johan Van Overtveldt, Roberts Zīle

ID

France Jamet

PPE

Frances Fitzgerald

Renew

Billy Kelleher, Caroline Nagtegaal, Linea Søgaard-Lidell

S&D

Costas Mavrides, Alfred Sant

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

Ultima actualizare: 25 februarie 2022
Aviz juridic - Politica de confidențialitate