RAPORT referitor la propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea
22.3.2022 - (COM(2021)0189 – C9‑0147/2021 – 2021/0104(COD)) - ***I
Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Pascal Durand
Raportori pentru aviz (*):
Jessica Polfjärd, Comisia pentru afaceri economice și monetare
Kira Marie Peter‑Hansen, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Lídia Pereira, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură
- PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
- EXPUNERE DE MOTIVE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE
- SCRISOAREA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN
- PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
- VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea
(COM(2021)0189 – C9‑0147/2021 – 2021/0104(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0189),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 50 și 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0147/2021),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 7 septembrie 2021[1],
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 septembrie 2021[2],
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0059/2022),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) În comunicarea sa privind Pactul verde european, adoptată la 11 decembrie 3030, Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a revizui dispozițiile privind raportarea de informații nefinanciare din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Comisiei31. Pactul verde european reprezintă noua strategie de creștere a Uniunii Europene. Scopul său este transformarea Uniunii într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Pactul verde european își propune să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să asigure faptul că toate regiunile și toți cetățenii Uniunii participă la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil. Pactul va contribui la obiectivul de a construi o economie în serviciul cetățenilor, consolidând economia socială de piață a UE și contribuind la asigurarea faptului că aceasta este pregătită pentru viitor și că oferă stabilitate, locuri de muncă, creștere economică și investiții. Aceste obiective sunt deosebit de importante având în vedere consecințele socioeconomice negative ale pandemiei de COVID-19 și necesitatea unei redresări durabile, favorabile incluziunii și echitabile. În propunerea sa din 4 martie 2020 privind o lege europeană a climei, Comisia Europeană a propus ca obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 să devină obligatoriu în Uniune32. |
(1) În comunicarea sa privind Pactul verde european, adoptată la 11 decembrie 3030, Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a revizui dispozițiile privind raportarea de informații nefinanciare din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Comisiei31. Pactul verde european reprezintă noua strategie de creștere a Uniunii Europene. Scopul său este transformarea Uniunii într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Pactul verde european își propune să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să asigure faptul că toate regiunile și toți cetățenii Uniunii participă la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil, astfel încât nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă. Pactul va contribui la obiectivul de a construi o economie în serviciul cetățenilor, consolidând economia socială de piață a UE și contribuind la asigurarea faptului că aceasta este pregătită pentru viitor și că oferă stabilitate, locuri de muncă, creștere economică și investiții sustenabile. Aceste obiective sunt deosebit de importante având în vedere consecințele socioeconomice negative ale pandemiei de COVID-19 și necesitatea unei redresări durabile, favorabile incluziunii și echitabile. În propunerea sa din 4 martie 2020 privind o lege europeană a climei, Comisia Europeană a propus ca obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 să devină obligatoriu în Uniune32. |
__________________ |
__________________ |
30 COM(2019) 640 final. |
30 COM(2019)0640. |
31 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
31 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
32 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) [2020/0036 (COD)]. |
32 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) (2020/0036(COD)). |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) În Comunicarea intitulată Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile, Comisia a stabilit măsuri pentru atingerea următoarelor obiective: reorientarea fluxurilor de capital către investiții durabile pentru a realiza o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, gestionarea riscurilor financiare care decurg din schimbările climatice, epuizarea resurselor, degradarea mediului și aspectele sociale, precum și promovarea transparenței și a unei viziuni pe termen lung a activității financiare și economice33. Prezentarea de către întreprinderi a unor informații relevante, comparabile și fiabile privind durabilitatea este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea acestor obiective. Parlamentul European și Consiliul au adoptat o serie de acte legislative ca parte a punerii în aplicare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului34 reglementează modul în care participanții la piața financiară și consultanții financiari trebuie să le prezinte investitorilor finali și proprietarilor de active informații privind durabilitatea. Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului35 creează un sistem de clasificare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului cu scopul de a spori investițiile durabile și de a combate dezinformarea ecologică în legătură cu produsele financiare care pretind în mod nejustificat că sunt durabile. Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului36, completat de Regulamentele delegate (UE) 2020/181637, (UE) 2020/181738 și (UE) 2020/181839 ale Comisiei, introduce cerințe de prezentare de informații de mediu, sociale și de guvernanță („MSG”) pentru administratorii indicilor de referință și standarde minime pentru construirea indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului40 prevede ca instituțiile mari care au emis titluri de valoare admise la tranzacționare pe o piață reglementată să publice, începând cu 28 iunie 2022, informații privind riscurile MSG. Noul cadru prudențial pentru firmele de investiții instituit prin Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului41 și prin Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului42 conține dispoziții referitoare la introducerea unei dimensiuni a riscurilor MSG în procesul de supraveghere și evaluare (SREP) desfășurat de autoritățile competente și cerințe privind prezentarea riscurilor MSG de către firmele de investiții, aplicabile începând cu 26 decembrie 2022. Comisia a anunțat în programul său de lucru pentru 2021 și o propunere privind un standard european privind obligațiunile verzi, ca urmare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. |
(2) În Comunicarea intitulată Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile, Comisia a stabilit măsuri pentru atingerea următoarelor obiective: reorientarea fluxurilor de capital către investiții durabile pentru a realiza o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, gestionarea riscurilor financiare care decurg din schimbările climatice, epuizarea resurselor, degradarea mediului și aspectele sociale, precum și promovarea transparenței și a unei viziuni pe termen lung a activității financiare și economice33. Prezentarea de către anumite categorii de întreprinderi a unor informații relevante, comparabile și fiabile privind durabilitatea este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea acestor obiective. În orientările sale privind raportarea informațiilor legate de climă, Comisia Europeană a evidențiat beneficiile pe care le au întreprinderile dacă raportează informații legate de climă, în special prin creșterea gradului de conștientizare și de înțelegere a riscurilor legate de climă și a oportunităților în cadrul întreprinderii, diversificarea bazei de investitori și reducerea costului capitalului și prin îmbunătățirea dialogului constructiv cu toate părțile interesate. Parlamentul European și Consiliul au adoptat o serie de acte legislative ca parte a punerii în aplicare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului34 reglementează modul în care participanții la piața financiară și consultanții financiari trebuie să le prezinte investitorilor finali și proprietarilor de active informații privind durabilitatea. Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului35 creează un sistem de clasificare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului cu scopul de a spori investițiile durabile și de a combate dezinformarea ecologică în legătură cu produsele financiare care pretind în mod nejustificat că sunt durabile. Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului36, completat de Regulamentele delegate (UE) 2020/181637, (UE) 2020/181738 și (UE) 2020/181839 ale Comisiei, introduce cerințe de prezentare de informații de mediu, sociale și de guvernanță („MSG”) pentru administratorii indicilor de referință și standarde minime pentru construirea indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului40 prevede ca instituțiile mari care au emis titluri de valoare admise la tranzacționare pe o piață reglementată să publice, începând cu 28 iunie 2022, informații privind riscurile MSG. Noul cadru prudențial pentru firmele de investiții instituit prin Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului41 și prin Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului42 conține dispoziții referitoare la introducerea unei dimensiuni a riscurilor MSG în procesul de supraveghere și evaluare (SREP) desfășurat de autoritățile competente și cerințe privind prezentarea riscurilor MSG de către firmele de investiții, aplicabile începând cu 26 decembrie 2022. Comisia a anunțat în programul său de lucru pentru 2021 și o propunere privind un standard european privind obligațiunile verzi, ca urmare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. |
__________________ |
__________________ |
33 COM(2018) 97 final. |
33 COM(2018)0097. |
34 Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1). |
34 Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1). |
35 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
35 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
36 Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea pentru indicii de referință (JO L 317, 9.12.2019, p. 17). |
36 Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea pentru indicii de referință (JO L 317, 9.12.2019, p. 17). |
37 Regulamentul delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește explicația din declarația privind indicii de referință a modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în fiecare indice de referință furnizat și publicat (JO L 406, 3.12.2020, p. 1). |
37 Regulamentul delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește explicația din declarația privind indicii de referință a modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în fiecare indice de referință furnizat și publicat (JO L 406, 3.12.2020, p. 1). |
38 Regulamentul delegat (UE) 2020/1817 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește conținutul minim al explicației modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în metodologia de elaborare a indicilor de referință (JO L 406, 3.12.2020, p. 12). |
38 Regulamentul delegat (UE) 2020/1817 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește conținutul minim al explicației modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în metodologia de elaborare a indicilor de referință (JO L 406, 3.12.2020, p. 12). |
39 Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17). |
39 Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17). |
40 Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1). |
40 Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1). |
41 Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 806/2014 (JO L 314, 5.12.2019, p. 1). |
41 Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 806/2014 (JO L 314, 5.12.2019, p. 1). |
42 Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE (JO L 314, 5.12.2019, p. 64). |
42 Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE (JO L 314, 5.12.2019, p. 64). |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2a) Diversitatea în consiliile de administrație ale întreprinderilor poate influența procesul decizional, guvernanța și reziliența întreprinderii. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt cetățenii și titularii de conturi de economii individuali. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem economic stabil, durabil și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la două grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor și a mediului. Al doilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu și la politicile publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt autoritățile publice, cetățenii individuali, inclusiv lucrătorii și titularii de conturi de economii, sindicatele și reprezentanții lucrătorilor, pentru a fi informați în mod corespunzător și, prin urmare, pentru a se implica mai bine în dialogul social. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod etic și durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem economic stabil, durabil și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la trei grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din factorii de decizie politică și autoritățile publice. Al doilea grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor și a mediului. Al treilea grup de utilizatori este format din actori ai societății civile, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului sau, în cazul reprezentanților lucrătorilor, care doresc să ia parte la elaborarea acestor rapoarte. Și alte părți interesate pot să utilizeze informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale, în special pentru a promova comparabilitatea între sectoarele de piață și în interiorul acestora și pentru a evalua, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852, respectarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu și la politicile publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(8a) Piața pentru informațiile privind durabilitatea este în creștere rapidă, iar rolul furnizorilor de date devine tot mai important pe măsură ce investitorii și administratorii de active trebuie să respecte noi obligații. Având în vedere disponibilitatea crescută a datelor defalcate, informațiile privind durabilitatea ar trebui să aibă un cost mai rezonabil. Se preconizează că Directiva 2013/34/UE modificată va determina creșterea comparabilității datelor și va armoniza standardele. Este de așteptat ca practicile furnizorilor de date să conveargă și să se dezvolte cunoștințele și competențele de specialitate în acest domeniu, cu un vast potențial pentru crearea de locuri de muncă. Dacă la revizuirea prezentei directive se concluzionează că practicile prestatorilor de servicii de date sunt în continuare fragmentate, ar trebui să se introducă norme pentru a se continua standardizarea acestor practici și pentru a crește fiabilitatea acestora. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și din aspecte sociale, inclusiv din aspectele legate de sănătate. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții și societății civile. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor și posibilităților pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și climatice și din aspecte de sănătate și sociale, inclusiv privind munca copiilor și munca forțată. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate și să asigure coerența cu obiectivele Acordului de la Paris, ale Convenției privind diversitatea biologică și ale politicilor Uniunii. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 9 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(9c) Organismele legislative ar trebui să ofere securitate juridică. Întreprinderilor, clienților și sindicatelor, printre altele, ar trebui să li se permită să convină asupra unor orientări care ar putea sprijini aplicarea prezentei directive. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 10 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(10a) Pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european va fi necesară o schimbare de comportament. În consecință, trebuie să se treacă de la un proces decizional corporativ pe termen scurt la un proces decizional mai durabil, pe termen mai lung. Potrivit unui studiu realizat pentru DG Justiție și Consumatori în iulie 2020, una dintre cauzele fundamentale ale abordărilor corporative pe termen scurt este cadrul de reglementare1a. Deși nu este suficientă în sine, o mai bună raportare privind durabilitatea poate fi un stimulent important pentru ca procesul decizional corporativ și guvernanța corporativă să fie mai durabile. Raportarea privind durabilitatea este esențială și pentru a urmări progresele înregistrate în punerea în aplicare a Pactului verde european. |
|
_________________ |
|
1a Study on Directors Duties and Sustainable Corporate Governance (Studiu privind sarcinile directorilor și guvernanța corporativă durabilă), elaborat pentru DG Justiție și Consumatori în iulie 2020. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 11
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(11) Raportul privind clauza de revizuire din Directiva privind raportarea nefinanciară (Directiva 2014/95/UE) și verificarea adecvării care îl însoțește cu privire la raportarea de informații de către întreprinderi au identificat probleme în ceea ce privește eficacitatea directivei respective48. Există dovezi semnificative că multe întreprinderi nu publică informații semnificative cu privire la toate subiectele majore legate de durabilitate. Raportul a identificat, de asemenea, ca probleme semnificative comparabilitatea și fiabilitatea limitată a informațiilor privind durabilitatea. În plus, multe întreprinderi de la care utilizatorii au nevoie de informații privind durabilitatea nu sunt obligate să raporteze astfel de informații. |
(11) Raportul privind clauza de revizuire din Directiva privind raportarea nefinanciară (Directiva 2014/95/UE) și verificarea adecvării care îl însoțește cu privire la raportarea de informații de către întreprinderi au identificat probleme în ceea ce privește eficacitatea directivei respective48. Există dovezi semnificative că multe întreprinderi nu publică informații semnificative cu privire la toate subiectele majore legate de durabilitate, în special informații legate de climă, inclusiv despre toate emisiile de gaze cu efect de seră și factorii care afectează biodiversitatea. Raportul a identificat, de asemenea, ca probleme semnificative comparabilitatea și fiabilitatea limitată a informațiilor privind durabilitatea. În plus, multe întreprinderi de la care utilizatorii au nevoie de informații privind durabilitatea nu sunt obligate să raporteze astfel de informații, ceea ce subliniază necesitatea unui cadru de monitorizare, raportare și verificare solid și accesibil și a unui audit eficient în cadrul raportării de către întreprinderi de informații privind durabilitatea pentru a asigura fiabilitatea datelor și pentru a evita dezinformarea ecologică și/sau dubla contabilizare. |
__________________ |
__________________ |
48 Oficiul pentru publicații: a se introduce trimiterea la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind clauzele de revizuire din Directivele 2013/34/UE, 2014/95/UE și 2013/50/UE și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește – Verificarea adecvării. |
48 Oficiul pentru publicații: a se introduce trimiterea la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind clauzele de revizuire din Directivele 2013/34/UE, 2014/95/UE și 2013/50/UE și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește – Verificarea adecvării. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care abordează și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să ceară socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor și a mediului. Astfel se creează un deficit de asumare a răspunderii și se poate contribui la scăderea nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea eforturilor întreprinderilor de a se asigura că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile. |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care abordează și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european, ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile și ale Acordului de la Paris. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să ceară socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor, mediului și climei. Astfel se creează un deficit de asumare a răspunderii și se poate contribui la scăderea nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea eforturilor întreprinderilor de a se asigura că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile. Lipsa informațiilor despre durabilitate limitează și capacitatea părților interesate, inclusiv a actorilor societății civile, a sindicatelor și a reprezentanților lucrătorilor de a intra în dialog cu întreprinderile pe teme de durabilitate. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 13
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(13) Raportul privind clauza de revizuire din Directiva 2014/95/UE și verificarea adecvării care îl însoțește cu privire la raportarea de informații de către întreprinderi au recunoscut, de asemenea, că cererile de informații privind aspectele legate de durabilitate adresate întreprinderilor au crescut semnificativ, în încercarea de a se aborda lacunele existente în materie de informații. În plus, așteptările actuale ca întreprinderile să utilizeze o varietate de cadre și standarde diferite vor continua probabil și chiar se vor intensifica, pe măsură ce valoarea acordată informațiilor privind durabilitatea continuă să crească. În absența unor măsuri de politică menite să creeze un consens cu privire la informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze, vor exista creșteri semnificative ale costurilor și ale sarcinii suportate de întreprinderile care raportează informații și de utilizatorii unor astfel de informații. |
(13) Raportul privind clauza de revizuire din Directiva 2014/95/UE și verificarea adecvării care îl însoțește cu privire la raportarea de informații de către întreprinderi au recunoscut, de asemenea, că cererile de informații privind aspectele legate de durabilitate adresate întreprinderilor au crescut semnificativ, în încercarea de a se aborda lacunele existente în materie de informații. În plus, o varietate de cadre și standarde diferite vor continua probabil și chiar se vor intensifica, pe măsură ce valoarea acordată informațiilor privind durabilitatea continuă să crească. În absența unor măsuri de politică menite să creeze un consens cu privire la informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze, vor exista creșteri semnificative ale costurilor și ale sarcinii suportate de întreprinderile care raportează informații și de utilizatorii unor astfel de informații. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 15
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor în materie de informații privind durabilitatea, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice unor categorii suplimentare de întreprinderi. Prin urmare, este oportun să se prevadă cerința ca toate întreprinderile mari și toate întreprinderile cotate pe piețele reglementate, cu excepția microîntreprinderilor, să raporteze informații detaliate privind durabilitatea. În plus, toate întreprinderile care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari ar trebui să elaboreze rapoarte privind durabilitatea la nivel de grup. |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor în materie de informații privind durabilitatea, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice unor categorii suplimentare de întreprinderi. Prin urmare, este oportun să se prevadă cerința ca toate întreprinderile mari să raporteze informații detaliate privind durabilitatea. În plus, toate întreprinderile care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari ar trebui să elaboreze rapoarte privind durabilitatea la nivel de grup. |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(17a) Pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața unică, este oportun ca întreprinderile din țări terțe care nu sunt stabilite în UE, dar care furnizează bunuri și servicii în interiorul UE să fie supuse acelorași norme de raportare ca și întreprinderile din UE sau, cel puțin, să aplice norme care sunt evaluate de Comisie ca fiind echivalente cu standardele UE, după adoptarea măsurilor de punere în aplicare a respectivelor sisteme de echivalență. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 18 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Standarde voluntare pentru IMM-uri |
|
(18a) IMM-urilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele lor. IMM-urile cotate și necotate pot opta să utilizeze standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri ar trebui să stabilească o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor furnizoare, entităților în care s-a investit și clienților din lanțurile lor valorice. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 18 b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(71) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. |
(18b) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative inutile și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 18 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(18c) Anumite activități economice din sectoare cu grad ridicat de risc sunt recunoscute ca prezentând riscuri foarte semnificative pentru durabilitate. Lista sectoarelor cu grad ridicat de risc se bazează pe actualele orientări sectoriale ale OCDE. Pentru a se garanta că prezenta directivă se poate aplica acestor activități economice din sectoare cu grad ridicat de risc, este oportun ca acestea să fie definite și să se delege Comisiei competența de a adopta un act delegat în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește stabilirea unei liste de activități economice în sectoare cu grad ridicat de risc. Această listă ar trebui să utilizeze, în măsura posibilului, clasificarea NACE europeană. Nu toate activitățile economice din aceste sectoare ar putea fi considerate ca având un grad ridicat de risc. Comisia ar trebui deci să urmărească utilizarea celui mai scăzut nivel de clasificare posibil. Este deosebit de important ca în cursul lucrărilor sale pregătitoare Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În particular, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 19
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(19) Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului49 se aplică tuturor întreprinderilor ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate. Pentru a se asigura că toate întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate, inclusiv emitenții din țări terțe, intră sub incidența acelorași cerințe de raportare privind durabilitatea, Directiva 2004/109/CE ar trebui să conțină referințele încrucișate necesare la orice cerință referitoare la raportarea privind durabilitatea din raportul financiar anual. |
(19) Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului49 se aplică tuturor întreprinderilor ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate. Pentru a se asigura că toate marile întreprinderi ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate sau care desfășoară activități comerciale pe piața internă a UE, inclusiv emitenții din țări terțe, intră sub incidența acelorași cerințe de raportare privind durabilitatea, Directiva 2004/109/CE ar trebui să conțină referințele încrucișate necesare la orice cerință referitoare la raportarea privind durabilitatea din raportul financiar anual. |
__________________ |
__________________ |
49 Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38). |
49 Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38). |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(21) Articolul 19a alineatul (3) și articolul 29a alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE scutește în prezent toate filialele de obligația de a raporta informații nefinanciare în cazul în care astfel de întreprinderi și filialele lor sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă, cu condiția ca acesta să includă informațiile nefinanciare prevăzute. Este însă necesar să se asigure faptul că informațiile privind durabilitatea sunt ușor accesibile utilizatorilor și să se asigure transparența privind societatea-mamă a filialei exceptate care raportează la nivel consolidat. Prin urmare, este necesar să se prevadă obligația ca respectivele filiale să publice raportul de gestiune consolidat al societății-mamă și să includă în raportul de gestiune o trimitere la faptul că sunt scutite de obligația de a raporta informații privind durabilitatea. Această scutire ar trebui să se aplice și în cazul în care societatea-mamă care raportează la nivel consolidat este o întreprindere dintr-o țară terță care raportează informații privind durabilitatea în conformitate cu cerințele prezentei directive sau într-un mod echivalent cu standardele UE de raportare privind durabilitatea. |
(21) Articolul 19a alineatul (3) și articolul 29a alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE scutește în prezent toate filialele de obligațiile de a raporta anumite informații nefinanciare în cazul în care astfel de întreprinderi și filialele lor sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă, cu condiția ca acesta să includă informațiile nefinanciare prevăzute și ca anumite informații să fie defalcate pe fiecare entitate consolidată. Este însă necesar să se asigure faptul că informațiile privind durabilitatea sunt ușor accesibile utilizatorilor și să se asigure transparența privind societatea-mamă a filialei exceptate care raportează la nivel consolidat. Prin urmare, este necesar să se prevadă obligația ca respectivele filiale să publice raportul de gestiune consolidat al societății-mamă și să includă în raportul de gestiune o trimitere la faptul că sunt scutite de obligația de a raporta anumite informații privind durabilitatea în propriul raport de gestiune. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 22
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(22) Articolul 23 din Directiva 2013/34/UE scutește societățile-mamă de obligația de a întocmi situații financiare consolidate și un raport de gestiune consolidat în cazul în care respectivele întreprinderi sunt filiale ale unei alte societăți-mamă care respectă obligația respectivă. Cu toate acestea, ar trebui să se precizeze că regimul de scutire pentru situațiile financiare consolidate și rapoartele de gestiune consolidate funcționează independent de regimul de scutire pentru raportarea consolidată privind durabilitatea. Prin urmare, o întreprindere poate fi scutită de obligațiile de raportare financiară consolidată, dar nu poate fi scutită de obligațiile de raportare consolidată privind durabilitatea atunci când societatea-mamă de cel mai înalt rang al acesteia întocmește situații financiare consolidate și rapoarte de gestiune consolidate în conformitate cu dreptul Uniunii sau, dacă întreprinderea este stabilită într-o țară terță, în conformitate cu cerințe echivalente, dar nu întocmește rapoarte consolidate privind durabilitatea în conformitate cu dreptul UE sau, dacă întreprinderea este stabilită într-o țară terță, în conformitate cu cerințe echivalente. |
(22) Articolul 23 din Directiva 2013/34/UE scutește societățile-mamă de obligația de a întocmi situații financiare consolidate și un raport de gestiune consolidat în cazul în care respectivele întreprinderi sunt filiale ale unei alte societăți-mamă care respectă obligația respectivă, cu excepția cazului în care societatea-mamă este o filială a unei societăți-mamă cu sediul într-o țară terță. Cu toate acestea, ar trebui să se precizeze că regimul de scutire pentru situațiile financiare consolidate și rapoartele de gestiune consolidate funcționează independent de regimul de scutire pentru raportarea consolidată privind durabilitatea. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 23
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(23) Instituțiile de credit și societățile de asigurare joacă un rol esențial în tranziția către un sistem economic și financiar pe deplin durabil și favorabil incluziunii, în conformitate cu Pactul verde european. Ele pot avea un impact pozitiv și negativ semnificativ prin activitățile lor de creditare, investiții și subscriere. Instituțiile de credit și societățile de asigurare, altele decât cele care trebuie să respecte dispozițiile Directivei 2013/34/UE, inclusiv cooperativele și casele de ajutor reciproc, ar trebui, prin urmare, să facă obiectul unor cerințe de raportare privind durabilitatea, cu condiția să îndeplinească anumite criterii de mărime. Utilizatorii respectivelor informații ar putea astfel să evalueze atât impactul acestor întreprinderi asupra societății și a mediului, cât și riscurile care decurg din aspectele legate de durabilitate cu care s-ar putea confrunta aceste întreprinderi. Pentru a asigura coerența cu cerințele de raportare prevăzute de Directiva 86/635/CEE a Consiliului50 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare, statele membre pot alege să nu aplice cerințele de raportare privind durabilitatea instituțiilor de credit enumerate la articolul 2 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului51. |
(23) Instituțiile de credit și societățile de asigurare joacă un rol esențial în tranziția către un sistem economic și financiar pe deplin durabil și favorabil incluziunii, în conformitate cu Pactul verde european. Ele pot avea un impact pozitiv și negativ semnificativ prin activitățile lor de creditare, investiții și subscriere. Instituțiile de credit și societățile de asigurare, altele decât cele care trebuie să respecte dispozițiile Directivei 2013/34/UE, inclusiv cooperativele și casele de ajutor reciproc, precum și entitățile juridice cu scop lucrativ organizate ca trusturi sau în virtutea altor construcții juridice similare ar trebui, prin urmare, să facă obiectul unor cerințe de raportare privind durabilitatea, cu condiția să îndeplinească anumite criterii de mărime. Utilizatorii respectivelor informații ar putea astfel să evalueze atât impactul acestor întreprinderi asupra societății și a mediului, cât și riscurile care decurg din aspectele legate de durabilitate cu care s-ar putea confrunta aceste întreprinderi. Pentru a asigura coerența cu cerințele de raportare prevăzute de Directiva 86/635/CEE a Consiliului50 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare, statele membre pot alege să nu aplice cerințele de raportare privind durabilitatea instituțiilor de credit enumerate la articolul 2 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului51. |
__________________ |
__________________ |
50 Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1). |
50 Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1). |
51 Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).” |
51 Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).” |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 24
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze ar trebui să fie cât mai coerentă cu putință cu definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze ar trebui să fie cât mai coerentă cu putință cu definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 și să prevină neconcordanțele în ceea ce privește informațiile solicitate de utilizatorii de date, precum și informațiile care trebuie să fie raportate de către cei care pregătesc datele. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția, indicatorii și metodologiile aplicabile „factorilor de durabilitate” prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și în actele delegate, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. Lista este o cerință minimă, care nu va reduce nivelul cerințelor existente pe plan intern privind raportarea. Lista aspectelor legate de durabilitatea de mediu ar trebui să se bazeze pe indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/852 și de diferite acte delegate adoptate în temeiul acestuia, precum și să țină seama de acești indicatori și de aceste metodologii deoarece împreună creează un sistem de clasificare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 25
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(25) Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE prevăd raportarea nu numai cu privire la informații „în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii”, ci și cu privire la informațiile necesare pentru înțelegerea impactului activităților întreprinderii asupra aspectelor de mediu, sociale și de personal, a respectării drepturilor omului, a combaterii corupției și a dării de mită. Prin urmare, respectivele articole conțin cerința ca întreprinderile să raporteze atât cu privire la modul în care diferitele aspecte legate de durabilitate afectează întreprinderea, cât și cu privire la impactul activităților întreprinderii asupra oamenilor și a mediului. Este vorba de dubla perspectivă asupra pragului de semnificație, în care partea de riscuri pentru întreprindere și partea de impact al acesteia reprezintă fiecare o perspectivă asupra pragului de semnificație. Verificarea adecvării aferentă raportării întreprinderilor arată că, adesea, aceste două perspective nu sunt bine înțelese sau aplicate. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că întreprinderile ar trebui să ia în considerare fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație în parte și ar trebui să prezinte informații care sunt semnificative din ambele perspective, precum și informații semnificative numai dintr-o singură perspectivă. |
(25) Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE prevăd raportarea nu numai cu privire la informații „în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii”, ci și cu privire la informațiile necesare pentru înțelegerea impactului activităților întreprinderii asupra aspectelor de mediu, de climă, sociale și de personal, a respectării drepturilor omului, a egalității între femei și bărbați, a combaterii corupției și a dării de mită. Prin urmare, respectivele articole conțin cerința ca întreprinderile să raporteze atât cu privire la modul în care diferitele aspecte legate de durabilitate afectează întreprinderea, cât și cu privire la impactul activităților întreprinderii asupra oamenilor și a mediului. Este vorba de dubla perspectivă asupra pragului de semnificație, în care partea de riscuri pentru întreprindere și partea de impact al acesteia reprezintă fiecare o perspectivă asupra pragului de semnificație. Verificarea adecvării aferentă raportării întreprinderilor arată că, adesea, aceste două perspective nu sunt bine înțelese sau aplicate. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că întreprinderile ar trebui să ia în considerare fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație în parte și ar trebui să prezinte informații care sunt semnificative din ambele perspective, precum și informații semnificative numai dintr-o singură perspectivă, ținând seama de faptul că dublul caracter semnificativ este fundamental pentru a înțelege crearea de valoare pe termen lung a unei întreprinderi. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 26
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, dacă și în ce mod modelul lor de afaceri și strategia lor țin seama de interesele părților interesate, eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, punerea în aplicare a aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele obiective de durabilitate stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, principalul impact negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, și să includă informații privind, după caz, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă, marine și ale solurilor; tranziția către o economie circulară, inclusiv utilizarea resurselor; prevenirea și controlul poluării; și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor; dacă și în ce mod modelul și strategia lor de afaceri țin seama de interesele părților interesate, inclusiv ale lucrătorilor, ale populației indigene și ale comunităților locale; eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate; punerea în aplicare a elementelor strategiei de afaceri care afectează aspectele legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de aspecte; eventualele obiective de durabilitate pe termen scurt, mediu și lung, bazate pe date științifice și limitate în timp, stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora; rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; o descriere a strategiei de diligență necesare; impactul negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat și evaluat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau a mediului, numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului și ușurința cu care daunele ar putea fi remediate, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri și Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a urmări, a preveni, a opri și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact real sau potențial ar trebui să fie considerat negativ luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau mediului; numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului și ușurința cu care daunele ar putea fi remediate, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 28
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(28) Directiva 2013/34/UE nu prevede prezentarea de informații privind imobilizările necorporale, altele decât activele necorporale recunoscute în bilanț. Este recunoscut pe scară largă faptul că informațiile privind imobilizările necorporale și alți factori necorporali, inclusiv imobilizările necorporale generate intern, sunt subraportate, ceea ce împiedică evaluarea adecvată a dezvoltării, a performanței, a poziției întreprinderii și a monitorizării investițiilor. Pentru a le permite investitorilor să înțeleagă mai bine decalajul din ce în ce mai mare dintre valoarea contabilă a multor întreprinderi și evaluarea lor de piață, decalaj care este observat în multe sectoare ale economiei, ar trebui să se prevadă o raportare adecvată cu privire la imobilizările necorporale. Prin urmare, este necesar să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații privind imobilizările necorporale, altele decât imobilizările necorporale recunoscute în bilanț, inclusiv capitalul intelectual, capitalul uman, dezvoltarea competențelor, precum și capitalul social și relațional, incluzând capitalul reputațional. Informațiile privind imobilizările necorporale ar trebui să includă, de asemenea, informații legate de cercetare și dezvoltare. |
(28) Directiva 2013/34/UE nu prevede prezentarea de informații privind imobilizările necorporale, altele decât activele necorporale recunoscute în bilanț. Este recunoscut pe scară largă faptul că informațiile privind imobilizările necorporale și alți factori necorporali, inclusiv imobilizările necorporale generate intern, sunt subraportate, ceea ce împiedică evaluarea adecvată a dezvoltării, a performanței, a poziției întreprinderii și a monitorizării investițiilor. Pentru a le permite investitorilor să înțeleagă mai bine decalajul din ce în ce mai mare dintre valoarea contabilă a multor întreprinderi și evaluarea lor de piață, decalaj care este observat în multe sectoare ale economiei, ar trebui să se prevadă o raportare adecvată cu privire la imobilizările necorporale. Prin urmare, este necesar să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații relevante privind imobilizările necorporale concordante cu imobilizările necorporale recunoscute în declarația financiară, inclusiv cele relevante pentru capitalul intelectual, capitalul uman, dezvoltarea competențelor, precum și capitalul social și relațional, incluzând capitalul reputațional. Informațiile privind imobilizările necorporale ar trebui să includă, de asemenea, informații legate de cercetare și dezvoltare. |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 29
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau să fie informații cu privire la performanțele anterioare. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, după caz. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații legate de lanțul său valoric din UE și informații care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau să fie informații cu privire la performanțele anterioare. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative, care se bazează pe indicatori științifici armonizați, comparabili și uniformi, fără a periclita poziția comercială a întreprinderii. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, după caz. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații legate de lanțul său valoric din UE și informații care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. Comisia ar trebui să ajute societățile și să pregătească orientări fără caracter obligatoriu cu privire la metodologia adecvată pentru a genera informațiile prospective care urmează să fie incluse în raportare. |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 29 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(29a) În scopul raportării, articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu ar trebui să impună întreprinderilor să publice informații confidențiale, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (Directiva privind secretele comerciale). |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 32
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(32) Întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolului 19a alineatul (1) și al articolului 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE se pot baza pe cadre de raportare naționale, ale Uniunii sau internaționale și, în acest caz, trebuie să specifice cadrele pe care s-au bazat. Cu toate acestea, Directiva 2013/34/UE nu prevede ca întreprinderile să utilizeze un cadru sau un standard comun de raportare și nu împiedică întreprinderile să opteze să nu utilizeze niciun cadru sau standard de raportare. În conformitate cu articolul 2 din Directiva 2014/95/UE, Comisia a publicat în 2017 un ghid de raportare fără caracter obligatoriu pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective52. În 2019, Comisia a publicat orientări suplimentare, în special cu privire la raportarea informațiilor legate de climă53. Orientările privind raportarea informațiilor legate de climă au inclus în mod explicit recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Dovezile disponibile indică faptul că respectivul ghid de raportare fără caracter obligatoriu nu a avut un impact semnificativ asupra calității raportării de informații nefinanciare de către întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE. Caracterul voluntar al orientărilor înseamnă că întreprinderile sunt libere să le aplice sau să nu le aplice. Prin urmare, orientările nu pot asigura, de unele singure, comparabilitatea informațiilor prezentate de diferite întreprinderi sau prezentarea tuturor informațiilor pe care utilizatorii le consideră relevante. Acesta este motivul pentru care este nevoie de standarde comune obligatorii de raportare prin care să se asigure că informațiile sunt comparabile și că sunt prezentate toate informațiile relevante. Pornind de la principiul dublei perspective asupra pragului de semnificație, standardele ar trebui să acopere toate informațiile care sunt semnificative pentru utilizatori. Sunt necesare, de asemenea, standarde comune de raportare care să permită auditarea și digitalizarea raportării privind durabilitatea și să faciliteze supravegherea și asigurarea respectării acestora. Elaborarea unor standarde comune obligatorii de raportare privind durabilitatea este necesară pentru a se ajunge la o situație în care informațiile privind durabilitatea au un statut comparabil cu cel al informațiilor financiare. |
(32) Întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolului 19a alineatul (1) și al articolului 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE se pot baza pe cadre de raportare naționale, ale Uniunii sau internaționale și, în acest caz, trebuie să specifice cadrele pe care s-au bazat. Cu toate acestea, Directiva 2013/34/UE nu prevede ca întreprinderile să utilizeze un cadru sau un standard comun de raportare și nu împiedică întreprinderile să opteze să nu utilizeze niciun cadru sau standard de raportare. În conformitate cu articolul 2 din Directiva 2014/95/UE, Comisia a publicat în 2017 un ghid de raportare fără caracter obligatoriu pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective52. În 2019, Comisia a publicat orientări suplimentare, în special cu privire la raportarea informațiilor legate de climă53. Orientările privind raportarea informațiilor legate de climă au inclus în mod explicit recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Dovezile disponibile indică faptul că respectivul ghid de raportare fără caracter obligatoriu nu a avut un impact semnificativ asupra calității raportării de informații nefinanciare de către întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE. Caracterul voluntar al orientărilor înseamnă că întreprinderile sunt libere să le aplice sau să nu le aplice. Prin urmare, orientările nu pot asigura, de unele singure, comparabilitatea, fiabilitatea și exactitatea informațiilor prezentate de diferite întreprinderi sau prezentarea tuturor informațiilor pe care utilizatorii le consideră relevante. Acesta este motivul pentru care este nevoie de standarde comune obligatorii de raportare prin care să se asigure că informațiile sunt comparabile, fiabile și exacte și că sunt prezentate toate informațiile relevante. Pornind de la principiul dublei perspective asupra pragului de semnificație, standardele ar trebui să acopere toate informațiile care sunt semnificative pentru utilizatori. Sunt necesare, de asemenea, standarde comune de raportare care să permită auditarea și digitalizarea raportării privind durabilitatea și să faciliteze supravegherea și asigurarea respectării acestora. Elaborarea unor standarde comune obligatorii de raportare privind durabilitatea este necesară pentru a se ajunge la o situație în care informațiile privind durabilitatea au un statut comparabil cu cel al informațiilor financiare. În definirea acestor principii se consideră că este esențial să se țină seama în mod adecvat de standardele de raportare privind durabilitatea care sunt folosite la nivel global în prezent. |
__________________ |
__________________ |
52 Comunicarea Comisiei Ghid privind raportarea informațiilor nefinanciare (metodologia de raportare a informațiilor nefinanciare) (C/2017/4234). |
52 Comunicarea Comisiei Ghid privind raportarea informațiilor nefinanciare (metodologia de raportare a informațiilor nefinanciare) (C/2017/4234). |
53 Comunicarea Comisiei Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate de climă (C/2019/4490). |
53 Comunicarea Comisiei Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate de climă (C/2019/4490). |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 33
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație, trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate și trebuie să fie aliniate, după caz, la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație și trebuie fie aliniate, inclusiv la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088 și la acquis-ul UE. Aceste informații trebuie să se bazeze pe indicatori științifici armonizați, comparabili și uniformi. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050, precum și cu obiectivele intermediare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii, asigurând simultan și compatibilitatea cu standardele internaționale. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a cooperării dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, avizul tehnic al EFRAG ar trebui să fie elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, să fie însoțit de analize costbeneficiu și să utilizeze cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului54, ESMA joacă, de asemenea, un rol în promovarea convergenței în materie de supraveghere la asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate din UE și care vor trebui să utilizeze aceste standarde de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să consulte Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a cooperării dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. În ianuarie 2022 EFRAG a anunțat componența mai multor organizații ale societății civile și speră să permită o reprezentare mai largă a tuturor părților interesate relevante de raportare privind durabilitatea. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a se asigura că EFRAG este suficient de independent față de contribuțiile de finanțare privată la bugetul său și, în același timp, suficient de bine pregătit pentru a elabora recomandări privind standarde de înaltă calitate, Comisia ar trebui să își majoreze finanțarea la cel puțin 75 % din activitatea privind aspectele legate de durabilitate, în proporție relativă și absolută. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, avizul tehnic al EFRAG ar trebui să fie elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, să fie însoțit de analize cost-beneficiu și să utilizeze cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante reprezentate echilibrat. printre care și parteneri sociali, ONG-uri și organizații ale consumatorilor, care ar trebui să poată participa la procesul de stabilire a standardelor pe picior de egalitate. Participarea la grupul consultativ tehnic independent se bazează pe competențele de specialitate privind aspectele menționate la articolele 19a și 19b și nu este condiționată de nicio contribuție financiară. Comisia ar trebui să garanteze un proces transparent prin care să evite orice risc de conflict de interese, precum și cooptarea completă la elaborarea standardelor de raportare de durabilitate a sindicatelor, organizațiilor consumatorilor, ONG-urilor și tuturor celorlalte părți interesate relevante, precum organizațiile internaționale sau guvernele din țările în care întreprinderea sau lanțul său valoric și de aprovizionare va opera, pentru a reprezenta interesele tuturor grupurilor de utilizatori. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului54, ESMA joacă, de asemenea, un rol în promovarea convergenței în materie de supraveghere la asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate din UE și care vor trebui să utilizeze aceste standarde de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să consulte Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
__________________ |
__________________ |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 34 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(34a) Comisia ar trebui să consulte și să asocieze anual grupurile de lucru relevante ale Consiliului și comisiile Parlamentului European cu privire la programul de lucru al EFRAG. Pentru a promova controlul democratic, controlul parlamentar și transparența, ar trebui să aibă loc dialoguri periodice între EFRAG și comisiile competente ale Parlamentului European. |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 35
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(35) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie coerente cu alte acte legislative ale Uniunii. Standardele respective ar trebui, în special, să fie aliniate la cerințele de prezentare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și ar trebui să țină seama de indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute în diferitele acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852, de cerințele de prezentare aplicabile administratorilor de indici de referință în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului55, de standardele minime pentru construirea indicilor de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, precum și de orice activitate desfășurată de Autoritatea Bancară Europeană în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor de prezentare prevăzute în cadrul pilonului III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Standardele ar trebui să țină seama de legislația de mediu a Uniunii, inclusiv de Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului56 și de Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului57, și de Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei58 și de anexele la aceasta, precum și de actualizările lor. Ar trebui să se țină seama și de alte acte legislative relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului59, precum și de cerințele prevăzute în dreptul Uniunii pentru întreprinderi în ceea ce privește sarcinile directorilor și obligația de diligență. |
(35) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie coerente cu alte acte legislative ale Uniunii. Standardele respective ar trebui, în special, să fie aliniate la cerințele de prezentare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și ar trebui să concorde cu indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute în diferitele acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852, de cerințele de prezentare aplicabile administratorilor de indici de referință în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului55, de standardele minime pentru construirea indicilor de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, precum și de orice activitate desfășurată de Autoritatea Bancară Europeană în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor de prezentare prevăzute în cadrul pilonului III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Standardele ar trebui să țină seama de legislația de mediu a Uniunii, inclusiv de Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului56 și de Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului57, și de Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei58 și de anexele la aceasta, precum și de actualizările lor. Ar trebui să se țină seama și de alte acte legislative relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului59, precum și de cerințele prevăzute în dreptul Uniunii pentru întreprinderi în ceea ce privește sarcinile directorilor și obligația de diligență. |
__________________ |
__________________ |
55 Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1). |
55 Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1). |
56 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
56 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
57 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1). |
57 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1). |
58 Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). |
58 Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). |
59 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17). |
59 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17). |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 36
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(36) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama de ghidul Comisiei privind raportarea informațiilor nefinanciare60 și de orientările Comisiei privind raportarea informațiilor legate de climă61. De asemenea, ele ar trebui să țină seama și de alte cerințe de raportare din Directiva 2013/34/UE care nu sunt direct legate de durabilitate, cu scopul de a-i ajuta pe utilizatorii informațiilor raportate să înțeleagă mai bine dezvoltarea, performanța, poziția și impactul întreprinderii, prin maximizarea legăturilor dintre informațiile privind durabilitatea și alte informații raportate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE. |
(36) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama de ghidul Comisiei privind raportarea informațiilor nefinanciare60 și de orientările Comisiei privind raportarea informațiilor legate de climă, inclusiv de indicatorii-cheie de performanță prezentați deja în ghid61. De asemenea, ele ar trebui să țină seama și de alte cerințe de raportare din Directiva 2013/34/UE care nu sunt direct legate de durabilitate, cu scopul de a-i ajuta pe utilizatorii informațiilor raportate să înțeleagă mai bine dezvoltarea, performanța, poziția și impactul întreprinderii, prin maximizarea legăturilor dintre informațiile privind durabilitatea și alte informații raportate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE. |
__________________ |
__________________ |
60 2017/C 215/01. |
60 2017/C 215/01. |
61 2019/C 209/01. |
61 2019/C 209/01. |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 37
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(37) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie proporționale și nu ar trebui să impună sarcini administrative inutile societăților care sunt obligate să le utilizeze. Pentru a reduce la minimum perturbările pentru întreprinderile care raportează deja informații privind durabilitatea, standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama, după caz, de standardele și cadrele existente pentru raportarea și contabilitatea privind durabilitatea. Printre acestea se numără Inițiativa de Raportare Globală, Consiliul pentru standardele de contabilitate pentru durabilitate, Consiliul internațional pentru raportarea integrată, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă, Consiliul pentru standardele de informare privind emisiile de dioxid de carbon și CDP (fostul Proiect de informare privind emisiile de dioxid de carbon). Standardele Uniunii Europene ar trebui să țină seama de orice standard de raportare privind durabilitatea elaborat sub auspiciile Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară. Pentru a evita fragmentarea legislativă inutilă care ar putea avea consecințe negative pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel mondial, standardele europene ar trebui să contribuie la procesul de convergență a standardelor de raportare privind durabilitatea la nivel mondial. |
(37) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie proporționale și nu ar trebui să impună sarcini administrative inutile societăților care sunt obligate să le utilizeze. Pentru a reduce la minimum perturbările pentru întreprinderile care raportează deja informații privind durabilitatea, standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama, după caz, și să asigure concordanța cu standardele și cadrele existente pentru raportarea și contabilitatea privind durabilitatea. Printre acestea se numără Inițiativa de Raportare Globală, Consiliul pentru standardele de contabilitate pentru durabilitate, Consiliul internațional pentru raportarea integrată, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă, Consiliul pentru standardele de informare privind emisiile de dioxid de carbon și CDP (fostul Proiect de informare privind emisiile de dioxid de carbon), precum și Protocolul privind gazele cu efect de seră pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv categoriile 1, 2 și 3 de emisii ale întreprinderilor, inclusiv emisiile generate în producția zootehnică industrială. Standardele Uniunii Europene ar trebui să țină seama de orice standard de raportare privind durabilitatea elaborat sub auspiciile Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară. Pentru a evita fragmentarea legislativă inutilă care ar putea avea consecințe negative pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel mondial, standardele europene ar trebui să contribuie la procesul de convergență a standardelor de raportare privind durabilitatea la nivel mondial prin sprijinirea activității Consiliului pentru standarde internaționale de durabilitate (ISSB). |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 40
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(40) Ar trebui să se asigure faptul că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este oportun să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a principalului lor impact asupra aspectelor legate de durabilitate și a principalelor riscuri pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate. |
(40) Ar trebui să se asigure faptul că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor și nu creează o sarcină disproporționată în ceea ce privește eforturile și costurile pentru cei care raportează. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este oportun să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a principalului lor impact asupra aspectelor legate de durabilitate și a principalelor riscuri pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate. Atunci când se precizează informațiile privind factorii de mediu pe care întreprinderile trebuie să le publice, trebuie asigurată coerența cu definițiile de la articolul 2 și cu cerințele de raportare de la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv. |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 41
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(41) În ceea ce privește informațiile legate de climă, utilizatorii sunt interesați să cunoască riscurile fizice și de tranziție ale întreprinderilor și reziliența acestora în diferite scenarii climatice. Ei sunt interesați, de asemenea, de nivelul și domeniul de aplicare al emisiilor și al absorbțiilor de gaze cu efect de seră atribuite întreprinderii, inclusiv de măsura în care întreprinderea utilizează compensările și de sursa acestor compensări. Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită alinierea standardelor de contabilizare și de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizatorii au nevoie de informații fiabile cu privire la compensări, care să răspundă preocupărilor legate de posibilitatea unei duble contabilizări și a unor supraestimări, având în vedere riscurile pe care dubla contabilizare și supraestimările le pot crea pentru atingerea obiectivelor legate de climă. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze cu privire la aceste aspecte. |
(41) În ceea ce privește informațiile legate de climă, utilizatorii, inclusiv consumatorii, sunt interesați să cunoască riscurile fizice și de tranziție ale întreprinderilor și reziliența acestora și planurile de adaptare la diferite scenarii climatice și la obiectivul de neutralitate climatică al UE. Ei sunt interesați, de asemenea, de nivelul și domeniul de aplicare al emisiilor și al absorbțiilor de gaze cu efect de seră atribuite întreprinderii, inclusiv de măsura în care întreprinderea utilizează compensările și de sursa acestor compensări. Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită alinierea standardelor de contabilizare și de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizatorii au nevoie de informații fiabile cu privire la compensări, care să răspundă preocupărilor legate de posibilitatea unei duble contabilizări și a unor supraestimări, având în vedere riscurile pe care dubla contabilizare și supraestimările le pot crea pentru atingerea obiectivelor legate de climă. Aceste părți sunt, de asemenea, interesate să cunoască eforturile depuse de întreprinderi pentru a reduce în mod eficient emisiile absolute de GES ca parte a strategiilor lor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze cu privire la aceste aspecte. |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 42
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(42) Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei și circulare, precum și a unui mediu fără substanțe toxice necesită mobilizarea deplină a tuturor sectoarelor economice. Reducerea consumului de energie și mărirea eficienței energetice sunt esențiale în acest sens, deoarece energia este utilizată în toate lanțurile de aprovizionare. Prin urmare, aspectele energetice ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în standardele de raportare privind durabilitatea, în special în ceea ce privește aspectele de mediu. |
(42) Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei și circulare lipsită de poluare difuză necesită mobilizarea deplină a tuturor sectoarelor economice. Reducerea consumului de energie și mărirea eficienței energetice sunt esențiale în acest sens, deoarece energia este utilizată în toate lanțurile de aprovizionare. Prin urmare, aspectele energetice ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în standardele de raportare privind durabilitatea, în special în ceea ce privește aspectele legate de mediu și climă. |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 43
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv condițiile de muncă, drepturile lucrătorilor, implicarea partenerilor sociali, negocierile colective, egalitatea, nediscriminarea, prevenirea actelor de violență și hărțuire la locul de muncă, diversitatea și incluziunea și drepturile omului. Aceste informații ar trebui comunicate pentru fiecare țară în parte, după caz, în strânsă consultare cu sindicatele și cu reprezentanții lucrătorilor și să se refere la impactul întreprinderilor asupra lucrătorilor, oamenilor și sănătății umane. Dacă organul administrativ sau de conducere al întreprinderii primește un aviz cu privire la raportul de durabilitate din partea reprezentanților lucrătorilor, acesta ar trebui să anexeze avizul respectiv la raportul privind durabilitatea, dacă acest lucru este prevăzut în legislația și practicile naționale. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă informații cu privire la munca forțată și munca copiilor în lanțurile lor valorice unde este cazul. Cerințele de raportare privind munca forțată nu ar trebui să înlocuiască responsabilitatea autorităților publice de a combate importul de mărfuri produse cu încălcarea drepturilor omului, inclusiv prin muncă forțată, prin intermediul politicii comerciale și al mijloacelor diplomatice. Întreprinderile ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să raporteze cu privire la posibilele riscuri și tendințe negative în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și veniturile generate de absența unui proces de tranziție echitabilă. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care trebui să le prezinte întreprinderile în raport cu cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, mai cu seamă egalitate de șanse pentru toți și condiții de muncă decente. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, inclusiv Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene, Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, Declarația tripartită de principii a Organizației Internaționale a Muncii privind întreprinderile multinaționale și politica socială, inclusiv lista de standarde relevante de la anexa I, Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană (revizuită), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. Raportarea efectuată cu privire la factorii sociali ar trebui să fie proporțională cu domeniul de aplicare și cu obiectivele prezentei directive. |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 44
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestor organe și sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor și la abordarea eticii în afaceri, inclusiv combaterea corupției și a mitei, și cu privire la angajamentele lor politice, inclusiv activitățile de lobby. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor și comitetelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestora, mai ales din perspectiva participării lucrătorilor și femeilor și a echilibrului dintre femei și bărbați și a existenței sau lipsei unei politici de stimulare a membrilor acestor organisme legate de chestiuni de durabilitate, și sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor și la abordarea eticii în afaceri, inclusiv combaterea corupției și a mitei, și cu privire la angajamentele lor politice, inclusiv activitățile de lobby. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
__________________ |
__________________ |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 44 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(44a) Diversitatea în consiliile de administrație ale întreprinderilor contribuie la ameliorarea procesului decizional, a guvernanței corporative și a rezilienței în întreprinderi. Prezența reprezentanților lucrătorilor și a unui număr mai mare de femei în consiliile de administrație ar promova dezvoltarea durabilă a întreprinderilor. |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 45 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(45a) Statele membre ar trebui să se asigure că raportarea privind durabilitatea se realizează cu respectarea drepturilor lucrătorilor la informare și consultare, inclusiv atunci când este vorba de participarea la conceperea sistemului de raportare în strânsă legătură cu organele administrative, de conducere sau de supraveghere. |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 47
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(47) Pentru a răspunde în timp util nevoilor de informare ale utilizatorilor și având în vedere, în special, urgența de a răspunde nevoilor de informare ale participanților la piețele financiare care fac obiectul cerințelor prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) 2019/2088, Comisia ar trebui să adopte un prim set de standarde de raportare până la 31 octombrie 2022. Setul respectiv de standarde de raportare ar trebui să precizeze informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește toate domeniile de raportare și aspectele legate de durabilitate și de care participanții la piața financiară au nevoie pentru a respecta obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Comisia ar trebui să adopte, cel târziu la 31 octombrie 2023, un al doilea set de standarde de raportare care să precizeze informațiile suplimentare pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare, acolo unde este necesar, și informațiile specifice sectorului în care își desfășoară activitatea o întreprindere. Comisia ar trebui să revizuiască standardele o dată la 3 ani pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluția standardelor internaționale. |
(47) Pentru a răspunde în timp util nevoilor de informare ale utilizatorilor și având în vedere, în special, urgența de a răspunde nevoilor de informare ale participanților la piețele financiare care fac obiectul cerințelor prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) 2019/2088, Comisia ar trebui să adopte un prim set de standarde de raportare până la 30 aprilie 2023. Setul respectiv de standarde de raportare ar trebui să precizeze informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește toate domeniile de raportare și aspectele legate de durabilitate și de care participanții la piața financiară au nevoie pentru a respecta obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. În scopul respectării acestor obligații de informare, participanților la piața financiară ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a primi informații relevante de la întreprinderi. Ca urmare, participanții la piețele financiare ar trebui să aibă obligația de a raporta cu privire la aspectele legate de durabilitate care sunt în mod special necesare pentru conformarea la măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 privind exercițiul financiar care urmează primului an de transpunere a obligațiilor care revin întreprinderilor care intră sub incidența prezentei directive. Alte informații ar trebui raportate în conformitate cu termenele de transpunere care se aplică întreprinderilor care intră sub incidența directivei. Comisia ar trebui să adopte, cel târziu la 31 ianuarie 2024, un al doilea set de standarde de raportare care să precizeze informațiile suplimentare pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare, acolo unde este necesar, și informațiile specifice sectorului în care își desfășoară activitatea o întreprindere. Comisia ar trebui să revizuiască standardele o dată la 3 ani pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluția standardelor internaționale. |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Considerentul 47 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(47a) Întreprinderile din anumite sectoare care sunt mari generatoare de emisii, cum ar fi industria extractivă și cea a combustibililor fosili, ar trebui să țină seama de orientările sectoriale relevante ale IPCC și ale Agenției Internaționale a Energiei. Întreprinderile active în industria extractivă, așa cum sunt definite la articolul 41 alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui să facă obiectul unor cerințe suplimentare de publicare a informațiilor privind durabilitatea, deoarece prezintă riscuri ridicate în materie de durabilitate și au un impact mai mare în ceea ce privește gazele cu efect de seră, poluarea, biodiversitatea și sănătatea umană, ceea ce determină o expunere deosebită la schimbările climatice și energetice, atât din prisma riscurilor, cât și a posibilităților lor. |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Considerentul 48
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite și citite automat în formate digitale. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei63, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată O strategie europeană privind datele64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează accesibilitatea și posibilitatea de a localiza și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite, comparate și citite automat în formate digitale pe deplin accesibile, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Digitalizarea permite, de asemenea, centralizarea datelor la nivelul Uniunii și al statelor membre, într-un format deschis și accesibil, care facilitează citirea și permite compararea datelor. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi și pune la dispoziția publicului situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei63, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată O strategie europeană privind datele64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
__________________ |
__________________ |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
64 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data |
64 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data |
65 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en |
65 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Considerentul 49
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(49) Pentru a permite includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, neîntârziat după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
(49) Pentru a permite includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic care să poată fi citit automat prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Considerentul 50
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(50) Articolul 19a alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE permite statelor membre să scutească întreprinderile de obligația de a include în raportul de gestiune declarația nefinanciară prevăzută la articolul 19a alineatul (1). Statele membre pot face acest lucru în cazul în care întreprinderea în cauză întocmește un raport separat care este publicat împreună cu raportul de gestiune în conformitate cu articolul 30 din directiva respectivă sau în cazul în care raportul este pus la dispoziția publicului pe site-ul web al întreprinderii într-un termen rezonabil care nu depășește șase luni de la data bilanțului și este menționat în raportul de gestiune. Aceeași posibilitate există și pentru declarația nefinanciară consolidată menționată la articolul 29a alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE. Douăzeci de state membre au utilizat această opțiune. Posibilitatea de a publica un raport separat împiedică însă disponibilitatea informațiilor care fac legătura între informațiile financiare și cele privind aspectele legate de durabilitate. De asemenea, este îngreunată astfel posibilitatea de a localiza și de a accesa informațiile de către utilizatori, în special de către investitori, care sunt interesați atât de informațiile financiare, cât și de cele privind durabilitatea. Eventualele momente diferite de publicare a informațiilor financiare și a informațiilor privind durabilitatea exacerbează această problemă. Publicarea într-un raport separat poate, de asemenea, să dea impresia, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, că informațiile privind durabilitatea aparțin unei categorii de informații mai puțin relevante, ceea ce poate avea un impact negativ asupra percepției privind fiabilitatea informațiilor. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să raporteze informațiile privind durabilitatea în raportul de gestiune, iar statelor membre nu ar trebui să li se mai permită să scutească întreprinderile de obligația de a include în raportul de gestiune informații privind aspectele legate de durabilitate. O astfel de obligație contribuie, de asemenea, la clarificarea rolului pe care autoritățile naționale competente îl au în supravegherea raportării privind durabilitatea, ca parte a raportului de gestiune, în conformitate cu Directiva 2004/109/CE. În plus, întreprinderile care au obligația de a raporta informații privind durabilitatea nu ar trebui în niciun caz să fie scutite de obligația de a publica raportul de gestiune, deoarece este important să se asigure că informațiile privind durabilitatea sunt puse la dispoziția publicului. |
(50) Articolul 19a alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE permite statelor membre să scutească întreprinderile de obligația de a include în raportul de gestiune declarația nefinanciară prevăzută la articolul 19a alineatul (1). Statele membre pot face acest lucru în cazul în care întreprinderea în cauză întocmește un raport separat care este publicat împreună cu raportul de gestiune în conformitate cu articolul 30 din directiva respectivă sau în cazul în care raportul este pus la dispoziția publicului pe site-ul web al întreprinderii într-un termen rezonabil care nu depășește șase luni de la data bilanțului și este menționat în raportul de gestiune. Aceeași posibilitate există și pentru declarația nefinanciară consolidată menționată la articolul 29a alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE. Douăzeci de state membre au utilizat această opțiune. Posibilitatea de a publica un raport separat împiedică însă disponibilitatea informațiilor care fac legătura între informațiile financiare și cele privind aspectele legate de durabilitate. De asemenea, este îngreunată astfel posibilitatea de a localiza și de a accesa informațiile de către utilizatori, în special de către investitori, care sunt interesați atât de informațiile financiare, cât și de cele privind durabilitatea. Eventualele momente diferite de publicare a informațiilor financiare și a informațiilor privind durabilitatea exacerbează această problemă. Publicarea într-un raport separat poate, de asemenea, să dea impresia, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, că informațiile privind durabilitatea aparțin unei categorii de informații mai puțin relevante, ceea ce poate avea un impact negativ asupra percepției privind fiabilitatea informațiilor. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să raporteze informațiile privind durabilitatea în raportul de gestiune, iar statelor membre nu ar trebui să li se mai permită să scutească întreprinderile de obligația de a include în raportul de gestiune informații privind aspectele legate de durabilitate, dar ar trebui să li se permită, la nivel consolidat, să publice informații privind aspectele legate de durabilitate într-o secțiune specială a raportului de gestiune și într-un format echivalent și compatibil cu cel prevăzut pentru publicarea situațiilor financiare. O astfel de obligație contribuie, de asemenea, la clarificarea rolului pe care autoritățile naționale competente îl au în supravegherea raportării privind durabilitatea, ca parte a raportului de gestiune, în conformitate cu Directiva 2004/109/CE. În plus, întreprinderile care au obligația de a raporta informații privind durabilitatea nu ar trebui în niciun caz să fie scutite de obligația de a publica raportul de gestiune, deoarece este important să se asigure că informațiile privind durabilitatea sunt puse la dispoziția publicului. |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Considerentul 51
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(51) Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE prevede ca întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să includă în raportul de gestiune o declarație privind guvernanța corporativă, care trebuie să conțină, printre alte informații, o descriere a politicii de diversitate aplicate de întreprindere în ceea ce privește organele sale de administrație, de conducere și de supraveghere. Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE oferă întreprinderilor flexibilitatea de a decide asupra căror aspecte ale diversității raportează. Dispoziția nu impune în mod explicit întreprinderilor să includă informații cu privire la vreun aspect specific al diversității. Pentru a se înainta în direcția unei participări mai echilibrate din punctul de vedere al genului la procesul decizional economic, este necesar să se asigure faptul că întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate raportează întotdeauna cu privire la politicile lor privind diversitatea de gen și la punerea în aplicare a acestora. Însă, pentru a se evita sarcinile administrative inutile, întreprinderile respective ar trebui să aibă posibilitatea de a raporta unele dintre informațiile prevăzute la articolul 20 din Directiva 2013/34/UE odată cu alte informații legate de durabilitate. |
(51) Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE prevede ca întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să includă în raportul de gestiune o declarație privind guvernanța corporativă, care trebuie să conțină, printre alte informații, o descriere a politicii de diversitate aplicate de întreprindere în ceea ce privește organele sale de administrație, de conducere și de supraveghere. Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE oferă întreprinderilor flexibilitatea de a decide asupra căror aspecte ale diversității raportează. Dispoziția nu impune în mod explicit întreprinderilor să includă informații cu privire la vreun aspect specific al diversității. Pentru a se înainta în direcția unei participări mai echilibrate din punctul de vedere al genului la procesul decizional economic, este necesar să se asigure faptul că întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate raportează întotdeauna cu privire la politicile lor privind diversitatea de gen precum și la alte aspecte de politici precum vârsta sau profilul educațional și profesional sau dizabilitățile, și la punerea în aplicare a acestora. Însă, pentru a se evita sarcinile administrative inutile, întreprinderile respective ar trebui să aibă posibilitatea de a raporta unele dintre informațiile prevăzute la articolul 20 din Directiva 2013/34/UE odată cu alte informații legate de durabilitate. |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Considerentul 52
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(52) Articolul 33 din Directiva 2013/34/UE prevede ca statele membre să se asigure că membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi au responsabilitatea colectivă de a se asigura că situațiile financiare anuale (consolidate), raportul de gestiune (consolidat) și declarația (consolidată) privind guvernanța corporativă sunt întocmite și publicate în conformitate cu cerințele directivei respective. Responsabilitatea colectivă respectivă ar trebui extinsă la cerințele privind digitalizarea prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2019/815, la cerința de respectare a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea și la cerința de a marca raportarea privind durabilitatea. |
(52) Articolul 33 din Directiva 2013/34/UE prevede ca statele membre să se asigure că membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi au responsabilitatea colectivă bine definită de a se asigura că situațiile financiare anuale (consolidate), raportul de gestiune (consolidat) și declarația (consolidată) privind guvernanța corporativă sunt întocmite și publicate în conformitate cu cerințele directivei respective. Responsabilitatea colectivă respectivă ar trebui extinsă la cerințele privind digitalizarea prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2019/815, la cerința de respectare a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea și la cerința de a marca raportarea privind durabilitatea. |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Considerentul 53
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(53) Profesia de asigurare face distincția între misiunile de asigurare limitată și misiunile de asigurare rezonabilă. Concluzia unei misiuni de asigurare limitată este furnizată, de obicei, într-o formă negativă de exprimare, conținând informația că practicianul nu a identificat nicio problemă care să îl conducă la concluzia că obiectul a fost prezentat eronat în mod semnificativ. Auditorul efectuează mai puține teste decât cele efectuate în cadrul unei misiuni de asigurare rezonabilă. Prin urmare, volumul de muncă pentru o misiune de asigurare limitată este mai mic decât în cazul unei asigurări rezonabile. Efortul depus în cadrul unei misiuni de asigurare rezonabilă implică proceduri extinse, inclusiv luarea în considerare a controalelor interne ale întreprinderii raportoare și testarea de fond, și, prin urmare, este semnificativ mai mare decât în cazul unei misiuni de asigurare limitată. Concluzia acestui tip de misiune este furnizată, de obicei, într-o formă pozitivă de exprimare și conține un aviz cu privire la măsurarea obiectului pe baza unor criterii definite în prealabil. Articolul 19a alineatul (5) și articolul 29a alineatul (5) din Directiva 2013/34/UE prevăd ca statele membre să se asigure că auditorul statutar sau firma de audit verifică dacă s-a furnizat declarația nefinanciară sau raportul separat. Dispozițiile menționate nu cuprind cerința ca un prestator independent de servicii de asigurare să verifice informațiile, deși permit statelor membre să prevadă o astfel de verificare dacă doresc acest lucru. Absența unei cerințe de asigurare în legătură cu raportarea privind durabilitatea, spre deosebire de cerința ca auditorul statutar să efectueze o misiune de asigurare rezonabilă privind situațiile financiare, ar amenința credibilitatea informațiilor prezentate privind durabilitatea, neîndeplinind astfel nevoile utilizatorilor cărora le sunt destinate informațiile respective. Deși obiectivul este să existe un nivel similar de asigurare pentru raportarea financiară și pentru cea privind durabilitatea, absența unui standard stabilit de comun acord pentru asigurarea raportării privind durabilitatea creează riscul unei înțelegeri și al unor așteptări diferite cu privire la ceea ce ar conține o misiune de asigurare rezonabilă pentru diferite categorii de informații privind durabilitatea, în special în ceea ce privește prezentarea de informații prospective și calitative. Prin urmare, ar trebui avută în vedere o abordare progresivă de mărire a nivelului de asigurare necesar pentru informațiile privind durabilitatea, începând cu obligația impusă auditorului statutar sau firmei de audit de a exprima un aviz cu privire la conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele Uniunii, pe baza unei misiuni de asigurare limitată. Acest aviz ar trebui să se refere la conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare ale Uniunii privind durabilitatea, la procesul desfășurat de întreprindere pentru a identifica informațiile raportate în temeiul standardelor de raportare privind durabilitatea și la respectarea cerinței de a marca raportarea privind durabilitatea. Auditorul ar trebui să evalueze, de asemenea, dacă raportarea întreprinderii respectă cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. Pentru a garanta o înțelegere și așteptări comune cu privire la ceea ce ar conține o misiune de asigurare rezonabilă, auditorul statutar sau firma de audit ar trebui să aibă obligația de a exprima un aviz bazat pe o misiune de asigurare rezonabilă cu privire la conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele Uniunii, în cazul în care Comisia adoptă standarde de asigurare pentru asigurarea rezonabilă a raportării privind durabilitatea. S-ar permite astfel, de asemenea, dezvoltarea progresivă a pieței de asigurare pentru informațiile privind durabilitatea și a practicilor de raportare ale întreprinderilor. În sfârșit, această abordare progresivă ar etapiza creșterea costurilor pentru întreprinderile care raportează, având în vedere că asigurarea rezonabilă este mai costisitoare decât asigurarea limitată. |
(53) Profesia de asigurare face distincția între misiunile de asigurare limitată și misiunile de asigurare rezonabilă. Concluzia unei misiuni de asigurare limitată este furnizată, de obicei, într-o formă negativă de exprimare, conținând informația că practicianul nu a identificat nicio problemă care să îl conducă la concluzia că obiectul a fost prezentat eronat în mod semnificativ. Auditorul efectuează mai puține teste decât cele efectuate în cadrul unei misiuni de asigurare rezonabilă. Prin urmare, volumul de muncă pentru o misiune de asigurare limitată este mai mic decât în cazul unei asigurări rezonabile. Efortul depus în cadrul unei misiuni de asigurare rezonabilă implică proceduri extinse, inclusiv luarea în considerare a controalelor interne ale întreprinderii raportoare și testarea de fond, și, prin urmare, este semnificativ mai mare decât în cazul unei misiuni de asigurare limitată. Concluzia acestui tip de misiune este furnizată, de obicei, într-o formă pozitivă de exprimare și conține un aviz cu privire la măsurarea obiectului pe baza unor criterii definite în prealabil. Articolul 19a alineatul (5) și articolul 29a alineatul (5) din Directiva 2013/34/UE prevăd ca statele membre să se asigure că auditorul statutar sau firma de audit verifică dacă s-a furnizat declarația nefinanciară sau raportul separat. Dispozițiile menționate nu cuprind cerința ca un prestator independent de servicii de asigurare să verifice informațiile, deși permit statelor membre să prevadă o astfel de verificare dacă doresc acest lucru. Absența unei cerințe de asigurare în legătură cu raportarea privind durabilitatea, spre deosebire de cerința ca auditorul statutar să efectueze o misiune de asigurare rezonabilă privind situațiile financiare, ar amenința credibilitatea informațiilor prezentate privind durabilitatea, neîndeplinind astfel nevoile utilizatorilor cărora le sunt destinate informațiile respective. Deși obiectivul este să existe un nivel similar de asigurare pentru raportarea financiară și pentru cea privind durabilitatea, absența unui standard stabilit de comun acord pentru asigurarea raportării privind durabilitatea creează riscul unei înțelegeri și al unor așteptări diferite cu privire la ceea ce ar conține o misiune de asigurare rezonabilă pentru diferite categorii de informații privind durabilitatea, în special în ceea ce privește prezentarea de informații prospective și calitative. Prin urmare, ar trebui avută în vedere o abordare progresivă și condiționată de mărire a nivelului de asigurare necesar pentru informațiile privind durabilitatea, începând cu obligația impusă auditorului statutar sau firmei de audit de a exprima un aviz cu privire la conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele Uniunii, pe baza unei misiuni de asigurare limitată. Acest aviz ar trebui să se refere la conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare ale Uniunii privind durabilitatea, la procesul desfășurat de întreprindere pentru a identifica informațiile raportate în temeiul standardelor de raportare privind durabilitatea și la respectarea cerinței de a marca raportarea privind durabilitatea. Auditorul ar trebui să evalueze, de asemenea, dacă raportarea întreprinderii respectă cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. Pentru a garanta o înțelegere și așteptări comune cu privire la ceea ce ar conține o misiune de asigurare rezonabilă, auditorul statutar sau firma de audit ar trebui să aibă obligația de a exprima un aviz bazat pe o misiune de asigurare rezonabilă cu privire la conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele Uniunii, după ce Comisia adoptă standarde de asigurare pentru asigurarea rezonabilă a raportării privind durabilitatea și după un rezultat pozitiv al mecanismului de reexaminare și dacă colegiuitorii decid să revizuiască nivelul de conformitate din punctul de vedere al asigurărilor. S-ar permite astfel, de asemenea, dezvoltarea progresivă a pieței de asigurare pentru informațiile privind durabilitatea și a practicilor de raportare ale întreprinderilor. |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Considerentul 54
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(54) Auditorii statutari sau firmele de audit verifică deja situațiile financiare și raportul de gestiune. Asigurarea raportării privind durabilitatea de către auditorii statutari sau firmele de audit ar contribui la asigurarea conectivității dintre informațiile financiare și cele privind durabilitatea și a coerenței acestora, ceea ce este deosebit de important pentru utilizatorii informațiilor privind durabilitatea. Cu toate acestea, există un risc de concentrare suplimentară a pieței de audit, care ar putea pune în pericol independența auditorilor și ar putea mări onorariile de audit sau de asigurare. Prin urmare, este de dorit să se ofere întreprinderilor posibilitatea de a alege dintr-o gamă mai largă de prestatori independenți de servicii de asigurare pentru asigurarea raportării privind durabilitatea. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să acrediteze prestatori independenți de servicii de asigurare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului66 pentru emiterea unui aviz asupra raportării privind durabilitatea, care ar trebui publicat împreună cu raportul de gestiune. Statele membre ar trebui să stabilească cerințe care să asigure rezultate coerente în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea efectuată de diferiți prestatori de servicii de asigurare. Prin urmare, toți prestatorii independenți de servicii de asigurare ar trebui să se supună unor cerințe coerente cu cele prevăzute în Directiva 2006/43/CE în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea. Se vor garanta astfel, de asemenea, condiții de concurență echitabile pentru toate persoanele și firmele autorizate de statele membre să emită un aviz asupra asigurării raportării privind durabilitatea, inclusiv pentru auditorii statutari. În cazul în care o întreprindere solicită un aviz din partea unui prestator independent de servicii de asigurare acreditat, altul decât auditorul statutar, cu privire la raportarea sa privind durabilitatea, întreprinderea respectivă nu ar trebui să solicite acest aviz și din partea auditorului statutar. |
(54) Auditorii statutari sau firmele de audit verifică deja situațiile financiare și raportul de gestiune. Asigurarea raportării privind durabilitatea de către auditorii statutari sau firmele de audit ar contribui la asigurarea conectivității dintre informațiile financiare și cele privind durabilitatea și a coerenței acestora, ceea ce este deosebit de important pentru utilizatorii informațiilor privind durabilitatea. Cu toate acestea, există un risc de concentrare suplimentară a pieței de audit, care ar putea pune în pericol independența auditorilor și ar putea mări onorariile de audit sau de asigurare. Prin urmare, este de dorit să se ofere întreprinderilor posibilitatea de a alege dintr-o gamă mai largă de prestatori independenți de servicii de asigurare pentru asigurarea raportării privind durabilitatea. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să acrediteze prestatori independenți de servicii de asigurare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului66 pentru emiterea unui aviz asupra raportării privind durabilitatea, care ar trebui publicat împreună cu raportul de gestiune. Statele membre ar trebui să stabilească cerințe care să asigure rezultate coerente în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea efectuată de diferiți prestatori de servicii de asigurare. Prin urmare, toți prestatorii independenți de servicii de asigurare ar trebui să se supună unor cerințe echivalente cu cele prevăzute în Directiva 2006/43/CE în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea. Se vor garanta astfel, de asemenea, condiții de concurență echitabile pentru toate persoanele și firmele autorizate de statele membre să emită un aviz asupra asigurării raportării privind durabilitatea, inclusiv pentru auditorii statutari. În cazul în care o întreprindere solicită un aviz din partea unui prestator independent de servicii de asigurare acreditat, altul decât auditorul statutar, cu privire la raportarea sa privind durabilitatea, întreprinderea respectivă nu ar trebui să solicite acest aviz și din partea auditorului statutar. Pe lângă aceasta, ar trebui să se garanteze un nivel ridicat de independență a operațiunilor de asigurare a informațiilor publicate privind durabilitatea stabilind principiul că este incompatibil ca același auditor legal sau aceeași societate de audit să efectueze concomitent o misiune de audit legal și o misiune de asigurare a informațiilor de durabilitate. |
__________________ |
__________________ |
66 Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30). |
66 Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30). |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Considerentul 56
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(56) Normele privind autorizarea și recunoașterea auditorilor statutari și a firmelor de audit ar trebui să asigure faptul că auditorii statutari dispun de nivelul necesar de cunoștințe teoretice cu privire la subiectele relevante pentru asigurarea raportării privind durabilitatea și de capacitatea de a aplica cunoștințele respective în practică. Cu toate acestea, auditorilor statutari care au fost deja autorizați sau recunoscuți de un stat membru ar trebui să li se permită în continuare să efectueze audituri statutare și ar trebui să li se permită să efectueze misiuni de asigurare a raportării privind durabilitatea. Statele membre ar trebui să se asigure totuși că auditorii statutari deja autorizați dobândesc cunoștințele necesare în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea și asigurarea raportării privind durabilitatea prin intermediul unei formări profesionale continue. |
(56) Normele privind autorizarea și recunoașterea auditorilor statutari și a firmelor de audit ar trebui să asigure faptul că auditorii statutari dispun de nivelul necesar de cunoștințe teoretice cu privire la subiectele relevante pentru asigurarea raportării privind durabilitatea și de capacitatea de a aplica cunoștințele respective în practică. Aceste cunoștințe s-ar putea baza, de asemenea, pe experiențele profesionale anterioare și pe echivalențele profesionale. Cu toate acestea, auditorilor statutari care au fost deja autorizați sau recunoscuți de un stat membru ar trebui să li se permită în continuare să efectueze audituri statutare și ar trebui să li se permită să efectueze misiuni de asigurare a raportării privind durabilitatea. Statele membre ar trebui să se asigure totuși că auditorii statutari deja autorizați dobândesc cunoștințele necesare în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea și asigurarea raportării privind durabilitatea prin intermediul unei formări profesionale continue. |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Considerentul 57
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(57) Ar trebui să se asigure coerența cerințelor impuse auditorilor în ceea ce privește activitatea lor de audit statutar și de asigurare a raportării privind durabilitatea. Prin urmare, ar trebui să se prevadă că, în cazul în care avizul asupra raportării privind durabilitatea este emis de auditorul statutar sau de firma de audit care efectuează auditul statutar al situațiilor financiare, principalii parteneri de audit sunt implicați activ în realizarea asigurării raportării privind durabilitatea. Atunci când efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea, auditorii statutari ar trebui să aibă obligația de a dedica suficient timp misiunii și de a aloca suficiente resurse pentru a putea să își îndeplinească sarcinile în mod corespunzător. În sfârșit, în evidența clienților ar trebui să se specifice onorariile percepute pentru asigurarea raportării privind durabilitatea, iar dosarul de audit ar trebui să includă informații legate de asigurarea raportării privind durabilitatea. |
(57) Ar trebui să se asigure coerența cerințelor impuse auditorilor în ceea ce privește activitatea lor de audit statutar și de asigurare a raportării privind durabilitatea. Prin urmare, ar trebui să se prevadă că, în cazul în care avizul asupra raportării privind durabilitatea este emis de auditorul statutar sau de firma de audit care efectuează auditul statutar al situațiilor financiare, principalii parteneri de audit sunt implicați activ în realizarea asigurării raportării privind durabilitatea. Atunci când efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea, auditorii statutari ar trebui să aibă obligația de a dedica suficient timp misiunii și de a aloca suficiente resurse și competențe tehnice pentru a putea să își îndeplinească sarcinile în mod corespunzător. În sfârșit, în evidența clienților ar trebui să se specifice onorariile percepute pentru asigurarea raportării privind durabilitatea, iar dosarul de audit ar trebui să includă informații legate de asigurarea raportării privind durabilitatea. |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Considerentul 57 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(57a) Pentru a evalua informațiile, organismele de audit care verifică rapoartele privind durabilitatea ar trebui să dispună de un nivel ridicat de competență tehnică de specialitate în domeniul durabilității. |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Considerentul 65
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(65) Articolul 39 din Directiva 2006/43/CE prevede ca statele membre să se asigure că fiecare entitate de interes public are un comitet de audit și precizează sarcinile acestuia în ceea ce privește auditul statutar. Respectivului comitet de audit ar trebui să i se atribuie anumite sarcini în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea. Sarcinile respective ar trebui să includă obligația de informare a organului de administrație sau de supraveghere al entității auditate cu privire la rezultatele asigurării raportării privind durabilitatea și obligația de explicare a modului în care comitetul de audit a contribuit la integritatea raportării privind durabilitatea și a rolului comitetului de audit în procesul respectiv. |
(65) Articolul 39 din Directiva 2006/43/CE prevede ca statele membre să se asigure că fiecare entitate de interes public are un comitet de audit și precizează sarcinile acestuia în ceea ce privește auditul statutar. Respectivului comitet de audit ar trebui să i se atribuie anumite sarcini în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea. Sarcinile respective ar trebui să includă obligația de informare a organului de administrație sau de supraveghere al entității auditate cu privire la rezultatele asigurării raportării privind durabilitatea și obligația de explicare a modului în care comitetul de audit a contribuit la integritatea raportării privind durabilitatea și a rolului comitetului de audit în procesul respectiv. Unele întreprinderi au înființat comitete pentru raportarea în materie de durabilitate de către întreprinderi. Societățile pot decide să implice atât comitetul de audit, cât și orice alte comitete implicate în raportarea privind durabilitatea. |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Considerentul 69
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(69) În conformitate cu articolul 51 din Directiva 2013/34/UE, asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către întreprinderile ale căror valori mobiliare nu sunt cotate pe piețele reglementate este efectuată de statele membre. Cu toate acestea, tipurile de sancțiuni nu sunt specificate, ceea ce înseamnă că regimurile de sancțiuni pot varia foarte mult de la un stat membru la altul, subminând astfel piața unică. Pentru a îmbunătăți raportarea privind durabilitatea pe piața internă și pentru a contribui la tranziția către un sistem economic și financiar pe deplin durabil și favorabil incluziunii, în care beneficiile creșterii sunt împărțite, în linii mari, în conformitate cu Pactul verde european, statele membre ar trebui să prevadă anumite sancțiuni și măsuri administrative în cazul încălcării cerințelor de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, regimul de sancțiuni prevăzut în Directiva 2013/34/UE ar trebui consolidat în consecință, urmând ca statele membre să prevadă sancțiuni și măsuri administrative corespunzătoare. |
(69) În conformitate cu articolul 51 din Directiva 2013/34/UE, asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către întreprinderile ale căror valori mobiliare nu sunt cotate pe piețele reglementate este efectuată de statele membre. Cu toate acestea, tipurile de sancțiuni nu sunt specificate, ceea ce înseamnă că regimurile de sancțiuni pot varia foarte mult de la un stat membru la altul, subminând astfel piața unică. Pentru a îmbunătăți raportarea privind durabilitatea pe piața internă și pentru a contribui la tranziția către un sistem economic și financiar pe deplin durabil și favorabil incluziunii, în care beneficiile creșterii sunt împărțite, în linii mari, în conformitate cu Pactul verde european, statele membre ar trebui să prevadă anumite tipuri de sancțiuni și măsuri administrative în cazul încălcării cerințelor de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, regimul de sancțiuni prevăzut în Directiva 2013/34/UE ar trebui consolidat în consecință, urmând ca statele membre să prevadă tipuri de sancțiuni și măsuri administrative corespunzătoare. |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Considerentul 69 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(69a) Întreprinderile din afara UE ar trebui să aibă obligația de a publica pe site-ul lor web raportarea nefinanciară privind durabilitatea și strategia lor de diligență necesară, în conformitate cu cerințele raportului privind durabilitatea sau cu cerințele pe care Comisia Europeană le consideră echivalente. Întreprinderile care nu se conformează ar trebui informate public de către Comisie că nu s-au conformat și ar trebui obligate să furnizeze informațiile necesare. Ar putea fi avute în vedere sancțiuni mai severe prin intermediul mecanismului de reexaminare. |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Considerentul 71 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(71a) Directiva stabilește că până la sfârșitul anului 2026 Comisia prezintă un raport privind eficacitatea noilor dispoziții integrate în prezenta directivă și evaluează mai multe aspecte care au fost propuse în etapa de negociere. O astfel de clauză de revizuire exista deja în Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare. Clauza de revizuire din CSRD ar trebui să evalueze mai ales extinderea domeniului de aplicare, nivelul angajamentului de asigurare al auditorilor, necesitatea de a îmbunătăți standardele europene privind drepturile omului, valoarea adăugată a extinderii listei de activități, sectoare cu risc ridicat și activități economice conexe, dezvoltarea de mecanisme de sancționare pentru întreprinderile cu sediul în țări terțe care își desfășoară activitatea în Europa. |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2013/34/UE
Articolul 1 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3. Măsurile de coordonare prevăzute la articolele 19a, 19d, 29a, 30 și 33, la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), la articolul 34 alineatele (2) și (3) și la articolul 51 din prezenta directivă se aplică și actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la următoarele întreprinderi, indiferent de forma juridică a acestora: |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2013/34/UE
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera ba (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ba) pentru entitățile juridice cu scop lucrativ organizate sub formă de trusturi sau construcții juridice similare. |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2013/34/UE
Articolul 1 – alineatul 3 – paragraful 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Prin derogare de la articolul 1 alineatul (3), întreprinderile menționate la literele (a) și (b) raportează informațiile definite în actele delegate menționate la articolul 19b alineatul (1) litera (a) care corespund cerințelor privind obligațiile de publicare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 pentru exercițiul financiar care urmează primului exercițiu financiar menționat la articolul 5. |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(17) «aspecte legate de durabilitate» înseamnă factori de durabilitate astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului*4, precum și factori de guvernanță; |
(17) «aspecte legate de durabilitate» înseamnă factori de durabilitate astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului*4 și precizate în standardele și actele delegate menționate la articolul (4) din acesta, precum și factori de guvernanță; |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 19
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(19) «imobilizări necorporale» înseamnă resurse fără existență materială care contribuie la crearea de valoare de către întreprindere; |
(19) «imobilizări necorporale» înseamnă resurse fără existență materială care contribuie la crearea de valoare de către întreprindere și care sunt în concordanță cu imobilizările necorporale deja raportate în cadrul de raportare financiară; |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 20 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(20a) „obiectiv bazat pe date științifice” înseamnă un obiectiv definit pe baza unor dovezi științifice concludente și cu o validare științifică independentă care atestă că, atunci când este realizat de întreprindere, impactul activității întreprinderii, așa cum se specifică la articolul 19a, va fi aliniat la obiectivele și criteriile de durabilitate ale Uniunii Europene pentru aspectul respectiv al durabilității. |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile mari și, începând cu 1 ianuarie 2026, întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
1. Întreprinderile mari includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Societățile din țări terțe care au o formă juridică comparabilă cu cea a întreprinderilor menționate la articolul 19a alineatul (1) și care nu sunt stabilite pe teritoriul Uniunii atunci când își desfășoară activitatea pe piața internă și care vând bunuri sau prestează servicii în temeiul măsurilor de punere în aplicare prevăzute la articolul 19b alineatul (1) punctul ii litera (c) includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru a înțelege impactul întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate, precum și informațiile necesare pentru a înțelege modul în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iia) planurile întreprinderii pentru ca modelul său de afaceri și strategia sa să fie coerente cu asigurarea ocupării forței de muncă în UE și cu promovarea unor condiții de muncă echitabile, definite în Pilonul european al drepturilor sociale; |
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) planurile întreprinderii de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
(iii) planurile întreprinderii, ținând seama de întregul lanț valoric, inclusiv de planurile de tranziție cu acțiuni de punere în aplicare și planurile financiare și de investiții conexe, precum și de obiectivele absolute pe termen scurt și mediu de reducere a emisiilor pentru 2025 și 2030, revizuite o dată la cinci ani până în 2050, de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa generală sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris, fără depășire sau cu o depășire limitată și în conformitate cu cele mai recente recomandări ale IPCC și ale Comitetului științific consultativ european privind schimbările climatice, și că operațiunile întreprinderii în Uniune sunt aliniate la obiectivul de a realiza neutralitatea climatică cel târziu până în 2050, prevăzut în Legea europeană a climei; precum și |
|
- dacă este cazul, gradul de expunere a întreprinderii la sectoarele enumerate în diviziunile 05, 06, 09, 19, 35, 46.71, 73.1 din anexa I la Regulamentul (CE) 1893/2006, în măsura în care acestea se referă la activități de extracție a cărbunelui, a petrolului și a gazelor; |
|
- dacă este cazul, întreprinderile ale căror activități au un impact deosebit asupra resurselor naturale și/sau care își desfășoară activitatea în sectoare care se bazează în special pe resurse naturale prezintă impacturile și riscurile legate de natură asupra biodiversității și ecosistemelor care sunt asociate cu modelul de afaceri al întreprinderii, precum și planurile întreprinderii de a atenua pierderea naturii și de a reface natura în conformitate cu cele mai recente date științifice; |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) modul în care strategia întreprinderii a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(v) modul în care strategia întreprinderii a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și obiectivele fundamentate științific; |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) o descriere a obiectivelor legate de aspecte de durabilitate stabilite de întreprindere și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii obiectivelor respective; |
(b) o descriere a obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung, cu termene precise, legate de aspectele de durabilitate stabilite de întreprindere în ceea ce privește riscurile și oportunitățile întreprinderii și impactul negativ asupra aspectelor legate de durabilitate, dacă aceste obiective se bazează pe date științifice, precum și a progreselor realizate de întreprindere în vederea atingerii acestor obiective, inclusiv o traiectorie clar definită și măsuri de implementare pentru atingerea obiectivelor; |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului și a expertizei organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera da (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(da) informații cu privire la existența unor sisteme de stimulente oferite membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere care au legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesul de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și, după caz, în temeiul legislației Uniunii și/sau al legislației naționale; |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru identificarea, trasarea, prevenirea, atenuarea, remedierea sau încetarea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) indicatorii relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f). |
(g) indicatori și obiective cu termene precise relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f), bazați pe orientările elaborate de Comisia Europeană. |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Întreprinderile raportează procesul desfășurat pentru identificarea informațiilor pe care le-au inclus în raportul de gestiune în conformitate cu alineatul (1), iar în acest proces iau în considerare orizonturi pe termen scurt, mediu și lung. |
Întreprinderile raportează procesul desfășurat pentru identificarea informațiilor pe care le-au inclus în raportul de gestiune în conformitate cu alineatele (1) și (2), iar în acest proces iau în considerare obiective, strategii și ținte pe termen scurt, mediu și lung. |
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
Dacă este cazul, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune în conformitate cu articolul 19 și la sumele raportate în situațiile financiare anuale, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
Dacă este cazul, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune în conformitate cu articolul 19 și la sumele raportate în situațiile financiare anuale, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. Comisia pregătește orientări fără caracter obligatoriu cu privire la metodologia adecvată pentru a genera informațiile prospective care urmează să fie incluse în raportare. |
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Prin derogare de la articolul 19a alineatele (1)-(4), întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) pot raporta în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 19c. |
5. În conformitate cu legislația și practicile UE și naționale aplicabile, reprezentanții corespunzători ai lucrătorilor iau parte la conceperea sistemului de raportare, iar rezultatul trebuie prezentat, dacă este cazul, organelor de administrație, de conducere sau de supraveghere relevante. |
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 7 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
O întreprindere care este filială este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) dacă întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă, întocmit în conformitate cu articolele 29 și 29a. O întreprindere care este filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului*6, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
eliminat |
__________________ |
|
*6 Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38). |
|
Justificare
L'exemption proposée par la Commission diffère des règles pour la communication des données financières qui ne dispensent pas les entreprises de publier leur bilan si ce dernier est intégré dans les comptes consolidés de la maison mère ou du groupe. La consolidation des données de durabilité sur base d’un critère de matérialité au niveau de la maison mère ou du groupe peut entrainer l’omission de certaines informations particulièrement pertinentes pour les investisseurs et les parties prenantes. Le rapporteur propose de conserver l’obligation en matière d'information pour les filiales et les maisons mères au niveau de l’entreprise. L'absence d'exemption ne remet pas en cause la possibilité pour une entreprise mère de mutualiser les coûts et les ressources avec ses filiales afin de remplir leurs obligations en matière d'information et d’audit de durabilité. Cela ne remet pas non plus en cause la possibilité pour les entreprises mères de produire un rapport de gestion consolidé.
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 7 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la primul paragraf se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut în dreptul statului membru sub incidența căruia intră întreprinderea scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut în dreptul statului membru sub incidența căruia intră întreprinderea care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 7 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statul membru sub incidența căruia intră întreprinderea scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) poate impune ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat într-o limbă oficială a statului membru sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în limbile respective să fie certificată. |
Statul membru sub incidența căruia intră întreprinderea care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (1)-(4) poate impune ca raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă să fie publicat într-o limbă oficială a statului membru sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în limbile respective să fie certificată. |
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7a. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a întocmi și a modifica lista activităților economice din următoarele sectoare cu risc ridicat: |
|
- îmbrăcăminte și încălțăminte, inclusiv fabricarea de materiale textile; |
|
- agricultura, inclusiv fabricarea de alimente și băuturi; |
|
- sectorul extractiv (industria minieră, industria petrolului și a gazelor); |
|
- minereurile, inclusiv staniu, tantal, tungsten și aur, precum și toate celelalte resurse minerale. |
|
Lista trebuie să corespundă codurilor NACE europene și să ia în considerare, atunci când este posibil, cel mai scăzut nivel de clasificare. |
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) până la 31 octombrie 2022, Comisia adoptă acte delegate care specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) și cel puțin informațiile care corespund nevoilor participanților la piețele financiare supuși obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088; |
(a) până la 30 aprilie 2023, Comisia adoptă acte delegate care specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) și cel puțin informațiile care corespund nevoilor participanților la piețele financiare supuși obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088; |
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) până la 31 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate care specifică: |
(b) până la 1 ianuarie 2024, Comisia adoptă acte delegate care specifică: |
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) informațiile pe care întreprinderile le raportează și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea. |
(ii) informațiile pe care întreprinderile le raportează și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea, acordând prioritate informațiilor din sectoarele cu risc ridicat menționate la articolul 19a alineatul (7a); |
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 – alineatul 1 – paragraful 1 – punctul iia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iia) obiectivele specifice măsurabile bazate pe dovezi științifice, definite la articolul 2 punctul (20a); |
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – punctul iib (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iib) criteriile și normele de aplicare pentru raportarea informațiilor privind durabilitatea în cazul întreprinderilor cu activități economice în sectoarele cu risc ridicat menționate la articolul 19a alineatul (7a); |
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – punctul iic (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iic) normele de aplicare și orientările pentru raportarea privind durabilitatea în cazul întreprinderilor menționate la articolul 19a alineatul (1a), care sunt reglementate de legislația unei țări terțe și care nu sunt stabilite pe teritoriul Uniunii atunci când își desfășoară activitatea pe piața internă comercializând bunuri sau prestând servicii. |
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) prevăd ca informațiile care trebuie raportate să fie inteligibile, relevante, reprezentative, verificabile și comparabile și să fie reprezentate în mod fidel. |
2. Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) asigură calitatea și relevanța informațiilor raportate, impunând ca acestea să fie reprezentative, verificabile, fiabile, ușor accesibile, comparabile și să fie reprezentate în mod fidel și, dacă este posibil, pe baza unor obiective specifice măsurabile, bazate pe date științifice, astfel cum sunt descrise la articolul 19b alineatul (1b) punctul (iia). |
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) atenuarea schimbărilor climatice; |
(i) atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv: |
|
- emisiile incluse în toate domeniile de aplicare ale emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv emisiile de GES din domeniile de aplicare 1, 2 și 3, precum și alți indicatori relevanți, după caz; |
|
- planurile de tranziție, financiare și de investiții legate de emisiile de gaze cu efect de seră și orice obiective de reducere a emisiilor ale întreprinderii și orice dată vizată pentru realizarea neutralității climatice; și |
|
- alinierea modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii la obiectivul de limitare a încălzirii globale mult sub 2 °C și continuarea eforturilor de a o limita la 1,5 °C, fără nicio depășire sau cu o depășire limitată; |
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) resursele de apă și cele marine; |
(iii) utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă, marine și ale solurilor; |
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) utilizarea resurselor și economia circulară; |
(iv) tranziția către o economie circulară, inclusiv utilizarea resurselor; |
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) poluare; |
(v) prevenirea și controlul poluării; |
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul vi
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(vi) biodiversitate și ecosisteme; |
(vi) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor; |
Amendamentul 96
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) egalitatea de șanse pentru toți, inclusiv egalitatea de gen și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, formarea și dezvoltarea competențelor, precum și ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap; |
(i) egalitatea de tratament și de șanse pentru toți, inclusiv egalitatea de gen și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, diversitatea la toate nivelurile, astfel cum este definită în legislația actuală a UE, transparența salarială, măsurile împotriva violenței și a hărțuirii, formarea și dezvoltarea competențelor, mai ales rata lucrătorilor care participă la formare, precum și ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap, specificând informații despre măsuri de accesibilitate pentru fiecare țară în parte; |
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul ia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ia) componența forței de muncă defalcate pe sexe, pentru fiecare țară în parte; |
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul ib (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ib) existența acordurilor colective și numărul de lucrători vizați de ele, precum și existența comitetelor de întreprindere, inclusiv a comitetelor internaționale de întreprindere, în conformitate cu legislația și cu practica aplicabile; |
Amendamentul 99
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) condițiile de muncă, inclusiv locuri de muncă sigure și adaptabile, salarii, dialog social, negocieri colective și implicarea lucrătorilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat; |
(ii) condițiile de muncă, inclusiv locuri de muncă sigure, salarii adecvate și echitabile, timp de lucru, dialog social, libertatea de asociere, negocieri colective și drepturi de informare, consultare și participare ale lucrătorilor, inclusiv în ceea ce privește participarea acestora la consiliile de administrație și de supraveghere, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, concediul de maternitate, concediul de paternitate și concediul parental, sănătatea și siguranța, precum și rata lucrătorilor care au suferit un accident sau au contractat o afecțiune la locul de muncă; |
|
În conformitate cu acquis-ul Uniunii în domeniul dreptului muncii și cu legislația și practicile naționale, conducerea centrală se consultă cu sindicatele și cu reprezentanții lucrătorilor la începutul perioadei de raportare pentru a stabili structura sistemului de raportare, inclusiv indicatorii introduși și mijloacele de a obține și verifica informațiile privind durabilitatea. Conducerea centrală se consultă și cu sindicatele și reprezentanții lucrătorilor în scopul de a identifica riscurile și impactul întreprinderii asupra mediului și a oamenilor. |
|
Reprezentanților lucrătorilor li se pun la dispoziție resursele necesare pentru a-și exercita efectiv drepturile care decurg din prezenta directivă. Aceasta include sprijinul unui expert, dacă acest lucru este în conformitate cu legislația și practicile naționale. |
|
Statele membre se asigură că drepturile lucrătorilor la informare și consultare sunt respectate în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea și sunt exercitate în conformitate cu cadrul juridic existent al Uniunii, cum ar fi Directiva 2002/14/CE, Directiva 2009/38/CE, Directiva 2001/86/CE și 2003/72/CE. |
Amendamentul 100
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a principiilor democratice și a standardelor stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și convențiile fundamentale ale OIM, precum și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; |
(iii) respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a principiilor democratice și a standardelor stabilite în Carta internațională a drepturilor omului, în Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, inclusiv Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și convențiile fundamentale și de guvernanță ale OIM, în Declarația tripartită de principii a Organizației Internaționale a Muncii privind întreprinderile multinaționale și politica socială, inclusiv lista standardelor relevante din anexa I, în Convenția europeană a drepturilor omului, în Carta socială europeană revizuită, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și în acquis-ul UE privind dreptul muncii. |
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, precum și componența acestora; |
(i) rolul și expertiza organelor și comitetelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, precum și componența acestora; |
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită; |
(ii) etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită și măsurile interne ale întreprinderilor pentru protecția avertizorilor și calitatea vieții animalelor, dacă este cazul; |
Amendamentul 103
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) angajamentele politice ale întreprinderii, inclusiv activitățile sale de lobby; |
(iii) influențele politice ale întreprinderii, inclusiv activitățile sale de lobby și donațiile politice; |
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) gestionarea și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată; |
(iv) gestionarea și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată, în special în privința IMM-urilor; |
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale întreprinderii, inclusiv în legătură cu procesul de raportare al întreprinderii. |
(v) sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale întreprinderii, inclusiv în legătură cu procesul de raportare și decizional al întreprinderii. |
Amendamentul 106
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Atunci când se precizează informațiile privind factorii de mediu pe care întreprinderile trebuie să le publice, trebuie asigurată coerența cu definițiile de la articolul 2 și cu cerințele de raportare de la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 (Regulamentul privind taxonomia) și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv. |
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – litera aa
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(aa) costurile administrative ale raportării pentru întreprinderi; |
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) criteriile stabilite în actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852*7; |
(c) criteriile, indicatorii și metodologiile stabilite în actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852*7, inclusiv, printre altele, criteriile tehnice de examinare, criteriile de contribuție substanțială și criteriile legate de principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”; |
__________ |
__________ |
*7 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
*7 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului*13; |
(g) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului*13; |
________ |
______ |
*13 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
*13 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”), JO L 243, 9.7.2021, p. 1-17. |
Amendamentul 110
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – litera ha (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ha) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului. |
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Standarde de raportare privind durabilitatea pentru IMM-uri |
Standarde de raportare voluntară privind durabilitatea pentru IMM-uri |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea proporționale cu capacitățile și caracteristicile întreprinderilor mici și mijlocii. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea precizează care dintre informațiile menționate la articolele 19a și 29a trebuie raportate de către întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a). Ele țin seama de criteriile stabilite la articolul 19b alineatele (2) și (3). De asemenea, ele specifică, dacă este cazul, structura în care se raportează informațiile respective. |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea proporționale cu capacitățile și caracteristicile întreprinderilor mici și mijlocii. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea precizează care dintre informațiile menționate la articolele 19a și 29a trebuie raportate de către întreprinderile mici și mijlocii care aleg să utilizeze standardele de raportare privind durabilitatea pentru IMM-uri în mod voluntar, respectând în același timp cerințele și obligațiile prevăzute în prezenta directivă în ceea ce privește conținutul, auditul și publicarea raportului de gestiune. Ele țin seama de criteriile stabilite la articolul 19b alineatele (2) și (3). De asemenea, ele specifică, dacă este cazul, structura în care se raportează informațiile respective. |
Amendamentul 112
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 c – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Statele membre sunt invitate să evalueze impactul actelor lor de transpunere asupra IMM-urilor, acordând o atenție deosebită întreprinderilor mici, în special IMM-urilor afectate indirect de obligațiile prevăzute în directivă, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre pot stabili și aplica măsuri, cum ar fi etichete certificate sau sprijinul financiar, pentru a ajuta IMM-urile să aplice standarde voluntare de raportare privind durabilitatea. |
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 c – paragraful 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Standardele voluntare de raportare privind durabilitatea trebuie să fixeze o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea care ar putea fi solicitat în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor valorice ca furnizori sau clienți. |
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 d – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile care fac obiectul articolului 19a își întocmesc situațiile financiare și raportul de gestiune într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei*15 și își marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat menționat. |
1. Întreprinderile care fac obiectul articolului 19a își întocmesc situațiile financiare și raportul de gestiune într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei*15 și își marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat menționat. Acest marcaj trebuie să fie compatibil cu agregarea și reutilizarea acestor date într-un punct unic de acces european, astfel cum este descris în acțiunea 1 din comunicarea Comisiei intitulată „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune”. |
Amendamentul 115
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 d – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Situațiile financiare și rapoartele de gestiune electronice trebuie să respecte cerințele relevante de acces prevăzute în Directiva (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilitate pentru produse și servicii. |
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 d – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Întreprinderile care fac obiectul articolului 29a își întocmesc situațiile financiare consolidate și raportul de gestiune consolidat într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei și marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. |
2. Întreprinderile care fac obiectul articolului 29a își întocmesc situațiile financiare consolidate și raportul de gestiune consolidat într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei și marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. Acest marcaj trebuie să fie compatibil cu formatul prevăzut la alineatul (1). |
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 20 – alineatul 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) o descriere a politicii de diversitate aplicate în ceea ce privește organele de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii referitor la aspecte de gen și la alte aspecte, cum ar fi vârsta sau educația și experiența profesională, obiectivele acestei politici de diversitate, modul în care a fost pusă în aplicare și rezultatele obținute în perioada de raportare. Dacă nu se aplică o astfel de politică, declarația conține o explicație în acest sens. |
(g) o descriere a politicii de diversitate aplicate în ceea ce privește organele de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii referitor la aspecte de gen și la alte aspecte, cum ar fi vârsta sau educația și experiența profesională sau dizabilitățile, obiectivele acestei politici de diversitate, modul în care a fost pusă în aplicare și rezultatele obținute în perioada de raportare. Dacă nu se aplică o astfel de politică, declarațiile conțin o explicație în acest sens. |
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2004/109/CE
Articolul 28 d – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După consultarea Agenției Europene de Mediu și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, ESMA emite, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul 1095/2010, orientări cu privire la supravegherea raportării privind durabilitatea de către autoritățile naționale competente. |
După consultarea Agenției Europene de Mediu, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și a Autorității Europene a Muncii, ESMA emite, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, orientări cu privire la supravegherea raportării privind durabilitatea de către autoritățile naționale competente, într-un termen rezonabil. |
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Societățile-mamă ale unui grup mare includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului grupului asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. |
1. Societățile-mamă ale unui grup mare includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului grupului asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. Aceste informații se publică într-o secțiune specifică a raportului de gestiune consolidat și într-un format comparabil celui definit pentru publicarea situațiilor financiare și compatibil cu acesta. |
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Informațiile menționate la alineatul (1) conțin în special: |
2. Informațiile menționate la alineatul (1) conțin: |
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) o descriere succintă a modelului de afaceri și a strategiei grupului, inclusiv: |
(a) o descriere a modelului de afaceri și a strategiei grupului, inclusiv: |
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) planurile grupului de a se asigura că modelul de afaceri și strategia grupului sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
(iii) planurile întreprinderii, ținând seama de întregul lanț valoric, inclusiv de planurile de tranziție cu acțiuni de punere în aplicare și planurile financiare și de investiții conexe, precum și de obiectivele absolute pe termen scurt și mediu de reducere a emisiilor pentru 2025 și 2030, revizuite o dată la cinci ani până în 2050, de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa generală sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris, fără depășire sau cu o depășire limitată și în conformitate cu cele mai recente recomandări ale IPCC și ale Comitetului științific consultativ european privind schimbările climatice, și că operațiunile întreprinderii în Uniune sunt aliniate la obiectivul de a realiza neutralitatea climatică cel târziu până în 2050, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 al parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 (Legea europeană a climei); precum și |
|
- dacă este cazul, gradul de expunere a întreprinderii la sectoarele enumerate în diviziunile 05, 06, 09, 19, 35, 46.71, 73.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006, în măsura în care acestea se referă la activități de extracție a cărbunelui, a petrolului și a gazelor; |
|
- dacă este cazul, întreprinderile ale căror activități au un impact deosebit asupra resurselor naturale și/sau care își desfășoară activitatea în sectoare care se bazează în special pe resurse naturale prezintă impacturile și riscurile legate de natură asupra biodiversității și ecosistemelor care sunt asociate cu modelul de afaceri al întreprinderii, precum și planurile întreprinderii de a atenua pierderea naturii și de a reface natura în conformitate cu cele mai recente date științifice; |
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia grupului țin seama de interesele părților interesate ale grupului și de impactul grupului asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele părților interesate ale întreprinderii și de impactul întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate; |
Amendamentul 124
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) modul în care strategia grupului a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(v) modul în care strategia întreprinderii a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și obiectivele fundamentate științific; |
Amendamentul 125
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) o descriere a obiectivelor legate de aspectele de durabilitate stabilite de grup și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii acestora; |
(b) o descriere a obiectivelor cu termene precise, legate de aspectele de durabilitate stabilite de întreprindere în ceea ce privește riscurile și oportunitățile întreprinderii și impactul negativ asupra aspectelor legate de durabilitate, dacă aceste obiective se bazează pe date științifice, precum și a progreselor realizate de întreprindere în vederea atingerii acestor obiective, inclusiv o traiectorie clar definită și măsuri de implementare pentru atingerea obiectivelor; |
Amendamentul 126
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului și a expertizei organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 127
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) o descriere a politicilor grupului în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 128
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera da (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(da) informații cu privire la existența unor sisteme de stimulente oferite membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere care au legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 129
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și, după caz, în temeiul legislației Uniunii și/sau al legislației naționale; |
Amendamentul 130
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al grupului, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, precum și de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) impactului negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
Amendamentul 131
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera e – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru identificarea, trasarea, prevenirea, atenuarea, remedierea sau încetarea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
Amendamentul 132
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) indicatorii relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f). |
(g) indicatori și obiective cu termene precise relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f), bazați pe orientările elaborate de Comisia Europeană. |
Amendamentul 133
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 3 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații prospective și informații referitoare la performanța anterioară, precum și informații calitative și cantitative. Aceste informații țin seama, după caz, de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung. |
3. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații prospective și informații referitoare la performanța anterioară, precum și informații calitative și cantitative. Aceste informații țin seama, după caz, de obiectivele, strategiile și țintele pe termen scurt, mediu și lung. |
Amendamentul 134
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 3 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al grupului, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și lanțul său de aprovizionare, după caz. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al grupului, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și lanțul său de aprovizionare, dacă este cazul. |
Amendamentul 135
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 3 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, după caz, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune consolidat în conformitate cu articolul 29 din prezenta directivă și la sumele raportate în situațiile financiare consolidate, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, dacă este cazul, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune consolidat în conformitate cu articolul 29 din prezenta directivă și la sumele raportate în situațiile financiare consolidate, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
Amendamentul 136
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. Comisia pregătește orientări fără caracter obligatoriu cu privire la metodologia adecvată pentru a genera informațiile prospective care urmează să fie incluse în raportare. |
Amendamentul 137
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Prin derogare de la articolul 29a alineatele (1)-(4), societățile-mamă care sunt întreprinderi mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) pot raporta în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 19c. |
5. Prin derogare de la articolul 29a alineatele (1)-(4), societățile-mamă care sunt întreprinderi mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) pot raporta în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 19c. Această derogare nu se aplică în cazul în care întreprinderile-mamă ale unui grup menționat la articolul 3 alineatul (7) raportează informațiile într-un raport consolidat privind durabilitatea. |
Amendamentul 138
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 5 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
5a. În conformitate cu legislația și practicile UE și naționale aplicabile, reprezentanții corespunzători ai lucrătorilor iau parte la conceperea sistemului de raportare, iar rezultatul trebuie prezentat, dacă este cazul, organelor de administrație, de conducere sau de supraveghere relevante. |
Amendamentul 139
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 7 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. O societate-mamă care este și filială este scutită de obligația prevăzută la alineatele (1)-(4) dacă respectiva societate-mamă scutită și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei alte întreprinderi întocmit în conformitate cu articolul 29 și cu prezentul articol. O societate-mamă care este o filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care respectiva întreprindere și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
7. O societate-mamă care este și filială este scutită de obligația prevăzută la alineatele (1) și (2), cu excepția obligațiilor prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b), (e) și (f), precum și a obligațiilor corespunzătoare prevăzute la litera (g), dacă respectiva societate-mamă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei alte întreprinderi întocmit în conformitate cu articolul 29 și cu prezentul articol. |
Amendamentul 140
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 7 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la alineatul (1) se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut de legislația statului membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la primul paragraf se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut de legislația statului membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1) și (2), cu excepția obligațiilor prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b), (e) și (f), precum și a obligațiilor corespunzătoare prevăzute la litera (g). |
Amendamentul 141
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 7 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statul membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) poate să prevadă ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat în limba sa oficială sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în aceste limbi să fie certificată. |
Statul membru sub incidența căruia intră societatea-mamă, care îndeplinește cerințele menționate la alineatele (1) și (2), cu excepția obligațiilor prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b), (e) și (f), precum și a obligațiilor corespunzătoare prevăzute la litera (g), poate impune ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat în limba sa oficială sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în aceste limbi să fie oferită. |
Amendamentul 142
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 7 – paragraful 4 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) conține toate informațiile următoare: |
Raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă îndeplinește cerințele menționate la alineatele (1) și (2), cu excepția obligațiilor prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b), (e) și (f), precum și a obligațiilor corespunzătoare prevăzute la litera (g), conține toate informațiile următoare: |
Amendamentul 143
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 7 – paragraful 4 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) faptul că întreprinderea este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol. |
(b) faptul că întreprinderea este scutită de obligațiile prevăzute la alineatul (2) literele (c) și (d); |
Amendamentul 144
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 7 – paragraful 4 – litera ba (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ba) denumirea și adresa fiecărei entități consolidate. |
Amendamentul 145
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 8 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 30 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile publică, într-o perioadă rezonabilă care nu depășește 12 luni de la data bilanțului, situațiile financiare anuale aprobate corespunzător și raportul de gestiune în formatul prevăzut la articolul 19d din prezenta directivă, dacă este cazul, împreună cu avizele și declarația furnizate de auditorul statutar sau de firma de audit menționată la articolul 34 din prezenta directivă, astfel cum prevede legislația fiecărui stat membru în conformitate cu capitolul 3 din Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului*16. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile publică online, într-o perioadă rezonabilă care nu depășește 12 luni de la data bilanțului, situațiile financiare anuale aprobate corespunzător și raportul de gestiune în formatul prevăzut la articolul 19d din prezenta directivă, dacă este cazul, împreună cu avizele și declarația furnizate de auditorul statutar sau de firma de audit menționată la articolul 34 din prezenta directivă, astfel cum prevede legislația fiecărui stat membru în conformitate cu capitolul 3 din Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului*16. |
Amendamentul 146
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 9
Directiva 2013/34/UE
Articolul 33 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern, au responsabilitatea colectivă de a veghea că următoarele documente sunt întocmite și publicate în conformitate cu cerințele prezentei directive și, după caz, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, cu Regulamentul delegat 2019/815, cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă și cu cerințele articolului 19d din prezenta directivă: |
1. Statele membre se asigură că membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern, au responsabilitatea colectivă clar definită de a veghea că următoarele documente sunt întocmite și publicate în conformitate cu cerințele prezentei directive și, după caz, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, cu Regulamentul delegat 2019/815, cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă și cu cerințele articolului 19d din prezenta directivă: |
Amendamentul 147
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 10 – litera a – punctul ii
Directiva 2013/34/UE
Articolul 34 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera aa
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(aa) dacă este cazul, exprimă un aviz bazat pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele prezentei directive, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare adoptate în temeiul articolului 19b, procesul desfășurat de întreprindere pentru identificarea informațiilor raportate în temeiul respectivelor standarde de raportare și conformitatea cu cerința de a marca raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolul 19d, precum și în ceea ce privește conformitatea cu cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. |
(aa) dacă este cazul, exprimă un aviz bazat pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele și sfera de aplicare a prezentei directive, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare adoptate în temeiul articolului 19b, procesul desfășurat de întreprindere pentru identificarea informațiilor raportate în temeiul respectivelor standarde de raportare și conformitatea cu cerința de a marca raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolul 19d, precum și în ceea ce privește conformitatea cu cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852.”; |
Amendamentul 148
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 10 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 34 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre pot permite unui prestator independent de servicii de asigurare să exprime avizul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), cu condiția ca acesta să se supună unor cerințe coerente cu cele prevăzute în Directiva 2006/43/CE în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 litera (r) din directiva respectivă. |
3. Statele membre permit unui prestator independent de servicii de asigurare să exprime avizul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), cu condiția ca acesta să se supună unor cerințe echivalente cu cele prevăzute în Directiva 2006/43/CE în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 litera (r) din directiva respectivă. Statele membre fac posibilă echivalența corespunzătoare a acestor cerințe în Uniunea Europeană prin implicarea autorităților naționale competente. Statele membre specifică cerințele aplicabile prestatorilor de servicii independenți care produc efecte identice în ceea ce privește calitatea auditului informațiilor privind durabilitatea, fiind în același timp adaptate la un furnizor de asigurare care nu efectuează un audit statutar al informațiilor financiare. |
Amendamentul 149
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 11 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 1 alineatul (2), la articolul 3 alineatul (13), la articolul 46 alineatul (2) și la articolele 19b și 19c este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată. |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 1 alineatul (2), la articolul 3 alineatul (13), la articolul 46 alineatul (2) și la articolele 19b și 19c este conferită Comisiei pe o perioadă de 4 ani începând de la intrarea în vigoare a actului legislativ de bază sau orice altă dată stabilită de colegislatori. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul o revocă. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de patru ani. |
Amendamentul 150
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 11 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 3 a – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3a. Atunci când adoptă acte delegate în temeiul articolelor 19b și 19c, Comisia ia în considerare avizul tehnic al EFRAG, cu condiția ca acest aviz să fi fost elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența și utilizându-se cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante, precum și cu condiția să fie însoțit de analize cost-beneficiu care includ analize ale impactului avizului tehnic asupra aspectelor legate de durabilitate. |
3a. Atunci când adoptă acte delegate în temeiul articolelor 19b și 19c, Comisia ia în considerare avizul tehnic al EFRAG, cu condiția ca EFRAG să primească finanțare publică suficientă, reprezentând 75 % din buget pentru activitatea legată de durabilitate și ca acest aviz să fi fost elaborat respectându-se în mod corespunzător și transparent procedurile și supravegherea publică, cu suficientă independență și cu o participare echilibrată a celor care pregătesc, a investitorilor, a organizațiilor societății civile și a sindicatelor, precum și cu condiția să fie însoțit de analize cost-beneficiu care includ efectele avizului tehnic asupra aspectelor legate de durabilitate. Participarea la grupul consultativ tehnic independent se bazează pe competențele de specialitate privind aspectele menționate la articolele 19a și 19b și nu este condiționată de nicio contribuție financiară. |
Amendamentul 151
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 11 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 3 a – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Cel puțin o dată pe an, Comisia asociază și consultă în comun Grupul de experți al statelor membre privind finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, și Comitetul de reglementare contabilă, menționat la articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1606/2002, precum și comisia competentă a Parlamentului European, cu privire la programul de lucru al EFRAG în ceea ce privește elaborarea standardelor de raportare privind durabilitatea. |
Amendamentul 152
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 11 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 3 a – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia consultă, de asemenea, Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă instituită în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852 cu privire la avizul tehnic emis de EFRAG înainte de adoptarea actelor delegate menționate la articolele 19b și 19c. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
Comisia consultă, de asemenea, Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă instituită în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852 cu privire la avizul tehnic emis de EFRAG înainte de adoptarea actelor delegate menționate la articolele 19b și 19c. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. Comisia se asigură că avizele sunt coordonate astfel încât să permită o punere în aplicare de înaltă calitate a actelor delegate. |
Amendamentul 153
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 11 – litera c
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (2), al articolului 3 alineatul (13), al articolului 46 alineatul (2) și al articolelor 19b și 19c intră în vigoare numai în cazul în care Parlamentul European sau Consiliul nu au exprimat nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Această perioadă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. |
5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (2), al articolului 3 alineatul (13), al articolului 46 alineatul (2) și al articolelor 19b și 19c intră în vigoare numai în cazul în care Parlamentul European sau Consiliul nu au exprimat nicio obiecție în termen de trei luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Această perioadă se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. |
Amendamentul 154
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) o declarație publică în care se indică persoana fizică sau entitatea juridică responsabilă și natura încălcării; |
(a) o declarație publică în care se indică persoana responsabilă sau entitatea juridică responsabilă și natura încălcării; |
Amendamentul 155
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) un ordin prin care i se solicită persoanei fizice sau entității juridice responsabile să înceteze comportamentul care constituie o încălcare și să nu îl repete; |
(b) un ordin prin care i se solicită persoanei responsabile sau entității juridice responsabile să înceteze comportamentul care constituie o încălcare și să nu îl repete; |
Amendamentul 156
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 3 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) gradul de responsabilitate al persoanei fizice sau al entității juridice responsabile; |
(b) gradul de responsabilitate al persoanei responsabile sau al entității juridice responsabile; |
Amendamentul 157
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 3 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) soliditatea financiară a persoanei fizice sau a entității juridice responsabile; |
(c) soliditatea financiară a persoanei responsabile sau a entității juridice responsabile; |
Amendamentul 158
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 3 – litera f
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(f) măsura în care persoana fizică sau entitatea juridică responsabilă cooperează cu autoritatea competentă; |
(f) măsura în care persoana responsabilă sau entitatea juridică responsabilă cooperează cu autoritatea competentă; |
Amendamentul 159
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 3 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) încălcările anterioare săvârșite de persoana fizică sau de entitatea juridică responsabilă. |
(g) încălcările anterioare săvârșite de persoana responsabilă sau de entitatea juridică responsabilă. |
Amendamentul 160
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3a. Statele membre se asigură că, atunci când stabilesc tipul și nivelul sancțiunilor, al sancțiunilor administrative sau al măsurilor menționate la alineatul (2), prevăd o cale de atac eficientă în temeiul legislației naționale. |
Amendamentul 161
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 3 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3b. În cazul în care o întreprindere menționată la articolul 19a alineatul (1) care este reglementată de legislația unei țări terțe și care nu este stabilită pe teritoriul Uniunii atunci când își desfășoară activitatea pe piața internă vânzând bunuri sau prestând servicii, nu raportează în conformitate cu măsurile de punere în aplicare menționate la articolul 19b alineatul (1) litera (iic), Comisia Europeană asigură conformitatea obligațiilor de raportare în cadrul pieței interne, publică și trimite întreprinderii o notificare oficială în scris pentru neîndeplinirea obligațiilor, care include cel puțin: |
|
- o cerere adresată întreprinderii de a se conforma obligației sale de raportare într-un termen rezonabil |
|
- o solicitare de a furniza informații cu privire la motivul pentru care întreprinderea nu și-a respectat obligațiile de raportare. |
Amendamentul 162
Propunere de directivă
Articolul 2 – punctul 4 (nou)
Directiva 2013/34/UE
Articolul 28 d (nou)
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 28d Orientările ESMA |
|
După consultarea Agenției Europene de Mediu și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, ESMA emite, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul 1095/2010, orientări privind supravegherea raportării privind durabilitatea de către autoritățile naționale competente. |
Amendamentul 163
Propunere de directivă
Articolul 3 – punctul 5
Directiva 2013/34/UE
Articolul 10 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Pentru a asigura capacitatea de a pune în practică cunoștințele teoretice a căror testare este inclusă în examen, un stagiar efectuează un stagiu de pregătire practică de cel puțin trei ani care cuprinde, printre altele, auditul situațiilor financiare anuale, al situațiilor financiare consolidate sau al unor situații financiare similare și asigurarea raportării anuale și consolidate privind durabilitatea. Cel puțin două treimi din acest stagiu practic se desfășoară pe lângă un auditor statutar sau o firmă de audit autorizată în orice stat membru. |
1. Pentru a asigura capacitatea de a pune în practică cunoștințele teoretice a căror testare este inclusă în examen, un stagiar efectuează un stagiu de pregătire practică care cuprinde, printre altele, auditul situațiilor financiare anuale, al situațiilor financiare consolidate sau al unor situații financiare similare și asigurarea raportării anuale și consolidate privind durabilitatea. Evaluările capacității de a aplica cunoștințele teoretice în practică ar trebui să țină seama de experiențele profesionale anterioare și de echivalențele profesionale. Statele membre stabilesc durata de efectuare a stagiului de practică, care trebuie să fie echivalentă în toate statele membre. Cel puțin două treimi din acest stagiu practic se desfășoară pe lângă un auditor statutar sau o firmă de audit autorizată în orice stat membru. |
Amendamentul 164
Propunere de directivă
Articolul 3 – punctul 8
Directiva 2013/34/UE
Articolul 14 a – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre se asigură că auditorii statutari autorizați înainte de 1 ianuarie 2023 dobândesc cunoștințele necesare în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea și asigurarea raportării privind durabilitatea prin intermediul cerinței de formare continuă prevăzute la articolul 13. |
Statele membre se asigură că auditorii statutari autorizați înainte de 1 ianuarie 2023 dobândesc cunoștințele necesare în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea și asigurarea raportării privind durabilitatea prin intermediul cerinței de formare continuă prevăzute la articolul 13. Statele membre se asigură că organismele de audit însărcinate cu evaluarea informațiilor din rapoartele privind durabilitatea dispun de un nivel ridicat de expertiză tehnică în materie de durabilitate. |
Amendamentul 165
Propunere de directivă
Articolul 3 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 26 a – alineatul 2 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Comisia este împuternicită să adopte, prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 48a, standardele de asigurare menționate la alineatul (1) pentru a stabili procedurile pe care auditorul trebuie să le îndeplinească pentru a-și formula propriile concluzii asupra asigurării raportării privind durabilitatea, inclusiv planificarea misiunilor, luarea în considerare a riscurilor și răspunsul la riscuri, precum și tipul de concluzii care trebuie incluse în raportul de audit. |
2. Comisia este împuternicită să adopte, prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 48a, standardele de asigurare moderată până la 1 octombrie 2023 și standardele pentru o asigurare rezonabilă până la 1 ianuarie 2026 pentru a stabili procedurile pe care auditorul trebuie să le îndeplinească pentru a-și formula propriile concluzii asupra asigurării raportării privind durabilitatea, inclusiv planificarea misiunilor, luarea în considerare a riscurilor și răspunsul la riscuri, precum și tipul de concluzii care trebuie incluse în raportul de audit. |
Amendamentul 166
Propunere de directivă
Articolul 3 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 26 a – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. În cazul în care Comisia adoptă standarde pentru o asigurare rezonabilă, avizul menționat la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa) din Directiva 2013/34/UE se bazează pe o misiune de asigurare rezonabilă. |
3. În cazul în care Comisia adoptă standarde pentru o asigurare rezonabilă, în urma unui rezultat pozitiv al mecanismului de evaluare menționat la articolul 5a, avizul menționat la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa) din Directiva 2013/34/UE se bazează pe o misiune de asigurare rezonabilă pentru exercițiile financiare ulterioare adoptării aplicării actului delegat menționat la alineatul (2). |
Amendamentul 167
Propunere de directivă
Articolul 3 – punctul 14 – litera e
Directiva 2013/34/UE
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de audit se semnează și se datează de către auditorul statutar. În cazul în care auditul statutar și, după caz, asigurarea raportării privind durabilitatea sunt efectuate de o firmă de audit, raportul de audit este semnat cel puțin de auditorul/auditorii statutar(i) care a(u) efectuat auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele firmei de audit. În cazul în care mai mulți auditori statutari sau mai multe firme de audit au executat simultan auditul, raportul de audit se semnează de către toți auditorii statutari sau cel puțin de către auditorii statutari care efectuează auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele fiecărei firme de audit. În împrejurări excepționale, statele membre pot prevedea că nu este necesar ca această semnătură (aceste semnături) să fie divulgată (divulgate) publicului, în cazul în care o asemenea divulgare ar putea duce la o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ. |
Raportul de audit se semnează și se datează de către auditorul statutar sau de către firma de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea. În cazul în care auditul statutar sau, după caz, asigurarea raportării privind durabilitatea sunt efectuate de o firmă de audit, raportul de audit este semnat cel puțin de auditorul/auditorii statutar(i) care a(u) efectuat auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele firmei de audit. Auditorii statutari și societățile de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea nu pot aparține aceleiași societăți de audit și nici nu pot fi membri ai aceleiași rețele. În cazul în care mai mulți auditori statutari sau mai multe firme de audit au executat simultan auditul, raportul de audit se semnează de către toți auditorii statutari sau cel puțin de către auditorii statutari care efectuează auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele fiecărei firme de audit. În împrejurări excepționale, statele membre pot prevedea că nu este necesar ca această semnătură (aceste semnături) să fie divulgată (divulgate) publicului, în cazul în care o asemenea divulgare ar putea duce la o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ. |
Amendamentul 168
Propunere de directivă
Articolul 3 – punctul 19
Directiva 2013/34/UE
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) informează organismul administrativ sau de supraveghere al entității auditate cu privire la rezultatele auditului statutar și cu privire la rezultatele asigurării raportării privind durabilitatea și explică în ce mod au contribuit auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea la integritatea raportării financiare și a raportării privind durabilitatea și care a fost rolul comitetului de audit în acest proces; |
(a) informează organismul administrativ sau de supraveghere al entității auditate cu privire la rezultatele auditului statutar și cu privire la rezultatele asigurării raportării privind durabilitatea și explică în ce mod au contribuit auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea la integritatea raportării financiare și a raportării privind durabilitatea și care a fost rolul comitetului de audit sau al oricărui comitet care a avut un rol echivalent în acest proces; |
Amendamentul 169
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma cu articolele 1-3 din prezenta directivă până la 1 decembrie 2022. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. |
1. Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma cu articolele 1-3 din prezenta directivă până la 1 decembrie 2023. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. |
Amendamentul 170
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre prevăd ca dispozițiile menționate la primul paragraf să se aplice pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2023 sau după această dată. |
Statele membre prevăd ca dispozițiile menționate la primul paragraf să se aplice pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată în același an, pentru întreprinderile mari. |
Amendamentul 171
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Statele membre prevăd ca dispozițiile menționate la primul paragraf să se aplice pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2026 sau după această dată în același an, pentru întreprinderile mici și mijlocii care aleg să utilizeze standardele de raportare privind durabilitatea pentru IMM-uri în mod voluntar. |
Amendamentul 172
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 2 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Prin derogare de la articolul 5, cerințele de raportare prevăzute în actele delegate menționate la articolele 19b și 19c nu intră în vigoare mai devreme de șase luni de la adoptarea lor de către Comisie. |
Amendamentul 173
Propunere de directivă
Articolul 5 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 5a |
|
Revizuirea și raportarea |
|
Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, care include, printre altele: |
|
- o evaluare a posibilei extinderi a domeniului său de aplicare la întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul (1) litera (a) și la întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 3 alineatul (2) și la articolul 3 alineatul (3) care desfășoară una sau mai multe activități economice în sectoarele cu risc ridicat menționate la articolul 19a alineatul (7a), precum și o evaluare a măsurii în care extinderea domeniului de aplicare la aceste întreprinderi ar facilita punerea în aplicare a Regulamentului privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă, precum și o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește obiectivele sociale și de mediu ale UE; |
|
- o evaluare a numărului de IMM-uri care utilizează standardele de raportare voluntară menționate la articolul 19c; |
|
- valoarea adăugată a extinderii listei de activități și sectoare cu risc ridicat menționate la articolul 19a alineatul (7a); |
|
- aplicarea, eficacitatea și nivelul orientărilor și metodelor prezentate; |
|
- convergența practicilor de raportare între statele membre; |
|
- progresele înregistrate în ceea ce privește raportarea nefinanciară la nivel mondial; |
|
- convergența practicilor furnizorilor și utilizatorilor de date și a nivelului de orientări și metode prezentate; |
|
- fezabilitatea aplicării standardelor pentru o asigurare rezonabilă; - eficacitatea standardelor de raportare legate de drepturile omului; |
|
- posibilitatea de a elabora măsuri specifice pentru a finaliza notificarea formală în cazul nerespectării obligațiilor de raportare menționate la articolul 51 alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE; |
|
- o evaluare a impactului asupra drepturilor omului efectuată de autoritățile publice relevante. |
|
Raportul se publică până la 31 decembrie 2026 și, ulterior, din trei în trei ani și este însoțit, dacă este cazul, de propuneri legislative. |
Amendamentul 174
Propunere de directivă
Articolul 6 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Articolul 4 din prezenta directivă se aplică exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2023 sau după această dată. |
Articolul 4 din prezenta directivă se aplică exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată. |
EXPUNERE DE MOTIVE
În rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la guvernanța corporativă sustenabilă[3], Parlamentul European a reamintit că Directiva privind raportarea nefinanciară, în vigoare din 2014[4], trebuie revizuită. Propunerea de directivă cunoscută sub denumirea de „Corporate Sustainability Reporting Directive” (CSRD) a preluat în mare parte solicitările Parlamentului, încorporând totodată necesitatea de a comunica date nefinanciare cu aceeași rigoare și fiabilitate ca și datele financiare.
Prin această revizuire, legislatorul european dorește să consolideze rolul întreprinderilor în abordarea provocărilor sociale și de mediu prin stabilirea unui criteriu de referință comun, prin care toate întreprinderile vor comunica aceiași indicatori. Întrucât performanța pe termen scurt și lung și chiar supraviețuirea financiară a întreprinderilor vor depinde din ce în ce mai mult de capacitatea acestora de a se adapta la aceste provocări, indicatorii de performanță de mediu, sociali și de guvernanță vor permite orientarea mai eficace a activităților lor către un model rezilient și mai durabil. Prin urmare, împreună cu performanța financiară, performanța nefinanciară ar trebui să constituie performanța generală a societăților.
Fiabilitatea datelor se bazează, de asemenea și mai presus de toate, pe o cerință de asigurare strictă a raportării privind durabilitatea. Prin urmare, este esențial să se asigure că auditurile privind durabilitatea sunt efectuate de-a lungul întregului lanț valoric și că nivelul de asigurare este mărit treptat în timp. Furnizorii de servicii de audit vor putea să activeze pe o piață mai competitivă, deschisă noilor operatori.
Uniunea Europeană nu este singura putere implicată în definirea unor noi standarde nefinanciare. La nivel național sau sub auspiciile IFRS[5], alte state sunt în curs de a elabora proprii indicatori. Dacă aceștia s-ar impune, devenind standarde internaționale, dezvoltarea durabilă ar fi definită de o viziune extraeuropeană și ar submina luarea efectivă în considerare a valorilor europene.
Miza este independența și suveranitatea europeană, precum și realizarea obiectivelor unei societăți durabile care respectă drepturile omului, drepturile sociale și de mediu.
Prin urmare, propunerea raportorului de modificare a Directivei CSRD este structurată în trei domenii principale:
1. Dezvoltarea și aprofundarea propunerii privind o bază comună simplificată pentru comunicarea nefinanciară, atât în ceea ce privește formatul, cât și tipul de informații care trebuie luate în considerare pentru elaborarea standardelor de raportare.
Informațiile furnizate în prezent de întreprinderi cu privire la politicile lor nu sunt întotdeauna clare și, mai ales, coerente, în special în ceea ce privește datele privind respectarea drepturilor omului. Există mulți „indicatori măsurabili și fundamentați științific” elaborați la nivel internațional, care pot îmbunătăți calitatea acestor rapoarte. Raportorul propune să se dezvolte în continuare definițiile dispozițiilor privind acești indicatori măsurabili, lăsând în același timp Comisia Europeană, sub controlul colegislatorilor, pentru a ajunge la o definiție precisă a ceea ce trebuie raportat în mod corespunzător (Amendamente: 11, 13, 14, 15, 16, 18, 22, 23, 24, 27, 29, 35).
Derogarea propusă de Comisie diferă de normele privind publicarea datelor financiare care nu scutesc întreprinderile de la publicarea bilanțului dacă bilanțul este inclus în conturile consolidate ale societății-mamă sau ale grupului. Consolidarea datelor privind sustenabilitatea pe baza unui criteriu de pertinență la nivelul societății-mamă sau al grupului poate duce la omiterea anumitor informații care sunt deosebit de relevante pentru investitori și părțile interesate. Raportorul propune menținerea obligației de informare pentru filiale și societățile-mamă la nivel de întreprindere (Amendamente: 21, 38). Absența unei derogări nu afectează posibilitatea ca o întreprindere-mamă să își pună în comun costurile și resursele cu filialele sale pentru a îndeplini obligațiile de raportare și de audit în materie de durabilitate. Aceasta nu afectează nici posibilitatea ca întreprinderile-mamă să întocmească un raport de gestiune consolidat.
2. Extinderea domeniului de aplicare al directivei pentru a răspunde nevoilor de informare ale investitorilor și ale părților interesate cu privire la aspectele legate de durabilitate
Pentru a evalua performanța globală a unei întreprinderi, este important ca, în timp, disponibilitatea informațiilor privind sustenabilitatea să poată fi nu numai comparabilă și compatibilă, ci și tratată cu același nivel de cerințe ca și datele financiare. Ca și în cazul auditurilor statutare, pentru a fi precise și corecte, asigurarea raportării consolidate la nivel de grup trebuie să fie completată de asigurarea aceleiași raportări la nivelul societăților-mamă și al filialelor principale, fie în funcție de sector, fie de țară.
Prin urmare, raportorul sprijină alinierea domeniului de aplicare al directivei la pragul de „întreprinderi mari” din Directiva privind contabilitatea[6], deoarece acest lucru contribuie la simplificarea și armonizarea sistemului comun de raportare a datelor. Această logică se aplică, de asemenea, tuturor societăților cotate la bursă care utilizează economii publice și care fac deja obiectul unei cerințe de transparență în ceea ce privește partea din bilanț a activităților lor.
Garantarea unor condiții de concurență echitabile și a egalității de tratament pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în Europa ar trebui să fie un principiu director al acestei revizuiri. Raportorul sprijină extinderea domeniului de aplicare la anumite întreprinderi stabilite în afara UE, dar care își desfășoară activitatea pe piața internă (Amendamente: 1, 13, 27).
Anumite activități de tranzacționare care își desfășoară activitatea în sectoare cu risc fac deja obiectul unor cerințe sporite de transparență (de exemplu: minereuri din zone de conflict) sau chiar interdicții privind accesul pe piața europeană (de exemplu: lemnul provenit din defrișările ilegale) dat fiind impactul semnificativ și repetat al acestor activități asupra drepturilor omului, a mediului și a bunei guvernanțe. Cu toate acestea, punerea în aplicare corespunzătoare a acestor politici sectoriale este împiedicată de lipsa accesului și de informațiile nefiabile. Prin urmare, raportorul dorește să extindă domeniul de aplicare al directivei la întreprinderile mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoare cu risc ridicat, fără a mări sarcina administrativă a întreprinderilor mici. Comisia, sub supravegherea colegislatorilor, va stabili lista de priorități a acestor sectoare economice cu grad ridicat de risc, în conformitate cu lucrările internaționale pe această temă (Amendamente: 2, 11, 13, 23, 26).
3. Permiterea unei deschideri a pieței de audit al durabilității, prin promovarea apariției unor furnizori independenți de servicii de asigurare și a unei separări a sarcinilor de audit financiar și de durabilitate.
Având în vedere hiperconcentrarea pieței de audit financiar în Europa, riscul de a compromite independența auditorilor și posibila creștere a taxelor de audit sau de asigurare, este important să se încurajeze întreprinderile să lanseze licitații pentru alegerea furnizorilor de servicii de asigurare. Pentru a asigura o concurență loială în cadrul pieței unice, operatorii independenți de audit trebuie să facă obiectul unor cerințe echivalente nu numai între statele membre, ci și în ceea ce privește alți operatori acreditați pentru misiunile de audit.
Diferența de cost între misiunile de audit și misiunile de asigurare este foarte semnificativă. Misiunea de audit poate reprezenta mai mult de 95 % din prețul misiunii de asigurare. În cazul unei astfel de disproporții, există riscul ca un auditor statutar sau o firmă de audit să fie tentați să reducă valoarea contabilă a misiunii de asigurare, chiar dacă merită o atenție egală.
Pe de altă parte, performanța financiară și cea în materie de durabilitate pot fi contradictorii. O astfel de situație ar plasa auditorii statutari și societățile de audit care ar efectua simultan audituri ale situațiilor financiare și asigurarea raportării privind durabilitatea într-o situație delicată de conflict de interese, ceea ce ar fi cu siguranță în detrimentul misiunii de asigurare.
Pentru a preveni astfel de situații, raportorul propune să se interzică auditorilor statutari și societăților de audit să efectueze audituri ale situațiilor financiare și asigurarea raportării privind durabilitatea în cadrul aceleiași societăți sau al aceluiași grup (Amendamente: 8, 49, 50, 51).
Având în vedere termenele pentru adoptarea actelor delegate ale acestei revizuiri și a regulamentelor conexe necesare pentru elaborarea standardelor de raportare și pentru asigurarea punerii în aplicare corespunzătoare a textului, raportorul propune amânarea cu un an a intrării în vigoare a textului, menținând, în același timp, termenele propuse în prezent pentru elaborarea standardelor de raportare (Amendament: 53).
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE (28.2.2022)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea
(COM(2021)0189 – C9‑0147/2021 – 2021/0104(COD))
Raportoare pentru aviz: Jessica Polfjärd
AMENDAMENTE
Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) În comunicarea sa privind Pactul verde european, adoptată la 11 decembrie 201930, Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a revizui dispozițiile privind raportarea de informații nefinanciare din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Comisiei31. Pactul verde european reprezintă noua strategie de creștere a Uniunii Europene. Scopul său este transformarea Uniunii într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Pactul verde european își propune să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să asigure faptul că toate regiunile și toți cetățenii Uniunii participă la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil. Pactul va contribui la obiectivul de a construi o economie în serviciul cetățenilor, consolidând economia socială de piață a UE și contribuind la asigurarea faptului că aceasta este pregătită pentru viitor și că oferă stabilitate, locuri de muncă, creștere economică și investiții. Aceste obiective sunt deosebit de importante având în vedere consecințele socioeconomice negative ale pandemiei de COVID-19 și necesitatea unei redresări durabile, favorabile incluziunii și echitabile. În propunerea sa din 4 martie 2020 privind o lege europeană a climei, Comisia Europeană a propus ca obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 să devină obligatoriu în Uniune32. |
(1) În comunicarea sa privind Pactul verde european, adoptată la 11 decembrie 2019, Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a revizui dispozițiile privind raportarea de informații nefinanciare din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Comisiei31. Pactul verde european reprezintă noua strategie de creștere a Uniunii Europene. Scopul său este transformarea Uniunii într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Pactul verde european își propune să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să asigure faptul că toate regiunile și toți cetățenii Uniunii participă la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil. Pactul va contribui la obiectivul de a construi o economie în serviciul cetățenilor, consolidând economia socială de piață a UE și contribuind la asigurarea faptului că aceasta este pregătită pentru viitor și că oferă stabilitate, locuri de muncă de calitate, creștere economică și investiții. Aceste obiective sunt deosebit de importante având în vedere consecințele socioeconomice negative ale pandemiei de COVID-19 și necesitatea unei redresări durabile, favorabile incluziunii și echitabile. În propunerea sa din 4 martie 2020 privind o lege europeană a climei, Comisia Europeană a propus ca obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 să devină obligatoriu în Uniune32. |
__________________ |
__________________ |
30 COM(2019) 640 final. |
|
31 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
31 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
32 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) [2020/0036 (COD)]. |
32 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) [2020/0036 (COD)]. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2a) Diversitatea în consiliile de administrație ale întreprinderilor poate influența procesul decizional, guvernanța și reziliența întreprinderii. |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(7) Multe părți interesate consideră că termenul „nefinanciar” este inexact, în special deoarece acesta sugerează că informațiile în cauză nu au nicio relevanță financiară. Cu toate acestea, informațiile în cauză au din ce în ce mai mult relevanță financiară. Multe organizații, inițiative și practicieni din acest domeniu se referă la informații privind „durabilitatea”. Prin urmare, este preferabil să se utilizeze termenul „informații privind durabilitatea” în loc de „informații nefinanciare”. În consecință, Directiva 2013/34/UE ar trebui modificată pentru a se ține seama de această modificare terminologică. |
(7) Multe părți interesate consideră că termenul „nefinanciar” este inexact, în special deoarece acesta sugerează că informațiile în cauză nu au nicio relevanță financiară. Cu toate acestea, informațiile în cauză au din ce în ce mai mult relevanță financiară. Multe organizații, inițiative și practicieni din acest domeniu se referă la informații privind „durabilitatea”. Prin urmare, este preferabil să se utilizeze termenul „informații privind durabilitatea” în loc de „informații nefinanciare”. În consecință, Directiva 2013/34/UE ar trebui modificată pentru a se ține seama de această modificare terminologică și pentru a încerca alinierea standardelor de raportare privind durabilitatea la standardele de raportare financiară. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt cetățenii și titularii de conturi de economii individuali. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem economic stabil, durabil și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la două grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor și a mediului. Al doilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu și la politicile publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt cetățenii și titularii de conturi de economii individuali. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem economic stabil, durabil, transparent și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la două grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor și a mediului. Al doilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică, partenerii sociali, agențiile de mediu și organizațiile neguvernamentale pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu, la coerența economică și socială și la politicile publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și din aspecte sociale, inclusiv din aspectele legate de sănătate. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și din aspecte sociale, inclusiv din aspectele legate de sănătate. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor, mai ales ale celor cu locuri de muncă slab remunerate și din domeniul îngrijirii, și ale diligenței necesare a întreprinderilor de-a lungul lanțurilor valorice și de aprovizionare. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(9a) Lanțurile valorice globale, în special lanțurile valorice ale materiilor prime critice, sunt afectate de efectele pericolelor naturale sau provocate de om. Riscurile din lanțurile de aprovizionare esențiale au fost evidențiate de criza provocată de pandemia de COVID-19, frecvența și impactul acestor șocuri putând crește pe viitor, ducând la o creștere a volatilității macroeconomice, precum și la incertitudine comercială și a pieței. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 9 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(9b) Eforturile birocratice trebuie reduse la minimum și nu ar trebui să creeze obstacole suplimentare pentru întreprinderi și IMM-uri în general. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 9 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(9c) Organismele legislative ar trebui să ofere securitate juridică. Întreprinderilor, clienților și sindicatelor, printre altele, ar trebui să li se permită să convină asupra unor orientări care ar putea sprijini aplicarea prezentei directive. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 11
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(11) Raportul privind clauza de revizuire din Directiva privind raportarea nefinanciară (Directiva 2014/95/UE) și verificarea adecvării care îl însoțește cu privire la raportarea de informații de către întreprinderi au identificat probleme în ceea ce privește eficacitatea directivei respective48. Există dovezi semnificative că multe întreprinderi nu publică informații semnificative cu privire la toate subiectele majore legate de durabilitate. Raportul a identificat, de asemenea, ca probleme semnificative comparabilitatea și fiabilitatea limitată a informațiilor privind durabilitatea. În plus, multe întreprinderi de la care utilizatorii au nevoie de informații privind durabilitatea nu sunt obligate să raporteze astfel de informații. |
(11) Raportul privind clauza de revizuire din Directiva privind raportarea nefinanciară (Directiva 2014/95/UE) și verificarea adecvării care îl însoțește cu privire la raportarea de informații de către întreprinderi au identificat probleme în ceea ce privește eficacitatea directivei respective48. Există dovezi semnificative că multe întreprinderi nu publică informații semnificative cu privire la toate subiectele majore legate de durabilitate. Raportul a identificat, de asemenea, ca probleme semnificative comparabilitatea și fiabilitatea limitată a informațiilor privind durabilitatea. În plus, multe întreprinderi de la care utilizatorii au nevoie de informații privind durabilitatea nu sunt obligate să raporteze astfel de informații, fapt care subliniază necesitatea unui cadru solid de monitorizare, de raportare și de verificare și a unui audit eficace în cadrul procesului de raportare de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, pentru a asigura fiabilitatea datelor și pentru a evita compensarea, dezinformarea ecologică și/sau dubla contabilizare. |
__________________ |
__________________ |
48 Oficiul pentru publicații: a se introduce trimiterea la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind clauzele de revizuire din Directivele 2013/34/UE, 2014/95/UE și 2013/50/UE și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește – Verificarea adecvării. |
48 Oficiul pentru publicații: a se introduce trimiterea la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind clauzele de revizuire din Directivele 2013/34/UE, 2014/95/UE și 2013/50/UE și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește – Verificarea adecvării. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care abordează și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să ceară socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor și a mediului. Astfel se creează un deficit de asumare a răspunderii și se poate contribui la scăderea nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea eforturilor întreprinderilor de a se asigura că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile. |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare și poate întârzia dezvoltarea și extinderea IMM-urilor. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care abordează și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să ceară socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor și a mediului. Astfel se creează un deficit de asumare a răspunderii și se poate contribui la scăderea nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea eforturilor întreprinderilor de a se asigura că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile și că împiedică în continuare integrarea activității economice durabile în Europa și în restul lumii. Măsurarea și evaluarea impactului oferă îndrumări pentru cuantificarea și evaluarea monetară a impactului unei întreprinderi asupra mediului. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 14
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(14) Din cauza decalajului tot mai mare dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și practicile actuale de raportare ale întreprinderilor, este mai probabil ca diferitele state membre să introducă norme sau standarde naționale din ce în ce mai divergente. Existența unor cerințe diferite de raportare în diferite state membre ar crea costuri și o complexitate suplimentare pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier și, prin urmare, ar submina piața unică, dreptul de stabilire și libera circulație a capitalurilor în întreaga Uniune. Aceste cerințe diferite de raportare reduc, de asemenea, comparabilitatea transfrontalieră a informațiilor raportate, subminând uniunea piețelor de capital. |
(14) Din cauza decalajului tot mai mare dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și practicile actuale de raportare ale întreprinderilor, este mai probabil ca diferitele state membre să introducă norme sau standarde naționale din ce în ce mai divergente. Existența unor cerințe diferite de raportare în diferite state membre ar crea costuri și o complexitate suplimentare pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier și, prin urmare, ar submina piața unică, dreptul de stabilire și libera circulație a capitalurilor în întreaga Uniune. Aceste cerințe diferite de raportare reduc, de asemenea, comparabilitatea transfrontalieră a informațiilor raportate, subminând uniunea piețelor de capital. Cerințele prevăzute în prezenta directivă sunt menite să asigure practici armonizate privind raportarea aspectelor legate de durabilitate și, de asemenea, vor permite întreprinderilor să se conformeze la întreaga legislație a Uniunii referitoare la raportarea aspectelor legate de durabilitate la nivel corporativ, pe baza unui set de standarde de raportare privind durabilitatea. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 15
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor în materie de informații privind durabilitatea, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice unor categorii suplimentare de întreprinderi. Prin urmare, este oportun să se prevadă cerința ca toate întreprinderile mari și toate întreprinderile cotate pe piețele reglementate, cu excepția microîntreprinderilor, să raporteze informații detaliate privind durabilitatea. În plus, toate întreprinderile care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari ar trebui să elaboreze rapoarte privind durabilitatea la nivel de grup. |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor în materie de informații privind durabilitatea, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice unor categorii suplimentare de întreprinderi. Prin urmare, este oportun să se prevadă cerința ca toate întreprinderile mari și toate întreprinderile cotate pe piețele reglementate, cu excepția microîntreprinderilor, să raporteze informații detaliate privind durabilitatea. În plus, toate întreprinderile care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari ar trebui să elaboreze rapoarte privind durabilitatea la nivel de grup. Întreprinderile care nu sunt stabilite în Uniune, dar îndeplinesc aceste criterii și își desfășoară activitatea pe piața internă, ar trebui să facă obiectul acelorași cerințe pentru a ține seama de impactul lor asupra durabilității și pentru a oferi condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile stabilite în Uniune. |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(17a) Cerința ca și întreprinderile stabilite în țări terțe care își desfășoară activitatea în Uniune să prezinte și informații cu privire la aspectele legate de durabilitate este necesară pentru a ține seama de nevoia utilizatorilor, a consumatorilor și a investitorilor europeni de a avea acces la informații privind aspectele legate de durabilitate aferente activităților lor. Această cerință este necesară și pentru a garanta condiții de concurență echitabile pe piața unică între întreprinderile stabilite în Uniune și întreprinderile din țări terțe. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(21) Articolul 19a alineatul (3) și articolul 29a alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE scutește în prezent toate filialele de obligația de a raporta informații nefinanciare în cazul în care astfel de întreprinderi și filialele lor sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă, cu condiția ca acesta să includă informațiile nefinanciare prevăzute. Este însă necesar să se asigure faptul că informațiile privind durabilitatea sunt ușor accesibile utilizatorilor și să se asigure transparența privind societatea-mamă a filialei exceptate care raportează la nivel consolidat. Prin urmare, este necesar să se prevadă obligația ca respectivele filiale să publice raportul de gestiune consolidat al societății-mamă și să includă în raportul de gestiune o trimitere la faptul că sunt scutite de obligația de a raporta informații privind durabilitatea. Această scutire ar trebui să se aplice și în cazul în care societatea-mamă care raportează la nivel consolidat este o întreprindere dintr-o țară terță care raportează informații privind durabilitatea în conformitate cu cerințele prezentei directive sau într-un mod echivalent cu standardele UE de raportare privind durabilitatea. |
(21) Articolul 19a alineatul (3) și articolul 29a alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE scutește în prezent toate filialele de obligația de a raporta informații nefinanciare în cazul în care astfel de întreprinderi și filialele lor sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă, așa cum este definită în directiva menționată, cu condiția ca acesta să includă informațiile nefinanciare prevăzute. Este însă necesar să se asigure faptul că informațiile privind durabilitatea sunt ușor accesibile utilizatorilor și să se asigure transparența privind activitățile tuturor întreprinderilor vizate de domeniul de aplicare al directivei. Prin urmare, este necesar să se prevadă obligația ca respectivele filiale să publice un raport de gestiune care să conțină informații privind aspectele legate de durabilitate. Absența unei scutiri nu afectează posibilitatea ca o întreprindere-mamă să își pună în comun costurile și resursele cu filialele sale pentru ca acestea să își îndeplinească obligațiile de publicare a informațiilor privind durabilitatea și de auditare a procesului de raportare a informațiilor cu privire la durabilitate. Aceasta nu afectează nici posibilitatea ca întreprinderile-mamă să întocmească un raport de gestiune consolidat. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 22
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(22) Articolul 23 din Directiva 2013/34/UE scutește societățile-mamă de obligația de a întocmi situații financiare consolidate și un raport de gestiune consolidat în cazul în care respectivele întreprinderi sunt filiale ale unei alte societăți-mamă care respectă obligația respectivă. Cu toate acestea, ar trebui să se precizeze că regimul de scutire pentru situațiile financiare consolidate și rapoartele de gestiune consolidate funcționează independent de regimul de scutire pentru raportarea consolidată privind durabilitatea. Prin urmare, o întreprindere poate fi scutită de obligațiile de raportare financiară consolidată, dar nu poate fi scutită de obligațiile de raportare consolidată privind durabilitatea atunci când societatea-mamă de cel mai înalt rang al acesteia întocmește situații financiare consolidate și rapoarte de gestiune consolidate în conformitate cu dreptul Uniunii sau, dacă întreprinderea este stabilită într-o țară terță, în conformitate cu cerințe echivalente, dar nu întocmește rapoarte consolidate privind durabilitatea în conformitate cu dreptul UE sau, dacă întreprinderea este stabilită într-o țară terță, în conformitate cu cerințe echivalente. |
eliminat |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 24
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze ar trebui să fie cât mai coerentă cu putință cu definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze ar trebui să fie cât mai coerentă cu putință cu definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. Lista este o cerință minimă, care nu va reduce cerințele naționale existente privind raportarea. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 25
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(25) Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE prevăd raportarea nu numai cu privire la informații „în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii”, ci și cu privire la informațiile necesare pentru înțelegerea impactului activităților întreprinderii asupra aspectelor de mediu, sociale și de personal, a respectării drepturilor omului, a combaterii corupției și a dării de mită. Prin urmare, respectivele articole conțin cerința ca întreprinderile să raporteze atât cu privire la modul în care diferitele aspecte legate de durabilitate afectează întreprinderea, cât și cu privire la impactul activităților întreprinderii asupra oamenilor și a mediului. Este vorba de dubla perspectivă asupra pragului de semnificație, în care partea de riscuri pentru întreprindere și partea de impact al acesteia reprezintă fiecare o perspectivă asupra pragului de semnificație. Verificarea adecvării aferentă raportării întreprinderilor arată că, adesea, aceste două perspective nu sunt bine înțelese sau aplicate. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că întreprinderile ar trebui să ia în considerare fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație în parte și ar trebui să prezinte informații care sunt semnificative din ambele perspective, precum și informații semnificative numai dintr-o singură perspectivă. |
(25) Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE prevăd raportarea nu numai cu privire la informații „în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii”, ci și cu privire la informațiile necesare pentru înțelegerea impactului activităților întreprinderii asupra aspectelor de mediu, sociale și de personal, a respectării drepturilor omului, a combaterii corupției și a dării de mită. Prin urmare, respectivele articole conțin cerința ca întreprinderile să raporteze atât cu privire la modul în care diferitele aspecte legate de durabilitate afectează întreprinderea, cât și cu privire la impactul activităților întreprinderii asupra oamenilor și a mediului. Este vorba de dubla perspectivă asupra pragului de semnificație, în care partea de riscuri pentru întreprindere și partea de impact al acesteia reprezintă fiecare o perspectivă asupra pragului de semnificație. Verificarea adecvării aferentă raportării întreprinderilor arată că, adesea, aceste două perspective nu sunt bine înțelese sau aplicate. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că întreprinderile ar trebui să ia în considerare fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație în parte și ar trebui să prezinte informații care sunt semnificative din ambele perspective, precum și informații semnificative numai dintr-o singură perspectivă, ținând seama de faptul că dublul caracter semnificativ este fundamental pentru a înțelege crearea de valoare pe termen lung a unei întreprinderi. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 26
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, dacă și în ce mod modelul lor de afaceri și strategia lor țin seama de interesele părților interesate, eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, punerea în aplicare a aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele obiective de durabilitate stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, principalul impact negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, dacă și în ce mod modelul lor de afaceri și strategia lor țin seama de interesele părților interesate, eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, punerea în aplicare a aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele obiective de durabilitate stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, principalul impact negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. Pentru a proteja competitivitatea întreprinderilor, informațiile trebuie furnizate la nivel agregat. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau mediului; numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului; și ușurința cu care ar putea fi remediate daunele, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Un proiect transparent oferă metodologia pentru măsurarea și evaluarea impactului în întreg lanțul valoric. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau mediului; numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului; și ușurința cu care ar putea fi remediate daunele, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 29
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau să fie informații cu privire la performanțele anterioare. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, după caz. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații legate de lanțul său valoric din UE și informații care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau să fie informații cu privire la performanțele anterioare. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. În același timp, este esențial să se țină seama de natura sensibilă a unor astfel de informații din perspectiva confidențialității comerciale, precum și de faptul că astfel de informații sunt afectate de incertitudini și nu sunt riguros verificate. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative, care se bazează pe indicatori științifici armonizați, comparabili și uniformi și care sunt în concordanță cu evaluarea armonizată a ciclului de viață, fără a periclita poziția comercială a întreprinderii. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la impactul asupra societății al întregului lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, după caz. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații legate de lanțul său valoric din UE și informații care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 31
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(31) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/EU prevăd ca întreprinderile să furnizeze o explicație clară și motivată cu privire la opțiunea de a nu pune în aplicare politici în legătură cu unul sau mai multe dintre aspectele enumerate, în cazul în care întreprinderea nu face acest lucru. Faptul că prezentările de informații privind politicile pe care întreprinderile le pot avea sunt tratate diferit de celelalte domenii de raportare incluse în articolele respective a creat confuzie în rândul întreprinderilor care fac raportarea și nu a ajutat la îmbunătățirea calității informațiilor raportate. Prin urmare, nu este necesar să se mențină acest tratament diferit al politicilor în directivă. Informațiile care trebuie prezentate în legătură cu fiecare dintre domeniile de raportare menționate la articolele 19a și 29a vor fi stabilite în cadrul standardelor. |
(Nu privește versiunea în limba română.) |
Justificare
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 33
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație, trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate și trebuie să fie aliniate, după caz, la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
(33) Pentru a-și dezvolta standardele de raportare privind durabilitatea, Uniunea ar trebui să garanteze coerența cu standardele globale echivalente. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație, trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate, inclusiv evaluarea monetară a impactului afacerii asupra societății, atunci când este în avantajul celor care pregătesc și utilizează datele să compare relevanța diferiților indicatori. Pentru a evita dublarea obligațiilor și neconcordanțele între definițiile, sfera și obiectivele cerințelor aplicabile și privind durabilitatea trebuie să fie aliniate, după caz, la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv, dar fără a se limita la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. Aceste informații ar trebui să se bazeze pe indicatori științifici armonizați, comparabili și uniformi și să fie în concordanță cu evaluarea armonizată a ciclului de viață. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu obiectivele socioeconomice ale Uniunii în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050, ținând seama totodată de standardele globale. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, în convergență cu dezvoltarea standardelor internaționale de durabilitate (ISS) adoptate de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate (ISSB), care să permită adoptarea lor rapidă și, după caz, să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a cooperării dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, avizul tehnic al EFRAG ar trebui să fie elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, să fie însoțit de analize costbeneficiu și să utilizeze cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului54, ESMA joacă, de asemenea, un rol în promovarea convergenței în materie de supraveghere la asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate din UE și care vor trebui să utilizeze aceste standarde de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să consulte Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate, inclusiv evaluarea monetară a impactului și metodele de contabilitate privind capitalul natural dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a convergenței dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial precum standardele internaționale de durabilitate (ISS) adoptate de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate (ISSB) și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la convergența cu inițiativele globale de stabilire a standardelor și în cadrul Uniunii precum Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă și Regulamentul privind taxonomia și la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, avizul tehnic al EFRAG ar trebui să fie elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, să fie însoțit de consultări publice și analize cost-beneficiu și să utilizeze cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante, inclusiv Platforma privind finanțarea durabilă și experții naționali relevanți ai statelor membre. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de necesitatea concordanței cu Regulamentul (UE) 2020/852, înainte de adoptarea standardelor, Comisia ar trebui să consulte Platforma privind finanțarea durabilă, menționată la articolul 20 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin cont de nevoia de convergență cu inițiativele globale de stabilire a standardelor, înainte de a adopta standardele, Comisia ar trebui să se consulte cu Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului54, ESMA joacă, de asemenea, un rol în promovarea convergenței în materie de supraveghere la asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate din UE și care vor trebui să utilizeze aceste standarde de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de patru luni de la data primirii cererii din partea Comisiei și aceasta prezintă avizul său cu privire la modificările aduse standardelor existente în termen de trei luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să consulte Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, cunoștințele și competențele de specialitate și avizul Consiliului pentru Standarde Internaționale de Durabilitate (ISSB) al Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară (IFRS). Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
__________________ |
__________________ |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 35
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(35) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie coerente cu alte acte legislative ale Uniunii. Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie coerente cu alte acte legislative ale Uniunii. Standardele respective ar trebui, în special, să fie aliniate la cerințele de prezentare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și ar trebui să țină seama de indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute în diferitele acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852, de cerințele de prezentare aplicabile administratorilor de indici de referință în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului55, de standardele minime pentru construirea indicilor de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, precum și de orice activitate desfășurată de Autoritatea Bancară Europeană în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor de prezentare prevăzute în cadrul pilonului III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Standardele ar trebui să țină seama de legislația de mediu a Uniunii, inclusiv de Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului56 și de Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului57, și de Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei58 și de anexele la aceasta, precum și de actualizările lor. Ar trebui să se țină seama și de alte acte legislative relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului59, precum și de cerințele prevăzute în dreptul Uniunii pentru întreprinderi în ceea ce privește sarcinile directorilor și obligația de diligență. |
(35) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie coerente cu alte acte legislative ale Uniunii. Standardele respective ar trebui, în special, să fie aliniate la cerințele de prezentare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și ar trebui să țină seama de criteriile, indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute în diferitele acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852, de cerințele de prezentare aplicabile administratorilor de indici de referință în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului55, de standardele minime pentru construirea indicilor de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, precum și de orice activitate desfășurată de Autoritatea Bancară Europeană în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor de prezentare prevăzute în cadrul pilonului III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Standardele ar trebui să țină seama de legislația de mediu a Uniunii, inclusiv de Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului56 și de Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului57, și de Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei58 și de anexele la aceasta, precum și de actualizările lor. Ar trebui să se țină seama și de alte acte legislative relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului59. |
__________________ |
__________________ |
55 Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1). |
55 Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1). |
56 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
56 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
57 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1). |
57 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1). |
58 Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). |
58 Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). |
59 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17). |
59 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17). |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 36
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(36) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama de ghidul Comisiei privind raportarea informațiilor nefinanciare60 și de orientările Comisiei privind raportarea informațiilor legate de climă61. De asemenea, ele ar trebui să țină seama și de alte cerințe de raportare din Directiva 2013/34/UE care nu sunt direct legate de durabilitate, cu scopul de a-i ajuta pe utilizatorii informațiilor raportate să înțeleagă mai bine dezvoltarea, performanța, poziția și impactul întreprinderii, prin maximizarea legăturilor dintre informațiile privind durabilitatea și alte informații raportate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE. |
(36) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama de ghidul Comisiei privind raportarea informațiilor nefinanciare și de orientările Comisiei privind raportarea informațiilor legate de climă. Acestea ar trebui să se refere mai ales la indicatorii-cheie de performanță, inclusiv la cei elaborați în cadrul secțiunii 3.5 din Comunicarea Comisiei din 18 iunie 2019 intitulată „Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate de climă”, precum și la indicatorii suplimentari care vizează toate obiectivele de mediu. Acești indicatori ar trebui definiți în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 26 iunie 2017 intitulată „Orientări privind raportarea nefinanciară (metodologie pentru raportarea nefinanciară)” și în strânsă colaborare și implicare cu organizațiile care promovează protecția mediului, partenerii sociali, investitorii și părțile interesate implicate în domeniul drepturilor omului și în chestiuni sociale la nivel internațional. De asemenea, standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama și de alte cerințe de raportare din Directiva 2013/34/UE care nu sunt direct legate de durabilitate, cu scopul de a-i ajuta pe utilizatorii informațiilor raportate să înțeleagă mai bine dezvoltarea, performanța, poziția și impactul întreprinderii, prin maximizarea legăturilor dintre informațiile privind durabilitatea și alte informații raportate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE. |
__________________ |
|
60 2017/C 215/01. |
|
61 2019/C 209/01. |
|
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 37
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(37) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie proporționale și nu ar trebui să impună sarcini administrative inutile societăților care sunt obligate să le utilizeze. Pentru a reduce la minimum perturbările pentru întreprinderile care raportează deja informații privind durabilitatea, standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama, după caz, de standardele și cadrele existente pentru raportarea și contabilitatea privind durabilitatea. Printre acestea se numără Inițiativa de Raportare Globală, Consiliul pentru standardele de contabilitate pentru durabilitate, Consiliul internațional pentru raportarea integrată, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă, Consiliul pentru standardele de informare privind emisiile de dioxid de carbon și CDP (fostul Proiect de informare privind emisiile de dioxid de carbon). Standardele Uniunii Europene ar trebui să țină seama de orice standard de raportare privind durabilitatea elaborat sub auspiciile Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară. Pentru a evita fragmentarea legislativă inutilă care ar putea avea consecințe negative pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel mondial, standardele europene ar trebui să contribuie la procesul de convergență a standardelor de raportare privind durabilitatea la nivel mondial. |
(37) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie proporționale și nu ar trebui să impună sarcini și costuri administrative inutile societăților care sunt obligate să le utilizeze. Pentru a reduce la minimum perturbările pentru întreprinderile care raportează deja informații privind durabilitatea, standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama, după caz, și să asigure concordanța cu standardele și cadrele existente pentru raportarea și contabilitatea privind durabilitatea. Printre acestea se numără Inițiativa de Raportare Globală, Consiliul pentru standardele de contabilitate pentru durabilitate, Consiliul internațional pentru raportarea integrată, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă, Consiliul pentru standardele de informare privind emisiile de dioxid de carbon și CDP (fostul Proiect de informare privind emisiile de dioxid de carbon). Standardele Uniunii Europene ar trebui să țină seama de orice standard de raportare privind durabilitatea elaborat sub auspiciile Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară, în special ale Consiliului pentru Standarde Internaționale de Durabilitate (ISSB). Pentru a evita fragmentarea legislativă inutilă care ar putea avea consecințe negative pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel mondial, standardele europene ar trebui să contribuie la procesul de convergență a standardelor de raportare privind durabilitatea la nivel mondial. Standardele Uniunii privind durabilitatea ar trebui să țină seama, pe cât posibil, de standardele globale echivalente de raportare durabilă. Dacă este posibil, Uniunea ar trebui să coopereze cu alți actori internaționali pentru a promova la nivel internațional utilizarea standardelor de raportare privind durabilitatea incluse în prezenta directivă. |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 38
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(38) În comunicarea sa privind Pactul verde european, Comisia Europeană s-a angajat să sprijine întreprinderile și alte părți interesate în instituirea unor practici standardizate de contabilitate privind capitalul natural, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel internațional, cu scopul de a asigura o gestionare adecvată a riscurilor de mediu și a oportunităților de atenuare a acestora și de a reduce costurile aferente tranzacțiilor. Proiectul Transparent sponsorizat în cadrul programului LIFE elaborează prima metodologie de contabilitate privind capitalul natural, care va facilita compararea metodelor existente și le va face mai transparente, coborând, în același timp, pragul pe care societățile trebuie să îl atingă pentru adoptarea și utilizarea sistemelor în sprijinul adaptării activității lor la exigențele viitorului. Protocolul privind capitalul natural este, de asemenea, o referință importantă în acest domeniu. Deși servesc în principal la consolidarea deciziilor de gestionare internă, metodele de contabilitate privind capitalul natural ar trebui luate în considerare în mod corespunzător la stabilirea standardelor de raportare privind durabilitatea. Unele metodologii de contabilitate privind capitalul natural urmăresc să atribuie o valoare monetară impactului activităților societăților asupra mediului, ceea ce poate ajuta utilizatorii să înțeleagă mai bine respectivul impact. Prin urmare, este oportun să se poată include în standardele de raportare privind durabilitatea indicatori monetizați ai impactului asupra durabilității, dacă acest lucru este considerat necesar. |
(38) În comunicarea sa privind Pactul verde european, Comisia Europeană s-a angajat să sprijine întreprinderile și alte părți interesate în instituirea unor practici standardizate de contabilitate privind capitalul natural, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel internațional, cu scopul de a asigura o gestionare adecvată a riscurilor de mediu și a oportunităților de atenuare a acestora, precum și impactul acestora asupra riscurilor sociale, economice și de guvernanță și de a reduce costurile aferente tranzacțiilor. Proiectul Transparent sponsorizat în cadrul programului LIFE elaborează și testează prima metodologie de contabilitate privind capitalul natural, care consolidează metodele și bunele practici existente pentru a facilita compararea performanțelor și pentru a le spori transparența, coborând, în același timp, pragul pe care societățile trebuie să îl atingă pentru adoptarea și utilizarea sistemelor în sprijinul adaptării activității lor la exigențele viitorului. Metodologia proiectului Transparent se bazează pe Protocolul privind capitalul natural care este, de asemenea, o referință importantă în acest domeniu și reflectă dubla perspectivă asupra pragului de semnificație. Deși servesc în principal la consolidarea deciziilor de gestionare internă, metodele de contabilitate privind capitalul natural ar trebui luate în considerare în mod corespunzător la stabilirea standardelor de raportare privind durabilitatea, deoarece informațiile colectate și auditate vor fi utilizate și pentru prezentări de informații externe. Unele metodologii de contabilitate privind capitalul natural urmăresc să atribuie o valoare monetară impactului activităților societăților asupra mediului, ceea ce va ajuta utilizatorii să înțeleagă mai bine respectivul impact și interdependențele sale. Prin urmare, este oportun să se poată include în standardele de raportare privind durabilitatea indicatori monetizați ai impactului asupra durabilității, dacă acest lucru este considerat necesar. |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 41
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(41) În ceea ce privește informațiile legate de climă, utilizatorii sunt interesați să cunoască riscurile fizice și de tranziție ale întreprinderilor și reziliența acestora în diferite scenarii climatice. Ei sunt interesați, de asemenea, de nivelul și domeniul de aplicare al emisiilor și al absorbțiilor de gaze cu efect de seră atribuite întreprinderii, inclusiv de măsura în care întreprinderea utilizează compensările și de sursa acestor compensări. Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită alinierea standardelor de contabilizare și de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizatorii au nevoie de informații fiabile cu privire la compensări, care să răspundă preocupărilor legate de posibilitatea unei duble contabilizări și a unor supraestimări, având în vedere riscurile pe care dubla contabilizare și supraestimările le pot crea pentru atingerea obiectivelor legate de climă. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze cu privire la aceste aspecte. |
(41) În ceea ce privește informațiile legate de climă, utilizatorii sunt interesați să cunoască riscurile fizice și de tranziție ale întreprinderilor, planurile lor detaliate de a-și atenua propriile emisii și reziliența și planurile lor de adaptare la diferite scenarii climatice. Ei sunt interesați, de asemenea, de nivelul și domeniul de aplicare al emisiilor și al absorbțiilor de gaze cu efect de seră atribuite întreprinderii, inclusiv de măsura în care întreprinderea utilizează compensările și de sursa acestor compensări. Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită alinierea standardelor de contabilizare și de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizatorii au nevoie de informații fiabile cu privire la compensări, care să răspundă preocupărilor legate de posibilitatea unei duble contabilizări și a unor supraestimări, având în vedere riscurile pe care dubla contabilizare și supraestimările le pot crea pentru atingerea obiectivelor legate de climă. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze cu privire la aceste aspecte. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 43
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile relevante ale Organizației Internaționale a Muncii și, în special, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, în Convenția europeană a drepturilor omului, în Carta socială europeană, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 48
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite și citite automat în formate digitale. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei63, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată O strategie europeană privind datele64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza, de a accesa și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite, comparate și citite automat în formate digitale și publicate în conformitate cu principiile datelor deschise. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi și de a pune la dispoziția publicului situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei63, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată O strategie europeană privind datele64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
__________________ |
__________________ |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
64 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data |
64 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data |
65 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en |
65 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 49
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(49) Pentru a permite includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, neîntârziat după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
(49) Pentru a permite și garanta includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic de date deschise și citibil automat prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, neîntârziat după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 50
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(50) Articolul 19a alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE permite statelor membre să scutească întreprinderile de obligația de a include în raportul de gestiune declarația nefinanciară prevăzută la articolul 19a alineatul (1). Statele membre pot face acest lucru în cazul în care întreprinderea în cauză întocmește un raport separat care este publicat împreună cu raportul de gestiune în conformitate cu articolul 30 din directiva respectivă sau în cazul în care raportul este pus la dispoziția publicului pe site-ul web al întreprinderii într-un termen rezonabil care nu depășește șase luni de la data bilanțului și este menționat în raportul de gestiune. Aceeași posibilitate există și pentru declarația nefinanciară consolidată menționată la articolul 29a alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE. Douăzeci de state membre au utilizat această opțiune. Posibilitatea de a publica un raport separat împiedică însă disponibilitatea informațiilor care fac legătura între informațiile financiare și cele privind aspectele legate de durabilitate. De asemenea, este îngreunată astfel posibilitatea de a localiza și de a accesa informațiile de către utilizatori, în special de către investitori, care sunt interesați atât de informațiile financiare, cât și de cele privind durabilitatea. Eventualele momente diferite de publicare a informațiilor financiare și a informațiilor privind durabilitatea exacerbează această problemă. Publicarea într-un raport separat poate, de asemenea, să dea impresia, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, că informațiile privind durabilitatea aparțin unei categorii de informații mai puțin relevante, ceea ce poate avea un impact negativ asupra percepției privind fiabilitatea informațiilor. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să raporteze informațiile privind durabilitatea în raportul de gestiune, iar statelor membre nu ar trebui să li se mai permită să scutească întreprinderile de obligația de a include în raportul de gestiune informații privind aspectele legate de durabilitate. O astfel de obligație contribuie, de asemenea, la clarificarea rolului pe care autoritățile naționale competente îl au în supravegherea raportării privind durabilitatea, ca parte a raportului de gestiune, în conformitate cu Directiva 2004/109/CE. În plus, întreprinderile care au obligația de a raporta informații privind durabilitatea nu ar trebui în niciun caz să fie scutite de obligația de a publica raportul de gestiune, deoarece este important să se asigure că informațiile privind durabilitatea sunt puse la dispoziția publicului. |
(50) Articolul 19a alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE permite statelor membre să scutească întreprinderile de obligația de a include în raportul de gestiune declarația nefinanciară prevăzută la articolul 19a alineatul (1). Statele membre pot face acest lucru în cazul în care întreprinderea în cauză întocmește un raport separat care este publicat împreună cu raportul de gestiune în conformitate cu articolul 30 din directiva respectivă sau în cazul în care raportul este pus la dispoziția publicului pe site-ul web al întreprinderii într-un termen rezonabil care nu depășește șase luni de la data bilanțului și este menționat în raportul de gestiune. Aceeași posibilitate există și pentru declarația nefinanciară consolidată menționată la articolul 29a alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE. Douăzeci de state membre au utilizat această opțiune. |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 51
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(51) Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE prevede ca întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să includă în raportul de gestiune o declarație privind guvernanța corporativă, care trebuie să conțină, printre alte informații, o descriere a politicii de diversitate aplicate de întreprindere în ceea ce privește organele sale de administrație, de conducere și de supraveghere. Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE oferă întreprinderilor flexibilitatea de a decide asupra căror aspecte ale diversității raportează. Dispoziția nu impune în mod explicit întreprinderilor să includă informații cu privire la vreun aspect specific al diversității. Pentru a se înainta în direcția unei participări mai echilibrate din punctul de vedere al genului la procesul decizional economic, este necesar să se asigure faptul că întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate raportează întotdeauna cu privire la politicile lor privind diversitatea de gen și la punerea în aplicare a acestora. Însă, pentru a se evita sarcinile administrative inutile, întreprinderile respective ar trebui să aibă posibilitatea de a raporta unele dintre informațiile prevăzute la articolul 20 din Directiva 2013/34/UE odată cu alte informații legate de durabilitate. |
(51) Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE prevede ca întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să includă în raportul de gestiune o declarație privind guvernanța corporativă, care trebuie să conțină, printre alte informații, o descriere a politicii de diversitate aplicate de întreprindere în ceea ce privește organele sale de administrație, de conducere și de supraveghere. Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE oferă întreprinderilor flexibilitatea de a decide asupra căror aspecte ale diversității raportează. Dispoziția nu impune în mod explicit întreprinderilor să includă informații cu privire la vreun aspect specific al diversității. Pentru a se înainta în direcția unei participări mai echilibrate din punctul de vedere al genului la procesul decizional economic, este necesar să se asigure faptul că întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate raportează întotdeauna cu privire la politicile lor privind diversitatea de gen, inclusiv în ceea ce privește femeile în consiliile de administrație, și la punerea în aplicare a acestora. Însă, pentru a se evita sarcinile administrative inutile, întreprinderile respective ar trebui să aibă posibilitatea de a raporta unele dintre informațiile prevăzute la articolul 20 din Directiva 2013/34/UE odată cu alte informații legate de durabilitate. |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 52
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(52) Articolul 33 din Directiva 2013/34/UE prevede ca statele membre să se asigure că membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi au responsabilitatea colectivă de a se asigura că situațiile financiare anuale (consolidate), raportul de gestiune (consolidat) și declarația (consolidată) privind guvernanța corporativă sunt întocmite și publicate în conformitate cu cerințele directivei respective. Responsabilitatea colectivă respectivă ar trebui extinsă la cerințele privind digitalizarea prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2019/815, la cerința de respectare a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea și la cerința de a marca raportarea privind durabilitatea. |
(52) Articolul 33 din Directiva 2013/34/UE prevede ca statele membre să se asigure că membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi au responsabilitatea colectivă de a se asigura că situațiile financiare anuale (consolidate), raportul de gestiune (consolidat) și declarația (consolidată) privind guvernanța corporativă sunt întocmite și publicate în conformitate cu cerințele directivei respective. Responsabilitatea colectivă respectivă ar trebui extinsă la cerințele privind digitalizarea prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2019/815, la cerința de respectare a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea și la cerința de a marca raportarea privind durabilitatea și de a publica informațiile într-un format de date deschise. |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 56
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(56) Normele privind autorizarea și recunoașterea auditorilor statutari și a firmelor de audit ar trebui să asigure faptul că auditorii statutari dispun de nivelul necesar de cunoștințe teoretice cu privire la subiectele relevante pentru asigurarea raportării privind durabilitatea și de capacitatea de a aplica cunoștințele respective în practică. Cu toate acestea, auditorilor statutari care au fost deja autorizați sau recunoscuți de un stat membru ar trebui să li se permită în continuare să efectueze audituri statutare și ar trebui să li se permită să efectueze misiuni de asigurare a raportării privind durabilitatea. Statele membre ar trebui să se asigure totuși că auditorii statutari deja autorizați dobândesc cunoștințele necesare în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea și asigurarea raportării privind durabilitatea prin intermediul unei formări profesionale continue. |
(56) Normele privind autorizarea și recunoașterea auditorilor statutari și a firmelor de audit ar trebui să asigure faptul că auditorii statutari dispun de nivelul necesar de cunoștințe teoretice cu privire la subiectele relevante pentru asigurarea raportării privind durabilitatea și de capacitatea de a aplica cunoștințele respective în practică. Cu toate acestea, auditorilor statutari care au fost deja autorizați sau recunoscuți de un stat membru ar trebui să li se permită în continuare să efectueze audituri statutare și ar trebui să li se permită să efectueze misiuni de asigurare a raportării privind durabilitatea. Statele membre ar trebui să se asigure totuși că auditorii statutari deja autorizați dobândesc cunoștințele necesare în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea și asigurarea raportării privind durabilitatea prin intermediul unei formări profesionale continue. Niciun aspect din prezenta directivă nu ar trebui să îi împiedice pe auditorii statutari să efectueze și lucrări de asigurare. |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2013/34/UE
Articolul 1 – alineatul 3 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(3) Măsurile de coordonare prevăzute la articolele 19a, 19d, 29a, 30 și 33, la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), la articolul 34 alineatele (2) și (3) și la articolul 51 din prezenta directivă se aplică, de asemenea, actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la următoarele întreprinderi, indiferent de forma juridică a acestora: |
(3) Măsurile de coordonare prevăzute la articolele 19a, 19d, 29a, 30 și 33, la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), la articolul 34 alineatele (2) și (3) și la articolul 51 din prezenta directivă se aplică, de asemenea, actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la următoarele întreprinderi, indiferent de forma juridică a acestora, cu condiția ca numărul lor de angajați să depășească 500 de persoane: |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2013/34/UE
Articol 1 – alineatul 3 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot alege să nu aplice măsurile de coordonare menționate la primul paragraf în cazul întreprinderilor enumerate la articolul 2 alineatul (5) punctele 2-23 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului*3. |
Statele membre pot alege, pe baza unui motiv justificat, să nu aplice măsurile de coordonare menționate la primul paragraf în cazul întreprinderilor enumerate la articolul 2 alineatul (5) punctele 2-23 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului*3. |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(17) «aspecte legate de durabilitate» înseamnă factori de durabilitate astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului*4, precum și factori de guvernanță; |
(17) «aspecte legate de durabilitate» înseamnă factori de durabilitate astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului*4, precum și factori de guvernanță, în cazul în care factorii de mediu sunt înțeleși în conformitate cu obiectivele de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852; |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 19
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(19) «imobilizări necorporale» înseamnă resurse fără existență materială care contribuie la crearea de valoare de către întreprindere; |
(19) «imobilizări necorporale» înseamnă resurse fără existență materială care contribuie la crearea de valoare de către întreprindere și care sunt în concordanță cu imobilizările necorporale deja raportate în cadrul de raportare financiară; |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 20 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
20a. «activități economice cu grad ridicat de risc» înseamnă activități economice care este probabil să aibă impact negativ grav asupra aspectelor legate de durabilitate sau care sunt expuse la riscuri legate de durabilitate și sunt incluse pe lista menționată la articolul 19a alineatul (7a); |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile mari și, începând cu 1 ianuarie 2026, întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
1. Următoarele entități includ în raportul de gestiune integral auditat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii:
|
|
(a) întreprinderi mari, inclusiv întreprinderi organizate ca fundații, trusturi sau francize; |
|
(b) întreprinderi mari și întreprinderile menționate la articolul 3 alineatul (7), care sunt reglementate de legislația unei țări terțe și care nu sunt stabilite pe teritoriul Uniunii atunci când își desfășoară activitatea pe piața internă vânzând bunuri sau prestând servicii în temeiul unor acorduri; |
|
(c) întreprinderi mici și mijlocii ale căror valori mobiliare transferabile sunt admise la tranzacționare într-un loc de tranzacționare al oricărui stat membru în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 24 din Directiva 2014/65/UE; |
|
(d) întreprinderi mici și mijlocii care desfășoară activități economice cu grad ridicat de risc. |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Informațiile menționate la alineatul (1) conțin în special: |
2. Informațiile menționate la alineatul (1) conțin: |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii față de riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate; |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii față de riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate și de schimbările climatice în special; |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) oportunitățile pentru întreprindere în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
(ii) oportunitățile și riscurile pentru întreprindere în legătură cu aspectele legate de durabilitate, inclusiv tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele părților interesate ale întreprinderii și de impactul întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iv) modul în care activitatea întreprinderii ține seama de gestionarea riscurilor, de interesele părților interesate ale întreprinderii și de impactul întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate; |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) modul în care strategia întreprinderii a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(v) modul în care strategia întreprinderii a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și, în special, de schimbările climatice; |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, precum și componența și expertiza acestora, părțile interesate cu care se consultă în privința aspectelor legate de durabilitate și obiectivelor aferente, procesele lor decizionale și dacă membrilor respectivelor organe li se oferă stimulente pentru aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și obiectivele aferente; |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, în conformitate cu convențiile internaționale privind drepturile sociale și drepturile omului, în special cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Orientările OCDE privind obligația de diligență pentru o conduită responsabilă în afaceri, Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, convențiile fundamentale ale OIM și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare, având în vedere că competitivitatea întreprinderii se menține prin protejarea datelor profesionale sau industriale sensibile; |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru identificarea, evaluarea, prevenirea, atenuarea, încetarea, monitorizarea, comunicarea, asumarea, abordarea și remedierea impactului real și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Întreprinderile prezintă, de asemenea, informații privind imobilizările necorporale, inclusiv informații privind capitalul intelectual, capitalul uman și capitalul social și relațional. |
Întreprinderile prezintă, de asemenea, informații privind imobilizările necorporale, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (19). |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Întreprinderile raportează procesul desfășurat pentru identificarea informațiilor pe care le-au inclus în raportul de gestiune în conformitate cu alineatul (1), iar în acest proces iau în considerare orizonturi pe termen scurt, mediu și lung. |
Întreprinderile raportează procesul desfășurat pentru identificarea informațiilor pe care le-au inclus în raportul de gestiune în conformitate cu alineatul (1), iar în acest proces iau în considerare orizonturi pe termen scurt și mediu. |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 3 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații prospective și retrospective, precum și informații calitative și cantitative. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații retrospective și, acolo unde este relevant, informații prospective. Se vor combina informații calitative și cantitative pentru a asigura raportarea celor mai relevante informații, în temeiul fiecărui standard. După caz, informațiile țin seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung. Informațiile sunt furnizate în mod agregat și acoperă domeniile în care întreprinderea își desfășoară activitatea. |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 3 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric și de aprovizionare al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii și la relațiile sale de afaceri, cu condiția ca competitivitatea întreprinderii să fie păstrată prin protejarea datelor profesionale sau industriale sensibile. |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 3 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii și a impactului activității sale. |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în anumite cazuri în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii poziției comerciale și competitive a întreprinderii. |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 3 – paragraful 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Comisia elaborează orientări luând în considerare avizul tehnic al EFRAG, cu privire la metodologia adecvată pentru generarea informațiilor prospective care trebuie furnizate în raportare. Orientările sunt scurte și concise și țin cont de sarcina administrativă a întreprinderii care raportează. |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Prin derogare de la articolul 19a alineatele (1)-(4), întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) pot raporta în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 19c. |
5. Prin derogare de la articolul 19a alineatele (1)-(4), întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 19a alineatul (1) literele (c) și (d) pot raporta în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 19c. |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 5 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
5b. În conformitate cu articolul 34, statele membre se asigură că raportul de gestiune este auditat de unul sau mai mulți auditori statutari sau de una sau mai multe firme de audit autorizate de statele membre să efectueze audituri statutare în conformitate cu Directiva 2006/43/CE. |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 7 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
O întreprindere care este filială este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) dacă întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă, întocmit în conformitate cu articolele 29 și 29a. O întreprindere care este filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului*6, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
eliminat |
__________ |
|
*6 Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38).”; |
|
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 7 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la primul paragraf se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut în dreptul statului membru sub incidența căruia intră întreprinderea scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la primul paragraf se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut în dreptul statului membru sub incidența căruia intră întreprinderea. |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 7 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statul membru sub incidența căruia intră întreprinderea scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) poate impune ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat într-o limbă oficială a statului membru sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în limbile respective să fie certificată. |
Statul membru sub incidența căruia intră întreprinderea poate impune ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat într-o limbă oficială a statului membru sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în limbile respective să fie certificată. |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7a. Comisia are competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a stabili o listă a activităților economice care sunt considerate cu grad ridicat de risc în ceea ce privește impactul negativ real sau potențial asupra aspectelor legate de durabilitate sau expunerea la riscuri legate de durabilitate. Lista activităților cu grad ridicat de risc include activitățile economice clasificate cu un nivel de risc „ridicat”, fie în categoria de mediu, fie în categoria socială a listei BERD a clasificării riscurilor de mediu și sociale sau care sunt excluse de la finanțare din fondurile BERD. În cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate devia de la lista BERD sau o poate completa cu alte activități economice care au impact negativ real sau potențial în materie de durabilitate sau care prezintă riscuri reale sau potențiale pentru durabilitate, ținând seama de activitatea Platformei privind finanțarea durabilă, instituită în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852, și de Orientările OCDE privind obligația de diligență necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, inclusiv în ceea ce privește mineritul, industriile extractive, agricultura, sectorul de confecții și încălțăminte, finanțele și transportul maritim internațional. O dată la trei ani, Comisia revizuiește aceste acte delegate, după caz. |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 – partea introductivă
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b, articolul 19c și articolul 19d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(4) Se introduc articolele 19b, 19c și 19d cu următorul text: |
(4) Se introduc următoarele articole 19b, 19c și 19d: |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolele 19a și 29a și, după caz, structura în care se raportează informațiile respective. În special: |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea bazate pe principii. Standardele de raportare privind durabilitatea garantează simplitatea și sunt implementate astfel încât părțile interesate să primească informații relevante și semnificative și să se evite orice sarcină administrativă inutilă pentru întreprinderea raportoare. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolele 19a și 29a și, după caz, structura în care se raportează informațiile respective. În special: |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) până la 31 octombrie 2022, Comisia adoptă acte delegate care specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) și cel puțin informațiile care corespund nevoilor participanților la piețele financiare supuși obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088; |
(a) până la ... [18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia adoptă acte delegate care specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2), conform obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088; |
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) până la 31 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate care specifică: |
(b) până la ... [30 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia adoptă acte delegate care specifică: |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) informațiile suplimentare pe care întreprinderile le raportează cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare enumerate la articolul 19a alineatul (2), dacă este necesar; |
(i) informațiile suplimentare pe care întreprinderile le raportează cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare enumerate la articolul 19a alineatul (2), dacă este necesar, într-o formă explicită și ușor accesibilă; |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul iia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iia) criteriile și normele de implementare pentru raportarea informațiilor privind durabilitatea în cazul întreprinderilor mijlocii menționate la articolul 19a alineatul (1); |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul iib (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iib) obiectivele măsurabile specifice bazate pe dovezi științifice; |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul iic (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iic) criteriile și normele de implementare pentru raportarea privind durabilitatea în cazul întreprinderilor menționate la articolul 3 alineatul (7), care sunt reglementate de legislația unei țări terțe și care nu sunt stabilite în Uniune atunci când își desfășoară activitatea pe piața internă vânzând bunuri sau prestând servicii. |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Cel puțin o dată pe an, Comisia consultă Platforma privind finanțarea durabilă menționată la articolul 20 și Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852 cu privire la programul de lucru al EFRAG în ceea ce privește elaborarea unor standarde de raportare privind durabilitatea. |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) prevăd ca informațiile care trebuie raportate să fie inteligibile, relevante, reprezentative, verificabile și comparabile și să fie reprezentate în mod fidel. |
Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) prevăd ca informațiile care trebuie raportate să fie inteligibile, relevante, reprezentative, verificabile, fiabile și comparabile și să fie reprezentate în mod fidel. După caz, aceste informații ar trebui să fie bazate pe date științifice. Standardele de raportare privind durabilitatea garantează simplitatea și sunt implementate astfel încât părțile interesate să primească informații relevante și semnificative. |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Ținând seama de obiectul unui anumit standard, standardele de raportare privind durabilitatea: |
Standardele de raportare privind durabilitatea reflectă obiectivele de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 și sunt în concordanță cu definițiile și cerințele stabilite în regulamentul respectiv și în actele delegate asociate și specifică: |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la factorii de mediu, inclusiv informații cu privire la: |
eliminat |
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) resursele de apă și cele marine; |
(iii) utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine; |
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) utilizarea resurselor și economia circulară; |
(iv) tranziția către o economie circulară; |
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) poluare; |
(v) prevenirea și controlul poluării; |
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul vi
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(vi) biodiversitate și ecosisteme; |
(vi) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor; |
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită; |
(ii) etica în afaceri, inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită; |
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) angajamentele politice ale întreprinderii, inclusiv activitățile sale de lobby; |
(iii) influența politică directă asupra formulării sau a punerii în aplicare de politici și asupra proceselor decizionale; |
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c – punctul va (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(va) modelul de afaceri global și strategia întreprinderii față de aspectele legate de durabilitate și implicarea sa în relație cu actorii din societatea civilă și actorii de stat; |
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Informațiile se pot baza, printre altele, pe evaluarea monetară a impactului în materie de durabilitate, dacă acest lucru este considerat util. |
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 3 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) criteriile stabilite în actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852*7; |
(c) criteriile, indicatorii și metodologiile stabilite în actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852*7, inclusiv, printre altele, criteriile tehnice de examinare, criteriile de contribuție substanțială și criteriile legate de principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”; |
__________ |
__________ |
*7 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
*7 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 3 – litera ha (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ha) metodele de contabilitate privind capitalul natural pentru a consolida deciziile de gestionare internă în vederea atribuirii unei valori monetare impactului activităților întreprinderilor asupra mediului, ceea ce poate ajuta utilizatorii să înțeleagă mai bine acest impact. |
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19c – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea proporționale cu capacitățile și caracteristicile întreprinderilor mici și mijlocii. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea precizează care dintre informațiile menționate la articolele 19a și 29a trebuie raportate de către întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a). Ele țin seama de criteriile stabilite la articolul 19b alineatele (2) și (3). De asemenea, ele specifică, dacă este cazul, structura în care se raportează informațiile respective. |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea proporționale cu capacitățile și caracteristicile întreprinderilor mici și mijlocii. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea precizează modul în care întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 19a alineatul (1) literele (d) și (c) raportează informațiile menționate la articolele 19a și 29a. Ele țin seama de criteriile stabilite la articolul 19b alineatele (2) și (3). De asemenea, ele specifică, dacă este cazul, structura în care se raportează informațiile respective. |
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19d – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Platforma online de acces la informații ar trebui să le permită utilizatorilor să compare cu ușurință datele prezentate online de întreprinderi, inclusiv pe categorii precum teme, sectoare, țări, cifră de afaceri și număr de angajați. |
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Societățile-mamă ale unui grup mare includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului grupului asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. |
1. Entitățile de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare și care depășesc, la data bilanțului, pe o bază consolidată, criteriul numărului mediu de 500 de angajați în cursul exercițiului financiar, includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului grupului asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. |
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei grupului la riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate; |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei grupului la riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate și, în special, de schimbările climatice; |
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) oportunitățile pentru grup în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
(ii) oportunitățile pentru grup în legătură cu aspectele legate de durabilitate și, în principal, de tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; |
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Articolul 29a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia grupului țin seama de interesele părților interesate ale grupului și de impactul grupului asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia grupului țin seama de interesele părților interesate ale grupului, de riscurile legate de durabilitate cu care se confruntă grupul și de principalul impact negativ real sau potențial al grupului asupra aspectelor legate de durabilitate; |
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) modul în care strategia grupului a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(v) modul în care strategia grupului a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și obiectivele aferente; |
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, în conformitate cu convențiile internaționale privind drepturile sociale și drepturile omului, în special cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Orientările OCDE privind obligația de diligență pentru o conduită responsabilă în afaceri, Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, convențiile fundamentale ale OIM și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; |
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni și a eficacității rezultatului lor; |
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
În cazul în care se consideră necesar, informațiile menționate la literele (a) - (f) de la primul paragraf sunt concepute astfel încât să includă evaluarea monetară a impactului asupra durabilității. |
Amendamentul 96
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 3 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații prospective și informații referitoare la performanța anterioară, precum și informații calitative și cantitative. Aceste informații țin seama, după caz, de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații retrospective și, acolo unde este relevant, informații prospective. Se vor combina informații calitative și cantitative pentru a asigura raportarea celor mai relevante informații, în temeiul fiecărui standard. După caz, aceste informații țin seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung. Informațiile sunt furnizate în mod agregat și acoperă domeniile în care întreprinderea își desfășoară activitatea. |
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 3 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor administrative, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a grupului, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice o înțelegere corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției grupului și a impactului activității sale. |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în anumite cazuri în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii poziției comerciale și competitive a grupului. |
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 7 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
O societate-mamă care este și filială este scutită de obligația prevăzută la alineatele (1)-(4) dacă respectiva societate-mamă scutită și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei alte întreprinderi întocmit în conformitate cu articolul 29 și cu prezentul articol. O societate-mamă care este o filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care respectiva întreprindere și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
eliminat |
Amendamentul 99
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 7 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statul membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) poate să prevadă ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat în limba sa oficială sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în aceste limbi să fie certificată. |
Statul membru sub incidența căruia intră societatea-mamă poate să prevadă ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat în limba sa oficială sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în aceste limbi să fie certificată. |
Amendamentul 100
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 7 – paragraful 4 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) conține toate informațiile următoare: |
Raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă conține toate informațiile următoare: |
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29a – alineatul 7 – paragraful 4 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) faptul că întreprinderea este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol. |
eliminat |
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre se asigură că întreprinderile publică, într-o perioadă rezonabilă care nu depășește 12 luni de la data bilanțului, situațiile financiare anuale aprobate corespunzător și raportul de gestiune în formatul prevăzut la articolul 19d din prezenta directivă, dacă este cazul, împreună cu avizele și declarația furnizate de auditorul statutar sau de firma de audit menționată la articolul 34 din prezenta directivă, astfel cum prevede legislația fiecărui stat membru în conformitate cu capitolul 3 din Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului*16. |
Statele membre se asigură că întreprinderile publică, într-o perioadă rezonabilă care nu depășește 18 luni de la data bilanțului, situațiile financiare anuale aprobate corespunzător și raportul de gestiune în formatul prevăzut la articolul 19d din prezenta directivă, dacă este cazul, împreună cu avizele și declarația furnizate de auditorul statutar sau de firma de audit menționată la articolul 34 din prezenta directivă, astfel cum prevede legislația fiecărui stat membru în conformitate cu capitolul 3 din Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului*16. |
__________________ |
__________________ |
*16 Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO L 169, 30.6.2017, p. 46). |
*16 Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO L 169, 30.6.2017, p. 46). |
Amendamentul 103
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot scuti însă întreprinderile de obligația de a publica raportul de gestiune în cazul în care o copie a întregului raport sau a unor părți ale acestuia poate fi obținută cu ușurință, la cerere, la un preț care nu depășește costul său administrativ. |
eliminat |
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2013/34/UE
Articolul 33 – alineatul 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern, au responsabilitatea colectivă de a veghea că următoarele documente sunt întocmite și publicate în conformitate cu cerințele prezentei directive și, după caz, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, cu Regulamentul delegat 2019/815, cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă și cu cerințele articolului 19d din prezenta directivă: |
1. Statele membre se asigură că membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și având o împărțire clar definită a responsabilităților, veghează că următoarele documente sunt întocmite și publicate în conformitate cu cerințele prezentei directive și, după caz, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, cu Regulamentul delegat 2019/815, cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă și cu cerințele articolului 19d din prezenta directivă: |
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 34 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre pot permite unui prestator independent de servicii de asigurare să exprime avizul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), cu condiția ca acesta să se supună unor cerințe coerente cu cele prevăzute în Directiva 2006/43/CE în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 litera (r) din directiva respectivă. |
3. Statele membre permit prestatorilor independenți de servicii de asigurare să exprime avizul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), cu condiția ca acesta să se supună unor cerințe coerente cu cele prevăzute în Directiva 2006/43/CE în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 litera (r) din directiva respectivă. |
Amendamentul 106
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 1 alineatul (2), la articolul 3 alineatul (13), la articolul 46 alineatul (2) și la articolele 19b și 19c este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată. |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 1 alineatul (2), la articolul 3 alineatul (13), la articolul 46 alineatul (2), la articolul 19a, la articolul 19b, la articolul 19c și la articolul 19ca este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată. |
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (2), la articolul 3 alineatul (13), la articolul 46 alineatul (2) și la articolele 19b și 19c. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară indicată în cuprinsul său. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.”; |
3. Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (2), la articolul 3 alineatul (13), la articolul 46 alineatul (2), la articolele 19a, 19b, 19c și 19ca. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară indicată în cuprinsul său. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.”; |
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 3a – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Atunci când adoptă acte delegate în temeiul articolelor 19b și 19c, Comisia ia în considerare avizul tehnic al EFRAG, cu condiția ca acest aviz să fi fost elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența și utilizându-se cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante, precum și cu condiția să fie însoțit de analize cost-beneficiu care includ analize ale impactului avizului tehnic asupra aspectelor legate de durabilitate. |
Atunci când adoptă acte delegate în temeiul articolelor 19b și 19c, Comisia ia în considerare avizul tehnic al EFRAG, cu condiția ca acest aviz să fi fost elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența și utilizându-se cunoștințele și competențele de specialitate și implicarea partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante, precum și cu condiția să fie însoțit de analize cost-beneficiu care includ analize ale impactului avizului tehnic asupra aspectelor legate de durabilitate. |
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 3a – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia solicită avizul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe cu privire la avizul tehnic furnizat de EFRAG, în special în ceea ce privește coerența acestuia cu Regulamentul (UE) 2019/2088 și cu actele sale delegate. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe își emite avizul în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. |
Comisia solicită avizul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe cu privire la avizul tehnic furnizat de EFRAG, în special în ceea ce privește coerența acestuia cu Regulamentul (UE) 2019/2088 și cu actele sale delegate. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe își emite avizul cu privire la noile standarde în termen de patru luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei și își emite avizul cu privire la modificările standardelor existente în termen de trei luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. Comisia tratează orice aspect semnificativ identificat în aceste avize înainte de adoptarea actelor delegate menționate la articolul 19b. |
Amendamentul 110
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 3a – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia consultă, de asemenea, Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă instituită în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852 cu privire la avizul tehnic emis de EFRAG înainte de adoptarea actelor delegate menționate la articolele 19b și 19c. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie.”; |
Comisia consultă, de asemenea, Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Autoritatea Europeană a Muncii, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă instituită în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852 cu privire la avizul tehnic emis de EFRAG înainte de adoptarea actelor delegate menționate la articolele 19b și 19c. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de trei luni de la data consultării organismului de către Comisie.”; |
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera c
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (2), al articolului 3 alineatul (13), al articolului 46 alineatul (2) și al articolelor 19b și 19c intră în vigoare numai în cazul în care Parlamentul European sau Consiliul nu au exprimat nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Această perioadă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.” |
5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (2), al articolului 3 alineatul (13), al articolului 46 alineatul (2) și al articolelor 19a, 19b, 19c și 19ca intră în vigoare numai în cazul în care Parlamentul European sau Consiliul nu au exprimat nicio obiecție în termen de patru luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Această perioadă se prelungește cu patru luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. |
Amendamentul 112
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a
Directiva 2004/109/CE
Articolul 4 – alineatul 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) declarațiile persoanelor responsabile în cadrul emitentului, identificate în mod clar după nume și funcții, prin care se confirmă că, din punctul lor de vedere, declarațiile financiare stabilite în conformitate cu corpusul de standarde contabile aplicabile oferă o imagine fidelă și onestă asupra activului și pasivului, asupra situației financiare și a rezultatului financiar ale emitentului și ale întreprinderilor implicate în consolidare, și că raportul de gestiune prezintă un tablou fidel al evoluției și rezultatelor întreprinderii și a situației emitentului și a întreprinderilor implicate în consolidare, precum și o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu care se confruntă aceștia și, dacă este cazul, că sunt elaborate în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din Directiva 2013/34/EU.”; |
(c) declarațiile persoanelor responsabile în cadrul emitentului, identificate în mod clar după nume și funcții, prin care se confirmă că, din punctul lor de vedere, declarațiile financiare stabilite în conformitate cu corpusul de standarde contabile aplicabile oferă o imagine transparentă asupra activului și pasivului, asupra situației financiare și a rezultatului financiar ale emitentului și ale întreprinderilor implicate în consolidare, și că raportul de gestiune prezintă un tablou transparent al evoluției și rezultatelor întreprinderii și a situației emitentului, analiza și gestionarea riscurilor și a întreprinderilor implicate în consolidare, precum și o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu care se confruntă aceștia și, dacă este cazul, că sunt elaborate în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din Directiva 2013/34/UE; |
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b
Directiva 2004/109/CE
Articol 4 – alineatul 4 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de audit, semnat de persoana sau persoanele responsabile cu desfășurarea activităților prevăzute la articolul 34 alineatele (1) și (2) din Directiva 2013/34/UE, este prezentat în întregime publicului, împreună cu raportul financiar anual. |
Raportul de audit, semnat de persoana sau persoanele responsabile cu desfășurarea activităților prevăzute la articolul 34 alineatele (1) și (2) din Directiva 2013/34/UE, este făcut public întregime, păstrându-se totodată informațiile comerciale sensibile, împreună cu raportul financiar anual. |
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2004/109/CE
Articolul 23 – alineatul 4 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
„Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 alineatul (2), deciziile necesare pentru echivalarea standardelor contabile și pentru echivalarea standardelor de raportare privind durabilitatea prevăzute la articolul 19b din Directiva 2013/34/UE aplicate de emitenții din țări terțe, în condițiile prevăzute la articolul 30 alineatul (3). În cazul în care decide că normele contabile sau standardele de raportare privind durabilitatea dintr-o țară terță nu sunt echivalente, Comisia poate autoriza emitenții în cauză să continue să recurgă la respectivele standarde într-o perioadă de tranziție adecvată. |
„Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 alineatul (2), deciziile necesare pentru echivalarea standardelor contabile și pentru echivalarea standardelor de raportare privind durabilitatea prevăzute la articolul 19b din Directiva 2013/34/UE aplicate de emitenții din țări terțe, în condițiile prevăzute la articolul 30 alineatul (3). În cazul în care decide că normele contabile sau standardele de raportare privind durabilitatea dintr-o țară terță nu sunt echivalente, Comisia poate autoriza emitenții în cauză să continue să recurgă la respectivele standarde într-o perioadă de tranziție adecvată care nu depășește doi ani de la adoptarea actelor delegate menționate la articolul 19b alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. |
Amendamentul 115
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2004/109/CE
Articolul 28d – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După consultarea Agenției Europene de Mediu și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, ESMA emite, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul 1095/2010, orientări cu privire la supravegherea raportării privind durabilitatea de către autoritățile naționale competente.” |
După consultarea Agenției Europene de Mediu, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și a Autorității Europene a Muncii, ESMA emite, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, orientări cu privire la supravegherea raportării privind durabilitatea de către autoritățile naționale competente, într-un termen rezonabil. |
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2006/43/CE
Articolul 7 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Examenul de competență profesională menționat la articolul 6 garantează nivelul necesar de cunoștințe teoretice în disciplinele relevante pentru auditul statutar și pentru asigurarea raportării privind durabilitatea și capacitatea de a pune astfel de cunoștințe în practică. Cel puțin o parte a examenului respectiv se desfășoară în scris.” |
Examenul de competență profesională menționat la articolul 6 garantează nivelul necesar de cunoștințe teoretice în disciplinele relevante pentru auditul statutar și pentru asigurarea raportării privind durabilitatea și capacitatea de a pune astfel de cunoștințe în practică, precum și un necesar de cunoștințe teoretice în cooperare pentru dezvoltare internațională. Cel puțin o parte a examenului respectiv se desfășoară în scris.” |
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera d
Directiva 2006/43/CE
Articolul 8 – alineatul 1 – litera ff
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ff) procesul de diligență necesară în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate;”; |
(ff) procesul de diligență necesară în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și, după caz, în temeiul legislației Uniunii și al legislației naționale; |
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – punctul 14 – litera e
Directiva 2006/43/CE
Articolul 28 – alineatul 4 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de audit se semnează și se datează de către auditorul statutar. În cazul în care auditul statutar și, după caz, asigurarea raportării privind durabilitatea sunt efectuate de o firmă de audit, raportul de audit este semnat cel puțin de auditorul/auditorii statutar(i) care a(u) efectuat auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele firmei de audit. În cazul în care mai mulți auditori statutari sau mai multe firme de audit au executat simultan auditul, raportul de audit se semnează de către toți auditorii statutari sau cel puțin de către auditorii statutari care efectuează auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele fiecărei firme de audit. În împrejurări excepționale, statele membre pot prevedea că nu este necesar ca această semnătură (aceste semnături) să fie divulgată (divulgate) publicului, în cazul în care o asemenea divulgare ar putea duce la o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ.”; |
Raportul de audit se semnează și se datează de către auditorul statutar sau de către firma de audit care efectuează auditul statutar. În cazul în care auditul statutar sau, după caz, asigurarea raportării privind durabilitatea sunt efectuate de o firmă de audit, raportul de audit este semnat cel puțin de auditorul/auditorii statutar(i) care a(u) efectuat auditul statutar și de auditorul care a efectuat misiunea de asigurare a raportării privind durabilitatea în numele firmei de audit. În cazul în care mai mulți auditori statutari sau mai multe firme de audit au executat simultan auditul, raportul de audit se semnează de către toți auditorii statutari sau cel puțin de către auditorii statutari care efectuează auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele fiecărei firme de audit. În împrejurări excepționale, statele membre pot prevedea că nu este necesar ca această semnătură (aceste semnături) să fie divulgată (divulgate) publicului, în cazul în care o asemenea divulgare ar putea duce la o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ. |
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a – punctul i
Regulamentul (UE) nr. 537/2014
Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Un auditor statutar sau o firmă de audit care desfășoară auditul statutar și, după caz, asigurarea raportării privind durabilitatea ale unei entități de interes public, sau orice membru al rețelei din care face parte auditorul statutar sau firma de audit nu prestează nici direct, nici indirect în beneficiul entității auditate, al societății-mamă a acesteia sau al întreprinderilor controlate de aceasta pe teritoriul Uniunii niciunul dintre serviciile interzise care nu sunt de audit în: |
1. Un auditor statutar sau o firmă de audit care desfășoară auditul statutar sau asigurarea raportării privind durabilitatea ale unei entități de interes public, sau orice membru al rețelei din care face parte auditorul statutar sau firma de audit nu prestează nici direct, nici indirect în beneficiul entității auditate, al societății-mamă a acesteia sau al întreprinderilor controlate de aceasta pe teritoriul Uniunii niciunul dintre serviciile interzise care nu sunt de audit în: |
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Articol 5 – alineatul 1 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma cu articolele 1-3 din prezenta directivă până la 1 decembrie 2022. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. |
Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma cu articolele 1-3 din prezenta directivă până la 1 decembrie 2023. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. |
Justificare
A se vedea justificarea la amendamentul 11.
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Articol 5 – alineatul 1 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre prevăd ca dispozițiile menționate la primul paragraf să se aplice pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2023 sau după această dată. |
Statele membre prevăd ca dispozițiile menționate la primul paragraf să se aplice pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată. |
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Articolul 6 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Articolul 4 din prezenta directivă se aplică exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2023 sau după această dată. |
Articolul 4 din prezenta directivă se aplică exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată. |
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Articolul 6 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 6a |
|
Clauza de revizuire |
|
Comisia revizuiește impactul modificărilor aduse de prezenta directivă până la ... [cinci ani de la data intrării în vigoare]. Această revizuire examinează, în special, impactul standardelor de raportare privind durabilitatea asupra raportării privind durabilitatea a întreprinderilor financiare și nefinanciare, valoarea adăugată a acestora, precum și sarcina administrativă asociată și costurile directe și indirecte aferente. |
|
După o revizuire reușită, care a fost confirmată prin avizele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comitetului de control normativ al Comisiei Europene, se poate lua în considerare o nouă extindere a domeniului de aplicare al prezentei directive. |
|
Pot fi elaborate standarde voluntare pentru IMM-urile care au o dimensiune inferioară celei vizate de criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2013/34/UE, în conformitate cu procesul și cerințele de raportare ale întreprinderilor care raportează deja informații într-o formă simplificată și proporțională. |
PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ
Titlu |
Modificarea Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea |
|||
Referințe |
COM(2021)0189 – C9-0147/2021 – 2021/0104(COD) |
|||
Comisie competentă Data anunțului în plen |
JURI 23.6.2021 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
ECON 23.6.2021 |
|||
Comisii asociate - data anunțului în plen |
16.12.2021 |
|||
Raportoare pentru aviz Data numirii |
Jessica Polfjärd 1.9.2021 |
|||
Examinare în comisie |
6.12.2021 |
7.2.2022 |
|
|
Data adoptării |
28.2.2022 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
29 25 4 |
||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
29 |
+ |
PPE |
Frances Fitzgerald, Sirpa Pietikäinen |
Renew |
Gilles Boyer, Carlo Calenda, Luis Garicano, Billy Kelleher, Dragoş Pîslaru, Stéphanie Yon-Courtin |
S&D |
Marek Belka, Jonás Fernández, Eero Heinäluoma, Aurore Lalucq, Pedro Marques, Costas Mavrides, Csaba Molnár, Evelyn Regner, Alfred Sant, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli |
The Left |
Chris MacManus, Mick Wallace |
Verts/ALE |
Rasmus Andresen, Damien Carême, Claude Gruffat, Piernicola Pedicini, Kira Marie Peter-Hansen, Ernest Urtasun |
25 |
- |
ECR |
Michiel Hoogeveen, Dorien Rookmaker, Johan Van Overtveldt, Roberts Zīle |
ID |
Gunnar Beck, Valentino Grant, Maximilian Krah, Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni |
NI |
Enikő Győri, Lefteris Nikolaou-Alavanos |
PPE |
Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Markus Ferber, José Manuel García-Margallo y Marfil, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Aušra Maldeikienė, Siegfried Mureşan, Lídia Pereira, Ralf Seekatz, Inese Vaidere |
Renew |
Engin Eroglu |
Verts/ALE |
Stasys Jakeliūnas |
4 |
0 |
ID |
France Jamet |
PPE |
Luděk Niedermayer |
Renew |
Ondřej Kovařík, Caroline Nagtegaal |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE (18.3.2022)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea
(COM(2021)0189 – C9‑0147/2021 – 2021/0104(COD))
Raportoare pentru aviz: Kira Marie Peter‑Hansen
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Pandemia a expus o dată în plus vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare globale, scoțând în lumină cât este important pentru întreprinderi să adopte o abordare durabilă, mai degrabă decât una pe termen scurt, pentru a proteja drepturile și interesele lucrătorilor și ale societății, în corelație cu nevoile de mediu și în sprijinul acestora.
Au fost elaborate standarde semnificative în acest sens la nivel internațional pentru a promova guvernanța corporativă durabilă, ca, de pildă, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului din 2011, Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială.
Și UE a luat deja măsuri, mai ales pe partea de transparență. Adoptarea Directivei privind prezentarea de informații nefinanciare în 2014 a reprezentat, de asemenea, un important pas înainte în promovarea transparenței dând posibilitatea de a măsura, monitoriza și gestiona performanțele întreprinderilor și impactul lor pe termen lung asupra societății și mediului.
Cu toate acestea, neajunsurile identificate în punerea în practică arată că se resimte o nevoie presantă de a mări transparența pentru ca întreprinderile să dea socoteală pentru comportamentul lor în Uniune, acesta fiind unul dintre instrumentele-cheie pentru o guvernanță corporativă durabilă.
Mai multe rezoluții ale Parlamentului European, cum ar fi rezoluția sa referitoare la finanțele durabile și rezoluția sa referitoare la guvernanța corporativă durabilă, au cerut să se lărgească domeniul de aplicare pentru a mări numărul de companii care au obligația de a raporta informații privind durabilitatea. După cum s-a subliniat în rezoluția privind guvernanța corporativă durabilă, este, de asemenea, important să se identifice și să se pună în prim-plan sectoarele cu impact puternic.
IMM-urile reprezintă peste 99 % din întreprinderile de la nivelul UE și dau de lucru la 65 % din totalul angajaților din UE. Este deci de importanță critică ca toți angajatorii, fie că se află sau nu pe listă, să raporteze cu privire la aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. Aceste standarde de raportare pe lângă faptul că sunt esențiale pentru a crea o economie în slujba cetățenilor, sunt și o oportunitate pentru întreprinderi de a obține un avantaj competitiv oferit de angajamentul lor față de o tranziție ecologică și socială justă.
Prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să fie cuprinzătoare și la obiect când vine vorba de lucrători și de aspectele sociale. Raportarea cu privire la drepturi fundamentale, ca libertatea de asociere și de negociere colectivă și unele aspecte esențiale ale democrației la locul de muncă, îndeosebi dreptul la informare, consultare și participare, ar trebui să fie obligatorie. În plus, ar trebui să existe o corelare clară între aspectele sociale și de mediu ale tranziției și să se reflecte oportunitățile pe care le oferă dialogul social pentru a crea un mediu propice pentru o tranziție justă.
Diversitatea și participarea cât mai largă sunt esențiale pentru a cimenta democrația și egalitatea în câmpul muncii. Prezenta directivă ar trebui să asigure egalitatea între femei și bărbați, includerea femeilor în procesele de guvernanță, la fel ca și întocmirea unor politici privind diversitatea și punerea lor efectivă în practică. Ar trebui clarificate și amplificate cerințele de raportare legate de drepturile și participarea persoanelor cu dizabilități, cărora trebuie să li se asigure mijloace de acces la rapoarte.
AMENDAMENTE
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) În comunicarea sa privind Pactul verde european, adoptată la 11 decembrie30, Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a revizui dispozițiile privind raportarea de informații nefinanciare din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Comisiei.31 Pactul verde european reprezintă noua strategie de creștere a Uniunii Europene. Scopul său este transformarea Uniunii într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Pactul verde european își propune să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să asigure faptul că toate regiunile și toți cetățenii Uniunii participă la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil. Pactul va contribui la obiectivul de a construi o economie în serviciul cetățenilor, consolidând economia socială de piață a UE și contribuind la asigurarea faptului că aceasta este pregătită pentru viitor și că oferă stabilitate, locuri de muncă, creștere economică și investiții. Aceste obiective sunt deosebit de importante având în vedere consecințele socioeconomice negative ale pandemiei de COVID-19 și necesitatea unei redresări durabile, favorabile incluziunii și echitabile. În propunerea sa din 4 martie 2020 privind o lege europeană a climei, Comisia Europeană a propus ca obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 să devină obligatoriu în Uniune.32 |
(1) În comunicarea sa privind Pactul verde european, adoptată la 11 decembrie 201930, Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a revizui dispozițiile privind raportarea de informații nefinanciare din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Comisiei.31 Pactul verde european reprezintă noua strategie de creștere a Uniunii Europene. Scopul său este transformarea Uniunii într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Pactul verde european își propune să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să asigure faptul că toate regiunile și toți cetățenii Uniunii participă la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil. Pactul va contribui la obiectivul de a construi o economie în serviciul cetățenilor, consolidând economia socială de piață a UE și contribuind la asigurarea faptului că aceasta este pregătită pentru viitor și că oferă stabilitate, locuri de muncă de calitate, creștere economică și investiții. Aceste obiective sunt deosebit de importante având în vedere consecințele socioeconomice negative ale pandemiei de COVID-19 și necesitatea unei redresări durabile, favorabile incluziunii și echitabile. În propunerea sa din 4 martie 2020 privind o lege europeană a climei, Comisia Europeană a propus ca obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 să devină obligatoriu în Uniune.32 |
_________________ |
_________________ |
30 COM(2019) 640 final. |
30 COM(2019) 640 final. |
31 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
31 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
32 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) [2020/0036 (COD)]. |
32 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) [2020/0036 (COD)]. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2a) Diversitatea în cadrul consiliilor de administrație ale companiilor contribuie la un mai bun proces decizional, la o mai bună guvernanță corporativă și la o mai bună reziliență în întreprinderile cu risc ridicat1a. Prezența unor reprezentanți ai lucrătorilor, precum și a mai multor femei în consiliile de administrație ar promova dezvoltarea durabilă a întreprinderilor. |
|
_________________ |
|
1a COM(2020) 152 final, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, 5.3.2020. |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(7) Multe părți interesate consideră că termenul „nefinanciar” este inexact, în special deoarece acesta sugerează că informațiile în cauză nu au nicio relevanță financiară. Cu toate acestea, informațiile în cauză au din ce în ce mai mult relevanță financiară. Multe organizații, inițiative și practicieni din acest domeniu se referă la informații privind „durabilitatea”. Prin urmare, este preferabil să se utilizeze termenul „informații privind durabilitatea” în loc de „informații nefinanciare”. În consecință, Directiva 2013/34/UE ar trebui modificată pentru a se ține seama de această modificare terminologică. |
(7) Multe părți interesate consideră că termenul „nefinanciar” este inexact, în special deoarece acesta sugerează că informațiile în cauză nu au nicio relevanță financiară. Cu toate acestea, informațiile în cauză au din ce în ce mai mult relevanță financiară. Multe organizații, inițiative și practicieni din acest domeniu se referă la informații privind „durabilitatea”. Prin urmare, este preferabil să se utilizeze termenul „informații privind durabilitatea” în loc de „informații nefinanciare”. În consecință, Directiva 2013/34/UE ar trebui modificată pentru a se ține seama de această modificare terminologică și pentru a alinia standardele de raportare privind durabilitatea la standardele de raportare financiară. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt cetățenii și titularii de conturi de economii individuali. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem economic stabil, durabil și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la două grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor și a mediului. Al doilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu și la politicile publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt cetățenii, inclusiv lucrătorii, și titularii de conturi de economii individuali, precum și economia în ansamblu. Cu o mai bună raportare privind durabilitatea, autoritățile publice și factorii de decizie politică vor avea la dispoziție informații mai adaptate pentru a elabora și pune în aplicare politici publice. O mai bună raportare privind durabilitatea ar permite sindicatelor și reprezentanților lucrătorilor să fie informați așa cum se cuvine și să se implice deci mai mult în dialogul social. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem economic stabil, durabil, transparent și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la trei grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din autorități publice; al doilea grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care le implică aspectele legate de durabilitate pentru reputația și investițiile lor și efectele respectivelor investiții asupra oamenilor, îndeosebi a lucrătorilor, și a mediului. Al treilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică, partenerii sociali, organizațiile neguvernamentale și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu, la progresul social și la politicile publice. Totuși, prezenta directivă nu ar trebui în niciun caz să fie interpretată ca scutind autoritățile publice de obligațiile lor sau pe partenerii sociali de responsabilitățile lor profesionale. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu, atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(8a) Totuși, potrivit principiului proporționalității, raportarea de către întreprinderi nu ar trebui să le creeze o sarcină excesivă societăților, nici să necesite eforturi care nu sunt proporționale cu dimensiunea companiei, personalul său și/sau amploarea activităților sale comerciale, lucru ce ar pune în pericol locurile de muncă și/sau veniturile conducerii și ale personalului implicat în activitățile comerciale obișnuite, prin impunerea de noi structuri, denumiri ale posturilor și funcții de conducere personalului companiei. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 8 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(8b) Mai mult, nu ar trebui impusă nicio dublă raportare și nici prezenta directivă nu trebuie interpretată ca impunând o raportare, aceasta fiind deja obligatorie în baza unui alt act legislativ național sau al Uniunii, având în vedere că ar putea fi necesară adaptarea într-o anumită măsură a legislației naționale pentru a evita dubla raportare. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și din aspecte sociale, inclusiv din aspectele legate de sănătate. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
(9) În ultimii ani opinia publică, în special comunitatea de investiții și instituțiile Uniunii, a început să ceară mult mai multe informații despre durabilitatea întreprinderilor. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare și reputaționale ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și din aspecte sociale, inclusiv munca copiilor și munca forțată, discriminarea și aspectele legate de sănătate. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală și a accelerat vulnerabilitățile lucrătorilor, în special ale femeilor, ale lucrătorilor nedeclarați, și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care abordează și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să ceară socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor și a mediului. Astfel se creează un deficit de asumare a răspunderii și se poate contribui la scăderea nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea eforturilor întreprinderilor de a se asigura că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile. |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care abordează și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să ceară socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor și a mediului. Astfel se creează un deficit de asumare a răspunderii și se poate contribui la scăderea nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. Informațiile insuficiente despre durabilitate limitează și mai mult capacitatea sindicatelor și a reprezentanților lucrătorilor de a purta un dialog social cu întreprinderile pe teme de durabilitate. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea eforturilor întreprinderilor de a se asigura că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 16
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(16) Cerința ca și întreprinderile mari necotate la bursă să prezinte informații cu privire la aspectele de durabilitate este determinată în principal de preocupările legate de impactul acestor întreprinderi și de asumarea răspunderii de către acestea, inclusiv dea lungul lanțului lor valoric. În acest sens, toate întreprinderile mari ar trebui să se supună acelorași cerințe de raportare publică a informațiilor privind durabilitatea. În plus, participanții la piața financiară au nevoie, de asemenea, de informații din partea întreprinderilor mari necotate la bursă. |
(16) Cerința ca și întreprinderile mari necotate la bursă să prezinte informații cu privire la aspectele de durabilitate este determinată în principal de preocupările legate de impactul acestor întreprinderi și de asumarea răspunderii de către acestea, inclusiv dea lungul lanțului lor valoric. În acest sens, toate întreprinderile ar trebui să se supună acelorași cerințe de raportare publică a informațiilor privind durabilitatea pentru a asigura condiții de concurență echitabile. În plus, participanții la piața financiară au nevoie, de asemenea, de informații din partea întreprinderilor mari necotate la bursă. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(17a) Ar trebui să se țină seama de situația specială a întreprinderilor care, deși nu au niciun sediu legal în Uniune, desfășoară regulat în Uniune un volum mare de activități economice. Întreprinderile respective ar trebui să fie supuse acelorași obligații ca întreprinderile stabilite pe teritoriul Uniunii. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) Având în vedere relevanța din ce în ce mai mare a riscurilor legate de durabilitate și ținând seama de faptul că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) cotate pe piețele reglementate reprezintă o proporție semnificativă din totalul întreprinderilor cotate la bursă în Uniune, pentru a se asigura protecția investitorilor, este oportun să se prevadă cerința ca și IMM-urile respective să publice informații cu privire la aspectele legate de durabilitate. Introducerea acestei cerințe va contribui la asigurarea faptului că participanții la piața financiară pot include în portofoliile de investiții întreprinderi mai mici cotate la bursă, pe baza faptului că acestea raportează informațiile privind durabilitatea de care au nevoie participanții la piața financiară. Prin urmare, această cerință va contribui la protejarea și îmbunătățirea accesului la capitalul financiar pentru întreprinderile mai mici cotate la bursă și la evitarea discriminării acestor întreprinderi din partea participanților la piața financiară. Introducerea acestei cerințe este necesară, de asemenea, pentru a se asigura faptul că participanții la piața financiară dispun de informațiile de care au nevoie de la întreprinderile în care s-a investit pentru a-și putea respecta propriile cerințe de prezentare a informațiilor privind durabilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Cu toate acestea, IMMurilor cotate pe piețele reglementate ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se pregăti pentru aplicarea cerinței de raportare a informațiilor privind durabilitatea, date fiind dimensiunea lor mai mică și resursele mai limitate și ținânduse seama de circumstanțele economice dificile determinate de pandemia de COVID-19. Acestora ar trebui să li se ofere, de asemenea, posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele IMM-urilor. IMMurile necotate pot alege, de asemenea, să utilizeze aceste standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri vor stabili o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor valorice în calitate de furnizori și clienți. |
(18) Având în vedere relevanța din ce în ce mai mare a riscurilor legate de durabilitate și ținând seama de faptul că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) cotate pe piețele reglementate reprezintă o proporție semnificativă din totalul întreprinderilor cotate la bursă în Uniune din totalul întreprinderilor, dând de lucru la 65% din angajații din Uniune, pentru a se asigura protecția investitorilor și impactul social și de mediu pozitiv al operațiunilor lor comerciale, este oportun să se prevadă cerința ca și IMM-urile respective, precum și întreprinderile mijlocii din sectoarele de activitate economică cu risc ridicat să publice informații cu privire la aspectele legate de durabilitate. Standardele de raportare sunt nu doar necesare, ci și utile, constituind o oportunitate pentru companii de a demonstra cât de hotărât s-au implicat în tranziția ecologică și socială și cât de performante sunt standardele pe care le-au adoptat, câștigând astfel un avantaj competitiv. Introducerea acestei cerințe va contribui la asigurarea faptului că participanții la piața financiară pot include în portofoliile de investiții întreprinderi mai mici, pe baza faptului că acestea raportează informațiile privind durabilitatea de care au nevoie participanții la piața financiară. Prin urmare, această cerință va contribui la protejarea și îmbunătățirea accesului la capitalul financiar pentru întreprinderile mai mici cotate la bursă și pentru întreprinderile mijlocii din sectoarele de activitate economică cu risc ridicat, la evitarea discriminării acestor întreprinderi din partea participanților la piața financiară și va asigura condiții de concurență echitabile. Introducerea acestei cerințe este necesară, de asemenea, pentru a se asigura faptul că participanții la piața financiară dispun de informațiile de care au nevoie de la întreprinderile în care s-a investit pentru a-și putea respecta propriile cerințe de prezentare a informațiilor privind durabilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Cu toate acestea, IMM-urilor cotate pe piețele reglementate și întreprinderilor mijlocii din sectoarele de activitate economică cu risc ridicat ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a fi pregătite să dea curs cerinței de a raporta informațiile privind durabilitatea, date fiind dimensiunea lor mai mică și resursele mai limitate. Acestora ar trebui să li se ofere, de asemenea, posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele IMM-urilor, fără a crea o sarcină excesivă și fără a necesita eforturi disproporționate. IMM-urile necotate pot alege, de asemenea, să utilizeze aceste standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri vor stabili o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor valorice în calitate de furnizori și clienți. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 18 a (new)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(18a) Întreprinderile mijlocii care desfășoară o activitate economică cu grad ridicat de risc ar trebui să facă, de asemenea, obiectul obligațiilor de raportare privind durabilitatea. Pentru a se garanta că prezenta directivă se poate aplica și acestor activități economice cu risc ridicat, Comisiei ar trebui să-i fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru stabilirea listei sectoarelor de activitate economică cu grad ridicat de risc. Este deosebit de important ca în cadrul lucrărilor sale pregătitoare Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare*. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții lor au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(21) Articolul 19a alineatul (3) și articolul 29a alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE scutește în prezent toate filialele de obligația de a raporta informații nefinanciare în cazul în care astfel de întreprinderi și filialele lor sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă, cu condiția ca acesta să includă informațiile nefinanciare prevăzute. Este însă necesar să se asigure faptul că informațiile privind durabilitatea sunt ușor accesibile utilizatorilor și să se asigure transparența privind societatea-mamă a filialei exceptate care raportează la nivel consolidat. Prin urmare, este necesar să se prevadă obligația ca respectivele filiale să publice raportul de gestiune consolidat al societății-mamă și să includă în raportul de gestiune o trimitere la faptul că sunt scutite de obligația de a raporta informații privind durabilitatea. Această scutire ar trebui să se aplice și în cazul în care societatea-mamă care raportează la nivel consolidat este o întreprindere dintr-o țară terță care raportează informații privind durabilitatea în conformitate cu cerințele prezentei directive sau într-un mod echivalent cu standardele UE de raportare privind durabilitatea. |
(21) Articolul 19a alineatul (3) și articolul 29a alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE scutește în prezent toate filialele de obligația de a raporta informații nefinanciare în cazul în care astfel de întreprinderi și filialele lor sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă, cu condiția ca acesta să includă informațiile nefinanciare prevăzute. Cu toate acestea, trebuie să se garanteze că utilizatorii pot accesa cu ușurință informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile referitoare filiale. Informațiile transmise de filiale ar trebui incluse în raportul fiecărei întreprinderi pentru a genera o imagine de ansamblu publică, după caz, cu date defalcate pe țări, similară cu cerințele de transparență stabilite în Directiva (UE) 2021/2101 a Parlamentului European și a Consiliului1 (Directiva privind raportarea publică pentru fiecare țară). |
|
__________ |
|
1 Directiva (UE) 2021/2101 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit (JO L 429, 1.12.2021, p. 1.). |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 24
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze ar trebui să fie cât mai coerentă cu putință cu definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze ar trebui să fie cât mai coerentă cu putință cu definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 și cu standardele existente ale Inițiativei de Raportare Globală internaționale. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. Lista este o cerință minimă, care nu va reduce cerințele naționale de raportare în vigoare. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 25
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(25) Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE prevăd raportarea nu numai cu privire la informații „în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii”, ci și cu privire la informațiile necesare pentru înțelegerea impactului activităților întreprinderii asupra aspectelor de mediu, sociale și de personal, a respectării drepturilor omului, a combaterii corupției și a dării de mită. Prin urmare, respectivele articole conțin cerința ca întreprinderile să raporteze atât cu privire la modul în care diferitele aspecte legate de durabilitate afectează întreprinderea, cât și cu privire la impactul activităților întreprinderii asupra oamenilor și a mediului. Este vorba de dubla perspectivă asupra pragului de semnificație, în care partea de riscuri pentru întreprindere și partea de impact al acesteia reprezintă fiecare o perspectivă asupra pragului de semnificație. Verificarea adecvării aferentă raportării întreprinderilor arată că, adesea, aceste două perspective nu sunt bine înțelese sau aplicate. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că întreprinderile ar trebui să ia în considerare fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație în parte și ar trebui să prezinte informații care sunt semnificative din ambele perspective, precum și informații semnificative numai dintr-o singură perspectivă. |
(25) Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE prevăd că informațiile trebuie raportate nu numai „în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii”, ci și dacă sunt necesare pentru a înțelege impactul activităților întreprinderii asupra drepturilor de mediu, drepturilor lucrătorilor și drepturilor sociale și în ce măsură afectează respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și darea de mită. Prin urmare, respectivele articole conțin cerința ca întreprinderile să raporteze atât cu privire la modul în care diferitele aspecte legate de durabilitate afectează întreprinderea, cât și cu privire la impactul activităților întreprinderii asupra oamenilor și a mediului. Este vorba de dubla perspectivă asupra pragului de semnificație, în care partea de riscuri pentru întreprindere și partea de impact al acesteia reprezintă fiecare o perspectivă asupra pragului de semnificație. Verificarea adecvării aferentă raportării întreprinderilor arată că, adesea, aceste două perspective nu sunt bine înțelese sau aplicate. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că întreprinderile ar trebui să ia în considerare fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație în parte și ar trebui să prezinte informații care sunt semnificative din ambele perspective, precum și informații semnificative numai dintr-o singură perspectivă. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 26
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, dacă și în ce mod modelul lor de afaceri și strategia lor țin seama de interesele părților interesate, eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, punerea în aplicare a aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele obiective de durabilitate stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, principalul impact negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul și strategia lor de afaceri sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, dacă și în ce mod asigură modelul și strategia lor de afacerirespectarea muncii decente, salarii echitabile și apără drepturile și interesele părților interesate, inclusiv ale sindicatelor și ale reprezentanților lucrătorilor, eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, implementarea aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele obiective de durabilitate stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, rolul consiliului de administrație și al conducerii în gestionarea aspectelor de durabilitate, impactul negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau mediului; numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului; și ușurința cu care ar putea fi remediate daunele, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de operațiunile și activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat grav atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi asociate cu activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau mediului; numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului; și ușurința cu care ar putea fi remediate daunele, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 29
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau să fie informații cu privire la performanțele anterioare. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, după caz. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații legate de lanțul său valoric din UE și informații care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau să fie informații cu privire la performanțele anterioare. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații referitoare la lanțul său valoric din UE și informații care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. Măsura în care rapoartele privind durabilitatea detaliază lanțurile de aprovizionare și lanțurile valorice ar trebui să depindă de o analiză de risc a impacturilor potențiale și ar putea deci varia de la o activitate economică la alta. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 33
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație, trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate și trebuie să fie aliniate, după caz, la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
(33) Pentru elaborarea propriilor standarde de raportare privind durabilitatea, Uniunea trebuie să asigure coerența cu standardele globale echivalente. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație și trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate. Pentru a evita suprapunerea obligațiilor și inconsecvențele în definițiile, domeniul de aplicare și obiectivele cerințelor aplicabile, informațiile privind durabilitatea trebuie să fie consecvente, după caz, cu alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv cu obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu obiectivele socioeconomice ale Uniunii în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, pentru a ține cont de elaborarea standardelor internaționale, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a cooperării dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, avizul tehnic al EFRAG ar trebui să fie elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, să fie însoțit de analize costbeneficiu și să utilizeze cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să consulte Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. Cu toate acestea, structura, guvernanța și funcționarea actuală ale EFRAG nu prevăd implicarea reprezentanților lucrătorilor și a organizațiilor societății civile. Sunt necesare schimbări importante în guvernanța EFRAG, pentru a preveni conflictele de interese și a garanta includerea părților interesate care nu sunt întreprinderi. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a cooperării dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, avizul tehnic al EFRAG ar trebui să fie elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, să fie însoțit de analize cost-beneficiu și să fie elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, printre care și parteneri sociali, ONG-uri și organizații de consumatori, care ar trebui să poată participa la procesul de stabilire a standardelor pe picior de egalitate și fără a trebui să plătească comisioane. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului54, ESMA joacă, de asemenea, un rol în promovarea convergenței în materie de supraveghere la asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate din UE și care vor trebui să utilizeze aceste standarde de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să se consulte cu Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, precum și părți interesate relevante, mai ales sindicatele și organizațiile societății civile, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
__________________ |
__________________ |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 36
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(36) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama de ghidul Comisiei privind raportarea informațiilor nefinanciare60 și de orientările Comisiei privind raportarea informațiilor legate de climă61. De asemenea, ele ar trebui să țină seama și de alte cerințe de raportare din Directiva 2013/34/UE care nu sunt direct legate de durabilitate, cu scopul de a-i ajuta pe utilizatorii informațiilor raportate să înțeleagă mai bine dezvoltarea, performanța, poziția și impactul întreprinderii, prin maximizarea legăturilor dintre informațiile privind durabilitatea și alte informații raportate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE. |
(36) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama de ghidul Comisiei privind raportarea informațiilor nefinanciare60 și de orientările Comisiei privind raportarea informațiilor legate de climă61, inclusiv de indicatorii-cheie de performanță prezentați deja în ghid. De asemenea, ele ar trebui să țină seama și de alte cerințe de raportare din Directiva 2013/34/UE care nu sunt direct legate de durabilitate, cu scopul de a-i ajuta pe utilizatorii informațiilor raportate să înțeleagă mai bine dezvoltarea, performanța, poziția și impactul întreprinderii, prin maximizarea legăturilor dintre informațiile privind durabilitatea și alte informații raportate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE. |
_________________ |
_________________ |
60 2017/C 215/01. |
60 2017/C 215/01. |
61 2019/C 209/01. |
61 2019/C 209/01. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 40
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(40) Ar trebui să se asigure faptul că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este oportun să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a principalului lor impact asupra aspectelor legate de durabilitate și a principalelor riscuri pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate. |
(40) Ar trebui să se asigure faptul că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este oportun să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a principalului lor impact asupra aspectelor legate de durabilitate și a principalelor riscuri pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate. Aceste standarde de raportare ar trebui să țină seama de dimensiunea întreprinderii, astfel încât să nu reprezinte o sarcină excesivă pentru întreprinderile mici și mijlocii. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 43
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv condițiile de muncă, drepturile lucrătorilor, implicarea partenerilor sociali, negocierile colective, egalitatea, nediscriminarea, prevenirea actelor de violență și hărțuire la locul de muncă, diversitatea și incluziunea și drepturile omului. Aceste informații ar trebui comunicate pentru fiecare țară în parte, după caz, în strânsă consultare cu sindicatele și cu reprezentanții lucrătorilor și să se refere la impactul întreprinderilor asupra lucrătorilor lor, a oamenilor și a sănătății umane. Atunci când primește un aviz referitor la raportul privind durabilitatea din partea reprezentanților lucrătorilor, organul administrativ sau de conducere al întreprinderii ar trebui să anexeze avizul respectiv la raportul privind durabilitatea, dacă legislația și practicile naționale prevăd acest lucru. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată și munca copiilor în lanțurile lor valorice. Cerințele de raportare privind munca forțată nu ar trebui să scutească autoritățile publice de responsabilitatea de a combate prin politica comercială și mijloace diplomatice importul de bunuri produse ca urmare a încălcării drepturilor omului, inclusiv a muncii forțate. Prin urmare, întreprinderile ar trebui, și ele, să poată raporta posibilele riscuri și tendințe negative ale ocupării forței de muncă și ale veniturilor care sunt provocate de inexistența unui proces de tranziție justă. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care trebui să le prezinte întreprinderile în raport cu cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, mai cu seamă egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă corecte. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, inclusiv Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene, Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, Declarația tripartită de principii a Organizației Internaționale a Muncii privind întreprinderile multinaționale și politica socială, cu tot cu lista de standarde relevante de la anexa I, Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană (revizuită), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. Raportarea referitoare la factorii sociali ar trebui să fie proporțională cu domeniul de aplicare și cu obiectivele prezentei directive. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 44
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestor organe și sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor și la abordarea eticii în afaceri, inclusiv combaterea corupției și a mitei, și cu privire la angajamentele lor politice, inclusiv activitățile de lobby. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestor organe și sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor, mai ales la măsurile pentru egalitatea de șanse, incluziune și antidiscriminare, la prevenirea violenței și a hărțuirii la locul de muncă, precum și la atitudinea întreprinderilor față de etica în afaceri, inclusiv combaterea corupției și a mitei, și cu privire la angajamentele lor politice, inclusiv activitățile de lobby. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
_________________ |
_________________ |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 47
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(47) Pentru a răspunde în timp util nevoilor de informare ale utilizatorilor și având în vedere, în special, urgența de a răspunde nevoilor de informare ale participanților la piețele financiare care fac obiectul cerințelor prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) 2019/2088, Comisia ar trebui să adopte un prim set de standarde de raportare până la 31 octombrie 2022. Setul respectiv de standarde de raportare ar trebui să precizeze informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește toate domeniile de raportare și aspectele legate de durabilitate și de care participanții la piața financiară au nevoie pentru a respecta obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Comisia ar trebui să adopte, cel târziu la 31 octombrie 2023, un al doilea set de standarde de raportare care să precizeze informațiile suplimentare pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare, acolo unde este necesar, și informațiile specifice sectorului în care își desfășoară activitatea o întreprindere. Comisia ar trebui să revizuiască standardele o dată la 3 ani pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluția standardelor internaționale. |
(47) Pentru a răspunde în timp util nevoilor de informare ale utilizatorilor și având în vedere, în special, urgența de a răspunde nevoilor de informare ale participanților la piețele financiare care fac obiectul cerințelor prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) 2019/2088, Comisia ar trebui să adopte un prim set de standarde de raportare până la 31 octombrie 2022. Setul respectiv de standarde de raportare ar trebui să precizeze informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește toate domeniile de raportare și aspectele legate de durabilitate și de care participanții la piața financiară au nevoie pentru a respecta obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Comisia ar trebui să adopte, cel târziu la 31 octombrie 2023, un al doilea set de standarde de raportare care să precizeze informațiile suplimentare pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare, acolo unde este necesar, și informațiile specifice sectorului în care își desfășoară activitatea o întreprindere, mai ales în sectoarele cu risc ridicat, în care ar trebui elaborate prioritar standarde. Comisia ar trebui să revizuiască standardele o dată la 3 ani pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluția standardelor internaționale. |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 48
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite și citite automat în formate digitale. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/81563 al Comisiei, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată O strategie europeană privind datele64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite și citite automat în formate digitale și să fie pe deplin accesibile, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, în concordanță cu Directiva (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/81563 al Comisiei, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în comunicarea intitulată „O strategie europeană privind datele”64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
__________________ |
__________________ |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
64 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data |
64 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data |
65 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en |
65 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 51
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(51) Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE prevede ca întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să includă în raportul de gestiune o declarație privind guvernanța corporativă, care trebuie să conțină, printre alte informații, o descriere a politicii de diversitate aplicate de întreprindere în ceea ce privește organele sale de administrație, de conducere și de supraveghere. Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE oferă întreprinderilor flexibilitatea de a decide despre ce aspecte ale diversității să raporteze. El nu obligă explicit întreprinderile să includă informații despre vreun aspect anume al diversității. Pentru a se înainta în direcția unei participări mai echilibrate din punctul de vedere al genului la procesul decizional economic, este necesar să se asigure faptul că întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate raportează întotdeauna cu privire la politicile lor privind diversitatea de gen și la punerea în aplicare a acestora. Însă, pentru a se evita sarcinile administrative inutile, întreprinderile respective ar trebui să aibă posibilitatea de a raporta unele dintre informațiile prevăzute la articolul 20 din Directiva 2013/34/UE odată cu alte informații legate de durabilitate. |
(51) Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE prevede ca întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să includă în raportul de gestiune o declarație privind guvernanța corporativă, care trebuie să conțină, printre alte informații, o descriere a politicii de diversitate aplicate de întreprindere în ceea ce privește organele sale de administrație, de conducere și de supraveghere. Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE oferă întreprinderilor flexibilitatea de a decide despre ce aspecte ale diversității să raporteze. El nu obligă explicit întreprinderile să includă informații despre vreun aspect anume al diversității. Pentru a se înainta în direcția unei participări mai echilibrate din punctul de vedere al genului la procesul decizional economic și la egalitatea de gen, în general, este necesar să se asigure faptul că întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate raportează întotdeauna cu privire la politicile lor privind diversitatea de gen și la punerea în aplicare a acestora, îndeosebi cu privire la atingerea unei cote de 40% a reprezentării femeilor în consiliile de administrație ale companiilor și la respectarea de către companii a cerințelor de transparență salarială. Însă, pentru a se evita sarcinile administrative inutile, întreprinderile respective ar trebui să aibă posibilitatea de a raporta unele dintre informațiile prevăzute la articolul 20 din Directiva 2013/34/UE odată cu alte informații legate de durabilitate. |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 69
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(69) În conformitate cu articolul 51 din Directiva 2013/34/UE, asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către întreprinderile ale căror valori mobiliare nu sunt cotate pe piețele reglementate este efectuată de statele membre. Cu toate acestea, tipurile de sancțiuni nu sunt specificate, ceea ce înseamnă că regimurile de sancțiuni pot varia foarte mult de la un stat membru la altul, subminând astfel piața unică. Pentru a îmbunătăți raportarea privind durabilitatea pe piața internă și pentru a contribui la tranziția către un sistem economic și financiar pe deplin durabil și favorabil incluziunii, în care beneficiile creșterii sunt împărțite, în linii mari, în conformitate cu Pactul verde european, statele membre ar trebui să prevadă anumite sancțiuni și măsuri administrative în cazul încălcării cerințelor de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, regimul de sancțiuni prevăzut în Directiva 2013/34/UE ar trebui consolidat în consecință, urmând ca statele membre să prevadă sancțiuni și măsuri administrative corespunzătoare. |
(69) În conformitate cu articolul 51 din Directiva 2013/34/UE, asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către întreprinderile ale căror valori mobiliare nu sunt cotate pe piețele reglementate este efectuată de statele membre. Cu toate acestea, tipurile de sancțiuni nu sunt specificate, ceea ce înseamnă că regimurile de sancțiuni pot varia foarte mult de la un stat membru la altul, subminând astfel piața unică. Pentru a îmbunătăți raportarea privind durabilitatea pe piața internă și pentru a contribui la tranziția către un sistem economic și financiar pe deplin durabil și favorabil incluziunii, în care beneficiile creșterii sunt împărțite, în linii mari, în conformitate cu Pactul verde european și cu tranziția justă prevăzută de acesta, statele membre ar trebui să prevadă anumite sancțiuni și măsuri administrative în cazul încălcării cerințelor de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, regimul de sancțiuni prevăzut în Directiva 2013/34/UE ar trebui consolidat în consecință, urmând ca statele membre să prevadă sancțiuni și măsuri administrative corespunzătoare. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 71
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(71) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. |
(71) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinilor administrative nerezonabile, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să introducă măsuri de sprijinire a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, în aplicarea standardelor de raportare. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2013/34/EU
Articolul 1 – alineatul 3 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Măsurile de coordonare prevăzute la articolele 19a, 19d, 29a, 30 și 33, la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), la articolul 34 alineatele (2) și (3) și la articolul 51 din prezenta directivă se aplică, de asemenea, actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la următoarele întreprinderi, indiferent de forma juridică a acestora: |
3. Măsurile de coordonare prevăzute la articolele 19a, 19d, 29a, 30 și 33, la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), la articolul 34 alineatele (2) și (3) și la articolul 51 din prezenta directivă se aplică, de asemenea, actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la următoarele întreprinderi, cu condiția să îndeplinească criteriile pentru întreprinderile definite la articolul 19a alineatul (1), indiferent de forma juridică a acestora: |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2013/34/EU
Articolul 1 – alineatul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3a. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a întocmi și a modifica lista sectoarelor de activitate economică cu risc ridicat stabilite la articolul 2 punctul 20a. |
|
Lista ține cont de activitatea Platformei privind finanțarea durabilă, instituită în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) 2020/852, de legislația sectorială existentă a Uniunii, de publicarea de informații specifice fiecărui sector în cadrele internaționale de raportare recunoscute, cum ar fi inițiativa globală privind transparența, de Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri și de cercetare, precum și de datele provenite de la agențiile competente ale Uniunii, cum ar fi Eurofound și EU-OSHA. Definițiile din listă iau în considerare clasificarea NACE. |
|
La întocmirea listei, Comisia ține cont de următoarea listă neexhaustivă a sectoarelor de activitate economică cu grad ridicat de risc: |
|
• Minerale Îmbrăcăminte și încălțăminte |
|
• Îmbrăcăminte și încălțăminte |
|
• Agricultură |
|
• Industrii extractive |
|
• Financiar1a |
|
Comisia asigură participarea semnificativă a părților interesate, inclusiv a sindicatelor și a organizațiilor societății civile, la procesul de întocmire și modificare a listelor. |
|
__________________ |
|
1a OCDE. |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/EU
Articolul 2 – punctul 20 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(20a) „sector de activități economice cu grad ridicat de risc” înseamnă activități asociate cu o probabilitate ridicată de impact grav, real sau potențial, asupra aspectelor legate de sustenabilitate; |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/EU
Articolul 2 – punctul 20 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(20b) „impact grav” înseamnă efecte negative asupra oamenilor și mediului legate de întreprindere prin propriile sale operațiuni, produse și servicii, relații de afaceri și filiale, în funcție de gravitatea impactului asupra sustenabilității, numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului; ușurința cu care ar putea fi remediate daunele, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară; și care provoacă cele mai mari daune în raport cu alte impacturi identificate de întreprindere5a; |
|
__________________ |
|
5a Definiția „impacturilor grave” se bazează pe Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (principiile 21, 24) și pe Orientările OCDE privind diligența necesară (pagina 42). |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile mari și, începând cu 1 ianuarie 2026, întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
1. Întreprinderile mari și, începând cu 1 ianuarie 2026, întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a), întreprinderile mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoare cu risc ridicat, întreprinderile înregistrate într-o țară din afara UE/SEE care desfășoară activități semnificative în Uniune și entitățile de interes public includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) oportunitățile pentru întreprindere în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
(ii) oportunitățile, deficiențele și riscurile pentru întreprindere în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iia) evaluarea de către întreprindere a impactului său asupra aspectelor legate de durabilitate; |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iib (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iib) planurile întreprinderii de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa sunt coerente cu asigurarea ocupării forței de muncă în Uniune și cu promovarea unor condiții de muncă echitabile, astfel cum sunt definite în Pilonul european al drepturilor sociale; |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) planurile întreprinderii de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
(iii) planurile întreprinderii de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa sunt compatibile cu tranziția justă către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) planurile întreprinderii de a realiza diversitatea și egalitatea de gen, inclusiv transparența salarială, egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală, egalitatea de șanse și diversitatea la nivelul conducerii acesteia; |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele părților interesate ale întreprinderii și de impactul întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele părților interesate ale întreprinderii, în special ale sindicatelor și ale reprezentanților lucrătorilor, și de impactul întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate; |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, inclusiv referitor la: |
|
(i) implicarea lor în analiza principalelor riscuri și oportunități pentru întreprindere; |
|
(ii) aprobarea strategiei întreprinderii și a obiectivelor și a resurselor financiare pentru aplicarea lor; |
|
iii) supravegherea specifică a punerii în aplicare a strategiei întreprinderii; |
|
(iv) expertiza în chestiuni legate de durabilitate; |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și în special în ceea ce privește impacturile grave, reale sau potențiale, și oportunitățile identificate; |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară, astfel cum este definit în standardele Uniunii și în standardele internaționale, pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, astfel cum sunt definite la articolul 19b. |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al întreprinderii, astfel cum a fost identificat prin procesul de diligență necesară, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) orice măsură care prevede formarea profesională și perfecționarea în legătură cu restructurarea, în special în regiunile și sectoarele vulnerabile; |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 3 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, forța de muncă, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare și, dacă este cazul, la investițiile și activele sale. Întreprinderea ajustează raportarea cu privire la lanțul său de aprovizionare și la lanțul său valoric pe baza unei analize a riscurilor legate de impactul potențial. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 în ceea ce privește definirea criteriilor de stabilire a acestei analize a riscurilor pe baza legislației existente a Uniunii și a standardelor internaționale aplicabile. |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 3 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii și a impactului activității sale. |
Statele membre pot permite ca informațiile limitate referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea publică a acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii și a impactului activității sale și să poată fi examinate de autoritățile naționale competente, astfel cum sunt definite de legislația națională. |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Prin derogare de la articolul 19a alineatele (1)-(4), întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) pot raporta în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 19c. |
5. Întreprinderile mijlocii din sectoarele de activitate economică cu grad ridicat de risc raportează în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19c. Întreprinderile mici pot raporta în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19c. |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 7 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
O întreprindere care este filială este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) dacă întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă, întocmit în conformitate cu articolele 29 și 29a. O întreprindere care este filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului*6, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
eliminat |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 7 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la primul paragraf se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut în dreptul statului membru sub incidența căruia intră întreprinderea scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut în dreptul statului membru sub incidența căruia intră întreprinderea-mamă care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 7 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statul membru sub incidența căruia intră întreprinderea scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) poate impune ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat într-o limbă oficială a statului membru sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în limbile respective să fie certificată. |
Statul membru sub incidența căruia intră întreprinderea-mamă care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (1)-(4) poate impune ca raportul de gestiune consolidat să fie publicat în limba sa oficială sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale. |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19a – alineatul 7 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de gestiune al unei întreprinderi care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) conține toate informațiile următoare: |
Raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (1)-(4) conține toate informațiile următoare: |
(a) denumirea și sediul social al societății-mamă care raportează informații la nivel de grup în conformitate cu articolele 29 și 29a sau într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b; |
(a) denumirea și sediul social al societății-mamă care raportează informații la nivel de grup în conformitate cu articolul 29 și cu prezentul articol sau într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele privind durabilitatea adoptate în temeiul articolului 19b; |
(b) faptul că întreprinderea este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol. |
(b) faptul că întreprinderea este scutită de obligațiile prevăzute la alineatul (2) literele (c) și (d); |
|
(c) denumirea fiecărei entități consolidate. |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) informațiile pe care întreprinderile le raportează și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea. |
(ii) informațiile pe care întreprinderile le raportează și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea, în special sectoarele cu activitate economică cu risc ridicat. |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul iia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iia) normele de punere în aplicare pentru raportarea privind durabilitatea în cazul întreprinderilor menționate la articolul 3 alineatul (7), care sunt reglementate de legislația unei țări terțe și care nu sunt stabilite pe teritoriul Uniunii atunci când își desfășoară activitatea pe piața internă comercializând bunuri sau prestând servicii. |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 1 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Cel puțin o dată la trei ani de la data aplicării, Comisia revizuiește orice act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, luând în considerare avizul tehnic al Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și, dacă este necesar, modifică actul delegat în cauză pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluțiile în ceea ce privește standardele internaționale. |
Cel puțin o dată la trei ani de la data aplicării, Comisia revizuiește orice act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, luând în considerare avizul tehnic al Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG), Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și alte părți interesate vizate, inclusiv sindicate și organizații ale societății civile la nivelul Uniunii și la nivel național, și, dacă este necesar, modifică actul delegat în cauză pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluțiile în ceea ce privește standardele internaționale. |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) prevăd ca informațiile care trebuie raportate să fie inteligibile, relevante, reprezentative, verificabile și comparabile și să fie reprezentate în mod fidel. |
2. Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) prevăd ca informațiile care trebuie raportate să fie inteligibile, accesibile în special persoanelor cu dizabilități, relevante, reprezentative, verificabile și comparabile și să fie reprezentate în mod fidel. |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) egalitatea de șanse pentru toți, inclusiv egalitatea de gen și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, formarea și dezvoltarea competențelor, precum și ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap; |
(i) egalitatea de tratament și de șanse pentru toți, inclusiv egalitatea de gen și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, diversitatea la toate nivelurile, astfel cum este definită în legislația actuală a Uniunii, transparența salarială, măsurile împotriva violenței și a hărțuirii, formarea și dezvoltarea competențelor, mai ales rata lucrătorilor care participă la formare, precum și ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap, specificând informații despre măsuri de accesibilitate pentru fiecare țară în parte, dacă este cazul; |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul ia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ia) dimensiunea forței de muncă, inclusiv prin operațiunile și activitățile sale, defalcate în funcție de gen, pentru fiecare țară în parte, după caz; |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul ib (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ib) existența acordurilor colective și numărul de lucrători vizați de ele, precum și existența comitetelor de întreprindere, inclusiv a comitetelor internaționale de întreprindere, în conformitate cu legislația și cu practica aplicabile; |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) condițiile de muncă, inclusiv locuri de muncă sigure și adaptabile, salarii, dialog social, negocieri colective și implicarea lucrătorilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat; |
(ii) condițiile de muncă, inclusiv locuri de muncă sigure, salarii adecvate și echitabile, timp de lucru, dialog social, libertatea de asociere, negocieri colective și drepturi de informare, consultare și participare ale lucrătorilor, inclusiv în ceea ce privește participarea acestora la consiliile de administrație și de supraveghere, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, concediul de maternitate, concediul de paternitate și concediul parental, sănătatea și siguranța, precum și rata lucrătorilor care au suferit un accident sau au contractat o afecțiune la locul de muncă; |
|
În conformitate cu acquis-ul Uniunii în domeniul dreptului muncii și cu legislația și practicile naționale, conducerea centrală se consultă cu sindicatele și cu reprezentanții lucrătorilor la începutul perioadei de raportare pentru a stabili structura sistemului de raportare, inclusiv indicatorii introduși și mijloacele de a obține și verifica informațiile privind durabilitatea. Conducerea centrală se consultă și cu sindicatele și reprezentanții lucrătorilor în scopul de a identifica riscurile și impactul întreprinderii asupra mediului și a oamenilor. |
|
Reprezentanților lucrătorilor li se pun la dispoziție resursele necesare pentru a-și exercita efectiv drepturile care decurg din prezenta directivă. Aceasta include sprijinul unui expert, dacă acest lucru este în conformitate cu legislația și practicile naționale. |
|
Statele membre se asigură că drepturile lucrătorilor la informare și consultare sunt respectate în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea și sunt exercitate în conformitate cu cadrul juridic existent al Uniunii, cum ar fi Directiva 2002/14/CE, Directiva 2009/38/CE, Directiva 2001/86/CE și 2003/72/CE. |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a principiilor democratice și a standardelor stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și convențiile fundamentale ale OIM, precum și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; |
(iii) respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a principiilor democratice și a standardelor stabilite în Carta internațională a drepturilor omului, în Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, inclusiv Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și convențiile fundamentale și de guvernanță ale OIM, în Declarația tripartită de principii a Organizației Internaționale a Muncii privind întreprinderile multinaționale și politica socială, în Convenția europeană a drepturilor omului, în Carta socială europeană revizuită, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și în acquis-ul Uniunii privind dreptul muncii. |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) evaluări ale impactului asupra drepturilor omului efectuate de autoritățile publice competente și de întreprindere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, astfel cum sunt definite în prezenta directivă. |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită; |
(ii) etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv evaluarea riscurilor de corupție și programele de combatere a corupției și a dării sau luării de mită, precum și procedurile și rezultatele avertizării în interes public; |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul va (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(va) colaborarea întreprinderii cu părțile interesate relevante1a, în special societatea civilă, în aspecte legate de durabilitate și scopul social al întreprinderii; |
|
__________________ |
|
1a Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, p. 48. |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19 ba (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 19ba |
|
Rapoarte privind sustenabilitatea legate de întreprinderile care au obligația de a raporta plățile către guverne |
|
Întreprinderile care au obligația de a întocmi și a publica un raport privind plățile efectuate către guverne în temeiul articolului 42 publică, la nivel de proiect, toate documentele, datele și alte informații necesare pentru a evalua rapoartele lor privind sustenabilitatea în temeiul articolului 19a. Printre documente se numără, cel puțin, acordurile care prevăd cheltuieli sociale din partea întreprinderilor și orice evaluare a impactului asupra mediului și/sau a impactului social. |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19c – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea proporționale cu capacitățile și caracteristicile întreprinderilor mici și mijlocii. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea precizează care dintre informațiile menționate la articolele 19a și 29a trebuie raportate de către întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a). Ele țin seama de criteriile stabilite la articolul 19b alineatele (2) și (3). De asemenea, ele specifică, dacă este cazul, structura în care se raportează informațiile respective. |
Comisia adoptă, până la 31 octombrie 2024, acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea proporționale cu capacitățile și caracteristicile întreprinderilor mici și mijlocii. Aceste standarde de raportare privind sustenabilitatea specifică modul în care IMM-urile raportează informațiile menționate la articolele 19a și 29a. Ele țin seama de criteriile stabilite la articolul 19b alineatele (2) și (3). De asemenea, ele specifică, dacă este cazul, structura în care se raportează informațiile respective. |
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19d – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile care fac obiectul articolului 19a își întocmesc situațiile financiare și raportul de gestiune într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei*15 și își marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat menționat. |
1. Întreprinderile care fac obiectul articolului 19a își întocmesc situațiile financiare și raportul de gestiune într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei*15 și cu Directiva (UE) 2019/882 și își marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat menționat. |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19d – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format electronic respectă cerințele de acces aplicabile prevăzute în Directiva 2019/882, pentru a deveni accesibile unui public mai larg. |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/EU
Articolul 19d – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Întreprinderile care fac obiectul articolului 29a își întocmesc situațiile financiare consolidate și raportul de gestiune consolidat într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei și marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. |
2. Întreprinderile care fac obiectul articolului 29a își întocmesc situațiile financiare consolidate și raportul de gestiune consolidat într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei și cu Directiva (UE) 2019/882 și marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a
Directiva 2013/34/EU
Articolul 20 – alineatul 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) o descriere a politicii de diversitate aplicate în ceea ce privește organele de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii referitor la aspecte de gen și la alte aspecte, cum ar fi vârsta sau educația și experiența profesională, obiectivele acestei politici de diversitate, modul în care a fost pusă în aplicare și rezultatele obținute în perioada de raportare. Dacă nu se aplică o astfel de politică, declarația conține o explicație în acest sens.; |
(g) o descriere a politicii de diversitate și incluziune aplicate în ceea ce privește organele de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii referitor la egalitatea de gen, combaterea discriminării, grupurile minoritare și vulnerabile și la alte aspecte, cum ar fi vârsta sau educația și experiența profesională sau dizabilitățile, obiectivele acestei politici de diversitate, modul în care a fost stabilită și pusă în aplicare și rezultatele obținute în perioada de raportare. Dacă nu se aplică o astfel de politică, declarația conține o explicație în acest sens.; |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/EU
Articolul 29a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Societățile-mamă ale unui grup mare includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului grupului asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. |
1. Societățile-mamă ale unui grup mare includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului grupului asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile defalcate pentru fiecare țară, dacă este cazul, necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/EU
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1– litera a – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) politicile întreprinderii privind diversitatea și egalitatea de gen, în special transparența salarială, egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, egalitatea de șanse și diversitatea în posturile de conducere; |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/EU
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1– litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia grupului țin seama de interesele părților interesate ale grupului și de impactul grupului asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia grupului țin seama de interesele părților interesate ale grupului, în special ale sindicatelor și ale reprezentanților lucrătorilor, și de impactul grupului asupra aspectelor legate de durabilitate; |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/EU
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1– litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, astfel cum sunt definite la articolul 19b; |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/EU
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1– litera e – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) orice măsură care prevede formarea profesională și perfecționarea în legătură cu restructurarea, în special în regiunile și sectoarele vulnerabile; |
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/EU
Articolul 29a – alineatul 3 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor administrative, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a grupului, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice o înțelegere corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției grupului și a impactului activității sale. |
Statele membre pot permite ca informațiile limitate referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea publică a acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii și a impactului activității sale și să poată fi examinate de autoritățile naționale competente, astfel cum sunt definite de legislația națională. |
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/EU
Articolul 29a – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. O societate-mamă care este și filială este scutită de obligația prevăzută la alineatele (1)-(4) dacă respectiva societate-mamă scutită și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei alte întreprinderi întocmit în conformitate cu articolul 29 și cu prezentul articol. O societate-mamă care este o filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care respectiva întreprindere și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
eliminat |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la alineatul (1) se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut de legislația statului membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la alineatul (1) se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut de legislația statului membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care îndeplinește cerințele menționate la alineatele (1)-(4). |
Statul membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) poate să prevadă ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat în limba sa oficială sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în aceste limbi să fie certificată. |
Statul membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care îndeplinește cerințele menționate la alineatele (1)-(4) poate să prevadă ca raportul de gestiune consolidat să fie publicat în limba sa oficială sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale. |
Raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) conține toate informațiile următoare: |
Raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă care îndeplinește cerințele menționate la alineatele (1)-(4) conține toate informațiile următoare: |
(a) denumirea și sediul social al societății-mamă care raportează informații la nivel de grup în conformitate cu articolul 29 și cu prezentul articol sau într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele privind durabilitatea adoptate în temeiul articolului 19b; |
|
(b) faptul că întreprinderea este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol. |
(b) faptul că întreprinderea este scutită de obligațiile prevăzute la alineatul (2) literele (c) și (d); |
|
(c) denumirea fiecărei entități consolidate. |
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a – punctul ii
Directiva 2013/34/EU
Articolul 34 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera aa
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(aa) dacă este cazul, exprimă un aviz bazat pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele prezentei directive, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare adoptate în temeiul articolului 19b, procesul desfășurat de întreprindere pentru identificarea informațiilor raportate în temeiul respectivelor standarde de raportare și conformitatea cu cerința de a marca raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolul 19d, precum și în ceea ce privește conformitatea cu cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852.; |
(aa) dacă este cazul, exprimă un aviz bazat pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele și domeniul de aplicare al prezentei directive, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare adoptate în temeiul articolului 19b, procesul desfășurat de întreprindere pentru identificarea informațiilor raportate în temeiul respectivelor standarde de raportare și conformitatea cu cerința de a marca raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolul 19d, precum și în ceea ce privește conformitatea cu cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852.; |
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11– litera a
Directiva 2013/34/EU
Articolul 49 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 1 alineatul (2), la articolul 3 alineatul (13), la articolul 46 alineatul (2) și la articolele 19b și 19c este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată. 3. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 1 alineatul (2), la articolul 3 alineatul (13), la articolul 46 alineatul (2) și la articolele 19b și 19c este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară indicată în cuprinsul său. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 1 alineatul (2), la articolul 1 alineatul (3a), la articolul 3 alineatul (13), la articolul 46 alineatul (2) și la articolele 19b și 19c este conferită Comisiei pe o perioadă de trei ani începând de la ... [data intrării în vigoare a actului legislativ de bază sau orice altă dată stabilită de colegiuitori]. Comisia întocmește un raport cu privire la delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de trei ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. |
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11– litera b
Directiva 2013/34/EU
Articolul 49 – alineatul 3a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3a. Atunci când adoptă acte delegate în temeiul articolelor 19b și 19c, Comisia ia în considerare avizul tehnic al EFRAG, cu condiția ca acest aviz să fi fost elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența și utilizându-se cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante, precum și cu condiția să fie însoțit de analize cost-beneficiu care includ analize ale impactului avizului tehnic asupra aspectelor legate de durabilitate. |
3a. Atunci când adoptă acte delegate în temeiul articolelor 19b și 19c, Comisia ia în considerare avizul tehnic al EFRAG, cu condiția ca acest aviz să fi fost elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența și utilizându-se cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante, în special ale partenerilor sociali, ale organizațiilor de protecție a consumatorilor și ale ONG-urilor, precum și cu condiția să fie însoțit de analize cost-beneficiu care includ analize ale impactului avizului tehnic asupra aspectelor legate de durabilitate. |
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2004/109/CE
Articolul 23 – alineatul 4 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
„Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 alineatul (2), deciziile necesare pentru echivalarea standardelor contabile și pentru echivalarea standardelor de raportare privind durabilitatea prevăzute la articolul 19b din Directiva 2013/34/UE aplicate de emitenții din țări terțe, în condițiile prevăzute la articolul 30 alineatul (3). În cazul în care decide că normele contabile sau standardele de raportare privind durabilitatea dintr-o țară terță nu sunt echivalente, Comisia poate autoriza emitenții în cauză să continue să recurgă la respectivele standarde într-o perioadă de tranziție adecvată. |
„Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 alineatul (2), deciziile necesare pentru echivalarea standardelor contabile și pentru echivalarea standardelor de raportare privind durabilitatea prevăzute la articolul 19b din Directiva 2013/34/UE aplicate de emitenții din țări terțe, în condițiile prevăzute la articolul 30 alineatul (3). În cazul în care decide, pe baza avizului emis în prealabil de EFRAG, că normele contabile sau standardele de raportare privind durabilitatea dintr-o țară terță nu sunt echivalente, Comisia poate autoriza emitenții în cauză să continue să recurgă la respectivele standarde într-o perioadă de tranziție adecvată. |
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2004/109/CE
Articolul 23 – alineatul 4 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În contextul menționat la al treilea paragraf, Comisia adoptă, de asemenea, prin intermediul actelor delegate adoptate în conformitate cu articolul 27 alineatele (2a), (2b) și (2c) și în condițiile prevăzute la articolele 27a și 27b, măsuri care urmăresc stabilirea unor criterii generale de echivalență referitoare la standardele contabile și la standardele de raportare privind durabilitatea care privesc emitenții din mai multe țări.” |
În contextul menționat la al treilea paragraf, Comisia adoptă, de asemenea, prin intermediul actelor delegate adoptate în conformitate cu articolul 27 alineatele (2a), (2b) și (2c) și în condițiile prevăzute la articolele 27a și 27b, măsuri care urmăresc stabilirea unor criterii generale de echivalență referitoare la standardele contabile și la standardele de raportare privind durabilitatea care privesc emitenții din mai multe țări, pe baza avizului emis în prealabil de EFRAG. |
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2004/109/CE
Articolul 28d – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După consultarea Agenției Europene de Mediu și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, ESMA emite, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul 1095/2010, orientări cu privire la supravegherea raportării privind durabilitatea de către autoritățile naționale competente.” |
După consultarea agențiilor competente ale Uniunii, cum ar fi Agenția Europeană de Mediu și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Eurofound, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, EU-OSHA, precum și părțile interesate competente, în special sindicatele și organizațiile societății civile, ESMA emite, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul 1095/2010, orientări cu privire la supravegherea raportării privind durabilitatea de către autoritățile naționale competente.” |
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 2006/43/CE
Articolul 26a – alineatul 2 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Comisia este împuternicită să adopte, prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 48a, standardele de asigurare menționate la alineatul (1) pentru a stabili procedurile pe care auditorul trebuie să le îndeplinească pentru a-și formula propriile concluzii asupra asigurării raportării privind durabilitatea, inclusiv planificarea misiunilor, luarea în considerare a riscurilor și răspunsul la riscuri, precum și tipul de concluzii care trebuie incluse în raportul de audit. |
2. Comisia este împuternicită să adopte, prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 48a și pe baza avizului emis în prealabil de EFRAG, standardele de asigurare menționate la alineatul (1) pentru a stabili procedurile pe care auditorul trebuie să le îndeplinească pentru a-și formula propriile concluzii asupra asigurării raportării privind durabilitatea, inclusiv planificarea misiunilor, luarea în considerare a riscurilor și răspunsul la riscuri, precum și tipul de concluzii care trebuie incluse în raportul de audit. |
PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ
Titlu |
Modificarea Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea |
|||
Referințe |
COM(2021)0189 – C9-0147/2021 – 2021/0104(COD) |
|||
Comisie competentă Data anunțului în plen |
JURI 23.6.2021 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
EMPL 23.6.2021 |
|||
Comisii asociate - data anunțului în plen |
16.12.2021 |
|||
Raportoare pentru aviz Data numirii |
Kira Marie Peter-Hansen 19.10.2021 |
|||
Examinare în comisie |
2.12.2021 |
13.1.2022 |
|
|
Data adoptării |
3.3.2022 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
31 10 11 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Atidzhe Alieva-Veli, Dominique Bilde, Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Brglez, Sylvie Brunet, Jordi Cañas, David Casa, Leila Chaibi, Ilan De Basso, Margarita de la Pisa Carrión, Özlem Demirel, Jarosław Duda, Estrella Durá Ferrandis, Lucia Ďuriš Nicholsonová, Rosa Estaràs Ferragut, Nicolaus Fest, Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Helmut Geuking, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, France Jamet, Agnes Jongerius, Radan Kanev, Stelios Kympouropoulos, Katrin Langensiepen, Miriam Lexmann, Elena Lizzi, Giuseppe Milazzo, Kira Marie Peter-Hansen, Dragoș Pîslaru, Manuel Pizarro, Dennis Radtke, Elżbieta Rafalska, Guido Reil, Daniela Rondinelli, Mounir Satouri, Monica Semedo, Michal Šimečka, Beata Szydło, Eugen Tomac, Romana Tomc, Marie-Pierre Vedrenne, Nikolaj Villumsen, Marianne Vind, Maria Walsh, Stefania Zambelli, Tatjana Ždanoka |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Evelyn Regner, Eugenia Rodríguez Palop, Sara Skyttedal |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
31 |
+ |
NI |
Daniela Rondinelli |
PPE |
Loucas Fourlas, Cindy Franssen, Stelios Kympouropoulos |
Renew |
Atidzhe Alieva-Veli, Sylvie Brunet, Jordi Cañas, Lucia Ďuriš Nicholsonová, Dragoș Pîslaru, Monica Semedo, Michal Šimečka, Marie-Pierre Vedrenne |
S&D |
Gabriele Bischoff, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Brglez, Ilan De Basso, Estrella Durá Ferrandis, Elisabetta Gualmini, Alicia Homs Ginel, Agnes Jongerius, Manuel Pizarro, Evelyn Regner, Marianne Vind |
The Left |
Leila Chaibi, Özlem Demirel, Eugenia Rodríguez Palop, Nikolaj Villumsen |
Verts/ALE |
Katrin Langensiepen, Kira Marie Peter-Hansen, Mounir Satouri, Tatjana Ždanoka |
10 |
- |
ECR |
Giuseppe Milazzo, Margarita de la Pisa Carrión, Elżbieta Rafalska, Beata Szydło |
ID |
Dominique Bilde, Nicolaus Fest, France Jamet, Elena Lizzi, Guido Reil, Stefania Zambelli |
11 |
0 |
PPE |
David Casa, Jarosław Duda, Rosa Estaràs Ferragut, Helmut Geuking, Radan Kanev, Miriam Lexmann, Dennis Radtke, Sara Skyttedal, Eugen Tomac, Romana Tomc, Maria Walsh |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (4.3.2022)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea
(COM(2021)0189 – C9‑0147/2021 – 2021/0104(COD))
Raportoare pentru aviz: Lídia Pereira
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Pentru o punere în aplicare cu succes a Pactului verde, precum și a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile, este esențial ca întreprinderile să furnizeze date mai bune despre riscurile în materie de durabilitate la care sunt expuse și despre propriul lor impact asupra durabilității. Prin urmare, propunerea reprezintă un pilon important în concretizarea angajamentelor politice ale Pactului verde european de a transforma UE într-o economie modernă, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficientă în utilizarea resurselor și competitivă. Scopul propunerii este de a se asigura că cerințele de raportare pentru întreprinderi sunt în concordanță cu cadrul juridic mai larg privind finanțarea durabilă prevăzut în prezent în Directiva privind raportarea nefinanciară, în Regulamentul privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare și în taxonomia UE, prin stabilirea unor standarde de raportare în materie de durabilitate.
Propunerea modifică patru acte legislative în vigoare: În primul rând – din perspectiva de mediu– Directiva contabilă, printre altele prin clarificarea principiului „dublei perspective asupra pragului de semnificație” (și anume că raportarea ar trebui să arate modul în care aspectele legate de durabilitate afectează întreprinderea și modul în care întreprinderea are impact asupra durabilității); extinzând aria cerințelor de raportare; crescând gradul de detaliere a informațiilor care trebuie comunicate; precizând că întreprinderile ar trebui să raporteze informații calitative și cantitative; impunând ca cerințele de raportare să se aplice societăților-mamă care raportează pentru întregul grup și împuternicind Comisia să adopte standarde de raportare cu privire la durabilitate și să stabilească cerințele pentru adoptarea acestora, și anume criteriile de calitate, aspectele cu privire la care trebuie să se raporteze și anumite instrumente care trebuie luate în considerare.
În plus, propunerea modifică Directiva privind auditul și Regulamentul privind auditul, pentru a acoperi auditul informațiilor privind durabilitatea. În cele din urmă, propunerea modifică Directiva privind transparența pentru a extinde aria cerințelor de raportare privind durabilitatea și a include companiile cu valori mobiliare cotate pe piețele reglementate și pentru a clarifica regimul de supraveghere referitor la raportarea de informații privind durabilitatea de către aceste companii.
Raportoarea consideră că evaluarea globală a necesității de a extinde domeniul de aplicare al raportării va facilita transparența piețelor financiare și va aduce informații mai clare investitorilor și altor părți interesate. Propunerea de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea prevede că întreprinderile trebuie să furnizeze informațiile necesare investitorilor, iar standardele de raportare trebuie să fie strâns legate de alte acte legislative ale Uniunii și obligații care le revin întreprinderilor, investitorilor și altor participanți la piața financiară, în special în temeiul Regulamentului privind taxonomia și al Regulamentului privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare.
Deși raportoarea are convingerea că, din aceste motive, este necesar să se adopte standarde europene de raportare, aceste standarde ar trebui să fie complementare standardelor internaționale, mai degrabă decât să se suprapună peste acestea.
În ceea ce privește obligațiile de raportare în materie de mediu și standardele de raportare, raportoarea consideră că alinierea acestor obligații și standarde la definițiile și obiectivele din Regulamentul privind taxonomia este de mare importanță. Este de dorit, în special, să existe cât mai puține suprapuneri între obligațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul privind taxonomia și cele din prezenta directivă.
În plus, raportoarea consideră că este necesară alinierea obligațiilor de raportare în ceea ce privește schimbările climatice la politicile generale ale Uniunii de limitare a schimbărilor climatice, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei. Prin urmare, obiectivele de raportare ale întreprinderilor ar trebui să se alinieze la obiectivele din Legea climei privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, 2040 și 2050. La adoptarea standardelor, acestea ar trebui să țină seama de Legea climei.
Raportoarea consideră că este important să se prevadă standarde cât mai detaliate posibil în materie de raportare pentru fiecare țară în parte.
Extinderea obligațiilor de raportare la întreprinderile mici și mijlocii riscă să impună o sarcină administrativă considerabilă pentru întreprinderile mai mici. Prin urmare, raportoarea consideră că aceste obligații trebuie limitate la sectoarele cu risc ridicat și că trebuie să se asigure standarde de raportare proporționate pentru IMM-uri.
În cele din urmă, deși raportoarea consideră că raportarea trebuie să fie cuprinzătoare, necesitatea de a extinde obligația de raportare la imobilizările necorporale creează neclarități și incertitudini pentru întreprinderile care raportează, valoarea cunoscută pentru investitori și alte părți interesate fiind limitată. Prin urmare, pentru a raționaliza procesul, aceste obligații ar trebui eliminate și reexaminate în viitor.
AMENDAMENTE
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) În Comunicarea intitulată Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile, Comisia a stabilit măsuri pentru atingerea următoarelor obiective: reorientarea fluxurilor de capital către investiții durabile pentru a realiza o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, gestionarea riscurilor financiare care decurg din schimbările climatice, epuizarea resurselor, degradarea mediului și aspectele sociale, precum și promovarea transparenței și a unei viziuni pe termen lung a activității financiare și economice33. Prezentarea de către întreprinderi a unor informații relevante, comparabile și fiabile privind durabilitatea este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea acestor obiective. Parlamentul European și Consiliul au adoptat o serie de acte legislative ca parte a punerii în aplicare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului34 reglementează modul în care participanții la piața financiară și consultanții financiari trebuie să le prezinte investitorilor finali și proprietarilor de active informații privind durabilitatea. Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului35 creează un sistem de clasificare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului cu scopul de a spori investițiile durabile și de a combate dezinformarea ecologică în legătură cu produsele financiare care pretind în mod nejustificat că sunt durabile. Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului36, completat de Regulamentele delegate (UE) 2020/181637, (UE) 2020/181738 și (UE) 2020/181839 ale Comisiei, introduce cerințe de prezentare de informații de mediu, sociale și de guvernanță („MSG”) pentru administratorii indicilor de referință și standarde minime pentru construirea indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului40 prevede ca instituțiile mari care au emis titluri de valoare admise la tranzacționare pe o piață reglementată să publice, începând cu 28 iunie 2022, informații privind riscurile MSG. Noul cadru prudențial pentru firmele de investiții instituit prin Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului41 și prin Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului42 conține dispoziții referitoare la introducerea unei dimensiuni a riscurilor MSG în procesul de supraveghere și evaluare (SREP) desfășurat de autoritățile competente și cerințe privind prezentarea riscurilor MSG de către firmele de investiții, aplicabile începând cu 26 decembrie 2022. Comisia a anunțat în programul său de lucru pentru 2021 și o propunere privind un standard european privind obligațiunile verzi, ca urmare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. |
(2) În Comunicarea intitulată Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile, Comisia a stabilit măsuri pentru atingerea următoarelor obiective: reorientarea fluxurilor de capital către investiții durabile pentru a realiza o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, gestionarea riscurilor financiare care decurg din schimbările climatice, epuizarea resurselor, degradarea mediului și aspectele sociale, precum și promovarea transparenței și a unei viziuni pe termen lung a activității financiare și economice33. Prezentarea de către întreprinderi a unor informații relevante, comparabile și fiabile privind durabilitatea este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea acestor obiective. În orientările sale privind raportarea informațiilor legate de climă, Comisia a subliniat beneficiile oferite întreprinderilor de raportarea informațiilor legate de climă, constând în special într-un grad sporit de conștientizare și de înțelegere a riscurilor și a oportunităților legate de climă în cadrul întreprinderii, în diversificarea bazei de investitori, în reducerea costurilor de capital și într-un dialog mai constructiv cu toate părțile interesate. Parlamentul European și Consiliul au adoptat o serie de acte legislative ca parte a punerii în aplicare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului34 reglementează modul în care participanții la piața financiară și consultanții financiari trebuie să le prezinte investitorilor finali și proprietarilor de active informații privind durabilitatea. Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului35 creează un sistem de clasificare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului cu scopul de a spori investițiile durabile și de a combate dezinformarea ecologică în legătură cu produsele financiare care pretind în mod nejustificat că sunt durabile. Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului36, completat de Regulamentele delegate (UE) 2020/181637, (UE) 2020/181738 și (UE) 2020/181839 ale Comisiei, introduce cerințe de prezentare de informații de mediu, sociale și de guvernanță („MSG”) pentru administratorii indicilor de referință și standarde minime pentru construirea indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului40 prevede ca instituțiile mari care au emis titluri de valoare admise la tranzacționare pe o piață reglementată să publice, începând cu 28 iunie 2022, informații privind riscurile MSG. Noul cadru prudențial pentru firmele de investiții instituit prin Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului41 și prin Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului42 conține dispoziții referitoare la introducerea unei dimensiuni a riscurilor MSG în procesul de supraveghere și evaluare (SREP) desfășurat de autoritățile competente și cerințe privind prezentarea riscurilor MSG de către firmele de investiții, aplicabile începând cu 26 decembrie 2022. Comisia a anunțat în programul său de lucru pentru 2021 și o propunere privind un standard european privind obligațiunile verzi, ca urmare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. |
__________________ |
__________________ |
33 COM(2018) 97 final. |
33 COM(2018) 97 final. |
34 Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1). |
34 Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1). |
35 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
35 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
36 Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea pentru indicii de referință (JO L 317, 9.12.2019, p. 17). |
36 Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea pentru indicii de referință (JO L 317, 9.12.2019, p. 17). |
37 Regulamentul delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește explicația din declarația privind indicii de referință a modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în fiecare indice de referință furnizat și publicat (JO L 406, 3.12.2020, p. 1). |
37 Regulamentul delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește explicația din declarația privind indicii de referință a modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în fiecare indice de referință furnizat și publicat (JO L 406, 3.12.2020, p. 1). |
38 Regulamentul delegat (UE) 2020/1817 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește conținutul minim al explicației modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în metodologia de elaborare a indicilor de referință (JO L 406, 3.12.2020, p. 12). |
38 Regulamentul delegat (UE) 2020/1817 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește conținutul minim al explicației modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în metodologia de elaborare a indicilor de referință (JO L 406, 3.12.2020, p. 12). |
39 Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17). |
39 Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17). |
40 Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1). |
40 Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1). |
41 Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 806/2014 (JO L 314, 5.12.2019, p. 1). |
41 Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 806/2014 (JO L 314, 5.12.2019, p. 1). |
42 Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE (JO L 314, 5.12.2019, p. 64). |
42 Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE (JO L 314, 5.12.2019, p. 64). |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt cetățenii și titularii de conturi de economii individuali. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem economic stabil, durabil și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la două grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor și a mediului. Al doilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu și la politicile publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi trebuie să fie cetățenii și titularii de conturi de economii individuali. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil trebuie să aibă posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii vor beneficia de un sistem economic stabil, durabil și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la două grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor și a mediului. Al doilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate, inclusiv pentru a promova comparabilitatea între sectoarele de piață pe baza meritelor ecologice. Entitățile corporative ar trebui să facă publică măsura în care contribuie la activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului și care respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în temeiul articolelor 3 și, respectiv, 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu și la politicile publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și din aspecte sociale, inclusiv din aspectele legate de sănătate. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții și a altor părți interesate, în special societatea civilă. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor și oportunităților pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și climă și din aspecte sociale, inclusiv din aspectele legate de sănătate. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească standarde etice de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate și să asigure coerența cu ambițiile Acordului de la Paris și ale politicilor Uniunii, precum și să realizeze un echilibru între cei trei piloni ai durabilității, inclusiv între mediu, climă, biodiversitate, sănătatea publică și economie. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. Din acest motiv, revizuirea prezentei directive va simplifica și standardiza obligațiile de raportare prevăzute în alte texte legislative. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 11
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(11) Raportul privind clauza de revizuire din Directiva privind raportarea nefinanciară (Directiva 2014/95/UE) și verificarea adecvării care îl însoțește cu privire la raportarea de informații de către întreprinderi au identificat probleme în ceea ce privește eficacitatea directivei respective48. Există dovezi semnificative că multe întreprinderi nu publică informații semnificative cu privire la toate subiectele majore legate de durabilitate. Raportul a identificat, de asemenea, ca probleme semnificative comparabilitatea și fiabilitatea limitată a informațiilor privind durabilitatea. În plus, multe întreprinderi de la care utilizatorii au nevoie de informații privind durabilitatea nu sunt obligate să raporteze astfel de informații. |
(11) Raportul privind clauza de revizuire din Directiva privind raportarea nefinanciară (Directiva 2014/95/UE) și verificarea adecvării care îl însoțește cu privire la raportarea de informații de către întreprinderi au identificat probleme în ceea ce privește eficacitatea directivei respective. Există dovezi semnificative că multe întreprinderi nu publică informații semnificative cu privire la toate subiectele majore legate de durabilitate, în special informații legate de climă, inclusiv despre toate emisiile de gaze cu efect de seră și factorii care afectează biodiversitatea. Raportul a identificat, de asemenea, ca probleme semnificative comparabilitatea și fiabilitatea limitată a informațiilor privind durabilitatea. În plus, multe întreprinderi de la care utilizatorii au nevoie de informații privind durabilitatea nu sunt obligate să raporteze astfel de informații, ceea ce subliniază necesitatea unui cadru de monitorizare, raportare și verificare solid și accesibil ca preț și a unui audit eficace în cadrul raportării de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, pentru a garanta că datele sunt fiabile și pentru a evita dezinformarea ecologică. |
__________________ |
__________________ |
48 Oficiul pentru publicații: a se introduce trimiterea la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind clauzele de revizuire din Directivele 2013/34/UE, 2014/95/UE și 2013/50/UE și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește – Verificarea adecvării. |
48 Oficiul pentru publicații: a se introduce trimiterea la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind clauzele de revizuire din Directivele 2013/34/UE, 2014/95/UE și 2013/50/UE și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește – Verificarea adecvării. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care abordează și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să ceară socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor și a mediului. Astfel se creează un deficit de asumare a răspunderii și se poate contribui la scăderea nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea eforturilor întreprinderilor de a se asigura că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile. |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care abordează și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european, ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile și ale Acordului de la Paris. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să ceară socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor și a mediului. Astfel se creează un deficit de asumare a răspunderii și se poate contribui la scăderea nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. În plus, lipsa de informații comparabile despre sustenabilitate limitează capacitatea părților interesate de a purta un dialog cu întreprinderile pe teme legate de durabilitate. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea eforturilor întreprinderilor de a se asigura că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 15
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor în materie de informații privind durabilitatea, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice unor categorii suplimentare de întreprinderi. Prin urmare, este oportun să se prevadă cerința ca toate întreprinderile mari și toate întreprinderile cotate pe piețele reglementate, cu excepția microîntreprinderilor, să raporteze informații detaliate privind durabilitatea. În plus, toate întreprinderile care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari ar trebui să elaboreze rapoarte privind durabilitatea la nivel de grup. |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor în materie de informații privind durabilitatea, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice unor categorii suplimentare de întreprinderi. Prin urmare, este oportun să se prevadă cerința ca toate întreprinderile mari și toate întreprinderile cotate pe piețele reglementate, cu excepția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoare cu riscridicat, să raporteze informații detaliate privind durabilitatea. În plus, toate întreprinderile care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari ar trebui să elaboreze rapoarte privind durabilitatea la nivel de grup. Întreprinderile care nu sunt stabilite în Uniune, dar îndeplinesc aceste criterii și își desfășoară activitatea pe piața internă, ar trebui să facă obiectul acelorași cerințe pentru a ține seama de impactul lor asupra durabilității și pentru a oferi condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile stabilite în Uniune. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 16
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(16) Cerința ca și întreprinderile mari necotate la bursă să prezinte informații cu privire la aspectele de durabilitate este determinată în principal de preocupările legate de impactul acestor întreprinderi și de asumarea răspunderii de către acestea, inclusiv dea lungul lanțului lor valoric. În acest sens, toate întreprinderile mari ar trebui să se supună acelorași cerințe de raportare publică a informațiilor privind durabilitatea. În plus, participanții la piața financiară au nevoie, de asemenea, de informații din partea întreprinderilor mari necotate la bursă. |
(16) Cerința ca și întreprinderile mari necotate la bursă să prezinte informații cu privire la aspectele de durabilitate este determinată în principal de preocupările legate de impactul acestor întreprinderi și de posibilitatea de a le trage la răspundere, inclusiv de-a lungul lanțului lor de aprovizionare și valoric. În acest sens, toate întreprinderile mari ar trebui să se supună acelorași cerințe de raportare publică a informațiilor privind durabilitatea. În plus, participanții la piața financiară au nevoie, de asemenea, de informații din partea întreprinderilor mari necotate la bursă. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(17) Cerința ca întreprinderile care nu sunt stabilite în Uniune, dar ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să publice, de asemenea, informații privind aspectele legate de durabilitate răspunde nevoilor participanților la piețele financiare de a obține informații de la astfel de întreprinderi pentru a înțelege riscurile și impactul investițiilor lor și pentru a respecta cerințele de publicare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. |
(17) Cerința ca întreprinderile care nu sunt stabilite în Uniune, dar ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate, sau întreprinderile care sunt stabilite în Uniune, dar sunt cotate pe piețe din afara Uniunii, să publice, de asemenea, informații privind aspectele legate de durabilitate răspunde nevoilor participanților la piețele financiare de a obține informații de la astfel de întreprinderi pentru a înțelege riscurile și impactul investițiilor lor și pentru a respecta cerințele de publicare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) Având în vedere relevanța din ce în ce mai mare a riscurilor legate de durabilitate și ținând seama de faptul că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) cotate pe piețele reglementate reprezintă o proporție semnificativă din totalul întreprinderilor cotate la bursă în Uniune, pentru a se asigura protecția investitorilor, este oportun să se prevadă cerința ca și IMM-urile respective să publice informații cu privire la aspectele legate de durabilitate. Introducerea acestei cerințe va contribui la asigurarea faptului că participanții la piața financiară pot include în portofoliile de investiții întreprinderi mai mici cotate la bursă, pe baza faptului că acestea raportează informațiile privind durabilitatea de care au nevoie participanții la piața financiară. Prin urmare, această cerință va contribui la protejarea și îmbunătățirea accesului la capitalul financiar pentru întreprinderile mai mici cotate la bursă și la evitarea discriminării acestor întreprinderi din partea participanților la piața financiară. Introducerea acestei cerințe este necesară, de asemenea, pentru a se asigura faptul că participanții la piața financiară dispun de informațiile de care au nevoie de la întreprinderile în care s-a investit pentru a-și putea respecta propriile cerințe de prezentare a informațiilor privind durabilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Cu toate acestea, IMM-urilor cotate pe piețele reglementate ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se pregăti pentru aplicarea cerinței de raportare a informațiilor privind durabilitatea, date fiind dimensiunea lor mai mică și resursele mai limitate și ținându-se seama de circumstanțele economice dificile determinate de pandemia de COVID-19. Acestora ar trebui să li se ofere, de asemenea, posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele IMM-urilor. IMM-urile necotate pot alege, de asemenea, să utilizeze aceste standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri vor stabili o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor valorice în calitate de furnizori și clienți. |
(18) Având în vedere relevanța din ce în ce mai mare a riscurilor legate de durabilitate și ținând seama de faptul că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) cotate pe piețele reglementate reprezintă o proporție semnificativă din totalul întreprinderilor cotate la bursă în Uniune, pentru a se asigura protecția investitorilor, este oportun să se prevadă cerința ca și IMM-urile respective și IMM-urile din sectoare cu risc ridicat să publice informații cu privire la aspectele legate de durabilitate. Standardele de raportare sunt nu doar necesare, ci și utile, constituind o oportunitate pentru întreprinderi de a demonstra cât de hotărât s-au implicat în chestiunile legate de durabilitate, de mediu și de tranziția ecologică și de a adopta standarde de înaltă calitate, câștigând astfel un avantaj concurențial. Introducerea acestei cerințe va contribui la asigurarea faptului că participanții la piața financiară pot include în portofoliile de investiții întreprinderi mai mici cotate la bursă, pe baza faptului că acestea raportează informațiile privind durabilitatea de care au nevoie participanții la piața financiară. Prin urmare, această cerință va contribui la protejarea și îmbunătățirea accesului la capitalul financiar pentru întreprinderile mai mici cotate la bursă și la evitarea discriminării acestor întreprinderi din partea participanților la piața financiară. Introducerea acestei cerințe este necesară, de asemenea, pentru a se asigura faptul că participanții la piața financiară dispun de informațiile de care au nevoie de la întreprinderile în care s-a investit pentru a-și putea respecta propriile cerințe de prezentare a informațiilor privind durabilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Cu toate acestea, IMM-urilor cotate pe piețele reglementate și IMM-urilor din sectoare cu risc ridicat ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se pregăti pentru aplicarea cerinței de raportare a informațiilor privind durabilitatea, date fiind dimensiunea lor mai mică și resursele mai limitate și ținându-se seama de circumstanțele economice dificile determinate de pandemia de COVID-19. Acestora ar trebui să li se ofere, de asemenea, posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele IMM-urilor. IMM-urile necotate pot alege, de asemenea, să utilizeze aceste standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri vor stabili o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor valorice în calitate de furnizori și clienți. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 24
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze ar trebui să fie cât mai coerentă cu putință cu definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze ar trebui să fie cât mai coerentă cu putință cu definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. Lista aspectelor legate de durabilitatea de mediu ar trebui să se bazeze pe indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/852 și de diferite acte delegate adoptate în temeiul acestuia, precum și să țină seama de acești indicatori și de aceste metodologii deoarece, împreună, creează un sistem de clasificare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 26
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, dacă și în ce mod modelul lor de afaceri și strategia lor țin seama de interesele părților interesate, eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, punerea în aplicare a aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele obiective de durabilitate stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, principalul impact negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor trebuie să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, și să includă informații privind, după caz, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă, marine și ale solurilor; tranziția către o economie circulară, inclusiv utilizarea resurselor; prevenirea și controlul poluării; și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor; dacă și în ce mod modelul și strategia lor de afaceri lor țin seama de interesele părților interesate; eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate; punerea în aplicare a elementelor strategiei de afaceri care afectează aspectele legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de aspecte; eventualele obiective de durabilitate pe termen scurt, mediu și lung, bazate pe date științifice și limitate în timp, stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora; rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; impactul negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau a mediului, numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului și ușurința cu care daunele ar putea fi remediate, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. Definiția impacturilor grave ar trebui să se bazeze pe Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, conform cărora gravitatea impacturilor trebuie evaluată în funcție de amploarea, consecințele și caracterul iremediabil sau nu al acestora. |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 29
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau să fie informații cu privire la performanțele anterioare. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, după caz. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații legate de lanțul său valoric din UE și informații care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau retrospective. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative, care se bazează pe indicatori științifici armonizați, comparabili și uniformi, fără a periclita poziția comercială a întreprinderii. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, după caz. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații legate de lanțul său valoric din UE și informații fiabile și sincere care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 32
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(32) Întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolului 19a alineatul (1) și al articolului 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE se pot baza pe cadre de raportare naționale, ale Uniunii sau internaționale și, în acest caz, trebuie să specifice cadrele pe care s-au bazat. Cu toate acestea, Directiva 2013/34/UE nu prevede ca întreprinderile să utilizeze un cadru sau un standard comun de raportare și nu împiedică întreprinderile să opteze să nu utilizeze niciun cadru sau standard de raportare. În conformitate cu articolul 2 din Directiva 2014/95/UE, Comisia a publicat în 2017 un ghid de raportare fără caracter obligatoriu pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective52. În 2019, Comisia a publicat orientări suplimentare, în special cu privire la raportarea informațiilor legate de climă53. Orientările privind raportarea informațiilor legate de climă au inclus în mod explicit recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Dovezile disponibile indică faptul că respectivul ghid de raportare fără caracter obligatoriu nu a avut un impact semnificativ asupra calității raportării de informații nefinanciare de către întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE. Caracterul voluntar al orientărilor înseamnă că întreprinderile sunt libere să le aplice sau să nu le aplice. Prin urmare, orientările nu pot asigura, de unele singure, comparabilitatea informațiilor prezentate de diferite întreprinderi sau prezentarea tuturor informațiilor pe care utilizatorii le consideră relevante. Acesta este motivul pentru care este nevoie de standarde comune obligatorii de raportare prin care să se asigure că informațiile sunt comparabile și că sunt prezentate toate informațiile relevante. Pornind de la principiul dublei perspective asupra pragului de semnificație, standardele ar trebui să acopere toate informațiile care sunt semnificative pentru utilizatori. Sunt necesare, de asemenea, standarde comune de raportare care să permită auditarea și digitalizarea raportării privind durabilitatea și să faciliteze supravegherea și asigurarea respectării acestora. Elaborarea unor standarde comune obligatorii de raportare privind durabilitatea este necesară pentru a se ajunge la o situație în care informațiile privind durabilitatea au un statut comparabil cu cel al informațiilor financiare. |
(32) Întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolului 19a alineatul (1) și al articolului 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE se pot baza pe cadre de raportare naționale, ale Uniunii sau internaționale și, în acest caz, trebuie să specifice cadrele pe care s-au bazat. Cu toate acestea, Directiva 2013/34/UE nu prevede ca întreprinderile să utilizeze un cadru sau un standard comun de raportare și nu împiedică întreprinderile să opteze să nu utilizeze niciun cadru sau standard de raportare. În conformitate cu articolul 2 din Directiva 2014/95/UE, Comisia a publicat în 2017 un ghid de raportare fără caracter obligatoriu pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective52. În 2019, Comisia a publicat orientări suplimentare, în special cu privire la raportarea informațiilor legate de climă53. Orientările privind raportarea informațiilor legate de climă au inclus în mod explicit recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Dovezile disponibile indică faptul că respectivul ghid de raportare fără caracter obligatoriu nu a avut un impact semnificativ asupra calității raportării de informații nefinanciare de către întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE. Caracterul voluntar al orientărilor înseamnă că întreprinderile sunt libere să le aplice sau să nu le aplice. Prin urmare, orientările nu pot asigura, de unele singure, comparabilitatea, fiabilitatea și exactitatea informațiilor prezentate de diferite întreprinderi sau prezentarea tuturor informațiilor pe care utilizatorii le consideră relevante. Acesta este motivul pentru care este nevoie de standarde comune obligatorii de raportare prin care să se asigure că informațiile sunt comparabile, fiabile și exacte și că sunt prezentate toate informațiile relevante. Pornind de la principiul dublei perspective asupra pragului de semnificație, standardele ar trebui să acopere toate informațiile care sunt semnificative pentru utilizatori. Sunt necesare, de asemenea, standarde comune de raportare care să permită auditarea și digitalizarea raportării privind durabilitatea și să faciliteze supravegherea și asigurarea respectării acestora. Elaborarea unor standarde comune obligatorii de raportare privind durabilitatea este necesară pentru a se ajunge la o situație în care informațiile privind durabilitatea au un statut comparabil cu cel al informațiilor financiare. |
__________________ |
__________________ |
52 Comunicarea Comisiei Ghid privind raportarea informațiilor nefinanciare (metodologia de raportare a informațiilor nefinanciare) (C/2017/4234). |
52 Comunicarea Comisiei Ghid privind raportarea informațiilor nefinanciare (metodologia de raportare a informațiilor nefinanciare) (C/2017/4234). |
53 Comunicarea Comisiei Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate de climă (C/2019/4490). |
53 Comunicarea Comisiei Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate de climă (C/2019/4490). |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 33
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație, trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate și trebuie să fie aliniate, după caz, la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Cu toate acestea, este util să se asigure coerența și sinergia dintre standardele Uniunii și cele globale. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație, trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate și trebuie să fie coerente și aliniate, după caz, la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. Aceste informații ar trebui să se bazeze pe indicatori științifici armonizați, comparabili și uniformi. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050, precum și cu obiectivele intermediare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 37
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(37) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie proporționale și nu ar trebui să impună sarcini administrative inutile societăților care sunt obligate să le utilizeze. Pentru a reduce la minimum perturbările pentru întreprinderile care raportează deja informații privind durabilitatea, standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama, după caz, de standardele și cadrele existente pentru raportarea și contabilitatea privind durabilitatea. Printre acestea se numără Inițiativa de Raportare Globală, Consiliul pentru standardele de contabilitate pentru durabilitate, Consiliul internațional pentru raportarea integrată, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă, Consiliul pentru standardele de informare privind emisiile de dioxid de carbon și CDP (fostul Proiect de informare privind emisiile de dioxid de carbon). Standardele Uniunii Europene ar trebui să țină seama de orice standard de raportare privind durabilitatea elaborat sub auspiciile Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară. Pentru a evita fragmentarea legislativă inutilă care ar putea avea consecințe negative pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel mondial, standardele europene ar trebui să contribuie la procesul de convergență a standardelor de raportare privind durabilitatea la nivel mondial. |
(37) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie proporționale și nu ar trebui să impună sarcini administrative inutile societăților care sunt obligate să le utilizeze. Pentru a reduce la minimum perturbările pentru întreprinderile care raportează deja informații privind durabilitatea, standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama, după caz, de standardele și cadrele existente pentru raportarea și contabilitatea privind durabilitatea. Printre acestea se numără Inițiativa de Raportare Globală, Consiliul pentru standardele de contabilitate pentru durabilitate, Consiliul internațional pentru raportarea integrată, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate, Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă, Consiliul pentru standardele de informare privind emisiile de dioxid de carbon și CDP (fostul Proiect de informare privind emisiile de dioxid de carbon), precum și Protocolul privind gazele cu efect de seră pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv categoriile 1, 2 și 3 de emisii ale întreprinderilor din toate domeniile. Standardele Uniunii Europene ar trebui să țină seama de orice standard de raportare privind durabilitatea elaborat sub auspiciile Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară, în special sub auspiciile Consiliului pentru Standarde Internaționale de Durabilitate (ISSB). Pentru a evita fragmentarea legislativă inutilă care ar putea avea consecințe negative pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel mondial, standardele europene ar trebui să contribuie la procesul de convergență a standardelor de raportare privind durabilitatea la nivel mondial prin sprijinirea activității Consiliului pentru standarde internaționale de durabilitate. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 40
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(40) Ar trebui să se asigure faptul că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este oportun să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a principalului lor impact asupra aspectelor legate de durabilitate și a principalelor riscuri pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate. |
(40) Ar trebui să se asigure faptul că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente, specificând dacă oricare dintre activitățile sale cauzează prejudicii semnificative acestor factori de mediu. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este necesar să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea, aliniată îndeaproape la regulamentul menționat. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a impactului lor asupra aspectelor legate de durabilitate și a riscurilor pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate, inclusiv din punerea în aplicare a politicilor Uniunii privind schimbările climatice și tranziția energetică. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 41
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(41) În ceea ce privește informațiile legate de climă, utilizatorii sunt interesați să cunoască riscurile fizice și de tranziție ale întreprinderilor și reziliența acestora în diferite scenarii climatice. Ei sunt interesați, de asemenea, de nivelul și domeniul de aplicare al emisiilor și al absorbțiilor de gaze cu efect de seră atribuite întreprinderii, inclusiv de măsura în care întreprinderea utilizează compensările și de sursa acestor compensări. Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită alinierea standardelor de contabilizare și de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizatorii au nevoie de informații fiabile cu privire la compensări, care să răspundă preocupărilor legate de posibilitatea unei duble contabilizări și a unor supraestimări, având în vedere riscurile pe care dubla contabilizare și supraestimările le pot crea pentru atingerea obiectivelor legate de climă. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze cu privire la aceste aspecte. |
(41) În ceea ce privește informațiile legate de climă, utilizatorii sunt interesați să cunoască oportunitățile și riscurile fizice și de tranziție ale întreprinderilor și reziliența acestora în diferite scenarii climatice și de tranziție climatică. Ei sunt interesați, de asemenea, de nivelul și domeniul de aplicare al emisiilor și al absorbțiilor de gaze cu efect de seră atribuite întreprinderii, inclusiv de măsura în care întreprinderea utilizează compensările și de sursa acestor compensări. Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită alinierea standardelor de contabilizare și de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizatorii au nevoie de informații fiabile cu privire la compensări, care să răspundă preocupărilor legate de eliminarea efectivă a carbonului, posibilitatea unei duble contabilizări și a unor supraestimări, având în vedere riscurile pe care dubla contabilizare și supraestimările le pot crea pentru atingerea obiectivelor legate de climă. Aceste părți sunt interesate și să cunoască eforturile depuse de întreprinderi pentru a reduce efectiv emisiile absolute de gaze cu efect de seră. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze cu privire la aceste aspecte. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 42
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(42) Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei și circulare, precum și a unui mediu fără substanțe toxice necesită mobilizarea deplină a tuturor sectoarelor economice. Reducerea consumului de energie și mărirea eficienței energetice sunt esențiale în acest sens, deoarece energia este utilizată în toate lanțurile de aprovizionare. Prin urmare, aspectele energetice ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în standardele de raportare privind durabilitatea, în special în ceea ce privește aspectele de mediu. |
(42) Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei și circulare, precum și a unui mediu fără substanțe toxice și fără poluare difuză necesită mobilizarea deplină a tuturor sectoarelor economice. Reducerea consumului de energie și mărirea eficienței energetice sunt esențiale în acest sens, deoarece energia este utilizată în toate lanțurile de aprovizionare. Prin urmare, aspectele energetice ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în standardele de raportare privind durabilitatea, în special în ceea ce privește aspectele legate de mediu și de climă. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 43
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv condițiile de muncă și impactul lor asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice, dar astfel de rapoarte nu ar trebui să înlocuiască, în niciun caz, responsabilitatea autorităților publice de a aborda problema importului de bunuri produse ca urmare a încălcării drepturilor omului, inclusiv a muncii forțate, prin mijloace de politică comercială și diplomație. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, în Carta socială europeană, în Convenția europeană a drepturilor omului și în protocoalele adiționale la aceasta, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și în Convenția CEE-ONU privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus). |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 47
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(47) Pentru a răspunde în timp util nevoilor de informare ale utilizatorilor și având în vedere, în special, urgența de a răspunde nevoilor de informare ale participanților la piețele financiare care fac obiectul cerințelor prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) 2019/2088, Comisia ar trebui să adopte un prim set de standarde de raportare până la 31 octombrie 2022. Setul respectiv de standarde de raportare ar trebui să precizeze informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește toate domeniile de raportare și aspectele legate de durabilitate și de care participanții la piața financiară au nevoie pentru a respecta obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Comisia ar trebui să adopte, cel târziu la 31 octombrie 2023, un al doilea set de standarde de raportare care să precizeze informațiile suplimentare pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare, acolo unde este necesar, și informațiile specifice sectorului în care își desfășoară activitatea o întreprindere. Comisia ar trebui să revizuiască standardele o dată la 3 ani pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluția standardelor internaționale. |
(47) Pentru a răspunde în timp util nevoilor de informare ale utilizatorilor și având în vedere, în special, urgența de a răspunde nevoilor de informare ale participanților la piețele financiare care fac obiectul cerințelor prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) 2019/2088, Comisia ar trebui să adopte un prim set de standarde de raportare până la 31 octombrie 2022. Setul respectiv de standarde de raportare ar trebui să precizeze informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește toate domeniile de raportare și aspectele legate de durabilitate și de care participanții la piața financiară au nevoie pentru a respecta obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Comisia ar trebui să adopte, cel târziu la 1 aprilie 2023, un al doilea set de standarde de raportare care să precizeze informațiile suplimentare pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare, acolo unde este necesar, și informațiile specifice sectorului în care își desfășoară activitatea o întreprindere. Comisia ar trebui să acorde prioritate adoptării unor standarde specifice pentru întreprinderile care funcționează în sectoare cu risc ridicat. Comisia ar trebui să revizuiască standardele o dată la trei ani pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluția standardelor internaționale. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 47 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(47a) Întreprinderile din anumite sectoare care sunt mari generatoare de emisii, cum ar fi industria extractivă și cea a combustibililor fosili, ar trebui să țină seama de orientările sectoriale relevante ale IPCC și ale Agenției Internaționale a Energiei. Întreprinderile active în industria extractivă, astfel cum sunt definite la articolul 41 alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui să facă obiectul unor cerințe suplimentare de publicare a informațiilor privind durabilitatea, deoarece prezintă riscuri ridicate în materie de durabilitate și au un impact mai mare în ceea ce privește gazele cu efect de seră, poluarea, biodiversitatea și sănătatea umană, ceea ce determină o expunere deosebită la schimbările climatice și energetice, atât din prisma riscurilor, cât și a oportunitățile lor. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 49
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(49) Pentru a permite includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, neîntârziat după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
(49) Pentru a permite și a asigura includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, neîntârziat după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 71
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(71) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. |
(71) Comisia ar trebui să evalueze impactul pe care actele de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și să publice rezultatele acestor evaluări. Pentru a sprijini IMM-urile în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată, Comisia ar trebui să creeze un instrument online care să faciliteze raportarea de către întreprinderile mici și mijlocii. Pentru a evita o sarcină administrativă excesivă pentru IMM-urile cu mai puțin de 250 de angajați, acest lucru ar trebui realizat prin intermediul unui instrument online gratuit, ușor de utilizat și accesibil. |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) «raportare privind durabilitatea» înseamnă raportarea de informații referitoare la aspecte legate de durabilitate în conformitate cu articolele 19a, 19d și 29a din prezenta directivă; |
(18) «raportare privind durabilitatea» înseamnă raportarea de informații referitoare la aspecte legate de durabilitate în conformitate cu articolele 19a, 19d și 29a din prezenta directivă, în condițiile în care aspectele de mediu iau în considerare și se bazează pe indicatorii și metodologiile subiacente stabilite în Regulamentul (UE) 2020/852 și în actele delegate adoptate în temeiul acestuia; |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 20 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(20a) „sector cu risc ridicat” înseamnă un sector asociat, din cauza mărimii sale, a activităților sale și a caracteristicilor lanțului său valoric sau de aprovizionare, cu o probabilitate ridicată de a avea impacturi grave reale sau potențiale asupra aspectelor de durabilitate. |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 20 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(20b) „obiectiv bazat pe date științifice” înseamnă un obiectiv definit pe baza unor dovezi științifice concludente privind mediul și cu o validare științifică independentă care atestă că, atunci când este realizat de întreprindere, garantează că impacturile activității întreprinderii, astfel cum se specifică la articolul 19a, sunt aliniate la obiectivele și criteriile de durabilitate ale Uniunii pentru aspectul de mediu în cauză. În cazul specific al atenuării schimbărilor climatice, aceasta înseamnă un obiectiv care să permită alinierea impacturilor întreprinderii asupra schimbărilor climatice la obiectivele Legii europene a climei, în special la obiectivul de neutralitate climatică până cel târziu în 2050, și la un scenariu climatic de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C, fără depășire sau cu o depășire limitată, astfel cum este definit de IPCC. |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 20 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(20c) „impacturi grave” înseamnă efecte negative asupra oamenilor, climei și mediului, legate de operațiunile și lanțul valoric ale întreprinderii, care, având în vedere gravitatea impactului asupra durabilității, inclusiv amploarea, consecințele și caracterul iremediabil al acestuia, cauzează cele mai mari prejudicii în raport cu alte impacturi identificate de întreprindere. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 20 d (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(20d) „neutralitate climatică” și „zero emisii nete” trebuie înțelese în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) 2021/1119 („Legea europeană a climei”). |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile mari și, începând cu 1 ianuarie 2026, întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
1. Întreprinderile mari și, începând cu 1 ianuarie 2026, întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a), și întreprinderile mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoare cu risc ridicat și întreprinderile înregistrate într-o țară din afara UE/SEE care desfășoară activități semnificative în Uniune, includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Până la 30 iunie 2023, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 49 pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește sectoarele care trebuie considerate sectoare cu risc ridicat în conformitate cu nivelul al doilea din NACE Rev. 2, așa cum se menționează la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) No1893/2006. Actul delegat ține seama de activitatea Platformei privind finanțarea durabilă, instituită în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) 2020/852 și cu Orientările OCDE privind diligența necesară referitoare la o conduită responsabilă în afaceri, inclusiv în ceea ce privește mineritul, industriile extractive, gestionarea deșeurilor nucleare și radioactive, agricultura și producția alimentară, îngrășămintele, pesticidele și antibioticele, pescuitul și silvicultura, îmbrăcămintea și încălțămintea, producția de plastic, finanțele și transportul maritim internațional. Atunci când pregătește un astfel de act delegat, Comisia analizează dacă raportarea obligatorie ar facilita în special accesul la capitalul financiar al întreprinderilor mici și mijlocii în cauză sau dacă divulgarea informațiilor ar avea un beneficiu deosebit pentru alte părți interesate. |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii față de riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate; |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii față de riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate, în special față de riscurile pe termen scurt, mediu și lung asociate cu schimbările climatice și cu tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, inclusiv de impactul fizic al schimbărilor climatice, perturbările economice, impacturile tranzitorii și impacturile de reglementare care afectează întreprinderea, inclusiv dacă reziliența modelului de afaceri a fost verificată prin utilizarea unei serii de scenarii climatice; |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) oportunitățile pentru întreprindere în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
(ii) oportunitățile pentru întreprindere în legătură cu aspectele legate de durabilitate, în special oportunitățile legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și circulară; |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) planurile întreprinderii de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
(iii) planurile întreprinderii, ținând seama de întregul lanț valoric, inclusiv de planurile de tranziție cu acțiuni de punere în aplicare și planurile financiare și de investiții conexe, precum și de obiectivele absolute pe termen scurt și mediu de reducere a emisiilor pentru 2025 și 2030, revizuite o dată la cinci ani până în 2050, de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa generală sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris, fără depășire sau cu o depășire limitată și în conformitate cu cele mai recente recomandări ale IPCC și ale Comitetului științific consultativ european privind schimbările climatice, și că operațiunile întreprinderii în Uniune sunt aliniate la obiectivul de a realiza neutralitatea climatică cel târziu până în 2050, prevăzut în Legea europeană a climei; și |
|
- dacă este cazul, gradul de expunere a întreprinderii la sectoarele enumerate în diviziunile 05, 06, 09, 19, 35, 46.71, 73.1 din anexa I la Regulamentul (CE) 1893/2006, în măsura în care acestea se referă la activități de extracție a cărbunelui, a petrolului și a gazelor; |
|
- dacă este cazul, întreprinderile ale căror activități au un impact deosebit asupra resurselor naturale și/sau care își desfășoară activitatea în sectoare care se bazează în special pe resurse naturale prezintă impacturile și riscurile legate de natură asupra biodiversității și ecosistemelor care sunt asociate cu modelul de afaceri al întreprinderii, precum și planurile întreprinderii de a atenua pierderea naturii și de a reface natura în conformitate cu cele mai recente date științifice; |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) modul în care strategia întreprinderii a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(v) modul în care aspectele legate de durabilitate și obiectivele aferente bazate pe date științifice au fost integrate în strategia întreprinderii și modul în care strategia întreprinderii a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) o descriere a obiectivelor legate de aspecte de durabilitate stabilite de întreprindere și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii obiectivelor respective; |
(b) o descriere a obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung, cu termene precise, legate de aspectele de durabilitate stabilite de întreprindere în ceea ce privește principalele riscuri și oportunități ale întreprinderii și impactul grav asupra aspectelor legate de durabilitate, dacă aceste obiective se bazează pe date științifice, precum și a progreselor realizate de întreprindere în vederea atingerii acestor obiective, inclusiv o traiectorie clar definită și acțiuni de punere în aplicare pentru atingerea obiectivelor; |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, inclusiv: |
|
(i) rolul lor în discuțiile legate de rezultatele oricărui proces de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate pentru a identifica efectele negative asupra mediului, climei sau sănătății publice; |
|
(ii) rolul lor în discuțiile privind principalele riscuri și oportunități pentru întreprindere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
|
(iii) rolul lor în aprobarea, punerea în aplicare și monitorizarea strategiei și a țintelor întreprinderii legate de aspectele legate de durabilitate; |
|
(iv) cunoștințele și competențele de specialitate ale membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate cel puțin în ceea ce privește impactul și riscurile grave, precum și oportunitățile identificate; |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, în conformitate cu legislația aplicabilă la nivelul Uniunii privind diligența necesară, inclusiv informații privind: |
|
- identificarea, evaluarea și tratarea cu prioritate a impactului grav real și potențial de-a lungul întregului lanț valoric al întreprinderii; |
|
- încetarea, prevenirea și atenuarea unor astfel de impacturi; |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) impactului negativ real sau potențial și prejudiciului semnificativ în oricare dintre categoriile de mediu, în legătură cu cele șase obiective de mediu din Regulamentul (UE) 2020/852, legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului grav real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni și a eficacității rezultatului lor; |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera fa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(fa) riscurile legate de durabilitate relevante pentru întreprindere, așa cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare, care permit participanților la piața financiară să își îndeplinească obligațiile de informare și de atenuare a riscurilor legate de durabilitate care le revin în temeiul regulamentului respectiv; |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) indicatorii relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f). |
(g) indicatorii relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f), inclusiv indicatorii-cheie de performanță prevăzuți în actul delegat de completare a articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Întreprinderile raportează procesul desfășurat pentru identificarea informațiilor pe care le-au inclus în raportul de gestiune în conformitate cu alineatul (1), iar în acest proces iau în considerare orizonturi pe termen scurt, mediu și lung. |
Întreprinderile raportează procesul desfășurat pentru identificarea informațiilor pe care le-au inclus în raportul de gestiune în conformitate cu alineatul (1), inclusiv modul în care se ține seama de orice proces de diligență necesară desfășurat de întreprindere, iar în acest proces iau în considerare orizonturi pe termen scurt, mediu și lung. |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
În cazul în care este necesar pentru înțelegerea principalelor impacturi sau riscurilor ale întreprinderii, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune în conformitate cu articolul 19 și la sumele raportate în situațiile financiare anuale, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
În cazul în care acest lucru este necesar pentru înțelegerea impactului sau a riscurilor întreprinderii, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune în conformitate cu articolul 19 și la sumele raportate în situațiile financiare anuale, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii și a impactului activității sale. |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii, a riscurilor și impactului activității sale. |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Comisia elaborează orientări fără caracter obligatoriu, ținând seama de avizul tehnic al Grupului consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) și de alte cunoștințe de specialitate relevante, cu privire la o metodologie adecvată și ușor de utilizat pentru a genera informațiile prospective care urmează să fie furnizate în raportare. |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 7 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statul membru sub incidența căruia intră întreprinderea scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) poate impune ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat într-o limbă oficială a statului membru sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în limbile respective să fie certificată. |
eliminat |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolele 19a și 29a și, după caz, structura în care se raportează informațiile respective. În special: |
1. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea. Standardele europene sprijină și contribuie la procesul de elaborare a standardelor de către Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate (ISSB). Se urmărește realizarea de sinergii între standardele europene și standardele internaționale. Standardele de raportare privind durabilitatea asigură proporționalitatea și simplitatea și faptul că părțile interesate primesc informații relevante și semnificative. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolele 19a și 29a și, după caz, structura în care se raportează informațiile respective. În special: |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) până la 31 octombrie 2022, Comisia adoptă acte delegate care specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) și cel puțin informațiile care corespund nevoilor participanților la piețele financiare supuși obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088; |
(a) până la 1 aprilie 2023, Comisia adoptă acte delegate care specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) și cel puțin informațiile care corespund nevoilor participanților la piețele financiare supuși obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088; |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) informațiile pe care întreprinderile le raportează și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea. |
(ii) informațiile pe care întreprinderile le raportează care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea, acordând prioritate sectoarelor cu risc ridicat definite în actul delegat adoptat în temeiul articolului 19a alineatul (1a). |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) prevăd ca informațiile care trebuie raportate să fie inteligibile, relevante, reprezentative, verificabile și comparabile și să fie reprezentate în mod fidel. |
2. Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) prevăd ca informațiile care trebuie raportate să fie inteligibile, relevante, reprezentative, verificabile și comparabile și să fie reprezentate în mod fidel. Prin urmare, acestea integrează informații privind atât riscurile, cât și oportunitățile legate de durabilitate, sunt cuprinzătoare prin luarea în considerare a întregului domeniu de responsabilitate în ceea ce privește lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv furnizorii și subcontractanții, cuprind atât informații cantitative, cât și calitative, aplică o abordare specifică sectorului și includ informații cu comparații temporale și sectoriale. Acolo unde este relevant și posibil, standardele se bazează pe date științifice și sunt măsurabile. |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) atenuarea schimbărilor climatice; |
(i) atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv: |
|
- emisiile incluse în toate domeniile de aplicare ale emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv cele din domeniile de aplicare 1, 2 și 3, precum și alți indicatori relevanți, după caz; |
|
- planurile de tranziție, financiare și de investiții legate de emisiile de gaze cu efect de seră și orice obiective de reducere a emisiilor ale întreprinderii și orice dată vizată pentru realizarea neutralității climatice; și |
|
- alinierea modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii la obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C, fără nicio depășire sau cu o depășire limitată; |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) resursele de apă și cele marine; |
(iii) utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă, marine și ale solurilor; |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) utilizarea resurselor și economia circulară; |
(iv) tranziția către o economie circulară, inclusiv utilizarea resurselor; |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) poluare; |
(v) prevenirea și controlul poluării; |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul vi
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(vi) biodiversitate și ecosisteme; |
(vi) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor; |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – paragraful 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Atunci când se precizează informațiile privind factorii de mediu pe care întreprinderile trebuie să le publice, se asigură coerența cu definițiile de la articolul 2 și cu cerințele de raportare de la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv. |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului*13; |
(g) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului*13; |
________ |
______ |
*13 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
*13 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”), JO L 243, 9.7.2021, p. 1-17. |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – litera ga (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ga) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului*13a; |
|
__________________ |
|
*13a Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19c – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Comisia creează un instrument online pentru a facilita raportarea de către întreprinderile mici și mijlocii. |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei grupului la riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate; |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei grupului față de riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate, în special față de riscurile pe termen scurt, mediu și lung asociate cu schimbările climatice și cu tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, inclusiv de impactul fizic al schimbărilor climatice, perturbările economice și impacturile tranzitorii și de reglementare care afectează grupul, inclusiv dacă reziliența modelului de afaceri a fost verificată prin utilizarea unei serii de scenarii climatice; |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) oportunitățile pentru grup în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
(ii) oportunitățile pentru grup în legătură cu aspectele legate de durabilitate, în special oportunitățile legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și circulară; |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) planurile grupului de a se asigura că modelul de afaceri și strategia grupului sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
(iii) planurile grupului, ținând seama de întregul lanț valoric, inclusiv de planurile de tranziție cu acțiuni de punere în aplicare și planuri financiare și de investiții conexe, precum și de obiectivele absolute pe termen scurt și mediu de reducere a emisiilor pentru 2025 și 2030, revizuite o dată la cinci ani până în 2050, de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa generală sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris, fără depășire sau cu o depășire limitată și în conformitate cu cele mai recente recomandări ale IPCC și ale Comitetului științific consultativ european privind schimbările climatice, și că operațiunile grupului în Uniune sunt aliniate la obiectivul de a realiza neutralitatea climatică cel târziu până în 2050, prevăzut în Legea europeană a climei; și |
|
- dacă este cazul, gradul de expunere a grupului la sectoarele enumerate în diviziunile 05, 06, 09, 19, 35, 46.71, 73.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006, în măsura în care acestea se referă la activități de extracție a cărbunelui, a petrolului și a gazelor; |
|
- dacă este cazul, grupurile ale căror activități au un impact deosebit asupra resurselor naturale și/sau care își desfășoară activitatea în sectoare care se bazează în special pe resurse naturale prezintă impacturile și riscurile legate de natură asupra biodiversității și ecosistemelor care sunt asociate cu modelul de afaceri al grupului, precum și planurile sale de a atenua pierderea naturii și de a reface natura în conformitate cu cele mai recente date științifice; |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul v
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(v) modul în care strategia grupului a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(v) modul în care aspectele legate de durabilitate și obiectivele aferente bazate pe date științifice au fost integrate în strategia grupului și modul în care strategia sa a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate |
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) o descriere a obiectivelor legate de aspectele de durabilitate stabilite de grup și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii acestora; |
(b) o descriere a obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung, cu termene precise, legate de aspectele de durabilitate stabilite de grup în ceea ce privește principalele riscuri și oportunități ale grupului și impactul grav în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, dacă aceste obiective se bazează pe date științifice, precum și a progreselor realizate de grup în vederea atingerii acestor obiective, inclusiv o traiectorie clar definită și acțiuni de punere în aplicare pentru atingerea obiectivelor; |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, inclusiv: |
|
(i) rolul lor în discuțiile legate de rezultatele oricărui proces de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate pentru a identifica efectele negative asupra mediului, climei sau sănătății publice; |
|
(ii) rolul lor în discuțiile privind principalele riscuri pentru întreprindere și oportunități pentru aceasta în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
|
(iii) rolul lor în aprobarea, punerea în aplicare și monitorizarea strategiei și a țintelor întreprinderii legate de aspectele legate de durabilitate; |
|
(iv) cunoștințele și competențele de specialitate ale membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) o descriere a politicilor grupului în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(d) o descriere a politicilor grupului în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate cel puțin în ceea ce privește impactul și riscurile grave, precum și oportunitățile identificate; |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, în conformitate cu legislația aplicabilă la nivelul Uniunii privind diligența necesară, inclusiv informații privind; |
|
- identificarea, evaluarea și tratarea cu prioritate a impactului grav real și potențial; |
|
- încetarea, prevenirea și atenuarea unor astfel de impacturi; |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al grupului, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, precum și de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) impactului negativ real sau potențial și prejudiciului semnificativ în oricare dintre categoriile de mediu, în legătură cu cele șase obiective de mediu din Regulamentul (UE) 2020/852, legat de lanțul valoric al grupului, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului grav real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni și a eficacității acestor acțiuni; |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera fa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(fa) riscurile legate de durabilitate relevante pentru grup, așa cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare, care permit participanților la piața financiară să își îndeplinească obligațiile de informare și de atenuare a riscurilor legate de durabilitate care le revin în temeiul regulamentului respectiv; |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) indicatorii relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f). |
(g) indicatorii relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f), inclusiv indicatorii-cheie de performanță prevăzuți în actul delegat de completare a articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Pentru o societate-mamă care se angajează public să își alinieze modelul de afaceri, strategia și operațiunile la o tranziție către o economie compatibilă cu Acordul de la Paris sau la obiectivul Uniunii de „neutralitate climatică” sau de „neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon”, informațiile menționate la alineatul (2) litera (a) punctul (iii) conțin o descriere detaliată a următoarelor elemente: |
|
(i) scenariul climatic de 1,5 °C, utilizat pentru a evalua vulnerabilitatea grupului la aspectele legate de climă și impactul său negativ asupra climei, precum și pentru a calcula parcursul de tranziție al acestuia; în cazul în care nu se utilizează scenarii accesibile publicului, se furnizează o justificare solidă cu privire la motivele pentru care acestea nu sunt considerate adecvate; |
|
(ii) obiective pe termen scurt și mediu bazate pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și pe inițiativele internaționale existente, dacă este cazul, inclusiv pentru anii 2030 și 2040, cel puțin; |
|
(iii) strategia concepută de grup pentru atingerea obiectivelor pe termen lung și a obiectivelor intermediare definite la punctul (ii); |
|
(iv) rapoarte periodice privind progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor pe termen lung și a celor intermediare; |
|
(v) dovezi ale coerenței dintre strategia grupului de reducere a emisiilor și traiectoriile sectoriale de reducere a emisiilor; în cazul în care nu se utilizează traiectorii accesibile publicului, se furnizează o justificare solidă cu privire la motivele pentru care acestea nu sunt considerate adecvate; |
|
(vi) relevanța și rolul compensărilor, al absorbanților naturali și artificiali, al tehnologiilor de evitare, captare și stocare a carbonului și al tehnologiilor de utilizare a carbonului, în cazul în care întreprinderea le consideră necesare pentru atingerea obiectivelor intermediare și pe termen lung stabilite de grup. |
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 3 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații prospective și informații referitoare la performanța anterioară, precum și informații calitative și cantitative. Aceste informații țin seama, după caz, de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung. |
3. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații prospective și informații referitoare la performanța anterioară, precum și informații calitative și cantitative. Aceste informații iau în considerare orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung, în cazul în care acest lucru este necesar pentru înțelegerea principalelor efecte sau riscuri ale grupului. |
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 3 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al grupului, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și lanțul său de aprovizionare, după caz. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al grupului, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și lanțul său de aprovizionare, în cazul în care acest lucru este necesar pentru înțelegerea principalelor impacturi sau riscuri ale grupului. |
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 3 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor administrative, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a grupului, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice o înțelegere corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției grupului și a impactului activității sale. |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor administrative, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a grupului, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției grupului, a riscurilor și impactului activității sale. |
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 3 – paragraful 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Comisia elaborează orientări fără caracter obligatoriu, ținând seama de avizul tehnic al EFRAG și de alte cunoștințe de specialitate relevante, cu privire la o metodologie adecvată și ușor de utilizat pentru a genera informațiile prospective care urmează să fie furnizate în raportare. |
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a – punctul ii
Directiva 2013/34/UE
Articolul 34 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera aa
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(aa) dacă este cazul, exprimă un aviz bazat pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele prezentei directive, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare adoptate în temeiul articolului 19b, procesul desfășurat de întreprindere pentru identificarea informațiilor raportate în temeiul respectivelor standarde de raportare și conformitatea cu cerința de a marca raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolul 19d, precum și în ceea ce privește conformitatea cu cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852.; |
(aa) dacă este cazul, exprimă un aviz bazat pe o misiune de asigurare limitată sau, după caz, pe o misiune de asigurare rezonabilă, precum și pe verificări externe ale datelor raportate pentru emisiile de gaze cu efect de seră în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele prezentei directive, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare adoptate în temeiul articolului 19b, procesul desfășurat de întreprindere pentru identificarea informațiilor raportate în temeiul respectivelor standarde de raportare și conformitatea cu cerința de a marca raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolul 19d, precum și în ceea ce privește conformitatea cu cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852.”; |
PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ
Titlu |
Modificarea Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea |
|||
Referințe |
COM(2021)0189 – C9-0147/2021 – 2021/0104(COD) |
|||
Comisie competentă Data anunțului în plen |
JURI 23.6.2021 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
ENVI 23.6.2021 |
|||
Comisii asociate - data anunțului în plen |
16.12.2021 |
|||
Raportor/Raportoare pentru aviz Data numirii |
Lídia Pereira 17.9.2021 |
|||
Examinare în comisie |
6.12.2021 |
|
|
|
Data adoptării |
3.3.2022 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
59 16 5 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Mathilde Androuët, Nikos Androulakis, Bartosz Arłukowicz, Margrete Auken, Simona Baldassarre, Marek Paweł Balt, Traian Băsescu, Aurélia Beigneux, Hildegard Bentele, Sergio Berlato, Alexander Bernhuber, Malin Björk, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Pascal Canfin, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Nathalie Colin-Oesterlé, Esther de Lange, Christian Doleschal, Marco Dreosto, Cornelia Ernst, Eleonora Evi, Agnès Evren, Pietro Fiocchi, Raffaele Fitto, Malte Gallée, Andreas Glück, Catherine Griset, Jytte Guteland, Teuvo Hakkarainen, Martin Hojsík, Pär Holmgren, Jan Huitema, Yannick Jadot, Petros Kokkalis, Ewa Kopacz, Joanna Kopcińska, Peter Liese, Sylvia Limmer, Javi López, César Luena, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Joëlle Mélin, Tilly Metz, Silvia Modig, Dolors Montserrat, Alessandra Moretti, Dan-Ştefan Motreanu, Ville Niinistö, Ljudmila Novak, Grace O’Sullivan, Jutta Paulus, Jessica Polfjärd, Nicola Procaccini, Luisa Regimenti, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Sándor Rónai, Rob Rooken, Silvia Sardone, Christine Schneider, Günther Sidl, Ivan Vilibor Sinčić, Linea Søgaard-Lidell, Maria Spyraki, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds, Edina Tóth, Véronique Trillet-Lenoir, Alexandr Vondra, Mick Wallace, Pernille Weiss, Emma Wiesner, Tiemo Wölken |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Michael Bloss, Nicolás González Casares, Róża Thun und Hohenstein, Nikolaj Villumsen |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
59 |
+ |
PPE |
Bartosz Arłukowicz, Traian Băsescu, Hildegard Bentele, Alexander Bernhuber, Nathalie Colin-Oesterlé, Christian Doleschal, Agnès Evren, Ewa Kopacz, Esther de Lange, Peter Liese, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Dolors Montserrat, Dan-Ştefan Motreanu, Ljudmila Novak, Luisa Regimenti, Christine Schneider, Maria Spyraki |
Renew |
Pascal Canfin, Martin Hojsík, Jan Huitema, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae Ştefănuță, Linea Søgaard-Lidell, Róża Thun und Hohenstein, Nils Torvalds, Véronique Trillet-Lenoir, Emma Wiesner |
S&D |
Marek Paweł Balt, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Nicolás González Casares, Jytte Guteland, Javi López, César Luena, Alessandra Moretti, Sándor Rónai, Günther Sidl, Tiemo Wölken |
The Left |
Malin Björk, Cornelia Ernst, Petros Kokkalis, Silvia Modig, Nikolaj Villumsen, Mick Wallace |
Verts/ALE |
Margrete Auken, Michael Bloss, Eleonora Evi, Malte Gallée, Pär Holmgren, Yannick Jadot, Tilly Metz, Ville Niinistö, Grace O'Sullivan, Jutta Paulus |
16 |
- |
ECR |
Sergio Berlato, Pietro Fiocchi, Raffaele Fitto, Joanna Kopcińska, Nicola Procaccini, Rob Rooken, Alexandr Vondra |
ID |
Mathilde Androuët, Simona Baldassarre, Aurélia Beigneux, Marco Dreosto, Catherine Griset, Teuvo Hakkarainen, Sylvia Limmer, Joëlle Mélin, Silvia Sardone |
5 |
0 |
NI |
Ivan Vilibor Sinčić, Edina Tóth |
PPE |
Jessica Polfjärd, Pernille Weiss |
Renew |
Andreas Glück |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE (14.2.2022)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitoare la propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea
(COM(2021)189 – C9‑0147/2021 – 2021/0104(COD))
Raportoare pentru aviz: Karin Karlsbro
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Propunerea Comisiei Europene de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD) face parte din angajamentul său față de un Pact verde european și de consolidarea fundamentelor unor investiții durabile. Propunerea revizuiește Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare (NFRD).
Principalele aspecte ale noii propuneri sunt:
• extinderea cerințelor de raportare privind durabilitatea la toate societățile mari și la toate societățile cotate la bursă (cu excepția microîntreprinderilor), vizând aproape 50 000 de societăți, și creșterea numărului de societăți vizate de NFRD, care în prezent la situează la 11 000;
• cerințe de raportare mai detaliate, îndeosebi în domeniile legate de Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, în conformitate cu standardele UE obligatorii de raportare privind durabilitatea;
• introducerea auditului informațiilor raportate;
• obligația societăților de a eticheta digital informațiile raportate, făcându-le citibile automat și introducându-le în Punctul unic de acces european.
În centrul propunerii se află noile standarde obligatorii de durabilitate ale UE, care vor fi dezvoltate de Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG). Obiectivul Comisiei este ca standardele să fie adaptate politicilor UE, bazându-se totodată pe inițiativele internaționale în materie de standardizare și contribuind la acestea.
Primul set de standarde ar urma să fie adoptat deja până în octombrie 2022, cu condiția să intre în vigoare legislația de bază.
Raportoarea salută propunerea Comisiei și o consideră a fi un pas în direcția bună. Există însă câteva aspecte în care ar putea fi avute în vedere îmbunătățiri:
- Coerența și complementaritatea politicilor cu alte inițiative conexe, cum ar fi viitoarea propunere privind sustenabilitatea corporativă și procesul de diligență (prevăzută în prezent pentru începutul anului 2022) și Regulamentul privind taxonomia. Este esențial ca diferitele obligații de raportare să formeze un ansamblu coerent și să nu creeze o povară suplimentară inutilă pentru întreprinderi prin impunerea unei proceduri pur birocratice.
- Orice stabilire de standarde ar trebui să fie proporțională și bazată pe evaluări amănunțite și independente ale riscurilor.
- Deși numeroase întreprinderi au făcut progrese în raportarea impactului asupra mediului, raportarea în domeniul drepturilor omului este în mare măsură un domeniu în dezvoltare, fiind nevoie de mai multe îndrumări și de o mai mare precizie a procesului și a definițiilor.
- Întreprinderile din UE și din afara UE care activează pe piața internă, fie ca o singură întreprindere, fie ca grup de întreprinderi, ar trebui să se supună acelorași cerințe de raportare privind durabilitatea. Ar trebui să existe o obligație legală de raportare privind durabilitatea pentru toate întreprinderile mari, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cotate la bursă, precum și pentru IMM-urile necotate la bursă din sectoarele cu risc ridicat.
- Ar trebui elaborate standarde voluntare pentru raportarea ad-hoc pentru întreprinderi atunci când se confruntă cu evenimente semnificative, care modifică fundamental riscurile legate de durabilitate, inclusiv dezastre naturale de mari proporții sau tulburări politice. Astfel de raportări ar putea indica modul în care o întreprindere abordează această nouă situație de durabilitate și noile riscuri în materie de durabilitate pe care le-a generat și ar putea oferi un indiciu cu privire la reziliența modelului de afaceri al întreprinderii în aceste noi împrejurări.
AMENDAMENTE
Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 15
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor în materie de informații privind durabilitatea, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice unor categorii suplimentare de întreprinderi. Prin urmare, este oportun să se prevadă cerința ca toate întreprinderile mari și toate întreprinderile cotate pe piețele reglementate, cu excepția microîntreprinderilor, să raporteze informații detaliate privind durabilitatea. În plus, toate întreprinderile care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari ar trebui să elaboreze rapoarte privind durabilitatea la nivel de grup. |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor în materie de informații privind durabilitatea, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice unor categorii suplimentare de întreprinderi. Prin urmare, este oportun să se prevadă cerința ca toate întreprinderile cotate la bursă, precum și întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoare economice cu grad ridicat de risc să raporteze informații detaliate privind durabilitatea. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 16
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(16) Cerința ca și întreprinderile mari necotate la bursă să prezinte informații cu privire la aspectele de durabilitate este determinată în principal de preocupările legate de impactul acestor întreprinderi și de asumarea răspunderii de către acestea, inclusiv dea lungul lanțului lor valoric. În acest sens, toate întreprinderile mari ar trebui să se supună acelorași cerințe de raportare publică a informațiilor privind durabilitatea. În plus, participanții la piața financiară au nevoie, de asemenea, de informații din partea întreprinderilor mari necotate la bursă. |
(16) Cerința ca și toate întreprinderile vizate de această legislație să prezinte informații cu privire la aspectele de durabilitate este determinată în principal de preocupările legate de impactul acestor întreprinderi și de asumarea răspunderii de către acestea, inclusiv dea lungul lanțului lor valoric. Întrucât aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită nu depind de dimensiunea unei întreprinderi, toate întreprinderile cotate la bursă și întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoare economice cu grad ridicat de risc ar trebui să se supună acelorași cerințe de raportare publică a informațiilor privind durabilitatea. În plus, participanții la piața financiară au nevoie, de asemenea, de informații din partea întreprinderilor mari necotate la bursă. |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 25
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(25) Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE prevăd raportarea nu numai cu privire la informații „în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii”, ci și cu privire la informațiile necesare pentru înțelegerea impactului activităților întreprinderii asupra aspectelor de mediu, sociale și de personal, a respectării drepturilor omului, a combaterii corupției și a dării de mită. Prin urmare, respectivele articole conțin cerința ca întreprinderile să raporteze atât cu privire la modul în care diferitele aspecte legate de durabilitate afectează întreprinderea, cât și cu privire la impactul activităților întreprinderii asupra oamenilor și a mediului. Este vorba de dubla perspectivă asupra pragului de semnificație, în care partea de riscuri pentru întreprindere și partea de impact al acesteia reprezintă fiecare o perspectivă asupra pragului de semnificație. Verificarea adecvării aferentă raportării întreprinderilor arată că, adesea, aceste două perspective nu sunt bine înțelese sau aplicate. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că întreprinderile ar trebui să ia în considerare fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație în parte și ar trebui să prezinte informații care sunt semnificative din ambele perspective, precum și informații semnificative numai dintr-o singură perspectivă. |
(25) Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE prevăd raportarea nu numai cu privire la informații „în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii”, ci și cu privire la informațiile necesare pentru înțelegerea impactului activităților întreprinderii asupra aspectelor de mediu și climă, sociale și legate de drepturile lucrătorilor și egalitatea de gen, a respectării drepturilor omului, a combaterii corupției și a dării de mită. Prin urmare, respectivele articole conțin cerința ca întreprinderile să raporteze atât cu privire la modul în care diferitele aspecte legate de durabilitate afectează întreprinderea, cât și cu privire la impactul activităților întreprinderii asupra oamenilor și a mediului. Este vorba de dubla perspectivă asupra pragului de semnificație, în care partea de riscuri pentru întreprindere și partea de impact al acesteia reprezintă fiecare o perspectivă asupra pragului de semnificație. Verificarea adecvării aferentă raportării întreprinderilor arată că, adesea, aceste două perspective nu sunt bine înțelese sau aplicate. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că întreprinderile ar trebui să ia în considerare fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație în parte și ar trebui să prezinte informații care sunt semnificative din ambele perspective, precum și informații semnificative numai dintr-o singură perspectivă. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 26
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, dacă și în ce mod modelul lor de afaceri și strategia lor țin seama de interesele părților interesate, eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, punerea în aplicare a aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele obiective de durabilitate stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, principalul impact negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, dacă și în ce mod modelul lor de afaceri și strategia lor respectă și apără drepturile și interesele părților interesate, inclusiv ale lucrătorilor și ale comunităților, eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, punerea în aplicare a aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele obiective de durabilitate stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, principalul impact negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau a mediului, numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului și ușurința cu care daunele ar putea fi remediate, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Cerințele de publicare privind procesul de diligență necesară prevăzute în prezenta directivă vor trebui adaptate odată ce va fi adoptată viitoarea directivă privind guvernanța corporativă sustenabilă și diligența necesară, astfel încât cerințele din prezenta directivă să fie aliniate la cele din viitoarea directivă. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia impacturile negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat grav atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi asociate cu activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau a mediului, numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului și ușurința cu care daunele ar putea fi remediate, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 27 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(27a) Apărătorii drepturilor omului sunt vitali pentru a asigura respectarea de către întreprinderi a drepturilor omului și a mediului sănătos pe care se bazează multe drepturi. Ei documentează impactul negativ al activităților comerciale asupra mediului și a drepturilor omului; aduc acest impact în atenția statelor și a actorilor privați implicați și identifică factorii care pot contribui la acestea; propun soluții la acești factori favorizanți și sprijină comunitățile afectate care caută o cale de atac și înfăptuirea justiției în cazurile în care s-a produs un impact negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului de-a lungul lanțurilor valorice ale întreprinderii. Apărătorii drepturilor omului sunt un grup important de părți interesate a cărui consultare poate ajuta și aduce beneficii semnificative întreprinderilor în exercitarea obligațiilor lor de raportare privind durabilitatea și de asigurare a procesului de diligență necesară. Prin urmare, informațiile privind imobilizările necorporale prezentate în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) conțin informații despre legătura întreprinderii cu persoanele și grupurile care se identifică drept apărători ai drepturilor omului, așa cum sunt recunoscuți în Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 33
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație, trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate și trebuie să fie aliniate, după caz, la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație și trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate. Pentru a evita duplicarea informațiilor și inconsecvența în ceea ce privește definițiile, sfera de aplicare și obiectivele cerințelor aplicabile, informațiile privind durabilitatea trebuie să fie conforme, după caz, cu alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv cu obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, având în vedere elaborarea de standarde internaționale, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 37 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(37a) Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a întocmi și a modifica lista sectoarelor de activitate economică cu grad ridicat de risc, așa cum sunt definite la articolul 2 punctul 20a. Această listă ar trebui să țină seama de activitatea Platformei privind finanțarea durabilă, creată în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852, și de Orientările OCDE privind obligația de diligență pentru o conduită responsabilă în afaceri, în special în ceea ce privește mineritul, exploatarea în carieră, industriile extractive, agricultura, silvicultura, construcțiile, transporturile, furnizarea de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat, sectorul de confecții și încălțăminte, finanțele și transportul maritim internațional, precum și asistența medicală, socială și îngrijirea persoanelor în vârstă. Lista sectoarelor luate în considerare în această definiție ține seama de legăturile cu clasificarea NACE1a. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 40
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(40) Ar trebui să se asigure faptul că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este oportun să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a principalului lor impact asupra aspectelor legate de durabilitate și a principalelor riscuri pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate. |
(40) Ar trebui să se asigure faptul că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, a defrișărilor și a degradării pădurilor, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este oportun să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a principalului lor impact asupra aspectelor legate de durabilitate și a principalelor riscuri pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 43
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali și măsurile de incluziune, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți – indiferent de gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală – și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, precum Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, îndeosebi cu privire la munca copiilor și munca forțată, la libertatea de asociere și negocierea colectivă, în Convenția europeană a drepturilor omului, în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 44
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestor organe și sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor și la abordarea eticii în afaceri, inclusiv combaterea corupției și a mitei, și cu privire la angajamentele lor politice, inclusiv activitățile de lobby. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestor organe și sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor și la abordarea eticii în afaceri, inclusiv combaterea corupției și a mitei, și cu privire la angajamentele lor politice, inclusiv activitățile de lobby și cu privire la modul în care o întreprindere gestionează comunicarea și contactele cu persoane și organizații precum avertizori de integritate, jurnaliști, sindicate, organizații ale societății civile și apărători ai drepturilor omului care exprimă îngrijorări legate de identificarea, evaluarea, prevenirea și/sau atenuarea riscurilor de mediu, sociale sau de guvernanță în operațiunile, produsele și serviciile întreprinderii, în relațiile sale de afaceri și în lanțul său valoric și de aprovizionare. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
__________________ |
__________________ |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 48
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite și citite automat în formate digitale. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei63, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată O strategie europeană privind datele64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza, de a accesa și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite și citite automat în formate digitale și să fie complet accesibile, în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și publicate respectând principiile datelor deschise. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi și publica situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei63, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată O strategie europeană privind datele64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
__________________ |
__________________ |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
64 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data |
64 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data |
65 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en |
65 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 71
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(71) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. |
(71) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative și financiare, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – partea introductivă
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) La articolul 2 se adaugă punctele 17-20 cu următorul text: |
(2) La articolul 2 se adaugă punctele 17-20b cu următorul text: |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(17) «aspecte legate de durabilitate» înseamnă factori de durabilitate astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului*4, precum și factori de guvernanță; |
(17) «aspecte legate de durabilitate» se referă la aspecte de mediu, sociale și de personal, la respectarea drepturilor omului, la aspecte legate de combaterea corupției și a dării sau luării de mită (factori de durabilitate), precum și la diligența necesară proporțională și adaptată din partea întreprinderilor pentru a identifica, preveni, atenua, remedia și comunica referitor la impacturile negative asupra drepturilor omului, drepturilor lucrătorilor, inclusiv asupra drepturilor sindicale, mediului și bunei guvernanțe în legătură cu propriile activități, cu lanțurile valorice și relațiile lor comerciale, în raport cu standardele, orientările și obligațiile juridice aplicabile; |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) «raportare privind durabilitatea» înseamnă raportarea de informații referitoare la aspecte legate de durabilitate în conformitate cu articolele 19a, 19d și 29a din prezenta directivă; |
(18) «raportare privind durabilitatea» înseamnă raportarea privind factorii de durabilitate și procesul de diligență, așa cum sunt descrise la punctul 17; |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 20 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(20a) „sector de activități economice cu grad ridicat de risc” înseamnă activitățile economice considerate, ca rezultat al caracteristicilor activității lor comerciale și ale lanțului de aprovizionare, ca prezentând un risc mai ridicat de a avea efecte grave asupra factorilor de durabilitate; |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctul 20 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(20b) „întreprinderi cu impact ridicat” înseamnă întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectoare de activitate economică cu grad ridicat de risc. Lista ar trebui să țină seama de corespondența cu clasificarea NACE și ar trebui să se efectueze o revizuire o dată la trei ani ținând seama de legislația sectorială existentă a UE și de obligațiile de raportare sectoriale impuse de cadrele de raportare internaționale recunoscute, cum ar fi Inițiativa de Raportare Globală, care abordează impactul negativ social și de mediu în funcție de sectorul de activitate. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile mari și, începând cu 1 ianuarie 2026, întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
1. Toate întreprinderile mari reglementate de legislația unui stat membru sau stabilite pe teritoriul Uniunii și, începând cu 1 ianuarie 2026, toate întreprinderile mici și mijlocii cotate la bursă, precum și întreprinderile mici și mijlocii necotate la bursă cu grad ridicat de impact, întreprinderile înregistrate într-o țară din afara UE/SEE care desfășoară o activitate economică semnificativă în UE și întreprinderile organizate ca francize care satisfac criteriile de mărime din Directiva 2013/34/UE includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra factorilor de durabilitate, procesul de diligență și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate, așa cum sunt definite la articolul 19a punctul 17, afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii față de riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate; |
(i) modelul de afaceri și strategia întreprinderii privind aspectele legate de durabilitate și modul în care au fost implementate; |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul ia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ia) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele părților interesate ale întreprinderii și de impactul întreprinderii asupra factorilor de durabilitate; |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul ib (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ib) modul în care întreprinderea se asigură că modelul său de afaceri și strategia sa contribuie la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) oportunitățile pentru întreprindere în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
(ii) oportunitățile pentru întreprindere și reziliența acesteia în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) o descriere a obiectivelor legate de aspecte de durabilitate stabilite de întreprindere și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii obiectivelor respective; |
(b) o descriere a obiectivelor legate de fiecare dintre factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17 stabilite de întreprindere și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii obiectivelor respective; |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește fiecare dintre factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17; |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește fiecare dintre factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17; |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește fiecare dintre factorii de durabilitate la care se face referire la articolul 2 punctul 17, în conformitate cu Directiva UE privind guvernanța corporativă sustenabilă, cu legislația națională și cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și cu Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri; |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) impactului negativ real sau potențial asupra fiecăruia dintre factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17, impact legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(iii) tuturor acțiunilor întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea unui astfel de impact negativ real sau potențial, precum și eficacității rezultatelor lor; |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) structurii lanțului valoric al întreprinderii, inclusiv printr-o inventariere defalcată a propriilor operațiuni, filiale, furnizori și relații de afaceri; |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul iiib (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiib) cerința de publicare a informațiilor menționată anterior nu exclude nicio comunicare suplimentară cerută în conformitate cu Directiva UE privind guvernanța corporativă sustenabilă; |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera f
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(f) o descriere a principalelor riscuri pentru întreprindere aferente aspectelor legate de durabilitate, inclusiv a principalelor relații de dependență a întreprinderii de astfel de aspecte, precum și a modului în care întreprinderea gestionează riscurile respective; |
(f) o descriere a principalelor riscuri pentru întreprindere aferente fiecăruia dintre factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17, inclusiv a principalelor relații de dependență a întreprinderii de astfel de aspecte, precum și a modului în care întreprinderea gestionează riscurile respective; |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera fa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(fa) o descriere a proceselor stabilite pentru a identifica părțile interesate și pentru a le implica în elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei și politicilor întreprinderii; |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, îndeosebi în sectoarele economice cu risc ridicat. |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii și a impactului activității sale. |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii și a impactului activității sale. Această dispoziție nu se aplică obligațiilor de divulgare a evenimentelor semnificative, cum ar fi încălcările grave ale drepturilor omului sau catastrofele ecologice. |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 7 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. O întreprindere care este filială este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) dacă întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă, întocmit în conformitate cu articolele 29 și 29a. O întreprindere care este filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului*6, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
7. O întreprindere care este filială este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) dacă întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă, dacă raportul este întocmit în conformitate cu articolele 29 și 29a și dacă informațiile cerute de articolul 19b sunt raportate pentru fiecare țară în parte. O întreprindere care este filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului*6, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7a. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a stabili și a modifica lista sectoarelor de activitate economică cu risc ridicat prevăzută la articolul 2 alineatul (20a). Această listă ține seama de activitatea Platformei privind finanțarea durabilă, creată în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) 2020/852 și cu Orientările OCDE privind obligația de diligență pentru o conduită responsabilă în afaceri. Lista sectoarelor luate în considerare în această definiție ține seama de legăturile cu clasificarea NACE1a. |
|
__________________ |
|
1a Clasificarea statistică a activităților economice în Uniunea Europeană, NACE Rev. 2. |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolele 19a și 29a și, după caz, structura în care se raportează informațiile respective. În special: |
1. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea, în legătură cu factorii de durabilitate definiți la articolul 2 punctul 17, acordând o atenție deosebită drepturilor omului. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolele 19a și 29a și, după caz, structura în care se raportează informațiile respective. În special: |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) până la 31 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate care specifică: |
(b) până la 31 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate care prevăd standarde de raportare sectoriale pentru factorii de durabilitate, care trebuie să fie identificați pe baza unor evaluări ex-ante aprofundate și independente, care specifică: |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul -ia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-ia) informațiile necesare pentru a înțelege modul în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii și modul în care strategia și procesul de diligență ale întreprinderii au fost implementate în raport cu evenimentele survenite; |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul -ia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-ib) informațiile pe care le raportează întreprinderile și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea și al căror domeniu de aplicare este definit de evaluarea ex ante; |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) informațiile pe care întreprinderile le raportează și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea. |
(ii) informațiile pe care le raportează întreprinderile și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea, acordând o atenție deosebită sectoarelor economice cu risc ridicat. |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera ba (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ba) în actele delegate referitoare atât la informațiile generale, cât și la informațiile specifice sectorului, Comisia stabilește în continuare standarde voluntare care prevăd raportarea ad-hoc cu privire la evenimentele semnificative care modifică în mod fundamental riscurile în domeniile factorilor de durabilitate enumerați la articolul 2 punctul 17, informații necesare din care să reiasă modul în care factorii de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii și modul în care strategia și procesul de diligență ale întreprinderii au fost implementate în raport cu evenimentele survenite. |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Cel puțin o dată la trei ani de la data aplicării, Comisia revizuiește orice act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, luând în considerare avizul tehnic al Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și, dacă este necesar, modifică actul delegat în cauză pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluțiile în ceea ce privește standardele internaționale. |
Cel puțin o dată la trei ani de la data aplicării, Comisia revizuiește orice act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, luând în considerare avizul tehnic al Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și alte părți interesate relevante, inclusiv sindicate și organizații ale societății civile, precum și, dacă este necesar, modifică actul delegat în cauză pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluțiile în ceea ce privește standardele internaționale. |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
În termen de șase luni de la adoptarea viitoarei Directive privind guvernanța corporativă sustenabilă și procesul de diligență, Comisia adoptă un act delegat pentru a alinia cerințele prevăzute la articolul 19a și la prezentul articol la cerințele stabilite în noua directivă. Orice cerințe suplimentare privind procesul de diligență pentru operatorii economici trebuie să fie complementare cerințelor noii directive și trebuie să aibă ca rezultat o sarcină suplimentară cât mai scăzută pentru acești operatori. |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a – punctul via (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(via) defrișările și degradarea pădurilor; |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera aa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(aa) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la drepturile omului, inclusiv informații despre identificarea și evaluarea consecințelor reale și potențiale pentru drepturile fundamentale ale omului și pentru condițiile de muncă decente pe care întreprinderea le-a provocat sau la care a contribuit sau care sunt direct legate de activitățile comerciale, produsele sau serviciile întreprinderii respective prin intermediul lanțurilor de aprovizionare sau partenerilor de afaceri; implementarea măsurilor adecvate pentru stoparea, prevenirea sau limitarea consecințelor negative și monitorizarea implementării și a rezultatelor măsurilor implementate; comunicarea cu părțile interesate afectate și cu titularii de licențe cu privire la modul în care au fost gestionate consecințele negative și mecanismele sau cooperarea pentru recuperare și despăgubiri, în cazul în care acest lucru este necesar, în raport cu: |
|
(i) principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, inclusiv Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și în convențiile fundamentale și în materie de guvernanță ale OIM, în Convenția europeană a drepturilor omului, în Carta socială europeană, în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Convenția de la Aarhus; |
|
(ii) orice risc material care implică munca, munca copiilor, munca forțată, încălcările grave, sistematice sau generalizate ale drepturilor omului, în special. |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv informații cu privire la: |
(b) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la factorii sociali, dacă este relevant, cu trimitere la dreptul Uniunii și la Pilonul european al drepturilor sociale, inclusiv: |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) egalitatea de șanse pentru toți, inclusiv egalitatea de gen și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, formarea și dezvoltarea competențelor, precum și ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap; |
(i) egalitatea de tratament și de șanse pentru toți, inclusiv egalitatea de gen și egalitatea de remunerare pentru muncă de valoare egală, diversitate de vârstă, religie și convingeri și etnie a lucrătorilor, transparența salarială, măsurile de combatere a violenței și a hărțuirii, formarea și dezvoltarea competențelor, precum și ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap; |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) condițiile de muncă, inclusiv locuri de muncă sigure și adaptabile, salarii, dialog social, negocieri colective și implicarea lucrătorilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat; |
(ii) condițiile de muncă, inclusiv locuri de muncă sigure și adaptabile, salarii, dialog social, negocieri colective și implicarea lucrătorilor, sindicatele, respectarea dreptului lucrătorilor de a fi reprezentați, informați și consultați în conformitate cu legislația internațională, europeană și națională a muncii, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat; |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) lanțul valoric al întreprinderii asociat cu impactul grav, real și potențial, inclusiv informații specifice sectorului de activitate despre furnizori, tipurile de produse și servicii furnizate și despre originea și trasabilitatea mărfurilor și materialelor asociate cu o probabilitate mare de impacturi negative reale și potențiale asupra aspectelor de durabilitate. |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită; |
(ii) etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv programe de combatere a corupției și a dării sau luării de mită, evaluarea riscurilor asociate corupției, sistemele de denunțare și rezultatele obținute; |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) activitatea inițiativelor de stabilire a unor standarde mondiale de raportare privind durabilitatea și de standardele și cadrele existente pentru contabilitatea privind capitalul natural, conduita profesională responsabilă, responsabilitatea socială a întreprinderilor și dezvoltarea durabilă; |
(a) activitatea inițiativelor de stabilire a unor standarde mondiale de raportare privind durabilitatea și de asigurare a responsabilității sociale a întreprinderilor pentru respectarea drepturilor omului, precum și de standardele și cadrele existente pentru contabilitatea privind capitalul natural, conduita profesională responsabilă, responsabilitatea socială a întreprinderilor și dezvoltarea durabilă; |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 c – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea proporționale cu capacitățile și caracteristicile întreprinderilor mici și mijlocii. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea precizează care dintre informațiile menționate la articolele 19a și 29a trebuie raportate de către întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a). Ele țin seama de criteriile stabilite la articolul 19b alineatele (2) și (3). De asemenea, ele specifică, dacă este cazul, structura în care se raportează informațiile respective. |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea proporționale cu capacitățile și caracteristicile întreprinderilor mici și mijlocii. Aceste standarde de raportare privind durabilitatea trebuie să fie compatibile cu principiul proporționalității. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea precizează care dintre informațiile menționate la articolele 19a și 29a trebuie raportate de către întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a). Ele țin seama de criteriile stabilite la articolul 19b alineatele (2) și (3). De asemenea, ele specifică, dacă este cazul, structura în care se raportează informațiile respective. |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 c – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Actele delegate care definesc raportarea privind durabilitatea pentru IMM-uri ar trebui să reflecte sectorul de activitate, dimensiunea întreprinderii, contextul operațiunilor sale, natura și gravitatea riscurilor din lanțul său valoric, modelul său de afaceri, poziția sa în lanțurile valorice și natura produselor și serviciilor sale. |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 c – paragraful 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Actele delegate trebuie să fie suficient de clare pentru ca IMM-urile să poată respecta aceste cerințe, să știe cum să evite sancțiunile și să fie echipate pentru a proteja drepturile omului și a-și respecta angajamentele de mediu, iar legislația privind diligența necesară ar trebui să asigure un avantaj competitiv întreprinderilor europene pe termen scurt și mediu. |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 d – alineatul -1 (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
-1. Situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format electronic respectă cerințele de acces aplicabile prevăzute în Directiva 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 d – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile care fac obiectul articolului 19a își întocmesc situațiile financiare și raportul de gestiune într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei*15 și își marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat menționat. |
1. Întreprinderile care fac obiectul articolului 19a își întocmesc situațiile financiare și raportul de gestiune într-un format de raportare electronic unic cu date deschise și citibil automat, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei*15 și își marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat menționat. |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Societățile-mamă ale unui grup mare includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului grupului asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. |
1. Societățile-mamă ale unui grup mare includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea completă a impactului grupului, al filialelor sale și al relațiilor sale comerciale asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. Raportul va explica impactul fiecărei filiale asupra factorilor de durabilitate. |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei grupului la riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate; |
(i) modelul de afaceri și strategia întreprinderii privind aspectele legate de durabilitate și modul în care au fost implementate; |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera a – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) oportunitățile pentru grup în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
(ii) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele părților interesate ale întreprinderii și de impactul întreprinderii asupra factorilor de durabilitate; |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera a – punctul iia (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iia) modul în care întreprinderea se asigură că modelul său de afaceri și strategia sa contribuie la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) planurile grupului de a se asigura că modelul de afaceri și strategia grupului sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
(iii) oportunitățile pentru întreprindere și reziliența acesteia în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia grupului țin seama de interesele părților interesate ale grupului și de impactul grupului asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iv) planurile întreprinderii de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în concordanță cu Acordul de la Paris; |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) o descriere a obiectivelor legate de aspectele de durabilitate stabilite de grup și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii acestora; |
(b) o descriere a obiectivelor legate de fiecare dintre factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17 stabilite de grup și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii acestora; |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/CE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește fiecare dintre factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17; |
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) o descriere a politicilor grupului în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(d) o descriere a politicilor grupului în ceea ce privește factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17; |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește fiecare dintre factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17, în conformitate cu Directiva UE privind guvernanța corporativă sustenabilă, cu legislația națională și cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și cu Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri; |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera e – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al grupului, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, precum și de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) impactului negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al grupului, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, precum și de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera e – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(Nu privește versiunea în limba română.) |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera e – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) structurii lanțului valoric al întreprinderii, inclusiv printr-o inventariere defalcată a propriilor operațiuni, filiale, furnizori și relații de afaceri; |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – litera f
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(f) o descriere a principalelor riscuri pentru grup aferente aspectelor legate de durabilitate, inclusiv a principalelor relații de dependență a grupului de acești factori, precum și a modului în care grupul gestionează riscurile respective; |
(f) o descriere a principalelor riscuri pentru grup aferente fiecăruia dintre factorii de durabilitate menționați la articolul 2 punctul 17, inclusiv a principalelor relații de dependență a grupului de acești factori, precum și a modului în care grupul gestionează riscurile respective; |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 3 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor administrative, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a grupului, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice o înțelegere corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției grupului și a impactului activității sale. |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor administrative, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a grupului, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice o înțelegere corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției grupului și a impactului activității sale. Această dispoziție nu se aplică obligațiilor de divulgare a evenimentelor semnificative, cum ar fi încălcările grave ale drepturilor omului sau catastrofele ecologice. |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot scuti însă întreprinderile de obligația de a publica raportul de gestiune în cazul în care o copie a întregului raport sau a unor părți ale acestuia poate fi obținută cu ușurință, la cerere, la un preț care nu depășește costul său administrativ. |
eliminat |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Scutirea prevăzută la al treilea paragraf nu se aplică întreprinderilor care fac obiectul articolelor 19a și 29a.” |
eliminat |
PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ
Titlu |
Modificarea Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea |
|||
Referințe |
COM(2021)0189 – C9-0147/2021 – 2021/0104(COD) |
|||
Comisie competentă Data anunțului în plen |
JURI 23.6.2021 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
AFET 23.6.2021 |
|||
Raportor/Raportoare pentru aviz Data numirii |
Karin Karlsbro 11.11.2021 |
|||
Examinare în comisie |
10.12.2021 |
|
|
|
Data adoptării |
25.1.2022 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
61 8 7 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Alviina Alametsä, Alexander Alexandrov Yordanov, François Alfonsi, Maria Arena, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Anna Bonfrisco, Reinhard Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Katalin Cseh, Tanja Fajon, Anna Fotyga, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Márton Gyöngyösi, Sandra Kalniete, Peter Kofod, Stelios Kouloglou, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Miriam Lexmann, Nathalie Loiseau, Leopoldo López Gil, Antonio López-Istúriz White, Jaak Madison, Claudiu Manda, Lukas Mandl, Thierry Mariani, Pedro Marques, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Jörg Meuthen, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Gheorghe-Vlad Nistor, Urmas Paet, Demetris Papadakis, Kostas Papadakis, Tonino Picula, Manu Pineda, Giuliano Pisapia, Thijs Reuten, María Soraya Rodríguez Ramos, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Jacek Saryusz-Wolski, Andreas Schieder, Radosław Sikorski, Jordi Solé, Sergei Stanishev, Tineke Strik, Hermann Tertsch, Dragoș Tudorache, Harald Vilimsky, Idoia Villanueva Ruiz, Viola Von Cramon-Taubadel, Thomas Waitz, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Isabel Wiseler-Lima, Salima Yenbou, Željana Zovko |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Özlem Demirel, Assita Kanko, Karsten Lucke, Bert-Jan Ruissen, Mick Wallace |
|||
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final |
Karin Karlsbro, Ivan Štefanec |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
61 |
+ |
NI |
Fabio Massimo Castaldo, Márton Gyöngyösi |
PPE |
Alexander Alexandrov Yordanov, Traian Băsescu, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Sandra Kalniete, Andrius Kubilius, David Lega, Miriam Lexmann, Leopoldo López Gil, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Lukas Mandl, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Gheorghe-Vlad Nistor, Radosław Sikorski, Ivan Štefanec, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko |
Renew |
Petras Auštrevičius, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Karin Karlsbro, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Javier Nart, Urmas Paet, María Soraya Rodríguez Ramos, Dragoș Tudorache |
S&D |
Maria Arena, Włodzimierz Cimoszewicz, Tanja Fajon, Raphaël Glucksmann, Karsten Lucke, Claudiu Manda, Pedro Marques, Sven Mikser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Giuliano Pisapia, Thijs Reuten, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Andreas Schieder, Sergei Stanishev |
The Left |
Özlem Demirel, Stelios Kouloglou, Manu Pineda, Idoia Villanueva Ruiz, Mick Wallace |
Verts/ALE |
Alviina Alametsä, François Alfonsi, Reinhard Bütikofer, Jordi Solé, Tineke Strik, Viola Von Cramon-Taubadel, Thomas Waitz, Salima Yenbou |
8 |
- |
ECR |
Hermann Tertsch, Charlie Weimers |
ID |
Peter Kofod, Jaak Madison, Thierry Mariani, Jörg Meuthen, Harald Vilimsky |
NI |
Kostas Papadakis |
7 |
0 |
ECR |
Anna Fotyga, Assita Kanko, Bert-Jan Ruissen, Jacek Saryusz-Wolski, Witold Jan Waszczykowski |
ID |
Anna Bonfrisco, Susanna Ceccardi |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE (4.3.2022)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea
(COM(2021)0189 – C9‑0147/2021 – 2021/0104(COD))
Raportor pentru aviz: Pierfrancesco Majorino
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Impactul negativ asupra drepturilor omului, a mediului, precum și a statului de drept și a sistemelor de bună guvernanță ale țărilor și teritoriilor în care își desfășoară activitatea întreprinderile prezintă un risc major pentru dezvoltarea durabilă a țărilor în curs de dezvoltare.
Întreprinderile joacă un rol major, promovând lanțuri valorice și de aprovizionare durabile și aducând beneficii pentru țările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, un aspect cheie al succesului va fi acela ca întreprinderile să măsoare și să raporteze informațiile corecte către societatea civilă, investitori, bănci și asigurători, precum și altor părți interesate.
Directiva UE privind raportarea nefinanciară a oferit un cadru juridic prin care întreprinderile și actorii financiari să raporteze expunerile la riscurile și impacturile legate de durabilitate asupra oamenilor și a planetei. Cu toate acestea, majoritatea întreprinderilor nu raportează informații relevante, semnificative și comparabile privind durabilitatea.
Propunerea CE urmărește reformarea acestui cadru. Acest lucru va clarifica conceptele și informațiile care ar trebui publicate de întreprinderi. Această claritate este esențială pentru întreprinderile europene care își desfășoară activitatea în străinătate, în țări în curs de dezvoltare, pentru a se asigura că acestea nu produc, nu contribuie la crearea de prejudicii și nici nu continuă să fie legate de astfel de prejudicii care apar în cadrul operațiunilor lor globale și în lanțurile lor de aprovizionare și valorice, precum și pentru a le ajuta să evite riscurile aduse reputației lor și consecințele financiare.
Raportorul salută propunerea, care are potențialul de a avea un impact pozitiv asupra țărilor în curs de dezvoltare în care întreprinderile și lanțurile lor valorice își desfășoară activitatea și unde, din păcate, activitățile întreprinderilor au cele mai multe dintre efectele negative asupra drepturilor omului și a mediului.
Raportorul consideră că este necesar un grad mai ridicat de sensibilitate în ceea ce privește impactul prezentei directive asupra dezvoltării economice, sociale și de mediu a țărilor în curs de dezvoltare. Într-adevăr, obligația de a raporta problemele legate de durabilitate va crește gradul de conștientizare al întreprinderilor cu privire la rolul pozitiv pe care îl pot juca acestea și la impactul pozitiv potențial pe care îl pot avea asupra dezvoltării economice, sociale și de mediu durabile a țărilor în curs de dezvoltare în care își desfășoară activitatea. Întreprinderile care raportează probleme legate de durabilitate ar putea deveni un stimulent esențial pentru ca guvernele să adopte politici și legislație, să reformeze instituțiile pentru a se conforma standardelor și cerințelor internaționale și europene.
Propunerea va contribui la punerea în aplicare a Agendei 2030 la nivel global și, mai precis, la punerea în aplicare a obiectivelor europene de cooperare pentru dezvoltare privind promovarea drepturilor omului, protecția mediului, statul de drept și buna guvernanță.
Amendamentele depuse urmăresc să întărească sensibilitatea directivei în ceea ce privește impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare. În acest sens, ne asigurăm că principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, astfel cum este consacrat la articolul 208 alineatul (1) din TFUE, este luat în considerare în mod corespunzător.
Raportorul este de părere că aspectele legate de durabilitate ar trebui să acopere și respectarea statului de drept și sistemele de bună guvernanță din țara în care își desfășoară activitatea întreprinderea și lanțurile sale de aprovizionare și că directiva ar trebui să se aplice tuturor tipurilor de întreprinderi, inclusiv tuturor tipurilor de întreprinderi mici și mijlocii, filialelor și grupurilor de întreprinderi. Într-adevăr, este esențial să se evite eventualele omisiuni și lacune care ar putea denatura transparența și condițiile de concurență echitabile.
Va fi crucial să se identifice domeniile de activitate cu cel mai mare risc, prin acte delegate ale Comisiei. Aceste sectoare ar trebui să fie ierarhizate pe măsură ce impactul negativ este mai mare și mai probabil.
Raportorul consideră că este important să se asigure că descrierea modelului de afaceri și a strategiei include o descriere a impactului negativ și a riscurilor asupra chestiunilor de durabilitate și că acestea contribuie la punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU. Procesul de diligență a fost, de asemenea, detaliat și completat cu cele mai relevante și minime informații.
Pentru a corela mai bine procesul de diligență cu riscurile de impact negativ asupra angajaților, sunt necesare informații valoroase cu privire la factorii sociali și de guvernanță. În același timp, raportarea ar trebui să includă informații cu privire la efectele potențiale asupra statului de drept și a sistemelor de bună guvernanță ale țării, regiunii sau teritoriului în care își desfășoară activitatea întreprinderea sau lanțul său valoric și de aprovizionare.
Sunt sugerate noi sancțiuni administrative. Acestea se concentrează pe posibilitatea de a pierde beneficiile și ajutoarele publice și doresc să determine statele membre să impună mai riguros respectarea directivei.
De asemenea, a fost propus un nou articol privind cooperarea cu țările în curs de dezvoltare pentru a corela mai bine punerea în aplicare a directivei cu situația din țările în curs de dezvoltare.
AMENDAMENTE
Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Referirea 5 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
având în vedere obiectivele în domeniul cooperării pentru dezvoltare enunțate la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) În comunicarea sa privind Pactul verde european, adoptată la 11 decembrie 201930, Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a revizui dispozițiile privind raportarea de informații nefinanciare din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Comisiei31. Pactul verde european reprezintă noua strategie de creștere a Uniunii Europene. Scopul său este transformarea Uniunii într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Pactul verde european își propune să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să asigure faptul că toate regiunile și toți cetățenii Uniunii participă la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil. Pactul va contribui la obiectivul de a construi o economie în serviciul cetățenilor, consolidând economia socială de piață a UE și contribuind la asigurarea faptului că aceasta este pregătită pentru viitor și că oferă stabilitate, locuri de muncă, creștere economică și investiții. Aceste obiective sunt deosebit de importante având în vedere consecințele socioeconomice negative ale pandemiei de COVID-19 și necesitatea unei redresări durabile, favorabile incluziunii și echitabile. În propunerea sa din 4 martie 2020 privind o lege europeană a climei, Comisia Europeană a propus ca obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 să devină obligatoriu în Uniune32. |
(1) În comunicarea sa privind Pactul verde european, adoptată la 11 decembrie 201930, Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a revizui dispozițiile privind raportarea de informații nefinanciare din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Comisiei31. Pactul verde european reprezintă noua strategie de creștere a Uniunii Europene. Scopul său este transformarea Uniunii într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Pactul verde european își propune să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să asigure participarea tuturor regiunilor și cetățenilor Uniunii la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil, astfel încât nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă. Pactul va contribui la obiectivul de a construi o economie în serviciul cetățenilor, consolidând economia socială de piață a UE și ajutând-o să fie pregătită pentru viitor și să ofere stabilitate, locuri de muncă, creștere economică și investiții durabile. Aceste obiective sunt deosebit de importante având în vedere consecințele socioeconomice negative ale pandemiei de COVID-19 și necesitatea unei redresări durabile, favorabile incluziunii și echitabile. În propunerea sa din 4 martie 2020 privind o lege europeană a climei, Comisia Europeană a propus ca obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 să devină obligatoriu în Uniune32. |
_________________ |
_________________ |
30 COM(2019) 640 final. |
30 COM(2019) 640 final. |
31 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
31 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
32 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) [2020/0036 (COD)]. |
32 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei) [2020/0036 (COD)]. |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(5) La 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat un nou cadru global de dezvoltare durabilă: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (denumită în continuare „Agenda 2030”). Agenda 2030 are ca element central obiectivele de dezvoltare durabilă și acoperă cele trei dimensiuni ale durabilității: dimensiunea economică, dimensiunea socială și dimensiunea de mediu. Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil” face legătura între obiectivele de dezvoltare durabilă și cadrul de politică al Uniunii, pentru a garanta că toate acțiunile și inițiativele de politică ale Uniunii, atât din interiorul Uniunii, cât și din afara acesteia, iau în considerare, de la bun început, aceste obiective45. În concluziile sale din 20 iunie 2017, Consiliul a confirmat angajamentul Uniunii și al statelor membre ale acesteia în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030, într-o manieră completă, coerentă, cuprinzătoare, integrată și eficace, în strânsă cooperare cu partenerii și cu alte părți interesate46. |
(5) La 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat un nou cadru global de dezvoltare durabilă: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (denumită în continuare „Agenda 2030”). Agenda 2030 are ca element central obiectivele de dezvoltare durabilă și acoperă cele trei dimensiuni ale durabilității: dimensiunea economică, dimensiunea socială și dimensiunea de mediu. Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil” face legătura între obiectivele de dezvoltare durabilă și cadrul de politică al Uniunii, pentru a garanta că toate acțiunile și inițiativele de politică ale Uniunii, atât din interiorul Uniunii, cât și din afara acesteia, iau în considerare, de la bun început, aceste obiective45. Această comunicare recunoaște, de asemenea, că Uniunea și statele sale membre au un impact semnificativ asupra realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) la nivel mondial și că impactul Uniunii în afara granițelor sale nu se limitează la agenda sa de acțiune externă. Multe dintre politicile Uniunii cu o dimensiune internă contribuie la implementarea ODG-urilor la nivel mondial. Prin urmare, coerenței politicilor UE este esențială pentru a îndeplini ODD-urile. Coerența politicilor pentru dezvoltare este un element esențial în răspunsul Uniunii la provocarea, consacrată în tratate, de a înfăptui o dezvoltare durabilă. În conformitate cu această obligație juridică consacrată la articolul 208 din TFUE, Uniunea trebuie să țină seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare în politicile care pot afecta țările în curs de dezvoltare. Acest principiu a fost recunoscut și în Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului45a. În concluziile sale din 20 iunie 2017, Consiliul a confirmat angajamentul Uniunii și al statelor membre ale acesteia în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030, într-o manieră completă, coerentă, cuprinzătoare, integrată și eficace, în strânsă cooperare cu partenerii și cu alte părți interesate46. |
_________________ |
_________________ |
45 COM(2016) 739 final |
45 COM(2016) 739 final |
|
45a Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1). |
46 Concluziile Consiliului „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, 20 iunie 2017. |
46 Concluziile Consiliului „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, 20 iunie 2017. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(7) Multe părți interesate consideră că termenul „nefinanciar” este inexact, în special deoarece acesta sugerează că informațiile în cauză nu au nicio relevanță financiară. Cu toate acestea, informațiile în cauză au din ce în ce mai mult relevanță financiară. Multe organizații, inițiative și practicieni din acest domeniu se referă la informații privind „durabilitatea”. Prin urmare, este preferabil să se utilizeze termenul „informații privind durabilitatea” în loc de „informații nefinanciare”. În consecință, Directiva 2013/34/UE ar trebui modificată pentru a se ține seama de această modificare terminologică. |
(7) Multe părți interesate consideră că termenul „nefinanciar” este inexact, în special deoarece acesta sugerează că informațiile în cauză nu au nicio relevanță financiară. Cu toate acestea, informațiile în cauză au din ce în ce mai mult relevanță financiară. Multe organizații, inițiative și practicieni din acest domeniu se referă la informații privind „durabilitatea”. Prin urmare, este preferabil să se utilizeze termenul „informații privind durabilitatea” în loc de „informații nefinanciare”. În consecință, Directiva 2013/34/UE ar trebui modificată pentru a se ține seama de această modificare terminologică și pentru a alinia standardele de raportare privind durabilitatea la standardele de raportare financiară. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt cetățenii și titularii de conturi de economii individuali. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem economic stabil, durabil și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la două grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor și a mediului. Al doilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu și la politicile publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
(8) În final dacă întreprinderile vor face rapoarte de sustenabilitate mai judicioase cel mai mult vor avea de câștigat autoritățile publice, cetățenii și titularii de conturi de economii. Factorii de decizie politică și autoritățile publice au nevoie de aceste informații pentru a concepe și a pune în aplicare politici publice și, în special, pentru a proteja drepturile oamenilor și mediul, pentru a trage întreprinderile la răspundere pentru impactul pe care îl produc și pentru a asigura o tranziție socială și de mediu justă. Titularii de conturi de economii vor avea ocazia, dacă doresc, să investească în proiecte sustenabile, iar toți cetățenii ar urma să beneficieze de un sistem economic stabil, transparent, durabil și deschis participării. Pentru a concretiza aceste beneficii, informațiile despre sustenabilitate prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderilor trebuie să ajungă mai întâi la trei grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din factorii de decizie politică și autoritățile publice. Al doilea grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care le implică aspectele legate de sustenabilitate pentru reputația și investițiile lor și efectele respectivelor investiții asupra oamenilor, îndeosebi a lucrătorilor și a comunităților locale, și a mediului. Al treilea grup de utilizatori este format din actori ai societății civile, inclusiv organizații internaționale, guverne naționale, regionale și locale, organizații neguvernamentale, parteneri sociali, populații indigene și comunități locale care doresc să aibă mai multe posibilități de a cere socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor și a mediului. Informațiile despre sustenabilitate prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate, iar pentru o mai bună comparabilitate în toate sectoarele de piață în funcție de meritele ecologice, entitățile corporative ar trebui să dezvăluie în ce măsură contribuie la activități economice care se califică drept sustenabile ecologic în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind investițiile durabile și respectă întru totul principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri de aprovizionare și valorice. Experții, factorii de decizie politică, partenerii sociali, organizațiile neguvernamentale și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza, verifica și compara datele și tendințele climatice, sociale și de mediu și a contribui la conturile de mediu, la progresul social și la fundamentarea politicilor publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și din aspecte sociale, inclusiv din aspectele legate de sănătate. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
(9) În ultimii ani opinia publică, în special comunitatea de investiții și societatea civilă, a început să ceară mult mai multe informații despre sustenabilitatea întreprinderilor. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de faptul că investitorii conștientizează tot mai mult implicațiile financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu, legate mai ales de climă și biodiversitate, și din aspecte sociale, inclusiv din aspecte sanitare. Creșterea cererii de informații despre sustenabilitate este determinată și de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc explicit să îndeplinească anumite standarde sau să atingă anumite obiective de sustenabilitate, în ton cu angajamentele internaționale ale Uniunii, mai ales cu cele care derivă din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Convenția privind diversitatea biologică. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va determina o creștere și mai mare a nevoii de informații ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală situația vulnerabilă a lucrătorilor și neajunsurile procesului de diligență de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 10
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(10) Întreprinderile însele pot beneficia de pe urma realizării unei raportări de înaltă calitate privind aspectele legate de durabilitate. Creșterea numărului de produse de investiții care vizează urmărirea obiectivelor de durabilitate înseamnă că o bună raportare privind durabilitatea poate îmbunătăți accesul întreprinderilor la capitalul financiar. Raportarea privind durabilitatea poate ajuta întreprinderile să identifice și să gestioneze propriile riscuri și oportunități legate de aspectele de durabilitate. Aceasta poate oferi o bază pentru un dialog și o comunicare mai bune între întreprinderi și părțile interesate ale acestora și poate ajuta întreprinderile să își îmbunătățească reputația. |
(10) Întreprinderile însele pot avea de câștigat dacă fac o raportare de înaltă calitate privind aspectele legate de sustenabilitate. Creșterea numărului de produse de investiții care vizează obiective de sustenabilitate înseamnă că o bună raportare privind durabilitatea poate mări șansele întreprinderilor de a atrage capital financiar, le poate crește valoarea de piață și poate atrage investitori. Raportarea privind durabilitatea poate ajuta întreprinderile să identifice și să gestioneze propriile riscuri și oportunități legate de aspectele de durabilitate. Aceasta poate oferi o bază pentru ca întreprinderile să poarte un dialog mai fructuos și să comunice mai bine cu cei care se interesează de ele, putându-le ajuta își îmbunătățească reputația, făcându-le să pară mai responsabile și mai demne de încredere. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care abordează și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să ceară socoteală întreprinderilor pentru impactul lor asupra oamenilor și a mediului. Astfel se creează un deficit de asumare a răspunderii și se poate contribui la scăderea nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea eforturilor întreprinderilor de a se asigura că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile. |
(12) În absența unor măsuri de politică, se preconizează că decalajul dintre nevoile de informații ale utilizatorilor și informațiile privind durabilitatea raportate de întreprinderi va crește. Acest decalaj are consecințe negative semnificative. Investitorii nu sunt în măsură să ia suficient în considerare riscurile și oportunitățile legate de durabilitate în deciziile lor de investiții. Cumularea mai multor decizii de investiții care nu țin seama în mod adecvat de riscurile legate de durabilitate poate crea riscuri sistemice la adresa stabilității financiare. Banca Centrală Europeană și organizațiile internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară, au atras atenția asupra acestor riscuri sistemice, în special în cazul climei. De asemenea, investitorii sunt mai puțin capabili să canalizeze resurse financiare către întreprinderi și activități economice care iau în calcul și nu exacerbează problemele sociale și de mediu, ceea ce subminează obiectivele Pactului verde european, ale Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile, ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al Convenției privind diversitatea biologică. Organizațiile neguvernamentale, partenerii sociali, comunitățile afectate de activitățile întreprinderilor și alte părți interesate sunt mai puțin în măsură să tragă la răspundere întreprinderile pentru impactul lor negativ asupra oamenilor, drepturilor omului, mediului, inclusiv prin activitățile derulate în țări terțe, și asupra statului de drept și a sistemelor de bună guvernanță, inclusiv în țările în curs de dezvoltare în care instituțiile care răspund prin constituție de apărarea și ocrotirea acestor organizații, parteneri sociali, comunități și alte părți interesate sunt subminate. Astfel se creează un deficit de răspundere, care poate antrena o scădere a nivelului de încredere a cetățenilor în întreprinderi, fapt care, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a economiei sociale de piață. Lipsa de indicatori și metode general acceptate pentru măsurarea, evaluarea și gestionarea riscurilor legate de durabilitate reprezintă, de asemenea, un obstacol pentru întreprinderile care vor să se asigure că modelele lor de afaceri și activitățile lor sunt durabile. Lipsa informațiilor despre sustenabilitate limitează și capacitatea părților interesate, inclusiv a actorilor societății civile și a sindicatelor, de a intra în dialog cu întreprinderile pe teme de sustenabilitate. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 15
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor în materie de informații privind durabilitatea, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice unor categorii suplimentare de întreprinderi. Prin urmare, este oportun să se prevadă cerința ca toate întreprinderile mari și toate întreprinderile cotate pe piețele reglementate, cu excepția microîntreprinderilor, să raporteze informații detaliate privind durabilitatea. În plus, toate întreprinderile care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari ar trebui să elaboreze rapoarte privind durabilitatea la nivel de grup. |
(15) Articolele 19a și, respectiv, 29a din Directiva 2013/34/UE se aplică întreprinderilor mari care sunt entități de interes public al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane și, respectiv, entităților de interes public care sunt societăți-mamă ale unui grup mare al căror număr mediu de angajați depășește 500 de persoane pe bază consolidată. Având în vedere creșterea nevoilor utilizatorilor de informații despre sustenabilitate, cerința de raportare a unor astfel de informații ar trebui să se aplice și altor categorii de întreprinderi. Prin urmare, este nimerit să se prevadă cerința ca toate întreprinderile mari și toate întreprinderile cotate pe piețe reglementate, cu excepția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoare cu grad mare de risc, să raporteze informații detaliate despre sustenabilitate. În plus, toate întreprinderile care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari ar trebui să elaboreze rapoarte privind durabilitatea la nivel de grup pe baza rapoartelor individuale întocmite de filiale. Întreprinderile care nu sunt stabilite în Uniune, dar își desfășoară activitatea pe piața internă, ar trebui să facă obiectul acelorași cerințe pentru a ține seama de impactul lor asupra sustenabilității și pentru a oferi condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile stabilite în Uniune. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 15 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(15a) Ar trebui să se țină seama de situația specifică a întreprinderilor care, deși nu au un sediu legal în Uniune, desfășoară în mod regulat activități economice semnificative în Uniune. Cerința ca și întreprinderile stabilite în țări terțe care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană să prezinte informații despre chestiuni de sustenabilitate este necesară pentru a ține seama de nevoia utilizatorilor, a consumatorilor și a investitorilor europeni de a avea acces la informații despre aspectele de sustenabilitate aferente activităților lor. Această cerință este necesară și pentru a garanta condiții de concurență echitabile pe piața unică între întreprinderile stabilite în Uniune și întreprinderile din țări terțe. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 16
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(16) Cerința ca și întreprinderile mari necotate la bursă să prezinte informații cu privire la aspectele de durabilitate este determinată în principal de preocupările legate de impactul acestor întreprinderi și de asumarea răspunderii de către acestea, inclusiv dea lungul lanțului lor valoric. În acest sens, toate întreprinderile mari ar trebui să se supună acelorași cerințe de raportare publică a informațiilor privind durabilitatea. În plus, participanții la piața financiară au nevoie, de asemenea, de informații din partea întreprinderilor mari necotate la bursă. |
(16) Cerința ca și întreprinderile mari necotate la bursă să prezinte informații cu privire la aspectele de durabilitate este determinată în principal de preocupările legate de impactul acestor întreprinderi și de posibilitatea de a le trage la răspundere, inclusiv de-a lungul lanțului lor de aprovizionare și valoric. În acest sens, toate întreprinderile ar trebui să se supună acelorași cerințe de raportare publică a informațiilor privind durabilitatea pentru a asigura condiții de concurență echitabile. În plus, participanții la piața financiară au nevoie și ei de informații din partea întreprinderilor necotate la bursă. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(17) Cerința ca întreprinderile care nu sunt stabilite în Uniune, dar ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să publice, de asemenea, informații privind aspectele legate de durabilitate răspunde nevoilor participanților la piețele financiare de a obține informații de la astfel de întreprinderi pentru a înțelege riscurile și impactul investițiilor lor și pentru a respecta cerințele de publicare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. |
(17) Cerința ca întreprinderile care nu sunt stabilite în Uniune, dar ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate, sau întreprinderile care desfășoară activități pe piața internă a UE să publice și ele informații privind aspectele legate de durabilitate răspunde nevoilor participanților la piețele financiare de a obține informații de la astfel de întreprinderi pentru a înțelege riscurile și impactul investițiilor lor și pentru a respecta cerințele de publicare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) Având în vedere relevanța din ce în ce mai mare a riscurilor legate de durabilitate și ținând seama de faptul că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) cotate pe piețele reglementate reprezintă o proporție semnificativă din totalul întreprinderilor cotate la bursă în Uniune, pentru a se asigura protecția investitorilor, este oportun să se prevadă cerința ca și IMM-urile respective să publice informații cu privire la aspectele legate de durabilitate. Introducerea acestei cerințe va contribui la asigurarea faptului că participanții la piața financiară pot include în portofoliile de investiții întreprinderi mai mici cotate la bursă, pe baza faptului că acestea raportează informațiile privind durabilitatea de care au nevoie participanții la piața financiară. Prin urmare, această cerință va contribui la protejarea și îmbunătățirea accesului la capitalul financiar pentru întreprinderile mai mici cotate la bursă și la evitarea discriminării acestor întreprinderi din partea participanților la piața financiară. Introducerea acestei cerințe este necesară, de asemenea, pentru a se asigura faptul că participanții la piața financiară dispun de informațiile de care au nevoie de la întreprinderile în care s-a investit pentru a-și putea respecta propriile cerințe de prezentare a informațiilor privind durabilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Cu toate acestea, IMMurilor cotate pe piețele reglementate ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se pregăti pentru aplicarea cerinței de raportare a informațiilor privind durabilitatea, date fiind dimensiunea lor mai mică și resursele mai limitate și ținânduse seama de circumstanțele economice dificile determinate de pandemia de COVID-19. Acestora ar trebui să li se ofere, de asemenea, posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele IMM-urilor. IMMurile necotate pot alege, de asemenea, să utilizeze aceste standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri vor stabili o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor valorice în calitate de furnizori și clienți. |
(18) Având în vedere relevanța din ce în ce mai mare a riscurilor legate de sustenabilitate și dat fiind că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) cotate pe piețele reglementate reprezintă o proporție semnificativă din totalul întreprinderilor cotate la bursă în Uniune, pentru a se asigura protecția investitorilor, precum și diligența necesară față de mediu și drepturile omului, este bine să se prevadă cerința ca și IMM-urile respective să publice informații despre aspecte de durabilitate. De asemenea, este bine să li se ceară tuturor IMM-urilor care operează în sectoare de activitate economică cu grad ridicat de risc, definite ca sectoare cu un impact semnificativ asupra drepturilor omului, mediului, statului de drept și sistemelor de bună guvernanță, să facă raportarea de sustenabilitate. Introducerea acestei cerințe va aduce un argument în plus că participanții la piața financiară pot include în portofoliile de investiții întreprinderi mai mici cotate la bursă, pe baza faptului că raportează informațiile despre sustenabilitate de care au nevoie participanții la piața financiară. Prin urmare, această cerință va ajuta întreprinderile mai mici cotate la bursă să își protejeze și înlesnească accesul la capital financiar și să nu fie discriminate de participanții la piața financiară. Introducerea acestei cerințe este necesară, de asemenea, pentru a li se oferi participanților la piața financiară siguranța că primesc informațiile de care au nevoie de la întreprinderile în care au investit pentru a-și putea respecta propriile cerințe de a dezvălui informații despre sustenabilitate prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Cu toate acestea, IMM-urilor cotate pe piețele reglementate ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se pregăti pentru aplicarea cerinței de raportare a informațiilor privind durabilitatea, date fiind dimensiunea lor mai mică și resursele mai limitate și ținându-se seama de împrejurările economice dificile generate de pandemia de COVID-19. Acestora ar trebui să li se ofere, de asemenea, posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele IMM-urilor. IMM-urile care nu desfășoară activități economice de risc ridicat și IMM-urile necotate pot alege și ele să aplice aceste standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri vor stabili o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei pentru nivelul informațiilor despre sustenabilitate pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor de aprovizionare și valorice ca furnizori și clienți. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 18 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(18a) Anumite sectoare de activitate economică sunt recunoscute ca prezentând riscuri deosebit de ridicate pentru sustenabilitate. Un sector de activitate economică cu grad ridicat de risc este un sector care este asociat, ca urmare a caracteristicilor sale comerciale și ale lanțului său valoric și de distribuție, cu o mare probabilitate de a produce efecte grave asupra mediului, oamenilor, drepturilor omului, precum și asupra statului de drept și a sistemelor de bună guvernanță ale țării, regiunii sau teritoriului în care operează întreprinderea sau lanțurile sale valorice și de distribuție. Unele sectoare, ca, de exemplu, mineritul, industriile extractive, agricultura, pescuitul, silvicultura și producția de alimente, îngrășămintele, pesticidele și antibioticele, industria textilă, producția de plastic, de cherestea, industria electronică, industria energetică, finanțele și transportul maritim internațional sau economia la cerere, pot fi mai expuse riscului de a produce efecte grave asupra mediului, drepturilor omului, drepturilor omului și statului de drept și sistemelor de guvernanță, în special în țările în curs de dezvoltare. Pentru a avea garanția că prezenta directivă se aplică și IMM-urilor care își desfășoară activitatea în sectoare de activitate economică cu grad ridicat de risc, sectoarele respective ar trebui definite. În acest scop, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a întocmi și a modifica lista sectoarelor de activitate economică cu grad ridicat de risc. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări temeinice, inclusiv la nivel de experți, pentru a întocmi și actualiza lista cu sectoarele de activitate economică cu risc ridicat și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. IMM-urile care desfășoară o activitate economică cu grad ridicat de risc ar trebui să facă, de asemenea, obiectul obligațiilor de raportare despre sustenabilitate. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 18 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(18b) Definiția sectoarelor de activitate economică cu risc ridicat ar trebui să se bazeze pe codurile NACE și să se inspire din ele și să țină seama de legislația Uniunii, de dovezile științifice și de datele despre sectoarele expuse foarte mult riscurilor pentru sustenabilitate sau care pot avea efecte grave reale asupra mediului, drepturilor omului, statului de drept și sistemelor de bună guvernanță, sectoare care sunt deja considerate „cu risc ridicat” după standardele internaționale și sectoare care sunt deja considerate „cu risc ridicat” în virtutea inițiativelor de piață sau de afaceri. Definiția sectoarelor de activitate economică cu risc ridicat ar trebui să ia în calcul și zona geografică în care operează întreprinderea și lanțul său valoric și de distribuție, mai cu seamă dacă este considerată zonă de conflict sau zonă cu risc ridicat, potrivit definiției din Regulamentul (UE) 2017/821. Comisia ar trebui să țină seama și de munca depusă de Platforma privind finanțarea durabilă, instituită în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852, și de Orientările OCDE privind obligația de diligență necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 18 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(18c) Cerința ca IMM-urile din sectoare cu risc ridicat să prezinte informații despre aspecte de sustenabilitate este determinată în principal de probabilitatea ca gravitatea impactului asupra sustenabilității să fie mai mare în anumite sectoare și domenii, indiferent de mărimea întreprinderii. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 19
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(19) Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului49 se aplică tuturor întreprinderilor ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate. Pentru a se asigura că toate întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate, inclusiv emitenții din țări terțe, intră sub incidența acelorași cerințe de raportare privind durabilitatea, Directiva 2004/109/CE ar trebui să conțină referințele încrucișate necesare la orice cerință referitoare la raportarea privind durabilitatea din raportul financiar anual. |
(19) Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului49 se aplică tuturor întreprinderilor ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate. Pentru a se asigura că toate întreprinderile cu valori mobiliare cotate pe piețe reglementate sau cu activități comerciale pe piața internă a UE, inclusiv emitenții din țări terțe, intră sub incidența acelorași cerințe de raportare de durabilitate, Directiva 2004/109/CE ar trebui să conțină trimiterile încrucișate necesare către orice cerință referitoare la raportarea de durabilitate din raportul financiar anual. |
_________________ |
_________________ |
49 Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38). |
49 Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38). |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(21) Articolul 19a alineatul (3) și articolul 29a alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE scutește în prezent toate filialele de obligația de a raporta informații nefinanciare în cazul în care astfel de întreprinderi și filialele lor sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă, cu condiția ca acesta să includă informațiile nefinanciare prevăzute. Este însă necesar să se asigure faptul că informațiile privind durabilitatea sunt ușor accesibile utilizatorilor și să se asigure transparența privind societatea-mamă a filialei exceptate care raportează la nivel consolidat. Prin urmare, este necesar să se prevadă obligația ca respectivele filiale să publice raportul de gestiune consolidat al societății-mamă și să includă în raportul de gestiune o trimitere la faptul că sunt scutite de obligația de a raporta informații privind durabilitatea. Această scutire ar trebui să se aplice și în cazul în care societatea-mamă care raportează la nivel consolidat este o întreprindere dintr-o țară terță care raportează informații privind durabilitatea în conformitate cu cerințele prezentei directive sau într-un mod echivalent cu standardele UE de raportare privind durabilitatea. |
(21) Articolul 19a alineatul (3) și articolul 29a alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE scutește în prezent toate filialele de obligația de a raporta informații nefinanciare în cazul în care astfel de întreprinderi și filialele lor sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă, definit în directiva menționată, cu condiția ca raportul să includă informațiile nefinanciare prevăzute. Este însă necesar ca utilizatorii să aibă acces ușor la informațiile despre sustenabilitate și să se asigure transparența față de activitățile tuturor întreprinderilor cuprinse în domeniul de aplicare al directivei. Prin urmare, trebuie prevăzută obligația ca respectivele filiale să publice un raport de gestiune care să conțină informații privind aspectele legate de durabilitate. Faptul că nu există o derogare nu afectează posibilitatea ca o întreprindere-mamă să își pună în comun costurile și resursele cu filialele sale pentru ca acestea să își îndeplinească obligațiile de raportare de sustenabilitate și de auditare a raportării de sustenabilitate. Și nu afectează nici posibilitatea ca întreprinderile-mamă să întocmească un raport de gestiune consolidat. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 22
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(22) Articolul 23 din Directiva 2013/34/UE scutește societățile-mamă de obligația de a întocmi situații financiare consolidate și un raport de gestiune consolidat în cazul în care respectivele întreprinderi sunt filiale ale unei alte societăți-mamă care respectă obligația respectivă. Cu toate acestea, ar trebui să se precizeze că regimul de scutire pentru situațiile financiare consolidate și rapoartele de gestiune consolidate funcționează independent de regimul de scutire pentru raportarea consolidată privind durabilitatea. Prin urmare, o întreprindere poate fi scutită de obligațiile de raportare financiară consolidată, dar nu poate fi scutită de obligațiile de raportare consolidată privind durabilitatea atunci când societatea-mamă de cel mai înalt rang al acesteia întocmește situații financiare consolidate și rapoarte de gestiune consolidate în conformitate cu dreptul Uniunii sau, dacă întreprinderea este stabilită într-o țară terță, în conformitate cu cerințe echivalente, dar nu întocmește rapoarte consolidate privind durabilitatea în conformitate cu dreptul UE sau, dacă întreprinderea este stabilită într-o țară terță, în conformitate cu cerințe echivalente. |
eliminat |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 23
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(23) Instituțiile de credit și societățile de asigurare joacă un rol esențial în tranziția către un sistem economic și financiar pe deplin durabil și favorabil incluziunii, în conformitate cu Pactul verde european. Ele pot avea un impact pozitiv și negativ semnificativ prin activitățile lor de creditare, investiții și subscriere. Instituțiile de credit și societățile de asigurare, altele decât cele care trebuie să respecte dispozițiile Directivei 2013/34/UE, inclusiv cooperativele și casele de ajutor reciproc, ar trebui, prin urmare, să facă obiectul unor cerințe de raportare privind durabilitatea, cu condiția să îndeplinească anumite criterii de mărime. Utilizatorii respectivelor informații ar putea astfel să evalueze atât impactul acestor întreprinderi asupra societății și a mediului, cât și riscurile care decurg din aspectele legate de durabilitate cu care s-ar putea confrunta aceste întreprinderi. Pentru a asigura coerența cu cerințele de raportare prevăzute de Directiva 86/635/CEE a Consiliului50 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare, statele membre pot alege să nu aplice cerințele de raportare privind durabilitatea instituțiilor de credit enumerate la articolul 2 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului51 . |
(23) Instituțiile de credit și societățile de asigurare joacă un rol esențial în tranziția către un sistem economic și financiar pe deplin durabil și favorabil incluziunii, în conformitate cu Pactul verde european. Ele pot avea un impact pozitiv și negativ semnificativ prin activitățile lor de creditare, investiții și subscriere. Instituțiile de credit și societățile de asigurare, altele decât cele care trebuie să respecte dispozițiile Directivei 2013/34/UE, inclusiv cooperativele și casele de ajutor reciproc, ar trebui, prin urmare, să facă obiectul unor cerințe de raportare privind durabilitatea. Utilizatorii respectivelor informații ar putea astfel să evalueze atât impactul acestor întreprinderi asupra societății și a mediului, cât și riscurile care decurg din aspectele legate de durabilitate cu care s-ar putea confrunta aceste întreprinderi. Pentru a asigura coerența cu cerințele de raportare prevăzute de Directiva 86/635/CEE a Consiliului50 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare, statele membre pot alege să nu aplice cerințele de raportare privind durabilitatea instituțiilor de credit enumerate la articolul 2 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului51 . |
__________________ |
__________________ |
50 Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1). |
50 Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1). |
51 Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338). |
51 Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338). |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 24
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze ar trebui să fie cât mai coerentă cu putință cu definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. |
(24) Lista aspectelor legate de durabilitate cu privire la care întreprinderile trebuie să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088. Această listă ar trebui să corespundă, de asemenea, nevoilor și așteptărilor utilizatorilor și ale întreprinderilor înseși, care utilizează adesea termenii „de mediu”, „social” și „de guvernanță” ca mijloc pentru a clasifica cele trei aspecte principale de durabilitate. Lista factorilor de durabilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088 nu include în mod explicit aspectele de guvernanță. Prin urmare, definiția aspectelor de durabilitate din Directiva 2013/34/UE ar trebui să se bazeze pe definiția „factorilor de durabilitate” prevăzută în Regulamentul (UE) 2019/2088, dar cu adăugarea unor aspecte de guvernanță. Această definiție ar trebui, de asemenea, să fie întru totul aliniată la definiția acceptată la nivel internațional a procesului de diligență din Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și din Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și orientările corespunzătoare pe care le asumă prezenta directivă și să țină seama de definițiile propuse de Parlamentul European în rezoluția sa din 10 martie 2021 cu privire la diligența necesară a întreprinderilor și răspunderea acestora. Cerințele de diligență necesară prevăzute în prezenta directivă ar trebui adaptate astfel încât să fie corelate cu viitoarea legislație privind guvernanța corporativă sustenabilă și diligența necesară. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 24 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(24a) Pentru ca informațiile despre sustenabilitate definite în prezenta directivă furnizate de întreprinderi să poată fi folosite pentru a acorda stimulente în virtutea directivelor UE privind achizițiile publice și prin măsuri de ajutoare de stat, Directiva 2013/34/UE ar trebui modificată astfel încât să prevadă un mecanism de evaluare (care să includă indicatori), cuprins în raportarea de sustenabilitate, care să permită o evaluare cantitativă a performanței întreprinderilor la capitolul sustenabilitate. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 26
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui, prin urmare, să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații cu privire la strategia lor de afaceri și la reziliența modelului de afaceri și a strategiei la riscurile legate de aspecte de durabilitate, eventuale planuri pe care le-ar putea avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, dacă și în ce mod modelul lor de afaceri și strategia lor țin seama de interesele părților interesate, eventualele oportunități pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, punerea în aplicare a aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele obiective de durabilitate stabilite de întreprindere și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, rolul consiliului și al conducerii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, principalul impact negativ real și potențial legat de activitățile întreprinderii și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează. Odată ce este necesară prezentarea unor elemente precum obiectivele și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
(26) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE le impun întreprinderilor să prezinte informații cu privire la cinci domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor respective, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie relevanți pentru activitatea întreprinderii. Articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu conține trimiteri explicite la alte domenii de raportare pe care utilizatorii informațiilor le consideră relevante, unele dintre acestea fiind aliniate la prezentările de informații incluse în cadrele internaționale, inclusiv în recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Cerințele de prezentare a informațiilor ar trebui să fie specificate suficient de detaliat pentru a se asigura că întreprinderile raportează informații cu privire la reziliența lor la riscurile legate de aspecte de durabilitate. Pe lângă domeniile de raportare identificate la articolul 19a alineatul (1) și la articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, ar trebui deci să li se ceară întreprinderilor să publice informații despre strategia lor de afaceri și adecvarea modelului de afaceri și a strategiei la riscurile asociate cu aspectele de durabilitate, eventuale planuri pe care le au pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și neutră ca efect asupra climei și conservarea biodiversității, îndeosebi prin furnizarea de informații din sectoarele cu cel mai mare efect asupra mediului, precum agricultura, pescuitul, industria lemnului, mineritul și lucrările mari de infrastructură; dacă și în ce mod modelul de afaceri și strategia lor respectă și protejează drepturile, interesele și nevoile părților interesate, inclusiv ale lucrătorilor, populațiilor indigene și comunităților locale, precum și principiul consimțământului prealabil și în cunoștință de cauză; eventualele oportunități și riscuri pentru întreprindere care decurg din aspecte legate de durabilitate, implementarea aspectelor strategiei de afaceri care afectează chestiuni legate de durabilitate sau sunt afectate de astfel de chestiuni, eventualele ținte de sustenabilitate bazate pe date științifice și cu termen de realizare precis stabilite de întreprindere pe termen scurt, mediu și lung și o descriere cu investițiile, acțiunile și politicile adoptate pentru a atinge țintele respective, precum și cu progresele înregistrate în acest sens, rolul consiliului de administrație și al conducerii executive în gestionarea aspectelor de durabilitate, procesul de diligență necesară derulat în raport cu aspectele legate de durabilitate, impactul negativ real și potențial al activităților întreprinderii, efectele negative sau pozitive ale practicilor comerciale, politicilor și deciziilor întreprinderii asupra impacturilor identificate și modul în care întreprinderea a identificat informațiile pe care le raportează, inclusiv dacă întreprinderile s-au consultat cu părțile interesate pentru a identifica asemenea informații. Odată ce se solicită prezentarea unor elemente precum țintele și progresele înregistrate în atingerea lor, cerința separată de a prezenta rezultatele politicilor nu mai este necesară. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau a mediului, numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului și ușurința cu care daunele ar putea fi remediate, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, inclusiv UNGP 10+, și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială (Declarația tripartită a OIM), Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP), și principiul consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză, precum și alte instrumente regionale ca Standardele interamericane pentru afaceri și drepturile omului, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a evalua, a preveni, a atenua, a stopa, a monitoriza, a comunica, a lua în considerare, a aborda și a remedia impacturile negative reale și potențiale legate de activitățile lor. Impactul produs de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu întreprinderea, inclusiv cu lanțul său de aprovizionare și valoric. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau mediului; numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului; și ușurința cu care ar putea fi remediate daunele, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. În ceea ce privește impactul asupra statului de drept și asupra sistemelor de guvernanță ale țării în care își desfășoară activitatea întreprinderea și lanțurile sale valorice și de aprovizionare, ar trebui urmărite coerența și concordanța cu alte instrumente internaționale și regionale, cum ar fi Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, secțiunea VII a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale și principiile Convenției OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale și recomandările aferente. |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 29
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau să fie informații cu privire la performanțele anterioare. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, după caz. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații legate de lanțul său valoric din UE și informații care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. |
(29) Articolul 19a alineatul (1) și articolul 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE nu specifică dacă informațiile care trebuie raportate trebuie să fie prospective sau să fie informații cu privire la performanțele anterioare. Se observă în prezent o lipsă de informații prospective, pe care utilizatorii informațiilor privind durabilitatea le apreciază în mod special. Prin urmare, articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE ar trebui să specifice că informațiile raportate privind durabilitatea includ informații prospective și retrospective, precum și informații atât calitative, cât și cantitative. Informațiile raportate privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung și să conțină informații cu privire la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la forța sa de muncă, la investițiile, la activele, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, precum și toate informațiile utile pentru a înțelege impacturile și riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate pentru întreprindere. Informațiile privind întregul lanț valoric al întreprinderii ar include informații legate de lanțul său valoric din UE și informații care acoperă țări terțe în cazul în care lanțul valoric al întreprinderii se extinde în afara UE. |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a cooperării dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, avizul tehnic al EFRAG ar trebui să fie elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, să fie însoțit de analize costbeneficiu și să utilizeze cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului54, ESMA joacă, de asemenea, un rol în promovarea convergenței în materie de supraveghere la asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate din UE și care vor trebui să utilizeze aceste standarde de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să consulte Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a cooperării dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, EFRAG ar trebui să își elaboreze avizul tehnic respectând corespunzător cerințele de procedură, supraveghere publică și transparență, însoțindu-l cu analize costuri-beneficii și întocmindu-l pe baza și în urma unui proces de consultare amplă. Comisia ar trebui să garanteze un proces transparent prin care să evite orice risc de conflict de interese, precum și să coopteze din plin la elaborarea standardelor de raportare de sustenabilitate sindicatele, organizațiile consumatorilor, ONG-urile și toate celelalte părți interesate relevante, precum organizațiile internaționale sau guvernele din țările în care întreprinderea sau lanțul său valoric și de aprovizionare va opera, pentru a reprezenta interesele tuturor grupurilor de utilizatori. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului54, ESMA joacă, de asemenea, un rol în promovarea convergenței în materie de supraveghere la asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate din UE și care vor trebui să utilizeze aceste standarde de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să consulte Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, cunoștințele și competențele de specialitate și avizul Consiliului pentru Standarde Internaționale de Durabilitate (ISSB) al Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară (IFRS). Dacă unul dintre aceste organisme decide să emită un aviz, avizul trebuie depus în trei luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
__________________ |
__________________ |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 35
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(35) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie coerente cu alte acte legislative ale Uniunii. Standardele respective ar trebui, în special, să fie aliniate la cerințele de prezentare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și ar trebui să țină seama de indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute în diferitele acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852, de cerințele de prezentare aplicabile administratorilor de indici de referință în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului55, de standardele minime pentru construirea indicilor de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, precum și de orice activitate desfășurată de Autoritatea Bancară Europeană în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor de prezentare prevăzute în cadrul pilonului III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Standardele ar trebui să țină seama de legislația de mediu a Uniunii, inclusiv de Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului56 și de Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului57, și de Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei58 și de anexele la aceasta, precum și de actualizările lor. Ar trebui să se țină seama și de alte acte legislative relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului59, precum și de cerințele prevăzute în dreptul Uniunii pentru întreprinderi în ceea ce privește sarcinile directorilor și obligația de diligență. |
(35) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie consecvente cu alte acte legislative ale Uniunii care vizează subiectele tratate în prezenta directivă. Standardele respective ar trebui, în special, să fie aliniate la cerințele de prezentare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și ar trebui să țină seama de indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute în diferitele acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852, de cerințele de prezentare aplicabile administratorilor de indici de referință în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului55, de standardele minime pentru construirea indicilor de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, precum și de orice activitate desfășurată de Autoritatea Bancară Europeană în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor de prezentare prevăzute în cadrul pilonului III din Regulamentul(UE)nr. 575/2013. Standardele ar trebui să țină seama de legislația de mediu a Uniunii, inclusiv de Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului56 și de Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului57, și de Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei58 și de anexele la aceasta, precum și de actualizările lor. Ar trebui să se țină seama de toate actele legislative relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului59, precum și de cerințele prevăzute în dreptul Uniunii pentru întreprinderi în ceea ce privește sarcinile directorilor și obligația de diligență. |
__________________ |
__________________ |
55 Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1). |
55 Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1). |
56 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
56 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
57 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1). |
57 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1). |
58 Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). |
58 Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). |
59 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17). |
59 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17). |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 36
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(36) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama de ghidul Comisiei privind raportarea informațiilor nefinanciare60 și de orientările Comisiei privind raportarea informațiilor legate de climă61 . De asemenea, ele ar trebui să țină seama și de alte cerințe de raportare din Directiva 2013/34/UE care nu sunt direct legate de durabilitate, cu scopul de a-i ajuta pe utilizatorii informațiilor raportate să înțeleagă mai bine dezvoltarea, performanța, poziția și impactul întreprinderii, prin maximizarea legăturilor dintre informațiile privind durabilitatea și alte informații raportate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE. |
(36) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să țină seama de ghidul Comisiei privind raportarea informațiilor nefinanciare60 și de orientările Comisiei privind raportarea informațiilor legate de climă61 . De asemenea, ele ar trebui să țină seama și de alte cerințe de raportare din Directiva 2013/34/UE, inclusiv de cele legate de raportarea privind plățile efectuate de întreprinderile active în industriile extractive și de exploatare forestieră către guverne, prevăzute la capitolul X din acea directivă, precum și de alte cerințe de raportare care nu sunt direct legate de durabilitate, cu scopul de a-i ajuta pe utilizatorii informațiilor raportate să înțeleagă mai bine dezvoltarea, performanța, poziția și impactul social și de mediu al întreprinderii, prin maximizarea legăturilor dintre informațiile privind durabilitatea și alte informații raportate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE. |
__________________ |
__________________ |
60 2017/C 215/01. |
60 2017/C 215/01. |
61 2019/C 209/01. |
61 2019/C 209/01. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 39
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(39) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de principiile și cadrele recunoscute la nivel internațional privind conduita profesională, responsabilitatea socială a întreprinderilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri și orientările sectoriale conexe, Pactul mondial al ONU, Declarația tripartită de principii a Organizației Internaționale a Muncii privind întreprinderile multinaționale și politica socială, standardul ISO 26000 privind responsabilitatea socială și principiile ONU pentru investiții responsabile. |
(39) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui, de asemenea, să țină seama de principiile și cadrele recunoscute la nivel internațional privind conduita profesională, responsabilitatea socială a întreprinderilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și orientările sale privind asigurarea că activitățile apărătorilor drepturilor omului nu sunt obstrucționate, Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri și orientările sectoriale conexe, Pactul mondial al ONU, Declarația tripartită de principii a Organizației Internaționale a Muncii privind întreprinderile multinaționale și politica socială, standardul ISO 26000 privind responsabilitatea socială și principiile ONU pentru investiții responsabile. Ar trebui să se țină seama și de alte cadre, cum ar fi Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP), și principiul consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză, Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, secțiunea VII a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, principiile Convenției OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale și recomandările aferente. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 40
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(40) Ar trebui să se asigure faptul că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este oportun să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a principalului lor impact asupra aspectelor legate de durabilitate și a principalelor riscuri pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate. |
(40) Ar trebui să se verifice că informațiile raportate de întreprinderi în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea răspund nevoilor utilizatorilor, inclusiv factori de decizie politică și autorități publice, investitori, parteneri sociali și organizații neguvernamentale. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la toți factorii de mediu majori, inclusiv la impactul acestora asupra climei, a aerului, a solului, a apei și a biodiversității, precum și cu privire la dependența lor de aceste elemente. Regulamentul (UE) 2020/852 prevede o clasificare a obiectivelor de mediu ale Uniunii. Din motive de coerență, este oportun să se utilizeze o clasificare similară pentru identificarea factorilor de mediu care ar trebui abordați de standardele de raportare privind durabilitatea. Standardele de raportare ar trebui să ia în considerare și să specifice orice informație geografică sau alte informații contextuale pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte pentru a oferi o înțelegere a principalului lor impact asupra aspectelor legate de durabilitate și a principalelor riscuri pentru întreprindere care decurg din aspectele legate de durabilitate. |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 41
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(41) În ceea ce privește informațiile legate de climă, utilizatorii sunt interesați să cunoască riscurile fizice și de tranziție ale întreprinderilor și reziliența acestora în diferite scenarii climatice. Ei sunt interesați, de asemenea, de nivelul și domeniul de aplicare al emisiilor și al absorbțiilor de gaze cu efect de seră atribuite întreprinderii, inclusiv de măsura în care întreprinderea utilizează compensările și de sursa acestor compensări. Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită alinierea standardelor de contabilizare și de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizatorii au nevoie de informații fiabile cu privire la compensări, care să răspundă preocupărilor legate de posibilitatea unei duble contabilizări și a unor supraestimări, având în vedere riscurile pe care dubla contabilizare și supraestimările le pot crea pentru atingerea obiectivelor legate de climă. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze cu privire la aceste aspecte. |
(41) În ceea ce privește informațiile legate de climă, utilizatorii sunt interesați să cunoască riscurile fizice și de tranziție ale întreprinderilor, planurile lor detaliate de a-și atenua propriile emisii și reziliența și planurile lor de adaptare la diferite scenarii climatice. Ei sunt interesați, de asemenea, de nivelul și domeniul de aplicare al emisiilor și al absorbțiilor de gaze cu efect de seră atribuite întreprinderii, inclusiv de măsura în care întreprinderea utilizează compensările și de sursa acestor compensări. Realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită alinierea standardelor de contabilizare și de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizatorii au nevoie de informații fiabile cu privire la compensări, care să răspundă preocupărilor legate de posibilitatea unei duble contabilizări și a unor supraestimări, având în vedere riscurile pe care dubla contabilizare și supraestimările le pot crea pentru atingerea obiectivelor legate de climă. Prin urmare, standardele de raportare ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le raporteze cu privire la aceste aspecte. |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 43
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Întreprinderile ar trebui să prezinte informații defalcate pe țări despre forța lor de muncă, condițiile de muncă, inclusiv salariile defalcate pe genuri, orarul de lucru, sănătatea și siguranța fizică și psihologică a lucrătorilor. Ele ar trebui să prezinte și informații despre dialogul social și reprezentarea lucrătorilor. Informațiile pe care le prezintă întreprinderile cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la impactul asupra drepturilor omului și asupra drepturilor lucrătorilor în lanțurile lor valorice și de distribuție, inclusiv munca forțată și veniturile de subzistență și munca copiilor în lanțurile lor valorice și de distribuție. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, cum ar fi Convenția cu privire la drepturile copilului și Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene, în convențiile pe această temă ale Organizației Internaționale a Muncii și în special în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 44
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestor organe și sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor și la abordarea eticii în afaceri, inclusiv combaterea corupției și a mitei, și cu privire la angajamentele lor politice, inclusiv activitățile de lobby. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestor organe și sistemele de control intern, mecanismele de alertă și sistemele de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor și la abordarea eticii în afaceri, inclusiv de indicatori concreți pentru combaterea corupției și a mitei, și cu privire la angajamentele lor politice și în materie de politici publice, inclusiv activitățile de lobby, beneficiarul real și structura organizatorică, precum și cu privire la respectarea de către întreprinderi a statului de drept și a sistemelor de bună guvernanță din țara în care întreprinderile și lanțurile lor valorice și/sau de aprovizionare își desfășoară activitatea. Informațiile, defalcate pe țări, privind strategiile și practicile corporative, achizițiile publice și private, garanțiile de participare la procedura de ofertare, taxele, relațiile și procedurile administrative publice, comunicarea și informarea corporativă, litigiile corporative fac, de asemenea, parte din aspectele de guvernanță corporativă care este important să fie publicate. Publicarea acestor informații este menită să permită investitorilor să ia decizii mai în cunoștință de cauză, să îmbunătățească guvernanța și responsabilitatea corporativă și să contribuie la stoparea evaziunii fiscale. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
__________________ |
__________________ |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 46
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(46) Întreprinderile din același sector sunt adesea expuse unor riscuri similare legate de durabilitate și au adesea un impact similar asupra societății și a mediului. Comparațiile dintre întreprinderile din același sector sunt deosebit de valoroase pentru investitori și alți utilizatori ai informațiilor privind durabilitatea. Prin urmare, standardele de raportare privind durabilitatea adoptate de Comisie ar trebui să specifice atât informațiile pe care întreprinderile din toate sectoarele ar trebui să le prezinte, cât și informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în funcție de sectorul lor de activitate. Standardele ar trebui, de asemenea, să țină seama de dificultățile cu care se pot confrunta întreprinderile în ceea ce privește colectarea de informații de la actorii din întregul lor lanț valoric, în special de la furnizorii care sunt IMM-uri și de la furnizorii de pe piețele și din economiile emergente. |
(46) Întreprinderile din același sector sunt adesea expuse unor riscuri similare legate de durabilitate și au adesea un impact similar asupra societății și a mediului. Comparațiile dintre întreprinderile din același sector sunt deosebit de valoroase pentru investitori și alți utilizatori ai informațiilor privind durabilitatea. Prin urmare, standardele de raportare privind durabilitatea adoptate de Comisie ar trebui să specifice atât informațiile pe care întreprinderile din toate sectoarele ar trebui să le prezinte, cât și informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în funcție de sectorul lor de activitate. Standardele aplicabile întreprinderilor active în sectoare economice de risc ridicat ar trebui să fie în concordanță cu cerințele de raportare prevăzute în capitolul 10 din Directiva 2013/34/UE și să impună ca prezentarea informațiilor legate de durabilitate să se facă la nivel de proiect. Publicarea de informații la nivel de proiect este esențială pentru investitorii care au nevoie de informații coerente și detaliate despre proiecte pentru a înțelege pe deplin impactul riscului financiar legat de climă. Prezentarea de informații la nivel de proiect este esențială, în egală măsură, și pentru comunitățile afectate și pentru organizațiile societății civile din țările bogate în resurse, pentru a înțelege și a analiza beneficiile activităților economice și impactul lor de mediu, social și de guvernanță. Standardele ar trebui, de asemenea, să țină seama de dificultățile cu care se pot confrunta întreprinderile în colectarea de informații de la actorii din întregul lor lanț valoric, în special de la furnizorii care sunt IMM-uri, de la furnizorii de pe piețele și din economiile emergente sau de la furnizorii care își desfășoară activitatea în contexte fragile, în zone de conflict sau care sunt afectați de probleme de securitate. |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 47
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(47) Pentru a răspunde în timp util nevoilor de informare ale utilizatorilor și având în vedere, în special, urgența de a răspunde nevoilor de informare ale participanților la piețele financiare care fac obiectul cerințelor prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) 2019/2088, Comisia ar trebui să adopte un prim set de standarde de raportare până la 31 octombrie 2022. Setul respectiv de standarde de raportare ar trebui să precizeze informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește toate domeniile de raportare și aspectele legate de durabilitate și de care participanții la piața financiară au nevoie pentru a respecta obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Comisia ar trebui să adopte, cel târziu la 31 octombrie 2023, un al doilea set de standarde de raportare care să precizeze informațiile suplimentare pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare, acolo unde este necesar, și informațiile specifice sectorului în care își desfășoară activitatea o întreprindere. Comisia ar trebui să revizuiască standardele o dată la 3 ani pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluția standardelor internaționale. |
(47) Pentru a răspunde în timp util nevoilor de informare ale utilizatorilor și având în vedere, în special, urgența de a răspunde nevoilor de informare ale participanților la piețele financiare care fac obiectul cerințelor prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) 2019/2088, Comisia ar trebui să adopte un prim set de standarde de raportare în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a directivei. Setul respectiv de standarde de raportare ar trebui să precizeze informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește toate domeniile de raportare și aspectele legate de durabilitate și de care participanții la piața financiară au nevoie pentru a respecta obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Comisia ar trebui să adopte, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, un al doilea set de standarde de raportare care să precizeze informațiile suplimentare pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare, acolo unde este necesar, și informațiile specifice sectorului în care își desfășoară activitatea o întreprindere. Ar trebui elaborate cu prioritate standardele pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoare de activitate economică cu risc ridicat în care riscurile legate de durabilitate sunt cele mai grave, în special întreprinderile care își desfășoară activitatea în industria extractivă și textilă, culturile agricole pe suprafețe întinse, producția animalieră și industria fructelor de mare. Comisia ar trebui să revizuiască standardele o dată la cinci ani pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluția standardelor internaționale. O revizuire punctuală a standardelor ar trebui să aibă loc după adoptarea legislației privind obligația de diligență, pentru a asigura o aliniere cât mai strânsă între raportarea de sustenabilitate făcută de întreprinderi și obligația de diligență. |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 48 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(48a) Platforma online de acces la informații ar trebui să le permită utilizatorilor să compare cu ușurință datele prezentate online de întreprinderi, inclusiv pe categorii precum teme, sectoare, țări, cifră de afaceri și număr de angajați. |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 49
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(49) Pentru a permite includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, neîntârziat după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
(49) Pentru a permite includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic de date deschise și citibil automat prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, neîntârziat după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 53
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(53) Profesia de asigurare face distincția între misiunile de asigurare limitată și misiunile de asigurare rezonabilă. Concluzia unei misiuni de asigurare limitată este furnizată, de obicei, într-o formă negativă de exprimare, conținând informația că practicianul nu a identificat nicio problemă care să îl conducă la concluzia că obiectul a fost prezentat eronat în mod semnificativ. Auditorul efectuează mai puține teste decât cele efectuate în cadrul unei misiuni de asigurare rezonabilă. Prin urmare, volumul de muncă pentru o misiune de asigurare limitată este mai mic decât în cazul unei asigurări rezonabile. Efortul depus în cadrul unei misiuni de asigurare rezonabilă implică proceduri extinse, inclusiv luarea în considerare a controalelor interne ale întreprinderii raportoare și testarea de fond, și, prin urmare, este semnificativ mai mare decât în cazul unei misiuni de asigurare limitată. Concluzia acestui tip de misiune este furnizată, de obicei, într-o formă pozitivă de exprimare și conține un aviz cu privire la măsurarea obiectului pe baza unor criterii definite în prealabil. Articolul 19a alineatul (5) și articolul 29a alineatul (5) din Directiva 2013/34/UE prevăd ca statele membre să se asigure că auditorul statutar sau firma de audit verifică dacă s-a furnizat declarația nefinanciară sau raportul separat. Dispozițiile menționate nu cuprind cerința ca un prestator independent de servicii de asigurare să verifice informațiile, deși permit statelor membre să prevadă o astfel de verificare dacă doresc acest lucru. Absența unei cerințe de asigurare în legătură cu raportarea privind durabilitatea, spre deosebire de cerința ca auditorul statutar să efectueze o misiune de asigurare rezonabilă privind situațiile financiare, ar amenința credibilitatea informațiilor prezentate privind durabilitatea, neîndeplinind astfel nevoile utilizatorilor cărora le sunt destinate informațiile respective. Deși obiectivul este să existe un nivel similar de asigurare pentru raportarea financiară și pentru cea privind durabilitatea, absența unui standard stabilit de comun acord pentru asigurarea raportării privind durabilitatea creează riscul unei înțelegeri și al unor așteptări diferite cu privire la ceea ce ar conține o misiune de asigurare rezonabilă pentru diferite categorii de informații privind durabilitatea, în special în ceea ce privește prezentarea de informații prospective și calitative. Prin urmare, ar trebui avută în vedere o abordare progresivă de mărire a nivelului de asigurare necesar pentru informațiile privind durabilitatea, începând cu obligația impusă auditorului statutar sau firmei de audit de a exprima un aviz cu privire la conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele Uniunii, pe baza unei misiuni de asigurare limitată. Acest aviz ar trebui să se refere la conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare ale Uniunii privind durabilitatea, la procesul desfășurat de întreprindere pentru a identifica informațiile raportate în temeiul standardelor de raportare privind durabilitatea și la respectarea cerinței de a marca raportarea privind durabilitatea. Auditorul ar trebui să evalueze, de asemenea, dacă raportarea întreprinderii respectă cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. Pentru a garanta o înțelegere și așteptări comune cu privire la ceea ce ar conține o misiune de asigurare rezonabilă, auditorul statutar sau firma de audit ar trebui să aibă obligația de a exprima un aviz bazat pe o misiune de asigurare rezonabilă cu privire la conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele Uniunii, în cazul în care Comisia adoptă standarde de asigurare pentru asigurarea rezonabilă a raportării privind durabilitatea. S-ar permite astfel, de asemenea, dezvoltarea progresivă a pieței de asigurare pentru informațiile privind durabilitatea și a practicilor de raportare ale întreprinderilor. În sfârșit, această abordare progresivă ar etapiza creșterea costurilor pentru întreprinderile care raportează, având în vedere că asigurarea rezonabilă este mai costisitoare decât asigurarea limitată. |
(53) Profesia de asigurare face distincția între misiunile de asigurare limitată și misiunile de asigurare rezonabilă. Concluzia unei misiuni de asigurare limitată este furnizată, de obicei, într-o formă negativă de exprimare, conținând informația că practicianul nu a identificat nicio problemă care să îl conducă la concluzia că obiectul a fost prezentat eronat în mod semnificativ. Auditorul efectuează mai puține teste decât cele efectuate în cadrul unei misiuni de asigurare rezonabilă. Prin urmare, volumul de muncă pentru o misiune de asigurare limitată este mai mic decât în cazul unei asigurări rezonabile. Efortul depus în cadrul unei misiuni de asigurare rezonabilă implică proceduri extinse, inclusiv luarea în considerare a controalelor interne ale întreprinderii raportoare și testarea de fond, și, prin urmare, este semnificativ mai mare decât în cazul unei misiuni de asigurare limitată. Concluzia acestui tip de misiune este furnizată, de obicei, într-o formă pozitivă de exprimare și conține un aviz cu privire la măsurarea obiectului pe baza unor criterii definite în prealabil. Articolul 19a alineatul (5) și articolul 29a alineatul (5) din Directiva 2013/34/UE prevăd ca statele membre să se asigure că auditorul statutar sau firma de audit verifică dacă s-a furnizat declarația nefinanciară sau raportul separat. Dispozițiile menționate nu cuprind cerința ca un prestator independent de servicii de asigurare să verifice informațiile, deși permit statelor membre să prevadă o astfel de verificare dacă doresc acest lucru. Absența unei cerințe de asigurare în legătură cu raportarea privind durabilitatea, spre deosebire de cerința ca auditorul statutar să efectueze o misiune de asigurare rezonabilă privind situațiile financiare, ar amenința credibilitatea informațiilor prezentate privind durabilitatea, neîndeplinind astfel nevoile utilizatorilor cărora le sunt destinate informațiile respective. Deși obiectivul este să existe un nivel similar de asigurare pentru raportarea financiară și pentru cea privind durabilitatea, absența unui standard stabilit de comun acord pentru asigurarea raportării privind durabilitatea creează riscul unei înțelegeri și al unor așteptări diferite cu privire la ceea ce ar conține o misiune de asigurare rezonabilă pentru diferite categorii de informații privind durabilitatea, în special în ceea ce privește prezentarea de informații prospective și calitative. Prin urmare, ar trebui avută în vedere o abordare progresivă de mărire a nivelului de asigurare necesar pentru informațiile privind durabilitatea, începând cu obligația impusă auditorului statutar sau firmei de audit de a exprima un aviz cu privire la conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele Uniunii, pe baza unei misiuni de asigurare limitată. Acest aviz ar trebui să se refere la conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare ale Uniunii privind durabilitatea, la procesul desfășurat de întreprindere pentru a identifica informațiile raportate în temeiul standardelor de raportare privind durabilitatea și la respectarea cerinței de a marca raportarea privind durabilitatea. Auditorul ar trebui să evalueze, de asemenea, dacă raportarea întreprinderii respectă cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. Pentru a garanta o înțelegere și așteptări comune față de ce ar conține o misiune de asigurare rezonabilă, Comisia ar trebui să adopte standarde de asigurare pentru asigurarea rezonabilă a raportării de sustenabilitate până la 31 octombrie 2023. Auditorul legal sau firma de audit ar trebui să aibă apoi obligația de a exprima un aviz bazat pe o misiune de asigurare rezonabilă cu privire la conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele Uniunii. S-ar permite astfel, de asemenea, dezvoltarea progresivă a pieței de asigurare pentru informațiile privind durabilitatea și a practicilor de raportare ale întreprinderilor. În sfârșit, această abordare progresivă ar etapiza creșterea costurilor pentru întreprinderile care raportează, având în vedere că asigurarea rezonabilă este mai costisitoare decât asigurarea limitată. |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 57 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(57a) Ar trebui să se garanteze un nivel ridicat de independență a operațiunilor de asigurare a informațiilor publicate privind durabilitatea stabilind principiul că este incompatibil ca același auditor legal sau aceeași societate de audit să facă concomitent o misiune de audit legal și o misiune de asigurare a informațiilor de sustenabilitate. |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 57 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(57b) Pentru a evalua informațiile, organismele de audit care verifică rapoartele de sustenabilitate ar trebui să dispună de un nivel ridicat de expertiză tehnică de specialitate în domeniul sustenabilității. |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 60
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(60) Articolul 27 din Directiva 2006/43/CE stabilește norme privind auditul statutar al unui grup de întreprinderi. Aceste norme ar trebui extinse la asigurarea raportării consolidate privind durabilitatea, în cazul în care auditorul statutar efectuează auditul statutar. |
(60) Articolul 27 din Directiva 2006/43/CE stabilește norme privind auditul statutar al unui grup de întreprinderi. Aceste norme ar trebui extinse, cuprinzând și asigurarea raportării consolidate privind durabilitatea. |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 71
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(71) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. |
(71) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea furnizează informațiile necesare cu privire la aspectele legate de durabilitate și la impact, dar că nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2013/34/UE
Articolul 1 – alineatul 3 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Măsurile de coordonare prevăzute la articolele 19a, 19d, 29a, 30 și 33, la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), la articolul 34 alineatele (2) și (3) și la articolul 51 din prezenta directivă se aplică, de asemenea, actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la următoarele întreprinderi, indiferent de forma juridică a acestora: |
Măsurile de coordonare prevăzute la articolele 19a, 19d, 29a, 30 și 33, la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), la articolul 34 alineatele (2) și (3) și la articolul 51 din prezenta directivă se aplică, de asemenea, actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la următoarele întreprinderi, cu condiția să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 19a alineatul (1), indiferent de forma juridică a acestora: |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2013/34/UE
Articolul 2 – punctele 17-20 f (noi)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) La articolul 2 se adaugă punctele 17-20 cu următorul text: |
(2) La articolul 2 se adaugă punctele 17-20 cu următorul text: |
„(17) «aspecte legate de durabilitate» înseamnă factori de durabilitate astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului*4, precum și factori de guvernanță; |
„(17) «aspecte legate de durabilitate» înseamnă factori de durabilitate astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului*4, și anume respectarea aspectelor de mediu, sociale și de personal și a drepturilor omului, respectarea statului de drept și a sistemelor de bună guvernanță din țara, regiunea sau teritoriul în care își desfășoară activitatea întreprinderea sau lanțul său de aprovizionare, precum și factori de guvernanță; |
(18) «raportare privind durabilitatea» înseamnă raportarea de informații referitoare la aspecte legate de durabilitate în conformitate cu articolele 19a, 19d și 29a din prezenta directivă; |
(18) «raportare privind durabilitatea» înseamnă raportarea de informații referitoare la aspecte legate de durabilitate în conformitate cu articolele 19a, 19d și 29a din prezenta directivă; |
(19) «imobilizări necorporale» înseamnă resurse fără existență materială care contribuie la crearea de valoare de către întreprindere; |
(19) «imobilizări necorporale» înseamnă resurse fără existență materială care contribuie la crearea de valoare de către întreprindere, cum ar fi capitalul intelectual, capitalul uman și capitalul social și relațional; |
(20) «prestator independent de servicii de asigurare» înseamnă un organism de evaluare a conformității acreditat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului*5 pentru activitatea specifică de evaluare a conformității menționată la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa) din prezenta directivă. |
(20) «prestator independent de servicii de asigurare» înseamnă un organism de evaluare a conformității acreditat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului*5 pentru activitatea specifică de evaluare a conformității menționată la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa) din prezenta directivă. |
|
(20a) «sector de activitate economică cu grad ridicat de risc» înseamnă un sector de activitate economică care este deosebit de expus la riscuri în materie de durabilitate sau care este probabil să aibă impacturi grave reale sau potențiale asupra mediului, a drepturilor omului, a statului de drept și a sistemelor de bună guvernanță ale țărilor, regiunilor și teritoriilor în care întreprinderea sau lanțurile sale de aprovizionare își desfășoară activitatea și definit de Comisie prin intermediul unor acte delegate; |
|
(20b) «întreprindere cu risc ridicat» înseamnă o întreprindere care își desfășoară activitatea într-unul sau mai multe dintre sectoarele de activitate economică cu grad ridicat de risc definite de Comisie prin intermediul unor acte delegate; |
|
(20c) «strategie în materie de durabilitate» înseamnă planurile de acțiune ale unei întreprinderi pentru a atinge ODD-urile și țintele pe termen lung, în conformitate cu Agenda 2030 a ONU, cu Acordul de la Paris și cu alte angajamente internaționale relevante, precum și cu politicile și legislația Uniunii. Include procese de diligență corporative menite să identifice și să gestioneze riscurile și impacturile negative potențiale sau reale în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
|
(20d) «obiective» înseamnă indicatori măsurabili, specifici, delimitați în timp și, după caz, bazați pe știință; |
|
(20e) «obiective măsurabile specifice, bazate pe date științifice» înseamnă indicatorii care țin seama de programul ONU «Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă», de rapoartele și analizele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind obiectivele de dezvoltare durabilă și de Strategia Europa 2020 a UE; |
|
(20f) «impacturi grave» înseamnă efecte negative asupra persoanelor, a drepturilor fundamentale ale omului și a mediului, precum și asupra statului de drept și a sistemelor de guvernanță ale țării, regiunii sau teritoriului în care întreprinderea sau lanțul său de aprovizionare și valoric își desfășoară activitatea, în legătură cu lanțul valoric al întreprinderii prin propriile operațiuni, produsele și serviciile sale, relațiile sale de afaceri, filialele sale și lanțul său de aprovizionare, măsurate în funcție de gravitatea impactului asupra aspectelor legate de durabilitate, numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului, precum și de ușurința cu care ar putea fi remediate daunele, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară; aceste impacturi provoacă cele mai mari daune în raport cu alte impacturi identificate de întreprindere.” |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile mari și, începând cu 1 ianuarie 2026, întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. |
1. Întreprinderile mari, entitățile de interes public și toate întreprinderile menționate la articolul 3 alineatul (7) care sunt reglementate de legislația unei țări terțe și care nu sunt stabilite pe teritoriul Uniunii atunci când își desfășoară activitățile pe piața internă vânzând bunuri sau prestând servicii în modurile prevăzute la articolul 19b alineatul (1), entitățile înregistrate ca fundații, parteneriate sau structuri similare care îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate întreprinderi și, începând cu 1 ianuarie 2026, întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) și întreprinderile mici și mijlocii menționate la articolul 3 alineatele (2) și (3) care își desfășoară activitatea într-unul sau mai multe dintre sectoarele de activitate economică cu grad ridicat de risc definite de Comisie prin intermediul unui act delegat includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii, precum și pe cele ale lanțului său valoric și de aprovizionare. |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) o descriere succintă a modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii, inclusiv cu privire la: |
(a) o descriere succintă a modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii, precum și a implementării acestora, inclusiv cu privire la: |
|
(-i nou) o descriere a efectelor negative și a riscurilor în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate identificate de întreprindere și, în special, a celor care ar putea avea loc în lanțurile lor valorice și de aprovizionare, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Transparența este obligatorie în legătură cu produsele, serviciile și activele generate; |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii față de riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate; |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii față de riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate și schimbărilor climatice; |
(ii) oportunitățile pentru întreprindere în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
(ii) oportunitățile și riscurile pentru întreprindere în legătură cu aspectele legate de durabilitate și cu tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; |
(iii) planurile întreprinderii de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
(iii) planurile întreprinderii de a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
|
(iiia) modul în care modelul de afaceri și strategiile contribuie la punerea în aplicare a Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă în țările în curs de dezvoltare în care întreprinderea sau lanțurile sale valorice și de aprovizionare își desfășoară activitatea; |
|
(iiib) planurile întreprinderii pentru a se asigura că modelul său de afaceri și strategia sa respectă drepturile lucrătorilor și comunitățile care ar putea fi afectate; |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele părților interesate ale întreprinderii și de impactul întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele și de nevoile părților interesate ale întreprinderii, de gestionarea riscurilor și de principalul impact negativ real sau potențial al întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și a schimbărilor climatice de-a lungul întregului lanț valoric și de aprovizionare; |
(v) modul în care strategia întreprinderii a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(v) modul în care strategia întreprinderii în materie de durabilitate a fost pusă în aplicare și rezultatele au fost obținute în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și schimbările climatice, precum și obiectivele conexe, în legătură cu principalele riscuri, oportunități și impacturi grave. |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) o descriere a obiectivelor legate de aspecte de durabilitate stabilite de întreprindere și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii obiectivelor respective; |
(b) o descriere a obiectivelor încadrate în timp, pe termen scurt, mediu și lung, referitoare la aspectele legate de durabilitate stabilite de întreprindere pentru a aborda riscurile, oportunitățile și impacturile activităților sale, dacă aceste obiective se bazează pe date științifice, împreună cu dovezile corespunzătoare, precum și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii obiectivelor respective, inclusiv: |
|
(i) o traiectorie clar definită pentru a atinge obiectivele și a respecta termenele corespunzătoare; |
|
(ii) metodele, datele principale și raționamentul utilizat pentru stabilirea acestor obiective, care trebuie să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852; |
|
(iii) obiective care trebuie să fie revizuite de evaluatori științifici independenți și puse la dispoziția publicului larg, inclusiv informații privind modul și măsura în care întreprinderea este aliniată la strategia mai amplă care se califică drept „durabilă din punctul de vedere al mediului” în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852; |
|
(iv) după caz, o analiză a lipsei de progrese în ceea ce privește obiectivele respective și motivele care explică imposibilitatea sau incapacitatea de a atinge obiectivele intermediare și finale; |
|
(vi) acțiunile care trebuie întreprinse pentru atingerea cu succes a acestor obiective, inclusiv măsurile corective și o descriere a investițiilor, a acțiunilor și a politicilor adoptate. |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului și a componenței organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, inclusiv: |
|
(i) măsura în care aceste organe trebuie să ia în considerare aspectele legate de durabilitate și, după caz, resursele de care dispun pentru a face acest lucru; |
|
(ii) coerența sistemelor de remunerare a membrilor acestora cu strategia întreprinderii în materie de durabilitate; |
|
(iii) implicarea în procesul de diligență necesară pus în aplicare în legătură cu aspectele legate de durabilitate și cu impactul negativ, precum și implicarea diferitelor părți interesate afectate de impacturile identificate și schimburile realizate cu acestea; |
|
(iv) implicarea în analiza riscurilor și oportunităților pentru întreprinderi în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
|
(v) procesul instituit pentru supravegherea punerii în aplicare a strategiei întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
|
(vi) cunoștințele și competențele de specialitate referitoare la aspectele legate de durabilitate ale membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere și consultarea experților externi; |
|
(vi) aspectele abordate de aceste organe în perioada de raportare; |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(d) o descriere a politicilor întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și în special în ceea ce privește impacturile grave, reale sau potențiale, și oportunitățile identificate; |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) o descriere a: |
(e) o descriere a: |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, în special în ceea ce privește drepturile omului, drepturile sociale, statul de drept și sistemele de bună guvernanță și diligența necesară în materie de mediu de-a lungul întregului lanț valoric și de aprovizionare, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și convențiile, orientările și standardele internaționale și regionale privind drepturile omului, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, convențiile fundamentale ale OIM. |
|
Cerințele de raportare în ceea ce privește diligența necesară ar trebui să se bazeze pe viitoarea legislație privind diligența necesară a întreprinderilor. |
|
Descrierea procesului de diligență necesară a întreprinderilor trebuie să includă cel puțin următoarele informații: |
|
- identificarea, evaluarea și prioritizarea impacturilor negative reale și potențiale; |
|
- prevenirea, atenuarea și încetarea unor astfel de impacturi; |
|
- urmărirea implementării și a rezultatelor obținute; |
|
- identificarea și implicarea persoanelor afectate negativ; și |
|
- mecanismele de alertă și modul în care plângerile și reclamațiile sunt primite și gestionate. |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) impactului negativ real sau potențial legat de lanțul de aprovizionare și de lanțul valoric al întreprinderii, în special a celui identificat prin procesul de diligență necesară, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare, inclusiv în ceea ce privește: |
|
- toate persoanele afectate de acest impact, acordându-se o atenție specială persoanelor care se confruntă frecvent cu discriminarea sau care se află într-o situație vulnerabilă, cum ar fi femeile, copiii, minoritățile, populațiile indigene, persoanele care se confruntă cu sărăcia sau cu excluziunea socială, persoanele LGBTIQ, persoanele cu dizabilități; |
|
- efectul negativ sau pozitiv al politicilor, practicilor și deciziilor de afaceri ale întreprinderii asupra aspectelor identificate, inclusiv al politicilor și practicilor de achiziție ale întreprinderii; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru identificarea, evaluarea, prevenirea, atenuarea, încetarea, monitorizarea, comunicarea, asumarea, abordarea și remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera f
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(f) o descriere a principalelor riscuri pentru întreprindere aferente aspectelor legate de durabilitate, inclusiv a principalelor relații de dependență a întreprinderii de astfel de aspecte, precum și a modului în care întreprinderea gestionează riscurile respective; |
(f) o descriere a riscurilor pentru întreprindere aferente aspectelor legate de durabilitate, inclusiv a principalelor relații de dependență a întreprinderii de astfel de aspecte, precum și a modului în care întreprinderea gestionează riscurile respective; |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) indicatorii relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f). |
(g) indicatorii, inclusiv cei de performanță, de impact și de rezultat, relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f), furnizați de Comisie prin intermediul unui act delegat. |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații prospective și retrospective, precum și informații calitative și cantitative. |
3. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații prospective și retrospective, precum și informații calitative și cantitative. Acestea trebuie să fie clare, accesibile, precise, concise și fiabile. |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin toate informațiile cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, forța de muncă, investițiile, activele, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare, în special în sectoarele de activitate economică cu grad ridicat de risc, care sunt utile pentru a înțelege impacturile și riscurile întreprinderii în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate. |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune în conformitate cu articolul 19 și la sumele raportate în situațiile financiare anuale, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune în conformitate cu articolul 19 și la sumele raportate în situațiile financiare anuale, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii și a impactului activității sale. |
|
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3a. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) se publică într-o secțiune specifică a raportului de gestiune și într-un format echivalent celui definit pentru publicarea situațiilor financiare și compatibil cu acesta. |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Întreprinderile raportează informațiile menționate la alineatele (1)-(3) în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b. |
4. Întreprinderile raportează informațiile menționate la alineatele (1)-(3) în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b și anexează rapoartele separate ale fiecărei filiale, defalcate pe țări. |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 6 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
6a. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a întocmi și a actualiza lista sectoarelor de activitate economică cu grad ridicat de risc, astfel cum sunt definite la articolul 19a. La definirea listei respective, Comisia ține seama de activitatea Platformei privind finanțarea durabilă, instituită în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852, și de Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, îndeosebi în ceea ce privește mineritul, industriile extractive, agricultura, sectorul de confecții și încălțăminte, finanțele și transportul maritim internațional, precum și de orientările relevante ale altor organisme ale ONU cu privire la anumite sectoare. Lista sectoarelor ține seama de necesitatea asigurării coerenței cu clasificarea NACE. |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. O întreprindere care este filială este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) dacă întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă, întocmit în conformitate cu articolele 29 și 29a. O întreprindere care este filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care întreprinderea respectivă și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului*6, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
7. |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la primul paragraf se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut în dreptul statului membru sub incidența căruia intră întreprinderea scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut în dreptul statului membru sub incidența căruia intră întreprinderea care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Statul membru sub incidența căruia intră întreprinderea scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) poate impune ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat într-o limbă oficială a statului membru sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în limbile respective să fie certificată. |
Statul membru sub incidența căruia intră întreprinderea care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (1)-(4) poate impune ca raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă să fie publicat într-o limbă oficială a statului membru sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale. |
Raportul de gestiune al unei întreprinderi care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) conține toate informațiile următoare: |
Raportul de gestiune al unei filiale a unei societăți-mamă care face obiectul obligațiilor prevăzute la alineatele (1)-(4) conține denumirea și sediul social al societății-mamă care raportează informații la nivel de grup în conformitate cu articolele 29 și 29a sau într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b; |
(a) denumirea și sediul social al societății-mamă care raportează informații la nivel de grup în conformitate cu articolele 29 și 29a sau într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b; |
|
(b) faptul că întreprinderea este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol. |
|
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolele 19a și 29a și, după caz, structura în care se raportează informațiile respective. În special: |
1. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a prevedea standarde de raportare privind durabilitatea. Respectivele standarde de raportare privind durabilitatea specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolele 19a și 29a și structura, formatul în care se raportează informațiile respective și modul de calcul. În special: |
(a) până la 31 octombrie 2022, Comisia adoptă acte delegate care specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) și cel puțin informațiile care corespund nevoilor participanților la piețele financiare supuși obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088; |
(a) în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive, Comisia adoptă acte delegate care specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) și cel puțin informațiile care corespund nevoilor participanților la piețele financiare supuși obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088; |
(b) până la 31 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate care specifică: |
(b) în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, Comisia adoptă acte delegate care specifică: |
(i) informațiile suplimentare pe care întreprinderile le raportează cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare enumerate la articolul 19a alineatul (2), dacă este necesar; |
(i) informațiile suplimentare pe care întreprinderile le raportează cu privire la aspectele legate de durabilitate și la domeniile de raportare enumerate la articolul 19a alineatul (2), într-o formă explicită și accesibilă; |
|
(ia) obiectivele-cheie pe baza cărora toate întreprinderile trebuie să prezinte rapoarte privind aspectele legate de durabilitate; |
(ii) informațiile pe care întreprinderile le raportează și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea. |
(ii) informațiile pe care întreprinderile le raportează și care sunt specifice sectorului în care își desfășoară activitatea. Standardele pentru întreprinderile care operează în sectoarele cu risc ridicat vor fi elaborate cu prioritate; |
|
(iia) obiectivele specifice măsurabile bazate pe dovezi științifice, definite la articolul 2 punctul 20b; |
|
(iib) criteriile și normele de implementare pentru raportarea informațiilor privind durabilitatea în cazul IMM-urilor menționate la articolul 19a alineatul (1); |
|
(iic) criteriile și normele de implementare pentru raportarea privind durabilitatea în cazul întreprinderilor menționate la articolul 3 alineatul (7), care sunt reglementate de legislația unei țări terțe și care nu sunt stabilite pe teritoriul Uniunii atunci când își desfășoară activitatea pe piața internă vânzând bunuri sau prestând servicii; |
Cel puțin o dată la trei ani de la data aplicării, Comisia revizuiește orice act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, luând în considerare avizul tehnic al Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și, dacă este necesar, modifică actul delegat în cauză pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluțiile în ceea ce privește standardele internaționale. |
Cel puțin o dată la cinci ani de la data aplicării, Comisia revizuiește orice act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, luând în considerare avizul tehnic al Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG), cu condiția ca avizul să fi fost elaborat în mod independent, asigurându-se în același timp participarea semnificativă a tuturor părților interesate relevante la proces. Dacă este necesar, Comisia modifică actul delegat în cauză pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluțiile în ceea ce privește standardele internaționale. În plus, Comisia efectuează o revizuire punctuală a actelor delegate menționate anterior, în urma adoptării viitoarei legislații privind diligența necesară a întreprinderilor. |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) prevăd ca informațiile care trebuie raportate să fie inteligibile, relevante, reprezentative, verificabile și comparabile și să fie reprezentate în mod fidel. |
Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) prevăd ca informațiile care trebuie raportate să fie inteligibile, concise, accesibile, exacte, relevante, reprezentative, verificabile, fiabile și comparabile și să fie reprezentate în mod fidel. |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Atunci când este cazul, informațiile trebuie să aibă o bază științifică și să fie măsurabile. Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) impun întreprinderilor să prezinte toate informațiile contextuale necesare pentru înțelegerea informațiilor raportate. |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la factorii de mediu, inclusiv informații cu privire la: |
(a) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la factorii de mediu, inclusiv informații cu privire la: |
(i) atenuarea schimbărilor climatice; |
(i) atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și explicații motivate privind alinierea modelului de afaceri și a strategiei întreprinderii la obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C; |
(ii) adaptarea la schimbările climatice; |
(ii) adaptarea la schimbările climatice, inclusiv identificarea riscurilor în cadrul diferitelor scenarii de schimbare climatică, obiective și planuri detaliate de tranziție pentru a aborda aceste riscuri; |
(iii) resursele de apă și cele marine; |
(iii) utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă, sol, terestre și marine, inclusiv informații privind modificările calitative sau cantitative ale respectivelor resurse și accesul echitabil la aceste resurse pentru alți utilizatori și părțile interesate locale; |
(iv) utilizarea resurselor și economia circulară; |
(iv) obiectivele de limitare a utilizării resurselor și aplicarea economiei circulare; |
(v) poluare; |
(v) poluarea de orice fel, inclusiv poluarea cu plastic, poluarea apei, a aerului și a solului, poluarea difuză; |
(vi) biodiversitate și ecosisteme; |
(vi) biodiversitate și ecosisteme, inclusiv obiectivele de reducere a defrișărilor și a efectelor asupra florei și faunei sălbatice; |
|
(via) bunăstarea animalelor, inclusiv condițiile de viață și de transport; |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv informații cu privire la: |
(b) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv informații cu privire la: |
(i) egalitatea de șanse pentru toți, inclusiv egalitatea de gen și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă, formarea și dezvoltarea competențelor, precum și ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu handicap; |
(i) forța de muncă a întreprinderii, inclusiv date defalcate pe țări referitoare la: |
|
- componența și diversitatea forței de muncă în ceea ce privește grupurile vulnerabile, egalitatea de gen și utilizarea forței de muncă contingente; |
|
- egalitatea de șanse pentru toți, inclusiv egalitatea de gen și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru muncă de valoare egală, precum și transparența salarială; |
|
- nivelurile salariale dezagregate pe gen, cuartile, categorii de ocupații și o comparație cu nivelurile salariului minim aplicabil și cu venitul de subzistență; |
|
- libertatea de asociere, acoperirea negocierilor colective, practicile de dialog social, precum și consultarea, informarea și implicarea lucrătorilor; |
|
- condițiile de muncă, inclusiv locurile de muncă sigure, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat corespunzător, inclusiv date privind accidentele la locul de muncă și programele de siguranță, în conformitate cu Directiva 89/391 a Consiliului; |
|
- ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități; |
|
- formarea și dezvoltarea competențelor, defalcate pe ore, gen și categorie de lucrători și cheltuielile medii de formare per lucrător; |
|
- măsurile luate pentru reducerea inegalităților; |
|
- diversitatea la toate nivelurile de conducere, în special numărul femeilor în consilii de conducere, și forța de muncă, defalcată pe gen, vârstă, etnie și alți factori relevanți posibili; |
(ii) condițiile de muncă, inclusiv locuri de muncă sigure și adaptabile, salarii, dialog social, negocieri colective și implicarea lucrătorilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat; |
(ii) lucrătorii din lanțul valoric, inclusiv: |
|
- date sectoriale privind lucrătorii din lanțurile valorice asociate cu o probabilitate ridicată de impact negativ real sau potențial, corespunzătoare datelor referitoare la forța de muncă a întreprinderii; |
|
- informații privind impactul asupra drepturilor omului, inclusiv cele referitoare la munca forțată, munca copiilor, viața privată, libertatea de exprimare, accesul la apă curată și salubritate și la locuințe adecvate; și |
|
- informații privind protecția costurilor cu forța de muncă, termenele de plată și politicile și practicile de anulare a achizițiilor. |
(iii) respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a principiilor democratice și a standardelor stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și convențiile fundamentale ale OIM, precum și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; |
(iii) respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a principiilor democratice și a standardelor stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și convențiile relevante ale OIM și, în special, convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, Convenția europeană a drepturilor omului și protocoalele sale adiționale, Convenția CEE-ONU privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus), Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP) și principiul consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză din cuprinsul acesteia, Convenția OIM din 1989 referitoare la populațiile indigene și tribale, precum și Rezoluția 48/13 adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului la 8 octombrie 2021 cu privire la dreptul omului la un mediu curat și sănătos; |
|
(iiia) lanțul valoric al întreprinderii asociat cu impactul negativ real și potențial asupra aspectelor legate de durabilitate, inclusiv informații sectoriale despre furnizori, tipurile de produse și servicii furnizate și despre originea și trasabilitatea mărfurilor și materialelor asociate cu o probabilitate mare de efecte negative reale sau potențiale asupra aspectelor legate de durabilitate; |
|
(iiib) comunitățile afectate, inclusiv informații cu privire la: |
|
- evaluările impactului asupra drepturilor omului efectuate de întreprindere sau de lanțurile lor valorice și de aprovizionare; |
|
- respectarea drepturilor populațiilor indigene și punerea în aplicare a politicii întreprinderii privind dreptul la consimțământul liber, prealabil și informat; |
|
- sănătatea, siguranța și securitatea persoanelor; libertatea de întrunire și libertatea de exprimare; |
|
- impactul asupra drepturilor omului legat de terenuri și accesul la apă; și |
|
- impactul economic asupra comunităților; |
|
(iiic) punerea în aplicare și rezultatele procesului de diligență al întreprinderii. |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații cu privire la: |
(c) specifică informațiile pe care întreprinderile trebuie să le prezinte cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații cu privire la: |
(i) rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, precum și componența acestora; |
(i) rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, implicarea și aplicarea corespunzătoare a strategiei de diligență necesară, inclusiv colaborarea cu părțile interesate afectate de impacturile identificate, precum și componența lor; |
|
(ia) respectarea dreptului lucrătorilor la informare și consultare, astfel cum este definit de legislația națională, internațională și a Uniunii; |
(ii) etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită; |
(ii) etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv politicile, evaluările riscurilor și programul pentru combaterea corupției și a dării sau luării de mită, mecanismele și măsurile de combatere a violenței la locul de muncă și a hărțuirii, precum și cele interne de alertă din cadrul întreprinderii pentru protecția avertizorilor de integritate; |
(iii) angajamentele politice ale întreprinderii, inclusiv activitățile sale de lobby; |
(iii) angajamentele politice și strategice și influența întreprinderii, inclusiv activitățile sale directe și indirecte de lobby, cheltuielile și donațiile politice; |
|
(iiia) managementul și calitatea relațiilor cu actorii statali și în special cu administrațiile publice, precum și informații cu privire la practicile procedurale administrative publice, inclusiv la achizițiile publice; |
(iv) gestionarea și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată; |
(iv) gestionarea și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată și de achiziție, în special în raport cu IMM-urile; |
|
(iva) litigiile corporative și practicile alternative de soluționare a litigiilor; |
|
(ivb) practicile fiscale defalcate pe țări; |
|
(ivc) practicile în materie de securitate; |
(v) sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale întreprinderii, inclusiv în legătură cu procesul de raportare al întreprinderii. |
(v) sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale întreprinderii, inclusiv în legătură cu procesul de raportare al întreprinderii și cu aplicarea strategiei privind diligența necesară; |
|
(va) cooperarea semnificativă a întreprinderii cu societatea civilă, comunitățile locale, actorii informali și structurile în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, în special măsurile pentru o tranziție justă și scopul social al întreprinderii; |
|
(vb) informațiile privind proprietatea efectivă și structura organizației, inclusiv filialele, entitățile afiliate, asocierile în participație și participațiile neconsolidate integral; |
|
(vc) strategia și practicile de comunicare și informare ale întreprinderii; |
|
(vd) respectarea statului de drept și a sistemelor de bună guvernanță din țara, regiunea sau teritoriul în care întreprinderea și lanțul său valoric și de aprovizionare își desfășoară activitatea și impactul asupra statului de drept și a sistemelor de bună guvernanță. |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Întreprinderile care au obligația de a întocmi și a publica un raport privind plățile efectuate către guverne în temeiul articolului 42 publică, la nivel de proiect, astfel cum se definește la articolul 41 alineatul (4), toate documentele și datele necesare pentru a face cunoscut procesul lor de raportare privind durabilitatea în temeiul articolului 19a. Aceste documente trebuie să includă: |
|
(a) toate contractele, autorizațiile, contractele de închiriere și concesiune, inclusiv anexele și modificările, care prevăd clauzele asociate exploatării gazelor petroliere și a resurselor minerale; |
|
(b) orice acord sau set de acorduri care implică furnizarea de bunuri și servicii, inclusiv împrumuturi, granturi și lucrări de infrastructură, în schimbul total sau parțial de concesionări de explorare sau producție de petrol, gaze sau minereu sau de livrări fizice ale unor astfel de mărfuri; |
|
(c) orice acord care impune cheltuieli sociale efectuate de întreprinderi; precum și |
|
(d) orice evaluare a impactului social și/sau de mediu. |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2b. Standardele de raportare privind durabilitatea menționate la alineatul (1) includ un mecanism de evaluare, bazat pe informații și indicatori calitativi, care face ca informațiile prezentate privind durabilitatea să fie comparabile între întreprinderi și să permită evaluarea cantitativă a performanței corporative în materie de durabilitate ca bază pentru achiziții publice, ajutoare de stat și alte măsuri de politică. |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. La adoptarea actelor delegate în temeiul alineatului (1), Comisia ține seama de: |
3. La adoptarea actelor delegate în temeiul alineatului (1), Comisia asigură coerența cu propria activitate și cu activitatea inițiativelor de stabilire a unor standarde mondiale pentru raportarea privind durabilitatea, cu standardele și cadrele existente pentru contabilitatea privind capitalul natural, conduita profesională responsabilă, responsabilitatea socială a întreprinderilor, guvernanța corporativă sustenabilă și alte forme de dezvoltare durabilă. În plus, Comisia ține seama de: |
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) criteriile stabilite în actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852*7; |
(c) criteriile stabilite în actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852*7, a căror fezabilitate în practică și prin intermediul modelelor și exemplelor concrete este asigurată de Comisie; |
____________________ |
_________ |
*7 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
*7 Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13). |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 3 – litera ha (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ha) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii1 a. |
|
___________ |
|
1a Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17). |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 d – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Întreprinderile care fac obiectul articolului 19a își întocmesc situațiile financiare și raportul de gestiune într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei*15 și își marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat menționat. |
1. Întreprinderile care fac obiectul articolului 19a își întocmesc situațiile financiare și raportul de gestiune într-un format de raportare electronic unic în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei*15 și își marchează raportarea privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat menționat, precum și cu alte regulamente menționate la articolul 19b. |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 20 –alineatul 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) o descriere a politicii de diversitate aplicate în ceea ce privește organele de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii referitor la aspecte de gen și la alte aspecte, cum ar fi vârsta sau educația și experiența profesională, obiectivele acestei politici de diversitate, modul în care a fost pusă în aplicare și rezultatele obținute în perioada de raportare. Dacă nu se aplică o astfel de politică, declarația conține o explicație în acest sens. |
(g) o descriere a politicii de diversitate și incluziune aplicate în ceea ce privește organele de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii referitor la egalitatea de gen, combaterea discriminării, sprijinirea grupurilor minoritare și vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, și la alte aspecte, cum ar fi vârsta sau educația și experiența profesională, obiectivele acestei politici de diversitate, modul în care a fost pusă în aplicare și rezultatele obținute în perioada de raportare. |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Societățile-mamă ale unui grup mare includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului grupului asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. |
1. Societățile-mamă ale unui grup mare includ în raportul de gestiune consolidat informațiile necesare pentru înțelegerea impactului grupului asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile, defalcate pe țări, necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția grupului. Informațiile se publică într-o secțiune specifică a raportului de gestiune și într-un format comparabil celui definit pentru publicarea situațiilor financiare și compatibil cu acesta. |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) o descriere succintă a modelului de afaceri și a strategiei grupului, inclusiv: |
(a) o descriere succintă a modelului de afaceri și a strategiei grupului, inclusiv: |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei grupului la riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate; |
(i) reziliența modelului de afaceri și a strategiei grupului la riscurile aferente aspectelor legate de durabilitate și schimbărilor climatice; |
(ii) oportunitățile pentru grup în legătură cu aspectele legate de durabilitate; |
(ii) oportunitățile și riscurile pentru grup în legătură cu aspectele legate de durabilitate și tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; |
|
(iia) evaluarea de către întreprindere a impactului său asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iii) planurile grupului de a se asigura că modelul de afaceri și strategia grupului sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
(iii) planurile grupului de a se asigura că modelul de afaceri și strategia grupului sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris; |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia grupului țin seama de interesele părților interesate ale grupului și de impactul grupului asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia grupului țin seama de interesele părților interesate ale grupului, menționându-se în mod specific dacă au avut loc consultări directe cu părțile interesate pentru a identifica astfel de informații, și de impactul grupului asupra aspectelor legate de durabilitate, inclusiv măsurile luate de grup pentru a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor, condiții de muncă decente, salarii echitabile, formare și educație continuă pentru lucrători, informarea și consultarea lucrătorilor și protejarea drepturilor sindicatelor; |
(v) modul în care strategia grupului a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(v) modul în care aspectele legate de durabilitate și obiectivele aferente, în legătură cu principalele riscuri, oportunități și impacturi grave, au fost integrate în strategia grupului și modul în care strategia grupului a fost pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și schimbările climatice; |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) o descriere a obiectivelor legate de aspectele de durabilitate stabilite de grup și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii acestora; |
(b) o descriere a obiectivelor bazate pe date științifice și încadrate în timp, pe termen scurt, mediu și lung, stabilite de grup pentru a aborda principalele riscuri, oportunități și impacturi ale activităților sale în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, împreună cu dovezile corespunzătoare, precum și a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii acestor obiective; |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(c) o descriere a rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, inclusiv în ceea ce privește: |
|
(i) aspectele abordate de aceste organe în perioada de raportare; |
|
(ii) implicarea lor în procesul de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate pentru a identifica impacturile negative, inclusiv orice colaborare directă cu părțile interesate afectate de impacturile identificate; |
|
(ii) implicarea lor în analiza principalelor riscuri și oportunități pentru întreprinderi referitoare la aspectele legate de durabilitate; |
|
(iii) aprobarea strategiei întreprinderii și a obiectivelor referitoare la aspectele legate de durabilitate și a resurselor financiare pentru aplicarea lor; |
|
(iv) supravegherea specifică a punerii în aplicare a strategiei întreprinderii privind aspectele legate de durabilitate; |
|
(v) cunoștințele și competențele de specialitate referitoare la aspectele legate de durabilitate deținute de membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere și consultarea experților externi; |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) o descriere a: |
(e) o descriere a: |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește durabilitatea, în special în ceea ce privește mediul, drepturile omului, statul de drept și sistemele de bună guvernanță de-a lungul întregului lanț de aprovizionare și valoric, inclusiv egalitatea de gen și drepturile lucrătorilor, precum și planurile de eradicare a muncii copiilor și a muncii forțate, în conformitate cu convențiile, orientările și standardele internaționale și regionale privind drepturile omului, cum ar fi Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, convențiile fundamentale ale OIM și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și în conformitate cu legislația aplicabilă a Uniunii privind diligența necesară [Directiva (UE) XX/XX]; |
|
Cerințele de raportare în ceea ce privește diligența necesară se bazează pe viitoarea legislație privind diligența necesară a întreprinderilor. |
|
(ia) structurii lanțului valoric al întreprinderii, inclusiv printr-o cartografiere a propriilor operațiuni, filiale, furnizori și relații de afaceri. Informațiile prezentate ar trebui să includă nume, locuri, tipurile de produse și servicii furnizate; |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al grupului, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, precum și de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) impactului negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al grupului, astfel cum a fost identificat prin procesul de diligență necesară, inclusiv de propriile operațiuni, de produsele și serviciile sale, de filialele sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare, inclusiv în ceea ce privește toate persoanele afectate de acest impact, acordându-se o atenție deosebită persoanelor care se confruntă frecvent cu discriminarea sau care se află într-o situație vulnerabilă, cum ar fi femeile, copiii, minoritățile, populațiile indigene, persoanele care se confruntă cu sărăcia sau cu excluziunea socială, persoanele LGBTIQ sau persoanele cu dizabilități; efectului politicilor, practicilor și deciziilor de afaceri ale întreprinderii asupra aspectelor identificate, inclusiv al politicilor și practicilor de achiziție ale întreprinderii; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
(iii) oricăror acțiuni întreprinse pentru identificarea, evaluarea, prevenirea, atenuarea, încetarea, monitorizarea, comunicarea, asumarea, abordarea și/sau remedierea impactului negativ real sau potențial, precum și a rezultatului unor astfel de acțiuni; |
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera f
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(f) o descriere a principalelor riscuri pentru grup aferente aspectelor legate de durabilitate, inclusiv a principalelor relații de dependență a grupului de acești factori, precum și a modului în care grupul gestionează riscurile respective; |
(f) o descriere a riscurilor pentru grup aferente aspectelor legate de durabilitate, inclusiv a relațiilor de dependență a grupului de acești factori, precum și a modului în care grupul gestionează riscurile respective; |
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) indicatorii relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f). |
(g) indicatorii relevanți pentru informațiile menționate la literele (a)-(f), care sunt furnizați de Comisie prin intermediul unui act delegat, în colaborare cu avizul tehnic al EFRAG. |
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații prospective și informații referitoare la performanța anterioară, precum și informații calitative și cantitative. Aceste informații țin seama, după caz, de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung. |
3. Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, pe cât posibil, informații prospective și informații referitoare la performanța anterioară, în format calitativ și cantitativ. Aceste informații țin seama, după caz, de orizonturile de timp pe termen scurt, mediu și lung. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al grupului, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și lanțul său de aprovizionare, după caz. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al grupului, inclusiv la propriile operațiuni, la forța de muncă, investiții, active, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și lanțul său de aprovizionare, după caz. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, după caz, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune consolidat în conformitate cu articolul 29 din prezenta directivă și la sumele raportate în situațiile financiare consolidate, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin, de asemenea, după caz, trimiteri la alte informații incluse în raportul de gestiune consolidat în conformitate cu articolul 29 din prezenta directivă și la sumele raportate în situațiile financiare consolidate, precum și explicații suplimentare cu privire la acestea. |
Statele membre pot permite ca informațiile referitoare la evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere să fie omise în cazuri excepționale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern și poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informații ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, cu condiția ca aceste omisiuni să nu împiedice înțelegerea corectă și echilibrată a dezvoltării, a performanței și a poziției întreprinderii și a impactului activității sale. |
|
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2013/34/UE
Articolul 29 a – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. O societate-mamă care este și filială este scutită de obligația prevăzută la alineatele (1)-(4) dacă respectiva societate-mamă scutită și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al unei alte întreprinderi întocmit în conformitate cu articolul 29 și cu prezentul articol. O societate-mamă care este o filială a unei societăți-mamă stabilite într-o țară terță este, de asemenea, scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) în cazul în care respectiva întreprindere și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective și în cazul în care raportul de gestiune consolidat este întocmit într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele de raportare privind durabilitatea menționate la articolul 19b din prezenta directivă. |
7. |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la alineatul (1) se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut de legislația statului membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Raportul de gestiune consolidat al societății-mamă menționat la alineatul (1) se publică în conformitate cu articolul 30, în modul prevăzut de legislația statului membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care face obiectul obligațiilor prevăzute la alineatele (1)-(4). |
Statul membru sub incidența căruia intră societatea-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) poate să prevadă ca raportul de gestiune consolidat menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să fie publicat în limba sa oficială sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale și ca orice traducere necesară în aceste limbi să fie certificată. |
Statul membru sub incidența căruia intră societatea-mamă poate să prevadă ca raportul de gestiune consolidat al societății-mamă respective să fie publicat în limba sa oficială sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale. |
Raportul de gestiune consolidat al unei societăți-mamă care este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) conține toate informațiile următoare: |
Raportul de gestiune consolidat al filialelor unei întreprinderi-mamă care fac obiectul obligațiilor prevăzute la alineatele (1)-(4) conține denumirea și sediul social al societății-mamă care raportează informații la nivel de grup în conformitate cu articolul 29 și cu prezentul articol sau într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele privind durabilitatea adoptate în temeiul articolului 19b; |
(a) denumirea și sediul social al societății-mamă care raportează informații la nivel de grup în conformitate cu articolul 29 și cu prezentul articol sau într-un mod care poate fi considerat echivalent, în conformitate cu măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 23 alineatul (4) litera (i) din Directiva 2004/109/CE, cu modul prevăzut în standardele privind durabilitatea adoptate în temeiul articolului 19b; |
|
(b) faptul că întreprinderea este scutită de obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol.; |
|
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a
Directiva 2013/34/UE
Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre pot scuti însă întreprinderile de obligația de a publica raportul de gestiune în cazul în care o copie a întregului raport sau a unor părți ale acestuia poate fi obținută cu ușurință, la cerere, la un preț care nu depășește costul său administrativ. |
eliminat |
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a – punctul ii
Directiva 2013/34/UE
Articolul 34 –alineatul 1 – litera aa
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(aa) dacă este cazul, exprimă un aviz bazat pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele prezentei directive, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare adoptate în temeiul articolului 19b, procesul desfășurat de întreprindere pentru identificarea informațiilor raportate în temeiul respectivelor standarde de raportare și conformitatea cu cerința de a marca raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolul 19d, precum și în ceea ce privește conformitatea cu cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852.; |
(aa) dacă este cazul, exprimă un aviz bazat pe o misiune de asigurare rezonabilă în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele prezentei directive, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare adoptate în temeiul articolului 19b, procesul desfășurat de întreprindere pentru identificarea informațiilor raportate în temeiul respectivelor standarde de raportare și conformitatea cu cerința de a marca raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolul 19d, precum și în ceea ce privește conformitatea cu cerințele de raportare prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852.; |
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 34 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre pot permite unui prestator independent de servicii de asigurare să exprime avizul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), cu condiția ca acesta să se supună unor cerințe coerente cu cele prevăzute în Directiva 2006/43/CE în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 litera (r) din directiva respectivă. |
3. Statele membre permit unui prestator independent de servicii de asigurare să exprime avizul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), cu condiția ca acesta să se supună unor cerințe coerente cu cele prevăzute în Directiva 2006/43/CE în ceea ce privește asigurarea raportării privind durabilitatea, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 litera (r) din directiva respectivă. |
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 3 a – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Atunci când adoptă acte delegate în temeiul articolelor 19b și 19c, Comisia ia în considerare avizul tehnic al EFRAG, cu condiția ca acest aviz să fi fost elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența și utilizându-se cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante, precum și cu condiția să fie însoțit de analize cost-beneficiu care includ analize ale impactului avizului tehnic asupra aspectelor legate de durabilitate. |
Atunci când adoptă acte delegate în temeiul articolelor 19b și 19c, Comisia se asigură că sunt implicate sindicatele. Aceasta include, de asemenea, alte părți interesate relevante și organizații ale societății civile. Comisia poate lua în considerare avizul tehnic al EFRAG, cu condiția ca acest aviz să fi fost elaborat de un organism consultativ tehnic independent, finanțat de Uniune și independent financiar de părți interesate private. Avizul tehnic este elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența și utilizându-se cunoștințele și competențele de specialitate, precum și participarea directă și echilibrată ale părților interesate relevante și ale sindicatelor în special. Avizul tehnic acoperă toate aspectele legate de durabilitate menționate la articolele 19a și 19b și este însoțit de analize care echilibrează costurile de raportare pentru întreprinderi aferente avizului tehnic privind aspectele legate de durabilitate cu beneficiile pentru utilizatori și obiectivele de politică publică. |
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera b
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 3 a – paragraful 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Comisia le acordă acces imediat experților Parlamentului și Consiliului la toate documentele și reuniunile de pregătire a actelor delegate. |
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera c
Directiva 2013/34/UE
Articolul 49 – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (2), al articolului 3 alineatul (13), al articolului 46 alineatul (2) și al articolelor 19b și 19c intră în vigoare numai în cazul în care Parlamentul European sau Consiliul nu au exprimat nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Această perioadă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. |
5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (2), al articolului 3 alineatul (13), al articolului 46 alineatul (2) și al articolelor 19b și 19c intră în vigoare numai în cazul în care Parlamentul European sau Consiliul nu au exprimat nicio obiecție în termen de patru luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Această perioadă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. |
|
În toate actele delegate enumerate la primul paragraf, Comisia și organismele sale consultative asigură o abordare coordonată și eșalonată a punerii în aplicare, pentru a asigura o calitate, fiabilitate și capacitate de punere în aplicare ridicate ale raportării și datelor. |
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) o declarație publică în care se indică persoana fizică sau entitatea juridică responsabilă și natura încălcării; |
(a) o declarație publică în care se indică persoana fizică sau entitatea juridică responsabilă, inclusiv directorii întreprinderii, și natura încălcării; |
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre pot introduce și alte sancțiuni, cum ar fi: |
|
(a) excluderea de la avantajele sau ajutoarele publice; |
|
(b) excluderea temporară sau permanentă de la accesul la fonduri publice, inclusiv la proceduri de achiziții publice, subvenții și concesiuni; |
|
(c) interdicția temporară sau permanentă de a desfășura activități comerciale. |
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 – alineatul 3 – litera ea (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ea) capacitatea redusă a persoanelor și organizațiilor afectate, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali, a apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor de mediu și a militanților anticorupție, de a trage la răspundere întreprinderile pentru impactul activității lor asupra oamenilor, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe. |
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 a (nou)
Directiva 2013/34/UE
Articolul 51 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
12a. Se adaugă articolul 51a: |
|
Articolul 51a |
|
Cooperarea cu țările în curs de dezvoltare |
|
1. Țările în curs de dezvoltare trebuie să fie consultate în cadrul procedurii Comisiei care vizează definirea standardelor de raportare privind durabilitatea dacă există un interes legitim bazat pe faptul că întreprinderea sau lanțurile sale valorice și de aprovizionare își desfășoară activitatea pe teritoriul lor. |
|
2. Statele membre și Comisia trebuie să intensifice cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în vederea consolidării sistemelor lor instituționale și juridice, pentru a implementa și a pune în aplicare în mod eficace raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, în conformitate cu cadrele și standardele internaționale, regionale și ale Uniunii. |
|
3. Trebuie să se acorde sprijin special întreprinderilor mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoarele de activitate economică cu grad ridicat de risc din țările în curs de dezvoltare, pentru a se facilita implementarea cerințelor de raportare privind durabilitatea enunțate în prezenta directivă, inclusiv în ceea ce privește lanțurile valorice și de aprovizionare ale întreprinderilor. |
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/43/CE
Articolul 1 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Prezenta directivă stabilește norme privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate și asigurarea raportării anuale și consolidate privind durabilitatea, în cazul în care acestea sunt efectuate de auditorul statutar sau de firma de audit care efectuează auditul statutar al situațiilor financiare.; |
Prezenta directivă stabilește norme privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate și asigurarea raportării anuale și consolidate privind durabilitatea, în cazul în care acestea sunt efectuate fie de auditorul statutar, fie de firma de audit care efectuează auditul statutar al situațiilor financiare.; |
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera b
Directiva 2006/43/CE
Articolul 8 – paragraful 1 – litera cc
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(cc) standardele de raportare privind durabilitatea; |
(cc) standardele de raportare privind durabilitatea astfel cum sunt menționate la articolul 19b din Directiva 2013/34/UE; |
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera d
Directiva 2006/43/CE
Articolul 8 – paragraful 1 – litera ff
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ff) procesul de diligență necesară în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
eliminat |
Justificare
Diligența necesară ar trebui să fie acoperită de viitoarea propunere a Comisiei cu privire la guvernanța corporativă sustenabilă. În caz contrar, obligațiile de diligență necesară ar trebui incluse în raportare înainte ca standardele să fie clare, fapt care ar încălca principiul securității juridice.
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 13
Directiva 2006/43/CE
Articolul 27 a – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Un auditor statutar sau o firmă de audit care desfășoară auditul statutar al unei întreprinderi menționate la articolul 19a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE, sau orice membru al rețelei din care face parte auditorul statutar sau firma de audit, nu prestează nici direct și nici indirect în beneficiul entității auditate, al societății-mamă a acesteia sau al întreprinderilor controlate de aceasta pe teritoriul Uniunii misiuni de asigurare a raportării privind durabilitatea în: |
|
(a) perioada de la începutul perioadei auditate și până la emiterea raportului de audit; |
|
(b) exercițiul financiar imediat precedent perioadei menționate la litera (a) a prezentului paragraf. |
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 14 – litera e
Directiva 2006/43/CE
Articolul 28 – alineatul 4 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Raportul de audit se semnează și se datează de către auditorul statutar. În cazul în care auditul statutar și, după caz, asigurarea raportării privind durabilitatea sunt efectuate de o firmă de audit, raportul de audit este semnat cel puțin de auditorul/auditorii statutar(i) care a(u) efectuat auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele firmei de audit. În cazul în care mai mulți auditori statutari sau mai multe firme de audit au executat simultan auditul, raportul de audit se semnează de către toți auditorii statutari sau cel puțin de către auditorii statutari care efectuează auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele fiecărei firme de audit. În împrejurări excepționale, statele membre pot prevedea că nu este necesar ca această semnătură (aceste semnături) să fie divulgată (divulgate) publicului, în cazul în care o asemenea divulgare ar putea duce la o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ.; |
Raportul de audit se semnează și se datează de către auditorul statutar sau de către firma de audit care efectuează auditul. În cazul în care auditul statutar și, după caz, asigurarea raportării privind durabilitatea sunt efectuate de o firmă de audit, raportul de audit este semnat cel puțin de auditorul/auditorii statutar(i) care a(u) efectuat auditul statutar și de auditorul care a efectuat misiunea de asigurare a raportării privind durabilitatea în numele firmei de audit. În cazul în care mai mulți auditori statutari sau mai multe firme de audit au executat simultan auditul, raportul de audit se semnează de către toți auditorii statutari sau cel puțin de către auditorii statutari care efectuează auditul statutar și asigurarea raportării privind durabilitatea în numele fiecărei firme de audit. În împrejurări excepționale, statele membre pot prevedea că nu este necesar ca această semnătură (aceste semnături) să fie divulgată (divulgate) publicului, în cazul în care o asemenea divulgare ar putea duce la o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ.; |
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 6 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Articolul 4 din prezenta directivă se aplică exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2023 sau după această dată. |
Articolul 4 din prezenta directivă se aplică exercițiilor financiare nu mai devreme de un exercițiu financiar complet în cursul căruia întreprinderile au avut posibilitatea de a se adapta la dispozițiile și standardele de raportare prevăzute în prezenta directivă și în actele delegate însoțitoare, adoptate și publicate. |
PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ
Titlu |
Modificarea Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea |
|||
Referințe |
COM(2021)0189 – C9-0147/2021 – 2021/0104(COD) |
|||
Comisie competentă Data anunțului în plen |
JURI 23.6.2021 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
DEVE 8.7.2021 |
|||
Raportor/Raportoare pentru aviz Data numirii |
Pierfrancesco Majorino 14.6.2021 |
|||
Data adoptării |
28.2.2022 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
14 11 1 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Barry Andrews, Eric Andrieu, Anna-Michelle Asimakopoulou, Hildegard Bentele, Dominique Bilde, Udo Bullmann, Catherine Chabaud, Antoni Comín i Oliveres, Ryszard Czarnecki, Gianna Gancia, Charles Goerens, Mónica Silvana González, Pierrette Herzberger-Fofana, György Hölvényi, Rasa Juknevičienė, Beata Kempa, Karsten Lucke, Pierfrancesco Majorino, Erik Marquardt, Janina Ochojska, Christian Sagartz, Tomas Tobé, Miguel Urbán Crespo, Bernhard Zimniok |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
María Soraya Rodríguez Ramos, Caroline Roose |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
14 |
+ |
S&D |
Eric Andrieu, Udo Bullmann, Mónica Silvana González, Karsten Lucke, Pierfrancesco Majorino |
Renew |
Barry Andrews, Catherine Chabaud, Charles Goerens, María Soraya Rodríguez Ramos |
Verts/ALE |
Pierrette Herzberger‑Fofana, Erik Marquardt, Caroline Roose |
The Left |
Miguel Urbán Crespo |
NI |
Antoni Comín i Oliveres |
11 |
- |
PPE |
Anna‑Michelle Asimakopoulou, Hildegard Bentele, György Hölvényi, Rasa Juknevičienė, Janina Ochojska, Christian Sagartz, Tomas Tobé |
ID |
Gianna Gancia, Bernhard Zimniok |
ECR |
Ryszard Czarnecki, Beata Kempa |
1 |
0 |
ID |
Dominique Bilde |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
SCRISOAREA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE (3.3.2022)
Dlui Adrián Vázquez Lázara
Președinte
Comisia pentru afaceri juridice
BRUXELLES
Subiect: Aviz referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (COM(2021)0189 – 2021/0104(COD))
Stimate domnule Vázquez Lázara,
În cadrul procedurii menționate mai sus, Comisia pentru industrie, cercetare și energie a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiei dumneavoastră. La reuniunea lor din 14 iulie 2021, coordonatorii Comisiei pentru industrie, cercetare și energie au hotărât să trimită acest aviz sub formă de scrisoare. Comisia pentru industrie, cercetare și energie a examinat chestiunea în cauză la reuniunea sa din 3 martie 2022 și a adoptat avizul în cadrul aceleiași reuniuni.
Avizul constă în următoarele amendamente, pe care, în conformitate cu tratamentul obișnuit al avizelor prevăzut la articolul 56 din Regulamentul de procedură, vă rog să le supuneți la vot în cursul votării raportului în cadrul comisiei dumneavoastră:
ITRE 1
Considerentul 18
(18) Având în vedere relevanța din ce în ce mai mare a riscurilor legate de durabilitate și ținând seama de faptul că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) cotate pe piețele reglementate reprezintă o proporție semnificativă din totalul întreprinderilor cotate la bursă în Uniune, pentru a se asigura protecția investitorilor, este oportun să se prevadă cerința ca și IMM-urile respective să publice informații cu privire la aspectele legate de durabilitate. Introducerea acestei cerințe va contribui la asigurarea faptului că participanții la piața financiară pot include în portofoliile de investiții întreprinderi mai mici cotate la bursă, pe baza faptului că acestea raportează informațiile privind durabilitatea de care au nevoie participanții la piața financiară. Prin urmare, această cerință va contribui la protejarea și îmbunătățirea accesului la capitalul financiar pentru întreprinderile mai mici cotate la bursă și la evitarea discriminării acestor întreprinderi din partea participanților la piața financiară. Introducerea acestei cerințe este necesară, de asemenea, pentru a se asigura faptul că participanții la piața financiară dispun de informațiile de care au nevoie de la întreprinderile în care s-a investit pentru a-și putea respecta propriile cerințe de prezentare a informațiilor privind durabilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Cu toate acestea, IMM-urilor cotate pe piețele reglementate ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se pregăti pentru aplicarea cerinței de raportare a informațiilor privind durabilitatea, date fiind dimensiunea lor mai mică și resursele mai limitate și ținându-se seama de circumstanțele economice dificile determinate de pandemia de COVID-19. Acestora ar trebui să li se ofere, de asemenea, posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele IMM-urilor. Aceste standarde ar trebui elaborate ținând seama de toate datele disponibile și de rezultatele unei evaluări a impactului asupra IMM-urilor (testul IMM) și ținând seama în mod corespunzător de recomandările Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară. Pentru a exploata cele mai bune practici și a optimiza sinergiile dintre diferitele cerințe de raportare, datele care trebuie luate în considerare ar putea include, de exemplu, facturi și alte informații transmise prestatorilor de servicii terți în contextul altor cerințe de raportare periodică. IMM-urile necotate pot alege, de asemenea, să utilizeze aceste standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri vor stabili o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor valorice în calitate de furnizori și clienți.
ITRE 2
Considerentul 18 a (nou)
(18a) La elaborarea standardelor de raportare, Comisia ar trebui să asigure coerența cu abordarea ecosistemică industrială adoptată în cele mai recente două comunicări ale sale privind strategia industrială (COM(2020)0102) și (COM(2021)0350). În consecință, Comisia ar trebui să încerce să elaboreze standarde de raportare specifice, adaptate la nevoile anumitor tipuri de industrii. În acest context, Comisia ar trebui să asigure perioade de consultare adecvate pentru a garanta participarea tuturor părților interesate, în special a lucrătorilor, a angajatorilor și a reprezentanților IMM-urilor. Comisia ar trebui, de asemenea, să elaboreze standarde specifice de raportare privind durabilitatea aplicabile industriei extractive, care să fie adaptate la particularitățile acestei industrii, deoarece ea poate prezenta provocări de mediu deosebite în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, poluarea și pierderea biodiversității și, prin urmare, amenințări la adresa drepturilor omului și a sănătății umane.
ITRE 3
Considerentul 27
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială, Convenția nr. 169 a OIM privind dreptul popoarelor indigene la consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză și legislația UE privind obligația de diligență în materie de drepturi ale omului, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau mediului; numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului; și ușurința cu care ar putea fi remediate daunele, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară.
ITRE 4
Considerentul 48
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite și citite automat în formate digitale. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Digitalizarea permite, de asemenea, centralizarea datelor la nivelul UE și al statelor membre, într-un format deschis și accesibil, care facilitează citirea și permite compararea datelor. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei1, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată „O strategie europeană privind datele”2 și în Strategia UE privind finanțele digitale. 3 Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate.
_______
1 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1).
2 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data
3 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en
ITRE 5
Articolul 1 – punctul 3
(Directiva 2013/34/UE
Articolul 19a – alineatul 1)
1. Întreprinderile mari și, începând cu [patru ani de la data intrării în vigoare], întreprinderile mici și mijlocii care sunt întreprinderi menționate la articolul 2 punctul 1 litera (a) includ în raportul de gestiune informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele legate de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii.
ITRE 6
Articolul 1 – punctul 4
(Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – litera b – punctul iii)
(iii) respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a principiilor democratice și a standardelor stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale OIM, în Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială și în Convenția nr. 169 a OIM privind dreptul popoarelor indigene la consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în acquis-ul UE și în statul de drept;
ITRE 7
Articolul 1 – punctul 4
(Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – litera c – punctul i)
(i) rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, precum și componența acestora și dacă această componență include prezența reprezentanților sindicali sau ai lucrătorilor;
ITRE 8
Articolul 1 – punctul 4
(Directiva 2013/34/UE
Articolul 19b – alineatul 2 – litera c – punctul iii)
(iii) angajamentele politice ale întreprinderii, inclusiv activitățile sale de lobby și politicile sale de denunțare a neregulilor, care trebuie să respecte cele mai bune practici și standarde internaționale;
ITRE 9
Articolul 1 – punctul 4
[Directiva 2013/34/UE
Articolul 19c – paragraful 1a (nou)]
Standardele de raportare privind durabilitatea aplicabile IMM-urilor menționate la primul paragraf prevăd utilizarea de formulare și mijloace de raportare simplificate, pentru a reflecta dimensiunea acestor întreprinderi și capacitățile și resursele lor mai limitate din punct de vedere structural.
ITRE 10
Articolul 1 – punctul 4
(Directiva 2013/34/UE
Articolul 19c – paragraful 2)
Comisia adoptă actele delegate respective cel târziu la 31 octombrie 2023. Înainte de adoptarea oricăror astfel de acte delegate, Comisia efectuează un test detaliat al IMM-urilor, ținând seama în mod corespunzător de recomandările Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară. Acest test analizează, în special, riscul de a încuraja delistarea de la bursă IMM-urilor și impactul competitivității și al denaturărilor pieței în aplicarea unor regimuri diferite pentru IMM-urile cotate și cele care nu sunt cotate la bursă.
ITRE 11
Articolul 4 a (nou)
Articolul 4a
Clauză de revizuire
Comisia revizuiește impactul modificărilor aduse de prezenta directivă până la [șase ani de la data intrării în vigoare]. Această revizuire examinează, în special, impactul standardelor de raportare privind durabilitatea, inclusiv costurile indirecte asociate și beneficiile economice, sociale și de mediu ale acestora asupra IMM-urilor.
În plus față de amendamentele prezentate mai sus, în numele comisiei, aș dori să atrag atenția pe fond asupra evaluării noastre conform căreia evaluarea impactului nu include obiective operaționale care stabilesc rezultate strategice specifice în cadrul opțiunii preferate. De asemenea, aceasta nu stabilește obiective sau calendare specifice, ceea ce înseamnă că obiectivele nu sunt nici pe deplin măsurabile, nici încadrate în timp. În plus, Comisia nu plasează în prim-plan fezabilitatea și capacitatea de implementare a responsabililor cu pregătirea datelor (din sectorul industrial), ci acordă prioritate utilizatorilor de date (bănci, furnizori de servicii financiare și, de asemenea, ONG-uri).
Din perspectiva IMM-urilor, evaluarea impactului realizată de Comisie nu a cuantificat impactul asupra IMM-urilor al standardelor voluntare propuse și costurile indirecte asociate acestora și nici beneficiile lor economice, sociale și de mediu. Acest lucru se poate datora faptului că acest impact nu poate fi cuantificat, din cauza lipsei de date și se mai poate datora și faptului că, în sondajul său, Comisia a axat doar una din 13 întrebări pe IMM-uri, iar grupul a inclus doar 3 % dintre IMM-urile cotate la bursă.
Cu stimă,
Cristian‑Silviu Bușoi
Președintele ITRE
Membri care participă la votul final |
|
Cristian‑Silviu Bușoi |
Președinte |
Zdzisław Krasnodębski |
Vicepreședinte |
Morten Petersen |
Vicepreședinte |
Patrizia Toia |
Vicepreședintă |
Lina Gálvez Muñoz |
Vicepreședintă |
Isabella Adinolfi |
|
Nicola Beer |
|
François‑Xavier Bellamy |
|
Hildegard Bentele |
|
Tom Berendsen |
|
Vasile Blaga |
|
Michael Bloss |
|
Manuel Bompard |
|
Paolo Borchia |
|
Marc Botenga |
|
Markus Buchheit |
|
Jerzy Buzek |
|
Maria da Graça Carvalho |
|
Ignazio Corrao |
|
Ciarán Cuffe |
|
Nicola Danti |
|
Pilar del Castillo Vera |
|
Jakop G. Dalunde |
|
Martina Dlabajová |
|
Francesca Donato |
|
Christian Ehler |
|
Valter Flego |
|
Niels Fuglsang |
|
Claudia Gamon |
|
Jens Geier |
|
Nicolás González Casares |
|
Bart Groothuis |
|
Christophe Grudler |
|
András Gyürk |
|
Henrike Hahn |
|
Robert Hajšel |
|
Ivo Hristov |
|
Ivars Ijabs |
|
Romana Jerković |
|
Eva Kaili |
|
Seán Kelly |
|
Izabela‑Helena Kloc |
|
Łukasz Kohut |
|
Andrius Kubilius |
|
Miapetra Kumpula‑Natri |
|
Thierry Mariani |
|
Marisa Matias |
|
Eva Maydell |
|
Georg Mayer |
|
Joëlle Mélin |
|
Iskra Mihaylova |
|
Dan Nica |
|
Angelika Niebler |
|
Ville Niinistö |
|
Aldo Patriciello |
|
Mauri Pekkarinen |
|
Mikuláš Peksa |
|
Tsvetelina Penkova |
|
Pina Picierno |
|
Markus Pieper |
|
Clara Ponsatí Obiols |
|
Manuela Ripa |
|
Robert Roos |
|
Sara Skyttedal |
|
Maria Spyraki |
|
Jessica Stegrud |
|
Beata Szydło |
|
Riho Terras |
|
Grzegorz Tobiszowski |
|
Patrizia Toia |
|
Evžen Tošenovský |
|
Marie Toussaint |
|
Isabella Tovaglieri |
|
Henna Virkkunen |
|
Pernille Weiss |
|
Carlos Zorrinho |
|
AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEILOR ȘI EGALITATEA DE GEN (22.2.2022)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea
(COM(2021)0189 – C9‑0147/2021 – 2021/0104(COD))
Raportor pentru aviz: Robert Biedroń
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Propunerea Comisiei Europene de reformare a Directivei privind raportarea nefinanciară stabilește cerințe stricte de raportare în domeniul durabilității de mediu a întreprinderilor, cu obiectivul de a transforma UE într-o economie modernă, eficientă în utilizarea resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Din păcate, propunerea nu are obiective la fel de ambițioase în domeniul durabilității sociale.
Propunerea actuală privind raportarea nefinanciară nu include cerințe corespunzătoare de raportare referitoare la aspecte precum diversitatea, incluziunea socială, egalitatea de gen sau protecția grupurilor minoritare și vulnerabile și neglijează obligațiile și angajamentele Comisiei în această privință, de exemplu:
1. Angajamentele enumerate în „Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”, cum ar fi abordarea subreprezentării femeilor în posturile de decizie în întreprinderile și industria din Europa.
2. Promovarea adoptării așa-numitei directive privind femeile în consiliile de administrație, care stabilește obiectivul ca sexul subreprezentat să aibă cel puțin 40 % dintre membrii neexecutivi ai consiliului de administrație al întreprinderilor, pentru a îmbunătăți echilibrul de gen în consiliile de administrație ale marilor companii cotate la bursă în UE, prin schimbul de informații cu privire la politicile în materie de diversitate ale companiilor.
3. Dreptul la remunerație egală pentru aceeași muncă sau pentru muncă de valoare egală între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin este unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene de la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Cu toate acestea, în practică, aplicarea acestui drept fost împiedicată de lipsa sistemică de transparență a sistemelor salariale, de lipsa securității juridice și de obstacolele procedurale cu care se confruntă victimele discriminării. Prin cerințe mai stricte în materie de transparență în temeiul Directivei privind raportarea nefinanciară s-ar permite monitorizarea posibilelor prejudecăți de gen și a discriminării în structurile salariale ale întreprinderilor din UE. Din acest motiv, Comisia a prezentat, la 4 martie 2021, o propunere de directivă privind transparența salarială, care include cerințe specifice de raportare. Din păcate, propunerea de directivă privind raportarea nefinanciară nu ia în considerare aceste cerințe.
4. Curtea de Conturi Europeană (CCE) a constatat, în mai 2021, că, în pofida angajamentului de lungă durată al UE față de egalitatea de gen, s-a făcut prea puțin pentru integrarea perspectivei de gen, adică pentru a promova în mod sistematic și activ egalitatea de gen în procesul de elaborare a politicilor și în cheltuirea bugetului UE. Potrivit CCE, analiza politicilor și programelor UE din perspectiva de gen nu a fost suficientă. Propunerea de directivă privind raportarea nefinanciară ilustrează faptul că nu s-a ținut seama de constatările CCE.
Având în vedere aspectele menționate mai sus, precum și numeroasele obstacole și discriminări cu care femeile se confruntă în continuare pe piața muncii, Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a Parlamentului European trebuie să se asigure că durabilitatea socială și egalitatea de gen vor fi integrate în mod adecvat în viitoarea directivă.
După cum a arătat Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, dacă se continuă în ritmul actual, UE se află la cel puțin 60 de ani distanță de realizarea egalității complete de gen. Unele dintre cele mai mari probleme care împiedică egalitatea de gen sunt segregarea în educație și în muncă, remunerarea inegală care contribuie la decalajul de remunerare și de pensii, precum și subreprezentarea femeilor în funcțiile de conducere și de management.
Realizarea unei Europe caracterizate de egalitatea de gen și eliminarea inegalităților structurale dintre femei și bărbați necesită un angajament ferm, nu numai din partea instituțiilor UE, a factorilor de decizie politică și a ONG-urilor, ci și din partea tuturor sectoarelor economice și a lanțurilor lor de aprovizionare.
Măsurile de combatere a discriminării și de încurajare a diversității și a egalității de gen ar trebui, prin urmare, să devină parte integrantă a standardelor de raportare privind durabilitatea socială. O atenție deosebită ar trebui acordată grupurilor vulnerabile și minoritare și persoanelor cu dizabilități. Standardele de raportare privind durabilitatea socială trebuie să vizeze condițiile de muncă, inclusiv programele de lucru flexibile, concediul de maternitate, de paternitate și de creșterea copilului, precum și politici de achiziții publice bazate pe egalitatea de gen, audituri ale performanței în materie de egalitate de gen a furnizorilor și evaluări ale impactului din perspectiva genului în lanțurile de aprovizionare.
Pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice și sociale fac ca abordarea acestei probleme să devină și mai presantă, deoarece criza a afectat deosebit de grav lucrătorii de sex feminin.
AMENDAMENTE
Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2a) Egalitatea de gen este un drept al omului și un drept fundamental, precum și un principiu-cheie al Pilonului european al drepturilor sociale. În conformitate cu tratatele, Uniunea trebuie să se asigure că egalitatea de gen este promovată în toate activitățile și acțiunile Uniunii. În pofida faptului că este consacrat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), principiul „egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare” a fost subminat, în principal din cauza lipsei de transparență a sistemelor de remunerare, a lipsei de securitate juridică în ceea ce privește conceptul de „muncă de aceeași valoare” și a obstacolelor procedurale cu care se confruntă victimele discriminării1a. Pentru a asigura respectarea dreptului la egalitatea de remunerare, Comisia a propus, la 4 martie 2021, o Directivă privind transparența salarială1b, ca acțiune-cheie în temeiul articolului 157 alineatul (3) din TFUE, introducând măsuri concrete privind raportarea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați. Comisia a anunțat, de asemenea, prezentarea unei propuneri legislative privind combaterea violenței de gen și a subliniat că este important ca statele membre să ratifice Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind combaterea violenței și hărțuirii la locul de muncă și să pună în aplicare normelor existente ale Uniunii privind protecția lucrătorilor împotriva hărțuirii sexuale. |
|
__________________ |
|
1a Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea dispozițiilor relevante din Directiva 2006/54/CE de punere în aplicare a principiului din tratat „remunerație egală pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare”, SWD(2020)0051, p. 53-66. |
|
1b Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii (COM(2021)0093). |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2b) În comunicarea sa intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” 1a, Comisia a subliniat că o gamă largă de talente și competențe contribuie la îmbunătățirea procesului decizional și a guvernanței corporative și stimulează creșterea economică. Cu toate acestea, persistă subreprezentarea femeilor în posturile de decizie din întreprinderile și industria din Europa. În acest sens, Comisia s-a angajat să promoveze adoptarea propunerii din 2012 a așa-numitei Directive „Femeile în consiliile de administrație”, care stabilește atingerea obiectivului ca sexul subreprezentat să aibă cel puțin 40 % dintre membrii neexecutivi ai consiliului de administrație al întreprinderilor, pentru a îmbunătăți echilibrul de gen în consiliile de administrație ale marilor companii cotate la bursă în UE, prin schimbul de informații cu privire la companii. Problema subreprezentării femeilor pe piața muncii a fost abordată și în Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată1b. Pentru a evalua măsura în care întreprinderile țin seama de diversitate în consiliile lor de administrație și în care componența conducerii poate îmbunătăți calitatea conducerii și a procesului decizional, în special în ceea ce privește performanța pe aspecte de durabilitate, ar trebui încurajate studii suplimentare în acest domeniu. Eforturile depuse deja de întreprinderi și de fondurile publice și private care pun în aplicare politicile privind diversitatea în această privință sunt binevenite, printre acestea numărându-se inițiativa Angajamentul privind diversitatea. |
|
__________________ |
|
1a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”. |
|
1b Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (JO L 188, 12.7.2019, p. 79). |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2c) Ar trebui rezervate fonduri suplimentare din partea Uniunii pentru cercetări pe tema diversității, a managementului întreprinderilor, a dezvoltării afacerilor, a inovării și a durabilității. Astfel de cercetări ar trebui să analizeze pe larg caracteristici precum sexul, etnia, cultura, vârsta, dizabilitatea, experiența profesională și educația, pentru a înțelege pe deplin toate aspectele diversității în cadrul consiliilor de administrație și al conducerii întreprinderilor. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(6) Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului47 a modificat Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare de către anumite întreprinderi și grupuri mari. Directiva 2014/95/UE a introdus obligația întreprinderilor de a raporta informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a dării de mită. În ceea ce privește aceste subiecte, Directiva 2014/95/UE a impus întreprinderilor să prezinte informații în următoarele domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. |
(6) Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului47 a modificat Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare de către anumite întreprinderi și grupuri mari. Directiva 2014/95/UE a introdus obligația întreprinderilor de a raporta informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a dării de mită. În ceea ce privește aceste subiecte, Directiva 2014/95/UE a impus întreprinderilor să prezinte informații în următoarele domenii de raportare: modelul de afaceri, politicile (inclusiv procedurile de diligență necesară aplicate), rezultatele politicilor, riscurile și gestionarea riscurilor, precum și indicatorii-cheie de performanță relevanți pentru activitatea întreprinderii. Aceste informații care trebuie raportate de către întreprinderi s-ar putea referi, printre altele, la acțiunile întreprinse pentru a asigura egalitatea de gen, la punerea în aplicare a convențiilor fundamentale ale OIM, la condițiile de muncă, la dialogul social sau la sănătatea și securitatea la locul de muncă. |
__________________ |
__________________ |
47 Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1). |
47 Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1). |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 6 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(6a) Conceptele cu privire la care întreprinderile trebuie să raporteze, inclusiv egalitatea de gen, ar trebui să fie suficient definite pentru a asigura conformitatea, a reduce sarcina administrativă și a îmbunătăți comparabilitatea datelor. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt cetățenii și titularii de conturi de economii individuali. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem economic stabil, durabil și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la două grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”). Primul grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor și a mediului. Al doilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul acestora asupra oamenilor și a mediului. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică și agențiile de mediu pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele sociale și de mediu și pentru a contribui la conturile de mediu și la politicile publice. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
(8) Beneficiarii finali ai unei mai bune raportări privind durabilitatea de către întreprinderi sunt cetățenii și titularii de conturi de economii individuali. Titularii de conturi de economii care doresc să investească în mod durabil vor avea posibilitatea de a face acest lucru, în timp ce toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un sistem socioeconomic stabil, durabil, transparent, responsabil și favorabil incluziunii. Pentru realizarea acestor beneficii, informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale ale întreprinderii trebuie să ajungă mai întâi la două grupuri principale (denumite în continuare „utilizatori”).Primul grup de utilizatori este format din investitori, inclusiv administratori de active, care doresc să înțeleagă mai bine riscurile și oportunitățile pe care aspectele legate de durabilitate le implică pentru reputația și investițiile lor și impactul respectivelor investiții asupra oamenilor, inclusiv pentru a promova anumite aspecte societale, cum ar fi egalitatea de gen, diversitatea, intersecționalitatea și incluziunea, precum și asupra mediului. Al doilea grup de utilizatori este format din organizații, inclusiv organizații neguvernamentale și parteneri sociali, care doresc să le poată cere într-o mai mare măsură întreprinderilor socoteală pentru impactul lor societal și de mediu. Informațiile privind durabilitatea prezentate în rapoartele anuale pot fi utilizate și de alte părți interesate. Integrarea informațiilor legate de gen în raportarea privind durabilitatea poate ajuta, de asemenea, organizațiile să își demonstreze public responsabilitatea față de femei și angajamentul față de egalitatea de gen și nediscriminare. Partenerii de afaceri ai întreprinderilor, inclusiv clienții, se pot baza pe aceste informații pentru a înțelege și, dacă este necesar, pentru a face cunoscute riscurile și impacturile legate de durabilitate prin intermediul propriilor lanțuri valorice. Factorii de decizie politică, ONG-urile, partenerii sociali și economici, agențiile de mediu și alte părți interesate pot utiliza aceste informații, în special pe bază agregată, pentru a monitoriza tendințele de mediu, sociale și legate de egalitatea de gen, și pentru a contribui la conturile de mediu și la politicile publice, inclusiv cu privire la combaterea discriminării. Puțini cetățeni și consumatori individuali consultă în mod direct rapoartele unei întreprinderi, dar pot utiliza astfel de informații în mod indirect, de exemplu atunci când analizează recomandările sau opiniile consilierilor financiari sau ale organizațiilor neguvernamentale. Mulți investitori și administratori de active achiziționează informații privind durabilitatea de la furnizori terți de date, care colectează informații din diverse surse, inclusiv din rapoarte publice ale întreprinderilor. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor financiare ale acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și din aspecte sociale, inclusiv din aspectele legate de sănătate. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. |
(9) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii de informații furnizate de întreprinderi privind durabilitatea, în special din partea comunității de investiții. Această creștere a cererii este determinată de natura schimbătoare a riscurilor pentru întreprinderi și de conștientizarea tot mai mare de către investitori a implicațiilor acestor riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru riscurile financiare legate de climă. Este, de asemenea, în creștere gradul de conștientizare a riscurilor pentru întreprinderi și pentru investiții care rezultă din alte aspecte de mediu și din aspecte sociale, inclusiv din aspectele legate de sănătate, incluziune și egalitate de gen. Creșterea cererii de informații privind durabilitatea este determinată, de asemenea, de numărul mai mare de produse de investiții care urmăresc în mod explicit să îndeplinească anumite standarde de durabilitate sau să atingă anumite obiective în materie de durabilitate. O parte din această creștere este consecința logică a unor acte legislative ale Uniunii adoptate anterior, în special a Regulamentului (UE) 2019/2088 și a Regulamentului (UE) 2020/852. O parte din creștere ar fi avut loc în orice caz, datorită evoluției rapide a gradului de conștientizare a cetățenilor, a preferințelor consumatorilor și a practicilor de piață. Pandemia de COVID-19 va accelera și mai mult creșterea nevoilor de informare ale utilizatorilor, în special deoarece a scos la iveală vulnerabilitățile lucrătorilor, în special ale femeilor și ale persoanelor cu dizabilități, și ale lanțurilor valorice ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, relevante în contextul atenuării viitoarelor pandemii, perturbările cauzate de om asupra ecosistemelor fiind legate din ce în ce mai mult de apariția și răspândirea bolilor. În prezent, sunt raportate cantități limitate de date defalcate în funcție de gen, în pofida includerii unor indicatori legați de gen în cadrul GRI. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 10
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(10) Întreprinderile însele pot beneficia de pe urma realizării unei raportări de înaltă calitate privind aspectele legate de durabilitate. Creșterea numărului de produse de investiții care vizează urmărirea obiectivelor de durabilitate înseamnă că o bună raportare privind durabilitatea poate îmbunătăți accesul întreprinderilor la capitalul financiar. Raportarea privind durabilitatea poate ajuta întreprinderile să identifice și să gestioneze propriile riscuri și oportunități legate de aspectele de durabilitate. Aceasta poate oferi o bază pentru un dialog și o comunicare mai bune între întreprinderi și părțile interesate ale acestora și poate ajuta întreprinderile să își îmbunătățească reputația. |
(10) Întreprinderile însele pot beneficia de pe urma realizării unei raportări de înaltă calitate privind aspectele legate de durabilitate. Creșterea numărului de produse de investiții care vizează urmărirea obiectivelor de durabilitate înseamnă că o bună raportare privind durabilitatea poate îmbunătăți accesul întreprinderilor la capitalul financiar. Raportarea privind durabilitatea poate ajuta întreprinderile să identifice și să gestioneze propriile riscuri și oportunități legate de aspectele de durabilitate. Aceasta poate oferi o bază pentru un dialog și o comunicare mai bune între întreprinderi și părțile interesate ale acestora și poate ajuta întreprinderile să își îmbunătățească reputația. Uniunea beneficiază, de asemenea, de o raportare de înaltă calitate în materie de durabilitate, aceasta având rolul de a contribui la politicile Uniunii cu privire la aspecte prioritare, cum ar fi egalitatea de gen la locul de muncă. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) Având în vedere relevanța din ce în ce mai mare a riscurilor legate de durabilitate și ținând seama de faptul că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) cotate pe piețele reglementate reprezintă o proporție semnificativă din totalul întreprinderilor cotate la bursă în Uniune, pentru a se asigura protecția investitorilor, este oportun să se prevadă cerința ca și IMM-urile respective să publice informații cu privire la aspectele legate de durabilitate. Introducerea acestei cerințe va contribui la asigurarea faptului că participanții la piața financiară pot include în portofoliile de investiții întreprinderi mai mici cotate la bursă, pe baza faptului că acestea raportează informațiile privind durabilitatea de care au nevoie participanții la piața financiară. Prin urmare, această cerință va contribui la protejarea și îmbunătățirea accesului la capitalul financiar pentru întreprinderile mai mici cotate la bursă și la evitarea discriminării acestor întreprinderi din partea participanților la piața financiară. Introducerea acestei cerințe este necesară, de asemenea, pentru a se asigura faptul că participanții la piața financiară dispun de informațiile de care au nevoie de la întreprinderile în care s-a investit pentru a-și putea respecta propriile cerințe de prezentare a informațiilor privind durabilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Cu toate acestea, IMM-urilor cotate pe piețele reglementate ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se pregăti pentru aplicarea cerinței de raportare a informațiilor privind durabilitatea, date fiind dimensiunea lor mai mică și resursele mai limitate și ținându-se seama de circumstanțele economice dificile determinate de pandemia de COVID-19. Acestora ar trebui să li se ofere, de asemenea, posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele IMM-urilor. IMM-urile necotate pot alege, de asemenea, să utilizeze aceste standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri vor stabili o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor valorice în calitate de furnizori și clienți. |
(18) Având în vedere relevanța din ce în ce mai mare a riscurilor legate de durabilitate și ținând seama de faptul că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) cotate pe piețele reglementate reprezintă o proporție semnificativă din totalul întreprinderilor cotate la bursă în Uniune, pentru a se asigura protecția investitorilor, este oportun să se prevadă cerința ca și IMM-urile respective să publice informații cu privire la aspectele legate de durabilitatea socială, economică și de mediu. Standardele de raportare sunt nu doar necesare, ci sunt și utile și constituie o oportunitate pentru întreprinderi de a-și demonstra angajamentul față de tranziția ecologică, socială și bazată pe egalitatea de gen și sunt, prin urmare, utile pentru stabilirea unor standarde principale, aducând întreprinderilor un avantaj competitiv. Introducerea acestei cerințe va contribui la asigurarea faptului că participanții la piața financiară pot include în portofoliile de investiții întreprinderi mai mici cotate la bursă, pe baza faptului că acestea raportează informațiile privind durabilitatea de care au nevoie participanții la piața financiară. Prin urmare, această cerință va contribui la protejarea și îmbunătățirea accesului la capitalul financiar pentru întreprinderile mai mici cotate la bursă și la evitarea discriminării acestor întreprinderi din partea participanților la piața financiară. Introducerea acestei cerințe este necesară, de asemenea, pentru a se asigura faptul că participanții la piața financiară dispun de informațiile de care au nevoie de la întreprinderile în care s-a investit pentru a-și putea respecta propriile cerințe de prezentare a informațiilor privind durabilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. Cu toate acestea, IMM-urilor cotate pe piețele reglementate ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se pregăti pentru aplicarea cerinței de raportare a informațiilor privind durabilitatea, date fiind dimensiunea lor mai mică și resursele mai limitate și ținându-se seama de circumstanțele economice dificile determinate de pandemia de COVID-19. Acestora ar trebui să li se ofere, de asemenea, posibilitatea de a raporta conform unor standarde proporționale cu capacitățile și resursele IMM-urilor. IMM-urile necotate pot alege, de asemenea, să utilizeze aceste standarde proporționale în mod voluntar. Standardele pentru IMM-uri vor stabili o referință pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei în ceea ce privește nivelul informațiilor privind durabilitatea pe care l-ar putea solicita în mod rezonabil IMM-urilor care fac parte din lanțurile lor valorice în calitate de furnizori și clienți. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau a mediului, numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului și ușurința cu care daunele ar putea fi remediate, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. |
(27) Pentru a asigura coerența cu instrumentele internaționale, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, cerințele de prezentare privind diligența necesară ar trebui să fie specificate mai detaliat decât sunt specificate la articolul 19a alineatul (1) litera (b) și la articolul 29a alineatul (1) litera (b) din Directiva 2013/34/UE. Diligența necesară este procesul pe care întreprinderile îl desfășoară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia principalele impacturi negative reale și potențiale legate de activitățile lor și identifică modul în care întreprinderile abordează respectivele impacturi negative. Impactul legat de activitățile unei întreprinderi include impactul cauzat direct de întreprindere, impactul la care contribuie întreprinderea și impactul care are legătură în alt mod cu lanțul valoric al întreprinderii. Procesul de diligență necesară se referă la întregul lanț valoric al întreprinderii, inclusiv la propriile sale operațiuni, la produsele și serviciile sale, la relațiile sale de afaceri și la lanțurile sale de aprovizionare. În conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, un impact negativ real sau potențial trebuie considerat principal atunci când reprezintă unul dintre cele mai mari impacturi legate de activitățile întreprinderii, luându-se în considerare: gravitatea impactului asupra oamenilor sau a mediului, numărul de persoane care sunt sau ar putea fi afectate sau amploarea daunelor aduse mediului și ușurința cu care daunele ar putea fi remediate, readucându-se mediul sau persoanele afectate la starea lor anterioară. Orientările pentru întreprinderi cu privire la respectarea drepturilor omului ar trebui să includă, de asemenea, consiliere cu privire la metodele adecvate, inclusiv obligația de diligență în materie de drepturile omului, și să ia în considerare în mod eficace aspectele legate de egalitatea de gen, vulnerabilitate și marginalizare, precum și să recunoască provocările specifice cu care se pot confrunta femeile dintr-o perspectivă intersecțională, în special persoanele LGBTI +, minoritățile rasiale, etnice și religioase, persoanele cu dizabilități și lucrătorii migrați.1a |
|
__________________ |
|
1a Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, p.5-6. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 28
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(28) Directiva 2013/34/UE nu prevede prezentarea de informații privind imobilizările necorporale, altele decât activele necorporale recunoscute în bilanț. Este recunoscut pe scară largă faptul că informațiile privind imobilizările necorporale și alți factori necorporali, inclusiv imobilizările necorporale generate intern, sunt subraportate, ceea ce împiedică evaluarea adecvată a dezvoltării, a performanței, a poziției întreprinderii și a monitorizării investițiilor. Pentru a le permite investitorilor să înțeleagă mai bine decalajul din ce în ce mai mare dintre valoarea contabilă a multor întreprinderi și evaluarea lor de piață, decalaj care este observat în multe sectoare ale economiei, ar trebui să se prevadă o raportare adecvată cu privire la imobilizările necorporale. Prin urmare, este necesar să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații privind imobilizările necorporale, altele decât imobilizările necorporale recunoscute în bilanț, inclusiv capitalul intelectual, capitalul uman, dezvoltarea competențelor, precum și capitalul social și relațional, incluzând capitalul reputațional. Informațiile privind imobilizările necorporale ar trebui să includă, de asemenea, informații legate de cercetare și dezvoltare. |
(28) Directiva 2013/34/UE nu prevede prezentarea de informații privind imobilizările necorporale, altele decât activele necorporale recunoscute în bilanț. Este recunoscut pe scară largă faptul că informațiile privind imobilizările necorporale și alți factori necorporali, inclusiv imobilizările necorporale generate intern, sunt subraportate, ceea ce împiedică evaluarea adecvată a dezvoltării, a performanței, a poziției întreprinderii și a monitorizării investițiilor. Pentru a le permite investitorilor să înțeleagă mai bine decalajul din ce în ce mai mare dintre valoarea contabilă a multor întreprinderi și evaluarea lor de piață, decalaj care este observat în multe sectoare ale economiei, ar trebui să se prevadă o raportare adecvată cu privire la imobilizările necorporale. Prin urmare, este necesar să se prevadă ca întreprinderile să prezinte informații privind imobilizările necorporale, altele decât imobilizările necorporale recunoscute în bilanț, inclusiv capitalul intelectual, capitalul uman, dezvoltarea competențelor, precum și capitalul social și relațional, incluzând capitalul reputațional și măsuri în materie de egalitate de gen. Informațiile privind imobilizările necorporale ar trebui să includă, de asemenea, informații legate de cercetare și dezvoltare. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 32
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(32) Întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolului 19a alineatul (1) și al articolului 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE se pot baza pe cadre de raportare naționale, ale Uniunii sau internaționale și, în acest caz, trebuie să specifice cadrele pe care s-au bazat. Cu toate acestea, Directiva 2013/34/UE nu prevede ca întreprinderile să utilizeze un cadru sau un standard comun de raportare și nu împiedică întreprinderile să opteze să nu utilizeze niciun cadru sau standard de raportare. În conformitate cu articolul 2 din Directiva 2014/95/UE, Comisia a publicat în 2017 un ghid de raportare fără caracter obligatoriu pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective52. În 2019, Comisia a publicat orientări suplimentare, în special cu privire la raportarea informațiilor legate de climă53. Orientările privind raportarea informațiilor legate de climă au inclus în mod explicit recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Dovezile disponibile indică faptul că respectivul ghid de raportare fără caracter obligatoriu nu a avut un impact semnificativ asupra calității raportării de informații nefinanciare de către întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE. Caracterul voluntar al orientărilor înseamnă că întreprinderile sunt libere să le aplice sau să nu le aplice. Prin urmare, orientările nu pot asigura, de unele singure, comparabilitatea informațiilor prezentate de diferite întreprinderi sau prezentarea tuturor informațiilor pe care utilizatorii le consideră relevante. Acesta este motivul pentru care este nevoie de standarde comune obligatorii de raportare prin care să se asigure că informațiile sunt comparabile și că sunt prezentate toate informațiile relevante. Pornind de la principiul dublei perspective asupra pragului de semnificație, standardele ar trebui să acopere toate informațiile care sunt semnificative pentru utilizatori. Sunt necesare, de asemenea, standarde comune de raportare care să permită auditarea și digitalizarea raportării privind durabilitatea și să faciliteze supravegherea și asigurarea respectării acestora. Elaborarea unor standarde comune obligatorii de raportare privind durabilitatea este necesară pentru a se ajunge la o situație în care informațiile privind durabilitatea au un statut comparabil cu cel al informațiilor financiare. |
(32) Întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolului 19a alineatul (1) și al articolului 29a alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE se pot baza pe cadre de raportare naționale, ale Uniunii sau internaționale și, în acest caz, trebuie să specifice cadrele pe care s-au bazat. Cu toate acestea, Directiva 2013/34/UE nu prevede ca întreprinderile să utilizeze un cadru sau un standard comun de raportare și nu împiedică întreprinderile să opteze să nu utilizeze niciun cadru sau standard de raportare. În conformitate cu articolul 2 din Directiva 2014/95/UE, Comisia a publicat în 2017 un ghid de raportare fără caracter obligatoriu pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective52. Orientările privind raportarea nefinanciară acoperă aspecte sociale și de personal, prezentând informații pe care întreprinderile trebuie să le publice, cum ar fi aspecte legate de diversitate, diversitatea de gen și egalitatea de tratament în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și ocupațiile, respectarea drepturilor omului, precum și aspecte legate de mediu. În 2019, Comisia a publicat orientări suplimentare, în special cu privire la raportarea informațiilor legate de climă53. Orientările privind raportarea informațiilor legate de climă au inclus în mod explicit recomandările Grupului operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă. Dovezile disponibile indică faptul că respectivul ghid de raportare fără caracter obligatoriu nu a avut un impact semnificativ asupra calității raportării de informații nefinanciare de către întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE. Caracterul voluntar al orientărilor înseamnă că întreprinderile sunt libere să le aplice sau să nu le aplice. Prin urmare, orientările nu pot asigura, de unele singure, comparabilitatea informațiilor prezentate de diferite întreprinderi sau prezentarea tuturor informațiilor pe care utilizatorii le consideră relevante. Acesta este motivul pentru care este nevoie de standarde comune obligatorii de raportare prin care să se asigure că informațiile sunt comparabile și că sunt prezentate toate informațiile relevante. Pornind de la principiul dublei perspective asupra pragului de semnificație, standardele ar trebui să acopere toate informațiile care sunt semnificative pentru utilizatori. Sunt necesare, de asemenea, standarde comune de raportare care să permită auditarea și digitalizarea raportării privind durabilitatea și să faciliteze supravegherea și asigurarea respectării acestora. Elaborarea unor standarde comune obligatorii de raportare privind durabilitatea este necesară pentru a se ajunge la o situație în care informațiile privind durabilitatea au un statut comparabil cu cel al informațiilor financiare. |
__________________ |
__________________ |
52 Comunicarea Comisiei Ghid privind raportarea informațiilor nefinanciare (metodologia de raportare a informațiilor nefinanciare) (C/2017/4234). |
52 Comunicarea Comisiei Ghid privind raportarea informațiilor nefinanciare (metodologia de raportare a informațiilor nefinanciare) (C/2017/4234). |
53 Comunicarea Comisiei Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate de climă (C/2019/4490). |
53 Comunicarea Comisiei Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate de climă (C/2019/4490). |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 33
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație, trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate și trebuie să fie aliniate, după caz, la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european și cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
(33) Niciun standard sau cadru existent nu răspunde nevoilor Uniunii de raportare detaliată privind durabilitatea. Informațiile care trebuie furnizate în temeiul Directivei 2013/34/UE trebuie să acopere informațiile relevante din fiecare perspectivă asupra pragului de semnificație, trebuie să se refere la toate aspectele legate de durabilitate și trebuie să fie aliniate, după caz, la alte obligații prevăzute de dreptul Uniunii de a prezenta informații privind durabilitatea, inclusiv la obligațiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul (UE) 2019/2088. În plus, standardele obligatorii de raportare privind durabilitatea pentru întreprinderile din Uniune trebuie să fie proporționale cu nivelul de ambiție al Pactului verde european, cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050 și cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Prin urmare, este necesar să se confere Comisiei competența de a adopta standarde de raportare privind durabilitatea la nivelul Uniunii, care să permită adoptarea lor rapidă și să asigure concordanța conținutului standardelor de raportare privind durabilitatea cu nevoile Uniunii. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a cooperării dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, avizul tehnic al EFRAG ar trebui să fie elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, să fie însoțit de analize cost-beneficiu și să utilizeze cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului54, ESMA joacă, de asemenea, un rol în promovarea convergenței în materie de supraveghere la asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate din UE și care vor trebui să utilizeze aceste standarde de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să consulte Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
(34) Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) este o asociație nonprofit înființată în temeiul dreptului belgian, care servește interesului public, oferind consultanță Comisiei cu privire la aprobarea standardelor internaționale de raportare financiară. EFRAG a dobândit o reputație de centru european de specialitate în materie de raportare a întreprinderilor și se află într-o poziție bună pentru a promova coordonarea dintre standardele europene de raportare privind durabilitatea și inițiativele internaționale care urmăresc să dezvolte standarde coerente la nivel mondial. În martie 2021, un grup operativ multipartit înființat de EFRAG a publicat recomandări referitoare la posibila elaborare a unor standarde de raportare privind durabilitatea pentru Uniunea Europeană. Respectivele recomandări conțin propuneri de elaborare a unui set coerent și cuprinzător de standarde de raportare, care să acopere toate aspectele legate de durabilitate dintr-o dublă perspectivă asupra pragului de semnificație. Respectivele recomandări conțin, de asemenea, o foaie de parcurs detaliată pentru elaborarea unor astfel de standarde, precum și propuneri de consolidare reciprocă a cooperării dintre inițiativele de stabilire a unor standarde la nivel mondial și inițiativele Uniunii Europene de stabilire a standardelor. În martie 2021, președintele EFRAG a publicat recomandări privind posibile modificări în materie de guvernanță ale EFRAG, în cazul în care i s-ar solicita să elaboreze un aviz tehnic asupra standardelor de raportare privind durabilitatea. Printre aceste recomandări se numără stabilirea, în cadrul EFRAG, a unui nou pilon al raportării privind durabilitatea, fără a se modifica însă în mod semnificativ actualul pilon al raportării financiare. Atunci când adoptă standarde de raportare privind durabilitatea, Comisia ar trebui să țină seama de avizul tehnic pe care îl va elabora EFRAG. Pentru a asigura standarde de înaltă calitate care să contribuie la binele public european și să răspundă nevoilor întreprinderilor și ale utilizatorilor informațiilor raportate, avizul tehnic al EFRAG ar trebui să fie elaborat respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, să fie însoțit de analize cost-beneficiu și să utilizeze cunoștințele și competențele de specialitate ale părților interesate relevante. Pentru a se asigura că standardele Uniunii de raportare privind durabilitatea țin seama de opiniile statelor membre ale Uniunii, Comisia ar trebui, înainte de adoptarea standardelor, să consulte Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852, în legătură cu avizul tehnic al EFRAG. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) joacă un rol în elaborarea de standarde tehnice de reglementare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 și este necesar să existe o coerență între respectivele standarde tehnice de reglementare și standardele de raportare privind durabilitatea. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului54, ESMA joacă, de asemenea, un rol în promovarea convergenței în materie de supraveghere la asigurarea respectării raportării la nivel de întreprindere de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate din UE și care vor trebui să utilizeze aceste standarde de raportare privind durabilitatea. Prin urmare, ESMA ar trebui să aibă obligația de a emite un aviz asupra avizului tehnic al EFRAG. Acest aviz ar trebui furnizat în termen de două luni de la data primirii solicitării din partea Comisiei. În plus, Comisia ar trebui să consulte Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă, precum și, dacă este cazul, părți interesate relevante, inclusiv sindicatele și organizațiile societății civile, pentru a se asigura că standardele de raportare privind durabilitatea sunt coerente cu politica și legislația relevantă a Uniunii. Eventualul aviz pe care unul dintre aceste organisme decide să îl emită se depune în termen de două luni de la data consultării organismului de către Comisie. |
_____________________________ |
_______________________ |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
54 Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84). |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 35
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(35) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie coerente cu alte acte legislative ale Uniunii. Standardele respective ar trebui, în special, să fie aliniate la cerințele de prezentare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și ar trebui să țină seama de indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute în diferitele acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852, de cerințele de prezentare aplicabile administratorilor de indici de referință în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului55, de standardele minime pentru construirea indicilor de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, precum și de orice activitate desfășurată de Autoritatea Bancară Europeană în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor de prezentare prevăzute în cadrul pilonului III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Standardele ar trebui să țină seama de legislația de mediu a Uniunii, inclusiv de Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului56 și de Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului57, și de Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei58 și de anexele la aceasta, precum și de actualizările lor. Ar trebui să se țină seama și de alte acte legislative relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului59, precum și de cerințele prevăzute în dreptul Uniunii pentru întreprinderi în ceea ce privește sarcinile directorilor și obligația de diligență. |
(35) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să fie coerente cu alte acte legislative ale Uniunii. Standardele respective ar trebui, în special, să fie aliniate la cerințele de prezentare prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și ar trebui să țină seama de indicatorii și metodologiile subiacente prevăzute în diferitele acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852, de cerințele de prezentare aplicabile administratorilor de indici de referință în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului55, de standardele minime pentru construirea indicilor de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, precum și de strategia europeană privind egalitatea de gen 2020-2025 și de dispozițiile viitoarei Directive privind transparența salarială și de orice activitate desfășurată de Autoritatea Bancară Europeană în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor de prezentare prevăzute în cadrul pilonului III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Standardele ar trebui să țină seama de legislația de mediu a Uniunii, inclusiv de Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului56 și de Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului57, și de Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei58 și de anexele la aceasta, precum și de actualizările lor. Ar trebui să se țină seama și de alte acte legislative relevante ale Uniunii, inclusiv de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului59, precum și de cerințele prevăzute în dreptul Uniunii pentru întreprinderi în ceea ce privește sarcinile directorilor și obligația de diligență. |
__________________ |
__________________ |
55 Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1). |
55 Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1). |
56 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
56 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). |
57 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1). |
57 Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1). |
58 Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). |
58 Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1). |
59 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17). |
59 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17). |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 43
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal și drepturile omului. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește principiile Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, inclusiv egalitatea de șanse pentru toți și condițiile de muncă. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
(43) Standardele de raportare privind durabilitatea ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la factorii sociali, inclusiv factorii de personal, drepturile fundamentale ale lucrătorilor și drepturile omului, punând accent pe egalitatea de gen, diversitate și incluziune. Aceste informații ar trebui să se refere la impactul întreprinderilor asupra oamenilor, inclusiv asupra sănătății umane. Informațiile pe care întreprinderile le prezintă cu privire la drepturile omului ar trebui să includă, când este relevant, informații cu privire la munca forțată în lanțurile lor valorice. Standardele de raportare care abordează factori sociali ar trebui să specifice informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte în ceea ce privește cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale care sunt relevante pentru întreprinderi, mai cu seamă egalitatea de șanse pentru toți, inclusiv egalitatea de gen, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și condiții de muncă corecte. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, solicită cerințe mai stricte de raportare de către întreprinderi cu privire la aspectele sociale. Informațiile privind responsabilitatea de mediu și cea socială sunt complementare. Cu toate acestea, societățile care publică mai multe informații în materie de mediu nu publică neapărat mai multe informații sociale. În pofida acestei diferențe în ceea ce privește practicile de publicare a informațiilor, piața de capital pare, în general, să acorde o mai mare importanță publicării mai multor informații sociale1a. Ar trebui să existe același nivel de ambiție pentru raportarea privind durabilitatea socială și cea de mediu. Informațiile pe care întreprinderile le publică cu privire la egalitatea de gen ar trebui să includă o listă de acțiuni în curs care promovează egalitatea de șanse, diversitatea, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și măsurile de combatere a hărțuirii la locul de muncă și care asigură o remunerație egală pentru muncă egală, indiferent de gen, în conformitate, dacă este cazul, cu cerințele de raportare privind remunerația care urmează să fie stabilite prin Directiva privind transparența salarială. Standardele de raportare ar trebui să specifice, de asemenea, informațiile pe care întreprinderile ar trebui să le prezinte cu privire la drepturile omului, libertățile fundamentale, principiile democratice și standardele stabilite în Carta internațională a drepturilor omului și în alte convenții fundamentale ale ONU privind drepturile omului, inclusiv Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW), Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene, în Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, în convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, în Convenția europeană a drepturilor omului, în Carta socială europeană și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
|
__________________ |
|
1a Ministerul federal german al muncii și afacerilor sociale – „Ce este RSI? Avantaje pentru întreprinderi”, https://www.csr-in-deutschland.de/EN/What-is-CSR/Benefits-for-Companies/benefits-for-companies-article.html |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 43 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(43a) Realizarea unei Europe caracterizate prin egalitatea de gen și eliminarea inegalităților structurale dintre femei și bărbați necesită un angajament sporit din partea tuturor sectoarelor economice și de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. Măsurile de combatere a discriminării și de încurajare a diversității și a egalității de gen ar trebui, prin urmare, să devină parte integrantă a standardelor de raportare privind durabilitatea socială. O atenție deosebită ar trebui acordată grupurilor vulnerabile și minoritare și persoanelor cu dizabilități. Standardele de raportare privind durabilitatea socială ar trebui să acopere condițiile de muncă, inclusiv programele de lucru flexibile, concediul de maternitate, de paternitate și de creștere a copilului, precum și politici de achiziții publice bazate pe egalitatea de gen, audituri ale performanței în materie de egalitate de gen ale furnizorilor și evaluări ale impactului de gen în lanțurile de aprovizionare. Pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice și sociale fac ca abordarea acestei probleme să devină și mai presantă, deoarece criza a afectat în mod deosebit de grav lucrătorii de sex feminin. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 44
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestor organe și sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor și la abordarea eticii în afaceri, inclusiv combaterea corupției și a mitei, și cu privire la angajamentele lor politice, inclusiv activitățile de lobby. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
(44) Utilizatorii au nevoie de informații cu privire la factorii de guvernanță, inclusiv informații privind rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, componența acestor organe, defalcată pe gen, mai ales în legătură cu participarea lucrătorilor și femeilor, vârsta, originea etnică sau rasială și alte aspecte intersecționale și legate de diversitate, și sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor ale unei întreprinderi, inclusiv în ceea ce privește procesul de raportare. Utilizatorii au nevoie, de asemenea, de informații cu privire la cultura corporativă a întreprinderilor, inclusiv cu privire la măsurile referitoare la tratamentul egal și egalitatea de șanse, incluziune și diversitate, dispozițiile menite să prevină hărțuirea morală și sexuală și să reducă violența împotriva femeilor, precum și la abordarea eticii în afaceri de către întreprinderi, inclusiv combaterea corupției și a mitei, a discriminării și a hărțuirii și cu privire la angajamentele lor politice, inclusiv activitățile de lobby. Informațiile privind conducerea întreprinderii și calitatea relațiilor cu partenerii de afaceri, inclusiv practicile de plată referitoare la data sau perioada de plată, rata dobânzii pentru efectuarea cu întârziere a plăților sau compensația pentru costurile de recuperare menționate în Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului62 referitoare la întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale, îi ajută pe utilizatori să înțeleagă riscurile unei întreprinderi, precum și impactul acesteia asupra aspectelor legate de durabilitate. În fiecare an, mii de întreprinderi, în special IMM-uri, suportă sarcini administrative și financiare deoarece sunt plătite cu întârziere sau nu sunt plătite deloc. În cele din urmă, întârzierea plăților duce la insolvabilitate și faliment, ceea ce are efecte distructive asupra întregului lanț valoric. Creșterea nivelului de informare cu privire la practicile de plată ar trebui să permită altor întreprinderi să identifice plătitori prompți și de încredere, să detecteze practicile de plată neechitabile, să acceseze informații cu privire la întreprinderile cu care desfășoară activități comerciale și să negocieze condiții de plată mai echitabile. |
__________________ |
__________________ |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
62 Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011, p. 1). |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 48
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite și citite automat în formate digitale. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei63, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată O strategie europeană privind datele64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
(48) Directiva 2013/34/UE nu prevede ca situațiile financiare sau raportul de gestiune să fie furnizate în format digital, ceea ce îngreunează posibilitatea de a localiza și de a utiliza informațiile raportate. Utilizatorii de informații privind durabilitatea se așteaptă din ce în ce mai mult ca aceste informații să poată fi găsite și citite automat în formate digitale și complet accesibile, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. Digitalizarea creează oportunități de exploatare a informațiilor într-un mod mai eficient și are potențialul de a genera economii semnificative de costuri atât pentru utilizatori, cât și pentru întreprinderi. Prin urmare, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a-și întocmi situațiile financiare și rapoartele de gestiune în format XHTML, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei63, și de a marca informațiile privind durabilitatea, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu regulamentul delegat sus-menționat. Va fi necesară o taxonomie digitală a standardelor Uniunii de raportare privind durabilitatea pentru a permite marcarea informațiilor raportate în conformitate cu standardele respective. Aceste cerințe ar trebui să contribuie la activitatea privind digitalizarea, anunțată de Comisie în Comunicarea intitulată O strategie europeană privind datele64 și în Strategia UE privind finanțele digitale65. Aceste cerințe completează, de asemenea, crearea unui punct unic de acces european pentru informațiile publice referitoare la întreprinderi, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care ia în considerare, de asemenea, necesitatea unor date structurate. |
_________________ |
_________________ |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
63 Regulamentul delegat (UE) 2018/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 de completare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic (JO L 143, 29.5.2019, p. 1). |
64 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_ro |
64 https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_ro |
65https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_ro |
65https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_ro |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 49
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(49) Pentru a permite includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, neîntârziat după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
(49) Pentru a permite și a asigura includerea informațiilor raportate privind durabilitatea în punctul unic de acces european, statele membre ar trebui să se asigure că întreprinderile publică situațiile financiare anuale și raportul de gestiune, aprobate în mod corespunzător, în formatul electronic prevăzut și că rapoartele de gestiune care conțin raportări privind durabilitatea sunt puse, neîntârziat după publicare, la dispoziția mecanismului relevant desemnat în mod oficial, astfel cum este menționat la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE. |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 51
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(51) Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE prevede ca întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să includă în raportul de gestiune o declarație privind guvernanța corporativă, care trebuie să conțină, printre alte informații, o descriere a politicii de diversitate aplicate de întreprindere în ceea ce privește organele sale de administrație, de conducere și de supraveghere. Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE oferă întreprinderilor flexibilitatea de a decide asupra căror aspecte ale diversității raportează. Dispoziția nu impune în mod explicit întreprinderilor să includă informații cu privire la vreun aspect specific al diversității. Pentru a se înainta în direcția unei participări mai echilibrate din punctul de vedere al genului la procesul decizional economic, este necesar să se asigure faptul că întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate raportează întotdeauna cu privire la politicile lor privind diversitatea de gen și la punerea în aplicare a acestora. Însă, pentru a se evita sarcinile administrative inutile, întreprinderile respective ar trebui să aibă posibilitatea de a raporta unele dintre informațiile prevăzute la articolul 20 din Directiva 2013/34/UE odată cu alte informații legate de durabilitate. |
(51) Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE prevede ca întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețe reglementate să includă în raportul de gestiune o declarație privind guvernanța corporativă, care trebuie să conțină, printre alte informații, o descriere a politicii de diversitate aplicate de întreprindere în ceea ce privește organele sale de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspecte precum vârsta, genul, educația și experiența profesională, obiectivele respectivei politici de diversitate, modul în care a fost implementată și rezultatele implementării obținute în perioada de raportare. Articolul 20 din Directiva 2013/34/UE oferă întreprinderilor flexibilitatea de a decide asupra căror aspecte ale diversității raportează. El nu obligă explicit întreprinderile să includă informații despre vreun aspect anume al diversității. Pentru a se înainta în direcția unei participări mai echilibrate din punctul de vedere al genului la procesul decizional economic, este necesar să se asigure faptul că întreprinderile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe piețele reglementate raportează întotdeauna cu privire la politicile lor privind, în special, diversitatea de gen și egalitatea de gen și la punerea în aplicare a acestora, cu scopul de a obține o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților în consiliile de administrație ale întreprinderilor, respectarea cerințelor viitoarei Directive privind transparența salarială, combaterea hărțuirii la locul de muncă și promovarea echilibrului între viața profesională și cea privată. Însă, pentru a se evita sarcinile administrative inutile, întreprinderile respective ar trebui să aibă posibilitatea de a raporta unele dintre informațiile prevăzute la articolul 20 din Directiva 2013/34/UE odată cu alte informații legate de durabilitate. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 71
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(71) Statele membre sunt invitate să evalueze impactul pe care actele lor de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. |
(71) Comisia ar trebui să evalueze impactul pe care actele de transpunere l-ar avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și ar trebui să publice rezultatele acestor evaluări. Statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor în aplicarea standardelor de raportare voluntară simplificată. Comisia ar trebui să creeze un instrument online pentru a facilita raportarea în întreprinderile mici și mijlocii, cu scopul de a evita o sarcină administrativă excesivă pentru IMM-urile cu mai puțin de 250 de angajați. Acest instrument online ar trebui să fie gratuit, ușor de utilizat și ușor accesibil. |
Justificare
Un instrument precum Evaluarea interactivă online a riscurilor (https://oiraproject.eu/ro) care să permită prezentarea informațiilor online, cu instrumente și instrucțiuni adecvate.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iiib (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiib) planurile întreprinderii de a promova egalitatea de gen și de a asigura punerea în aplicare a politicilor în materie de integrare a perspectivei de gen, de diversitate și de incluziune, în special în ceea ce privește diferența salarială și transparența salarială, cerințele urmând a fi stabilite de Directiva privind transparența salarială, precum și participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la luarea deciziilor și echilibrul între viața profesională și cea privată; |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a – punctul iv
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele părților interesate ale întreprinderii și de impactul întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate; |
(iv) modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii asigură condiții de muncă decente și apără drepturile și interesele părților interesate ale întreprinderii, inclusiv ale lucrătorilor și comunităților, și țin seama de impactul întreprinderii asupra aspectelor legate de durabilitate; |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate; |
(i) procesului de diligență necesară pus în aplicare în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate, inclusiv privind egalitatea de gen; |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 2 – paragraful 1 – litera e – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare; |
(ii) principalului impact negativ real sau potențial legat de lanțul valoric și de aprovizionare al întreprinderii, inclusiv de propriile sale operațiuni, de produsele și serviciile sale, de relațiile sale de afaceri și de lanțul său de aprovizionare, în special în ceea ce privește toate persoanele afectate de aceste efecte, acordând o atenție deosebită persoanelor care se confruntă frecvent cu discriminări intersecționale și forme diverse de discriminare sau care se află într-o situație vulnerabilă, cum ar fi femeile, copiii, persoanele LGBTIQ, persoanele cu dizabilități, persoanele cu o anumită origine etnică sau rasială sau persoanele care se confruntă cu sărăcia, mai ales cele mai sărace 20 % peroane din societate, sau persoanele care se confruntă cu excluziunea socială; |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful -1 (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Atunci când este posibil, întreprinderea trebuie să includă și date defalcate pe gen în cadrul informațiilor menționate la alineatele (1) și (2), integrând astfel dimensiunea de gen în raportarea de informații privind durabilitatea. |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 a – alineatul 3 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
După caz, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informații cu privire la lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv la operațiunile, produsele și serviciile proprii ale întreprinderii, la politicile de achiziții publice bazate pe egalitatea de gen, la relațiile sale de afaceri și la lanțul său de aprovizionare. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 1 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Cel puțin o dată la trei ani de la data aplicării, Comisia revizuiește orice act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, luând în considerare avizul tehnic al Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și, dacă este necesar, modifică actul delegat în cauză pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluțiile în ceea ce privește standardele internaționale. |
Cel puțin o dată la trei ani de la data aplicării, Comisia revizuiește orice act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, luând în considerare avizul tehnic al Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG), al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă, al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și al altor părți interesate vizate, inclusiv sindicate și organizații ale societății civile și, dacă este necesar, modifică actul delegat în cauză pentru a ține seama de evoluțiile relevante, inclusiv de evoluțiile în ceea ce privește standardele internaționale. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2013/34/UE
Articolul 19 b – alineatul 2 – paragraful 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |