RAPORT referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii
22.3.2022 - (COM(2021)0093 – C9‑0089/2021 – 2021/0050(COD)) - ***I
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen
Raportoare: Kira Marie Peter‑Hansen, Samira Rafaela
(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 58 din Regulamentul de procedură)
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii
(COM(2021)0093 – C9‑0089/2021 – 2021/0050(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0093),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 157 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0089/2021),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 9 iunie 2021[1],
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, în temeiul articolului 58 din Regulamentul de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (A9-0056/2022),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul -1 (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-1) Articolul 11 din Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979 prevede dreptul la egalitatea de remunerare, inclusiv la beneficii, precum și la egalitatea de tratament în ceea ce privește munca de aceeași valoare, precum și egalitatea de tratament la evaluarea calității muncii. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) Articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană consacră dreptul la egalitate între femei și bărbați ca fiind una dintre valorile și sarcinile esențiale ale Uniunii. |
(1) Articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) consacră dreptul la egalitate între femei și bărbați ca fiind una dintre valorile și sarcinile esențiale ale Uniunii. |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) Articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) prevăd că Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei, precum și să combată discriminarea pe motive de sex în toate activitățile sale. |
(2) Articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) prevăd că Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei, precum și să combată discriminarea pe motive de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală în toate activitățile sale. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(3) Articolul 157 alineatul (1) din TFUE obligă fiecare stat membru să asigure aplicarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. |
(3) Articolul 157 alineatul (1) din TFUE obligă fiecare stat membru să asigure aplicarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Articolul 157 alineatul (3) din TFUE prevede adoptarea măsurilor comunitare destinate să garanteze aplicarea principiului „egalității șanselor și al egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește munca și locul de muncă, inclusiv a principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă echivalentă”. Articolul 157 alineatul (4) din TFUE prevede posibilitatea ca statele membre să mențină sau să adopte măsuri care să aibă în vedere avantaje menite să faciliteze exercitarea unei activități profesionale de către sexul subreprezentat ori să prevină sau să compenseze dezavantaje în cariera profesională, pentru a asigura în mod concret deplina egalitate dintre bărbați și femei în viața profesională. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(3a) Terminologia utilizată la articolul 157 din TFUE datează din 1957. De atunci, schimbările sociale și juridice, precum și cercetarea în domeniul medical și biologic au condus la recunoașterea, în definiția termenului „sex”, a diversității, pe lângă femei și bărbați. De exemplu, în unele state membre persoanele au acum posibilitatea de a se înregistra legal ca având un al treilea gen, adesea neutru. Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea”) a hotărât, de asemenea, că principiul egalității de tratament pentru bărbați și femei nu poate fi restrâns la interzicerea discriminării pe baza faptului că o persoană este de un sex sau altul. Având în vedere obiectul său și natura drepturilor pe care urmărește să le protejeze, principiul egalității de tratament se aplică în egală măsură discriminării care își are originea în schimbarea de sex a unei persoane. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 3 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(3b) Prezenta directivă aplică o abordare axată pe drepturile omului, care urmărește să protejeze persoanele împotriva discriminării salariale, indiferent de sex, gen, identitate de gen, expresie de gen sau caracteristici sexuale și, prin urmare, interpretează temeiul juridic al acesteia, și anume discriminarea pe criterii de sex, în modul cel mai larg și mai incluziv, pentru a promova egalitatea de gen și pentru a include oamenii în întreaga lor diversitate. Angajatorii ar trebui să ia în considerare lucrătorii care nu se identifică ca femei sau bărbați în obligațiile lor de raportare a remunerațiilor și ar trebui să-i menționeze într-o categorie separată de lucrătorii femei și bărbați. Atunci când se calculează disparitatea de remunerare între femei și bărbați, remunerația lucrătorilor respectivi ar trebui comparată cu nivelul mediu de remunerare al lucrătorilor bărbați. Angajatorii ar trebui să menționeze lucrătorii care nu se identifică ca femei sau bărbați în obligațiile lor de raportare a remunerațiilor numai în cazul în care lucrătorii respectivi sunt înregistrați în mod legal ca neidentificându-se ca femei sau bărbați sau în cazul în care informațiile respective au fost comunicate din proprie inițiativă și voință angajatorului. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 3 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(3c) Principiul egalității de remunerare, stabilit la articolul 157 din TFUE și interpretat în jurisprudența constantă a Curții de Justiție, constituie un aspect important al principiului egalității de tratament între bărbați și femei și o parte esențială a acquis-ului Uniunii, inclusiv a jurisprudenței Curții referitoare la discriminarea pe criteriul sexului. Cu toate acestea, eliminarea disparității de remunerare între femei și bărbați rămâne o provocare semnificativă în toată Uniunea, deoarece câștigurile femeilor continuă să fie proporțional mai mici decât cele ale bărbaților. Disparitatea de gen în remunerare în Uniune există încă, situându-se la 14,1 % în 2019, cu variații considerabile în rândul statelor membre, și a scăzut doar foarte puțin în ultimii 10 ani. Gradul de discriminare salarială este și mai mare în cazul femeilor care sunt supuse unor forme de discriminare intersecționale bazate, printre altele, pe rasă, origine etnică sau socială, statut migratoriu, religie sau convingeri, orientare sexuală sau dizabilitate. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții, pentru a evalua dacă lucrătorii prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare, trebuie determinat dacă lucrătorii respectivi pot fi considerați ca aflându-se într-o situație comparabilă, ținând seama de un ansamblu de factori, cum ar fi calificările, competențele responsabilitatea și condițiile de muncă. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(4) Articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, munca și remunerarea. |
(4) Articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (”Carta”) interzic orice discriminare pe criteriul sexului, consacră dreptul la egalitate de tratament și prevăd că egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, munca și remunerarea. Articolul 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede că orice persoană, fără nicio discriminare, are dreptul la remunerație egală pentru muncă egală, la libertatea de a-și alege locul de muncă și la o remunerație justă, care să-i asigure o existență conformă cu demnitatea umană. Egalitatea de gen rămâne o reală provocare în toate aceste domenii, provocare care a fost exacerbată de criza generată de pandemia de COVID-19. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(5) Pilonul european al drepturilor sociale41, proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, include printre principiile sale egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați, precum și dreptul la egalitatea de remunerare pentru o muncă de aceeași valoare. |
(5) Pilonul european al drepturilor sociale41, proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, include în special în principiile nr. 2, 3, 5 și 7, principiile egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați, indiferent de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală. Aceasta include participarea pe piața forței de muncă, termenii și condițiile de încadrare în muncă și evoluția carierei; dreptul la egalitatea de remunerare pentru o muncă de aceeași valoare; dreptul la un tratament echitabil și egal în ceea ce privește condițiile de muncă și accesul la protecție socială și formare, indiferent de tipul și durata raportului de muncă; și dreptul lucrătorilor de a fi informați în scris, la începutul contractului de muncă, în legătură cu drepturile și obligațiile pe care le au. Principiul nr. 8 al pilonului prevede consultarea partenerilor sociali cu privire la conceperea și aplicarea politicilor economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu practicile naționale, precum și că partenerii sociali trebuie încurajați să negocieze și să încheie acorduri colective în chestiuni relevante pentru ei, respectându-le în același timp autonomia și dreptul la acțiuni colective. |
__________________ |
__________________ |
41 https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/economy-works-people/jobs-growth-and-investment/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro |
41 https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/economy-works-people/jobs-growth-and-investment/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(6) Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului42 prevede că, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, discriminarea directă și indirectă pe criteriul sexului trebuie eliminată din ansamblul elementelor și al condițiilor de remunerare. În special, atunci când se utilizează un sistem de clasificare a funcțiilor pentru stabilirea remunerațiilor, acest sistem ar trebui să se întemeieze pe aceleași criterii atât în cazul lucrătorilor de sex masculin, cât și al celor de sex feminin și să fie stabilit astfel încât să excludă discriminarea pe criteriul sexului. |
(6) Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului42 prevede că, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, discriminarea directă și indirectă pe criteriul sexului trebuie eliminată din ansamblul elementelor și al condițiilor de remunerare. În special, atunci când se utilizează un sistem de clasificare a funcțiilor pentru stabilirea remunerațiilor, acest sistem ar trebui să se întemeieze pe aceleași criterii neutre din perspectiva genului și să fie stabilit astfel încât să excludă discriminarea pe criteriul sexului. |
__________________ |
__________________ |
42 Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23). |
42 Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23). |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(7) Evaluarea din anul 202043 a constatat că punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare este împiedicată de lipsa de transparență a sistemelor de remunerare, de lipsa securității juridice cu privire la conceptul muncii de aceeași valoare și de obstacolele procedurale cu care se confruntă victimele discriminării. Lucrătorii nu dispun de informațiile necesare pentru a introduce cu succes o acțiune privind egalitatea de remunerare și, în special, de informații despre nivelurile de remunerare a categoriilor de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Raportul a constatat că o transparență sporită ar permite evidențierea prejudecăților de gen și a discriminării în structurile de remunerare ale unei întreprinderi sau organizații. De asemenea, aceasta le-ar permite lucrătorilor, angajatorilor și partenerilor sociali să ia măsurile adecvate pentru a asigura respectarea dreptului la egalitatea de remunerare. |
(7) Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2017, care stabilește Planul de acțiune al UE 2017-2019 privind combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați reamintește că diferențele de remunerare pot avea multiple cauze și că acestea includ, în special, segregarea de pe piața muncii și stereotipurile alimentate de politici inadecvate de conciliere a vieții profesionale cu viața privată. Evaluarea din anul 202043 a dispozițiilor relevante din Directiva 2006/54/CE constatat că punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare este împiedicată de lipsa de transparență a sistemelor de remunerare, de lipsa securității juridice cu privire la conceptul muncii de aceeași valoare și de obstacolele procedurale cu care se confruntă victimele discriminării. Lucrătorii nu dispun de informațiile necesare pentru a introduce cu succes o acțiune privind egalitatea de remunerare și, în special, de informații despre nivelurile de remunerare a categoriilor de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Raportul a constatat că o transparență sporită ar permite evidențierea prejudecăților de gen și a discriminării în structurile de remunerare ale unei întreprinderi sau organizații. De asemenea, aceasta le-ar permite lucrătorilor, angajatorilor și partenerilor sociali să ia măsurile adecvate pentru a asigura respectarea dreptului la egalitatea de remunerare pentru muncă egală de valoare egală. |
__________________ |
__________________ |
43 SWD(2020)50. A se vedea, de asemenea, Raportul din 2013 privind punerea în aplicare a Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului, COM(2013) 861 final. |
43 SWD(2020)50. A se vedea, de asemenea, Raportul din 2013 privind punerea în aplicare a Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului, COM(2013) 861 final. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(7a) Recomandarea Comisiei 2014/124/UE1a solicită insistent statelor membre să introducă măsuri de asigurare a transparenței salariale, cum ar fi dreptul de a obține informații despre nivelurile de salarizare, rapoartele companiilor sau auditurile salariale, precum și, în conformitate cu jurisprudența Curții, să clarifice în legislația lor internă conceptul de remunerare egală pentru o muncă de aceeași valoare pe baza unor criterii obiective, cum ar fi cerințele educaționale, profesionale și de formare, competențele, efortul și responsabilitatea, activitatea desfășurată și natura sarcinilor în cauză. Aceasta stabilește un set de măsuri de bază pentru a ajuta statele membre să consolideze principiul egalității de remunerare. În raportul Comisiei din 20 noiembrie 2017 privind punerea în aplicare a recomandării referitoare la transparența remunerării s-a observat că puține state membre și-au adaptat sistemele juridice interne pentru a întări principiul egalității de remunerare pentru o muncă de valoare egală ca urmare a recomandării și a subliniat din acest motiv necesitatea unor măsuri speciale suplimentare la nivelul Uniunii pentru a face din transparența salarială o realitate. |
|
__________________ |
|
1a Recomandarea 2014/124/UE a Comisiei din 7 martie 2014 referitoare la consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență (JO L 69, 8.3.2014, p. 112). |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(8) În urma unei evaluări aprofundate a cadrului existent privind egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare44 și a unui proces de consultare amplu45 și favorabil incluziunii, Strategia privind egalitatea de gen 2020202546 a anunțat măsuri obligatorii privind transparența salarială. |
(8) În urma unei evaluări aprofundate a cadrului existent privind egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare44 și a unui proces de consultare amplu45 și favorabil incluziunii, Strategia privind egalitatea de gen 2020202546 a anunțat măsuri obligatorii privind transparența salarială. Măsurile respective ar trebui să se concentreze pe criterii și să evalueze obiectivele pentru a se asigura că sunt nediscriminatorii. |
__________________ |
__________________ |
44 Evaluarea dispoziției relevante din Directiva 2006/54/CE de punere în aplicare a principiului din tratat privind „egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare”, SWD(2020)50; Raportul privind punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE pentru perioada 2017-2019 privind combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați, COM(2020) 101. |
44 Evaluarea dispoziției relevante din Directiva 2006/54/CE de punere în aplicare a principiului din tratat privind „egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare”, SWD(2020)50; Raportul privind punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE pentru perioada 2017-2019 privind combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați, COM(2020) 101. |
45 https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12098-Diferenta-de-remunerare-intre-femei-si-barbati-transparenta-salariala-intre-genuri_ro |
45 https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12098-Diferenta-de-remunerare-intre-femei-si-barbati-transparenta-salariala-intre-genuri_ro |
46 Comunicarea Comisiei „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” din 5 martie 2020, COM(2020) 152 final. |
46 Comunicarea Comisiei „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” din 5 martie 2020, COM(2020) 152 final. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(8a) Consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19 au un impact disproporționat asupra femeilor și a egalității de gen, iar pierderile de locuri de muncă s-au concentrat în sectoarele slab remunerate, dominate de femei. Prin urmare, efectele pandemiei de COVID-19 vor adânci și mai mult inegalitățile de gen și disparitățile de gen în remunerare dacă reacția de redresare nu ia în considerare dimensiunea de gen. Aceste consecințe fac și mai presantă abordarea problemei remunerării egale pentru aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Consolidarea punerii în aplicare a principiului remunerației egale prin măsuri suplimentare este deosebit de importantă pentru ca progresul realizat în ceea ce privește abordarea disparităților de remunerare să nu fie compromis. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 8 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(8b) Stereotipurile de gen, perpetuarea „plafoanelor de sticlă” și a „podelelor lipicioase”, precum și segregarea orizontală, inclusiv suprareprezentarea femeilor în locuri de muncă slab remunerate din domeniul serviciilor, sunt probleme structurale, care contribuie semnificativ la disparitățile de gen în remunerare și creează probleme complexe în crearea unor locuri de muncă de calitate, precum și în respectarea principiului egalității de remunerare. Politicile axate pe echilibrul între viața profesională și cea privată ar trebui să contribuie la realizarea egalității de gen prin promovarea participării femeilor pe piața muncii. Pandemia de COVID-19 a evidențiat subevaluarea continuă a muncilor efectuate în principal de femei și a demonstrat valoarea, vizibilitatea și recunoașterea muncii femeilor în serviciile din prima linie, cum ar fi asistența medicală, curățenia, îngrijirea copiilor, asistența socială și îngrijirea la domiciliu a persoanelor în vârstă și a altor persoane adulte dependente. Măsurile complementare pentru a soluționa problema trebuie să se concentreze asupra îmbunătățirii condițiilor de muncă și a perspectivelor de evoluție a carierei legate ale lucrătorilor care fac aceste munci. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) Diferența de remunerare între femei și bărbați este cauzată de diverși factori, din care o parte poate fi atribuită discriminării salariale directe și indirecte pe criterii de gen. O lipsă generală de transparență în ceea ce privește nivelurile de remunerare în cadrul organizațiilor menține o situație în care discriminarea salarială bazată pe gen și prejudecățile pot trece nedetectate sau, în cazul în care există suspiciuni, sunt dificil de dovedit. Prin urmare, sunt necesare măsuri obligatorii pentru a îmbunătăți transparența salarială, pentru a încuraja organizațiile să își revizuiască structurile de remunerare astfel încât să asigure egalitatea de remunerare între bărbați și femei care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare și pentru a le permite victimelor discriminării să își exercite dreptul la egalitatea de remunerare. Aceste măsuri trebuie completate cu dispoziții care să clarifice conceptele juridice existente (cum ar fi conceptul de „remunerație” și „muncă de aceeași valoare”) și cu măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de asigurare a respectării legii și a accesului la justiție. |
(9) Diferența de remunerare între femei și bărbați este cauzată de diverși factori, din care o parte poate fi atribuită discriminării salariale directe și indirecte pe criterii de gen. O lipsă generală de transparență în ceea ce privește nivelurile de remunerare în cadrul organizațiilor menține o situație în care discriminarea salarială bazată pe gen și prejudecățile pot trece nedetectate sau, în cazul în care există suspiciuni, sunt dificil de dovedit. Sunt necesare diferite tipuri de măsuri obligatorii pentru a îmbunătăți transparența salarială, pentru a încuraja organizațiile să își revizuiască structurile de remunerare, în colaborare cu partenerii sociali, pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru muncă egală sau o muncă de aceeași valoare, pentru a promova adoptarea unor măsuri de remediere dacă se identifică diferențe nejustificate și pentru a le permite victimelor discriminării să își exercite dreptul la egalitatea de remunerare. Aceste măsuri trebuie completate cu dispoziții care să clarifice conceptele juridice existente (cum ar fi conceptul de „remunerație” și „muncă de aceeași valoare”) și cu măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de asigurare a respectării legii și a accesului la justiție, respectând totodată modelele statelor membre. Măsurile de transparență salarială care indică disparități de gen în remunerare pot conduce la progrese substanțiale în eliminarea acestor disparități și pot aduce la lumină subevaluarea muncii femeilor și segregarea de gen de pe piața forței de muncă, care este una dintre principalele cauze de fond ale disparităților în remunerare. Doar transparența salarială nu poate elimina inegalitățile structurale existente între femei și bărbați, însă este un prim pas către eliminarea acestor inegalități și ar trebui să fie completată de măsuri suplimentare menite să elimine diferențele de remunerare între femei și bărbați și diferențele în materie de pensii și de îngrijire, precum și să combată feminizarea sărăciei. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 10
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(10) Aplicarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei ar trebui consolidată prin eliminarea discriminării salariale directe și indirecte. Aplicarea acestui principiu nu împiedică angajatorii să plătească în mod diferit lucrătorii care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului și lipsite de prejudecăți, cum ar fi performanța și competența. |
(10) Aplicarea principiului egalității de remunerare ar trebui consolidată prin eliminarea discriminării salariale directe și indirecte, prin măsuri de asigurare a transparenței și de remediere. Aplicarea acestui principiu nu împiedică angajatorii să plătească în mod diferit lucrătorii care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului și lipsite de prejudecăți, cum ar fi cerințele educaționale, profesionale și de formare, competențele, efortul, responsabilitățile și condițiile de muncă. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 11
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(11) Prezenta directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor, inclusiv lucrătorilor cu fracțiune de normă, lucrătorilor cu contract individual de muncă încheiat pe durată determinată sau persoanelor care au un contract de muncă sau un raport de muncă cu un agent de muncă temporară, care au un contract de muncă sau un raport de muncă astfel cum este definit de legislația, contractele colective de muncă și/sau practicile în vigoare în fiecare stat membru, ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene („Curtea”). În jurisprudența sa, Curtea a stabilit criterii pentru determinarea statutului unui lucrător47. Cu condiția îndeplinirii acestor criterii, lucrătorii casnici, lucrătorii la cerere, lucrătorii intermitenți, lucrătorii pe bază de tichete, lucrătorii prin platforme online, stagiarii și ucenicii ar trebui să intre sub incidența prezentei directive. Existența unui raport de muncă ar trebui stabilită pe baza faptelor care descriu desfășurarea efectivă a muncii, și nu pe baza descrierii pe care o dau părțile raportului în cauză. |
(11) Prezenta directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din Uniune, inclusiv celor care lucrează în sectoare non-standard sau cu contracte de zero ore, lucrătorilor cu fracțiune de normă, lucrătorilor cu contract individual de muncă încheiat pe durată determinată și persoanelor care au un contract de muncă sau un raport de muncă cu un agent de muncă temporară, astfel cum este definit în Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului46a sau cu o companie subcontractantă, care au un contract de muncă sau un raport de muncă astfel cum este definit de legislația, contractele colective de muncă și/sau practicile în vigoare în fiecare stat membru, ținând seama de jurisprudența Curții. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit criterii pentru determinarea statutului unui lucrător47. Cu condiția îndeplinirii acestor criterii, lucrătorii casnici, lucrătorii la cerere, lucrătorii intermitenți, lucrătorii pe bază de tichete, lucrătorii prin platforme online, lucrătorii cu un post protejat, stagiarii și ucenicii ar trebui să intre sub incidența prezentei directive. Existența unui raport de muncă ar trebui stabilită pe baza faptelor care descriu desfășurarea efectivă a muncii, și nu pe baza descrierii pe care o dau părțile raportului în cauză. |
__________________ |
__________________ |
|
46a Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9). |
47 Cauza C-66/85, Deborah Lawrie-Blum/Land Baden-Württemberg, ECLI:EU:C:1986:284; cauza C428/09, Union Syndicale Solidaires Isère/Premier ministre și alții, ECLI:EU:C:2010:612; cauza C-229/14, Ender Balkaya/Kiesel Abbruch- und Recycling Technik GmbH, ECLI:EU:C:2015:455; cauza C-413/13, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, ECLI:EU:C:2014:2411; cauza C-216/15, Betriebsrat der Ruhrlandklinik gGmbH/Ruhrlandklinik gGmbH, ECLI:EU:C:2016:883; cauza C-658/18, UX/Governo della Repubblica italiana, ECLI:EU:C:2020:572. |
47 Cauza C-66/85, Deborah Lawrie-Blum/Land Baden-Württemberg, ECLI:EU:C:1986:284; cauza C428/09, Union Syndicale Solidaires Isère/Premier ministre și alții, ECLI:EU:C:2010:612; cauza C-229/14, Ender Balkaya/Kiesel Abbruch- und Recycling Technik GmbH, ECLI:EU:C:2015:455; cauza C-413/13, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, ECLI:EU:C:2014:2411; cauza C-216/15, Betriebsrat der Ruhrlandklinik gGmbH/Ruhrlandklinik gGmbH, ECLI:EU:C:2016:883; cauza C-658/18, UX/Governo della Repubblica italiana, ECLI:EU:C:2020:572. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(12) Pentru a elimina obstacolele cu care se confruntă victimele discriminării salariale pe criterii de gen în a-și exercita dreptul la egalitatea de remunerare și pentru a îndruma angajatorii în ceea ce privește asigurarea respectării acestui drept, conceptele fundamentale legate de egalitatea de remunerare, cum ar fi „remunerație” și „muncă de aceeași valoare”, ar trebui clarificate în concordanță cu jurisprudența Curții. S-ar facilita astfel aplicarea acestor concepte, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. |
(12) Pentru a elimina obstacolele cu care se confruntă victimele discriminării salariale pe criterii de gen în a-și exercita dreptul la egalitatea de remunerare și pentru a îndruma angajatorii în ceea ce privește asigurarea respectării acestui drept, conceptele fundamentale legate de egalitatea de remunerare, cum ar fi „remunerație” și „muncă de aceeași valoare”, ar trebui clarificate de către statele membre în legislația internă în concordanță cu jurisprudența Curții. S-ar facilita astfel aplicarea acestor concepte și s-ar evita complicațiile administrative inutile, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 13
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(13) Principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare pentru femei și bărbați ar trebui să fie respectat în ceea ce privește salariul și toate celelalte drepturi plătite, direct sau indirect, în numerar sau în natură, de către angajator lucrătorilor pentru munca prestată de aceștia. În concordanță cu jurisprudența Curții48, noțiunea de „remunerație” ar trebui să includă nu numai salariul, ci și prestațiile suplimentare, cum ar fi primele, compensația pentru ore suplimentare, facilitățile de călătorie (inclusiv automobile oferite de angajator și carduri de călătorie), alocațiile pentru locuințe, compensația pentru participarea la cursuri de formare, plățile în caz de concediere, indemnizația prevăzută de lege în caz de boală, compensația prevăzută de lege obligatorie și pensiile ocupaționale. Acest concept ar trebui să includă toate elementele remunerației datorate prin lege sau prin contracte colective de muncă. |
(13) Principiul egalității de remunerare ar trebui să fie respectat în ceea ce privește salariul și toate celelalte drepturi plătite, direct sau indirect, în numerar sau în natură, de către angajator lucrătorilor pentru munca prestată de aceștia. În concordanță cu jurisprudența Curții48, noțiunea de „remunerație” ar trebui să includă nu numai salariul, ci și prestațiile suplimentare, cum ar fi primele, compensația pentru ore suplimentare, facilitățile de călătorie (inclusiv automobile oferite de angajator și carduri de călătorie), alocațiile pentru locuințe și mâncare, compensația pentru participarea la cursuri de formare, plățile în caz de concediere, indemnizația prevăzută de lege în caz de boală, compensația prevăzută de lege obligatorie și pensiile ocupaționale. Acest concept ar trebui să includă toate elementele remunerației datorate prin lege sau prin contracte colective de muncă. Reducerea disparităților de gen în remunerare duce la egalitate și la eficiență pe piața forței de muncă. |
__________________ |
__________________ |
48 De exemplu, cauza C-58/81, Comisia Comunităților Europene/Marele Ducat al Luxemburgului, ECLI:EU:C:1982:215; cauza C-171/88, Rinner-Kulhn/FWW Spezial-Gebaudereinigung GmbH, ECLI:EU:C:1989:328; cauza C-147/02, Alabaster/Woolwhich plc și Secretary of State for Social Security, ECLI:EU:C:2004:192; cauza C-342/93, Gillespie și alții, ECLI:EU:C:1996:46; cauza C-278/93, Freers și Speckmann/Deutsche Bundepost, ECLI:EU:C:1996:83; cauza C-12/81, Eileen Garland/British Rail Engineering Limited, ECLI:EU:C:1982:44; cauza C-360/90, Arbeiterwohlfahrt der Stadt Berlin e.V./Monika Bötel, ECLI:EU:C:1992:246; cauza C-33/89, Maria Kowalska/Freie und Hansestadt Hamburg, ECLI: EU:C:1990:265. |
48 De exemplu, cauza C-58/81, Comisia Comunităților Europene/Marele Ducat al Luxemburgului, ECLI:EU:C:1982:215; cauza C-171/88, Rinner-Kulhn/FWW Spezial-Gebaudereinigung GmbH, ECLI:EU:C:1989:328; cauza C-147/02, Alabaster/Woolwhich plc și Secretary of State for Social Security, ECLI:EU:C:2004:192; cauza C-342/93, Gillespie și alții, ECLI:EU:C:1996:46; cauza C-278/93, Freers și Speckmann/Deutsche Bundepost, ECLI:EU:C:1996:83; cauza C-12/81, Eileen Garland/British Rail Engineering Limited, ECLI:EU:C:1982:44; cauza C-360/90, Arbeiterwohlfahrt der Stadt Berlin e.V./Monika Bötel, ECLI:EU:C:1992:246; cauza C-33/89, Maria Kowalska/Freie und Hansestadt Hamburg, ECLI: EU:C:1990:265. |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 14
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(14) Articolul 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Articolul 4 din Directiva 2006/54/CE prevede că nu trebuie să existe nicio discriminare directă sau indirectă pe criteriul sexului, în special în ceea ce privește remunerarea. Discriminarea salarială bazată pe gen în cazul căreia sexul victimei joacă un rol crucial poate lua multe forme diferite în practică. Aceasta poate implica o intersecție a diferitelor axe ale discriminării sau inegalității atunci când lucrătorul este membru al unuia sau mai multor grupuri protejate împotriva discriminării pe criterii de sex, pe de o parte, și originea rasială sau etnică, religia sau convingerile, handicapul, vârsta sau orientarea sexuală (astfel cum sunt protejate în temeiul Directivei 2000/43/CE sau al Directivei 2000/78/CE), pe de altă parte. Femeile migrante se numără printre grupurile care se confruntă cu astfel de forme multiple de discriminare. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să clarifice faptul că, în contextul discriminării salariale bazate pe gen, ar trebui luată în considerare o asemenea combinație, eliminându-se astfel orice îndoială care ar putea exista în acest sens în temeiul cadrului juridic existent. În acest mod ar trebui să se asigure că instanțele judecătorești sau alte autorități competente țin seama în mod corespunzător de orice situație dezavantajoasă care rezultă din discriminare intersecțională, în special pentru aspecte de fond sau procedurale, inclusiv pentru a recunoaște existența discriminării, pentru a decide cu privire la comparatorul adecvat, pentru a evalua proporționalitatea și pentru a stabili, după caz, nivelul despăgubirilor care trebuie acordate sau al sancțiunilor care trebuie impuse. |
(14) Articolul 10 din TFUE prevede că „În definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală”. Articolul 4 din Directiva 2006/54/CE prevede că nu trebuie să existe nicio discriminare directă sau indirectă pe criteriul sexului, în special în ceea ce privește remunerarea. Discriminarea salarială bazată pe gen în cazul căreia genul victimei joacă un rol crucial poate lua multe forme diferite în practică. Aceasta poate implica o intersecție a diferitelor axe ale discriminării sau inegalității atunci când lucrătorul este membru al unuia sau mai multor grupuri protejate împotriva discriminării pe criterii de gen, pe de o parte, și originea rasială sau etnică, religia sau convingerile, handicapul, vârsta sau orientarea sexuală [astfel cum sunt protejate în temeiul articolului 21 alineatul (1) din Cartă, al Directivei 2000/43/CE sau al Directivei 2000/78/CE], pe de altă parte. Femeile migrante, femeile cu dizabilități și femeile cu diverse origini rasiale, etnice sau sociale se numără printre grupurile care se confruntă cu astfel de forme multiple de discriminare. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să clarifice faptul că, în contextul discriminării salariale bazate pe gen, ar trebui luată în considerare o asemenea combinație, eliminându-se astfel orice îndoială care ar putea exista în acest sens în temeiul cadrului juridic existent. În acest mod ar trebui să se asigure că instanțele judecătorești, organismele de promovare a egalității desemnate în temeiul articolului 20 din Directiva 2006/54/CE sau alte autorități competente țin seama în mod corespunzător de orice situație dezavantajoasă care rezultă din discriminare intersecțională, în special pentru aspecte de fond sau procedurale, inclusiv pentru a recunoaște existența discriminării, pentru a decide cu privire la comparatorul adecvat, pentru a evalua proporționalitatea și pentru a stabili, după caz, nivelul despăgubirilor care trebuie acordate sau al sancțiunilor care trebuie impuse. O abordare intersecțională este esențială pentru înțelegerea, abordarea și soluționarea multiplelor forme de discriminare printre care și disparitățile de gen în remunerare. Prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să asigure că obstacolele și nevoile specifice ale lucrătorilor cu dizabilități sunt luate în considerare, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare, accesibilitatea informațiilor, dreptul la compensare și dezagregarea datelor, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) din 13 decembrie 2006. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 15
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(15) Pentru a respecta dreptul la egalitatea de remunerare între bărbați și femei, angajatorii trebuie să dispună de mecanisme de stabilire a remunerațiilor sau de structuri de remunerare care să asigure faptul că nu există diferențe de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare, care nu sunt justificate de factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului. Astfel de structuri salariale ar trebui să permită compararea valorii diferitelor locuri de muncă din cadrul aceleiași structuri organizaționale. În concordanță cu jurisprudența Curții, valoarea muncii ar trebui evaluată și comparată pe baza unor criterii obiective, cum ar fi cerințele educaționale, profesionale și în materie de formare, competențele, efortul și răspunderea, munca prestată și natura sarcinilor în cauză49. |
(15) Pentru a respecta dreptul la egalitatea de remunerare, angajatorii trebuie să dispună de mecanisme de stabilire a remunerațiilor sau de structuri de remunerare - care pot fi create prin dialog social, în cooperare cu partenerii sociali, inclusiv cu sindicatele - care să asigure faptul că nu există diferențe de remunerare bazate pe gen între lucrătorii care efectuează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare, care nu sunt justificate de factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului. Astfel de structuri salariale ar trebui să permită compararea valorii diferitelor locuri de muncă din cadrul aceleiași structuri organizaționale. În concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 referitoare la Strategia UE privind egalitatea de gen, munca ar trebui considerată ca având valoare egală dacă, pe baza unei comparații între două grupuri de lucrători care nu au fost formate arbitrar, munca prestată este comparabilă, ținând seama de criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului. În conformitate cu jurisprudența Curții, valoarea muncii ar trebui evaluată și comparată pe baza unor criterii obiective, inclusiv cerințele educaționale, profesionale și în materie de formare, competențele, efortul, răspunderea și condițiile de muncă, fără a ține seama de programul de lucru, din rațiuni de claritate. |
__________________ |
|
49 De exemplu, cauza C-400/93, Royal Copenhagen, ECLI:EU:C:1995:155; cauza C-309/97, Angestelltenbetriebsrat der Wiener Gebietskrankenkasse, ECLI:EU:C:1999:241; cauza C-381/99, Brunnhofer, ECLI:EU:C:2001:358; cauza C-427/11, Margaret Kenny și alții/Minister for Justice, Equality and Law Reform și alții [2013] ECLI:EU:C:2013:122, punctul 28. |
|
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 16
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(16) Identificarea unui comparator valabil este un parametru important pentru a stabili dacă munca poate fi considerată ca având aceeași valoare. Un astfel de comparator îi permite lucrătorului să demonstreze că a fost tratat într-un mod mai puțin favorabil decât comparatorul de sex diferit care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. În situațiile în care nu există un comparator în condiții reale, ar trebui permisă utilizarea unui comparator ipotetic, care să îi permită unui lucrător să demonstreze că nu a fost tratat în același mod în care ar fi fost tratat un comparator ipotetic de alt sex. Acest lucru ar elimina un obstacol important pentru potențialele victime ale discriminării salariale pe criterii de gen, în special pe piețele forței de muncă extrem de segregate în funcție de gen, unde cerința de a găsi un comparator de sex opus face aproape imposibilă introducerea unei acțiuni privind egalitatea de remunerare. În plus, lucrătorii nu ar trebui împiedicați să utilizeze alte fapte pe baza cărora să se poată prezuma o presupusă discriminare, cum ar fi statisticile sau alte informații disponibile. Acest lucru ar permite eliminarea mai eficace a inegalităților salariale bazate pe gen în sectoarele și profesiile segregate în funcție de gen. |
(16) Identificarea unui comparator valabil este un parametru important pentru a stabili dacă munca poate fi considerată ca având aceeași valoare. Un astfel de comparator îi permite lucrătorului să demonstreze că a fost tratat într-un mod mai puțin favorabil decât comparatorul de gen diferit care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Comparatorul ar trebui să fie un lucrător bărbat care efectuează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare, care are nivelul de remunerație cel mai mare. În situațiile în care nu există un comparator în condiții reale, ar trebui permisă utilizarea unui comparator ipotetic, care să îi permită unui lucrător să demonstreze că nu a fost tratat în același mod în care ar fi fost tratat un comparator ipotetic de alt gen. Acest lucru elimină un obstacol important pentru potențialele victime ale discriminării salariale pe criterii de gen, în special pe piețele forței de muncă extrem de segregate în funcție de gen, unde cerința de a găsi un comparator de alt gen face aproape imposibilă introducerea unei acțiuni privind egalitatea de remunerare. Acesta este cazul, de exemplu, în sectorul serviciilor de îngrijire dominate de femei, în care femeilor le este foarte dificil să reclame existența discriminării de gen dacă este obligatoriu ca elementul de comparație să provină din același sector. Un element de comparație ipotetic ar facilita evaluarea obiectivă și neutră din punctul de vedere al genului a anumitor locuri de muncă și ar încuraja angajatorii și partenerii sociali să identifice sectoarele și locurile de muncă subevaluate. În plus, lucrătorii nu ar trebui împiedicați să utilizeze alte fapte pe baza cărora să se poată prezuma o presupusă discriminare, cum ar fi statisticile sau alte informații disponibile, nivelul de salarizare și criteriile de stabilire a remunerației, precum și trimiterile la clasificările existente bazate pe acordurile colective ale partenerilor sociali. Dacă nu este posibilă o comparație bazată pe o situație reală, existența unui sistem de clasificare a locurilor de muncă, care poate include structuri de remunerare și care poate face parte eventual dintr-o convenție colectivă, poate fi utilizată și de lucrător ca mijloc de a demonstra existența unui caz de discriminare salarială. Acest lucru ar permite eliminarea mai eficace a inegalităților salariale bazate pe gen în sectoarele și profesiile segregate în funcție de gen. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(17) Curtea a clarificat50 faptul că, pentru a stabili dacă lucrătorii se află într-o situație comparabilă, comparația nu trebuie să se limiteze neapărat la situațiile în care bărbații și femeile lucrează pentru același angajator. Lucrătorii se pot afla într-o situație comparabilă chiar și atunci când nu lucrează pentru același angajator ori de câte ori condițiile de remunerare pot fi atribuite unei singure surse care stabilește condițiile respective. Acest lucru se poate întâmpla atunci când condițiile de remunerare sunt reglementate prin dispoziții legale sau contracte colective de muncă referitoare la remunerarea aplicabilă mai multor întreprinderi sau atunci când astfel de condiții sunt stabilite la nivel central pentru mai multe organizații sau întreprinderi din cadrul unui holding sau al unui conglomerat. În plus, Curtea a clarificat faptul că respectiva comparație nu se limitează la lucrătorii angajați în același timp cu reclamantul51. |
(17) Curtea a clarificat50 faptul că, pentru a stabili dacă lucrătorii se află într-o situație comparabilă, comparația nu trebuie să se limiteze neapărat la situațiile în care doi lucrători lucrează pentru același angajator, dat fiind că lucrătorii se pot afla într-o situație comparabilă chiar și atunci când nu lucrează pentru același angajator ori de câte ori condițiile de remunerare pot fi atribuite unei singure surse care stabilește condițiile respective. Acest lucru se poate întâmpla atunci când condițiile de remunerare sunt reglementate prin dispoziții legale sau contracte colective de muncă referitoare la remunerarea aplicabilă mai multor angajatori sau atunci când astfel de condiții sunt stabilite la nivel central pentru mai multe organizații sau întreprinderi din cadrul unui holding sau al unui conglomerat. În plus, Curtea a clarificat faptul că respectiva comparație nu se limitează la lucrătorii angajați în același timp cu reclamantul51, nici la lucrători care își îndeplinesc sarcinile în aceeași instituție. |
__________________ |
__________________ |
50 Cauza C-320/00, Lawrence, ECLI:EU:C:2002:498. |
50 Cauza C-320/00, Lawrence, ECLI:EU:C:2002:498. |
51 Cauza 129/79, Macarthys, ECLI:EU:C:1980:103. |
51 Cauza 129/79, Macarthys, ECLI:EU:C:1980:103. |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) Statele membre ar trebui să elaboreze instrumente și metodologii specifice pentru a sprijini și orienta evaluarea a ceea ce constituie muncă de aceeași valoare. Astfel ar trebui să se faciliteze aplicarea acestui concept, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. |
(18) Statele membre ar trebui să elaboreze instrumente și metodologii specifice, inclusiv sisteme de evaluare sau de clasificare a locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului, pentru a sprijini și orienta evaluarea a ceea ce constituie muncă de aceeași valoare și pentru a obține, acolo unde este posibil, comparații transsectoriale. Astfel ar trebui să fie facilitată aplicarea acestui concept, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri. Statele membre ar trebui să dezvolte aceste instrumente și metodologii în cooperare cu partenerii sociali. |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 19
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(19) Sistemele de clasificare și evaluare a locurilor de muncă, dacă nu sunt utilizate într-un mod neutru din punctul de vedere al genului, în special atunci când presupun stereotipuri de gen tradiționale, pot duce la discriminare salarială bazată pe gen. În acest caz, sistemele respective contribuie la diferența de remunerare și o perpetuează prin evaluarea diferită a locurilor de muncă dominate de bărbați, respectiv de femei, în situațiile în care valoarea muncii prestate este aceeași. Totuși, atunci când se utilizează sisteme de evaluare și clasificare a locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului, acestea sunt eficace în stabilirea unui sistem de remunerare transparent și sunt esențiale pentru a asigura excluderea discriminării directe sau indirecte pe criteriul sexului. Aceste sisteme detectează discriminarea salarială indirectă legată de subevaluarea locurilor de muncă ocupate de obicei de femei. Ele realizează acest lucru prin măsurarea și compararea locurilor de muncă al căror conținut este diferit, dar de aceeași valoare, sprijinind astfel principiul muncii de aceeași valoare. |
(19) În prezent, sistemele de evaluare și clasificare a locurilor de muncă sunt adesea concepute pe baza cerințelor locurilor de muncă dominate de bărbați. Acest lucru subevaluează competențele asociate locurilor de muncă dominate de femei, reproduce prejudecățile de gen, discriminarea de gen și stereotipurile de gen și consolidează disparitățile de remunerare între femei și bărbați în toate sectoarele. Sistemele de evaluare și clasificare a locurilor de muncă, dacă nu sunt utilizate într-un mod neutru din punctul de vedere al genului, în special atunci când presupun stereotipuri de gen tradiționale, pot duce la discriminare salarială bazată pe gen. În acest caz, sistemele respective contribuie la diferența de remunerare, inclusiv la cea de gen între sectoare, și o perpetuează prin evaluarea diferită a locurilor de muncă dominate de bărbați, respectiv de femei, în situațiile în care valoarea muncii prestate este aceeași. Totuși, atunci când se utilizează sisteme de evaluare și clasificare a locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului, acestea sunt eficace în stabilirea unui sistem de remunerare transparent și sunt esențiale pentru a asigura excluderea discriminării directe sau indirecte și realizarea echității remunerațiilor. Aceste sisteme detectează discriminarea salarială indirectă legată de subevaluarea locurilor de muncă ocupate de obicei de femei și pot aduce la lumină premise și stereotipuri discriminatorii. Ele realizează acest lucru prin măsurarea și compararea locurilor de muncă, inclusiv în diferite sectoare, al căror conținut este diferit, dar de aceeași valoare, sprijinind astfel principiul muncii de aceeași valoare. În cazul în care munca nu este de aceeași valoare, o diferență de remunerare care este proporțională cu diferența în ceea ce privește valoarea muncii sugerează că sistemul de evaluare sau clasificare a locurilor de muncă conține prejudecăți de gen. |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 19 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(19a) Statele membre ar trebui să asigure dezvoltarea de acțiuni pentru a oferi asistență tehnică angajatorilor sub formă de orientări, instrumente practice, formare și sprijin financiar pentru aplicarea măsurilor prevăzute în prezenta directivă, inclusiv pentru implementarea unor sisteme obiective, neutre din punctul de vedere al genului, de evaluare și clasificare a locurilor de muncă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea partenerilor sociali în astfel de acțiuni. |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 20
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(20) Lipsa de informații cu privire la intervalul de remunerare preconizat pentru un loc de muncă produce o asimetrie informațională care limitează puterea de negociere a candidaților. Asigurarea transparenței ar trebui să le permită potențialilor lucrători să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la salariul preconizat, fără a limita în niciun fel puterea angajatorului sau a lucrătorului de a negocia un salariu, chiar și în afara intervalului indicat. Aceasta ar asigura, de asemenea, o bază explicită și nepărtinitoare din punctul de vedere al genului pentru stabilirea remunerațiilor și ar descuraja subevaluarea remunerației în comparație cu competențele și experiența. Prin această măsură de transparență s-ar aborda și discriminarea intersecțională, în cazul căreia stabilirea netransparentă a remunerațiilor permite practici care sunt discriminatorii din mai multe motive de discriminare. Informațiile care trebuie furnizate candidaților înainte de angajare, dacă nu sunt publicate într-un anunț de post vacant, ar putea fi oferite candidatului înainte de interviul de angajare de către angajator sau într-un mod diferit, de exemplu, de către partenerii sociali. |
(20) Lipsa de informații cu privire la intervalul de remunerare preconizat pentru un loc de muncă produce o asimetrie informațională care limitează puterea de negociere a candidaților. Asigurarea transparenței permite potențialilor lucrători să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la salariul preconizat, fără a limita în niciun fel puterea angajatorului sau a lucrătorului de a negocia un salariu, chiar și în afara intervalului indicat. Aceasta asigură, de asemenea, o bază explicită și nepărtinitoare din punctul de vedere al genului pentru stabilirea remunerațiilor și descurajează subevaluarea remunerației în comparație cu competențele și experiența. Prin această măsură de transparență s-ar aborda și discriminarea intersecțională, în cazul căreia stabilirea netransparentă a remunerațiilor permite practici care sunt discriminatorii din mai multe motive de discriminare. Informațiile care trebuie furnizate candidaților înainte de angajare, dacă nu sunt publicate într-un anunț de post vacant, ar trebui să fie oferite candidatului înainte de interviul de angajare de către angajator sau într-un mod diferit, de exemplu, de către partenerii sociali. Informațiile ar trebui oferite într-un mod accesibil persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu legislația Uniunii, în special cu Directivele (UE) 2016/2102 și (UE) 2019/882. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(21) Pentru a pune capăt perpetuării unei diferențe de remunerare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin care afectează în timp lucrătorii individuali, angajatorilor nu ar trebui să li se permită să se informeze cu privire la istoricul salarial anterior al candidatului pentru un loc de muncă. |
(21) Pentru a pune capăt perpetuării disparităților de gen în remunerare care afectează în timp lucrătorii individuali, angajatorii ar trebui să vegheze ca anunțurile de angajare și procesele de recrutare să fie neutre din punctul de vedere al genului și acestora nu ar trebui să li se permită să se informeze cu privire la istoricul salarial anterior al candidatului pentru un loc de muncă. Informațiile privind anunțurile de angajare și procesele de recrutare trebuie furnizate de o manieră accesibilă persoanelor cu dizabilități, la cererea acestora, în conformitate cu legislația Uniunii, în special cu Directivele (UE) 2016/2102 și (UE) 2019/882. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 22
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(22) Măsurile de asigurare a transparenței salariale ar trebui să protejeze dreptul lucrătorilor la egalitatea de remunerare, limitând totodată cât mai mult posibil costurile și sarcina care le revin angajatorilor, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și întreprinderilor mici. După caz, măsurile ar trebui să fie adaptate la dimensiunea angajatorilor, ținând seama de numărul de angajați ai acestora. |
(22) Măsurile de asigurare a transparenței salariale ar trebui să protejeze dreptul lucrătorilor la egalitatea de remunerare, limitând totodată cât mai mult posibil costurile și sarcina administrativă care le revin angajatorilor, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și IMM-urilor. Întrucât femeile sunt suprareprezentate în astfel de întreprinderi, punerea în aplicare a prezentei directive este necesară pentru a combate disparitățile de gen în remunerare. Aceste întreprinderi ar beneficia astfel de pe urma asigurării unei remunerări egale pentru muncă egală sau muncă de valoare egală între lucrători. După caz, măsurile ar trebui să fie adaptate la dimensiunea angajatorilor, ținând seama de numărul de angajați ai acestora. Statele membre ar trebui să creeze instrumente și orientări pentru microîntreprinderi și IMM-uri, pentru a facilita respectarea obligațiilor prevăzute de prezenta directivă. |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 23
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(23) Angajatorii ar trebui să pună la dispoziția lucrătorilor o descriere a criteriilor utilizate pentru determinarea nivelurilor de remunerare și a evoluției în carieră. Angajatorul ar trebui să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește modul în care respectă această obligație, ținând seama de dimensiunea organizației. |
(23) Angajatorii ar trebui să pună la dispoziția lucrătorilor și a reprezentanților lor o descriere a criteriilor utilizate pentru determinarea nivelurilor de remunerare și a evoluției în carieră, inclusiv toate elementele remunerării, care includ remunerarea sau salariile și toate celelalte prestații plătite direct sau indirect în numerar sau în natură de către angajator lucrătorului. Informațiile ar trebui oferite într-un mod accesibil lucrătorilor cu dizabilități, la cerere, în conformitate cu legislația Uniunii, în special cu Directivele (UE) 2016/2102 și (UE) 2019/882. |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 24
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(24) Toți lucrătorii ar trebui să aibă dreptul de a obține, la cerere, informații cu privire la remunerația lor și la nivelul de remunerare, defalcate în funcție de sex, pentru categoria de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Angajatorii trebuie să informeze anual lucrătorii cu privire la acest drept. De asemenea, angajatorii pot, din proprie inițiativă, să opteze pentru furnizarea unor astfel de informații fără ca lucrătorii să fie nevoiți să le solicite. |
(24) Toți lucrătorii și reprezentanții lor ar trebui să aibă dreptul de a obține, la cerere sau prin reprezentanții lor, informații clare și complete cu privire la remunerația lor, la nivelul individual de remunerare individual și la nivelul mediu al remunerării, defalcate pe gen, pentru categoria de lucrători care efectuează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare, precum și cu privire la diferența de remunerare între femei și bărbați și la diferența mediană de gen în remunerare între lucrătorii angajați la același angajator, cu condiția ca informațiile respective să nu fi fost deja comunicate reprezentanților lucrătorilor. La cererea unui lucrător, angajatorii ar trebui să ofere informații în legătură cu modul în care sunt stabilite nivelurile de remunerare. Informațiile ar trebui oferite într-un mod accesibil lucrătorilor cu dizabilități, la cerere, în conformitate cu legislația Uniunii, în special cu Directivele (UE) 2016/2102 și (UE) 2019/882. Angajatorii trebuie să informeze anual lucrătorii și reprezentanții lor cu privire la acest drept. De asemenea, angajatorii pot, din proprie inițiativă, să opteze pentru furnizarea unor astfel de informații fără ca lucrătorii să fie nevoiți să le solicite. Statele membre ar trebui să introducă măsuri de interzicere a clauzelor contractuale care vizează să limiteze posibilitatea lucrătorilor de a divulga informații despre remunerarea lor sau de a solicita informații referitoare la remunerarea aceleiași categorii sau a altor categorii de lucrători. |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 25
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(25) Angajatorii cu cel puțin 250 de lucrători ar trebui să raporteze periodic cu privire la remunerație, într-un mod adecvat și transparent, cum ar fi prin includerea informațiilor în raportul lor de management. Întreprinderile care fac obiectul cerințelor Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului52 pot alege, de asemenea, să raporteze cu privire la remunerație, precum și cu privire la alte aspecte legate de lucrători, în raportul lor de management. |
(25) Angajatorii cu cel puțin 50 lucrători ar trebui să raporteze periodic cu privire la remunerație, într-un mod adecvat și transparent, cum ar fi prin includerea informațiilor în raportul lor de management, dacă un angajator are obligația de a întocmi un astfel de raport în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului52. Informațiile ar trebui oferite într-un mod accesibil lucrătorilor cu dizabilități, la cerere, în conformitate cu legislația Uniunii, în special cu Directivele (UE) 2016/2102 și (UE) 2019/882. |
__________________ |
__________________ |
52 Directiva 2013/34/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1). |
52 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 26
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(26) Raportarea privind remunerațiile ar trebui să le permită angajatorilor să își evalueze și să își monitorizeze structurile și politicile de remunerare, putând să respecte astfel în mod proactiv principiul egalității de remunerare. În același timp, datele defalcate în funcție de gen ar trebui să ajute autoritățile publice competente, reprezentanții lucrătorilor și alte părți interesate să monitorizeze diferența de remunerare între femei și bărbați în toate sectoarele (segregarea orizontală) și în toate funcțiile (segregarea verticală). Angajatorii pot însoți datele publicate cu o explicație a diferențelor sau disparităților de remunerare între femei și bărbați. În cazurile în care diferențele în ceea ce privește remunerația medie pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin nu pot fi justificate de factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorul ar trebui să ia măsuri pentru a elimina inegalitățile. |
(26) Raportarea privind remunerațiile ar trebui să le permită angajatorilor să își evalueze și să își monitorizeze structurile și politicile de remunerare, putând să respecte astfel în mod proactiv principiul egalității de remunerare. Raportarea și evaluările salariale comune contribuie la o mai bună conștientizare a prejudecăților de gen în structurile de remunerare și a discriminării salariale și la combaterea lor efectivă și sistemică, aducând astfel beneficii tuturor lucrătorilor angajați de același angajator. În același timp, datele defalcate în funcție de gen ar trebui să ajute autoritățile publice competente, reprezentanții lucrătorilor și alte părți interesate să monitorizeze și să abordeze diferența de remunerare între femei și bărbați în toate sectoarele (segregarea orizontală) și în toate funcțiile (segregarea verticală). Angajatorii pot însoți datele publicate cu o explicație a diferențelor sau disparităților de remunerare între femei și bărbați. În cazurile în care diferențele în ceea ce privește remunerația medie pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între lucrătorii de genuri diferite nu pot fi justificate de factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorul ar trebui să ia măsuri pentru a elimina inegalitățile. |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a reduce sarcina care le revine angajatorilor, statele membre ar putea decide să colecteze și să interconecteze datele necesare prin intermediul administrațiilor lor naționale, permițând calcularea diferenței de remunerare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin pentru fiecare angajator în parte. O astfel de colectare de date ar putea necesita interconectarea datelor provenite de la mai multe administrații publice (cum ar fi inspectoratele fiscale și casele de asigurări sociale) și ar fi posibilă dacă sunt disponibile date administrative care să coreleze datele angajatorilor (la nivel de întreprindere/organizațional) cu datele lucrătorilor (la nivel individual), inclusiv prestațiile în bani și în natură. Statele membre ar putea decide să colecteze aceste informații nu numai pentru angajatorii care intră sub incidența obligației de raportare a remunerațiilor în temeiul prezentei directive, ci și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Publicarea de către statele membre a informațiilor solicitate ar trebui să înlocuiască obligația de raportare privind remunerațiile în cazul angajatorilor vizați de datele administrative, cu condiția să se atingă rezultatul urmărit de obligația de raportare. |
(27) Pentru a reduce sarcina care le revine angajatorilor, statele membre ar putea colecta și interconecta datele necesare prin intermediul administrațiilor lor naționale, permițând calcularea diferenței de remunerare în funcție de gen pentru fiecare angajator în parte. O astfel de colectare de date ar putea necesita interconectarea datelor provenite de la mai multe administrații publice (cum ar fi inspectoratele fiscale și casele de asigurări sociale) și ar fi posibilă dacă sunt disponibile date administrative care să coreleze datele angajatorilor (la nivel de întreprindere/organizațional) cu datele lucrătorilor (la nivel individual), inclusiv prestațiile în bani și în natură. Statele membre ar putea decide să colecteze aceste informații nu numai pentru angajatorii care intră sub incidența obligației de raportare a remunerațiilor în temeiul prezentei directive, ci și pentru cei care o raportează din proprie inițiativă. Publicarea de către statele membre a informațiilor solicitate ar trebui să înlocuiască obligația de raportare privind remunerațiile în cazul angajatorilor vizați de datele administrative, cu condiția să se atingă rezultatul urmărit de obligația de raportare. Statele membre ar trebui să ofere sprijin angajatorilor și partenerilor sociali, inclusiv prin transmiterea de orientări, modele și cursuri de formare, cu scopul de a facilita îndeplinirea obligațiilor de raportare și de a reduce sarcina angajatorilor, în special a IMM-urilor. În cazul microîntreprinderilor, un astfel de sprijin ar trebui furnizat la cerere. |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 28
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(28) Pentru ca informațiile privind diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin să fie disponibile pe scară largă la nivel organizațional, statele membre ar trebui să însărcineze organismul de monitorizare desemnat în temeiul prezentei directive cu agregarea datelor primite de la angajatori referitoare la diferența de remunerare, fără a impune sarcini suplimentare asupra acestora din urmă. Organismul de monitorizare ar trebui să facă publice aceste date, permițând compararea datelor individuale ale angajatorilor, sectoarelor și regiunilor din statul membru în cauză. |
(28) Pentru ca informațiile privind disparitățile de gen în remunerare să fie disponibile pe scară largă la nivel organizațional, statele membre ar trebui să însărcineze organismul de monitorizare desemnat în temeiul prezentei directive, în cooperare cu partenerii sociali și cu autoritățile naționale competente, cu agregarea datelor primite de la angajatori referitoare la diferența de remunerare, fără a impune sarcini suplimentare asupra acestora din urmă. Organismul de monitorizare ar trebui să facă publice anumite date, specificate în prezenta Directivă, inclusiv prin publicarea lor pe un site web ușor accesibil, permițând compararea datelor individuale ale angajatorilor, sectoarelor și regiunilor din statul membru în cauză. |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 29
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(29) Evaluările comune ale remunerațiilor ar trebui să declanșeze examinarea și revizuirea structurilor de remunerare din cadrul organizațiilor cu cel puțin 250 de lucrători care prezintă inegalități în materie de remunerare. Evaluarea comună a remunerațiilor ar trebui să fie efectuată de angajatori în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor; în cazul în care nu există reprezentanți ai lucrătorilor, aceștia ar trebui să fie desemnați în acest scop. Evaluările comune ale remunerațiilor ar trebui să conducă la eliminarea discriminării pe criterii de gen în ceea ce privește remunerarea. |
(29) Evaluările comune ale remunerațiilor ar trebui să declanșeze examinarea și revizuirea structurilor de remunerare din cadrul organizațiilor cu cel puțin 50 de lucrători care prezintă inegalități în materie de remunerare. Evaluarea comună a remunerațiilor ar trebui să fie efectuată de angajatori în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor; în cazul în care nu există reprezentanți ai lucrătorilor, aceștia ar trebui să fie desemnați sau aleși în mod democratic de lucrătorii din întreprindere sau din organizație, de sindicate sau de membrii lor, în conformitate cu dispozițiile din legislația sau reglementările naționale ori cu cele din acordurile colective desemnate în acest scop. Evaluările comune ale remunerațiilor ar trebui să conducă, într-un termen rezonabil, la eliminarea discriminării pe criterii de gen în ceea ce privește remunerarea, în special prin adoptarea de măsuri de remediere în cazurile relevante. |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 29 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(29a) Statele membre ar trebui să se asigure că angajatorii și reprezentanții lucrătorilor își pregătesc planul de acțiune pentru egalitatea de gen, care trebuie să prevadă măsuri concrete și să urmărească eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați la angajatorul în cauză, pentru a realiza egalitatea de gen în ceea ce privește remunerarea, nediscriminarea și alte condiții de încadrare în muncă. Planul de acțiune pentru egalitatea de gen ar trebui să includă instrumente de monitorizare a progreselor și ar trebui să fie revizuit periodic. O diferență de remunerare pe criterii de gen mai mică de 2,5 % care nu poate fi explicată prin factori obiectivi nu poate fi utilizată ca dovadă că angajatorii respectă obligația egalității de remunerare. |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 30
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(30) Orice prelucrare sau publicare de informații în temeiul prezentei directive ar trebui să respecte Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului53. Ar trebui adăugate garanții specifice pentru a preveni prezentarea directă sau indirectă de informații referitoare la un coleg identificabil. Pe de altă parte, lucrătorii nu ar trebui să fie împiedicați să își divulge remunerația în scopul aplicării principiului egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă socotită de aceeași valoare. |
(30) Orice prelucrare sau publicare de informații în temeiul prezentei directive ar trebui să respecte Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului53. Ar trebui adăugate garanții specifice pentru a preveni prezentarea directă sau indirectă de informații referitoare la un coleg identificabil. Pe de altă parte, lucrătorii nu ar trebui să fie împiedicați să își divulge remunerația, în special sindicatelor lor și reprezentanților lucrătorilor. |
__________________ |
__________________ |
53 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1. |
53 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1. |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 31
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(31) Este important ca partenerii sociali să discute și să acorde în cadrul negocierilor colective o atenție deosebită aspectelor legate de egalitatea de remunerare. Ar trebui să se respecte diferitele caracteristici ale dialogului social național și ale sistemelor de negociere colectivă din întreaga Uniune și autonomia și libertatea contractuală a partenerilor sociali, precum și capacitatea acestora de a reprezenta lucrătorii și angajatorii. Prin urmare, statele membre, în conformitate cu sistemul și practicile lor naționale, ar trebui să ia măsuri adecvate, cum ar fi programe de sprijinire a partenerilor sociali, orientări practice, precum și o participare activă a guvernului la dialogul social derulat la nivel național. Astfel de măsuri ar trebui să încurajeze partenerii sociali să acorde o atenție corespunzătoare aspectelor legate de egalitatea de remunerare, inclusiv discuțiile la nivelul adecvat referitoare la negocierile colective și la dezvoltarea unor sisteme de evaluare și clasificare a locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului. |
(31) Este important ca partenerii sociali să discute și să acorde în cadrul negocierilor colective o atenție deosebită aspectelor legate de egalitatea de remunerare. Ar trebui să se respecte diferitele caracteristici ale dialogului social național și ale sistemelor de negociere colectivă din întreaga Uniune și autonomia și libertatea contractuală a partenerilor sociali, precum și capacitatea acestora de a reprezenta lucrătorii și angajatorii. Prin urmare, statele membre, în conformitate cu sistemul și practicile lor naționale, ar trebui să ia măsuri adecvate, cum ar fi programe de sprijinire a partenerilor sociali, orientări practice, precum și o participare activă a guvernului la dialogul social derulat la nivel național și eliminarea tuturor restricțiilor asupra utilizării negocierilor colective. Astfel de măsuri ar trebui să încurajeze partenerii sociali să acorde o atenție corespunzătoare aspectelor legate de egalitatea de remunerare, inclusiv discuțiile la nivelul adecvat referitoare la negocierile colective și la dezvoltarea unor sisteme de evaluare și clasificare a locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului. |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 32
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(32) Lucrătorii ar trebui să dispună de procedurile necesare pentru facilitarea exercitării dreptului lor de acces la justiție. Legislația națională care prevede că recurgerea la conciliere sau la intervenția unui organism de promovare a egalității este obligatorie ori face obiectul unor stimulente sau sancțiuni nu ar trebui să împiedice părțile să își exercite dreptul de acces la justiție. |
(32) Toți lucrătorii ar trebui să dispună de procedurile necesare pentru facilitarea exercitării dreptului lor de acces la justiție. Legislația națională care prevede că recurgerea la conciliere sau la intervenția unui organism de promovare a egalității este obligatorie ori face obiectul unor stimulente sau sancțiuni nu ar trebui să împiedice părțile să își exercite dreptul de acces la justiție. Statele membre ar trebui să se asigure că femeile cu dizabilități, inclusiv cele care fac obiectul unor mecanisme de substituire a deciziei, au acces la justiție și la măsuri de remediere juridice pe o bază de egalitate cu alte femei. |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 33
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(33) Implicarea organismelor de promovare a egalității, pe lângă alte părți interesate, este esențială pentru aplicarea efectivă a principiului egalității de remunerare. Competențele și mandatele organismelor naționale de promovare a egalității ar trebui, prin urmare, să fie adecvate pentru a acoperi pe deplin discriminarea salarială pe criterii de gen, inclusiv orice transparență salarială sau orice alte drepturi și obligații prevăzute în prezenta directivă. Pentru a depăși obstacolele procedurale și pe cele legate de costuri cu care se confruntă lucrătorii ce se consideră discriminați atunci când încearcă să își exercite dreptul la egalitatea de remunerare, organismele de promovare a egalității, precum și asociațiile, organizațiile, organismele și reprezentanții lucrătorilor sau alte entități juridice care au un interes în asigurarea egalității între bărbați și femei ar trebui să poată reprezenta persoane fizice. Acestea ar trebui să poată decide să le acorde asistență lucrătorilor în numele sau în sprijinul lor, ceea ce le-ar permite lucrătorilor care au fost discriminați să își revendice efectiv drepturile și ar permite asigurarea respectării principiului egalității de remunerare. |
(33) Implicarea directă a partenerilor sociali în politicile naționale pentru egalitate este necesară pentru a asigura implicarea continuă și coordonată a partenerilor sociali. Implicarea organismelor de promovare a egalității, pe lângă alte părți interesate, este esențială pentru aplicarea efectivă a principiului egalității de remunerare. Competențele și mandatele organismelor naționale de promovare a egalității ar trebui, prin urmare, fără a aduce atingere rolului partenerilor sociali și al inspectoratelor de muncă sau al altor organisme responsabile de asigurarea respectării drepturilor lucrătorilor, să fie adecvate pentru a acoperi pe deplin discriminarea salarială pe criterii de gen, inclusiv orice transparență salarială sau orice alte drepturi și obligații prevăzute în prezenta directivă. Pentru a depăși obstacolele procedurale și pe cele legate de costuri cu care se confruntă lucrătorii ce se consideră discriminați atunci când încearcă să își exercite dreptul la egalitatea de remunerare, organismele de promovare a egalității, precum și asociațiile, organizațiile, organismele și reprezentanții lucrătorilor sau alte entități juridice care au un interes în asigurarea egalității ar trebui să poată reprezenta persoane fizice. Acestea ar trebui să poată decide să le acorde asistență lucrătorilor în numele sau în sprijinul lor, ceea ce le-ar permite lucrătorilor care au fost discriminați să își revendice efectiv drepturile și ar permite asigurarea respectării principiului egalității de remunerare. |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor ar trebui, de asemenea, să poată reprezenta unul sau mai mulți lucrători care consideră că sunt discriminați pe criterii de sex, încălcându-se principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Introducerea de acțiuni în numele mai multor lucrători sau în vederea sprijinirii acestora reprezintă o modalitate de a facilita procedurile care altfel nu ar fi fost inițiate din cauza unor obstacole procedurale și financiare sau a unei temeri de victimizare, precum și atunci când lucrătorii se confruntă cu discriminări din motive multiple care pot fi dificil de disociat. Acțiunile colective au potențialul de a dezvălui discriminarea sistemică și de a asigura vizibilitatea egalității de remunerare și a egalității de gen în societate, în ansamblu. Posibilitatea unei acțiuni colective în despăgubire ar motiva respectarea proactivă a măsurilor de asigurare a transparenței salariale, creând presiune asupra colegilor și sporind gradul de conștientizare și dorința angajatorilor de a acționa preventiv. |
(34) Organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor ar trebui, de asemenea, să poată reprezenta unul sau mai mulți lucrători care consideră că sunt discriminați, încălcându-se principiul egalității de remunerare. Introducerea de acțiuni în numele mai multor lucrători sau în vederea sprijinirii acestora reprezintă o modalitate de a facilita procedurile care altfel nu ar fi fost inițiate din cauza unor obstacole procedurale și financiare sau a unei temeri de victimizare, precum și atunci când lucrătorii se confruntă cu discriminări din motive multiple care pot fi dificil de disociat. Acțiunile colective au potențialul de a dezvălui discriminarea sistemică și de a asigura vizibilitatea egalității de remunerare și a egalității de gen în societate, în ansamblu. Posibilitatea unei acțiuni colective în despăgubire ar motiva respectarea proactivă a măsurilor de asigurare a transparenței salariale, creând presiune asupra colegilor și sporind gradul de conștientizare și dorința angajatorilor de a acționa preventiv, și ar aborda caracterul sistemic al discriminării salariale. |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Considerentul 35
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(35) Statele membre ar trebui să asigure alocarea de resurse suficiente organismelor de promovare a egalității pentru îndeplinirea eficace și adecvată a sarcinilor acestora legate de discriminarea salarială pe criterii de sex. În cazul în care sarcinile sunt alocate mai multor organisme, statele membre ar trebui să se asigure că acestea se coordonează în mod corespunzător. |
(35) Statele membre ar trebui să se asigure că resursele umane, tehnice și financiare ale organismelor de promovare a egalității și ale organismelor și autorităților naționale competente pentru inspecții și supraveghere, cum ar fi organismele de inspecția muncii, sunt utilizate efectiv și își îndeplinesc corespunzător sarcinile și responsabilitățile lor respective, în special cele legate de discriminarea salarială de gen. În cazul în care sarcinile sunt alocate mai multor organisme, statele membre ar trebui să se asigure că acestea se coordonează în mod corespunzător. |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Considerentul 36
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(36) Despăgubirile ar trebui să acopere integral pierderile și daunele suferite ca urmare a discriminării salariale pe criterii de gen54. Acestea ar trebui să includă recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente, despăgubiri pentru oportunitățile pierdute și prejudicii morale. Nu ar trebui permisă stabilirea în prealabil a niciunui plafon maxim pentru o astfel de despăgubire. |
(36) Despăgubirile ar trebui să acopere integral pierderile și daunele suferite ca urmare a discriminării salariale pe criterii de gen54. Acestea ar trebui să includă recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente, precum și despăgubiri pentru oportunitățile pierdute și prejudicii morale. Despăgubirile ar trebui să țină seama de discriminarea salarială de gen, care se intersectează cu alte baze de discriminare. Nu ar trebui permisă stabilirea în prealabil a niciunui plafon maxim pentru o astfel de despăgubire. |
__________________ |
__________________ |
54 Cauza C-407/14, María Auxiliadora Arjona Camacho/Securitas Seguridad España SA, ECLI:EU:C:2015:831, punctul 45. |
54 Cauza C-407/14, María Auxiliadora Arjona Camacho/Securitas Seguridad España SA, ECLI:EU:C:2015:831, punctul 45. |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Considerentul 37
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(37) Pe lângă despăgubiri, ar trebui prevăzute și alte măsuri reparatorii. Instanțele ar trebui, de exemplu, să poată solicita unui angajator să ia măsuri structurale sau organizatorice pentru a-și respecta obligațiile privind egalitatea de remunerare. Printre astfel de măsuri se pot număra, de exemplu, obligația de a revizui mecanismul de stabilire a remunerației pe baza unei evaluări și clasificări neutre din punctul de vedere al genului; obligația de a elabora un plan de acțiune pentru a elimina discrepanțele constatate și pentru a reduce orice diferențe nejustificate în materie de remunerare; obligația de a furniza informații și de a sensibiliza lucrătorii cu privire la dreptul lor la egalitatea de remunerare; obligația de a stabili cursuri de formare obligatorii pentru personalul din domeniul resurselor umane cu privire la egalitatea de remunerare și la evaluarea și clasificarea locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului. |
(37) Pe lângă despăgubiri, ar trebui prevăzute și alte măsuri reparatorii. Instanțele ar trebui, de exemplu, să poată solicita unui angajator să ia măsuri structurale sau organizatorice pentru a-și respecta obligațiile privind egalitatea de remunerare. Printre astfel de măsuri se pot număra, de exemplu, obligația de a revizui mecanismul de stabilire a remunerației pe baza unei evaluări și clasificări neutre din punctul de vedere al genului; obligația de a elabora sau a își revizui Planul de acțiune privind genul pentru a elimina discrepanțele constatate și pentru a reduce orice diferențe nejustificate în materie de remunerare; obligația de a furniza informații și de a sensibiliza lucrătorii cu privire la dreptul lor la egalitatea de remunerare; obligația de a stabili cursuri de formare obligatorii pentru personalul din domeniul resurselor umane cu privire la egalitatea de remunerare și la evaluarea și clasificarea locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului. |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Considerentul 39
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(39) Deși este necesar doar să se stabilească o prezumție de discriminare înainte ca sarcina probei să fie transferată angajatorului, nu este întotdeauna ușor pentru victime și pentru instanțe să știe cum să stabilească chiar și această prezumție. Măsurile de asigurare a transparenței salariale au potențialul de a sprijini utilizarea inversării sarcinii probei, ajutând lucrătorii să stabilească nivelurile medii de remunerare pentru femeile și bărbații care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Dacă lucrătorilor li s-ar acorda posibilitatea de a furniza elemente de probă prima facie care să permită prezumția de discriminare, s-ar declanșa rapid sarcina inversă a probei în beneficiul lucrătorului. |
(39) Deși este necesar doar să se stabilească o prezumție de discriminare înainte ca sarcina probei să fie transferată angajatorului, nu este întotdeauna ușor pentru victime și pentru instanțe să știe cum să stabilească chiar și această prezumție. Măsurile de asigurare a transparenței salariale au potențialul de a sprijini utilizarea inversării sarcinii probei, ajutând lucrătorii să stabilească nivelurile medii de remunerare pentru lucrătorii care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Dacă lucrătorilor li s-ar acorda posibilitatea de a furniza elemente de probă prima facie care să permită prezumția de discriminare, s-ar declanșa rapid sarcina inversă a probei în beneficiul lucrătorului. |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Considerentul 40
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(40) În conformitate cu jurisprudența Curții, normele naționale privind termenele acordate pentru asigurarea respectării drepturilor în temeiul prezentei directive ar trebui să fie stabilite astfel încât să nu poată fi considerate ca fiind capabile să facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor respective. Termenele de prescripție creează obstacole specifice pentru victimele discriminării salariale pe criterii de gen. În acest scop, ar trebui stabilite standarde minime comune. Aceste standarde ar trebui să stabilească momentul în care începe să curgă termenul de prescripție, durata acestuia și circumstanțele în care este întrerupt sau suspendat și ar trebui să prevadă că termenul de prescripție pentru introducerea de acțiuni este de cel puțin trei ani. |
(40) În conformitate cu jurisprudența Curții, normele naționale privind termenele acordate pentru asigurarea respectării drepturilor în temeiul prezentei directive ar trebui să fie stabilite astfel încât să nu poată fi considerate ca fiind capabile să facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor respective. Termenele de prescripție creează obstacole specifice pentru victimele discriminării salariale pe criterii de gen. În acest scop, termenul de prescriere nu ar trebui să înceapă să curgă înainte de încetarea discriminării și ar trebui stabilite standarde minime comune suplimentare. Aceste standarde ar trebui să stabilească momentul în care începe să curgă termenul de prescripție, durata acestuia și circumstanțele în care este întrerupt sau suspendat și ar trebui să prevadă că termenul de prescripție pentru introducerea de acțiuni este de cel puțin cinci ani. |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Considerentul 41
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(41) Cheltuielile de judecată descurajează în mare măsură victimele discriminării salariale pe criterii de gen să își revendice dreptul la egalitatea de remunerare, ceea ce duce la o protecție insuficientă și la asigurarea respectării într-o măsură insuficientă a acestui drept. Pentru a elimina acest obstacol procedural puternic din calea justiției, reclamanților care au avut câștig de cauză ar trebui să li se permită să își recupereze cheltuielile procedurale de la pârât. Pe de altă parte, reclamanții nu ar trebui să fie răspunzători pentru cheltuielile de judecată ale pârâtului care a obținut câștig de cauză, cu excepția situației în care acțiunea a fost introdusă cu rea-credință, a fost în mod clar abuzivă sau în cazul în care nerecuperarea de către pârât ar fi considerată nerezonabilă de instanțele judecătorești sau de alte autorități competente în circumstanțele specifice ale cauzei, de exemplu având în vedere situația financiară a microîntreprinderilor. |
(41) Cheltuielile de judecată descurajează în mare măsură victimele discriminării salariale pe criterii de gen să își revendice dreptul la egalitatea de remunerare, ceea ce duce la o protecție insuficientă și la asigurarea respectării într-o măsură insuficientă a acestui drept. Pentru a elimina acest obstacol procedural puternic din calea justiției, reclamanților care au avut câștig de cauză ar trebui să li se permită să își recupereze cheltuielile procedurale, în special costurile judiciare, de la pârât. Statele membre ar trebui să ofere instanțelor posibilitatea de a evalua dacă reclamanții care au căzut în pretenții au avut motive întemeiate pentru a introduce cererea în instanță, precum și de a dispune ca aceștia să nu suporte integral sau parțial cheltuielile de judecată. Acest lucru ar trebui să se aplice în special atunci când pârâtul nu a respectat obligațiile privind transparența salarială prevăzute în prezenta directivă. |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Considerentul 42
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(42) Statele membre ar trebui să prevadă sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive sau al dispozițiilor naționale care sunt deja în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei directive și care se referă la dreptul la egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Astfel de sancțiuni ar trebui să includă amenzi, care ar trebui stabilite la un nivel minim ținând seama în mod corespunzător de gravitatea și durata încălcării, de orice posibilă intenție de discriminare sau de neglijență gravă, precum și de orice alți factori agravanți sau atenuanți care se pot aplica în circumstanțele cazului, de exemplu atunci când discriminarea salarială pe criterii de sex se intersectează cu alte motive de discriminare. Statele membre ar trebui să ia în considerare alocarea către organismele de promovare a egalității a sumelor recuperate cu titlu de amenzi, în scopul îndeplinirii efective a funcțiilor acestor organisme în ceea ce privește asigurarea respectării dreptului la egalitatea de remunerare, inclusiv pentru a introduce acțiuni referitoare la cazuri de discriminare salarială sau pentru a asista și sprijini victimele să introducă astfel de acțiuni. |
(42) Statele membre ar trebui să prevadă sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive sau al dispozițiilor naționale care sunt deja în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei directive și care se referă la dreptul la egalitatea de remunerare pentru muncă egală sau o muncă de aceeași valoare. Astfel de sancțiuni ar trebui să includă amenzi bazate, de exemplu, pe cifra de afaceri anuală brută a angajatorului sau pe masa salarială totală a acestuia și care ar trebui stabilite la un nivel minim ținând seama în mod corespunzător de gravitatea și durata încălcării, de orice posibilă intenție de discriminare sau de neglijență gravă, precum și de orice alți factori agravanți sau atenuanți care se pot aplica în circumstanțele cazului, de exemplu atunci când discriminarea salarială se intersectează cu alte motive de discriminare. Statele membre ar trebui să ia în considerare alocarea către organismele de promovare a egalității a sumelor recuperate cu titlu de amenzi, în scopul îndeplinirii efective a funcțiilor acestor organisme în ceea ce privește asigurarea respectării dreptului la egalitatea de remunerare pentru muncă egală sau de valoare egală, inclusiv pentru a introduce acțiuni referitoare la cazuri de discriminare salarială sau pentru a asista și sprijini victimele să introducă astfel de acțiuni. |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Considerentul 44
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(44) Obligațiile angajatorilor care decurg din prezenta directivă fac parte din obligațiile aplicabile în domeniul normelor de mediu, sociale și de dreptul muncii, a căror conformitate trebuie să fie asigurată de statele membre în temeiul Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului56, al Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului57 și al Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului58 în ceea ce privește participarea la procedurile de achiziții publice. Pentru a respecta aceste obligații în ceea ce privește dreptul la egalitatea de remunerare, statele membre ar trebui să se asigure în special că operatorii economici, în executarea unui contract de achiziții publice sau a unei concesiuni, dispun de mecanisme de stabilire a remunerațiilor care nu conduc la o diferență de remunerare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin care să nu poată fi justificată de factori neutri din punctul de vedere al genului în cazul niciunei categorii de lucrători care prestează o muncă egală sau o muncă de aceeași valoare. În plus, statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea ca autoritățile contractante să introducă, după caz, sancțiuni și condiții de reziliere care să asigure respectarea principiului egalității de remunerare în executarea contractelor de achiziții publice și a concesiunilor. De asemenea, statele membre pot lua în considerare nerespectarea principiului egalității de remunerare de către ofertant sau de către unul dintre subcontractanții acestuia atunci când analizează aplicarea motivelor de excludere sau o decizie de a nu atribui un contract ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. |
(44) Obligațiile angajatorilor care decurg din prezenta directivă fac parte din obligațiile aplicabile în domeniul normelor de mediu, sociale și de dreptul muncii, a căror conformitate trebuie să fie asigurată de statele membre în temeiul Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului56, al Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului57 și al Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului58 în ceea ce privește participarea la procedurile de achiziții publice. Pentru a respecta aceste obligații în ceea ce privește dreptul la egalitatea de remunerare, statele membre ar trebui să se asigure în special că operatorii economici, în executarea unui contract de achiziții publice sau a unei concesiuni, dispun de mecanisme de stabilire a remunerațiilor care nu conduc la o diferență de remunerare pe criterii de gen între lucrători care să nu poată fi justificată de factori neutri din punctul de vedere al genului în cazul niciunei categorii de lucrători care prestează o muncă egală sau o muncă de aceeași valoare. În plus, statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea ca autoritățile contractante să introducă, după caz, sancțiuni și condiții de reziliere care să asigure respectarea principiului egalității de remunerare în executarea contractelor de achiziții publice și a concesiunilor. De asemenea, statele membre pot lua în considerare nerespectarea principiului egalității de remunerare de către ofertant sau de către unul dintre subcontractanții acestuia atunci când analizează aplicarea motivelor de excludere sau o decizie de a nu atribui un contract ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. |
__________________ |
__________________ |
56 Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, JO L 94, 28.3.2014, p. 1. |
56 Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, JO L 94, 28.3.2014, p. 1. |
57 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, JO L 94, 28.3.2014, p. 65. |
57 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, JO L 94, 28.3.2014, p. 65. |
58 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ, JO L 94, 28.3.2014, p. 243. |
58 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ, JO L 94, 28.3.2014, p. 243. |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Considerentul 47
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(47) Prezenta directivă stabilește cerințe minime, respectând astfel prerogativa statelor membre de a introduce și de a menține dispoziții mai favorabile. Drepturile dobândite în temeiul cadrului juridic existent ar trebui să se aplice în continuare, cu excepția cazului în care prezenta directivă introduce dispoziții mai favorabile. Punerea în aplicare a prezentei directive nu poate fi utilizată pentru a diminua drepturile existente prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern în vigoare în acest domeniu și, totodată, nu poate constitui un motiv valabil pentru a reduce drepturile lucrătorilor în ceea ce privește egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. |
(47) Prezenta directivă stabilește cerințe minime, respectând astfel prerogativa statelor membre de a introduce și de a menține dispoziții mai favorabile. Drepturile dobândite în temeiul cadrului juridic existent ar trebui să se aplice în continuare, cu excepția cazului în care prezenta directivă introduce dispoziții mai favorabile. Punerea în aplicare a prezentei directive nu poate fi utilizată pentru a diminua drepturile existente prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern în vigoare în acest domeniu și, totodată, nu poate constitui un motiv valabil pentru a reduce drepturile lucrătorilor în ceea ce privește egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru muncă egală sau pentru o muncă de aceeași valoare. |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Considerentul 48
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(48) Pentru a asigura monitorizarea adecvată a punerii în aplicare a dreptului la egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, statele membre ar trebui să înființeze sau să desemneze un organism de monitorizare specializat. Acest organism, care poate face parte dintr-un organism existent ce urmărește obiective similare, ar trebui să aibă sarcini specifice în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor privind transparența salarială prevăzute în prezenta directivă și să colecteze anumite date pentru a monitoriza inegalitățile în materie de remunerare și impactul măsurilor de asigurare a transparenței salariale. |
(48) Pentru a asigura monitorizarea adecvată a punerii în aplicare a dreptului la egalitatea de remunerare pentru muncă egală sau pentru o muncă de aceeași valoare, statele membre ar trebui să înființeze sau să desemneze un organism de monitorizare specializat. Acest organism, care poate face parte dintr-un organism existent ce urmărește obiective similare și care cooperează în special cu parteneri sociali, cu inspectoratele muncii și cu alte organisme responsabile pentru asigurarea respectării drepturilor lucrătorilor, ar trebui să aibă sarcini specifice în ceea ce privește punerea în aplicare asigurarea respectării măsurilor privind transparența salarială prevăzute în prezenta directivă și să colecteze anumite date pentru a monitoriza inegalitățile în materie de remunerare și impactul măsurilor de asigurare a transparenței salariale. Statele membre ar trebui să se asigure că organismul de monitorizare are resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile. |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Considerentul 49
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(49) Realizarea unor statistici salariale defalcate în funcție de sex și transmiterea către Comisie (Eurostat) a unor statistici exacte și complete sunt măsuri esențiale pentru analizarea și monitorizarea evoluției diferenței de remunerare dintre femei și bărbați la nivelul Uniunii. Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului59 impune statelor membre să elaboreze statistici structurale cvadrienale ale câștigurilor salariale la nivel micro care să furnizeze date armonizate pentru calcularea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați. Statisticile anuale de înaltă calitate ar putea spori transparența și ar putea îmbunătăți monitorizarea și sensibilizarea cu privire la inegalitatea de remunerare între bărbați și femei. Disponibilitatea și comparabilitatea unor asemenea date este esențială pentru a analiza evoluțiile înregistrate atât la nivel național, cât și pe întreg teritoriul Uniunii. |
(49) Realizarea unor statistici salariale defalcate în funcție de sex, dizabilitate și vârstă și transmiterea către Comisie (Eurostat) a unor statistici exacte și complete sunt măsuri esențiale pentru analizarea și monitorizarea evoluției diferenței de remunerare dintre femei și bărbați la nivelul Uniunii. Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului59 impune statelor membre să elaboreze statistici structurale cvadrienale ale câștigurilor salariale la nivel micro care să furnizeze date armonizate pentru calcularea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați. Statisticile anuale de înaltă calitate ar putea spori transparența și ar putea îmbunătăți monitorizarea și sensibilizarea cu privire la inegalitatea de remunerare între bărbați și femei. Disponibilitatea și comparabilitatea unor asemenea date este esențială pentru a analiza evoluțiile înregistrate atât la nivel național, cât și pe întreg teritoriul Uniunii. |
__________________ |
__________________ |
59 Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului din 9 martie 1999 privind statisticile structurale ale câștigurilor salariale și ale costului forței de muncă (JO L 63, 12.3.1999, p. 6). |
59 Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului din 9 martie 1999 privind statisticile structurale ale câștigurilor salariale și ale costului forței de muncă (JO L 63, 12.3.1999, p. 6). |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Considerentul 50
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(50) Prezenta directivă vizează o punere în aplicare mai bună și mai eficace a principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă socotită de aceeași valoare între bărbați și femei prin stabilirea unor cerințe minime comune care ar trebui să se aplice tuturor întreprinderilor și organizațiilor din întreaga Uniune Europeană. Deoarece acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, ar trebui realizat la nivelul Uniunii, UE poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat anterior, prezenta directivă, care se limitează la stabilirea unor standarde minime, nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit. |
(50) Prezenta directivă vizează o punere în aplicare mai bună și mai eficace a principiului egalității de remunerare prin stabilirea unor cerințe minime comune care ar trebui să se aplice tuturor întreprinderilor și organizațiilor din întreaga Uniune Europeană. Deoarece acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, ar trebui realizat la nivelul Uniunii, UE poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat anterior, prezenta directivă, care se limitează la stabilirea unor standarde minime, nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit. |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Considerentul 51
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(51) Rolul partenerilor sociali este extrem de important în conceperea modului în care măsurile privind transparența salarială sunt puse în aplicare în statele membre, în special în cele cu o acoperire ridicată a negocierilor colective. Așadar, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să le încredințeze partenerilor sociali punerea în aplicare a prezentei directive, integral sau parțial, cu condiția ca statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că rezultatele urmărite de prezenta directivă sunt garantate în orice moment. |
(51) Rolul partenerilor sociali este extrem de important în conceperea modului în care măsurile privind transparența salarială sunt puse în aplicare în statele membre, în special în cele cu o acoperire ridicată a negocierilor colective. Așadar, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să le încredințeze partenerilor sociali punerea în aplicare a prezentei directive, integral sau parțial, cu condiția ca statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că rezultatele urmărite de prezenta directivă sunt garantate în orice moment. Interpretarea prezentei directive se realizează astfel încât să se consolideze rolul partenerilor sociali în statele membre. |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Considerentul 52
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(52) La punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare și juridice într-un mod care ar frâna crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. Prin urmare, statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor, să reducă sarcina administrativă și să publice rezultatele acestor evaluări. |
(52) La punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să evite impunerea de constrângeri administrative, financiare și juridice susceptibile să frâneze crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor și IMM-urilor. Prin urmare, statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra microîntreprinderilor și IMM-urilor pentru a se asigura aplicarea sa adecvată, asigurând în același timp sprijinul necesar pentru a reduce sarcina administrativă și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să includă o evaluare a impactului prezentei directive asupra sectoarelor dominate de femei. Statele membre acordă sprijin, asistență tehnică și formare, în special microîntreprinderilor și IMM-urilor, pentru a se conforma acestor obligații. |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Prezenta directivă se aplică tuturor lucrătorilor care au un contract de muncă sau un raport de muncă, astfel cum este definit de legislația, contractele colective de muncă și/sau practicile în vigoare în fiecare stat membru, ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție. |
2. Prezenta directivă se aplică tuturor lucrătorilor care au un contract de muncă sau un raport de muncă, astfel cum este definit de legislația, contractele colective de muncă și/sau practicile în vigoare în fiecare stat membru, ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție. |
|
Prezenta directivă se aplică lucrătorilor la care se face referire la primul paragraf, indiferent de sex, gen, identitatea de gen, expresia de gen sau caracteristicile sexuale, în scopul respectării interdicției oricărei discriminări prevăzute la articolul 4 din Directiva 2006/54/CE. |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. În sensul articolului 5, prezenta directivă se aplică solicitanților de locuri de muncă. |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) „diferență de remunerare” înseamnă diferența dintre nivelurile medii de remunerare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin ai angajatorului, exprimată ca procent din nivelul mediu de remunerare a lucrătorilor de sex masculin; |
(c) „disparitate de gen în remunerare” înseamnă diferența dintre nivelurile medii de remunerare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin ai angajatorului, exprimată ca procent din nivelul mediu de remunerare a lucrătorilor de sex masculin; |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) „diferență mediană de remunerare” înseamnă diferența dintre nivelul median de remunerare a lucrătorilor de sex feminin și nivelul median de remunerare a lucrătorilor de sex masculin, exprimată ca procent din nivelul median de remunerare a lucrătorilor de sex masculin; |
(e) „disparitate mediană de gen în remunerare” înseamnă diferența dintre nivelul median de remunerare a lucrătorilor de sex feminin și nivelul median de remunerare a lucrătorilor de sex masculin, exprimată ca procent din nivelul median de remunerare a lucrătorilor de sex masculin; |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera fa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(fa) „muncă de valoare egală” înseamnă munca stabilită a fi de aceeași valoare în conformitate cu criteriile nediscriminatorii, obiective și neutre din punctul de vedere al genului prevăzute la articolul 4 alineatul (3), pe baza unei comparații între două grupuri de lucrători care nu sunt formate în mod arbitrar. |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) „categorie de lucrători” înseamnă lucrători care efectuează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare, grupați de angajatorul lucrătorilor respectivi pe baza criteriilor prevăzute la articolul 4 din prezenta directivă și specificate de angajatorul în cauză; |
(g) „categorie de lucrători” înseamnă lucrătorii care efectuează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare, grupați de angajatorul lucrătorilor împreună cu reprezentanții lucrătorilor pe baza criteriilor prevăzute la articolul 4 alineatul (3) și în conformitate cu legislația aplicabilă, cu convențiile colective sau cu alte dispoziții din fiecare stat membru; |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera ga (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ga) „reprezentanți ai lucrătorilor” înseamnă reprezentanți ai unui sindicat recunoscut sau alte persoane alese liber sau desemnate de lucrătorii dintr-o organizație pentru a-i reprezenta, în conformitate cu legislația și practica națională. Se păstrează prerogativele și drepturile exclusive ale sindicatelor, cum ar fi dreptul sindicatelor de a participa la negocieri colective și de a încheia convenții colective, precum și dreptul lucrătorilor de a se organiza în sindicate. |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera h
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(h) „discriminare directă” înseamnă situația în care o persoană este tratată într-un mod mai puțin favorabil din cauza sexului decât este, a fost sau ar fi tratată altă persoană într-o situație comparabilă; |
(h) „discriminare directă” înseamnă discriminare directă astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/54/CE; |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) „discriminare indirectă” înseamnă situația în care o dispoziție, un criteriu sau o practică aparent neutră ar dezavantaja considerabil persoanele de un anumit sex, în raport cu persoanele de celălalt sex, cu excepția cazului în care dispoziția, criteriul sau practica în cauză este justificată în mod obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele pentru a atinge acest scop sunt corespunzătoare și necesare; |
(i) „discriminare indirectă” înseamnă discriminare indirectă astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/54/CE; |
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera ia (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ia) „discriminare intersecțională” înseamnă o situație în care criterii de discriminare interzise de Directiva 2006/54/CE și unul sau mai multe criterii de discriminare interzise de Directiva 2000/43/CE sau de Directiva 2000/78/CE interacționează în același timp în așa fel încât sunt inseparabile, producând forme distincte și specifice de discriminare; |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera j
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(j) „organism de promovare a egalității” înseamnă organismul sau organismele desemnate în temeiul articolului 20 din Directiva 2006/54/CE pentru promovarea, analizarea, monitorizarea și susținerea egalității de tratament a tuturor persoanelor, fără discriminare pe criteriul sexului; |
(j) „organism de promovare a egalității” înseamnă organismul sau organismele desemnate în temeiul articolului 20 din Directiva 2006/54/CE pentru promovarea, analizarea, monitorizarea și susținerea egalității de tratament a tuturor persoanelor; |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) îndemnul de a discrimina persoanele pe criteriul sexului; |
(b) îndemnuri de a discrimina în sensul articolului 2 alineatul (2) din Directiva 2006/54/CE; |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate, în sensul Directivei 92/85/CEE a Consiliului61. |
(c) orice tratament mai puțin favorabil legat de sarcină sau de concediul de maternitate, în sensul Directivei 92/85/CEE a Consiliului61 sau de concediul de paternitate, de concediul pentru creșterea copilului sau de concediul de îngrijitor, așa cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) literele (a), (b) și, respectiv, (c) din Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului61a. |
__________________ |
__________________ |
61 Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE) (JO L 348, 28.11.1992, p. 1). |
61 Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE) (JO L 348, 28.11.1992, p. 1). |
|
61a Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (JO L 188, 12.7.2019, p. 79). |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul -1 (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
-1. Statele membre clarifică conceptul de „muncă de aceeași valoare” în legislația, acordul colectiv sau alte prevederi interne aplicabile în fiecare stat membru, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție și cu punctul 10 din Recomandarea 2014/124/UE, pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului, în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol. |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că angajatorii dispun de structuri de remunerare care să garanteze că femeile și bărbații primesc aceeași remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. |
1. Statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, iau măsurile necesare, după consultarea organismelor de promovare a egalității, pentru a se asigura că angajatorii dispun de structuri de remunerare care asigură egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, fără discriminare pe criterii de sex, gen, identitate de gen, exprimare de gen sau caracteristici sexuale. |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că sunt instituite instrumente sau metodologii menite să evalueze și să compare valoarea muncii în concordanță cu criteriile stabilite la prezentul articol. Aceste instrumente sau metodologii pot include sisteme de evaluare și clasificare a locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului. |
2. Statele membre, în cooperare cu partenerii sociali și după consultarea organismelor de promovare a egalității, iau măsurile necesare pentru a se asigura că instrumente sau metodologii menite să evalueze și să compare valoarea muncii în concordanță cu criteriile stabilite la alineatul (3) sunt instituite și ușor accesibile angajatorilor și angajaților și pentru a încuraja utilizarea acestor instrumente sau metodologii pentru stabilirea nivelurilor remunerării. Aceste instrumente sau metodologii de evaluare și comparare a valorii muncii sunt puse în aplicare cu implicarea partenerilor sociali, cărora li se acordă acces la toate informațiile relevante. Aceste instrumente sau metodologii includ sisteme de evaluare și clasificare a locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului, care urmează să fie elaborate în concordanță cu legislația națională, cu contractele colective de muncă și cu alte dispoziții aplicabile în fiecare stat membru. |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Comisia cooperează cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) pentru a stabili orientări la nivelul Uniunii pentru statele membre în ceea ce privește dezvoltarea sistemelor de evaluare și clasificare a locurilor de muncă. EIGE va fi dotată cu resurse financiare și umane adecvate în acest scop. |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Instrumentele sau metodologiile trebuie să permită să se evalueze, în ceea ce privește valoarea muncii, dacă lucrătorii se află într-o situație comparabilă, pe baza unor criterii obiective care includ cerințele educaționale, profesionale și de formare, competențele, efortul și responsabilitatea, activitatea desfășurată și natura sarcinilor implicate. Acestea nu conțin și nu se bazează pe criterii întemeiate, direct sau indirect, pe sexul lucrătorilor. |
3. Instrumentele sau metodologiile menționate la alineatul (2) trebuie să permită să se evalueze, în ceea ce privește valoarea muncii, dacă lucrătorii se află într-o situație comparabilă, pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului. Aceste criterii neutre din punctul de vedere al genului se stabilesc de comun acord cu partenerii sociali și trebuie să includă cel puțin următoarele: cerințe educaționale, profesionale și de formare formale sau non-formale, precum și competențe, efort, responsabilitate și condiții de muncă. Atunci când stabilesc criteriile neutre din punctul de vedere al genului, statele membre iau în considerare anexa 1 la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Raportul privind aplicarea Directivei 2006/54/CE ca orientare. |
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3a. În statele membre pot fi elaborate la nivelul relevant criterii neutre din punctul de vedere al genului, în concordanță cu practicile naționale. Instrumentele sau metodologiile menționate la alineatul (2) se aplică fără a ține seama de programul de lucru. Când experiența profesională este luată în considerare ca parte a cerințelor profesionale la determinarea muncii de aceeași valoare, partea care o invocă drept factor dovedește că experiența profesională mai extinsă conduce, în general, la valoare adăugată pentru munca efectiv prestată. |
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 3 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3b. Statele membre oferă sprijin angajatorilor și partenerilor sociali, inclusiv formare, instrumente și orientări detaliate pentru aplicarea criteriilor obiective, neutre din punctul de vedere al genului menționate la alineatul (3) și a instrumentelor și metodologiilor menționate la alineatul (2). |
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Ori de câte ori diferențele de remunerare pot fi atribuite unei singure surse care stabilește condițiile de remunerare, evaluarea faptului dacă lucrătorii prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare nu se limitează la situațiile în care lucrătorii de sex feminin și de sex masculin muncesc pentru același angajator, ci se poate extinde la acea singură sursă. De asemenea, evaluarea nu se limitează la lucrătorii angajați în același timp cu lucrătorul în cauză. În cazul în care nu poate fi stabilit niciun comparator real, este permisă o comparație cu un element de comparație ipotetic sau utilizarea altor dovezi care permit prezumarea unei presupuse discriminări. |
4. Când diferențele de remunerare pot fi atribuite unei singure surse care stabilește condițiile de remunerare, evaluarea faptului dacă lucrătorii prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare nu se limitează la situațiile în care lucrătorii muncesc pentru același angajator, ci se extind la acea singură sursă, inclusiv în scopul efectuării de comparații între sectoare. Evaluarea se efectuează împreună cu partenerii sociali relevanți pentru sectoarele respective și nu se limitează la lucrătorii angajați în același timp cu lucrătorul în cauză. În cazul în care nu poate fi stabilit niciun comparator real, este permisă o comparație cu un element de comparație ipotetic pe baza criteriilor obiective și neutre din punctul de vedere al genului prevăzute la alineatul (3) sau utilizarea altor dovezi care permit prezumarea unei presupuse discriminări, de exemplu prin recurgerea la o clasificare existentă bazată pe contractele colective de muncă ale partenerilor sociali încheiate la nivel de ramură sau de sector. Elementul de comparație ipotetic facilitează comparațiile între sectoare unde este posibil. |
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Atunci când se utilizează un sistem de evaluare și clasificare a locurilor de muncă pentru stabilirea remunerațiilor, acest sistem trebuie să se întemeieze pe aceleași criterii atât în cazul lucrătorilor de sex masculin, cât și al celor de sex feminin și trebuie să fie stabilit de așa manieră încât să excludă discriminarea pe criteriul sexului. |
5. Atunci când se utilizează un sistem de evaluare și clasificare a locurilor de muncă pentru stabilirea remunerațiilor, acest sistem trebuie să se întemeieze pe aceleași criterii obiective și neutre din punctul de vedere al genului pentru toți lucrătorii, ținând seama de diversitatea lor, și trebuie să fie stabilit de așa manieră încât să excludă orice formă de discriminare și să garanteze că aptitudinile asociate cu locurile de muncă dominate de femei nu sunt subapreciate. |
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Candidații la ocuparea unui loc de muncă au dreptul de a primi din partea angajatorului potențial informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acesteia, stabilit pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului, și care urmează să fie atribuit pentru postul în cauză. Aceste informații trebuie indicate într-un anunț de post vacant publicat sau trebuie puse la dispoziția candidatului în alt mod înainte de interviul de angajare, fără a fi nevoie de o solicitare din partea candidatului. |
1. Candidații la ocuparea unui loc de muncă au dreptul de a primi din partea angajatorului potențial informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul de remunerare al postului vacant, stabilit pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului, și care urmează să fie atribuit pentru postul în cauză și, unde este cazul, cu privire la acordul colectiv aplicat de companie în legătură cu postul. Aceste informații trebuie indicate într-un anunț de post vacant publicat sau trebuie puse la dispoziția candidatului înainte de interviul de angajare, fără a fi nevoie de o solicitare din partea candidatului. Orice solicitant de loc de muncă are dreptul, la cerere, să primească informații în legătură cu criteriile neutre din punctul de vedere al genului pe care se bazează nivelul mediu de remunerare. |
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Angajatorul nu solicită, verbal sau în scris, personal sau prin intermediul unui reprezentant, din partea candidaților informații cu privire la istoricul lor salarial în cursul raporturilor lor de muncă anterioare. |
2. Angajatorul nu solicită, verbal sau în scris, personal sau prin intermediul unui reprezentant, din partea candidaților informații cu privire la istoricul lor salarial în cursul raporturilor lor de muncă anterioare și existente. |
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Angajatorii se asigură că anunțurile de posturi vacante, titlurile posturilor vacante și procesele de recrutare sunt neutre din punctul de vedere al genului și că informațiile sunt furnizate într-un mod accesibil lucrătorilor cu dizabilități, la cerere, în conformitate cu actele juridice armonizate ale Uniunii privind accesibilitatea. |
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 6 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Angajatorul pune la dispoziția lucrătorilor săi, într-un mod ușor accesibil, o descriere a criteriilor utilizate pentru determinarea nivelurilor de remunerare și a evoluției în carieră a lucrătorilor. Aceste criterii trebuie să fie neutre din punctul de vedere al genului. |
Angajatorul pune la dispoziția lucrătorilor săi și a reprezentanților lucrătorilor o descriere a criteriilor utilizate pentru determinarea nivelurilor de remunerare și a evoluției în carieră a lucrătorilor, inclusiv toate elementele de remunerare care includ plăți sau salarii și toate celelalte prestații plătite direct sau indirect în bani sau în natură de către angajator lucrătorului pentru fiecare categorie de lucrători, inclusiv orice sistem de evaluare sau clasificare. Aceste criterii trebuie să fie neutre din punctul de vedere al genului și în conformitate cu criteriile nediscriminatorii obiective prevăzute la articolul 4 alineatul (3). |
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 6 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Informațiile menționate la alineatul (1) sunt publicate în formate accesibile lucrătorilor cu dizabilități, în conformitate cu actele juridice armonizate ale UE privind accesibilitatea. |
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Lucrătorii au dreptul de a primi informații cu privire la nivelul individual de remunerare și la nivelurile medii de remunerare, defalcate în funcție de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare cu cea a acestora, în conformitate cu alineatele (3) și (4). |
1. Lucrătorii și reprezentanții lor au dreptul de a primi informații clare și complete cu privire la nivelul individual de remunerare și la nivelurile medii de remunerare, defalcate în funcție de gen, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare cu cea a acestora, precum și cu privire la diferența de remunerare pe criterii de gen și diferența mediană de remunerare pe criterii de gen între lucrătorii angajați de același angajator, în conformitate cu alineatele (3) și (4), dar de maximum două ori pe an și cu condiția ca aceste informații să nu le fi fost comunicate prin reprezentanții lor. Reprezentanții lucrătorilor au dreptul de a primi informații cu privire la modul în care este stabilită remunerarea pentru fiecare categorie de lucrători. De asemenea, angajatorul transmite organismului de monitorizare informațiile comunicate lucrătorilor lor și, dacă este cazul, reprezentanților lucrătorilor. |
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Angajatorii informează anual toți lucrătorii cu privire la dreptul lor de a primi informațiile menționate la alineatul (1). |
2. Angajatorii informează anual toți lucrătorii cu privire la dreptul lor de a primi informațiile menționate la alineatul (1) și la acțiunile pe care lucrătorii ar trebui să le întreprindă pentru a-și exercita acest drept. |
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Angajatorii furnizează informațiile menționate la alineatul (1) într-un termen rezonabil, la cererea lucrătorului. Pentru lucrătorii cu handicap, aceste informații sunt furnizate, la cerere, în formate accesibile acestora. |
3. Angajatorii furnizează informațiile menționate la alineatul (1) în termen de două luni, la cererea lucrătorului. Aceste informații sunt furnizate în scris, iar angajatorul păstrează dovada transmiterii sau a primirii, în format electronic și într-o formă accesibilă lucrătorilor cu dizabilități. |
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea de a solicita informațiile menționate la alineatul (1) prin intermediul reprezentanților lor sau al unui organism de promovare a egalității. |
4. Lucrătorii trebuie să aibă dreptul de a solicita informațiile menționate la alineatul (1) prin intermediul reprezentanților lor sau al organismului de promovare a egalității, pentru a se garanta caracterul confidențial și anonim. Dacă informația este inexactă sau incompletă, lucrătorii au dreptul, personal sau prin intermediul reprezentanților lor, să solicite clarificări și detalii suplimentare și rezonabile în legătură cu oricare dintre datele furnizate, precum și să primească un răspuns motivat. |
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Lucrătorii nu sunt împiedicați să își divulge remunerația în scopul asigurării respectării principiului egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. |
5. Lucrătorii nu sunt împiedicați să își divulge remunerația. În acest scop, statele membre stabilesc măsuri de interzicere a clauzelor contractuale menite să limiteze divulgarea de către lucrători a informațiilor privind remunerația lor, inclusiv colegilor lor sau reprezentanților lucrătorilor, sau solicitarea de informații cu privire la aceeași categorie sau la alte categorii de remunerare a lucrătorilor în sensul prezentei directive și fără a aduce atingere normelor de protecție a datelor. |
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
6. Angajatorii pot solicita ca orice lucrător care a obținut informații în temeiul prezentului articol să nu utilizeze informațiile respective în alt scop decât pentru a-și apăra dreptul la egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare și să nu difuzeze informațiile în alt mod. |
6. Angajatorii veghează ca lucrătorii care au obținut informații în temeiul prezentului articol să le poată utiliza în scopul îndeplinirii obiectivului prezentei directive și în apărarea dreptului lor la egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Lucrătorii pot transmite informațiile obținute reprezentanților lor și organismului pentru promovarea egalității. |
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 7a |
|
Etichetarea |
|
După consultarea partenerilor sociali și a autorităților naționale, Comisia creează o etichetă oficială pentru toți angajatorii care nu au o diferență de remunerare între femei și bărbați, pe baza informațiilor privind diferența de remunerare între femei și bărbați și diferența mediană de remunerare între femei și bărbați primite de organismele de monitorizare. Autoritățile naționale competente, cu implicarea organismelor de monitorizare, asigură punerea în aplicare a etichetării la nivel național. |
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Angajatorii care au cel puțin 250 de lucrători trebuie să furnizeze următoarele informații privind organizația lor, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (5): |
1. Angajatorii care au cel puțin 50 de lucrători sau un număr mai mic de lucrători, dacă acesta este definit la nivel național, trebuie să monitorizeze și să furnizeze următoarele informații privind organizația lor, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (5): |
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) diferența de remunerare dintre toți lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin; |
(a) diferența de remunerare dintre femei și bărbați; |
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) diferența de remunerare dintre toți lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin existentă la nivelul componentelor complementare sau variabile; |
(b) diferența de remunerare dintre femei și bărbați existentă la nivelul componentelor complementare sau variabile; |
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) diferența mediană de remunerare dintre toți lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin; |
(c) diferența mediană de remunerare dintre femei și bărbați; |
Amendamentul 96
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) diferența mediană de remunerare dintre toți lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin existentă la nivelul componentelor complementare sau variabile; |
(d) diferența mediană de remunerare dintre femei și bărbați existentă la nivelul componentelor complementare sau variabile; |
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) proporția dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin care beneficiază de componente complementare sau variabile; |
(e) proporția dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin care beneficiază de componente complementare sau variabile, defalcată în funcție de gen; |
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – litera f
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(f) proporția dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin din fiecare interval de remunerare de tip cuartilă, |
(f) proporția dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin din fiecare interval de remunerare de tip cuartilă, defalcată în funcție de gen, |
Amendamentul 99
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin pe categorii de lucrători, defalcate în funcție de salariul de bază obișnuit și de componentele complementare sau variabile. |
(g) diferența de remunerare dintre femei și bărbați pe categorii de lucrători, defalcate în funcție de salariul de bază obișnuit și de componentele complementare sau variabile; |
Amendamentul 100
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – litera ga (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ga) proporția lucrătorilor care au beneficiat de o creștere a remunerației ca urmare a întoarcerii lor din concediul de maternitate, din concediul de paternitate, din concediul pentru creșterea copilului și din concediul de îngrijitor, defalcată în funcție de gen; |
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 – litera gb (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(gb) nivelurile medii de remunerare pe categorii de lucrători, defalcate în funcție de gen. |
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. De la... [JO: a se introduce data transpunerii prezentei directive], angajatorii comunică informațiile menționate la alineatul (1) după cum urmează: |
|
(a) pentru angajatorii cu peste 250 de lucrători, anual; |
|
(b) pentru angajatorii cu 50-250 de lucrători, o dată la doi ani; |
|
(c) pentru angajatorii cu 50-250 de lucrători în cazul cărora toate elementele de remunerare sunt reglementate printr-un contract colectiv, o dată la trei ani; |
Amendamentul 103
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1b. Angajatorii cu mai puțin de 50 de lucrători comunică informațiile de la alineatul (1) în mod voluntar, o dată la doi ani. |
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1c. Angajatorii ar trebui să menționeze, ca parte a obligațiilor lor de raportare a remunerațiilor, lucrătorii care nu se identifică ca fiind femei sau bărbați ca o categorie separată de lucrătorii de sex feminin și de sex masculin. Atunci când se calculează diferența de remunerare între femei și bărbați, remunerarea lucrătorilor respectivi ar trebui comparată cu nivelul mediu de remunerare al lucrătorilor bărbați. Angajatorii ar trebui să menționeze acești lucrători dacă lucrătorii respectivi sunt înregistrați în mod legal ca neidentificându-se ca femei sau bărbați sau dacă informațiile respective au fost comunicate din proprie inițiativă și voință angajatorului. |
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Corectitudinea informațiilor trebuie confirmată de conducerea angajatorului. |
2. Corectitudinea informațiilor prevăzute la alineatul (1) și metodele utilizate pentru calcularea acestora trebuie confirmate de conducerea angajatorului, după consultarea reprezentanților lucrătorilor. |
Amendamentul 106
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Angajatorul publică anual, într-un mod ușor de utilizat, informațiile menționate la alineatul (1) literele (a)-(f) pe site-ul său web sau le pune la dispoziția publicului în alt mod. Informațiile din cei patru ani anteriori, dacă sunt disponibile, sunt, de asemenea, accesibile la cerere. În plus, angajatorul trebuie să comunice aceste informații organismului de monitorizare menționat la alineatul (6). |
3. Angajatorul publică informațiile menționate la alineatul (1) literele (a)-(f) în conformitate cu alineatul (1a). Angajatorul publică aceste informații într-un mod ușor de utilizat pe site-ul său web sau le pune la dispoziția publicului în alt mod și le face accesibile persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu actele juridice armonizate ale UE privind accesibilitatea. După caz, angajatorii includ aceste informații în raportul lor de gestiune întocmit în temeiul Directivei 2013/34/UE. Informațiile din cei patru ani anteriori, dacă sunt disponibile, sunt, de asemenea, accesibile la cerere. În plus, angajatorul trebuie să comunice aceste informații organismului de monitorizare menționat la alineatul (6) de la prezentul articol. |
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre pot decide să compileze ele însele informațiile prevăzute la alineatul (1) literele (a)-(f), pe baza datelor administrative, cum ar fi datele furnizate de angajatori autorităților fiscale sau de securitate socială. Aceste informații trebuie făcute publice în conformitate cu alineatul (6). |
4. Statele membre pot compila ele însele informațiile prevăzute la alineatul (1) literele (a)-(f), pe baza datelor administrative, cum ar fi datele furnizate de angajatori autorităților fiscale sau de securitate socială. Aceste informații trebuie făcute publice în conformitate cu alineatul (6). |
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Angajatorul trebuie să furnizeze informațiile menționate la alineatul (1) litera (g) tuturor lucrătorilor și reprezentanților acestora, precum și organismului de monitorizare menționat la alineatul (6). Angajatorul trebuie să pună informațiile respective la dispoziția inspectoratului de muncă și a organismului de promovare a egalității, la cererea acestora. Informațiile din cei patru ani anteriori, dacă sunt disponibile, trebuie, de asemenea, furnizate la cerere. |
5. Angajatorul trebuie să furnizeze informațiile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol tuturor lucrătorilor și reprezentanților lucrătorilor, precum și organismului de promovare a egalității și organismului de monitorizare desemnate în temeiul articolului (26). Angajatorul trebuie să pună informațiile respective la dispoziția inspectoratului de muncă, la cerere. Informațiile din cei patru ani anteriori, dacă sunt disponibile, trebuie, de asemenea, furnizate la cerere. |
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Lucrătorii și reprezentanții acestora, inspectoratele de muncă și organismele de promovare a egalității au dreptul de a solicita angajatorului clarificări și detalii suplimentare cu privire la orice date furnizate, inclusiv explicații privind orice diferențe de remunerare între femei și bărbați. Angajatorul trebuie să răspundă acestei solicitări într-un termen rezonabil, furnizând un răspuns argumentat. În cazul în care diferențele de remunerare dintre femei și bărbați nu sunt justificate de factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorul trebuie să remedieze situația în strânsă cooperare cu reprezentanții lucrătorilor, cu inspectoratul de muncă și/sau cu organismul de promovare a egalității. |
7. Lucrătorii și reprezentanții lucrătorilor, inspectoratele de muncă și organismele de promovare a egalității au dreptul de a solicita angajatorului clarificări și detalii suplimentare cu privire la orice date furnizate, inclusiv explicații privind orice diferențe de remunerare între femei și bărbați. Angajatorul trebuie să răspundă acestei solicitări într-un termen rezonabil, furnizând un răspuns argumentat. În cazul în care diferențele de remunerare dintre femei și bărbați nu sunt justificate de factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorul trebuie să remedieze situația într-un interval de timp rezonabil în strânsă cooperare cu reprezentanții lucrătorilor, cu inspectoratul de muncă și cu organismul de promovare a egalității. |
Amendamentul 110
Propunere de directivă
Articolul 9 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Evaluarea comună a remunerațiilor |
Evaluarea comună a remunerațiilor și planul de acțiune pentru egalitatea de gen |
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că angajatorii cu cel puțin 250 de lucrători efectuează, în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor, o evaluare comună a remunerațiilor în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții: |
1. Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că angajatorii cu cel puțin 50 de lucrători sau mai puțin, dacă acest lucru este decis la nivel național, efectuează, în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor, o evaluare comună a remunerațiilor și elaborează un plan de acțiune pentru egalitatea de gen în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare: |
Amendamentul 112
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) raportarea remunerațiilor efectuată în conformitate cu articolul 8 demonstrează o diferență în ceea ce privește nivelul mediu de remunerare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin de cel puțin 5 % în cazul oricărei categorii de lucrători; |
(a) raportarea remunerațiilor efectuată în conformitate cu articolul 8 demonstrează o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 2,5 % în cazul oricărei categorii de lucrători; |
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ba) angajatorul nu a corectat această diferență nejustificată în ceea ce privește nivelul mediu de remunerare în termen de șase luni de la publicarea diferenței de remunerare între femei și bărbați. |
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
La... [opt ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], procentajul menționat la primul paragraf litera (a) se reduce la zero. |
Amendamentul 115
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) o analiză a proporției dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin din fiecare categorie de lucrători; |
(a) o analiză a proporției dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin din fiecare categorie de lucrători, defalcată în funcție de gen; |
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) informații detaliate privind nivelurile medii de remunerare a lucrătorilor de sex feminin și a celor de sex masculin și componentele complementare sau variabile pentru fiecare categorie de lucrători; |
(b) informații detaliate privind nivelurile medii de remunerare a lucrătorilor de sex feminin și a celor de sex masculin și componentele complementare sau variabile pentru fiecare categorie de lucrători, defalcate în funcție de gen; |
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) identificarea oricăror diferențe între nivelurile de remunerare ale lucrătorilor de sex feminin și ale celor de sex masculin în fiecare categorie de lucrători; |
(c) identificarea oricăror diferențe între nivelurile de remunerare ale lucrătorilor de sex feminin și ale celor de sex masculin în fiecare categorie de lucrători, defalcate în funcție de gen; |
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) măsuri de eliminare a acestor diferențe în cazul în care acestea nu sunt justificate pe baza unor criterii obiective și neutre din punctul de vedere al genului; |
(e) un plan de acțiune pentru egalitatea de gen cu măsuri de eliminare a acestor diferențe în cazul în care acestea nu sunt justificate pe baza unor criterii obiective și neutre din punctul de vedere al genului; |
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a garanta că angajatorii, în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor și cu organismele de promovare a egalității, elaborează planuri de acțiune pentru egalitatea de gen, așa cum se menționează la alineatul (1) litera (e). Planurile de acțiune pentru egalitatea de gen stabilesc măsuri concrete pentru realizarea egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați în ceea ce privește egalitatea de remunerare, nediscriminarea și alte condiții muncă, așa cum se prevede în prezenta directivă. Planurile de acțiune pentru egalitatea de gen includ, de asemenea, dispoziții pentru monitorizarea respectivelor măsuri concrete și acțiuni corective. Dacă este cazul, planul de acțiune pentru egalitatea de gen este inclus în raportul de gestiune întocmit în temeiul Directivei 2013/34/UE. |
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2b. În urma evaluării comune a remunerării, angajatorul va elabora un raport de monitorizare în conformitate cu dispozițiile privind monitorizarea măsurilor concrete și a acțiunilor corective din planul de acțiune pentru egalitatea de gen pentru a evalua eficacitatea planului de acțiune pentru egalitatea de gen. Planurile de acțiune pentru egalitatea de gen sunt proporționale și se bazează pe o abordare echilibrată. |
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Angajatorii pun evaluările comune ale remunerațiilor la dispoziția lucrătorilor, a reprezentanților lucrătorilor, a organismului de monitorizare desemnat în temeiul articolului 26, a organismului de promovare a egalității și a inspectoratului de muncă. |
3. Angajatorii pun evaluările comune ale remunerațiilor la dispoziția lucrătorilor, a reprezentanților lucrătorilor, a organismului de monitorizare desemnat în temeiul articolului 26, a organismului de promovare a egalității și a inspectoratului de muncă. Evaluarea comună a remunerării se pune la dispoziție într-un format ușor accesibil. |
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. În cazul în care evaluarea comună a remunerațiilor evidențiază diferențe în ceea ce privește remunerația medie pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin, care nu pot fi justificate prin criterii obiective și neutre din punctul de vedere al genului, angajatorul trebuie să remedieze situația, în strânsă cooperare cu reprezentanții lucrătorilor, cu inspectoratul de muncă și/sau cu organismul de promovare a egalității. O astfel de acțiune include stabilirea unei evaluări și clasificări neutre din punctul de vedere al genului în ceea ce privește locurile de muncă pentru a se asigura excluderea oricărei discriminări salariale directe sau indirecte pe criteriul sexului. |
4. În cazul în care evaluarea comună a remunerațiilor evidențiază diferențe în ceea ce privește remunerația medie pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin, care nu pot fi justificate prin criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului sau dacă raportul de monitorizare arată că măsurile adoptate sunt insuficiente, angajatorul trebuie să remedieze situația într-un interval de timp rezonabil, în strânsă cooperare cu reprezentanții lucrătorilor, cu inspectoratul de muncă și/sau cu organismul de promovare a egalității. O astfel de acțiune include o analiză a aplicării criteriilor introduse în sistemul de evaluare sau de clasificare a locurilor de muncă în scopul stabilirii nivelurilor de remunerare și a evoluției carierei, precum și stabilirea unei evaluări și clasificări neutre din punctul de vedere al genului în ceea ce privește locurile de muncă pentru a se asigura excluderea oricărei discriminări salariale directe sau indirecte. |
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Articolul 10 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre pot decide ca, în cazul în care divulgarea de informații în temeiul articolelor 7, 8 și 9 ar conduce la dezvăluirea, în mod direct sau indirect, a remunerației unui coleg identificabil, numai reprezentanții lucrătorilor sau organismul de promovare a egalității să aibă acces la informațiile respective. Reprezentanții lucrătorilor sau organismul de promovare a egalității consiliază lucrătorii cu privire la o eventuală acțiune în temeiul prezentei directive, fără a dezvălui nivelurile reale de remunerare a lucrătorilor individuali care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Organismul de monitorizare menționat la articolul 26 trebuie să aibă acces la informații fără restricții. |
3. Statele membre pot decide ca, în cazul în care divulgarea de informații în temeiul articolelor 7, 8 și 9 ar conduce la dezvăluirea, în mod direct sau indirect, a remunerației unui coleg identificabil, numai reprezentanții lucrătorilor sau organismul de promovare a egalității să aibă acces la informațiile respective. Reprezentanții lucrătorilor sau organismul de promovare a egalității consiliază lucrătorii cu privire la o eventuală acțiune în temeiul prezentei directive, fără a dezvălui nivelurile reale de remunerare a lucrătorilor individuali care desfășoară aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Organismul de monitorizare desemnat în temeiul articolului 26 trebuie să aibă acces la informații fără restricții. |
Amendamentul 124
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Fără a aduce atingere autonomiei partenerilor sociali și în conformitate cu legislația și practica națională, statele membre se asigură că drepturile și obligațiile prevăzute în prezenta directivă sunt discutate cu partenerii sociali. |
Fără a aduce atingere autonomiei partenerilor sociali și în conformitate cu legislația și practica națională, statele membre se asigură că drepturile și obligațiile prevăzute în prezenta directivă sunt puse în aplicare și monitorizate în deplină consultare cu partenerii sociali. |
Amendamentul 125
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Fără a aduce atingere autonomiei partenerilor sociali și ținând seama de diversitatea practicilor la nivel național, statele membre consolidează rolul partenerilor sociali de a promova egalitatea de gen și de a combate discriminarea salarială și subevaluarea muncii realizate în mod predominant de femei, pentru atingerea scopului unei remunerări egale pentru o muncă de valoare egală. |
Amendamentul 126
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Fără a aduce atingere autonomiei partenerilor sociali, statele membre iau măsuri pentru a garanta că sindicatele pot efectua negocieri colective pentru măsuri de combatere a discriminării salariale și a subevaluării muncii prestate în mod predominant de femei, precum și alte măsuri menite să reducă diferența de remunerare între femei și bărbați; Statele membre iau măsurile adecvate pentru a se asigura că angajatorii recunosc sindicatele și reprezentarea acestora la locul de muncă, precum și dreptul lucrătorilor de a se organiza și de a participa la negocieri colective. |
Amendamentul 127
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre se asigură că, după eventuala recurgere la conciliere, procedurile judiciare pentru asigurarea respectării drepturilor și a obligațiilor legate de principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare sunt puse la dispoziția tuturor lucrătorilor care se consideră nedreptățiți prin neaplicarea principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Aceste proceduri trebuie să fie ușor accesibile lucrătorilor și celor care acționează în numele lor, chiar și după încetarea raportului de muncă în cadrul căruia se presupune că a avut loc discriminarea. |
Statele membre se asigură că, după eventuala recurgere la conciliere și dialog cu partenerii sociali, procedurile judiciare pentru asigurarea respectării drepturilor și a obligațiilor legate de principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare sunt puse la dispoziția tuturor lucrătorilor care se consideră nedreptățiți prin neaplicarea principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Aceste proceduri trebuie să fie ușor accesibile lucrătorilor și celor care acționează în numele lor, chiar și după încetarea raportului de muncă în cadrul căruia se presupune că a avut loc discriminarea. |
Amendamentul 128
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Statele membre promovează măsuri de conciliere și reduc obstacolele procedurale din calea introducerii unei căi de atac prin intermediul procedurilor judiciare sau administrative. Recurgerea la conciliere este încurajată și voluntară. Recurgerea la conciliere determină întreruperea sau suspendarea termenului de prescriere menționat la articolul 18. |
Amendamentul 129
Propunere de directivă
Articolul 13 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că asociațiile, organizațiile, organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor sau alte entități juridice care au, în conformitate cu criteriile prevăzute de legislația națională, un interes legitim în asigurarea egalității între bărbați și femei pot iniția orice procedură judiciară sau administrativă pentru a asigura respectarea oricăruia dintre drepturile sau obligațiile legate de principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Acestea pot acționa în numele sau în sprijinul unui lucrător care este victima unei încălcări a oricărui drept sau a oricărei obligații legate de principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, cu aprobarea lucrătorului respectiv. |
1. Statele membre se asigură, în conformitate cu legislația și practica națională, că asociațiile, organizațiile, organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor sau alte entități juridice care au un interes legitim în eliminarea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați pot iniția orice procedură judiciară sau administrativă pentru a asigura respectarea oricăruia dintre drepturile sau obligațiile legate de principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Acestea pot acționa în numele sau în sprijinul unui lucrător care este victima unei încălcări a oricărui drept sau a oricărei obligații legate de principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, cu aprobarea lucrătorului respectiv sau în urma sesizării în conformitate cu legislația sau practica națională. |
Amendamentul 130
Propunere de directivă
Articolul 13 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor au, de asemenea, dreptul de a acționa în numele sau în sprijinul mai multor lucrători, cu aprobarea acestora. |
2. Organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor, mai ales sindicatele, au, de asemenea, dreptul de a acționa în numele sau în sprijinul unui singur lucrător sau, în cazul mai multor lucrători, prin acțiuni colective în despăgubire în proceduri de asigurare a aplicării drepturilor și obligațiilor în legătură cu principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, cu aprobarea acestora sau în urma sesizării în conformitate cu legislația sau practica națională. |
Amendamentul 131
Propunere de directivă
Articolul 13 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre se asigură, în conformitate cu legislația și practicile naționale, că, în orice procedură judiciară sau administrativă de asigurare a respectării oricăruia dintre drepturile sau obligațiile legate de principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, în cazul în care un angajator acționează în calitate de pârât, organizațiile reprezentative ale angajatorilor pot acționa în sprijinul angajatorului respectiv. |
Amendamentul 132
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că orice lucrător care a suferit un prejudiciu ca urmare a încălcării unui drept sau a unei obligații legate de principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare are dreptul de a solicita și de a obține despăgubiri sau reparații integrale, astfel cum sunt stabilite de statul membru pentru prejudiciul respectiv. |
1. Statele membre se asigură că orice lucrător care a suferit un prejudiciu ca urmare a încălcării unui drept sau a unei obligații legate de principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare are dreptul de a solicita și de a obține despăgubiri sau reparații integrale, astfel cum sunt stabilite de statul membru pentru prejudiciul respectiv. |
Amendamentul 133
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Despăgubirea sau reparația menționată la alineatul (1) trebuie să asigure o despăgubire reală și efectivă pentru pierderea și prejudiciul suferit, într-un mod disuasiv și proporțional cu prejudiciul respectiv. |
2. Despăgubirea sau reparația menționată la alineatul (1) trebuie să asigure o despăgubire sau compensație reală și efectivă pentru pierderea și prejudiciul suferit, într-un mod disuasiv și proporțional cu prejudiciul respectiv. În cazul în care s-a constatat o discriminare intersecțională, compensația sau reparația se ajustează în consecință. |
Amendamentul 134
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Despăgubirea pune lucrătorul care a suferit un prejudiciu în situația în care persoana respectivă s-ar fi aflat dacă nu ar fi fost discriminată pe criterii de sex sau dacă nu ar fi avut loc nicio încălcare a vreunuia dintre drepturile sau obligațiile legate de egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Aceasta include recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente, despăgubiri pentru oportunitățile pierdute și prejudicii morale. De asemenea, include dreptul la dobânzi de întârziere. |
3. Despăgubirea sau reparația pune lucrătorul care a suferit un prejudiciu în situația în care persoana respectivă s-ar fi aflat dacă nu ar fi fost supusă unei discriminări directe sau indirecte așa cum este definită la articolul (3) sau dacă nu ar fi avut loc nicio încălcare a vreunuia dintre drepturile sau obligațiile legate de egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Aceasta include recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente, despăgubiri pentru oportunitățile pierdute și prejudicii morale. De asemenea, include dreptul la dobânzi de întârziere. |
Amendamentul 135
Propunere de directivă
Articolul 15 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre se asigură că, în cadrul procedurilor judiciare menite să asigure respectarea oricărui drept sau a oricărei obligații legate de principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, instanțele judecătorești sau alte autorități competente pot dispune, la cererea reclamantului și pe cheltuiala pârâtului: |
Statele membre se asigură că, în cadrul procedurilor judiciare menite să asigure respectarea oricărui drept sau a oricărei obligații legate de principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, instanțele judecătorești sau alte autorități competente pot dispune, la cererea reclamantului și pe cheltuiala pârâtului: |
Amendamentul 136
Propunere de directivă
Articolul 15 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) un ordin de încetare prin care se constată o încălcare a oricărui drept sau a oricărei obligații legate de principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare și se pune capăt încălcării; |
(a) un ordin de încetare prin care se constată o încălcare a oricărui drept sau a oricărei obligații legate de principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare și se pune capăt încălcării; |
Amendamentul 137
Propunere de directivă
Articolul 15 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) un ordin de încetare prin care pârâtul este obligat să ia măsuri structurale sau organizatorice pentru a respecta orice drept sau obligație legată de principiul egalității de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare sau pentru a pune capăt încălcării. |
(b) un ordin de încetare prin care pârâtul este obligat să ia măsuri structurale sau organizatorice pentru a respecta orice drept sau obligație legată de principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare sau pentru a pune capăt încălcării. |
Amendamentul 138
Propunere de directivă
Articolul 15 – paragraful 1 – subparagraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Măsurile structurale sau organizatorice menționate la primul paragraf litera (b) pot include obligația de a revizui mecanismul de stabilire a salariilor pe baza unor sisteme de evaluare sau de clasificare a locurilor de muncă neutre din punctul de vedere al genului, stabilirea unui plan de acțiune pentru eliminarea discrepanțelor constatate și măsuri de reducere a oricăror diferențe nejustificate de remunerare pe criterii de gen. |
Amendamentul 139
Propunere de directivă
Articolul 16 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Prezenta directivă nu împiedică statele membre să introducă norme probatorii mai favorabile reclamantului în cadrul procedurilor inițiate pentru a asigura respectarea oricăruia dintre drepturile sau obligațiile legate de egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. |
4. Prezenta directivă nu împiedică statele membre să introducă norme probatorii mai favorabile reclamantului în cadrul procedurilor inițiate pentru a asigura respectarea oricăruia dintre drepturile sau obligațiile legate de egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. |
Amendamentul 140
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că, în cadrul procedurilor referitoare la o acțiune care vizează egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, instanțele sau autoritățile competente naționale pot dispune ca pârâtul să divulge orice element de probă relevant aflat sub controlul acestuia. |
1. Statele membre se asigură că, în cadrul procedurilor referitoare la o acțiune care vizează egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, instanțele sau autoritățile competente naționale pot dispune ca pârâtul să divulge orice element de probă relevant aflat sub controlul acestuia. |
Amendamentul 141
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre se asigură că instanțele naționale au competența de a dispune divulgarea de probe care conțin informații confidențiale atunci când le consideră relevante pentru acțiunea în cauză. Statele membre se asigură că, atunci când dispun divulgarea de astfel de informații, instanțele naționale au la dispoziție măsuri eficace de protecție a acestor informații. |
2. Statele membre se asigură că instanțele naționale au competența de a dispune divulgarea de probe atunci când le consideră relevante pentru acțiunea în cauză. Statele membre se asigură că, atunci când dispun divulgarea de astfel de informații, instanțele naționale au la dispoziție măsuri eficace de protecție a acestor informații. |
Amendamentul 142
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Fără a aduce atingere dreptului intern privind prezentarea și evaluarea probelor, statele membre se asigură că hotărârea definitivă a unei instanțe care confirmă o încălcare a dreptului la remunerare egală poate fi utilizată, după caz, ca probă în cadrul oricărei alte acțiuni în fața instanțelor naționale pentru a cere măsuri reparatorii pentru discriminarea directă sau indirectă sau intersecțională împotriva aceluiași angajator. |
Amendamentul 143
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre stabilesc norme aplicabile termenelor de prescripție pentru introducerea de acțiuni privind egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Normele stabilesc când începe să curgă termenul de prescripție, care este durata acestuia și circumstanțele în care termenul de prescripție se întrerupe sau se suspendă. |
1. Statele membre stabilesc norme aplicabile termenelor de prescripție pentru introducerea de acțiuni privind egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Normele stabilesc când începe să curgă termenul de prescripție, care este durata acestuia și circumstanțele în care termenul de prescripție se întrerupe sau se suspendă. |
Amendamentul 144
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre se asigură că se stabilește o durată a termenelor de prescripție pentru introducerea acțiunilor de cel puțin trei ani. |
3. Statele membre se asigură că se stabilește o durată a termenelor de prescripție pentru introducerea acțiunilor de cel puțin cinci ani. |
Amendamentul 145
Propunere de directivă
Articolul 19 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Reclamanții care au câștig de cauză într-o acțiune referitoare la cazuri de discriminare salarială au dreptul de a recupera de la pârât, în plus față de orice alte despăgubiri, cheltuielile juridice rezonabile și onorariile rezonabile ale experților, precum și costurile aferente. Pârâții care au câștig de cauză într-o acțiune referitoare la cazuri de discriminare salarială nu au dreptul de a recupera de la reclamant (reclamanți) cheltuielile juridice și onorariile experților, nici costurile aferente, cu excepția situației în care acțiunea a fost introdusă cu rea-credință, a fost în mod clar abuzivă sau în cazul în care o astfel de nerecuperare este considerată în mod evident nerezonabilă în circumstanțele specifice ale cauzei. |
Statele membre se asigură că, în cazurile în care un pârât are câștig de cauză într-o acțiune referitoare la cazuri de discriminare salarială, instanța beneficiază de posibilitatea de a evalua, în conformitate cu dreptul intern, dacă reclamantul care a căzut în pretenții a avut motive rezonabile să formuleze acțiunea în instanță și de a dispune ca reclamantul respectiv să nu fie nevoit să suporte cheltuielile de judecată. |
Amendamentul 146
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre se asigură că se aplică amenzi în cazul încălcării drepturilor și obligațiilor legate de egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Statele membre stabilesc un nivel minim pentru astfel de amenzi, asigurând un efect disuasiv real. Nivelul amenzilor trebuie să țină seama de: |
2. Statele membre se asigură că se aplică amenzi în cazul încălcării drepturilor și obligațiilor legate de egalitatea de remunerare pentru muncă egală sau pentru o muncă de aceeași valoare. Statele membre stabilesc un nivel minim pentru astfel de amenzi bazat, de exemplu, pe cifra de afaceri anuală brută sau pe masa salarială a angajatorului și se asigură că acest nivel minim este proporțional și are un efect disuasiv real. Nivelul amenzilor trebuie să țină seama de: |
Amendamentul 147
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) gravitatea și durata încălcării; |
(a) gravitatea și durata încălcării și dacă au existat încălcări repetate; |
Amendamentul 148
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) orice alt factor agravant sau atenuant aplicabil circumstanțelor cazului. |
(c) orice alt factor agravant, cum ar fi constatarea discriminării intersecționale, sau atenuant aplicabil circumstanțelor cazului. |
Amendamentul 149
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre stabilesc sancțiunile specifice care trebuie impuse în cazul încălcării repetate a drepturilor și obligațiilor legate de egalitatea de remunerare între bărbați și femei, cum ar fi revocarea beneficiilor publice sau excluderea, pentru o anumită perioadă de timp, de la orice atribuire de stimulente financiare. |
3. Statele membre stabilesc sancțiunile specifice care trebuie impuse în cazul încălcării repetate sau grave a drepturilor și obligațiilor legate de egalitatea de remunerare între bărbați și femei, cum ar fi revocarea beneficiilor publice sau excluderea, pentru o anumită perioadă de timp, de la orice atribuire de stimulente financiare. |
Amendamentul 150
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Printre măsurile corespunzătoare pe care statele membre le iau în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) din Directiva 2014/23/UE, cu articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE și cu articolul 36 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE se numără măsurile de asigurare a faptului că, la executarea contractelor de achiziții publice sau a concesiunilor, operatorii economici respectă obligațiile referitoare la egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. |
1. Printre măsurile corespunzătoare pe care statele membre le iau în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) din Directiva 2014/23/UE, cu articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE și cu articolul 36 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE se numără măsurile de asigurare a faptului că, la executarea contractelor de achiziții publice sau a concesiunilor, operatorii economici respectă obligațiile prevăzute în prezenta directivă. |
Amendamentul 151
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre iau în considerare posibilitatea ca autoritățile contractante să introducă, după caz, sancțiuni și condiții de reziliere care să asigure respectarea principiului egalității de remunerare în executarea contractelor de achiziții publice și a concesiunilor. În cazul în care autoritățile statelor membre acționează în conformitate cu articolul 38 alineatul (7) litera (a) din Directiva 2014/23/UE, cu articolul 57 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2014/24/UE sau cu articolul 80 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE coroborat cu articolul 57 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2014/24/UE, acestea pot exclude sau li se poate solicita de către statele membre să excludă un operator economic de la participarea la o procedură de achiziții publice în cazul în care pot demonstra prin orice mijloace adecvate încălcarea de către acesta a obligațiilor menționate la alineatul (1), legată fie de nerespectarea obligațiilor privind transparența salarială, fie de o diferență de remunerare de peste 5 % în cadrul oricărei categorii de lucrători care nu este justificată de angajator pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului. Acest lucru nu aduce atingere altor drepturi sau obligații prevăzute în Directiva 2014/23/UE, în Directiva 2014/24/UE sau în Directiva 2014/25/UE. |
2. Statele membre iau în considerare posibilitatea ca autoritățile contractante să introducă, după caz, sancțiuni și condiții de reziliere care să asigure respectarea principiului egalității de remunerare în executarea contractelor de achiziții publice și a concesiunilor. În cazul în care autoritățile statelor membre acționează în conformitate cu articolul 38 alineatul (7) litera (a) din Directiva 2014/23/UE, cu articolul 57 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2014/24/UE sau cu articolul 80 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE coroborat cu articolul 57 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2014/24/UE, acestea pot exclude sau li se poate solicita de către statele membre să excludă un operator economic de la participarea la o procedură de achiziții publice în cazul în care pot demonstra prin orice mijloace adecvate încălcarea de către acesta a obligațiilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, legată fie de nerespectarea obligațiilor privind transparența salarială, fie de o diferență de remunerare de peste 2,5 % în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din prezenta directivă în cadrul oricărei categorii de lucrători care nu este justificată de angajator pe baza unor criterii obiective, neutre din punctul de vedere al genului. Acest lucru nu aduce atingere altor drepturi sau obligații prevăzute în Directiva 2014/23/UE, în Directiva 2014/24/UE sau în Directiva 2014/25/UE. |
Amendamentul 152
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Lucrătorii și reprezentanții acestora nu trebuie tratați mai puțin favorabil pe motiv că și-au exercitat drepturile privind egalitatea de remunerare între bărbați și femei. |
1. Lucrătorii și reprezentanții lucrătorilor nu trebuie tratați mai puțin favorabil pe motiv că și-au exercitat dreptul la remunerare egală pentru aceeași muncă sau muncă de valoare egală, așa cum se prevede în prezenta directivă, sau pe motiv că au semnalat încălcări ale dreptului la remunerare egală pentru aceeași muncă sau muncă de aceeași valoare. |
Amendamentul 153
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre trebuie să introducă în dreptul intern măsurile necesare pentru a-i proteja pe lucrători, inclusiv pe lucrătorii care sunt reprezentanții acestora, conform legislației și/sau practicii naționale, împotriva concedierii sau a oricărui alt tratament punitiv din partea angajatorului ca reacție la o plângere formulată la nivelul întreprinderii sau la o acțiune în justiție vizând asigurarea respectării oricăror drepturi sau obligații referitoare la egalitatea de remunerare între bărbați și femei. |
2. Statele membre trebuie să introducă în dreptul intern măsurile necesare pentru a-i proteja pe lucrători, inclusiv pe lucrătorii care sunt reprezentanții acestora, conform legislației și/sau practicii naționale, împotriva concedierii sau a oricărui alt tratament punitiv din partea angajatorului ca reacție la o plângere formulată la nivelul întreprinderii sau la o acțiune în justiție vizând asigurarea respectării oricăror drepturi sau obligații referitoare la egalitatea de remunerare pentru muncă de aceeași valoare. |
Amendamentul 154
Propunere de directivă
Articolul 22 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 22a |
|
Discriminarea intersecțională |
|
1. Statele membre, angajatorii, reprezentanții lucrătorilor, organismele de promovare a egalității și organismele de monitorizare desemnate în temeiul articolului 26, fără a aduce atingere legislației interne, iau în considerare, atunci când este posibil, existența unor forme intersecționale de discriminare și de lipsă de neutralitate neconștientizată atunci când exercită drepturile și îndeplinesc obligațiile prevăzute în prezenta directivă și raportează cu privire la măsurile de asigurare a transparenței salariale, inclusiv asupra celor prevăzute la articolele 14 și 17 și inițiază, elaborează și execută acțiuni speciale pentru a identifica și soluționa situațiile în care discriminarea salarială bazată pe sex se intersectează cu alte criterii de discriminare. De asemenea, statele membre pot analiza și revizui orice practică sau criteriu care ar putea fi discriminatoriu și pot aborda problemele și găsi soluții la preocupările lucrătorilor care se confruntă cu forme intersecționale de discriminare la un anumit loc de muncă sau în cadrul unui anumit sector. |
|
2. Atunci când colectează date primite de la angajatori, organismele de monitorizare analizează, fără a aduce atingere legislației naționale, datele respective într-un mod care ține seama de formele multiple și intersecționale de discriminare. |
Amendamentul 155
Propunere de directivă
Articolul 23 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 23a |
|
Sprijin pentru IMM-uri |
|
Pentru a limita costurile și sarcinile administrative pentru angajatori, statele membre oferă sprijin, sub formă de asistență tehnică și formare, IMM-urilor și organizațiilor reprezentative ale lucrătorilor în vederea respectării obligațiilor prevăzute în prezenta directivă. |
Amendamentul 156
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Fără a aduce atingere competenței inspectoratelor de muncă sau a altor organisme care asigură respectarea drepturilor lucrătorilor, inclusiv a partenerilor sociali, organismele naționale de promovare a egalității instituite în conformitate cu Directiva 2006/54/CE sunt competente în ceea ce privește aspectele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive. |
1. Fără a aduce atingere competenței inspectoratelor de muncă sau a altor organisme care asigură respectarea drepturilor lucrătorilor, inclusiv a partenerilor sociali, organismele naționale existente de promovare a egalității instituite în conformitate cu Directiva 2006/54/CE sunt competente în ceea ce privește aspectele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive. |
Amendamentul 157
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre iau măsuri active pentru a asigura o cooperare și o coordonare strânse între organismele naționale de promovare a egalității și alte organisme naționale care au o funcție de inspecție pe piața forței de muncă. |
2. Statele membre iau măsuri active pentru a asigura o cooperare și o coordonare strânse între organismele de promovare a egalității și alte organisme naționale care au o funcție de inspecție pe piața forței de muncă, inclusiv partenerii sociali, în conformitate cu legislația și practica națională. |
Amendamentul 158
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre pun la dispoziția organismelor de promovare a egalității resurse adecvate necesare pentru ca acestea să își îndeplinească atribuțiile în ceea ce privește respectarea dreptului la egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Statele membre iau în considerare alocarea în acest scop către organismele de promovare a egalității sumele recuperate cu titlu de amenzi în temeiul articolului 20. |
3. Statele membre pun la dispoziția organismelor de promovare a egalității și inspectoratelor de muncă resurse adecvate și suficiente sau, dacă este necesar, suplimentare, care sunt necesare pentru ca acestea să își îndeplinească noile atribuții în ceea ce privește respectarea dreptului la egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Statele membre iau în considerare, pe lângă resursele naționale alocate organismelor de promovare a egalității, alocarea suplimentară în acest scop către organismele de promovare a egalității a sumelor recuperate cu titlu de amenzi în temeiul articolului 20. |
Amendamentul 159
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Fiecare stat membru desemnează un organism („organismul de monitorizare”) pentru monitorizarea și sprijinirea punerii în aplicare a dispozițiilor legale naționale de punere în aplicare a prezentei directive și ia măsurile necesare pentru buna funcționare a acestui organism. Organismul de monitorizare poate face parte din organismele sau structurile existente la nivel național. |
2. Fiecare stat membru desemnează un organism („organismul de monitorizare”) pentru monitorizarea și sprijinirea punerii în aplicare a dispozițiilor legale naționale de punere în aplicare a prezentei directive și ia măsurile necesare și asigură resursele adecvate pentru buna funcționare a acestui organism. Organismul de monitorizare poate fi un organism sau o structură existentă la nivel național, în funcție de contextul instituțional național de implementare a principiului egalității de remunerare. Acesta colaborează îndeaproape cu partenerii sociali implicați în aplicarea principiului egalității de remunerare și poate fi obligat să colaboreze cu inspectoratele de muncă. |
Amendamentul 160
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 3 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) sensibilizarea întreprinderilor și a organizațiilor publice și private, a partenerilor sociali și a publicului larg cu privire la promovarea principiului egalității de remunerare și a dreptului la transparență salarială; |
(a) sensibilizarea întreprinderilor și a organizațiilor publice și private, a partenerilor sociali și a publicului larg cu privire la promovarea principiului egalității de remunerare și a dreptului la transparență salarială, precum și nevoia de a combate discriminarea intersecțională, inclusiv prin comunicarea și schimbul de bune practici și inițiative ale angajatorilor în materie de egalitate de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare; |
Amendamentul 161
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 3 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) abordarea cauzelor diferenței de remunerare între femei și bărbați și elaborarea unor instrumente care să ajute la analizarea și evaluarea inegalităților în materie de remunerare; |
(b) elaborarea unor instrumente și orientări pentru a sprijini analizarea și evaluarea inegalităților în materie de remunerare pentru a combate discriminarea așa cum este definită la articolul 3, inclusiv cauzele diferenței de remunerare între femei și bărbați; |
Amendamentul 162
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 3 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) agregarea datelor primite de la angajatori |