RAPORT referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii durabile 2022

1.3.2022 - (2022/2006(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportoare: Irene Tinagli
Raportoare pentru aviz (*):
Margarida Marques, Comisia pentru bugete
(*) (Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură)

Amendamente

• 001-006 (PDF - 119 KB)
• 001-006 (DOC - 77 KB)
• 007-011 (PDF - 124 KB)
• 007-011 (DOC - 78 KB)
• 012-016 (PDF - 117 KB)
• 012-016 (DOC - 77 KB)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii durabile 2022

(2022/2006(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 136,

– având în vedere Protocolul nr. 1 la tratate privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

– având în vedere Protocolul nr. 2 la tratate privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

– având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare,

– având în vedere Acordul de la Paris încheiat în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă,

– având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre[1],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv[2],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro[3],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro[4],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[5],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[6],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară[7],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro[8],

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii[9] („Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept”),

– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență[10] (Regulamentul MRR),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iunie 2021 intitulată „Coordonarea politicilor economice în 2021: depășirea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sprijinirea redresării și modernizarea economiei noastre”, (COM(2021)0500),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 4 martie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale” (COM(2021)0102),

– având în vedere angajamentul social de la Porto din 7 mai 2021, semnat de Consiliu, Comisie, Parlament și partenerii sociali,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 24 noiembrie 2021 intitulată „Strategia anuală pentru 2022 privind creșterea durabilă” (COM(2021)0740),

– având în vedere raportul Comisiei din 24 noiembrie 2021 intitulat „Raportul privind mecanismul de alertă 2022” (COM(2021)0741) și recomandarea Comisiei din 24 noiembrie 2021 referitoare la o recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2021)0742),

– având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic din 16 februarie 2021 intitulat „Implicațiile asupra stabilității financiare ale măsurilor de sprijin pentru protejarea economiei reale împotriva pandemiei de COVID-19”,

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 27 mai 2020 intitulat „Identificarea nevoilor în materie de redresare ale Europei”,

– având în vedere previziunile economice ale Comisiei din toamna anului 2021, publicate la 11 noiembrie 2021,

– având în vedere analiza Consiliului bugetar european din 16 iunie 2021 privind orientarea bugetară care ar fi adecvată pentru zona euro în 2022,

– având în vedere rezoluția sa din 6 iunie 2021 referitoare la controlul de către Parlamentul European a evaluării în curs de către Comisie și Consiliu a planurilor naționale de redresare și reziliență,

– având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2020 referitoare la Planul de investiții pentru o Europă durabilă – modalități de finanțare a Pactului verde,

– având în vedere raportul anual al Consiliului bugetar european din 10 noiembrie 2021,

– având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la revizuirea cadrului legislativ macroeconomic pentru un impact mai bun asupra economiei reale a Europei și o mai mare transparență a procesului decizional și a responsabilității democratice[11],

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizul Comisiei pentru bugete și cel al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0034/2022),

A. întrucât semestrul european are un rol important în coordonarea politicilor economice și bugetare ale statelor membre, protejând astfel stabilitatea macroeconomică a uniunii economice și monetare; întrucât acest proces nu ar trebui să ignore obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale și ale Pactului verde european, precum și alte aspecte legate de sectorul financiar și de fiscalitate; întrucât integrarea acestor aspecte nu ar trebui să afecteze natura preponderent economică și fiscală a semestrului european;

B. întrucât, potrivit previziunilor economice din toamnă ale Comisiei, rata de creștere a PIB-ului pentru 2022 va fi de 4,3 % pentru PIB în zona euro și în UE-27 și se preconizează că va scădea la 2,4 % pentru zona euro, respectiv 2,5 % pentru UE-27 în 2023;

C. întrucât previziunile economice prezentate în toamnă de Comisie arată o diferență semnificativă în ritmul de redresare a diferitelor state membre în 2021, cu o disparitate de creștere a PIB cuprinsă între 2,7 % și 14,6 %;

D. întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a dus la o creștere a inegalităților sociale, teritoriale, intergeneraționale, economice și de gen;

E. întrucât, potrivit previziunilor economice de toamnă ale Comisiei, rata medie a șomajului a scăzut la 7,9 % în zona euro și la 7,1 % în UE-27 în 2021, preconizându-se scăderi suplimentare la 7,5 % și 6,7 % în 2022;

F. întrucât recesiunea economică fără precedent din 2020 și măsurile luate ca răspuns la pandemie au dus la creșterea ponderii datoriei publice în PIB în 2021 la 100 % în zona euro și la 92,1 % în UE-27;

G. întrucât creșterea productivității și a competitivității globale a UE necesită reforme structurale, echilibrate din punct de vedere social, favorabile creșterii și sustenabile, precum și un nivel adecvat de investiții;

H. întrucât redresarea economică după pandemie necesită punerea în aplicare rapidă și eficientă a Mecanismului de redresare și reziliență (RRF); întrucât toate planurile de redresare și reziliență ar trebui să ia în calcul fiecare dintre cei șase piloni și obiectivele generale și specifice ale Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență și să respecte principiile orizontale ale acestuia;

I. întrucât în cursul procesului semestrului european au fost identificate probleme legate de statul de drept; 

J. întrucât aspectele legate de viitorul posibil al cadrului bugetar al UE au fost abordate într-un raport din proprie inițiativă specific al Parlamentului European;

K. întrucât aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale analizei anuale a creșterii durabile sunt abordate în raportul dublu al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului intitulat „Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în strategia anuală pentru 2022 privind creșterea durabilă”;

L. întrucât aspectele legate de punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență vor fi abordate într-un raport din proprie inițiativă specific al Parlamentului European,

Perspective economice pentru UE

1. constată că economia europeană se redresează mai repede decât se preconiza, după impactul devastator al pandemiei mondiale de COVID-19; subliniază importanța crucială pe care intervențiile oportune și inovatoare de politică au avut-o și o vor avea în continuare la atenuarea impactului pandemiei asupra economiei europene;

2. se declară preocupat de apariția unor noi variante, de decretarea unor măsuri de izolare în anumite regiuni lovite de pandemie, de creșterea prețurilor la energie, de presiunea inflaționistă, de perturbările în aprovizionare și de deficitele emergente de forță de muncă; constată că aceste riscuri creează un nivel semnificativ de incertitudine și ar putea afecta perspectivele de creștere economică în lunile următoare și ar putea întârzia tranziția către o economie mai durabilă, mai digitalizată, mai competitivă și mai adaptată la evoluțiile din viitor;

3. ia act de faptul că se preconizează că toate statele membre își vor atinge nivelul de producție de dinainte de pandemie până la sfârșitul anului 2022; se declară îngrijorat de faptul că ritmul redresării a variat între statele membre și regiuni, cu diferențe semnificative și o disparitate în rândul statelor membre în 2021; constată totuși că, potrivit estimărilor, redresarea va fi mai uniformă în 2022 și 2023; subliniază faptul că ratele de creștere preconizate pentru UE în 2022 și 2023 sunt mai mici decât creșterea economică globală preconizată a PIB-ului;

4. admite că criza generată de pandemia de COVID-19 a fost deosebit de gravă pentru societățile comerciale, în principal IMM-uri, din sectorul turismului, al ospitalității și al culturii; subliniază că statele membre care erau mai dependente de astfel de servicii s-au confruntat cu cel mai sever impact economic;

5. recunoaște noțiunea de solidaritate europeană care stă la baza instituirii MRR; subliniază că introducerea transparentă și cu succes a MRR va contribui la transformarea economiilor și societăților din UE astfel încât acestea să fie mai prospere, mai sustenabile, mai favorabile incluziunii, mai competitive, mai reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală și va permite dezvoltarea coeziunii economice, sociale și teritoriale;

Politici bugetare responsabile și sustenabile

6. observă că clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere va continua să se aplice în 2022 și se preconizează că va fi dezactivată din 2023, cu condiția ca motivele care au dus la activarea sa să dispară;

7. consideră că se impune o reformă a cadrului UE de guvernanță economică; împărtășește opinia Consiliului bugetar european că este important să știm clar cum se va derula revizuirea cadrului bugetar, preferabil înainte de a dezactiva clauza derogatorie generală;

8. ia act de intenția Comisiei de a elabora orientări privind politicile fiscale pentru perioada premergătoare dezactivării clauzei derogatorii generale, reflectând atât situația economică specifică a fiecărui stat membru, cât și discuțiile privind cadrul de guvernanță economică; reamintește, în acest sens, rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la revizuirea cadrului legislativ macroeconomic;

9. este convins că coordonarea politicilor bugetare naționale rămâne esențială pentru stimularea redresării; ia act de faptul că orientarea bugetară generală, ținând seama de bugetele naționale și de Mecanismul de redresare și reziliență, va susține redresarea economică și în 2022 și va asigura o schimbare treptată a politicii fiscale; este de acord cu Comisia că statele membre cu niveluri scăzute sau medii ale datoriei ar trebui să urmărească sau să mențină o orientare fiscală în sprijinul redresării economice și că statele membre cu niveluri ridicate ale datoriei ar trebui să utilizeze Mecanismul de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare pentru a sprijini redresarea, urmărind în același timp o politică bugetară prudentă care, însă, să nu împiedice investițiile publice necesare pentru a finanța sectoarele de importanță strategică pentru redresarea și reziliența economiilor și societăților europene; este de acord cu Comisia că toate statele membre ar trebui să își mențină sau să își mențină în linii mari investițiile naționale finanțate;

10. evidențiază că veniturile publice și cheltuielile publice, sunt cruciale pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice; invită statele membre să ia măsuri pentru a combate frauda fiscală, evitarea obligațiilor fiscale, evaziunea fiscală și spălarea de bani și să continue reformele sustenabile, echilibrate din punct de vedere social și de stimulare a creșterii;

Reforme structurale și investiții favorabile creșterii, echilibrate, favorabile incluziunii și sustenabile

11. consideră că este esențial să se coordoneze eforturile naționale de reformă și de investiții și schimbul de bune practici pentru o mai mare convergență și reziliență a economiilor noastre, pentru a promova creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a îmbunătăți cadrele instituționale pentru a intensifica astfel implicarea la nivel național și controlul;

12. subliniază că Mecanismul de redresare și reziliență oferă tuturor statelor membre o oportunitate unică și fără precedent de a trata principalele probleme structurale și nevoi de investiții, adoptând în același timp tranzițiile justă, verde și digitală; insistă ca toate planurile de redresare și reziliență să respecte toate cerințele Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență, în special cei șase piloni; face trimitere la interacțiunea dintre semestrul european și Mecanismul de redresare și reziliență; invită statele membre să profite la maximum de această oportunitate și să o utilizeze pentru a-și transforma economiile și pentru a le face mai sustenabile, mai competitive și mai rezistente la șocurile viitoare; evidențiază rolul Parlamentului European în punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum este consacrat în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență;

13. reamintește că MRR și fiecare dintre planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui să respecte pe deplin Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept și că măsurile din cadrul acestor planuri nu ar trebui să contravină valorilor UE consacrate la articolul 2 din TUE; insistă, în acest scop, că Comisia trebuie să se asigure că niciun proiect sau măsură nu contravine acestor valori, nici în etapa de evaluare, nici în cea de punere în aplicare și solicită Comisiei să ia măsurile adecvate pentru o evaluare;

14. subliniază că pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra femeilor; subliniază importanța stimulării participării femeilor la economie și a participării incluzive la economia și transformarea digitală, precum și a asigurării unei creșteri mai favorabile incluziunii ca parte a soluției pentru redresarea post-pandemică, ceea ce va contribui la creșterea numărului de locuri de muncă, a prosperității economice și a competitivității în întreaga UE;

15. ia act de faptul că multe state membre trebuie să se confrunte cu un nivel suboptim de investiții private și publice și cu probleme structurale vechi și noi care le frânează potențialul de creștere; subliniază, prin urmare, că soluționarea problemelor structurale și creșterea investițiilor publice și private sunt esențiale pentru o redresare durabilă și o creștere continuă; consideră că punerea în aplicare a reformelor pentru a soluționa vulnerabilitățile structurale mai vechi sau mai noi este esențială nu numai pentru îmbunătățirea capacității de a face față problemelor actuale, ci și pentru realizarea dublei tranziții într-un mod sustenabil, just și favorabil incluziunii și pentru reducerea inegalităților sociale; atrage atenția asupra lipsei de motivare la nivel național ca una dintre principalele deficiențe în punerea în aplicare a reformelor menite să abordeze problemele structurale;

16. este preocupat de faptul că Comisia a identificat vulnerabilități macroeconomice legate de dezechilibre și dezechilibre excesive în 12 state membre; este îngrijorat de faptul că natura și sursa dezechilibrelor din statele membre sunt în mare măsură aceleași ca înainte de pandemie și că pandemia ar putea exacerba și divergențele și dezechilibrele economice; invită statele membre să profite de oportunitatea fără precedent pe care o oferă MRR, pentru a reduce în mod semnificativ dezechilibrele macroeconomice existente, în special prevăzând măsuri ambițioase privind reformele în planurile naționale ale tuturor statelor membre; subliniază că, pentru valorificarea la maximum a acestei oportunități, este nevoie de o execuție solidă;

17. constată că nivelurile ridicate ale datoriei publice pot deveni un element de instabilitate macroeconomică, în special dacă politica monetară a Băncii Centrale Europene va deveni mai puțin laxă; subliniază importanța unui cadru de reglementare și a unor strategii de politică adecvate, care să poată combina o reducere a ponderii datoriei în PIB cu un nivel adecvat de investiții private și publice capabile să asigure o creștere economică susținută, o competitivitate ridicată și coeziune socială;

18. recunoaște importanța procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în detectarea, prevenirea și soluționarea dezechilibrelor macroeconomice din UE; subliniază faptul că va fi nevoie de monitorizare și vigilență permanente, iar statele membre ar trebui să abordeze dezechilibrele emergente prin reforme care să accentueze reziliența economică și socială și să promoveze transformarea digitală și tranziția verde și justă; subliniază că Comisia joacă un rol important în tragerea la răspundere a guvernelor în această privință;

19. reamintește că ciclul semestrului european este un cadru consacrat prin care statele membre ale UE își coordonează politicile fiscale, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă; subliniază că, fără eforturi coordonate de a pune în aplicare tranziția digitală și tranziția ecologică și de a aborda anumite aspecte legate de sectorul financiar, economiile europene pot suferi daune de lungă durată, subminând astfel orice încercare de a promova politici fiscale sustenabile și credibile; prin urmare, invită Comisia să ia în considerare cum se cuvine toate aceste elemente în viitoarele procese ale semestrului european, fără a submina abordarea actuală bazată pe politici fiscale și bugetare;

Un semestru european mai democratic

20. subliniază importanța dezvoltării unei dezbateri largi care să implice parlamentele naționale și Parlamentul European în procesul semestrului european; își reiterează apelul de a consolida rolul democratic al Parlamentului în cadrul de guvernanță economică și invită Consiliul și Comisia să țină seama pe deplin de rezoluțiile sale;

21. invită Comisia să informeze în egală măsură Parlamentul și Consiliul, în calitate de colegiuitori, cu privire la toate aspectele legate de aplicarea cadrului de guvernanță economică al UE, inclusiv cu privire la etapele pregătitoare;

22. ia act de faptul că Comisia, Consiliul și președintele Eurogrupului ar trebui să se prezinte periodic în fața comisiei competente a Parlamentului European pentru a furniza informații și a face schimb de opinii cu privire la cele mai recente evenimente economice și politice;

23. solicită o coordonare angajată cu partenerii sociali și alte părți interesate relevante, atât la nivel național, cât și la nivel european, în vederea consolidării responsabilității democratice și a transparenței;

°

° °

24. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

AVIZ AL COMISIEI PENTRU BUGETE (1.2.2022)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii durabile 2022

(2022/2006(INI))

Raportoare pentru aviz: Margarida Marques

(*) (Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură)

 

 

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază că mobilizarea rapidă și decisivă a unor resurse bugetare semnificative ale UE, alături de măsuri fiscale considerabile luate de statele membre, a fost și va continua să fie esențială pentru atenuarea impactului sanitar, social și economic al crizei provocate de pandemia de COVID-19;

2. subliniază că natura excepțională a NextGenerationEU a avut un efect stabilizator pentru statele membre într-o perioadă de mare incertitudine economică, permițând guvernelor să păstreze nivelurile de investiții și să mențină costurile îndatorării la un nivel scăzut; subliniază importanța unor investiții publice semnificative în sprijinirea unei redresări sustenabile, echitabile și favorabile incluziunii în UE;

3. subliniază că Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) impune ca semestrul european să fie remodelat pentru a asigura punerea în aplicare a unor planuri naționale de redresare și reziliență (PNRR) ambițioase, de înaltă calitate și orientate către viitor; reamintește că Parlamentul European, partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și autoritățile locale trebuie să se implice activ în procesul de remodelare și în punerea sa în aplicare;

4. consideră că PNRR reprezintă o ocazie pentru ca statele membre să contribuie în mod semnificativ la redresarea economică și socială a UE, să gestioneze provocările structurale identificate prin punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în domenii-cheie, cum ar fi sistemele judiciare, mediul economic și de afaceri, sănătatea, educația, cultura, ocuparea forței de muncă și asistența socială, precum și pentru ca economiile lor să devină mai bine pregătite pentru crize, mai rezistente la șocuri, mai durabile, mai echitabile și mai favorabile incluziunii, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, cu obiectivele UE în materie de climă și biodiversitate și cu strategia UE privind egalitatea de gen; regretă, cu toate acestea, că PNRR nu reușesc să combată în mod adecvat sistemele de planificare fiscală agresivă;

5. reamintește că MRR stabilește obiective de 37 % pentru cheltuielile legate de climă, în conformitate cu cerințele specifice din anexa VI la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, și de 20 % pentru cheltuielile pentru transformarea digitală, inclusiv pentru infrastructură, educație și competențele digitale, și că poate sprijini numai măsuri care respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”; îndeamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a monitoriza, audita și aplica în mod eficace aceste obiective;

6. salută tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care este conceput pentru a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a MRR și a pune informațiile la dispoziția publicului larg; invită Comisia să dezvolte instrumente care să monitorizeze și să asigure punerea în aplicare solidă a PNRR și să măsoare atingerea țintelor și a obiectivelor intermediare, ca o condiție prealabilă pentru plata fondurilor MRR; subliniază necesitatea de a raționaliza cerințele de raportare, de a reduce sarcina administrativă și de a asigura condiții pentru o punere în aplicare corespunzătoare;

7. îndeamnă Comisia să se concentreze, în rapoartele sale anuale și în raportul de evaluare la jumătatea perioadei, pe o analiză bazată pe performanță sau pe rezultate a cheltuielilor efectuate în cadrul MRR și pe progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor MRR și să fie vigilentă și deschisă unei revizuiri a PNRR, acolo unde este necesar;

8. reiterează necesitatea ca statele membre să dispună de mecanismele de control și de audit necesare pentru a asigura respectarea statului de drept și a proteja interesele financiare ale UE, în special a preveni frauda, corupția și conflictele de interese și a asigura transparența; subliniază importanța punerii în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări în acest sens; regretă faptul că Comisia nu a pus încă în aplicare Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, deși acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021; invită din nou Comisia să aplice integral și fără ambiguități regulamentul;

9. reamintește că deficitul de investiții pentru finanțarea tranziției verzi se ridică la 520 de miliarde EUR pe an pentru următorul deceniu, potrivit estimărilor Comisiei; subliniază că atât finanțarea publică, cât și cea privată sunt esențiale pentru a atinge obiectivele climatice pentru 2030, pentru a promova tranziția digitală și pentru a face față altor provocări sociale și economice; consideră, prin urmare, că ar trebui să fie avute în vedere toate opțiunile de stimulare a investițiilor statelor membre pentru a face față acestor provocări, inclusiv revizuirea Pactului de stabilitate și de creștere pentru a promova o economie orientată spre viitor și extinderea capacităților de creditare și de împrumut la nivelul UE; solicită ca cheltuielile finanțate prin împrumuturile MRR să beneficieze de același tratament în cadrul bugetar al UE ca și în cazul Fondului european pentru investiții strategice în contextul Comunicării Comisiei privind flexibilitatea[12], astfel încât să se asigure efecte optime pentru redresarea UE;

10. consideră că guvernanța MRR, în special evaluarea și aprobarea PNRR de către Comisie și Consiliu, oferă o bază solidă pentru discuțiile cu privire la modul în care se pot permite investiții publice suficiente în temeiul normelor fiscale; subliniază că succesul MRR ar trebui să inspire crearea unui cadru modern și eficace pentru politica bugetară comună a UE, cu o legitimitate democratică reînnoită și o mai mare responsabilitate și supraveghere parlamentară;

11. salută semnele timpurii promițătoare ale emiterii de obligațiuni de către Comisie pentru a finanța primele plăți în cadrul MRR; reamintește că modul în care este conceput instrumentul NextGenerationEU necesită rambursarea datoriilor prin introducerea unui pachet de noi resurse proprii ale bugetului UE; salută ratificarea Deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre; invită Comisia și Consiliul să respecte pe deplin calendarul pentru introducerea de noi resurse proprii în conformitate cu foaia de parcurs obligatorie din punct de vedere juridic, astfel cum a fost convenită în Acordul interinstituțional, pentru ca datoria să poată fi achitată într-un mod neutru din punct de vedere bugetar pentru statele membre.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	1.2.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	32 4 5
Membri titulari prezenți la votul final	Rasmus Andresen, Robert Biedroń, Anna Bonfrisco, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, David Cormand, Paolo De Castro, Andor Deli, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Vlad Gheorghe, Valentino Grant, Elisabetta Gualmini, Francisco Guerreiro, Valérie Hayer, Eero Heinäluoma, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Zbigniew Kuźmiuk, Hélène Laporte, Pierre Larrouturou, Janusz Lewandowski, Margarida Marques, Silvia Modig, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Dimitrios Papadimoulis, Karlo Ressler, Bogdan Rzońca, Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds, Nils Ušakovs, Johan Van Overtveldt, Rainer Wieland, Angelika Winzig
Membri supleanți prezenți la votul final	Henrike Hahn

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

32	+
PPE	Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Janusz Lewandowski, Siegfried Mureșan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Karlo Ressler, Rainer Wieland, Angelika Winzig
Renew	Olivier Chastel, Vlad Gheorghe, Valérie Hayer, Moritz Körner, Nicolae Ștefănuță, Nils Torvalds
S&D	Robert Biedroń, Paolo De Castro, Eider Gardiazabal Rubial, Elisabetta Gualmini, Eero Heinäluoma, Pierre Larrouturou, Margarida Marques, Victor Negrescu, Nils Ušakovs
The Left	Silvia Modig, Dimitrios Papadimoulis
Verts/ALE	Rasmus Andresen, David Cormand, Francisco Guerreiro, Henrike Hahn

 

4	-
ID	Joachim Kuhs, Hélène Laporte
NI	Andor Deli, Lefteris Nikolaou­Alavanos

 

5	0
ECR	Zbigniew Kuźmiuk, Bogdan Rzońca, Johan Van Overtveldt
ID	Anna Bonfrisco, Valentino Grant

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (11.2.2022)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii durabile 2022

(2022/2006(INI))

Raportor pentru aviz: Pascal Canfin 

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât aspectele abordate în analiza anuală a creșterii durabile 2022 au, printre altele, un impact clar asupra biodiversității, schimbărilor climatice și sănătății,

1. constată că angajamentul asumat în cadrul analizei anuale a creșterii durabile 2022 de a plasa în continuare o tranziție sustenabilă din punct de vedere macroeconomic și ecologic, echitabilă și verde în centrul procesului semestrului european, consacrând reziliența economică, sustenabilitatea mediului, neutralitatea climatică, sănătatea publică și bunăstarea cetățenilor ca principii directoare pentru redresarea UE;

2. reamintește că UE și statele sale membre s-au angajat, în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris, să alinieze fluxurile financiare publice și private la o traiectorie compatibilă cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C; subliniază că acest lucru necesită eliminarea treptată, cât mai curând posibil și cel târziu până în 2025, a tuturor subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili;

3. subliniază că este important să se accelereze alinierea procesului semestrului european la obiectivele pe termen scurt și lung ale UE în materie de climă și mediu, așa cum au fost stabilite în cadrul Pactului verde european, consacrate în legislație prin Legea europeană a climei și consolidate în pachetul „Pregătiți pentru 55”; salută includerea unor secțiuni specifice în fiecare raport de țară al semestrului european cu privire la progresele înregistrate de statele membre în diferitele domenii ale obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, precum și instituirea unor indicatori suplimentari pentru a monitoriza și a orienta performanța statelor membre, având în vedere obiectivele de politică ale Pactului verde european și ale Acordului de la Paris, în special înainte de următoarea evaluare la nivel global;

4. ia act de faptul că, pentru a îndeplini agenda ambițioasă a UE privind Pactul verde, vor fi necesare investiții semnificative și că, potrivit Comisiei, deficitul de investiții private și publice pentru a face față tranziției verzi este estimat la aproape 520 de miliarde EUR pe an pentru următorul deceniu; subliniază că acest lucru va necesita măsuri de politică suplimentare pentru a redirecționa fluxurile financiare de la activitățile economice dăunătoare către activități economice durabile; constată, de asemenea, că chiar dacă o parte substanțială a investițiilor va fi suportată de sectorul privat, investițiile publice și politicile care ghidează investițiile private către sustenabilitate vor trebui, la rândul lor, să crească; subliniază că ar putea fi creată o marjă de manevră bugetară semnificativă prin eliminarea treptată a subvențiilor directe și indirecte dăunătoare mediului, în special a subvențiilor pentru combustibilii fosili;

5. reiterează apelul său pentru reorientarea sistemelor de impozitare către o utilizare mai mare a taxelor de mediu și pentru combaterea evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale;

6. invită Comisia să extindă actuala abordare a semestrului european pentru a-și îndeplini angajamentul politic de a deveni un instrument de guvernanță care să sprijine realizarea Pactului verde european și a obiectivelor de dezvoltare durabilă; subliniază necesitatea de a integra în continuare, fără a slăbi procesul de monitorizare al acestui semestru european extins, obiectivele climatice, de mediu (inclusiv de biodiversitate) și sociale ale UE, într-un mod mai cuprinzător, pentru a oferi statelor membre analize și indicatori pe lângă indicatorii economici, reflectând astfel mai bine provocările actuale cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește reducerea amprentei lor ecologice și transformarea procesului într-un motor al schimbării către o bunăstare sustenabilă pentru toți în Europa;

7. consideră că semestrul european poate sprijini eforturile UE de a atinge obiectivul său climatic pentru 2030 și neutralitatea climatică până cel târziu în 2050 prin asigurarea stabilității fiscale și a unui mediu favorabil investițiilor; subliniază că nicio modificare adusă semestrului european nu trebuie să-i diminueze scopul inițial;

8. reamintește că este important să se asigure alinierea semestrului european la Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și că trebuie să se abordeze rapid impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei europene; evidențiază că MRR oferă tuturor statelor membre o oportunitate unică și fără precedent de a trata principalele probleme structurale și nevoi de investiții și de a-și transforma economiile pentru a le face mai sustenabile și mai reziliente la șocurile viitoare; subliniază că este important să se pună în aplicare în mod corespunzător reformele și investițiile în fiecare plan național de redresare și reziliență, respectând totodată pe deplin principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și monitorizând cu atenție punerea în aplicare deplină a legislației UE în domeniul mediului; invită Comisia să analizeze toate cererile de plată în lumina celor de mai sus și să asigure conformitatea deplină cu toate etapele și țintele atinse prin Regulamentul privind MRR înainte de a efectua plățile, în special respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și a cerințelor specifice din anexa VI la Regulamentul privind MRR, după caz; consideră că MRR ar trebui să servească drept sursă de inspirație pentru reexaminarea cadrului de guvernanță macroeconomică, în special în ceea ce privește identificarea provocărilor structurale comune și a nevoilor de investiții; subliniază, de asemenea, că această reexaminare ar trebui să conceapă un cadru favorabil pentru ca statele membre să își accelereze tranziția verde, să își reducă decalajul în materie de investiții favorabile climei și mediului și să asigure eliminarea rapidă a tuturor subvențiilor dăunătoare mediului și mai ales a celor destinate combustibililor fosili;

9. reamintește că 7,5 % din bugetul UE ar trebui să fie dedicat obiectivelor în materie de biodiversitate începând cu 2024, crescând la 10 % începând cu 2026; subliniază că aceste niveluri de cheltuieli trebuie atinse urgent, chiar și înainte de termenele prevăzute; îndeamnă statele membre să crească investițiile în conservarea și refacerea biodiversității, să reformeze subvențiile care sunt dăunătoare pentru biodiversitate și să examineze (ex ante) și să monitorizeze (ex post) sprijinirea redresării în legătură cu impactul acestora asupra biodiversității;

10. subliniază că semestrul european trebuie să faciliteze accesul echitabil la asistență medicală de bună calitate; subliniază că actuala pandemie a avut un impact semnificativ asupra îngrijirilor esențiale, în special în ceea ce privește bolile cronice, dar și în ceea ce privește îngrijirile de urgență în toate statele membre; reiterează, în acest sens, că semestrul european ar trebui să abordeze reziliența sistemelor de sănătate;

11. invită Comisia să consolideze implicarea Parlamentului European, precum și a autorităților regionale și locale, a partenerilor sociali, a societății civile, a organizațiilor de tineret, a organismelor științifice și a altor părți interesate importante pe parcursul întregului proces, inclusiv în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări și în timpul punerii în aplicare, precum și etapele de monitorizare și evaluare, cu scopul de a garanta că semestrul european nu este doar un exercițiu birocratic, ci oferă soluțiile atât de necesare pentru cetățenii statelor noastre membre;

12. subliniază că fondurile și resursele ar trebui direcționate către proiecte și beneficiari care utilizează resursele în mod responsabil și eficace și pentru proiecte viabile din punct de vedere economic;

13. avertizează cu privire la creșterea sarcinii fiscale asupra contribuabililor, în mod direct sau indirect, precum și cu privire la sarcina generală de reglementare.

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	10.2.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	44 41 2
Membri titulari prezenți la votul final	Mathilde Androuët, Nikos Androulakis, Bartosz Arłukowicz, Margrete Auken, Simona Baldassarre, Marek Paweł Balt, Traian Băsescu, Aurélia Beigneux, Monika Beňová, Hildegard Bentele, Sergio Berlato, Alexander Bernhuber, Malin Björk, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Pascal Canfin, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Nathalie Colin-Oesterlé, Esther de Lange, Christian Doleschal, Marco Dreosto, Bas Eickhout, Cyrus Engerer, Eleonora Evi, Agnès Evren, Pietro Fiocchi, Raffaele Fitto, Malte Gallée, Iratxe García Pérez, Catherine Griset, Jytte Guteland, Teuvo Hakkarainen, Martin Hojsík, Jan Huitema, Yannick Jadot, Adam Jarubas, Petros Kokkalis, Athanasios Konstantinou, Ewa Kopacz, Joanna Kopcińska, Peter Liese, Sylvia Limmer, Javi López, César Luena, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Joëlle Mélin, Tilly Metz, Silvia Modig, Dolors Montserrat, Alessandra Moretti, Dan-Ștefan Motreanu, Ville Niinistö, Ljudmila Novak, Grace O’Sullivan, Jutta Paulus, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Nicola Procaccini, Luisa Regimenti, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Sándor Rónai, Rob Rooken, Silvia Sardone, Christine Schneider, Günther Sidl, Ivan Vilibor Sinčić, Linea Søgaard-Lidell, Maria Spyraki, Nils Torvalds, Edina Tóth, Véronique Trillet-Lenoir, Petar Vitanov, Alexandr Vondra, Mick Wallace, Pernille Weiss, Michal Wiezik, Tiemo Wölken, Anna Zalewska
Membri supleanți prezenți la votul final	Anna Deparnay-Grunenberg, Karin Karlsbro, Ska Keller, João Pimenta Lopes, Róża Thun und Hohenstein, Idoia Villanueva Ruiz

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

44	+
NI	Athanasios Konstantinou
Renew	Pascal Canfin, Martin Hojsík, Jan Huitema, Karin Karlsbro, Billy Kelleher, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Linea Søgaard-Lidell, Róża Thun und Hohenstein, Nils Torvalds, Véronique Trillet-Lenoir, Michal Wiezik
S&D	Nikos Androulakis, Marek Paweł Balt, Monika Beňová, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Cyrus Engerer, Jytte Guteland, Javi López, César Luena, Alessandra Moretti, Sándor Rónai, Günther Sidl, Petar Vitanov, Tiemo Wölken
The Left	Malin Björk, Petros Kokkalis, Silvia Modig, Idoia Villanueva Ruiz
Verts/ALE	Margrete Auken, Anna Deparnay-Grunenberg, Bas Eickhout, Eleonora Evi, Malte Gallée, Yannick Jadot, Tilly Metz, Ville Niinistö, Grace O’Sullivan, Jutta Paulus

 

41	-
ECR	Sergio Berlato, Pietro Fiocchi, Raffaele Fitto, Joanna Kopcińska, Nicola Procaccini, Rob Rooken, Alexandr Vondra, Anna Zalewska
ID	Mathilde Androuët, Simona Baldassarre, Aurélia Beigneux, Marco Dreosto, Catherine Griset, Teuvo Hakkarainen, Sylvia Limmer, Joëlle Mélin, Silvia Sardone
NI	Edina Tóth
PPE	Bartosz Arłukowicz, Traian Băsescu, Hildegard Bentele, Alexander Bernhuber, Nathalie Colin-Oesterlé, Christian Doleschal, Agnès Evren, Adam Jarubas, Ewa Kopacz, Esther de Lange, Peter Liese, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Dolors Montserrat, Dan-Ștefan Motreanu, Ljudmila Novak, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Luisa Regimenti, Christine Schneider, Maria Spyraki, Pernille Weiss
The Left	João Pimenta Lopes

 

2	0
NI	Ivan Vilibor Sinčić
The Left	Mick Wallace

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	28.2.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	49 6 3
Membri titulari prezenți la votul final	Rasmus Andresen, Gunnar Beck, Marek Belka, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Gilles Boyer, Carlo Calenda, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Luis Garicano, Valentino Grant, Claude Gruffat, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Michiel Hoogeveen, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, France Jamet, Othmar Karas, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Georgios Kyrtsos, Aurore Lalucq, Aušra Maldeikienė, Pedro Marques, Costas Mavrides, Csaba Molnár, Siegfried Mureşan, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Piernicola Pedicini, Lídia Pereira, Kira Marie Peter-Hansen, Sirpa Pietikäinen, Dragoş Pîslaru, Evelyn Regner, Antonio Maria Rinaldi, Dorien Rookmaker, Alfred Sant, Joachim Schuster, Ralf Seekatz, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli, Ernest Urtasun, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni, Roberts Zīle
Membri supleanți prezenți la votul final	Damien Carême, Maximilian Krah, Chris MacManus, Mick Wallace

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

49	+
ECR	Michiel Hoogeveen, Dorien Rookmaker, Johan Van Overtveldt, Roberts Zīle
NI	Enikő Győri
PPE	Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Markus Ferber, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Aušra Maldeikienė, Siegfried Mureşan, Luděk Niedermayer, Lídia Pereira, Sirpa Pietikäinen, Ralf Seekatz, Inese Vaidere
Renew	Gilles Boyer, Carlo Calenda, Engin Eroglu, Luis Garicano, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Caroline Nagtegaal, Dragoş Pîslaru, Stéphanie Yon-Courtin
S&D	Marek Belka, Jonás Fernández, Eero Heinäluoma, Aurore Lalucq, Pedro Marques, Costas Mavrides, Csaba Molnár, Evelyn Regner, Alfred Sant, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli
Verts/ALE	Rasmus Andresen, Damien Carême, Claude Gruffat, Stasys Jakeliūnas, Piernicola Pedicini, Kira Marie Peter-Hansen, Ernest Urtasun

 

6	-
ID	Gunnar Beck, France Jamet, Maximilian Krah
NI	Lefteris Nikolaou-Alavanos
The Left	Chris MacManus, Mick Wallace

 

3	0
ID	Valentino Grant, Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

 

• [1] JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
• [2] JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
• [3] JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
• [4] JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
• [5] JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
• [6] JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
• [7] JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
• [8] JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
• [9] JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1.
• [10] JO L 57, 18.2.2021, p. 17.
• [11] Texte adoptate, P9_TA(2021)0358.
• [12] Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012).