RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii

24.5.2022 - (COM(2021)0554 – C9-0320/2021 – 2021/0201(COD)) - ***I

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Raportor: Ville Niinistö
Raportor pentru aviz (*):
Norbert Lins, Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală
(*) Procedura comisiei asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură

Amendamente

• 001-082 (PDF - 325 KB)
• 001-082 (DOC - 83 KB)
• 083-083 (PDF - 102 KB)
• 083-083 (DOC - 20 KB)
• 084-084 (PDF - 100 KB)
• 084-084 (DOC - 20 KB)
• 085-085 (PDF - 99 KB)
• 085-085 (DOC - 20 KB)
• 086-086 (PDF - 105 KB)
• 086-086 (DOC - 72 KB)
• 087-092 (PDF - 131 KB)
• 087-092 (DOC - 29 KB)
• 093-093 (PDF - 134 KB)
• 093-093 (DOC - 74 KB)
• 094-094 (PDF - 127 KB)
• 094-094 (DOC - 23 KB)
• 095-095 (PDF - 118 KB)
• 095-095 (DOC - 21 KB)
• 096-096 (PDF - 107 KB)
• 096-096 (DOC - 21 KB)
• 097-098 (PDF - 132 KB)
• 097-098 (DOC - 80 KB)
• 099-105 (PDF - 136 KB)
• 099-105 (DOC - 32 KB)
• 106-111 (PDF - 123 KB)
• 106-111 (DOC - 27 KB)
• 112-112 (PDF - 322 KB)
• 112-112 (DOC - 98 KB)
• 113-113 (PDF - 116 KB)
• 113-113 (DOC - 71 KB)
• 114-114 (PDF - 95 KB)
• 114-114 (DOC - 27 KB)

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

 

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii

(COM(2021)0554 – C9‑0320/2021 – 2021/0201(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0554),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie Parlamentului (C9‑0320/2021),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere avizul motivat prezentat de către Senatul Franței în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 8 decembrie 2021[1],

– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 28 aprilie 2022[2],

– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru transport și turism și al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

– având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0161/2022),

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul  1

Proiect de rezoluție legislativă

Referirea 4 a (nouă)

Proiectul de rezoluție legislativă	Amendamentul
	— având în vedere principiile subsidiarității, proporționalității și solidarității,

Amendamentul  2

Propunere de regulament

Titlu

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Propunere de	Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI	REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii	de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în sensul simplificării normelor de raportare și de conformitate și al stabilirii obiectivelor statelor membre începând cu 2026 până în 2030 în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
(Text cu relevanță pentru SEE)	(Text cu relevanță pentru SEE)

Amendamentul  3

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”)36. Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială.	(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”)36. Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială. Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow, părțile la Acordul de la Paris au recunoscut că limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice și s-au angajat să-și consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022 pentru a micșora diferența dintre obiectivele ambițioase și realitate, în acord cu constatările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Acest lucru ar trebui realizat într-un mod echitabil și care respectă principiul responsabilităților comune, dar diferențiate, și al capacităților aferente, în funcție de diferitele circumstanțe naționale. Revizuirea Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) reprezintă o oportunitate unică de a contribui la intensificarea acțiunii Uniunii în domeniul schimbărilor climatice înainte de cea de a 27-a ședință a Conferinței părților (COP27) la CCONUSC din Egipt.
_________________	_________________
36 Paris Agreement (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).	36 Paris Agreement (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).

Amendamentul  4

Propunere de regulament

Considerentul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1a) Până în prezent, acțiunile și politicile UE au fost insuficiente pentru a opri pierderea biodiversității și pentru a atinge țintele de la Aichi privind biodiversitatea din 2020. În raportul său „The European environment – state and outlook 2020: knowledge for transition to a sustainable Europe”, (Mediul european - situație și perspective în 2020: cunoștințe pentru tranziția către o Europă sustenabilă), Agenția Europeană de Mediu constată că „Europa continuă să piardă biodiversitatea într-un ritm alarmant și multe obiective politice convenite nu vor fi atinse. Evaluările speciilor și habitatelor protejate în temeiul Directivei privind habitatele indică un stadiu de conservare predominant nefavorabil de 60 % pentru specii și de 77 % pentru habitate.” 1a. Un raport din 2021 al Centrului Comun de Cercetare arată că în prezent mai există doar 4,9 milioane de hectare din pădurile primare și străvechi ale Europei – esențiale pentru menținerea biodiversității și pentru combaterea schimbărilor climatice – adică doar 3 % din suprafața împădurită totală a Uniunii și 1,2 % din uscatul Uniunii1b.
	__________________
	1a EEA, „The European environment — state and outlook 2020”, p. 74.
	1b Barredo, J., Brailescu, C., Teller, A., Sabatini, F.M., Mauri, A. și Janouskova, K., Mapping and assessment of primary and old-growth forests in Europe, EUR 30661 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2021.

Amendamentul  5

Propunere de regulament

Considerentul 1 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1b) Deși suprafața acoperită de copaci este în creștere, capacitatea pădurilor din Uniune de a elimina carbonul a scăzut semnificativ începând cu 2015 și se preconizează că această tendință va continua. Până în 2015, uscatul Uniunii putea elimina aproximativ 7 % din totalul emisiilor din UE (aproximativ 300 de milioane de Mt-CO2 echivalent)1a. Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM)1b, până în 2030 aceeași suprafață de uscat va elimina cu 40 % mai puțin CO2 echivalent (valoarea scăzând la 185 Mt în 2030)1c. Această reducere recentă a stocării carbonului se datorează parțial creșterii recoltării. În plus, schimbările climatice ar putea reduce potențialul de stocare a carbonului al pădurilor Europei cu 180 Mt CO2 pe an în perioada 2021-2030, ca urmare a perturbărilor, reducând astfel cu peste 50 % absorbția forestieră netă preconizată.1d
	__________________
	1a Raportul AEM nr. 6/2019.
	1b AEM, Total gas emissions trends and projections in Europe (Tendințe și previziuni privind emisiile totale de gaze cu efect de seră în Europa) (https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/greenhouse-gas-emission-trends-6/assessment-3).
	1c AEM, Total gas emissions trends and projections in Europe (Tendințe și previziuni privind emisiile totale de gaze cu efect de seră în Europa) (https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/greenhouse-gas-emission-trends-6/assessment-3).
	1d Seidl, R.; Schelhaas, M.-J.; Rammer, W.; Verkerk, P. J. (2014): Increasing forest disturbances in Europe and their impact on carbon storage. (Intensificarea perturbărilor forestiere în Europa și impactul acestora asupra stocării carbonului). In: nature climate change 4 (9), p. 806–810. DOI: 10.1038/nclimate2318.

Amendamentul  6

Propunere de regulament

Considerentul 1 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1c) În comunicarea sa din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, Comisia stabilește o nouă strategie care ar trebui să reprezinte prima etapă a procesului de transformare a economiei Uniunii, până cel târziu în 2050, într-o economie sustenabilă pentru mediu, neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, fără substanțe toxice și pe deplin circulară, cu respectarea limitelor planetei. Pactul verde european urmărește astfel să consolideze eforturile depuse la nivel mondial pentru a se pune în aplicare abordarea „O singură sănătate”, care recunoaște legătura intrinsecă dintre sănătatea umană, sănătatea animală și un mediu sănătos și rezilient, și să contribuie la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și ale Convenției privind diversitatea biologică și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Amendamentul  7

Propunere de regulament

Considerentul 1 d (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	1d.  Raportul special privind oceanele și criosfera într-o climă în schimbare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice a stabilit că oceanele joacă un rol fundamental în absorbția și redistribuirea dioxidului de carbon natural și antropic (CO2) și a căldurii, precum și în susținerea ecosistemelor.

Amendamentul  8

Propunere de regulament

Considerentul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării privind Pactul verde european, adoptată de Comisie la 11 decembrie 201928. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european a devenit cu atât mai necesar și important.	(2) Adoptarea unei abordări globale în ceea ce privește provocările legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, în mod echitabil și incluziv, fără a lăsa pe nimeni în urmă, se află în centrul Comunicării privind Pactul verde european, adoptată de Comisie la 11 decembrie 201928. Prin urmare, este necesar să se asigure că măsurile luate pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament țin seama de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și de garanțiile minime în sensul articolelor 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, și să se țină seama, în același timp, și de principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății, coeziunii sociale și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european și necesitatea de a-l implementa în mod sustenabil au devenit cu atât mai necesare și importante.
	________________
28 COM(2019)640 final.	28 COM(2019)640 final.
	28a Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

Amendamentul  9

Propunere de regulament

Considerentul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 privind „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: readucerea naturii în viețile noastre” intensifică ambițiile Uniunii legate de protejarea și refacerea biodiversității și a unor ecosisteme funcționale. Dovezile științifice, rapoartele și recomandările privind zoonozele și pandemiile, inclusiv raportul de atelier al IPBES privind pierderea biodiversității și pandemiile, raportul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu din 6 iulie 2020 intitulat „Prevenirea următoarei pandemii – bolile zoonotice și modalitățile de întrerupere a lanțului de transmitere” au demonstrat importanța opririi declinului biodiversității și a aplicării în mod global a principiului „O singură sănătate” în procesul de elaborare a politicilor, printr-o abordare care să reflecte faptul că sănătatea umană, animalele și mediul înconjurător sunt interconectate și că este urgent nevoie de schimbări transformatoare la nivelul întregii societăți.

Amendamentul  10

Propunere de regulament

Considerentul 2 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2b) Cel de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu urmărește să accelereze tranziția verde către o economie circulară neutră din punct de vedere climatic, sustenabilă, netoxică, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, bazată pe energie din surse regenerabile, rezilientă și competitivă, într-un mod just, echitabil și favorabil incluziunii, precum și să protejeze, să refacă și să îmbunătățească calitatea mediului, inclusiv prin oprirea și inversarea procesului de pierdere a biodiversității. Recunoaște că un mediu sănătos stă la baza stării de bine a tuturor oamenilor, în care biodiversitatea este conservată, ecosistemele prosperă și natura este protejată și refăcută, conducând la creșterea rezilienței la schimbările climatice, dezastrele meteorologice și climatice și la alte riscuri de mediu.

Amendamentul  11

Propunere de regulament

Considerentul 2 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2c) Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și Forumul mondial al OCDE privind mediul au evidențiat faptul că schimbările de mediu au efecte specifice în funcție de gen. Rolurile diferențiate în funcție de gen generează, de asemenea, vulnerabilități diferite pentru femei, respectiv pentru bărbați, la efectele schimbărilor climatice, iar impactul schimbărilor climatice exacerbează inegalitățile de gen. Cel de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu definește integrarea perspectivei de gen în politicile climatice și de mediu, inclusiv prin includerea unei perspective de gen în toate etapele procesului de elaborare a politicilor drept o condiție vitală care facilitează atingerea obiectivelor prioritare ale programului, necesitând eforturi din partea Comisiei, a statelor membre, a autorităților regionale și locale și a părților interesate, după caz.

Amendamentul  12

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030, în cadrul angajamentului actualizat de reducere stabilit la nivel național, transmis Secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 202029.	(3) Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030, în cadrul angajamentului actualizat de reducere stabilit la nivel național, transmis Secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 202029, în timp ce Parlamentul European a solicitat reducerea emisiilor brute de gaze cu efect de seră de la nivelul economiei Uniunii cu cel puțin 60 % sub nivelurile din 1990 până în 2030.
__________________	__________________
29 https://www4.unfccc.int/sites/ndcstaging/PublishedDocuments/European%20Union%20First/EU_NDC_Submission_December%202020.pdf	29 https://www4.unfccc.int/sites/ndcstaging/PublishedDocuments/European%20Union%20First/EU_NDC_Submission_December%202020.pdf

Amendamentul  13

Propunere de regulament

Considerentul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) Reducerea emisiilor de metan este esențială pentru îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5 °C până la sfârșitul secolului. Un raport din 2021 al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) estimează că introducerea rapidă a unor măsuri care să vizeze emisiile de metan ar putea duce la o scădere cu 0,3 °C a temperaturii globale până în 2045. Prin urmare, Uniunea trebuie să adopte de urgență un obiectiv în materie de reducere și măsuri obligatorii de însoțire a acestuia, pentru a reduce rapid emisiile de metan din toate sursele, inclusiv din surse biogene.

Amendamentul  14

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent. În contextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului31, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon până la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii până în 2030.	(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a consacrat în legislație obiectivul atingerii, până cel târziu în 2050, a unui echilibru la nivelul întregii economii între emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanții de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune și de a înregistra emisii negative după această dată. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Pentru a asigura un nivel suficient al măsurilor de atenuare până în 2030, contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent.
__________	_____________-
30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).	30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

Amendamentul  15

Propunere de regulament

Considerentul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) Sectorul LULUCF a fost un absorbant semnificativ de carbon de la începutul perioadei de raportare, în 1990. Doar silvicultura a captat aproximativ 400 Mt CO2 echivalent anual în Uniune în această perioadă.

Amendamentul  16

 

Propunere de regulament

Considerentul 4 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4b) Construirea de noi infrastructuri de transport este necesară pentru a îmbunătăți conexiunile dintre, pe de o parte, zonele urbane și zonele rurale și îndepărtate din întreaga Uniune și, pe de altă parte, dintre statele membre. Cu toate acestea, o astfel de construcție poate contribui, în același timp, la artificializarea terenurilor, care, la rândul său, poate reduce capacitatea solului de a absorbi gazele cu efect de seră. Orice astfel de utilizare a terenurilor ar trebui să fie luată în considerare în ceea ce privește potențialul său de reducere a emisiilor și impactul său asupra climei, ținând seama, în același timp, de necesitatea de a menține un echilibru între dimensiunile economice, sociale și de mediu. Statele membre ar trebui încurajate să se asigure că planificarea, autorizarea și implementarea infrastructurii de transport și turism contribuie la îndeplinirea sustenabilă a obiectivelor prezentului regulament și să asigure buna întreținere a infrastructurii existente și utilizarea eficientă a terenurilor din perspectiva climei, în special în rețelele de transport rutier.

Amendamentul  17

Propunere de regulament

Considerentul 5

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Pentru a contribui la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului]32, având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității.	(5) Pentru a se asigura că sectorul LULUCF contribuie în mod durabil și previzibil pe termen lung la obiectivul Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050 și la obiectivul de a obține emisii negative după această dată, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru din sectorul LULUCF cel puțin până în 2050, începând cu perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului32], având drept rezultat un obiectiv intermediar de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent de absorbții nete la nivelul întregii Uniuni până în 2030, precum și un obiectiv suplimentar de cel puțin 50 de milioane de tone echivalent CO2 de absorbție netă care urmează să fie realizat prin măsuri și inițiative suplimentare la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru a sprijini măsurile de stocare a carbonului în soluri agricole bazate pe norme la nivelul Uniunii, dar voluntare la nivelul exploatațiilor agricole, asigurându-se în același timp că aceste absorbții nete suplimentare nu contrabalansează reducerile de emisii necesare în conformitate cu obiectivele climatice ale Uniunii, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de refacere, gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității. Atunci când statele membre pot și doresc să atingă niveluri mai ridicate, ar trebui să fie încurajate să facă acest lucru.
__________________	__________________
32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).	32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

Amendamentul  18

Propunere de regulament

Considerentul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5a) Defrișările și degradarea pădurilor contribuie la criza climatică globală, crescând emisiile de gaze cu efect de seră prin incendii forestiere asociate, prin eliminarea permanentă a capacităților de absorbție a carbonului, prin reducerea rezilienței zonei afectate la schimbările climatice și prin reducerea substanțială a biodiversității sale. Prin urmare, oprirea și inversarea defrișării, astfel cum au reafirmat liderii UE la COP 26 de la Glasgow, sunt vitale pentru combaterea schimbărilor climatice. Prin urmare, propunerea Comisiei de a interzice importul și exportul de mărfuri și de produse asociate defrișării și degradării pădurilor [COM(2021)0366] constituie un stimulent important pentru consolidarea în continuare a poziției proprietarilor europeni de păduri în gestionarea sustenabilă a pădurilor și în lupta împotriva defrișărilor.

Amendamentul  19

Propunere de regulament

Considerentul 5 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5b) Ar trebui introduse dispoziții privind cartografierea și monitorizarea, pe teren și de la distanță, pentru a li se impune statelor membre să dispună de informații explicite din punct de vedere geografic pentru a identifica zonele prioritare care au potențialul de a fi restaurate și care pot contribui la acțiunile climatice. În cadrul îmbunătățirii generale a monitorizării, raportării și verificării, activitatea se va axa și pe armonizarea și rafinarea bazelor de date de activitate și a factorilor de emisii pentru îmbunătățirea inventarelor de gaze cu efect de seră.

Amendamentul  20

Propunere de regulament

Considerentul 5 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5c) Carbonul organic din sol și rezervoarele de carbon reprezentate de lemnul mort, din care o mare parte alimentează prin urmare rezervoarele de carbon din sol, sunt deosebit de relevante pentru mai multe categorii de raportare, atât pentru politicile climatice, cât și pentru protecția biodiversității. Există dovezi empirice care arată că lemnul mort, sub forma deșeurilor brute de lemn, se comportă ca un absorbant de carbon analog produselor lemnoase recoltate. De asemenea, acesta contribuie la crearea absorbantului terestru de carbon al solului forestier, prevenind mineralizarea în CO2, și ambele mecanisme ar trebui luate în considerare în mod adecvat în raportare. Cercetările confirmă, de asemenea, modelele globale raportate pentru aplicabilitatea carbonului organic din sol pe verticală în solurile forestiere din pădurile europene, unde aproximativ 55-65 % se stochează în cei 30 cm din partea de sus a solului, iar restul de 40 % se stochează la o adâncime mai mare, măsurată până la 1 m, în special în cazul solurilor organice. Regulamentul ar trebui modificat în acest sens.

Amendamentul  21

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului modificării metodologiei asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.	(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică, sub rezerva unei evaluări științifice independente. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului unei mai mari precizii a metodologiei folosite asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.

Amendamentul  22

Propunere de regulament

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(6a) În raportul său din 2019 de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) a furnizat cele mai recente dovezi științifice despre degradarea continuă a biodiversității. Pierderea biodiversității accelerează schimbările climatice și accentuează semnificativ vulnerabilitatea în fața acestora. La 11 octombrie 2021, Consiliul Uniunii a autorizat Comisia să aprobe Declarația de la Kunming în numele Uniunii, angajând astfel Uniunea să inverseze declinul actual al biodiversității și să se asigure că biodiversitatea este pusă pe calea redresării până cel târziu în 2030. Pădurile și solurile sănătoase sunt extrem de importante pentru biodiversitate, dar și pentru purificarea aerului și a apei, sechestrarea și stocarea carbonului și furnizarea de produse din lemn cu durată lungă de viață obținute în mod sustenabil. Atât noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, cât și Strategia UE pentru 2030 privind solul au recunoscut necesitatea de a proteja și de a îmbunătăți calitatea pădurilor și a ecosistemelor solului în Uniune, precum și de a încuraja practici consolidate de gestionare durabilă care pot îmbunătăți sechestrarea carbonului și pot consolida reziliența pădurilor și a solurilor, având în vedere crizele climatice și cele legate de biodiversitate.

Amendamentul  23

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat o opțiune de a combina emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, altele decât emisiile de CO2, cu absorbțiile nete din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, creând astfel un sector al terenurilor nou reglementat. O astfel de combinație poate promova sinergii între acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor și poate facilita elaborarea și punerea în aplicare mai integrate a politicilor la nivel național și la nivelul Uniunii. În acest scop, ar trebui consolidată obligația statelor membre de a prezenta planuri integrate de atenuare a schimbărilor climatice pentru sectorul terenurilor.	(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat diferite căi și opțiuni de politică pentru a atinge obiectivul climatic mai ambițios al Uniunii pentru 2030. Aceasta a subliniat că, pentru atingerea neutralității climatice, acțiunea Uniunii va trebui să fie intensificată în mod semnificativ în toate sectoarele economiei. Progresele înregistrate într-un sector nu ar trebui să compenseze lipsa progreselor în alte sectoare. Prioritatea ar trebui să fie stoparea emisiilor fosile. În plus, absorbțiile de gaze cu efect de seră realizate de absorbanții naturali de carbon sunt fragile și potențial reversibile, ceea ce duce la creșterea incertitudinii în ceea ce privește măsurarea emisiilor și a absorbțiilor în sectorul terenurilor în comparație cu alte sectoare. Riscul de inversare a absorbțiilor realizate de absorbanții naturali de carbon este agravat și mai mult de schimbările climatice. Datele științifice privind clima arată, de asemenea, că răspunsul climatic la emisii și absorbții este asimetric, adică o tonă de gaze cu efect de seră emise în atmosferă nu poate fi comparată cu o tonă de gaze cu efect de seră absorbită33a. Există, de asemenea, diferențe între gazele cu efect de seră cu durată scurtă de viață, cum ar fi metanul, și dioxidul de carbon, care pot rămâne în atmosferă timp de până la 1 000 de ani. Prin urmare, obiectivul de intensificare a absorbțiilor de către absorbanții naturali de carbon ar trebui urmărit strict separat de obiectivul de reducere rapidă și drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră din alte sectoare, inclusiv a emisiilor agricole altele decât CO2.
___________	__________________
33 COM(2020) 562 final.	33 COM(2020)0562.
	33a Zickfeld K., Azevedo D., Mathesius S. et al. Asymmetry in the climate–carbon cycle response to positive and negative CO2 emissions. Nature Climate Change 11, 613–617 (2021).

Amendamentul  24

Propunere de regulament

Considerentul 8

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(8) Sectorul terenurilor are potențialul de a deveni rapid neutru din punct de vedere climatic până în 2035 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, de a genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii. Un angajament colectiv care vizează realizarea neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035 la nivelul UE poate oferi certitudinea necesară în materie de planificare pentru a stimula acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor pe termen scurt, având în vedere că astfel de acțiuni pot necesita mulți ani pentru a obține rezultatele dorite în materie de atenuare. În plus, se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Prin urmare, este deosebit de important ca acest sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul colectiv de neutralitate climatică în sectorul terenurilor la nivelul UE în 2035. Pe baza acestor planuri, Comisia ar trebui să propună obiective naționale care să garanteze că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și emisiile din sectoarele agricole, altele decât cele de CO2, sunt cel puțin echilibrate până în 2035. Contrar obiectivului UE de atingere a neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035, astfel de obiective naționale vor fi obligatorii și executorii pentru fiecare stat membru.	(8) Se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Se preconizează că sectoarele din cadrul pilonului pentru terenuri vor avea contribuții diferite la obiectivul de neutralitate climatică. Mai ales, terenurile cultivate, pajiștile și zonele umede sunt în prezent emițători neți de gaze cu efect de seră în Uniune, dar au potențialul de a deveni o sursă de absorbții nete de gaze cu efect de seră, în special prin modernizarea agrosilviculturii, agricultura ecologică și refacerea zonelor umede și a turbăriilor. Prin urmare, este deosebit de important ca fiecare sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul de a asigura o contribuție echitabilă a tuturor la acest obiectiv. Pe baza acestor planuri și după ce a ținut seama de avizul Consiliului consultativ științific european pentru schimbările climatice și de bugetul Uniunii privind gazele cu efect de seră stabilit în Regulamentul (UE) 2021/1119, Comisia ar trebui să propună obiective și măsuri specifice pentru a asigura o repartizare echitabilă a sarcinilor între toate sectoarele de terenuri și statele membre.
__________________	__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).	34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

Amendamentul  25

Propunere de regulament

Considerentul 8 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(8a) Turbăriile sunt cel mai mare spațiu terestru de stocare a carbonului organic, dar, dacă sunt secate, pot deveni o sursă de gaze cu efect de seră, contribuind la criza climatică. La nivel global, turbăriile secate emit aproximativ 2 Gt de dioxid de carbon pe an, ceea ce corespunde unui procent de aproximativ 5 % din emisiile antropice. Prin urmare, îmbunătățirea gestionării și a protecției turbăriilor ar trebui să constituie o prioritate în ceea ce privește creșterea absorbției gazelor cu efect de seră, contribuind astfel la atenuarea schimbărilor climatice, precum și la protecția biodiversității și a solului împotriva eroziunii;

Amendamentul  26

Propunere de regulament

Considerentul 8 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(8b) Pădurile oferă beneficii importante pentru biodiversitate, stabilizarea solului, purificarea aerului și a apei, sechestrarea și stocarea carbonului și, eventual, furnizarea de produse din lemn cu durată lungă de viață. Cu toate acestea, natura și funcția pădurilor variază foarte mult în întreaga Uniune, în special între partea de nord, unde producția de lemn este mai răspândită, și cea de sud, unde conservarea solului este o prioritate și unde alte tipuri de păduri multifuncționale specifice (cum ar fi pădurea mediteraneeană sau Dehesa) necesită deseori măsuri specifice de conservare și ecologice, precum și perioade lungi de timp pentru absorbția CO2. Astfel de păduri mediteraneene sunt mai vulnerabile la schimbările climatice din cauza impactului direct, cum ar fi seceta sau degradarea pădurilor indusă de temperatură sau evoluția aridității. În acest context, ar trebui utilizat un indice de ariditate ca unul dintre instrumentele necesare pentru a consolida rezistența pădurilor Uniunii.

Amendamentul  27

Propunere de regulament

Considerentul 8 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(8c) La punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se țină seama de articolul 349 din TFUE, care recunoaște vulnerabilitatea deosebită a regiunilor ultraperiferice din cauza suprafeței lor reduse, a insularității, a depărtării de regiunile continentale, a reliefului și climei lor dificile și a dependenței lor economice de un număr redus de produse, o combinație care le împiedică grav dezvoltarea și generează costuri suplimentare substanțiale în multe domenii, în special pentru transport. Eforturile depuse și obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră, stabilite pentru statele membre cu regiuni ultraperiferice – Portugalia, Spania și Franța –, ar trebui adaptate la situația dificilă a acestor regiuni, echilibrând obiectivele de mediu cu costurile sociale ridicate pentru aceste regiuni și ținând cont că acestea găzduiesc aproximativ 80 % din biodiversitatea Uniunii. Prin urmare, aceste state membre ar trebui să implice autoritățile din regiunile ultraperiferice în elaborarea planurilor lor naționale privind energia și clima, asigurând o tranziție echitabilă.

Amendamentul  28

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii sau administratorii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor și în pădurile lor. Noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii de produse de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate. Modelele de afaceri emergente, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. De asemenea, ele creează oportunități pentru noi locuri de muncă și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante.	(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii, proprietarii de terenuri și de păduri sau administratorii de păduri ar trebui să fie încurajați să stocheze mai mult carbon pe terenurile și pădurile lor, acordând prioritate abordărilor ecosistemice și practicilor favorabile biodiversității, cum ar fi practicile forestiere apropiate de natură, împădurirea, refacerea stocurilor de carbon forestier, extinderea acoperirii agroforestiere, sechestrarea carbonului în sol și refacerea zonelor umede, precum și alte soluții inovatoare. Astfel de stimulente ar trebui să îmbunătățească și atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie și reducerea globală a emisiilor în toate sectoarele bioeconomiei, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Lemnul recoltat din surse durabile cu durată de viață îndelungată și produsele de stocare a carbonului pe bază biologică pot contribui la bioeconomia circulară, acționând ca înlocuitori pentru opțiunile pe bază de combustibili fosili, dar potențialul stocării carbonului în aceste produse este determinat de durata de viață a acestor produse. Beneficiul utilizării lemnului pentru a înlocui energiile sau materialele concurente cu amprente de carbon mai mari depinde și de metodele de recoltare, de transport și de prelucrare. Prin urmare, noi categorii de produse de stocare a carbonului pot fi introduse numai dacă au o durată de viață lungă, au un efect net pozitiv de sechestrare a carbonului pe baza unei evaluări a ciclului de viață, inclusiv impactul asupra utilizării terenurilor și a schimbării destinației terenurilor asociate cu creșterea recoltării, și cu condiția ca datele disponibile să aibă o bază științifică, să fie transparente și verificabile. Comisia trebuie să țină seama de faptul că este necesar ca ciclul de viață al acestor produse nu afecteze semnificativ obiectivele de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852;

Amendamentul  29

Propunere de regulament

Considerentul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10a) Finanțarea publică din politica agricolă comună (PAC) și alte programe ale Uniunii pot sprijini deja sechestrarea carbonului și abordările favorabile biodiversității în păduri și terenuri agricole. Pentru a oferi un sprijin financiar necesar și personalizat proprietarilor sau administratorilor de terenuri și păduri cu scopul de a atinge obiectivele consolidate în domeniul LULUCF, ar trebui mobilizate planurile strategice PAC și alte surse de finanțare publice sau private.

Amendamentul  30

Propunere de regulament

Considerentul 10 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10b) Pentru a asigura un progres constant în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, statele membre care nu reușesc să își atingă obiectivele anuale în doi ani consecutivi ar trebui să își revizuiască planurile naționale privind energia și clima și strategiile pe termen lung pentru a se asigura că se iau măsuri suplimentare în scopul de a îmbunătăți toți absorbanții și toate rezervoarele și de a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale.

Amendamentul  31

Propunere de regulament

Considerentul 10 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10c) Pentru a menține și a îmbunătăți coerența socială, Pactul verde european trebuie să fie pus în aplicare într-un mod sustenabil pe plan economic și acordând atenție aspectelor sociale, pentru a asigura o tranziție echitabilă și justă, care să nu lase pe nimeni în urmă și să promoveze egalitatea de gen. Nivelul sporit de ambiție în sectorul exploatării terenurilor și al silviculturii poate avea efecte sociale, economice și asupra forței de muncă. El poate crea oportunități pentru noi locuri de muncă de calitate și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante. Prin urmare, este important să se anticipeze impactul politicilor asupra locurilor de muncă și a rezultatelor legate de acestea prin evaluări ale impactului asupra ocupării forței de muncă, așa cum se prevede, de exemplu, în Ghidul de referință al OIM privind evaluarea impactului asupra ocupării forței de muncă, să se asigure o tranziție justă pentru ca sectorul exploatării terenurilor și al silviculturii să devină mai sustenabil, cu implicarea deplină a partenerilor sociali și a organizațiilor relevante ale societății civile, atât în faza de planificare, cât și în cea de punere în aplicare, în beneficiul administratorilor de păduri și de terenuri, al fermierilor, al lucrătorilor, al mediului și al societății în sens mai larg. Politicile naționale ar trebui să țină seama în mod corespunzător de acest lucru.

Amendamentul  32

Propunere de regulament

Considerentul 10 d (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10d) Potențialul de stocare a carbonului al produselor lemnoase este determinat de durata de viață a acestor produse, care poate varia de la câteva zile pentru un pliant la mai multe decenii sau chiar sute de ani pentru o clădire din lemn. Deși un produs din lemn reprezintă un stoc de carbon, beneficiul real al recoltării unui copac depinde de durata de viață a produsului realizat, care trebuie comparată cu cea a lemnului din ecosistem dacă nu ar fi fost tăiat copacul.

Amendamentul  33

Propunere de regulament

Considerentul 10 e (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10e) Definiția cultivării plantelor palustre (sau a agriculturii în turbării) ar trebui discutată în continuare, pentru a se trece rapid la o agricultură pe soluri organice mai favorabilă climei, precum și pentru a pune capăt drenărilor și a reface nivelul natural al apei.

Amendamentul  34

Propunere de regulament

Considerentul 10 f (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10f) În conformitate cu obiectivul Uniunii de creștere netă zero a suprafeței terenurilor ocupate până în 2050, ar trebui evitată transformarea terenurilor naturale și agricole în zone construite. Prin urmare, statele membre ar trebui să introducă în planurile lor de amenajare a teritoriului măsuri care să compenseze orice reducere a terenurilor rezultată din urbanizare.

Amendamentul  35

Propunere de regulament

Considerentul 11

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(11) Având în vedere particularitățile sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii din fiecare stat membru, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.	(11) Având în vedere particularitățile sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii din fiecare stat membru, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor la un preț minim și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.

Amendamentul  36

Propunere de regulament

Considerentul 12

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(12) Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau ca urmare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun, să pună în aplicare măsuri adecvate de reducere a vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură să fie finalizată.	(12) Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau de perturbările ecosistemelor create de schimbările climatice în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, cu condiția ca acestea să nu fi putut fi anticipate sau prevenite, în special prin punerea în aplicare a unor măsuri de adaptare. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun și să fi demonstrat că excedentul rămas are legătură directă cu impactul perturbărilor naturale sau al perturbărilor ecosistemelor create de schimbările climatice, să pună în aplicare măsuri adecvate de îmbunătățire a absorbanților naturali de carbon într-un mod care să contribuie la ameliorarea biodiversității și la reducerea vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură să fie finalizată.

Amendamentul  37

Propunere de regulament

Considerentul 13

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(13) Odată cu stabilirea unor obiective naționale anuale obligatorii privind absorbțiile de gaze cu efect de seră pe baza emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate începând cu 2026, ar trebui stabilite norme pentru respectarea obiectivelor. Principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să se aplice mutatis mutandis, cu o sancțiune pentru neconformitate calculată după cum urmează: 108 % din decalajul dintre obiectivul atribuit și absorbțiile nete raportate în anul respectiv se va adăuga la cifra emisiilor de gaze cu efect de seră raportată în anul următor de către statul membru.	(13) Odată cu stabilirea unor obiective naționale anuale obligatorii privind absorbțiile de gaze cu efect de seră pe baza emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate începând cu 2026, ar trebui stabilite norme pentru respectarea obiectivelor. Principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să se aplice mutatis mutandis, cu o sancțiune pentru neconformitate calculată după cum urmează: 108 % din decalajul dintre obiectivul atribuit și absorbțiile nete raportate în anul respectiv se va adăuga la cifra emisiilor de gaze cu efect de seră raportată în anul următor de către statul membru. Comisia ar trebui să ia toate măsurile necesare în conformitate cu tratatele pentru a asigura respectarea de către statele membre a dispozițiilor prevăzute în prezentul regulament.

Amendamentul  38

Propunere de regulament

Considerentul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(13a) Controlul public și accesul la justiție reprezintă o parte esențială a valorilor democratice ale Uniunii și un instrument de protecție a statului de drept. Societatea civilă joacă un rol esențial, de „câine de pază”, în statele membre și furnizează sprijin important pentru a contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european. Pentru a-și proteja drepturile și a contesta încălcările punerii în aplicare a prezentului regulament la nivel național, statele membre ar trebui să asigure cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale accesul la justiție. Pentru a asigura că acest drept poate fi exercitat în mod egal în toate statele membre, la prezentul regulament ar trebui să se adauge un articol care să acopere accesul la justiție.

Amendamentul  39

Propunere de regulament

Considerentul 14

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(14) Pentru a asigura existența unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2018/841 de stabilire a alocărilor anuale de obiective pentru statele membre, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului37.	(14) Pentru a specifica cerințele prevăzute în prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește stabilirea alocărilor anuale de obiective pentru statele membre pentru LULUCF, precum și metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată la obiectivele statelor membre și în vederea realizării expertizei independente, precizând criterii minime pentru includerea monitorizării biodiversității în sistemul de monitorizare a terenurilor și adoptarea unei metodologii de evaluare a impactului perturbărilor ecosistemice create de schimbările climatice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare36a. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
______________	______________
	36a JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
37 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

Amendamentul  40

Propunere de regulament

Considerentul 15 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(15a) În Europa, inventarele forestiere naționale sunt utilizate pentru a furniza informații pentru evaluările serviciilor ecosistemice forestiere. Sistemul de monitorizare a inventarelor forestiere diferă de la țară la țară, întrucât fiecare țară are propriul sistem de inventariere forestieră, cu propria sa metodologie. Comisia și statele membre ar trebui să armonizeze indicatorii, definiția și diferitele sisteme de inventariere și să stabilească un sistem de monitorizare forestieră consecvent în întreaga Uniune.

Amendamentul  41

Propunere de regulament

Considerentul 16

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE pentru păduri40, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.	(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate și măsurate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE privind solul39a, Strategia UE pentru păduri40, Comunicarea Comisiei referitoare la ciclurile durabile ale carbonului39b, Strategia actualizată a UE privind bioeconomia40b, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune și la stimularea sinergiilor între politicile Uniunii în domeniul climei și al biodiversității. Monitorizarea prin satelit și la fața locului și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și utilizând pe deplin instrumentele deja existente, cum ar fi anchetele statistice LUCAS și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale. În acest context, Comisia ar trebui să ofere asistență statelor membre pentru ca acestea să aplice metodologia de nivel 3 începând cu 2026, pentru a asigura coerența și transparența datelor, și să continue să lucreze la datele geospațiale GIS la nivelul Uniunii.
__________________	__________________
38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM/2020/380 final).	38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM/2020/380 final).
39 COM/2020/381 final.	39 COM/2020/381 final.
	39a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind solul pentru 2030 – Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru ființele umane, alimentație, natură și climă (COM(2021)0699).
40 […]	40 […]
	40a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu referitoare la ciclurile durabile ale carbonului (COM(2021)0800).
	40b Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu (COM/2018/673).
41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).	41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
42 COM/2021/82 final.	42 COM/2021/82 final.

Amendamentul  42

Propunere de regulament

Considerentul 16 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(16a) În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030 și al noii strategii a UE pentru păduri pentru 2030, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexei V la Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru a adăuga noi categorii de terenuri la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul protecției și la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul refacerii.

Amendamentul  43

Propunere de regulament

Considerentul 17

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(17) Schimbările antropice preconizate în ceea ce privește utilizarea mediului marin și de apă dulce, de exemplu prin extinderea planificată a surselor de energie offshore, creșterea potențială a producției de acvacultură și creșterea nivelurilor de protecție a naturii în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE în domeniul biodiversității, vor influența emisiile de gaze cu efect de seră și sechestrarea acestora. În prezent, aceste emisii și absorbții nu sunt incluse în tabelele standard de raportare către CCONUSC. Ulterior adoptării metodologiei de raportare, Comisia va lua în considerare raportarea cu privire la progresele, fezabilitatea analizei și impactul extinderii raportării la mediul marin și de apă dulce pe baza celor mai recente dovezi științifice ale acestor fluxuri atunci când efectuează revizuirea în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.	(17) Se preconizează că schimbările antropice ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale absorbțiilor din ecosistemele marine, costiere și de apă dulce vor varia în viitor ca urmare a modificărilor utilizării, de exemplu prin extinderea planificată a surselor de energie offshore, creșterea potențială a producției de acvacultură și creșterea nivelurilor de protecție a naturii necesare îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE în domeniul biodiversității. Zonele umede costiere prezintă un interes specific pentru biodiversitatea Uniunii, precum și pentru regiunile și ecosistemele ultraperiferice vizate de acțiunile externe ale Uniunii, și pot declanșa o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, întrucât așa-numitele ecosisteme de „carbon albastru”. În prezent, aceste emisii și absorbții nu sunt incluse în tabelele standard de raportare către CCONUSC. Ulterior adoptării metodologiei de raportare, Comisia va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al prezentului regulament pentru a include emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile din ecosistemele marine, costiere, inclusiv zonele umede care formează o deltă, și de apă dulce pe baza celor mai recente dovezi științifice ale acestor fluxuri și ale cauzelor lor, și va aplica acestor emisii și absorbții obiective specifice atunci când efectuează revizuirea în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.

Amendamentul  44

Propunere de regulament

Considerentul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(17a) Regulamentul LULUCF ar trebui să fie modificat pentru a fi în conformitate cu articolul 6 din Acordul de la Paris și cu rezultatele Reuniunii la nivel înalt privind clima de la Glasgow și pentru a evita dubla contabilizare. În același timp, Uniunea și statele membre ar trebui să încurajeze partenerii internaționali și părțile terțe să ia măsuri suplimentare și în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii, în contextul viitoarelor conferințe ale ONU privind schimbările climatice, precum și în alte contexte internaționale.

Amendamentul  45

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 1 – paragraful 1 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ca) obiectivele secundare la nivelul Uniunii privind emisiile nete de gaze cu efect de seră generate de terenuri cultivate, pășuni și zone umede, astfel încât aceste categorii de terenuri să contribuie la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 și la obiectivul neutralității climatice prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119;

Amendamentul  46

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 1 – paragraful 1 – litera da (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(da) obiectivele secundare pentru statele membre în ceea ce privește emisiile nete de gaze cu efect de seră generate de terenuri cultivate, pășuni și zone umede, astfel încât aceste categorii de terenuri să contribuie la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 și la obiectivul neutralității climatice prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119, ținând seama de particularitățile naționale;

Amendamentul  47

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 1 – paragraful 1 – litera db (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(db) angajamentele instituțiilor relevante ale Uniunii și ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a îmbunătăți absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF începând din 2031, astfel încât să contribuie la punerea în aplicare a articolului 5 alineatul (1) din Acordul de la Paris și să asigure o contribuție sustenabilă și previzibilă pe termen lung a absorbanților naturali la atingerea obiectivului Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050 și la atingerea ulterior a emisiilor negative, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119;

Amendamentul  48

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 1 – paragraful 1 – litera e

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(e) angajamente ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru realizarea colectivă a neutralității climatice în Uniune până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, inclusiv emisiile din agricultură altele decât cele de CO2.”;	eliminat

Amendamentul  49

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 2 – alineatul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
3. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre începând cu 2031, în oricare dintre categoriile de terenuri enumerate la alineatul (2) literele (a)-(j) și în oricare dintre următoarele sectoare:	eliminat
(a) fermentație enterică;
(b) gestionarea gunoiului de grajd;
(c) cultivarea orezului;
(d) soluri agricole;
(e) incendierea programată a savanelor;
(f) arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil;
(g) stropire cu var;
(h) aplicarea ureei;
(i) alte îngrășăminte cu conținut de carbon;
(j) „altele.”

Amendamentul  50

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018.	2. Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii este de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018. Acest obiectiv trebuie amplificat și mai mult prin măsuri și inițiative suplimentare la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru a sprijini sechestrarea carbonului în solurile agricole, asigurând absorbții nete de cel puțin 50 de milioane de tone suplimentare de CO2 echivalent până în 2030 la nivelul Uniunii.
Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12, 13 și 13b, cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), în fiecare an din perioada 2026-2030, nu depășește limita stabilită de o traiectorie liniară, care se încheie în 2030 cu privire la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa IIa. Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022.	Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12 și 13b, cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), în fiecare an din perioada 2026-2030, nu depășește limita stabilită de o traiectorie liniară, care se încheie în 2030 cu privire la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa IIa. Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022.

Amendamentul  51

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – paragraful 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc obiectivele anuale pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre se stabilește în aceste acte de punere în aplicare. În sensul respectivelor acte de punere în aplicare, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.	3. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament stabilind obiectivele anuale pentru sectorul LULUCF pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa și de cel puțin 50 de milioane de tone suplimentare de CO2 echivalent astfel cum se prevede la alineatul (2) poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre, sub rezerva unei expertize independente care să confirme necesitatea și proporționalitatea corecției tehnice pe baza unei precizii mai bune a datelor monitorizate și raportate. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre și de expertiză independentă se stabilește în aceste acte delegate și este pusă la dispoziția publicului. În sensul respectivelor acte delegate, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 16a.

Amendamentul  52

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	3a. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea unei metodologii de stabilire a unor obiective secundare ale Uniunii și ale statelor membre pentru terenuri cultivate, pajiști și zone umede, pentru a se asigura că aceste categorii de terenuri contribuie la obiectivul climatic al UE pentru 2030 și la obiectivul neutralității climatice prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119, ținând seama de particularitățile naționale și de potențialul de sechestrare al acestor categorii de terenuri.

Amendamentul  53

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 3 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	3b. Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre iau măsurile necesare la nivelul Uniunii și, respectiv, la nivel național pentru a îmbunătăți în continuare absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF începând din 2031, astfel încât să contribuie la aplicarea articolului 5 alineatul (1) din Acordul de la Paris și să asigure o contribuție sustenabilă și previzibilă pe termen lung a absorbanților naturali la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până cel târziu în 2050 și la obiectivul de a realiza ulterior emisii negative, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119.
	Până la 1 ianuarie 2025, Comisia, ținând seama de avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și de bugetul Uniunii pentru gazele cu efect de seră prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima transmise de statele membre până la 30 iunie 2024 în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, prezintă o propunere de modificare a prezentului regulament cu scopul de a stabili obiective ale Uniunii și ale statelor membre pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură cel puțin pentru 2035, 2040, 2045 și 2050.

 

Amendamentul  54

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
4. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(j) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035, iar ulterior Uniunea să realizeze emisii negative. Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului pentru 2035. Până la 31 decembrie 2025 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia prezintă propuneri privind contribuția fiecărui stat membru la reducerea netă a emisiilor.”;	4. Până la 31 decembrie 2024, pe baza rapoartelor naționale integrate privind energia și a planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolelor 14 și 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999 până la data respectivă și ținând seama de avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și de bugetul Uniunii în materie de gaze cu efect de seră prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește creșterea absorbției nete de gaze cu efect de seră în terenuri cultivate, pășuni și zone umede în temeiul domeniului de aplicare al prezentului regulament și în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură în temeiul domeniului de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 și evaluează dacă tendințele actuale și proiecțiile viitoare sunt coerente cu obiectivul de a realiza reduceri pe termen lung ale emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și cu obiectivele intermediare ale Uniunii în materie de climă stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119.
	Raportul respectiv include o evaluare a impactului care analizează opțiunile, inclusiv obiectivele naționale și obiectivele secundare sectoriale pentru a asigura o contribuție echitabilă a fiecărui sector și a fiecărui stat membru la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și la obiectivele intermediare ale Uniunii în materie de climă prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, ținând seama totodată de obiectivele Strategiei în domeniul bioeconomiei din 2018, de producția alimentară locală durabilă și de securitatea alimentară, de Strategia „De la fermă la consumator” și de Strategia privind biodiversitatea, precum și de viitoarea legislație privind sistemul alimentar durabil, evaluând sinergiile și compromisurile legate de accelerarea înlocuirii combustibililor fosili cu bioproduse și evaluând impactul până la nivelul fermelor.
	În urma acestui raport, Comisia prezintă, dacă consideră necesar, propuneri legislative pentru a asigura contribuții din partea tuturor sectoarelor, în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și cu obiectivele intermediare ale Uniunii în materie de climă prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.

Amendamentul  55

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4a. Atunci când adoptă măsuri pentru a-și îndeplini obiectivele naționale astfel cum se prevede la alineatul (2), statele membre țin seama de principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și de garanțiile minime în sensul articolelor 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului1a, ținând seama, în același timp, de principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale. Comisia emite orientări pentru a stabili norme și metodologii comune în vederea atingerii obiectivului prevăzut la prezentul alineat. Comisia este, de asemenea, împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament, stabilind criterii minime pentru a include monitorizarea biodiversității în sistemele de monitorizare a terenurilor.
	__________________
	1a Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

Amendamentul  56

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4b. Statele membre se asigură că absorbția de CO2 din atmosferă este urmărită în mod optim pentru a menține arboretele într-o fază de creștere puternică printr-o gestionare durabilă și inteligentă din punctul de vedere al climei, întrucât o astfel de gestionare, împreună cu măsurile de stimulare a creșterii, contribuie în mod activ la absorbția carbonului.

Amendamentul  57

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) se introduce următorul articol 4a:
	„Articolul 4a
	Sprijin financiar și tranziție echitabilă pentru intensificarea acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în sectorul LULUCF
	1. Până la ... [patru luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a disponibilității și coerenței tuturor instrumentelor de finanțare existente ale Uniunii pentru o mai mare atenuare a schimbărilor climatice și adaptare la acestea în sectorul LULUCF, cu scopul de a contribui la obiectivele stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (3) în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a). În raportul respectiv, Comisia emite, după caz, recomandări adresate statelor membre cu privire la modul în care planurile lor strategice PAC trebuie modificate în temeiul articolului 120 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului pentru a oferi sprijinul financiar necesar și personalizat proprietarilor sau administratorilor de terenuri și păduri pentru a atinge obiectivele stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (3), în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a), acordând prioritate promovării abordărilor ecosistemice la nivelul pădurilor, terenurilor agricole și agrosilviculturii. Aceste recomandări țin seama de necesitatea de a asigura caracterul permanent al absorbțiilor facilitate de acest sprijin financiar și de riscul ca absorbțiile respective să fie eliberate în orice moment în atmosferă, accidental sau intenționat.
	2. Atunci când statele membre utilizează venituri publice obținute din licitarea certificatelor EU ETS în temeiul Directivei 2003/87/CE pentru a sprijini măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea adoptate de proprietarii sau administratorii de terenuri și păduri în vederea atingerii obiectivelor stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (3), în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a), se acordă prioritate promovării abordărilor ecosistemice la nivelul pădurilor și terenurilor agricole. Proiectele sunt selectate pe baza unor criterii comune obiective, bazate pe știință și transparente și recompensează practici ale căror beneficii climatice și de mediu sunt dovedite științific și care duc la creșterea durabilă și pe termen lung a sechestrării carbonului în soluri și biomasă, asigurând totodată beneficii conexe pentru societate.
	3. În scopul alineatului (3), Comisia adoptă orientări pentru a stabili criterii comune de selecție a proiectelor, bazate, printre altele, pe orientările existente adoptate de Comisie. Înainte de a adopta respectivele orientări, Comisia consultă Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119, precum și societatea civilă și părțile interesate relevante.
	4. Până la 31 decembrie 2022, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă în vederea instituirii unui cadru de reglementare pentru certificarea absorbțiilor de carbon solide din punct de vedere științific, durabile, fiabile și permanente, inclusiv prin practici de sechestrare a carbonului în solurile agricole, care asigură integritatea mediului și respectă principiile ecologice favorabile biodiversității.
	5. Până la ... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] și, ulterior, o dată la doi ani, statele membre evaluează impactul social și asupra forței de muncă, inclusiv asupra egalității de gen și a condițiilor de muncă, atât la nivel național, cât și la nivel regional, pe care obligațiile stabilite în prezentul regulament îl au în oricare dintre categoriile de terenuri și în oricare dintre sectoarele care intră sub incidența articolului 2.”

Amendamentul  58

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 b (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 5 – alineatul 1

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3b) la articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
1.  Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu acuratețe emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre se asigură că aceste conturi și alte date furnizate în temeiul prezentului regulament sunt exacte, au un caracter complet și sunt consecvente, comparabile și transparente. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).	„1.  Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu acuratețe emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre se asigură că aceste conturi și alte date furnizate în temeiul prezentului regulament sunt exacte, au un caracter complet și sunt consecvente, accesibile publicului, comparabile și transparente. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).

(32018R0841, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018R0841&rid=1)

Amendamentul  59

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 c (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 5 – alineatul 4

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3c) La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4. Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon, cu condiția ca rezervorul de carbon să nu fie o sursă. Cu toate acestea, opțiunea de neincludere a variațiilor stocului de carbon în conturi nu se aplică în ce privește rezervoarele de carbon de biomasă de suprafață, de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate.	„4. Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon, cu condiția ca rezervorul de carbon să nu fie o sursă. Cu toate acestea, opțiunea de neincludere a variațiilor stocului de carbon în conturi nu se aplică în ce privește rezervoarele de carbon de biomasă de suprafață, de carbon din sol mineral și organic, de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate.

[Regulamentul (UE) 2018/841 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018R0841&rid=1]

Amendamentul  60

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 d (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 5 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3d) La articolul 5 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:
	„Cel târziu în termen de un an de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare], Comisia adoptă un act delegat de stabilire a unei valori recalibrate a stocului de carbon pentru categoriile principale de păduri primare și seculare ale Uniunii din categoria de terenuri forestiere gestionate pe baza datelor măsurate.
	Comisia utilizează seturile de date furnizate de proiectele de cercetare finalizate sau derulate în prezent pentru tipurile de păduri primare și seculare relevante și utilizează alte instrumente ale Uniunii pentru a finanța proiectele pentru tipuri de păduri cu lacune în materie de date. Dacă este relevantă, poate fi creată în acest scop o cerere de propuneri specializată, în cadrul misiunilor UE din Orizont Europa legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.”

Justificare

În proiectul REMOTE, cercetătorii științifici au stabilit că în cadrul global de modelare se subestimează stocul de carbon din pădurile de fag din munții Carpați. Valorile implicite care subestimează potențialul acestor ecosisteme pentru evitarea emisiilor ar putea conduce la adoptarea unor decizii eronate în legătură cu acestea. Acest lucru trebuie remediat. Trăim într-o eră a datelor și trebuie să ne întemeiem acțiunile climatice pe date corecte și nu pe ipoteze greșite.

Amendamentul  61

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 e (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 5 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3e) la articolul 5 se introduce următorul alineat:
	„5a. Colectarea datelor va fi consolidată și mai mult printr-o monitorizare armonizată la nivelul Uniunii a evoluției conținutului de carbon organic din sol și a factorilor care influențează starea solului și stocurile de carbon ale acestuia, prin intermediul studiilor anuale LUCAS elaborate de serviciile competente ale Comisiei Europene.”

Amendamentul  62

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – titlu

Textul propus de Comisie	Amendamentul
„Produse de stocare a carbonului”;	Produse sustenabile de stocare a carbonului;

Amendamentul  63

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate, care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.	2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse lemnoase recoltate care au un efect de sechestrare a carbonului, cu condiția ca metodologiile pentru noile categorii să fie fundamentate științific, transparente, verificabile, să evite dubla contabilizare și să se bazeze pe Orientările IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.

Amendamentul  64

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera ba (nouă)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ba)  se introduce următorul alineat:
	„2a. În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a unui act legislativ privind un cadru de reglementare al Uniunii pentru certificarea absorbțiilor de carbon pe baza unor cerințe și norme de contabilizare solide din punct de vedere științific în ceea ce privește calitatea măsurătorilor, standardele de monitorizare, protocoalele de raportare și mijloacele de verificare, asigurarea integrității de mediu și evitarea efectelor negative asupra biodiversității și ecosistemelor, și în cazul în care au fost adoptate noi orientări IPCC de către Conferința părților la CCONUSC sau Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la Acordul de la Paris, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind posibilele beneficii și compromisuri în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea și protecția biodiversității ca urmare a includerii bioproduselor de stocare a carbonului cu durată lungă de viață obținute în mod sustenabil, care au un efect net pozitiv de sechestrare a carbonului pe baza unei evaluări a ciclului de viață, inclusiv a impactului asupra utilizării terenurilor și a schimbării destinației terenurilor, în asociere cu creșterea recoltării, și cu condiția ca datele disponibile să fie bazate pe date științifice, transparente și verificabile. Raportul Comisiei poate fi însoțit, după caz, de o propunere legislativă de modificare în consecință a prezentului regulament, asigurând în același timp integritatea de mediu, evitând dubla contabilizare și garantând că resursele naturale sunt utilizate și reciclate cât mai mult timp posibil și alocate celor mai importante scopuri posibile în fiecare etapă. Comisia ține seama, de asemenea, de necesitatea ca ciclul de viață al produselor de stocare a carbonului să nu afecteze semnificativ alte obiective de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.”

Amendamentul  65

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera aa (nouă)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 11 – alineatul -1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(aa) înainte de alineatul (1) se introduce următorul alineat (-1):
	„-1. În cazul în care Comisia constată că un stat membru nu și-a îndeplinit obiectivul anual stabilit la articolul 4 alineatul (3) timp de doi ani consecutivi, aceasta adresează recomandări statului membru respectiv, indicând măsurile suplimentare necesare în sectorul LULUCF pentru a remedia respectiva situație. Comisia face publice aceste recomandări. De asemenea, Comisia poate oferi sprijin tehnic suplimentar statului membru respectiv.
	Dacă se emit recomandări în conformitate cu primul paragraf, statul membru în cauză își modifică, în termen de șase luni de la primirea recomandărilor, planul național privind energia și clima și strategia pe termen lung menționate la articolele 3 și 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru a adopta măsuri suplimentare adecvate, ținând seama de recomandările adoptate de Comisie. Măsurile respective sunt motivate și justificate în mod corespunzător.
	Statul membru în cauză notifică Comisiei planul național privind energia și clima și strategia pe termen lung revizuite, anexând o declarație în care se descrie în ce mod revizuirea propusă va remedia neîndeplinirea obiectivelor anuale și cum s-a ținut cont de recomandările Comisiei.
	Dacă statul membru în cauză nu dă curs recomandărilor Comisiei, aceasta analizează adoptarea măsurilor necesare în conformitate cu tratatele.”;

Amendamentul  66

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera b

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 11 – alineatul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
1. Un stat membru poate utiliza:	1. Fără a aduce atingere alineatului (-1), un stat membru poate utiliza:
(a) flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și	(a) flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și
(b) pentru a respecta angajamentul de la articolul 4, flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută la articolele 13 și 13b.	(b) pentru a respecta angajamentele și obiectivele prevăzute la articolul 4, flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută la articolul 13 și mecanismul instituit la articolul 13b.
Pe lângă flexibilitățile menționate la primul paragraf literele (a) și (b), Finlanda poate utiliza compensările suplimentare în temeiul articolului 13a.	Pe lângă flexibilitățile menționate la primul paragraf literele (a) și (b), Finlanda poate utiliza compensările suplimentare în temeiul articolului 13a.

Amendamentul  67

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera ba (nouă)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 11 – alineatul 2

Textul în vigoare	Amendamentul
	(ba) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2. În cazul în care un stat membru nu respectă cerințele de monitorizare stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (da) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, administratorul central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva 2003/87/CE (denumit în continuare „administratorul central”) interzice temporar statului membru respectiv transferarea sau reportul („banking”) în temeiul articolului 12 alineatele (2) și (3) din prezentul regulament, precum și utilizarea flexibilității privind terenurile forestiere gestionate în temeiul articolului 13 din prezentul regulament.”	„2. În cazul în care un stat membru nu respectă cerințele de monitorizare stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (da) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, administratorul central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva 2003/87/CE (denumit în continuare „administratorul central”) interzice temporar statului membru respectiv transferarea în temeiul articolului 12 alineatul (2) din prezentul regulament, precum și utilizarea flexibilității privind terenurile forestiere gestionate în temeiul articolului 13 din prezentul regulament.”

Amendamentul  68

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera -a (nouă)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 12 – alineatul 2

Textul în vigoare	Amendamentul
	(-a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2. În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru și după deducerea oricărei cantități luate în considerare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842, respectivul stat membru poate transfera cantitatea rămasă de absorbții unui alt stat membru. Cantitatea transferată este luată în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statul membru destinatar a angajamentului său asumat în temeiul articolului 4 din prezentul regulament.	„2. În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru în perioada 2021-2025 sau absorbțiile nete de gaze cu efect de seră dintr-un stat membru depășesc obiectivul său anual, astfel cum este stabilit la articolul 4 alineatul (3), respectivul stat membru poate transfera cantitatea rămasă de absorbții unui alt stat membru, cu condiția ca statul membru destinatar să plătească o contribuție echivalentă cel puțin cu media prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS pe platforma comună de licitație în timpul anului corespunzător transferului. Cantitatea transferată este luată în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statul membru destinatar a angajamentului și obiectivelor sale asumate în temeiul articolului 4 din prezentul regulament.”

Amendamentul  69

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 12 – alineatul 5

Textul propus de Comisie	Amendamentul
5. Statele membre pot folosi veniturile generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului (2) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe și informează Comisia cu privire la orice astfel de măsuri luate.	5. Statele membre utilizează toate veniturile generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului (2) pentru a finanța măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în sectorul LULUCF în Uniune sau în țări terțe, inclusiv abordări ecosistemice, ținând seama totodată de principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și de garanțiile minime prevăzute la articolul 17 și, respectiv, articolul 18 din Regulamentul (UE) 2020/852. Statele membre informează Comisia despre utilizarea acestor venituri și măsurile luate în rapoartele menționate la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Amendamentul  70

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Articolul 13	Articolul 13
Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate	Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate
1. În cazul în care, în perioada 2021-2025, emisiile totale depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) [contabilizate în conformitate cu prezentul regulament] într-un stat membru, respectivul stat membru poate utiliza flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută în prezentul articol pentru a respecta dispozițiile articolului 4 alineatul (1).	1. În cazul în care, în perioada 2021-2025, emisiile totale depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) [contabilizate în conformitate cu prezentul regulament] într-un stat membru, respectivul stat membru poate utiliza flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută în prezentul articol pentru a respecta dispozițiile articolului 4 alineatul (1).
2. În cazul în care, în perioada 2021-2025, rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze emisiile rezultate din calcul, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:	2. În cazul în care, în perioada 2021-2025, rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze emisiile rezultate din calcul, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) statul membru a inclus, în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere; și	(a) statul membru a inclus, în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere într-un mod care să contribuie la sporirea biodiversității și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale; și
	(aa) statul membru respectă Directiva 92/43/CEE a Consiliului* și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului**; și
(b) emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament pentru perioada 2021-2025.	(b) emisiile totale din Uniune nu depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament pentru perioada 2021-2025.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b), Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.	Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b), Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) sau articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842.
3. Compensarea menționată la alineatul (2) poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu nivelul de referință pentru păduri al statului membru respectiv și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru respectivul stat membru prevăzut în anexa VII pentru perioada 2021-2025.	3. Compensarea menționată la alineatul (2) poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu nivelul de referință pentru păduri al statului membru respectiv și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru respectivul stat membru prevăzut în anexa VII pentru perioada 2021-2025.
4. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale calculat în conformitate cu anexa VI pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la valoarea totală a compensărilor neutilizate acordate de alte state membre, stabilite în anexa VII pentru perioada 2021-2025. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.”;	4. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale calculat în conformitate cu anexa VI și măsurile pe care intenționează să le adopte pentru a preveni sau a atenua efecte similare în viitor pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la valoarea totală a compensărilor neutilizate acordate de alte state membre, stabilite în anexa VII pentru perioada 2021-2025. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză. Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre”;
	____________________
	* Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
	** Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 020, 26.1.2010, p. 7).

Amendamentul  71

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 b

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Articolul 13b	Articolul 13b
Mecanismul de flexibilitate a utilizării terenurilor pentru perioada 2026-2030	Mecanismul legat de perturbările naturale pentru perioada 2026-2030
1. În registrul Uniunii se înființează un mecanism de flexibilitate a utilizării terenurilor care corespunde unei cantități de până la 178 de milioane de tone de CO2 echivalent în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) 2018/1999, sub rezerva îndeplinirii obiectivului Uniunii menționat la articolul 4 alineatul (2). Mecanismul de flexibilitate este disponibil în plus față de flexibilitățile prevăzute la articolul 12.	1. În registrul Uniunii se înființează un mecanism care corespunde unei cantități de până la 178 de milioane de tone de CO2 echivalent în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) 2018/1999, pentru a se ține seama de impactul perturbărilor naturale sau al perturbărilor ecosistemelor cauzate de schimbările climatice, cu condiția ca acestea să nu fi putut fi anticipate sau prevenite, în special prin punerea în aplicare a adaptării, sub rezerva îndeplinirii obiectivului Uniunii menționat la articolul 4 alineatul (2). Mecanismul este disponibil în plus față de flexibilitățile prevăzute la articolul 12.
2. În cazul în care, în perioada 2026-2030, diferența dintre cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul corespunzător este pozitivă, contabilizată și raportată în conformitate cu prezentul regulament, statul membru respectiv poate utiliza flexibilitatea prevăzută la prezentul articol pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit în temeiul articolului 4 alineatul (2).	2. În cazul în care, în perioada 2026-2030, diferența dintre cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat membru și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul corespunzător este pozitivă, contabilizată și raportată în conformitate cu prezentul regulament, statul membru respectiv poate utiliza mecanismul prevăzut la prezentul articol pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit în temeiul articolului 4 alineatul (2).
3. În cazul în care, în perioada 2026-2030, rezultatul calculului menționat la alineatul (2) este pozitiv, statul membru în cauză are dreptul de a compensa emisiile excedentare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:	3. În cazul în care, în perioada 2026-2030, rezultatul calculului menționat la alineatul (2) este pozitiv, statul membru poate utiliza mecanismul prevăzut la prezentul articol, dacă sunt îndeplinite condiția de la litera (-a) sau (-aa), după caz, și toate condițiile de la literele (a)-(c) de mai jos:
	(-a) statul membru a furnizat Comisiei dovezi suficiente că rezultatul pozitiv este direct legat de impactul perturbărilor naturale, calculat pe baza anexei VI; Comisia pune la dispoziția publicului dovezile prezentate de statele membre și poate respinge dovezile prezentate de statul membru dacă, după verificarea informațiilor primite de la acesta, consideră că nu sunt justificate corespunzător sau sunt disproporționate; sau
	(-aa) statul membru a furnizat Comisiei suficiente dovezi că rezultatul pozitiv este direct legat de impactul perturbărilor ecosistemelor cauzate de schimbările climatice și că acestea nu ar fi putut fi anticipate sau prevenite, în special prin punerea în aplicare a unor măsuri de adaptare suficiente pentru a asigura reziliența la schimbările climatice a zonei afectate, în conformitate cu metodologia stabilită în actul delegat menționat la alineatul (5a). Comisia poate respinge dovezile prezentate de statul membru dacă, după verificarea informațiilor primite de la acesta, consideră că nu sunt justificate corespunzător sau sunt disproporționate; și
(a) statul membru a inclus în actualizarea planului său național integrat privind energia și clima, prezentat în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale;	(a) statul membru și-a revizuit efectiv planul național integrat privind energia și clima și strategia pe termen lung, în temeiul articolului 11 alineatul (-1), și a adoptat noi măsuri pentru îmbunătățirea tuturor absorbanților și rezervoarelor de teren astfel încât să contribuie la creșterea biodiversității, precum și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale și impactul schimbărilor climatice;
(b) statul membru a epuizat toate celelalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842;	(b) statul membru a epuizat toate celelalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12 din prezentul regulament sau al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842;
	(ba) statul membru respectă Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE;
(c) diferența în Uniune dintre cuantumul anual al tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii [de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2] echivalent este negativă în perioada 2026-2030.	(c) diferența în Uniune dintre cuantumul anual al tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j) și obiectivul Uniunii stabilit la articolul 4 alineatul (2), după epuizarea tuturor celorlalte flexibilități disponibile în temeiul articolului 12, este negativă în perioada 2026-2030.
Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (c), Comisia stabilește dacă include 20 % din absorbțiile nete nereportate de statele membre din perioada 2021-2025 pe baza impactului perturbărilor naturale și aplicând informațiile transmise de statele membre în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol. În evaluarea respectivă, Comisia se asigură, de asemenea, că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.	Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (c), Comisia stabilește dacă include 20 % din absorbțiile nete nereportate de statele membre din perioada 2021-2025 pe baza impactului perturbărilor naturale și aplicând informațiile transmise de statele membre în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol. În evaluarea respectivă, Comisia se asigură, de asemenea, că statele membre evită dubla contabilizare, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute la articolul 12 din prezentul regulament și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842.
4. Cuantumul compensării menționate la alineatul (3) din prezentul articol poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul statului membru din anexa IIa la prezentul regulament și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru statul membru în cauză prevăzut în anexa VII pentru perioada 2026-2030.	4. Cuantumul compensării menționate la alineatul (3) din prezentul articol poate acoperi numai absorbanții contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul statului membru din anexa IIa la prezentul regulament și nu poate depăși 50 % din cuantumul maxim al compensării pentru statul membru în cauză prevăzut în anexa VII pentru perioada 2026-2030.
5. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale, calculat în conformitate cu anexa VI, pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu obiectivul unui stat membru în cauză stabilit în anexa IIa, până la valoarea totală a compensării neutilizate de alte state membre, stabilită în anexa VII pentru perioada 2026-2030. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.	5. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul de 178 de milioane de tone de CO2 echivalent disponibil în cadrul mecanismului, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.
	5a. Până la... [șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea unei metodologii de evaluare a impactului perturbărilor ecosistemelor cauzate de schimbările climatice menționat la alineatul (3) litera (-aa).

Amendamentul  72

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 c

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Articolul 13c	Articolul 13c
Guvernanța obiectivelor	Guvernanța obiectivelor
În cazul în care emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru în 2032 depășesc obiectivele anuale ale statului membru respectiv pentru orice an specific din perioada 2026-2030, ținând seama de flexibilitățile utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, se aplică următoarea măsură:	În cazul în care, în urma revizuirii cuprinzătoare efectuate de Comisie în 2032 în temeiul articolului 14 alineatul (2), Comisia constată că nu sunt îndeplinite obiectivele și angajamentele unui stat membru stabilite în temeiul articolului 4, pentru orice an specific din perioada 2026-2030, se aplică următoarea măsură:
O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.	O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru categoriile de terenuri respective, raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.
	Dacă Comisia constată că statele membre nu respectă prezentul regulament, ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele.

Amendamentul  73

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 d (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(14a) se introduce următorul articol 13d:
	Articolul 13d
	Cooperare internațională
	În cazul în care un stat membru decide să autorizeze utilizarea creditelor de carbon din sectorul LULUCF pentru compensare de către entități publice sau private, inclusiv prin intermediul articolului 6 alineatul (2) sau (4) din Acordul de la Paris, cuantumul absorbțiilor transferate sau utilizate nu este luat în considerare în cadrul obiectivului de atingere a obiectivelor anuale ale statului membru în cauză stabilite la articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament.

Amendamentul  74

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 15

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 14 – alineatul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
„1.  Până la 15 martie 2027 pentru perioada 2021-2025 și până la 15 martie 2032 pentru perioada 2026-2030, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate care să conțină bilanțul emisiilor totale și al absorbțiilor totale pentru perioada relevantă privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(f), pentru perioada 2021-2025, și la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), pentru perioada 2026-2030, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.	„1. Până la 15 martie 2027 pentru perioada 2021-2025 și până la 15 martie 2032 pentru perioada 2026-2030, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate care să conțină bilanțul emisiilor totale și al absorbțiilor totale pentru perioada relevantă privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(f), pentru perioada 2021-2025, și la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), pentru perioada 2026-2030, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.
Raportul de conformitate include o evaluare a:	Raportul de conformitate include o evaluare a:
(a) politicilor și măsurilor privind compromisurile;	(a) politicilor și măsurilor privind posibilele compromisuri cu alte obiective și strategii de mediu ale Uniunii, cum ar fi cele prevăzute în cel de-al 8-lea Program de acțiune pentru mediu și în strategiile UE în domeniul biodiversității și al bioeconomiei;
	(aa) măsurilor luate de statele membre pentru a respecta articolul 4 alineatul (4a);
(b) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;	(b) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, inclusiv a politicilor și măsurilor de reducere a vulnerabilității terenurilor la perturbări naturale și la climă;
(c) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate.	(c) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și biodiversitate;
Un astfel de raport conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente.”;	Un astfel de raport conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente. Rapoartele sunt puse la dispoziția publicului, într-o formă ușor accesibilă.
	Raportul de conformitate se bazează pe seturi de date anuale, inclusiv pe informațiile obținute din sistemele de monitorizare a solului, cum ar fi „Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor” (LUCAS), utilizând eșantioane cu o adâncime de cel puțin 30cm și incluzând toți parametrii relevanți care afectează potențialul solului de a sechestra carbonul.”

Amendamentul  75

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 15 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(16a) Se introduce următorul articol 15a:
	„Articolul 15a
	Accesul la justiție
	1. Statele membre se asigură că, în conformitate cu sistemul juridic național, membrii publicului în cauză care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (2) au acces la o cale de atac în fața unei instanțe judecătorești sau a unui alt organism independent și imparțial instituit prin lege, pentru a contesta nerespectarea obligațiilor legale prevăzute la articolele 4-10.
	2. Se consideră că membrii publicului în cauză au acces la o cale de atac, astfel cum se prevede la alineatul (1), atunci când:
	(a) au un interes suficient; sau
	(b) invocă încălcarea unui drept, atunci când dispozițiile de procedură administrativă ale unui stat membru impun acest aspect drept condiție preliminară.
	Ceea ce constituie un interes suficient se stabilește de către statele membre, în conformitate cu obiectivul de a oferi membrilor publicului în cauză acces larg la justiție, precum și cu Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.
	În acest sens, interesul oricărei organizații neguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului și care îndeplinește condițiile prevăzute de dreptul intern este considerat suficient în sensul prezentului alineat.
	3. Alineatele (1) și (2) nu exclud posibilitatea de a recurge la o cale de atac preliminară în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere cerinței de a epuiza toate căile de atac administrative înainte de a recurge la căile de atac judiciare, dacă dreptul intern prevede o astfel de obligație. Orice astfel de procedură trebuie să fie corectă, echitabilă și rapidă și să nu implice costuri prohibitive.
	4. Statele membre se asigură că informațiile practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare sunt puse la dispoziția publicului într-o manieră accesibilă.”;

Justificare

Comunicarea Comisiei din 2020 privind îmbunătățirea accesului la justiție în probleme de mediu în UE și în statele sale membre a subliniat necesitatea includerii unor dispoziții privind accesul la justiție în propunerile legislative ale UE sau în legislația UE privind problemele de mediu nouă sau revizuită. Formularea reflectă dispozițiile privind accesul la justiție din legislația conexă, cum ar fi articolul 25 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale.

Amendamentul  76

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 16 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(17) se introduce următorul articol 16a:	eliminat
Articolul 16a
Procedura comitetului
1. Comisia este asistată de Comitetul privind schimbările climatice instituit prin articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului44.
2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011;
__________________
44 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

Amendamentul  77

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 17 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în termen de șase luni de la [...] evaluarea la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv, dacă este relevantă, o evaluare a impactelor flexibilităților menționate la articolul 11, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune, și formulează propuneri, dacă este cazul.	2. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului, în 2025, 2027 și 2032, un raport intermediar cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament și progresele înregistrate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 4.
	2a. În termen de cel mult șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind contribuția prezentului regulament la obiectivul Uniunii de neutralitate climatică și la obiectivele intermediare în materie de climă stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119, la obiectivele Acordului de la Paris și la alte obiective de mediu ale Uniunii și la obiectivele Pactului verde european și la strategiile și legislația relevantă care îl însoțesc, inclusiv o evaluare a impactului flexibilităților menționate la articolul 11 asupra realizării obiectivelor prezentului regulament. Raportul evaluează necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune și a necesității de a atinge obiectivele de mediu ale Uniunii, ținând seama de orice îmbunătățire viitoare a sistemului de monitorizare, de colectare a datelor și de raportare privind pădurile și solurile. Raportul ține seama de cele mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile, inclusiv de ultimele rapoarte ale IPCC, IPBES și ale Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119.
În urma raportului, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc obiective anuale și guvernanța care vizează atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2035, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4), politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, precum și un cadru post2035, inclusiv în domeniul de aplicare al regulamentului privind emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din sectoare suplimentare, cum ar fi mediul marin și cel de apă dulce.	În urma acestui raport, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc politici și măsuri suplimentare ale Uniunii pentru atingerea obiectivelor LULUCF după 2030 menționate la articolul 4 alineatul (3) și extind domeniul de aplicare al prezentului regulament pentru a include emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din ecosistemele marine, de coastă și de apă dulce, pe baza unor metodologii științifice solide, și pentru a stabili obiective suplimentare separate de absorbții nete pentru aceste ecosisteme.
	2b. După intrarea în vigoare a unui act legislativ privind un cadru de reglementare al Uniunii pentru refacerea naturii, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a coerenței prezentului regulament, în special a angajamentelor și obiectivelor stabilite la articolul 4, cu obiectivele actului legislativ respectiv. Raportul poate fi însoțit, după caz, de propuneri legislative de modificare a prezentului regulament.”;

Amendamentul  78

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/1999

Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 1 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie	Amendamentul
angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841 și contribuțiile acestuia vizează atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2035 și, ulterior, obținerea de emisii negative în temeiul articolului 4 alineatul (4) din regulamentul respectiv;	angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841;

Amendamentul  79

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/1999

Articolul 26 – alineatul 6

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) la articolul 26 alineatul (6) se adaugă următoarea literă:
	„(aa) modificarea anexei V partea 3 literele (b) și (c) în vederea adăugării categoriilor de terenuri la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul protecției și, respectiv, la cele vizate de sistemul de monitorizare a unităților de utilizare a terenurilor care fac obiectul refacerii, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii în domeniul mediului.”;

Amendamentul  80

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3 – litera c

Regulamentul (UE) 2018/1999

Articolul 38 – paragraful 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
La finalizarea revizuirii cuprinzătoare efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia determină, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, suma totală a emisiilor pentru anii relevanți, care rezultă din datele de inventar corectate, pentru fiecare stat membru, separate în date privind emisiile relevante pentru articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/842 și date privind emisiile menționate în partea 1 litera (c) din anexa V la prezentul regulament, și determină suma totală a emisiilor și a absorbțiilor relevante pentru articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841.;	La finalizarea revizuirii cuprinzătoare efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 43, de completare a prezentului regulament prin stabilirea sumei totale a emisiilor pentru anii relevanți, care rezultă din datele de inventar corectate, pentru fiecare stat membru, separate în date privind emisiile relevante pentru articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/842 și date privind emisiile menționate în partea 1 litera (c) din anexa V la prezentul regulament, și determină suma totală a emisiilor și a absorbțiilor relevante pentru articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841.

Amendamentul  81

Propunere de regulament

Anexa II

Regulamentul (UE) 2018/841

Anexa IIa – tabel

Textul propus de Comisie
Obiectivul Uniunii și obiectivele naționale ale statelor membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatul (2), care trebuie atinse în 2030
Stat membru	Valoarea reducerii nete a emisiilor de gaze cu efect de seră în kt de echivalent CO2 în 2030
Belgia	-1 352
Bulgaria	-9 718
Cehia	-1 228
Danemarca	5 338
Germania	-30 840
Estonia	-2 545
Irlanda	3 728
Grecia	-4 373
Spania	-43 635
Franța	-34 046
Croația	-5 527
Italia	-35 758
Cipru	-352
Letonia	-644
Lituania	-4 633
Luxemburg	-403
Ungaria	-5 724
Malta	2
Țările de Jos	4 523
Austria	-5 650
Polonia	-38 098
Portugalia	-1 358
România	-25 665
Slovenia	-146
Slovacia	-6 821
Finlanda	-17 754
Suedia	-47 321
EU-27	-310 000
Amendamentul
Obiectivul Uniunii și obiectivele naționale ale statelor membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatul (2), care trebuie atinse în 2030
Stat membru	Valoarea reducerii nete a emisiilor de gaze cu efect de seră în kt de echivalent CO2 în 2030
Belgia	Cel puțin - 1 352
Bulgaria	Cel puțin - 9 718
Cehia	Cel puțin - 1 228
Danemarca	Cel puțin - 5 338
Germania	Cel puțin - 30 840
Estonia	Cel puțin -2 545
Irlanda	Cel puțin - 3 728
Grecia	Cel puțin - 4 373
Spania	Cel puțin - 43 635
Franța	Cel puțin - 34 046
Croația	Cel puțin - 5 527
Italia	Cel puțin - 35 758
Cipru	Cel puțin - 352
Letonia	Cel puțin - 644
Lituania	Cel puțin - 4 633
Luxemburg	Cel puțin - 403
Ungaria	Cel puțin - 5 724
Malta	Cel puțin 2
Țările de Jos	Cel puțin - 4 523
Austria	Cel puțin -5 650
Polonia	Cel puțin - 38 098
Portugalia	Cel puțin -1 358
România	Cel puțin - 25 665
Slovenia	Cel puțin - 146
Slovacia	Cel puțin - 6 821
Finlanda	Cel puțin - 17 754
Suedia	Cel puțin - 47 321
EU-27	Cel puțin - 310 000

Amendamentul  82

Propunere de regulament

Anexa III

Regulamentul (UE) 2018/1999

Articolul V – partea 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Partea 3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 se înlocuiește cu următorul text:	Partea 3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 se înlocuiește cu următorul text:
„Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES. Inventarul gazelor cu efect de seră funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și a sistemelor de informații geografice și cuprinde:	„Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019. Inventarul gazelor cu efect de seră funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și al sistemelor de informații geografice pentru care instituțiile Uniunii oferă sprijin și asistență adecvate statelor membre cu scopul de a asigura coerența și transparența datelor colectate și cuprinde:
(a) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor pe terenuri cu stocuri mari de carbon, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (4) din Directiva 2018/2001;	(a) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor pe terenuri cu stocuri mari de carbon, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (4) din Directiva 2018/2001;
(b) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul protecției, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:	(b) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul protecției, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
– terenuri bogate în biodiversitate, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (3) din Directiva 2018/2001;	– terenuri bogate în biodiversitate, astfel cum sunt definite la articolul 29 alineatul (3) din Directiva 2018/2001;
– siturile de importanță comunitară și ariile speciale de conservare, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului4, și unitățile terestre din afara acestora care fac obiectul măsurilor de protecție și de conservare în temeiul articolului 6 alineatele (1) și (2) din directiva respectivă în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;	– siturile de importanță comunitară și ariile speciale de conservare, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului4, și unitățile terestre din afara acestora care fac obiectul măsurilor de protecție și de conservare în temeiul articolului 6 alineatele (1) și (2) din directiva respectivă în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– ariile de reproducere și de odihnă ale speciilor enumerate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE care fac obiectul măsurilor de protecție prevăzute la articolul 12 din directiva respectivă;	– ariile de reproducere și de odihnă ale speciilor enumerate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE care fac obiectul măsurilor de protecție prevăzute la articolul 12 din directiva respectivă;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se găsesc în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care contribuie la atingerea unui stadiu corespunzător de conservare a acestor habitate și specii în conformitate cu articolul 2 din directiva respectivă sau care pot face obiectul unor măsuri preventive și de remediere în temeiul Directivei 2004/35/CE5;	– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se găsesc în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care contribuie la atingerea unui stadiu corespunzător de conservare a acestor habitate și specii în conformitate cu articolul 2 din directiva respectivă sau care pot face obiectul unor măsuri preventive și de remediere în temeiul Directivei 2004/35/CE5;
– ariile de protecție specială clasificate în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CEE a Parlamentului European și a Consiliului6 și unitățile de teren din afara acestora care fac obiectul unor măsuri de protecție și de conservare în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CEE și al articolului 6 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;	– ariile de protecție specială clasificate în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CEE a Parlamentului European și a Consiliului6 și unitățile de teren din afara acestora care fac obiectul unor măsuri de protecție și de conservare în temeiul articolului 4 din Directiva 2009/147/CEE și al articolului 6 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE în vederea îndeplinirii obiectivelor de conservare a siturilor;
– unitățile de teren care fac obiectul unor măsuri de conservare a păsărilor declarate ca nefiind în stare de siguranță în temeiul articolului 12 din Directiva 2009/147/CE pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 4 alineatul (4) a doua teză din directiva respectivă de a depune eforturi pentru a evita poluarea și deteriorarea habitatelor sau pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 3 din directiva respectivă de a conserva și menține o diversitate și o suprafață pentru habitate suficientă pentru speciile de păsări;	– unitățile de teren care fac obiectul unor măsuri de conservare a păsărilor declarate ca nefiind în stare de siguranță în temeiul articolului 12 din Directiva 2009/147/CE pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 4 alineatul (4) a doua teză din directiva respectivă de a depune eforturi pentru a evita poluarea și deteriorarea habitatelor sau pentru a îndeplini cerința prevăzută la articolul 3 din directiva respectivă de a conserva și menține o diversitate și o suprafață pentru habitate suficientă pentru speciile de păsări;
– orice alte habitate pe care statul membru le desemnează în scopuri echivalente cu cele prevăzute în Directivele 92/42/CEE și 2009/147/CE;	– orice alte habitate pe care statul membru le desemnează în scopuri echivalente cu cele prevăzute în Directivele 92/42/CEE și 2009/147/CE;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru protejarea și asigurarea nedeteriorării stării ecologice a acelor corpuri de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului7;	– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru protejarea și asigurarea nedeteriorării stării ecologice a acelor corpuri de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului7;
– zonele inundabile naturale sau zonele de retenție a apelor din inundații protejate de statele membre în ceea ce privește gestionarea riscului de inundații în temeiul Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului8;	– zonele inundabile naturale sau zonele de retenție a apelor din inundații protejate de statele membre în ceea ce privește gestionarea riscului de inundații în temeiul Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului8;
	– zonele protejate desemnate de statele membre în vederea atingerii obiectivelor privind zonele protejate;
(c) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul refacerii, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:	(c) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor care fac obiectul refacerii, definit ca teren acoperit de una sau mai multe dintre următoarele categorii:
– siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare și ariile de protecție specială, astfel cum sunt descrise la litera (b) de mai sus, împreună cu unitățile de teren din afara acestora care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere sau măsuri compensatorii care vizează îndeplinirea obiectivelor de conservare a siturilor;	– siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare și ariile de protecție specială, astfel cum sunt descrise la litera (b) de mai sus, împreună cu unitățile de teren din afara acestora care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere sau măsuri compensatorii care vizează îndeplinirea obiectivelor de conservare a siturilor;
– habitatele speciilor de păsări sălbatice menționate la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2009/147/CE sau enumerate în anexa I la aceasta, care se găsesc în afara ariilor de protecție specială și care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere în sensul Directivei 2009/147/CE;	– habitatele speciilor de păsări sălbatice menționate la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2009/147/CE sau enumerate în anexa I la aceasta, care se găsesc în afara ariilor de protecție specială și care au fost identificate ca necesitând măsuri de refacere în sensul Directivei 2009/147/CE;
– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se află în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care sunt identificate ca necesitând măsuri de refacere în scopul atingerii unui stadiu corespunzător de conservare în temeiul Directivei 92/43/CEE și/sau identificate ca necesitând măsuri de remediere în sensul articolului 6 din Directiva 2004/35/CE;	– habitatele naturale enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE care se află în afara siturilor de importanță comunitară sau a ariilor speciale de conservare și care sunt identificate ca necesitând măsuri de refacere în scopul atingerii unui stadiu corespunzător de conservare în temeiul Directivei 92/43/CEE și/sau identificate ca necesitând măsuri de remediere în sensul articolului 6 din Directiva 2004/35/CE;
– zonele identificate ca având nevoie de refacere în conformitate cu un plan de refacere a naturii aplicabil într-un stat membru;	– zonele identificate ca având nevoie de refacere sau cele care fac obiectul măsurilor pentru asigurarea nedeteriorării în conformitate cu un plan de refacere a naturii aplicabil într-un stat membru;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru readucerea la o stare ecologică bună a corpurilor de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE sau al măsurilor necesare pentru readucerea acestor corpuri la o stare ecologică foarte bună, în cazul în care legea impune acest lucru;	– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor necesare pentru readucerea la o stare ecologică bună a corpurilor de apă de suprafață menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2000/60/CE sau al măsurilor necesare pentru readucerea acestor corpuri la o stare ecologică foarte bună, în cazul în care legea impune acest lucru;
– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor de recreere și de refacere a zonelor umede, astfel cum se menționează în anexa VI.B punctul (vii) la Directiva 2000/60/CE;	– unitățile de teren care fac obiectul măsurilor de recreere și de refacere a zonelor umede, astfel cum se menționează în anexa VI.B punctul (vii) la Directiva 2000/60/CE;
– zonele care necesită refacerea ecosistemelor astfel încât să se obțină o stare bună a ecosistemului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului9;	– zonele care necesită refacerea ecosistemelor astfel încât să se obțină o stare bună a ecosistemului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului9;
(d) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor cu risc climatic ridicat:	(d) un sistem de monitorizare a unităților privind destinația terenurilor cu risc climatic ridicat:
– zonele care fac obiectul compensării pentru perturbări naturale în temeiul articolului 13b alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/841;	– zonele care fac obiectul compensării pentru perturbări naturale în temeiul articolului 13b alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/841;
– zonele menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2007/60/CE	– zonele menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2007/60/CE
– domeniile identificate în strategia națională de adaptare a statelor membre cu riscuri naturale și provocate de om ridicate, care fac obiectul unor măsuri de reducere a riscurilor de dezastre legate de schimbările climatice.	– domeniile identificate în strategia națională de adaptare a statelor membre cu riscuri naturale și provocate de om ridicate, care fac obiectul unor măsuri de reducere a riscurilor de dezastre legate de schimbările climatice.
	(da) un sistem de monitorizare a stocurilor de carbon din sol, utilizând, printre altele, seturile de date anuale furnizate de „Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor” (LUCAS).
Inventarul gazelor cu efect de seră trebuie să permită schimbul și integrarea de date între bazele de date electronice și sistemele de informații geografice.	Inventarul gazelor cu efect de seră trebuie să permită schimbul și integrarea de date între bazele de date electronice și sistemele de informații geografice, precum și comparabilitatea și accesibilitatea publică a acestora.
Pentru perioada 2021-2025, metodologia de nivelul 1 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale GES (gazelor cu efect de seră). În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care reprezintă cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile dintr-o categorie de surse sau de absorbanți ce constituie o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total de GES al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, tendința înregistrată la nivelul emisiilor și al absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de destinație a terenurilor, și, începând cu 2026, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon, cel puțin metodologia de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES.	Pentru perioada 2021-2025, metodologia de nivelul 1 în conformitate cu orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale GES (gazelor cu efect de seră), cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019. În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care reprezintă cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile dintr-o categorie de surse sau de absorbanți ce constituie o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total de GES al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, tendința înregistrată la nivelul emisiilor și al absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de destinație a terenurilor, și, începând cu 2026, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon, cel puțin metodologia de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019.
	Începând din 2026, statele membre aplică metodologia de nivelul 3, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, cu completarea acestora din 2013 și cu perfecționarea acestora din 2019, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon care se încadrează în zone cu stocuri mari de unități privind destinația terenurilor menționate la litera (c) de mai sus, în zone cu unități privind destinația terenurilor aflate sub protecție sau în curs de refacere menționate la literele (d) și (e) de mai sus și în zone cu risc climatic viitor ridicat, menționate la litera (f) de mai sus.”

EXPUNERE DE MOTIVE

 

Obiectivul privind neutralitatea climatică consacrat în Legea europeană a climei stabilește o nouă obligație pentru UE și statele membre de a crește absorbanții de carbon în vederea realizării unui echilibru între emisiile antropice de GES prin surse și absorbțiile prin absorbanți până cel târziu în 2050, iar ulterior de a realiza emisii negative. Prin urmare, este nevoie de o revizuire ambițioasă a Regulamentului LULUCF astfel încât să se garanteze o contribuție sustenabilă, previzibilă și pe termen lung a absorbanților naturali de carbon la obiectivul UE de neutralitate climatică. 

 

1. Garantarea unei contribuții ambițioase, sustenabile, previzibile și pe termen lung a absorbanților naturali la obiectivul UE de neutralitate climatică

 

Situația actuală este îngrijorătoare. Absorbanții din UE scad continuu din 2013, în principal din cauza recoltelor record în pădurile UE și a practicilor agricole intensive. Această situație nu este în concordanță cu obiectivul UE de neutralitate climatică și ar trebui inversată. Absorbanții de carbon se deteriorează într-o perioadă în care aceștia nu doar că ar trebui conservați, ci chiar sporiți, pentru ca UE să își poată îndeplini atât obiectivele climatice, cât și cele de mediu. Raportorul consideră că Regulamentul LULUCF revizuit ar trebui să stabilească obiective ambițioase la nivelul UE și la nivel național pentru creșterea absorbțiilor nete în sectorul LULUCF, asigurând totodată că această creștere a absorbțiilor nete nu prejudiciază semnificativ alte obiective de mediu ale UE, în special obiectivele UE în materie de biodiversitate.

Pe baza unor diferite estimări științifice ale potențialului de creștere a absorbanților naturali de carbon din UE, raportorul propune să se stabilească un obiectiv la nivelul Uniunii de 490 de milioane de tone de absorbții nete până în 2030, ca sumă a obiectivelor naționale prevăzute în anexa IIa. Obiectivul UE poate fi atins, de exemplu, prin implementarea următoarelor măsuri:

• obiective naționale pentru a se asigura că terenurile cultivate, pajiștile și zonele umede devin treptat o sursă de absorbții nete de gaze cu efect de seră la nivelul UE, de exemplu prin conversia terenurilor cultivate pe solurile organice în zone umede, păduri și pajiști;

• trecerea la o alimentație mai favorabilă climei;

• introducerea unor metode mai sustenabile de gestionare a pădurilor, cum ar fi gestionarea pădurilor apropiată de natură;

• canalizarea unor venituri publice suplimentare către sprijinirea unor fermieri individuali și administratori de păduri să introducă abordări ecosistemice și practici favorabile biodiversității;

• creșterea ponderii produselor din lemn cu o durată de viață mai lungă;

• refacerea terenurilor degradate în conformitate cu Strategia UE în domeniul biodiversității și cu viitoarea lege privind refacerea terenurilor;

• stoparea defrișărilor în UE;

• împădurirea și reîmpădurirea pe baza unor abordări ecosistemice.

 

Obiectivele LULUCF post-2030 ar trebui stabilite în timp util pentru a se asigura o creștere treptată a absorbțiilor nete din sectorul LULUCF, ținând seama de avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și de bugetul UE pentru gazele cu efect de seră aliniat la Acordul de la Paris care ar trebui să fie prezentat de Comisie până la jumătatea anului 2024.

În urma recomandărilor Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) și ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și respectând „legământul verde” din Pactul verde european, raportorul insistă, de asemenea, că creșterea absorbanților naturali de carbon din UE ar trebui să se facă în așa fel încât să se conserve și să se crească biodiversitatea. 

 

2. Trecerea la un sistem de raportare mai precis și mai transparent pentru sectorul LULUCF

 

Raportorul sprijină pe deplin propunerea Comisiei de a se trece la un sistem bazat pe emisii și absorbții astfel cum sunt raportate de statele membre către CCONUSC în inventarele GES. Acest sistem asigură transparență, fiabilitate și verificabilitate deplină și este în concordanță cu angajamentele noastre internaționale. Raportorul subliniază necesitatea de a asigura un sistem credibil și transparent de contabilizare și de raportare, pe baza unor date de calitate mai bună, folosind sateliți acolo unde este posibil și incluzând toate sectoarele de utilizare a terenurilor, care să includă raportarea obligatorie a emisiilor și a absorbțiilor din zonele umede începând din 2026. 

Chiar dacă raportorul sprijină pe deplin obiectivul de a stimula mai degrabă utilizarea produselor din lemn cu durată de viață lungă decât utilizările mai scurte, el subliniază că potențialele beneficii suplimentare ale înlocuirii materialelor nu vor compensa probabil reducerea absorbantului forestier net asociată recoltării sporite, după cum însăși Comisia a remarcat în noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030. În plus, raportorul subliniază că nu există un consens științific internațional în momentul de față cu privire la contabilizarea corespunzătoare a absorbțiilor de carbon pe termen lung pentru o gamă de produse din materiale. În consecință, raportorul nu sprijină propunerea Comisiei de a extinde categoria produselor lemnoase recoltate la alte produse de stocare a carbonului. 

 

3. Menținerea integrității ecologice a Regulamentului LULUCF

Absorbțiile de gaze cu efect de seră de către absorbanții naturali de carbon sunt fragile și potențial reversibile, ceea ce duce la creșterea incertitudinii în ceea ce privește măsurarea emisiilor și a absorbțiilor în sectorul terenurilor în comparație cu alte sectoare. Riscul inversării absorbțiilor de către absorbanții naturali de carbon este agravat și mai mult de schimbările climatice și pune problema monitorizării, raportării și răspunderii în caz de reversibilitate sau de relocare. Datele științifice privind clima arată, de asemenea, că răspunsul climatic la emisii și absorbții este asimetric, adică o tonă de GES emise în atmosferă nu poate fi comparată cu o tonă de GES absorbită. Prin urmare, raportorul subliniază că creșterea absorbțiilor nete de GES din sectorul LULUCF ar trebui tratate într-un cadru separat și acestea nu ar trebui în niciun caz să fie utilizate pentru a compensa emisiile de GES provenite din industria fosilă, inclusiv din sectorul agricol. 

Raportorul nu vede niciun beneficiu în a include alte emisii decât cele de CO2 ale agriculturii în LULUCF, astfel cum a propus Comisia Europeană. Dimpotrivă, dacă s-ar proceda astfel, există riscul ca emisiile din sectorul agricol să fie ascunse în spatele absorbantului forestier, iar sectorul agricol nu ar fi stimulat să își reducă emisiile.

Ar trebui instituite norme comune pentru comercializarea absorbțiilor nete excedentare între statele membre, precum și pentru cazurile de nerespectare a normelor de către un stat membru, cu scopul de a aplica principiul „poluatorul plătește” prevăzut la articolul 191 din TFUE.

De asemenea, raportorul consideră că Regulamentul LULUCF ar trebui să țină seama de evoluțiile recente la nivel internațional, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 6 din Acordul de la Paris. În cazul în care un stat membru decide să autorizeze utilizarea creditelor de carbon din sectorul LULUCF pentru compensare de către entități publice sau private, cuantumul absorbțiilor transferate sau utilizate ar trebui scăzut din cuantumul absorbțiilor nete luate în considerare în contul obiectivului LULUCF al statului membru în cauză.

4. Sprijinirea administratorilor de terenuri în extinderea abordărilor ecosistemice

Chiar dacă realizarea obiectivelor LULUCF ține de responsabilitatea statelor membre, fermieri individuali și administratorii de păduri ar putea beneficia de stimulente pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile și în pădurile lor, asigurând totodată protecția biodiversității și alte beneficii conexe pentru societate. Finanțarea publică din politica agricolă comună și alte programe ale UE (LIFE, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru o tranziție justă) ar trebui să fie mobilizată în continuare pentru a sprijini abordările ecosistemice în păduri și pe terenuri agricole. În plus, ar trebui să li se solicite statelor membre să folosească cel puțin 5 % din veniturile publice generate de vânzarea la licitație a certificatelor EU ETS pentru programe care sprijină extinderea abordărilor ecosistemice în păduri și pe terenurile agricole.

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ (26.4.2022)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii

(COM(2021)0554 – C9‑0320/2021 – 2021/0201(COD))

Raportor pentru aviz: Norbert Lins

 

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Propunerea Comisiei Europene de „Revizuire a Regulamentului privind utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (Regulamentul LULUCF)” ca parte a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” din „Pactul verde european” din 14 iulie 2021 își propune să contribuie la realizarea obiectivului de reducere a emisiilor cu 55 % la nivelul UE, ca o etapă importantă în direcția realizării neutralității climatice la nivelul UE în 2050.

Modificările aduse Regulamentului LULUCF oferă stimulente importante pentru o mai bună protecție a climei în politica forestieră și agricolă, în timp ce alte obiective vizează conceperea unui cadru de politici echitabil, flexibil și integrat, precum și simplificarea procesului de punere în aplicare și îmbunătățirea procedurilor de monitorizare și de raportare. Pentru prima dată, a fost propus pentru 2030 un obiectiv european obligatoriu privind absorbanții de emisii, iar începând din 2031, domeniul de aplicare al Regulamentului LULUCF va fi extins pentru a include și alte emisii decât cele de CO2 generate de sectorul agricol, acoperind astfel pentru prima dată întreg cadrul pentru sectorul terenurilor cu un singur instrument de politică în domeniul climei. Agricultura și silvicultura îndeplinesc o funcție economică, socială și ecologică pentru societate. Acest rol multifuncțional al agriculturii durabile și al gestionării durabile a pădurilor trebuie recunoscut și recompensat în mod adecvat în cadrul politicii europene privind clima. Astfel, stimulentele pentru reducerea gazelor cu efect de seră trebuie să fie compatibile cu garantarea securității aprovizionării și cu angajamentul clar de a face din Europa un loc destinat producției de produse alimentare și biomasă durabilă. Agricultura și utilizarea durabilă a biomasei nu sunt în contradicție cu ambițiile în materie de climă și acestea trebuie privite mai degrabă ca parte a soluției.

Legea europeană a climei recunoaște pentru prima dată performanța climatică a agriculturii și silviculturii prin introducerea unui obiectiv net care include absorbțiile în sectorul LULUCF. Pentru obiectivul climatic, ar putea fi luate în calcul până la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent din LULUCF. Acest obiectiv a fost introdus pentru a se insista pe reducerea emisiilor fosile, îmbunătățind în același timp starea pădurilor pentru a crește absorbțiile de dioxid de carbon pe termen lung. Pentru prima dată, este clar că agricultura și silvicultura contribuie efectiv la protecția climei și reprezintă primul sector care are potențialul de a deveni neutru din punct de vedere climatic. Prin stocarea carbonului în păduri, sol și produse din lemn, sectorul nu contribuie în mod activ doar la protecția climei, ci și la biodiversitate și la bioeconomie, în armonie cu economia circulară europeană, și la înlocuirea materiilor prime fosile.

În consecință, ar trebui evidențiate următoarele modificări la propunerea Comisiei:

- Obiectivul pentru 2030 în materie de absorbții trebuie să fie realist, ambițios, bazat pe cele mai actualizate cifre și analize științifice. El ar trebui să fie compatibil cu gestionarea activă și durabilă a pădurilor și să stimuleze sechestrarea carbonului, stocarea carbonului și înlocuirea combustibililor fosili. Sectorul LULUCF nu trebuie utilizat doar pentru a compensa emisiile din alte sectoare, ci ar trebui să faciliteze eradicarea emisiilor și a produselor fosile.

- Crearea unui sector al terenurilor, prin urmare, combinarea emisiilor de CO2 cu cele de non-CO2 din sectorul LULUCF și al agriculturii, este coerentă și conduce la un cadru de politici global. Odată cu includerea metanului, devine necesară o reevaluare a emisiilor de gaze cu efect de seră biogene de scurtă durată. În plus, trebuie efectuată o evaluare a impactului asupra securității alimentare, a bioeconomiei și a înlocuirii combustibililor fosili. Nu trebuie să existe impacturi negative sau efecte de relocare a emisiilor de carbon.

- Pentru a atinge neutralitatea climatică în întreg sectorul terenurilor până în 2035, absorbțiile de dioxid de carbon ar trebui să echilibreze emisiile de gaze cu efect de seră de la toate tipurile de activități: exploatarea terenurilor, creșterea animalelor și utilizarea îngrășămintelor. Trebuie introduse cicluri ale carbonului durabile și reziliente la schimbările climatice, prin acțiuni precum soluții de absorbție a dioxidului de carbon, care captează CO2 din atmosferă și îl stochează pe termen lung. În plus, trebuie creat un sistem de stimulente voluntare și bazate pe piață la nivelul fiecărui administrator de teren, pentru intensificarea absorbțiilor de dioxid de carbon. Comisia ar trebui să propună cadrul necesar, cu o combinație de investiții publice și private.

- Contribuțiile la obiectivul pentru 2030 și la obiectivul neutralității climatice ar trebui să fie echilibrate în mod echitabil între sectoare și între statele membre.

AMENDAMENTELE

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

 

Amendamentul  1

Propunere de regulament

Considerentul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării privind „Pactul verde european”, adoptată de Comisie la 11 decembrie 201928. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european a devenit cu atât mai necesar și important.	(2) Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării privind Pactul verde european, adoptată de Comisie la 11 decembrie 2019. Pactul verde european combină un set cuprinzător de măsuri eficiente și inițiative echitabile în vederea realizării neutralității climatice în Uniune până în 2050, instituind, totodată, necesitatea asigurării unei tranziții eficace și echitabile, pentru a le oferi investitorilor previzibilitate și pentru a asigura ireversibilitatea procesului de tranziție și realizarea neutralității climatice. În contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii, Pactul verde european a devenit cu atât mai necesar și important.
_________________
28 COM(2019)640 final.

Amendamentul  2

 

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent. În contextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului31, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon până la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii până în 2030.	(4) Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui în mod proporțional la atingerea acestui obiectiv pentru toate tipurile de emisii, prima prioritate fiind reducerea emisiilor fosile. În ceea ce privește sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură), acesta poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor, prin menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon, prin înlocuirea combustibililor fosili cu energie din surse regenerabile și prin valorificarea potențialului de absorbție al biomaterialelor rezultate din gestionarea sustenabilă a pădurilor, precum și a potențialului acestor biomateriale de a se substitui materialelor fosile, ținând cont de întregul lor ciclu de viață și de producția materiei prime în etapele de transformare și de fabricare. Bioeconomia și bioenergia reprezintă o cale indispensabilă către o economie verde, fără surse fosile. Mai mult, ar trebui asigurate producția alimentară locală în Uniune și aprovizionarea stabilă cu materiile necesare, cum ar fi resurse naturale din surse durabile produse în Uniune. Aceasta include producția Uniunii de constituenți vitali sustenabili și reciclabili ai substraturilor de cultură. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent. În contextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului31, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon până la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul LULUCF până în 2030. Prezentul regulament ar trebui să stabilească obiectivele de absorbție a carbonului pentru sectorul LULUCF, precum și normele contabile relevante, în timp ce condițiile aferente măsurilor pentru atingerea acestor obiective și normele aplicabile în sectorul respectiv ar trebui stabilite în alte acte legislative conexe.
__________________	__________________
30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).	30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).	31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

Amendamentul  3

Propunere de regulament

Considerentul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) Efectul de substituție obținut prin utilizarea materiilor prime agricole și forestiere, în special a lemnului și a produselor pe bază de lemn, în locul materiilor prime bazate pe combustibili fosili, reprezintă performanța sectorului în materie de protecție a climei și, ca atare, este recunoscut și acreditat în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii.

Amendamentul  4

Propunere de regulament

Considerentul 4 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4b) Sectorul LULUCF a fost un absorbant semnificativ de carbon de la începutul perioadei de raportare, în 1990. Numai silvicultura a sechestrat aproximativ 400 de milioane de tone de CO2 echivalent anual în Uniune în această perioadă.

Amendamentul  5

 

Propunere de regulament

Considerentul 5

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Pentru a contribui la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului32], având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității.	(5) Pentru a contribui la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului32], având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030, și ar trebui să se țină seama de cele mai recente evoluții, precum și de principiile gestionării durabile a pădurilor, astfel cum au fost convenite în 2020 de Forest Europe și FAO, și de impacturile observate și așteptate ale schimbărilor climatice care joacă un rol esențial în creșterea biomasei și, prin urmare, pentru obiectivul de generare de CO2/ha, într-un anumit interval de timp. Obiectivul pentru 2030 ar trebui să compatibil cu gestionarea durabilă a pădurilor, care să permită adaptarea pădurilor la schimbările climatice pe termen lung, promovarea unor efecte de substituție considerabile prin bioeconomie, intensificarea absorbțiilor și crearea de facilități de stocare a dioxidului de carbon pentru produse. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității. Obiectivul pentru 2030 ar trebui revizuit și, dacă este necesar, adaptat în 2025 și 2027.
__________________	__________________
32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).	32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

Amendamentul  6

Propunere de regulament

Considerentul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5a) Ținând cont de faptul că capacitatea ecosistemelor agricole și forestiere de a sechestra carbonul depinde de gestionarea durabilă a terenurilor, a pădurilor și a agrosilviculturii, care oferă o formă de protecție a climei, deoarece gestionarea durabilă sporește reziliența la efectele schimbărilor climatice, gestionarea durabilă a pădurilor este unul dintre instrumentele care le asigură acestora o capacitate crescută de absorbție a CO2. Aceste efecte pozitive pot fi accentuate prin valorificarea potențialului de absorbție a carbonului al arboretelor. În plus, utilizarea produselor din lemn cu durată lungă de viață poate asigura amânarea emisiilor.

Amendamentul  7

 

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului modificării metodologiei asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.	(6) Obiectivele privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare, ținând seama de particularitățile și situația din fiecare stat membru și în urma evaluărilor de impact. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Comisia ar trebui să aloce sprijin specific pentru îmbunătățirea sistemelor de calcul, iar pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor ar trebui introdus un concept de corecție tehnică. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului gradului de acuratețe îmbunătățită a metodologiei utilizate asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.

Amendamentul  8

 

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat o opțiune de a combina emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, altele decât emisiile de CO2, cu absorbțiile nete din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, creând astfel un sector al terenurilor nou reglementat. O astfel de combinație poate promova sinergii între acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor și poate facilita elaborarea și punerea în aplicare mai integrate a politicilor la nivel național și la nivelul Uniunii. În acest scop, ar trebui consolidată obligația statelor membre de a prezenta planuri integrate de atenuare a schimbărilor climatice pentru sectorul terenurilor.	(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat o opțiune de a combina emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, altele decât emisiile de CO2, cu absorbțiile nete din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, creând astfel un sector al terenurilor nou reglementat. O astfel de combinație poate promova sinergii între acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor și poate facilita elaborarea și punerea în aplicare mai integrate a politicilor la nivel național și la nivelul Uniunii, precum și consolidarea stimulentelor pentru respectarea obiectivelor de reducere prin utilizarea sechestrării carbonului în solurile agricole și a absorbțiilor de CO2. Cu toate acestea, având în vedere sensibilitatea sectorului agricol și a celui forestier, precum și potențiala reversibilitate a absorbțiilor de gaze cu efect de seră de către absorbanții naturali de carbon, metodele de calcul al ponderilor relative ale emisiilor și absorbțiilor ar trebui luate în considerare după o analiză aprofundată, înainte de consolidarea obligației statelor membre de a prezenta planuri integrate de atenuare a schimbărilor climatice pentru sectorul terenurilor. În plus, obiectivele de reducere a emisiilor ar trebui să fie echitabile și fezabile pentru statele membre. Progresele înregistrate într-un sector nu ar trebui să compenseze lipsa progreselor în alte sectoare; astfel, progresele realizate în sectorul LULUCF nu ar trebui să compenseze lipsa progreselor în alte sectoare.
__________________	__________________
33 COM(2020) 562 final.	33 COM(2020) 562 final.

Amendamentul  9

Propunere de regulament

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(7a) În comunicarea sa din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”, Comisia a indicat că obiectivul global mai ambițios pentru 2030 nu poate fi atins decât cu contribuția tuturor sectoarelor, prin soluții specifice fezabile, care să țină seama de evaluări ale impactului distributiv și ale efectelor sale asupra competitivității specifice diferitelor sectoare. În acest sens, ar trebui să se garanteze asigurarea echilibrului între, pe de o parte, acțiunile întreprinse de statele membre pentru atingerea obiectivului neutralității climatice și, pe de altă parte, o protecție eficientă și corespunzătoare a pădurilor, consolidarea gestionării durabile a acestora, îmbunătățirea gestionării solului, asigurarea producției de produse durabile, suficiente și de înaltă calitate.

Amendamentul  10

Propunere de regulament

Considerentul 7 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(7b) Având în vedere deteriorarea continuă a climei și eliberarea neîncetată de CO2 fosil prin exploatarea zăcămintelor subterane de cărbune, petrol și gaze naturale, în sectorul agriculturii și al silviculturii accentul trebuie redirecționat urgent către conservarea mijloacelor de trai în zonele rurale și asigurarea aprovizionării cu alimente în cadrul Uniunii. Toate eforturile ar trebui să fie îndreptate spre stoparea eliberării anuale a 3 000 de milioane de tone de CO2 fosil provenite din arderea cărbunelui, a produselor petroliere și a gazelor naturale în cel mai scurt timp posibil.

Amendamentul  11

Propunere de regulament

Considerentul 7 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(7c) Comisia ar trebui să revizuiască sistemul actual de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2 și non-CO2) în cadrul unui singur sistem de raportare, înainte de prezentarea oricărei noi propuneri legislative în domeniul respectiv. Această revizuire ar trebui să reflecte diferența dintre gazele cu ciclu de viață scurt, cum ar fi metanul, și gazele cu ciclu de viață lung, cum ar fi carbonul, care rămân în atmosferă timp de peste 1 000 de ani. Natura ciclică a emisiilor de metan biogene trebuie luată și ea în considerare în cadrul de raportare, explicându-se modul în care emisiile de metan biogene diferă de metanul fosil extras.

Justificare

Metanul este un gaz cu ciclu de viață scurt care diferă de CO2 în ceea ce privește impactul său asupra încălzirii globale. În plus, există discuții științifice în curs despre impactul metanului biogen asupra temperaturii globale. Prin urmare, noul domeniu de aplicare necesită o analiză a Comisiei cu privire la diferența dintre emisiile de metan biogenic și cel fosil și impactul său real asupra încălzirii globale.

Amendamentul  12

 

Propunere de regulament

Considerentul 8

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(8) Sectorul terenurilor are potențialul de a deveni rapid neutru din punct de vedere climatic până în 2035 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, de a genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii. Un angajament colectiv care vizează realizarea neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035 la nivelul UE poate oferi certitudinea necesară în materie de planificare pentru a stimula acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor pe termen scurt, având în vedere că astfel de acțiuni pot necesita mulți ani pentru a obține rezultatele dorite în materie de atenuare. În plus, se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Prin urmare, este deosebit de important ca acest sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul colectiv de neutralitate climatică în sectorul terenurilor la nivelul UE în 2035. Pe baza acestor planuri, Comisia ar trebui să propună obiective naționale care să garanteze că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și emisiile din sectoarele agricole, altele decât cele de CO2, sunt cel puțin echilibrate până în 2035. Contrar obiectivului UE de atingere a neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035, astfel de obiective naționale vor fi obligatorii și executorii pentru fiecare stat membru.	(8) Sectorul terenurilor are potențialul de a face trecerea la neutralitatea carbonului până în 2035 prin absorbții de dioxid de carbon și, ulterior, de a genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii pe termen scurt și lung. Combinarea absorbțiilor și a emisiilor de gaze cu efect de seră din LULUCF și a emisiilor agricole într-un singur sistem de contabilizare în conformitate cu orientările IPCC privind raportarea, după efectuarea unei evaluări de impact favorabile, ar simplifica procesul de contabilizare a gazelor cu efect de seră și l-ar face-o mai eficient. Un angajament colectiv, cu contribuții naționale și ținând cont de flexibilități eficiente și de particularitățile din teritoriile statelor membre, care vizează realizarea neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035 la nivelul UE poate oferi certitudinea necesară în materie de planificare pentru a stimula acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor pe termen scurt, având în vedere că astfel de acțiuni pot necesita mulți ani pentru a obține rezultatele dorite în materie de atenuare. În plus, se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Prin urmare, este deosebit de important ca acest sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, asigurând, în același timp, protecția eficientă și corespunzătoare a pădurilor, gestionarea durabilă a pădurilor și solurilor, în paralel cu cultivarea de materii prime durabile și de înaltă calitate în cantități suficiente, și ținând seama de Strategia Uniunii privind solul și având în vedere măsuri de protejare a terenurilor împotriva impermeabilizării solului, a urbanizării și a extinderii urbane. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante pentru fiecare sector, pentru a se asigura că o sechestrare crescută a carbonului în silvicultură nu permite o reducere a ambiției în alte sectoare, măsuri prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul colectiv de neutralitate climatică în sectorul terenurilor la nivelul UE în 2035. Pe baza acestor planuri și având în vedere constatările Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice, Comisia ar trebui să evalueze obiectivul neutralității climatice în sectorul terenurilor în 2035, în lumina obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE, a bioeconomiei Uniunii și a înlocuirii combustibililor fosili. Totuși, primul obiectiv al agriculturii Uniunii ar trebui să rămână producția de produse durabile și de înaltă calitate. Comisia ar trebui să formuleze apoi propuneri de măsuri la nivel național și la nivelul UE care să conducă la zero emisii de gaze cu efect de seră în 2035, ceea ce înseamnă că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și emisiile din sectoarele agricole, altele decât cele de CO2, să fie cel puțin echilibrate și proporționale până în anul respectiv. Contribuțiile la atingerea acestui obiectiv ar trebui distribuite în mod echitabil între sectoare și între statele membre. Comisia ar trebui să verifice efectele neintenționate ale politicii climatice asupra mediului, biodiversității și capacității de producție alimentară, precum și impactul și efectele sociale asupra veniturilor administratorilor de terenuri, silvicultorilor și fermierilor și întreprinderilor asociate, pentru a permite atingerea obiectivelor Uniunii într-un mod echilibrat.
__________________	__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).	34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

Amendamentul  13

Propunere de regulament

Considerentul 8 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(8a) Pădurile oferă beneficii importante pentru biodiversitate, stabilizarea solului, purificarea aerului și a apei, sechestrarea și stocarea carbonului și, eventual, furnizarea de produse din lemn cu durată lungă de viață. Cu toate acestea, natura și funcția pădurilor variază foarte mult în întreaga Uniune, în special între partea de nord, unde producția de lemn este mai răspândită, și cea de sud, unde conservarea solului este o prioritate și unde alte tipuri de păduri multifuncționale specifice (cum ar fi pădurea mediteraneeană sau Dehesa) necesită deseori măsuri specifice de conservare și ecologice, precum și perioade lungi de timp pentru absorbția CO2. Astfel de păduri mediteraneene sunt mai vulnerabile la schimbările climatice din cauza impactului direct, cum ar fi seceta sau degradarea pădurilor indusă de temperatură sau evoluția aridității. În acest context, ar trebui utilizat un indice de ariditate ca unul dintre instrumentele necesare pentru a consolida rezistența pădurilor Uniunii.

Amendamentul  14

Propunere de regulament

Considerentul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(9a) Contribuția agriculturii și a silviculturii la înlocuirea surselor de energie fosile, care se realizează prin utilizarea de materii prime regenerabile, în special lemn și produse pe bază de lemn, în locul materiilor prime fosile, ar trebui creditată sectorului, deoarece contribuie și la protecția climei. În același timp, este important să se promoveze gestionarea durabilă activă a pădurilor și furnizarea de produse și subproduse agricole pentru a promova bioeconomia (adică înlocuirea materiilor prime fosile cu materii prime regenerabile), optimizând în același timp absorbția carbonului.

Amendamentul  15

 

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii sau administratorii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor și în pădurile lor. Noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii de produse de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate. Modelele de afaceri emergente, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. De asemenea, ele creează oportunități pentru noi locuri de muncă și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante.	(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii sau administratorii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor și în pădurile lor, oferind în același timp alte beneficii pentru societate și protejând biodiversitatea. Noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030 și dincolo de această perioadă. Stimulentele financiare ar trebui să provină din surse publice sau private și ar putea să recompenseze administratorii de terenuri pentru practica lor de gestionare a terenurilor, pentru cantitatea reală de carbon sechestrată sau pentru creșterea nivelului de stocare a carbonului atmosferic. Finanțarea publică din politica agricolă comună (PAC) și din alte programe ale UE, cum ar fi programul LIFE, Fondul de coeziune, programul Orizont Europa, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru o tranziție justă, poate sprijini deja abordările favorabile biodiversității și sechestrării carbonului în păduri și pe terenuri agricole și ar trebui majorată. Cu toate acestea, finanțarea PAC ar trebui să rămână orientată în principal către producția alimentară și asigurarea securității alimentare în Uniune. În 2022, Comisia ar trebui să prezinte un cadru juridic cu un cadru financiar clar, cu norme contabile clare și cu un concept bazat pe piață. Noile modele de afaceri ar trebui să fie voluntare și să se bazeze pe norme clare și executorii, cu certificate de înaltă calitate care să poată asigura îndeplinirea criteriilor de adiționalitate, permanență, evitare a dublei contabilizări, sustenabilitate și autenticitate, pentru a asigura credibilitatea și a preveni plățile frauduloase. Contabilizarea ar trebui efectuată în conformitate cu articolul 6 din Acordul de la Paris și cu rezultatele Summitului de la Glasgow pentru a evita dubla contabilizare și pentru a îmbunătăți dezvoltarea unei contabilizări globale solide și armonizate a absorbțiilor de carbon. Orice propunere a Comisiei privind sechestrarea carbonului ar trebui să se bazeze pe un corp științific solid evaluat inter pares în ceea ce privește eficacitatea practicilor componente de sechestrare și reținere a carbonului sau de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice într-o bioeconomie circulară și sustenabilă, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile și înlocuirea materiilor prime pe bază de combustibili fosili, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Ar trebui introdusă o nouă categorie de produse de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate, inclusiv bioproduse și produse inovatoare relevante, realizate, de asemenea, din subproduse și reziduuri, în cazul în care există un efect de sechestrare a carbonului dovedit științific, autentic și verificabil, precum și dezvoltarea bioenergiei cu tehnologii de captare și stocare a carbonului (BECCS). Comisia ar trebui, de asemenea, să evalueze potențialul de substituție al produselor de stocare a carbonului. Utilizarea durabilă a biomasei și cererea crescută de produse regenerabile fac indispensabilă gestionarea durabilă a pădurilor. Modelele de afaceri emergente, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, cu stimulente pentru punerea în aplicare a unor abordări favorabile biodiversității, contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. De asemenea, ele creează oportunități pentru noi locuri de muncă și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante.

Amendamentul  16

 

Propunere de regulament

Considerentul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10a) Pentru a oferi sprijinul financiar necesar fermierilor din Uniune, statele membre, atunci când își elaborează propriile planuri strategice naționale în conformitate cu cadrul juridic pentru politica agricolă comună (PAC) pentru anii 2023-2027, în care sprijinul pentru planurile strategice urmează să fie stabilit de statele membre și finanțat de FEGA și de FEADR, ar trebui să stabilească obiectivele lor specifice și acțiunile concrete pentru a asigura atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Aceasta înseamnă crearea unei legături clare între obiectivele LULUCF și de stimulente financiare substanțiale din PAC, sub forma unor soluții personalizate pentru ca fermierii din fiecare stat membru să aleagă cea mai bună abordare posibilă: în cadrul programelor ecologice și al măsurilor sau investițiilor de agromediu pentru dezvoltare rurală, al Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (EIP-AGRI), precum și sprijin pentru serviciile de consiliere agricolă. Pentru a dezvolta și a susține o cantitate suficientă și pe termen lung de stimulente financiare, trebuie deblocate linii bugetare suplimentare prin instrumente financiare și fonduri publice, cum ar fi Programul LIFE și programul Orizont Europa. Comisia, statele membre și autoritățile naționale competente ar trebui să aloce bugete specifice pentru fonduri și investiții în infrastructură pentru noile tehnologii de decarbonizare și atenuare a schimbărilor climatice, inclusiv fonduri specifice pentru fermele mici și mijlocii și proprietarii de păduri. Autoritățile competente ale Uniunii și de la nivel național ar trebui să colaboreze îndeaproape cu părțile interesate relevante pentru a dezvolta un mediu propice și mecanisme de sprijin financiar adecvate pentru tranziția către neutralitatea carbonului.

Amendamentul  17

Propunere de regulament

Considerentul 10 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10b) În conformitate cu obiectivul Uniunii de creștere netă zero a suprafeței terenurilor ocupate până în 2050, ar trebui evitată transformarea terenurilor naturale și agricole în zone construite. Prin urmare, statele membre ar trebui să introducă în planurile lor de amenajare a teritoriului măsuri care să compenseze orice reducere a terenurilor rezultată din urbanizare.

Amendamentul  18

Propunere de regulament

Considerentul 10 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10c) Există beneficii evidente ale gestionării durabile a pădurilor în creșterea obiectivelor de absorbție a carbonului prin dezvoltarea absorbanților de carbon, prevenirea perturbărilor naturale și creșterea biodiversității.

Amendamentul  19

 

Propunere de regulament

Considerentul 11

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(11) Având în vedere particularitățile sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii din fiecare stat membru, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.	(11) Având în vedere particularitățile sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii din fiecare stat membru, cauzate de perturbările naturale, de volatilitatea economică și de schimbările demografice sau sociale, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, o serie de flexibilități în cadrul sectorului LULUCF și între LULUCF și Regulamentul ESR ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.

Amendamentul  20

 

Propunere de regulament

Considerentul 12

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(12) Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau ca urmare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun, să pună în aplicare măsuri adecvate de reducere a vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură să fie finalizată.	(12) Comisia ar trebui să evalueze necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau ca urmare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale din ce în ce mai frecvente, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun, și să pună în aplicare măsuri adecvate de reducere a vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură să fie finalizată.

Amendamentul  21

 

Propunere de regulament

Considerentul 13

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(13) Odată cu stabilirea unor obiective naționale anuale obligatorii privind absorbțiile de gaze cu efect de seră pe baza emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate începând cu 2026, ar trebui stabilite norme pentru respectarea obiectivelor. Principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să se aplice mutatis mutandis, cu o sancțiune pentru neconformitate calculată după cum urmează: 108 % din decalajul dintre obiectivul atribuit și absorbțiile nete raportate în anul respectiv se va adăuga la cifra emisiilor de gaze cu efect de seră raportată în anul următor de către statul membru.	(13) Odată cu stabilirea unor obiective obligatorii pentru 2030 privind absorbțiile de gaze cu efect de seră pe baza emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate începând cu 2026, ar trebui stabilite norme pentru respectarea obiectivelor. Principiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să se aplice mutatis mutandis, cu o sancțiune pentru neconformitate calculată după cum urmează: 103 % din decalajul dintre obiectivul atribuit și absorbțiile nete raportate în 2030 se va adăuga la cifra absorbțiilor emisiilor de gaze cu efect de seră raportată în perioada de conformitate de după 2030.

Amendamentul  22

Propunere de regulament

Considerentul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(13a) Atingerea obiectivelor ambițioase de dublare a ponderii energiilor din surse regenerabile în Uniune necesită extinderea extrem de dinamică a tuturor tehnologiilor de energie din surse regenerabile, precum și utilizarea crescută a surselor de energie biogene, în special. Sursele de energie biogene, în special lemnul, reprezintă cea mai mare contribuție la portofoliul de energie din surse regenerabile (unde 60 % din sursele regenerabile din UE-27 provin din bioenergie, iar 80 % din bioenergie este pe bază de lemn) și vor continua să fie astfel în viitor pentru a realiza obiectivele în materie de energie din surse regenerabile.

Amendamentul  23

 

Propunere de regulament

Considerentul 15

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(15) În vederea stabilirii obiectivelor privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru statele membre pentru perioada 2026-2030, Comisia ar trebui să efectueze o revizuire cuprinzătoare pentru a verifica datele din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023. În acest scop, ar trebui efectuată o reexaminare cuprinzătoare în 2025, pe lângă revizuirile cuprinzătoare pe care Comisia trebuie să le efectueze în 2027 și 2032, în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) 2018/1999.	(15) În vederea stabilirii traiectoriei liniare privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru statele membre pentru perioada 2026-2030, Comisia ar trebui să efectueze o revizuire cuprinzătoare pentru a verifica datele din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023. Ar trebui efectuată o reexaminare cuprinzătoare în 2025, 2027 și 2032 care să revizuiască obiectivul stabilit pentru 2030, obiectivul neutralității climatice pentru 2035 și traiectoria generală către angajamentul pentru 2050 al Acordului de la Paris și să-l adapteze, asigurându-se că acestea nu au un impact negativ asupra securității aprovizionării, securității alimentare și biodiversității bioeconomiei și nu creează efecte de relocare.

Amendamentul  24

Propunere de regulament

Considerentul 16

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE pentru păduri40, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.	(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Strategia actualizată a UE în domeniul bioeconomiei, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE pentru păduri40, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.
_________________	_________________
38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM/2020/380 final).	38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM/2020/380 final).
39 COM/2020/381 final.	39 COM/2020/381 final.
40 […]	40 […]
41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).	41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
42 COM/2021/82 final.	42 COM/2021/82 final.

Amendamentul  25

Propunere de regulament

Considerentul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(17a) La punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se țină seama de articolul 349 din TFUE, care recunoaște vulnerabilitatea deosebită a regiunilor ultraperiferice, care rezultă din depărtarea lor față de regiunile continentale, din insularitatea lor, suprafața lor redusă, relieful și clima dificile și din dependența economică de un număr redus de produse, o combinație care limitează grav dezvoltarea acestora și generează costuri suplimentare substanțiale în multe domenii, în special pentru transport. Eforturile depuse și obiectivele stabilite la nivelul Uniunii pentru reducerea gazelor cu efect de seră trebuie adaptate la astfel de situații dificile, echilibrând obiectivele de mediu în raport cu costurile sociale ridicate pentru aceste regiuni.

Amendamentul  26

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 1 – paragraful 1 – litera d

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(d) obiective pentru statele membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii pentru perioada 2026-2030;	(d) traiectorii liniare pentru statele membre privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii pentru perioada 2026-2030;

Amendamentul  27

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 2 – alineatul 2 – litera ga (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ga) produse de stocare a dioxidului de carbon;

Amendamentul  28

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 2 – alineatul 3 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie	Amendamentul
3. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre începând cu 2031, în oricare dintre categoriile de terenuri enumerate la alineatul (2) literele (a)-(j) și în oricare dintre următoarele sectoare:	3. Prezentul regulament se aplică, sub rezerva cerințelor menționate la al doilea paragraf, și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre începând cu 2031, în oricare dintre categoriile de terenuri enumerate la alineatul (2) literele (a)-(j) și în oricare dintre următoarele sectoare:

Amendamentul  29

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 1 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera j

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(j) altele.”	eliminat

Amendamentul  30

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 2 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Până în 2025, Comisia:
	(a)  evaluează amploarea emisiilor de metan din agricultură și publică practicile care pot fi utilizate pentru a obține o astfel de reducere a emisiilor;
	(b)  evaluează diferența dintre sursele și ciclurile emisiilor de metan biogenic și fosil;
	(c)  propune un model de calcul al metanului bazat mai degrabă pe impactul net al încălzirii globale, decât pe cifrele de intrare privind emisiile, care nu iau în considerare efectul de răcire al reducerilor emisiilor ciclice de metan, în conformitate cu Acordul de la Paris;
	(d)  analizează posibilitatea de a elabora un indice de eficiență a metanului care să compare kilogramele de metan generat pe unitate de producție produsă pentru diferite produse agricole;
	(e)  efectuează o evaluare a impactului cu privire la domeniul de aplicare stabilit la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament în ceea ce privește obiectivele stabilite la articolul 39 din TFUE, bioeconomia Uniunii și înlocuirea combustibililor fosili, inclusiv o evaluare la nivelul statelor membre și la nivel de exploatație agricolă, pentru a identifica implicațiile în ceea ce privește cerințele administrative, costurile eforturilor care trebuie întreprinse, efectele probabile asupra veniturilor generate de stimulente, precum și dispozițiile specifice, guvernanța și obiectivele care urmează să fie adoptate.
	Statele membre asigură o distribuție echitabilă între sectoare prin politici adecvate. Comisia stabilește o distribuție echitabilă și fezabilă între statele membre și analizează măsurile naționale ale statelor, asigurându-se că acestea nu au un impact negativ asupra securității aprovizionării, securității alimentare și biodiversității bioeconomiei și nu creează efecte de relocare.

Amendamentul  31

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2  echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018.	Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2  echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018 și este revizuit în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a).

Amendamentul  32

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Prezentul regulament stabilește obiectivele de absorbție a carbonului pentru sectorul LULUCF, inclusiv reguli și criterii precise de contabilizare a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu orientările IPCC.

Amendamentul  33

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12, 13 și 13b, cuantumul anual al emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), în fiecare an din perioada 2026-2030, nu depășește limita stabilită de o traiectorie liniară, care se încheie în 2030 cu privire la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa IIa. Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022.	Fiecare stat membru se asigură că, ținând seama de flexibilitățile prevăzute la articolele 12, 13 și 13b, cuantumul emisiilor și absorbțiilor sale de gaze cu efect de seră, stabilit folosind metodele de contabilizare existente, de pe teritoriul său și din toate categoriile de raportare privind terenurile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a)-(j), din perioada 2026-2030, nu depășește limita stabilită de o traiectorie liniară, care se încheie în 2030 cu privire la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa IIa. Traiectoria liniară a unui stat membru începe în 2022.

Amendamentul  34

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc obiectivele anuale pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre se stabilește în aceste acte de punere în aplicare. În sensul respectivelor acte de punere în aplicare, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.	Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc traiectoria liniară pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre se stabilește în aceste acte de punere în aplicare. În sensul respectivelor acte de punere în aplicare, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Amendamentul  35

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	3a. Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre iau măsurile necesare la nivelul Uniunii și, respectiv, la nivel național pentru a îmbunătăți în continuare absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF începând din 2031, astfel încât să contribuie la articolul 5 alineatul (1) din Acordul de la Paris și să asigure o contribuție durabilă și previzibilă pe termen lung a absorbanților naturali la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până cel târziu în 2050, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119.
	Până la 1 ianuarie 2025, Comisia, ținând seama de avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și de bugetul Uniunii pentru gazele cu efect de seră prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima transmise de statele membre până la 30 iunie 2024 în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, prezintă o propunere de modificare a prezentului regulament cu scopul de a stabili obiective la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură cel puțin pentru 2035, 2040, 2045 și 2050.

Amendamentul  36

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(j) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035, iar ulterior Uniunea să realizeze emisii negative. Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului pentru 2035.	Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(i) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035. Uniunea și statele membre iau măsurile echitabile și proporționale necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului zero emisii nete pentru 2035, asigurând în același timp realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE, acordând prioritate înlocuirii combustibililor fosili și realizând un echilibru între reducerile și absorbțiile de emisii.

Amendamentul  37

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Până la 31 decembrie 2025 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia prezintă propuneri privind contribuția fiecărui stat membru la reducerea netă a emisiilor.	Până la 31 decembrie 2025 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia:

Amendamentul  38

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 2 – literele a-e (noi)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(a) efectuează o evaluare a impactului cu privire la obiectivul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2035, având în vedere obiectivele stabilite la articolul 39 din TFUE, bioeconomia Uniunii și înlocuirea combustibililor fosili;
	(b) pe baza evaluării impactului menționată la litera (a) de la prezentul paragraf, formulează propuneri privind contribuția fiecărui stat membru pentru reducerea emisiilor nete, precum și privind politici care să stimuleze în mod egal absorbțiile și reducerile echilibrate de emisii, pentru a asigura contribuții de la toate sectoarele stabilite la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(i), în vederea avansării în direcția realizării colective a obiectivului de reducere la zero a emisiilor până în 2035;
	(c)  pentru a asigura o distribuție echitabilă, fezabilă și proporțională între statele membre, Comisia, pe baza evaluării sale de impact, evaluează fezabilitatea introducerii unor flexibilități care să permită transferul de certificate între statele membre, ținând seama de particularitățile naționale în producția agricolă și în silvicultură;
	(d)  introduce un mecanism de compensare echitabil, bazat pe piață și voluntar pentru un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, care promovează certificate de emisii de carbon de înaltă calitate ce pot asigura îndeplinirea criteriilor de adiționalitate, permanență, evitare a dublei contabilizări și autenticitate, pentru a stimula practicile îmbunătățite de gestionare a terenurilor, îmbunătățind astfel procesul de captare a dioxidului de carbon;
	(e)  monitorizează schimbarea destinației terenurilor și orice reducere a capacități de absorbție care rezultă, în special, din extinderea zonelor urbane și din utilizarea terenurilor pentru instalații de transport și alte infrastructuri, care nu sunt legate de sectoarele menționate la articolul 2 alineatul (3), și asigură calcule separate pentru consecințele unei astfel de schimbări a destinației terenurilor în raport cu calculele pentru sectoarele menționate la articolul 2 alineatul (3).

Amendamentul  39

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4a. Obiectivele stabilite la articolul 4 alineatele (3) și (4) fac obiectul unor revizuiri în 2025, 2027 și 2032 și se adaptează în cazul în care se constată un impact negativ asupra obiectivelor articolului 39 din TFUE, a bioeconomiei sau a înlocuirii combustibililor fosili.

Amendamentul  40

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4b. Statele membre se asigură că absorbția de CO2 din atmosferă este destinată în mod optim pentru a menține arboretele într-o fază de creștere puternică printr-o gestionare durabilă și inteligentă din punctul de vedere al climei, întrucât o astfel de gestionare, împreună cu măsurile de stimulare a creșterii, contribuie în mod activ la absorbția carbonului.

Amendamentul  41

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate, care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.	2. Până la … [trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unei noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produsele biologice relevante, care au un efect de sechestrare a carbonului autentic, verificabil și dovedit științific, cu metode de calcul precise pentru a asigura credibilitatea și a preveni frauda și prin introducerea unei evaluări holistice a ciclului de viață a acestor produse, inclusiv potențialul fluxurilor secundare și al reziduurilor și includerea tehnologiilor de captare, stocare și utilizare a carbonului din bioenergie în produsele de stocare a carbonului, pe baza dovezilor științifice și a Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.

Amendamentul  42

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	2a. În plus, Comisia calculează efectul de substituție al produselor de stocare a carbonului folosind dovezi științifice. Atunci când sunt disponibile orientări IPCC, acestea se iau, de asemenea, în considerare.

Amendamentul  43

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 12 – alineatul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) alineatul (3) se elimină;	(a) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
	„3. În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru în perioada 2021-2025 și după deducerea oricărei cantități luate în considerare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842 sau transferate către un alt stat membru în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, respectivul stat membru poate reporta cantitatea rămasă de absorbții pentru perioada 2026-2030.”;

Justificare

Statele membre ar trebui să poată utiliza flexibilitățile, ca fluctuații anuale cauzate de schimbările naturii și ale cererii în economie și societate. Acesta este motivul pentru care este important ca alineatul (3) să fie menținut astfel cum se regăsește în legislația actuală.

Amendamentul  44

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 – alineatul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
4. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale calculat în conformitate cu anexa VI pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la valoarea totală a compensărilor neutilizate acordate de alte state membre, stabilite în anexa VII pentru perioada 2021-2025. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.	4. Statele membre prezintă Comisiei dovezi cu privire la impactul perturbărilor naturale, incidentele meteorologice extreme și impactul asupra climei, care pot împiedica creșterea absorbanților naturali, calculate în conformitate cu anexa VI pentru a fi eligibile pentru compensarea absorbanților rămași contabilizați ca emisii în raport cu nivelul lor de referință pentru păduri, până la valoarea totală a compensărilor neutilizate acordate de alte state membre, stabilite în anexa VII pentru perioada 2021-2025. În cazul în care cererea de compensare depășește cuantumul compensării neutilizate disponibile, compensarea se distribuie proporțional între statele membre în cauză.

Amendamentul  45

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 a – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) emisiile generate de transformarea istorică din terenuri forestiere în orice altă categorie de terenuri, care a avut loc cel târziu la 31 decembrie 2017;	(b) emisiile generate de transformarea istorică din terenuri forestiere sau zone umede în orice altă categorie de terenuri, care a avut loc cel târziu la 31 decembrie 2017;

Justificare

O serie de state membre au o proporție ridicată de păduri de turbării care ar trebui incluse din cauza efectelor moștenite care generează emisii nete.

Amendamentul  46

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 c – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie	Amendamentul
În cazul în care emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru în 2032 depășesc obiectivele anuale ale statului membru respectiv pentru orice an specific din perioada 2026-2030, ținând seama de flexibilitățile utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, se aplică următoarea măsură:	În cazul în care emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru în 2032 depășesc obiectivul anual al statului membru respectiv pentru anul 2030, ținând seama de flexibilitățile utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, se aplică următoarea măsură:

Amendamentul  47

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 c – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.	O cantitate egală cu cuantumul exprimat în tone de CO2 echivalent a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,03 se adaugă la valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră raportată de statul membru respectiv în anul următor, în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 15.

Amendamentul  48

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 15

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie	Amendamentul
a) politicilor și măsurilor privind compromisurile;	(a) politicilor și măsurilor privind compromisurile posibile în raport cu obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE, și anume bioeconomia Uniunii sau înlocuirea combustibililor fosili;

Amendamentul  49

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 15

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ca) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și dezvoltarea bioeconomiei, inclusiv a estimărilor privind economiile de gaze cu efect de seră asociate cu efectele de substituție ale materialelor cu o intensitate mare a emisiilor de CO2 și un consum mare de combustibili fosili comparativ cu materialele biologice.

Amendamentul  50

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 17 – alineatul 2 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în termen de șase luni de la [...] evaluarea la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv, dacă este relevantă, o evaluare a impactelor flexibilităților menționate la articolul 11, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune, și formulează propuneri, dacă este cazul.	Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în termen de șase luni de la [...] evaluarea la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv, dacă este relevantă, o evaluare a impactelor flexibilităților menționate la articolul 11, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, ținând cont mai ales de orice viitoare îmbunătățire a sistemelor de monitorizare, de colectare a datelor și de raportare, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune, și formulează propuneri, dacă este cazul. Raportul respectiv ține seama de cele mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile, inclusiv de ultimele rapoarte ale IPCC, IPBES și ale Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119. În plus, în anii 2025, 2027 și 2032, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a) din prezentul regulament, Comisia reexaminează progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivului stabilit la articolul 4 alineatele (3) și (4) din prezentul regulament.
	În urma raportului, a analizelor și a evaluării impactului efectuate în temeiul articolului 4 alineatul (4a), Comisia prezintă o propunere legislativă, dacă consideră necesar. Propunerea respectivă instituie sistemul de guvernanță în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică pentru 2035, astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (4), având în vedere creșterea necesară a reducerilor și eliminării emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune.

Amendamentul  51

 

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/1999

Articolul 4 – litera a – punctul 1 – subpunctul ii

Textul propus de Comisie	Amendamentul
angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841 și contribuțiile acestuia vizează atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2035 și, ulterior, obținerea de emisii negative în temeiul articolului 4 alineatul (4) din regulamentul respectiv;	angajamentele și obiectivele naționale ale statului membru privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/841 și contribuțiile acestuia vizează atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2035 și urmărirea traiectoriei globale a angajamentului asumat pentru 2050 în cadrul Acordului de la Paris, în temeiul articolului 4 alineatul (4) din regulamentul respectiv;

Amendamentul  52

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/1999

Articolul 16 – alineatul 1

Textul în vigoare	Amendamentul
	(2a) La articolul 16, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
Dat fiind potențialul ridicat de încălzire globală și durata de viață relativ scurtă în atmosferă a metanului, Comisia analizează implicațiile pentru punerea în practică de politici și măsuri în vederea reducerii impactului pe termen scurt și mediu al emisiilor de metan asupra emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Luând în considerare obiectivele economiei circulare, după caz, Comisia analizează opțiunile de politică pentru a aborda rapid problema emisiilor de metan și prezintă un plan strategic al Uniunii privind metanul, ca parte integrantă a strategiei pe termen lung a Uniunii menționate la articolul 15.	Dat fiind potențialul ridicat de încălzire globală și durata de viață relativ scurtă în atmosferă a metanului, Comisia analizează implicațiile pentru punerea în practică de politici și măsuri în vederea reducerii impactului pe termen scurt și mediu al emisiilor de metan asupra emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Luând în considerare obiectivele economiei circulare, după caz, Comisia analizează opțiunile de politică pentru a aborda rapid problema emisiilor de metan și prezintă un plan strategic al Uniunii privind metanul, ca parte integrantă a strategiei pe termen lung a Uniunii menționate la articolul 15. Comisia efectuează o revizuire a sistemului actual de contabilizare a metanului pentru a evalua diferența dintre surse și cicluri de emisii de metan biogene și fosile și pentru a reflecta cu precizie potențialul lor de încălzire globală, ținând seama de emisiile pe durata ciclului de viață și de efectele de absorbție.

 (32018R1999)

Amendamentul  53

 

Propunere de regulament

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3 – litera a

Regulamentul (UE) 2018/1999

Articolul 38 – alineatul 1 a

Textul propus de Comisie	Amendamentul
În 2025, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale prezentate de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din prezentul regulament, pentru a stabili obiectivele anuale de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră ale statelor membre în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/841 și pentru a stabili nivelurile anuale de emisii alocate ale statelor membre în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/842.	În 2025, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale prezentate de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din prezentul regulament, pentru a evalua obiectivul stabilit la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/841, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4a) din același regulament, și a stabili obiectivele de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră ale statelor membre în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/841 și pentru a stabili nivelurile de emisii alocate ale statelor membre în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/842.

Amendamentul  54

 

Propunere de regulament

Anexa III – paragraful 1

Regulamentul (UE) 2018/1999

Anexa IV – partea 3 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES. Inventarul gazelor cu efect de seră funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și a sistemelor de informații geografice și cuprinde:	Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES. Statele membre sunt încurajate să elaboreze un inventar al gazelor cu efect de seră care să funcționeze cu ajutorul bazelor de date electronice și a sistemelor de informații geografice și să cuprindă:

Amendamentul  55

 

Propunere de regulament

Anexa III – paragraful 1

Regulamentul (UE) 2018/1999

Anexa V – partea 3 – paragraful 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Începând din 2026, statele membre aplică metodologia de nivelul 3, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon care se încadrează în zone cu stocuri mari de unități privind destinația terenurilor menționate la litera (c) de mai sus, în zone cu unități privind destinația terenurilor aflate sub protecție sau în curs de refacere menționate la literele (d) și (e) de mai sus și în zone cu risc climatic viitor ridicat, menționate la litera (f) de mai sus.	Începând din 2026, statele membre urmăresc aplicarea metodologiei de nivelul 3, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon care se încadrează în zone cu stocuri mari de unități privind destinația terenurilor menționate la litera (c) de mai sus, în zone cu unități privind destinația terenurilor aflate sub protecție sau în curs de refacere menționate la literele (d) și (e) de mai sus și în zone cu risc climatic viitor ridicat, menționate la litera (f) de mai sus.
	Comisia asigură colectarea și analizarea datelor geospațiale GIS la nivelul UE în cooperare cu Agenția Europeană de Mediu, cu Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice, cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și cu alte organisme, precum și cu Programul european de observare a Pământului Copernicus și utilizând date de la acestea, și oferă asistență statelor membre pentru asumarea metodelor de nivelul 3, pentru a asigura coerența și transparența datelor începând cu 2026.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Modificarea Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
Referințe	COM(2021)0554 – C9-0320/2021 – 2021/0201(COD)
Comisie competentă  Data anunțului în plen	Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară 13.9.2021
Aviz emis de către  Data anunțului în plen	AGRI 13.9.2021
Comisii asociate - data anunțului în plen	11.11.2021
Raportor pentru aviz  Data numirii	Norbert Lins 27.9.2021
Examinare în comisie	25.1.2022
Data adoptării	31.3.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	32 9 5
Membri titulari prezenți la votul final	Mazaly Aguilar, Clara Aguilera, Atidzhe Alieva-Veli, Álvaro Amaro, Attila Ara-Kovács, Carmen Avram, Adrian-Dragoş Benea, Benoît Biteau, Mara Bizzotto, Daniel Buda, Isabel Carvalhais, Asger Christensen, Angelo Ciocca, Dacian Cioloş, Ivan David, Paolo De Castro, Jérémy Decerle, Salvatore De Meo, Herbert Dorfmann, Luke Ming Flanagan, Dino Giarrusso, Martin Häusling, Martin Hlaváček, Elsi Katainen, Camilla Laureti, Gilles Lebreton, Julie Lechanteux, Norbert Lins, Chris MacManus, Colm Markey, Marlene Mortler, Ulrike Müller, Bronis Ropė, Bert-Jan Ruissen, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Simone Schmiedtbauer, Annie Schreijer-Pierik, Marc Tarabella, Veronika Vrecionová, Sarah Wiener
Membri supleanți prezenți la votul final	Anna Deparnay-Grunenberg, Anja Hazekamp, Tonino Picula, Michaela Šojdrová, Tom Vandenkendelaere

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

32	+
ECR	Mazaly Aguilar, Bert-Jan Ruissen, Veronika Vrecionová
NI	Dino Giarrusso
PPE	Álvaro Amaro, Daniel Buda, Salvatore De Meo, Herbert Dorfmann, Norbert Lins, Colm Markey, Marlene Mortler, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Simone Schmiedtbauer, Annie Schreijer-Pierik, Michaela Šojdrová, Tom Vandenkendelaere
Renew	Atidzhe Alieva-Veli, Asger Christensen, Dacian Cioloş, Jérémy Decerle, Martin Hlaváček, Elsi Katainen, Ulrike Müller
S&D	Clara Aguilera, Carmen Avram, Adrian-Dragoş Benea, Isabel Carvalhais, Paolo De Castro, Camilla Laureti, Tonino Picula, Marc Tarabella

 

9	-
ID	Ivan David
The Left	Luke Ming Flanagan, Anja Hazekamp, Chris MacManus
Verts/ALE	Benoît Biteau, Anna Deparnay-Grunenberg, Martin Häusling, Bronis Ropė, Sarah Wiener

 

5	0
ID	Mara Bizzotto, Angelo Ciocca, Gilles Lebreton, Julie Lechanteux
S&D	Attila Ara-Kovács

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM (7.4.2022)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii

(COM(2021)0554 – C9‑0320/2021 – 2021/0201(COD))

Raportor pentru aviz: Andris Ameriks

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Obiectivul general al prezentei propuneri a Comisiei este de a modifica Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) pentru a oferi stimulente mai puternice statelor membre în vederea creșterii și consolidării absorbanților lor naturali de carbon, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei. Cadrul de reglementare inițial pentru sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) a fost prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/841 și vizează emisiile și absorbțiile de CO2 și emisiile de gaze cu efect de seră de CH4 și N2O rezultate din gestionarea terenurilor, a pădurilor și a biomasei în perioada 2021-2030. Cadrul de reglementare contribuie la obiectivul anterior al Uniunii de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, prin asigurarea faptului că suma emisiilor totale nu depășește suma absorbțiilor totale generate de sector după aplicarea normelor de contabilizare și a flexibilității în sectorul care face obiectul „partajării eforturilor” [Regulamentul privind partajarea eforturilor (UE) 2018/842]. Potrivit normelor LULUCF actuale, cantitatea minimă de absorbții pe care sectorul LULUCF ar trebui să o asigure la nivelul UE în 2030 este de aproximativ 225 milioane de tone de CO2 echivalent.

„Legea europeană a climei”, adoptată în 2020, a stabilit un nou obiectiv, mai ambițios de reducere a emisiilor de GES cu cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990 până în 2030, față de obiectivul anterior al UE de reducere cu 40 %, și a consacrat prin lege obiectivul Uniunii de a deveni neutră din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050. Făcând parte din pachetul „Pregătiți pentru 55”, prezenta propunere urmărește ca Regulamentul LULUCF să fie adecvat pentru atingerea noului obiectiv pentru 2030. În acest sens, propunerea stabilește obiectivul global al Uniunii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF la 310 milioane de tone de CO2 echivalent în 2030, mărind obiectivul privind absorbțiile cu 15 % față de obiectivul stabilit în Regulamentul (UE) 2018/841 anterior. Propunerea vizează, de asemenea, simplificarea normelor de contabilizare, făcându-le mai transparente și ajutând sectorul terenurilor să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2035 (acesta combină sectorul LULUCF și sectorul agricol care generează alte emisii decât cele de CO2).

Raportorul salută cadrul revizuit, care oferă stabilitate în materie de reglementare și, în același timp, stabilește calea către un sector al terenurilor neutru din punct de vedere climatic. Raportorul a adoptat o abordare axată pe aspectele propunerii Comisiei care sunt relevante pentru activitățile și mandatul Comisiei pentru transport.

Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea obiectivului Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050, inclusiv sectorul transporturilor, care, prin urmare, ar trebui să își reducă emisiile cu cel puțin 90 % până în 2050. Eforturile sporite ale Uniunii de a trece la un sistem de transport sustenabil și inteligent pot reduce atât emisiile de gaze cu efect de seră, cât și poluarea aerului, a apei și a solului. În cadrul acestor eforturi, combustibilii fosili ar trebui eliminați treptat și înlocuiți cu combustibili regenerabili sustenabili produși în sectoarele bioeconomiei Uniunii.

În plus, este esențial ca statele membre să ia în considerare pe deplin posibilele efecte ale infrastructurii de transport asupra exploatării terenurilor și să se asigure că planificarea, autorizarea și implementarea infrastructurii de transport sunt efectuate în conformitate cu absorbțiile necesare de gaze cu efect de seră. 

Raportorul salută noile obligații de monitorizare și raportare ale statelor membre, care includ utilizarea tehnologiilor digitale de monitorizare a terenurilor, cum ar fi Copernicus, care vor orienta acțiunile de atenuare către zonele cu cel mai mare potențial de reducere a emisiilor și, în același timp, vor introduce condiții echitabile pentru toate statele membre în ceea ce privește o abordare comparabilă și standardizată.

Raportorul recunoaște, de asemenea, importanța mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 12 și 13 pentru a facilita atingerea de către statele membre a obiectivului ambițios după 2025. În special, este binevenit mecanismul de compensare recent propus pentru statele membre afectate de perturbări naturale.

Cu toate acestea, în principiu, raportorul consideră că toate statele membre ar trebui să își intensifice în permanență eforturile și să realizeze neutralitatea climatică în sectorul terenurilor pe teritoriul lor până în 2035. Aceasta este atât o chestiune de justiție, cât și de echitate în eforturile necesare, precum și o oportunitate de a asigura condiții de concurență echitabile între statele membre. 

 

AMENDAMENTE

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul  1

 

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială.	(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). În raportul său special din 2018 privind impactul încălzirii globale de 1,5°C peste nivelurile preindustriale, în rapoartele sale speciale din 2019 privind schimbările climatice și solul și, respectiv, oceanele și criosfera într-o climă în schimbare și în raportul său din 2021 privind baza științifică fizică, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPPC) a furnizat cele mai recente dovezi științifice cu privire la impactul schimbărilor climatice și a evidențiat că trebuie să se reducă urgent emisiile de gazele cu efect de seră (GES) în toate sectoarele economiei și să se consolideze absorbanții de carbon pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C. Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow, părțile la acesta au recunoscut că limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelul din perioada preindustrială ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice și s-au angajat să-și consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022 pentru a micșora diferența dintre obiectivele ambițioase și realitate.

Amendamentul  2

 

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent. În contextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului31, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon până la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii până în 2030.	(4) Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, cea mai mare prioritate având-o reducerea emisiilor generate de combustibilii fosili. Aceasta privește, așadar, și sectorul transporturilor, care, în consecință, ar trebui să își reducă emisiile cu cel puțin 90 % până în 2050, așa cum prevede comunicarea Comisiei intitulată „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului”. Strategia stabilește o foaie de parcurs pentru un viitor sustenabil și inteligent al transporturilor europene, cu un plan de acțiune care are ca obiectiv reducerea necesară a emisiilor din sectorul transporturilor.
__________________	__________________
30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).	30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).	31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

Amendamentul  3

 

Propunere de regulament

Considerentul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) Eforturile sporite ale Uniunii de a trece la un sistem de transport sustenabil și inteligent pot reduce atât emisiile de gaze cu efect de seră, cât și poluarea aerului, a apei și a solului. În cadrul acestor eforturi, combustibilii fosili sub formă gazoasă sau lichidă ar trebui eliminați treptat și înlocuiți cu combustibili regenerabili sustenabili, inclusiv biocombustibili avansați produși de sectorul silviculturii, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001.

Amendamentul  4

 

Propunere de regulament

Considerentul 4 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4b) Construirea de noi infrastructuri de transport este necesară pentru a îmbunătăți conexiunile dintre, pe de o parte, zonele urbane și zonele rurale și îndepărtate din întreaga Uniune și, pe de altă parte, dintre statele membre. Cu toate acestea, o astfel de construcție poate contribui, în același timp, la artificializarea terenurilor, care, la rândul său, poate reduce capacitatea solului de a absorbi gazele cu efect de seră. Orice astfel de utilizare a terenurilor ar trebui să fie luată în considerare în ceea ce privește potențialul său de reducere a emisiilor și impactul său asupra climei, ținând seama, în același timp, de necesitatea de a menține un echilibru între dimensiunile economice, sociale și de mediu. Statele membre ar trebui încurajate să se asigure că planificarea, autorizarea și implementarea infrastructurii de transport și turism contribuie la îndeplinirea sustenabilă a obiectivelor prezentului regulament și să asigure buna întreținere a infrastructurii existente și utilizarea eficientă a terenurilor din perspectiva climei, în special în rețelele de transport rutier.

Amendamentul  5

 

Propunere de regulament

Considerentul 4 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4c) Peste 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii sunt legate de energie1a, din care o proporție importantă este generată de diferitele moduri de transport. Prin urmare, ar trebui prioritizate și promovate toate măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv trecerea la transportul public, mobilitatea activă și electrificarea transportului, și de reducere a cererii totale de energie, iar aceste măsuri ar trebui integrate în mod corespunzător în acțiunile de politică în domeniul climei în toate sectoarele, inclusiv în sectorul transporturilor și al turismului.
	__________________
	1a https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20210507-1; https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Energy_statistics_-_an_overview

Amendamentul  6

 

Propunere de regulament

Considerentul 4 d (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4d) Sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) joacă un rol esențial în realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii și ar trebui să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor, menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon și prin valorificarea potențialului de absorbție al materialelor organice rezultate din gestionarea sustenabilă a pădurilor și a potențialului acestora ca înlocuitori ai combustibililor fosili, luând în considerare întregul ciclu de viață al acestor materiale, de la producerea materiei prime până la etapele de prelucrare și fabricare. Bioeconomia și bioenergia reprezintă o cale indispensabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă. Prin urmare, producția de materii prime pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă ar trebui să fie în conformitate cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001.

Amendamentul  7

 

Propunere de regulament

Considerentul 4 e (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4e) Gestionarea durabilă a pădurilor este crucială pentru absorbția continuă a gazelor cu efect de seră din atmosferă și face posibilă, de asemenea, furnizarea de materii prime regenerabile și favorabile climei pentru produse forestiere care stochează carbon și pot acționa ca substitut pentru materialele bazate pe combustibili fosili și combustibilii fosili. Rolul triplu al pădurilor, și anume de absorbanți de carbon, de captare și stocare a carbonului și de înlocuire a materialelor, contribuie la reducerea emisiilor de carbon eliberate în atmosferă, asigurând totodată faptul că pădurile continuă să crească și să furnizeze multe alte servicii.

Amendamentul  8

 

Propunere de regulament

Considerentul 4 f (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4f) Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent. La îndeplinirea obiectivului climatic al Uniunii pentru 2030, instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre s-au angajat să acorde prioritate reducerii rapide și previzibile a emisiilor și, totodată, să crească nivelul absorbțiilor realizate de absorbanții naturali. În contextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii până în 2030. Este imperios necesar ca Regulamentul (UE) 2018/841 să rămână un cadru de contabilizare în domeniul climei pentru emisiile și absorbțiile de carbon, în conformitate cu orientările de raportare ale IPCC.

Amendamentul  9

Propunere de regulament

Considerentul 5

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Pentru a contribui la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului32], având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității.	(5) Pentru a contribui la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului32], având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030, și ar trebui să țină seama de principiile gestionării durabile a pădurilor, astfel cum au fost convenite de Forest Europe și FAO. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității.
__________________	__________________
32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).	32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

Amendamentul  10

 

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului modificării metodologiei asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.	(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului modificării metodologiei folosite asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.

Amendamentul  11

Propunere de regulament

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(7a) Comisia ar trebui să revizuiască sistemul actual de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2 și altele decât cele de CO2) în cadrul unui singur sistem de raportare, înainte de prezentarea oricărei noi propuneri legislative în domeniul respectiv. Această revizuire ar trebui să reflecte diferența dintre gazele cu ciclu de viață scurt, cum ar fi metanul, și gazele cu ciclu de viață lung, cum ar fi carbonul. Revizuirea ar trebui să ia în considerare, de asemenea, potențialul de captare a metanului biogenic ca sursă de energie pentru transporturi.

Amendamentul  12

 

Propunere de regulament

Considerentul 8

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(8) Sectorul terenurilor are potențialul de a deveni rapid neutru din punct de vedere climatic până în 2035 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, de a genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii. Un angajament colectiv care vizează realizarea neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035 la nivelul UE poate oferi certitudinea necesară în materie de planificare pentru a stimula acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor pe termen scurt, având în vedere că astfel de acțiuni pot necesita mulți ani pentru a obține rezultatele dorite în materie de atenuare. În plus, se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Prin urmare, este deosebit de important ca acest sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul colectiv de neutralitate climatică în sectorul terenurilor la nivelul UE în 2035. Pe baza acestor planuri, Comisia ar trebui să propună obiective naționale care să garanteze că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și emisiile din sectoarele agricole, altele decât cele de CO2, sunt cel puțin echilibrate până în 2035. Contrar obiectivului UE de atingere a neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035, astfel de obiective naționale vor fi obligatorii și executorii pentru fiecare stat membru.	(8) Sectorul terenurilor are potențialul de a deveni rapid neutru din punct de vedere climatic până în 2035 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, de a genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii. Statele membre ar trebui să fructifice acest potențial într-un mod echilibrat și cooperant. Un angajament colectiv, cu contribuții naționale care țin cont de flexibilități eficiente și de specificitățile din teritoriile statelor membre, care vizează realizarea neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035 la nivelul UE poate oferi certitudinea necesară în materie de planificare pentru a stimula acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor pe termen scurt, având în vedere că astfel de acțiuni pot necesita mulți ani pentru a obține rezultatele dorite în materie de atenuare. În plus, se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Prin urmare, este deosebit de important ca acest sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul colectiv de neutralitate climatică în sectorul terenurilor la nivelul UE în 2035. Pe baza acestor planuri, Comisia ar trebui să propună obiective naționale care să garanteze că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și emisiile din sectoarele agricole, altele decât cele de CO2, sunt cel puțin echilibrate până în 2035. Contrar obiectivului UE de atingere a neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035, astfel de obiective naționale vor fi obligatorii și executorii pentru fiecare stat membru.
__________________	__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).	34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

Amendamentul  13

 

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii sau administratorii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor și în pădurile lor. Noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii de produse de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate. Modelele de afaceri emergente, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. De asemenea, ele creează oportunități pentru noi locuri de muncă și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante.	(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră și reducerea globală a emisiilor în toate sectoarele, fermierii sau administratorii și proprietarii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor și în pădurile lor și pentru a pune în aplicare practici de gestionare durabilă a pădurilor. Uniunea ar trebui să alinieze cadrul de contabilizare din sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii la articolul 6 din Acordul de la Paris și la rezultatele Summitului de la Glasgow pentru a evita dubla contabilizare și ar trebui să îmbunătățească dezvoltarea unei contabilizări globale solide și armonizate a absorbțiilor de carbon. Noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară și vor avea un potențial ridicat de a furniza produse inovatoare și durabile, cum ar fi materialele de baterii pe bază de lignină, biocombustibilii avansați și biocompozitele care pot fi utilizate și în sectorul transporturilor, și vor facilita decarbonizarea și în alte sectoare. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii de produse de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate. Modelele de afaceri emergente, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. De asemenea, ele creează oportunități pentru noi locuri de muncă și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante.

Amendamentul  14

Propunere de regulament

Considerentul 11

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(11) Având în vedere particularitățile sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii din fiecare stat membru, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, inclusiv comercializarea excedentelor și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.	(11) Având în vedere particularitățile sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) din fiecare stat membru, cauzate de fluctuațiile din natură, economie și societate, precum și faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească performanțele pentru a-și atinge obiectivele naționale obligatorii, o serie maximă de flexibilități ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre, în cadrul sectorului LULUCF și între LULUCF și Regulamentul (UE) 2018/842, inclusiv comercializarea excedentelor și extinderea flexibilităților pentru păduri, respectând totodată integritatea de mediu a obiectivelor.

Amendamentul  15

Propunere de regulament

Considerentul 16

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE pentru păduri40, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului41 revizuită și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.	(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia actualizată a UE în domeniul bioeconomiei1a, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE pentru păduri40, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.
__________________	__________________
	37a Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu: o strategie actualizată privind bioeconomia, Oficiul pentru Publicații, 2018, https://data.europa.eu/doi/10.2777/478385
38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM/2020/380 final).	38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM/2020/380 final).
39 COM/2020/381 final.	39 COM/2020/381 final.
40 […]	40 […]
41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).	41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
42 COM/2021/82 final.	42 COM/2021/82 final.

Amendamentul  16

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 2 – alineatul 2 – litera ga (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ga) produse de stocare a dioxidului de carbon;

Amendamentul  17

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018.	Obiectivul Uniunii pentru 2030 privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră este de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor statelor membre stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și se bazează pe media datelor din inventarele sale de gaze cu efect de seră pentru anii 2016, 2017 și 2018. Condițiile de adoptare a măsurilor pentru realizarea acestor obiective în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii sunt stabilite în alte acte legislative conexe, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național. Prezentul regulament stabilește normele de contabilizare și obiectul global ambițios, asigurând că statele membre își reduc emisiile nete de gaze cu efect de seră și extind în mod corespunzător absorbanții de carbon.

Amendamentul  18

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(j) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035, iar ulterior Uniunea să realizeze emisii negative. Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului pentru 2035.	Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(j) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035, iar ulterior Uniunea să realizeze emisii negative. Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului pentru 2035, acordând în același timp prioritate înlocuirii combustibililor fosili și atingând un echilibru între reducerea și eliminarea emisiilor.

Amendamentul  19

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Până la 31 decembrie 2025 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia prezintă propuneri privind contribuția fiecărui stat membru la reducerea netă a emisiilor.”;	Până la 31 decembrie 2025 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia prezintă propuneri privind contribuția fiecărui stat membru la reducerea netă a emisiilor. În acest sens, pentru a asigura o distribuție echitabilă și proporțională între statele membre, Comisia evaluează fezabilitatea introducerii unor mecanisme de flexibilitate care să permită transferul de certificate între statele membre și în interiorul acestora, ținând seama de particularitățile naționale ale producției agricole și forestiere;

Amendamentul  20

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate, care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.”;	2. Până la ... [în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate și toate bioprodusele relevante, care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului. Comisia ia în considerare analiza ciclului de viață, efectul de substituție, potențialul fluxurilor secundare și al reziduurilor și includerea tehnologiilor de captare, stocare și utilizare a carbonului din bioenergie în produsele de stocare a carbonului.”;

Amendamentul  21

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 17 – alineatul 2 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
În urma raportului, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc obiective anuale și guvernanța care vizează atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2035, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4), politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, precum și un cadru post-2035, inclusiv în domeniul de aplicare al regulamentului privind emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din sectoare suplimentare, cum ar fi mediul marin și cel de apă dulce.;	În urma raportului, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc obiective anuale și guvernanța care vizează atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2035, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4), politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, precum și un cadru post-2035.;

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Modificarea Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, definirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul în favoarea realizării colective a neutralității climatice până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
Referințe	COM(2021)0554 – C9-0320/2021 – 2021/0201(COD)
Comisie competentă  Data anunțului în plen	ENVI 13.9.2021
Aviz emis de către  Data anunțului în plen	TRAN 13.9.2021
Raportor/Raportoare pentru aviz  Data numirii	Andris Ameriks 4.11.2021
Examinare în comisie	25.1.2022
Data adoptării	31.3.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	34 5 10
Membri titulari prezenți la votul final	Magdalena Adamowicz, Andris Ameriks, José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Paolo Borchia, Karolin Braunsberger-Reinhold, Marco Campomenosi, Jakop G. Dalunde, Karima Delli, Anna Deparnay-Grunenberg, Ismail Ertug, Gheorghe Falcă, Giuseppe Ferrandino, Carlo Fidanza, Mario Furore, Søren Gade, Jens Gieseke, Elsi Katainen, Elena Kountoura, Julie Lechanteux, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Benoît Lutgen, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Caroline Nagtegaal, Jan-Christoph Oetjen, Philippe Olivier, João Pimenta Lopes, Rovana Plumb, Tomasz Piotr Poręba, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Vera Tax, Barbara Thaler, István Ujhelyi, Henna Virkkunen, Petar Vitanov, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Lucia Vuolo, Roberts Zīle, Kosma Złotowski
Membri supleanți prezenți la votul final	Leila Chaibi, Ignazio Corrao, Maria Grapini, Roman Haider, Jutta Paulus, Patrizia Toia

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

34	+
ECR	Carlo Fidanza, Peter Lundgren, Roberts Zīle
NI	Mario Furore
PPE	Magdalena Adamowicz, Karolin Braunsberger-Reinhold, Gheorghe Falcă, Jens Gieseke, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Benoît Lutgen, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Massimiliano Salini, Barbara Thaler, Henna Virkkunen, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Lucia Vuolo
Renew	José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Søren Gade, Elsi Katainen, Caroline Nagtegaal, Jan-Christoph Oetjen, Dominique Riquet
S&D	Andris Ameriks, Ismail Ertug, Giuseppe Ferrandino, Maria Grapini, Bogusław Liberadzki, Rovana Plumb, Vera Tax, Patrizia Toia, István Ujhelyi, Petar Vitanov

 

5	-
ID	Paolo Borchia, Marco Campomenosi, Roman Haider, Julie Lechanteux, Philippe Olivier

 

10	0
ECR	Tomasz Piotr Poręba, Kosma Złotowski
The Left	Leila Chaibi, Elena Kountoura, João Pimenta Lopes
Verts/ALE	Ignazio Corrao, Jakop G. Dalunde, Karima Delli, Anna Deparnay-Grunenberg, Jutta Paulus

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE (23.3.2022)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul de a atinge în mod colectiv obiectivul de neutralitate climatică până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii

(COM(2021)0554 – C9‑0320/2021 – 2021/0201(COD))

Raportoare pentru aviz: Henna Virkkunen

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Principalul obiectiv al politicii Uniunii Europene privind clima este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Absorbanții și absorbțiile furnizate de sectorul LULUCF joacă un rol important, dar limitat în atingerea acestui obiectiv. Obiectivul propunerii Comisiei Europene de revizuire a Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) este de a îmbunătăți normele privind modul în care sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, combinat cu emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, altele decât emisiile de CO2, contribuie la cadrul de politici privind clima ale UE.

Raportoarea salută propunerea Comisiei și consideră că trecerea de la nivelurile de referință la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră raportate va simplifica procesele de contabilizare și va aduce o mai mare transparență și disponibilitate a datelor. Statele membre ar trebui să fie încurajate în continuare să îmbunătățească metodologiile de măsurare a fluxurilor de carbon, inclusiv calcularea efectelor de substituție. Îmbunătățirile metodologiilor ar trebui să se reflecte în evaluarea îndeplinirii obiectivelor. În special în ceea ce privește emisiile din agricultură, sunt necesare mai multe investiții în cercetare pentru a identifica cele mai sustenabile practici agricole și cele mai rentabile modalități de monitorizare și raportare a emisiilor și a absorbțiilor din sector. În general, pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a normelor LULUCF și pentru a evita sarcinile de reglementare inutile, domeniul de aplicare al regulamentului ar trebui să rămână un cadru de contabilizare pentru emisiile și absorbțiile de carbon.

Raportoarea observă că exploatarea terenurilor și silvicultura contribuie la politicile privind clima în două moduri unice – atât prin absorbanți de carbon, cât și ca sursă de materii prime și produse regenerabile. Cunoștințele de specialitate și posibilitățile inovatoare oferite de industria silvică joacă un rol esențial în înlocuirea combustibililor fosili și în tranziția către o bioeconomie circulară. Cadrul LULUCF ar trebui să recunoască acest lucru și să țină seama pe deplin de beneficiile pentru climă și mediu ale substituirii.

Regulamentul ar trebui să consolideze absorbanții de carbon și totodată să recunoască rolul pe care îl joacă producția de bioenergie sustenabilă în eliminarea treptată a combustibililor fosili. Bioenergia reprezintă aproximativ 60 % din producția totală de energie din surse regenerabile din Uniunea Europeană (Eurostat 2020). Întrucât producția de bioenergie sustenabilă se bazează în principal pe reziduuri și pe producția de deșeuri provenite din alte activități silvice, obiectivele LULUCF prea ambițioase și inutile ar putea împiedica în mod considerabil producția de energie din surse regenerabile în Europa. În plus, obiectivele disproporționate din cadrul Uniunii Europene ar putea crește presiunea asupra utilizării pădurilor din afara Europei și ar putea contribui la relocarea emisiilor de dioxid de carbon.

În general, potrivit raportoarei, este esențial să se recunoască beneficiile gestionării active a pădurilor atât pentru atenuarea schimbărilor climatice, cât și pentru adaptarea la acestea. Cadrul de contabilizare din sectorul LULUCF ar trebui să încurajeze statele membre să adopte măsuri active și inovatoare pentru a-și spori absorbanții și absorbțiile de carbon pe termen lung.

AMENDAMENTE

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul 1

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială.	(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow, părțile la acesta au recunoscut că limitarea creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelul din perioada preindustrială și continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice și s-au angajat să-și consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022 pentru a micșora diferența dintre obiectivele ambițioase și realitate.

Amendamentul  2

Propunere de regulament

Considerentul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1a) Pactul climatic de la Glasgow, semnat în noiembrie 2021 de 197 de țări, subliniază importanța protejării, conservării și refacerii naturii și a ecosistemelor pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris de limita creșterea încălzirii globale la 1,5 °C, inclusiv prin păduri și alte ecosisteme terestre și marine care acționează ca absorbanți și rezervoare de gaze cu efect de seră și prin protejarea biodiversității, asigurând totodată garanții sociale și de mediu. Odată cu Declarația liderilor de la Glasgow privind pădurile și utilizarea terenurilor, semnată în noiembrie 2021, 141 de țări s-au angajat să colaboreze pentru a opri și a inversa pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, oferind în același timp o dezvoltare durabilă și promovând o transformare rurală favorabilă incluziunii.

Amendamentul  3

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului30, Uniunea a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, inclusiv în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent. În contextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului31, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon până la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii până în 2030.	(4) Prin intermediul Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului, Uniunea a transpus în legislație obiectivul de atingere a unei neutralități climatice la nivelul întregii economii în Uniune, ceea ce înseamnă obținerea unui echilibru între emisiile antropice produse de surse și absorbțiile realizate de absorbanții emisiilor de gaze cu efect de seră, până cel târziu în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisiile după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030. Se preconizează că toate sectoarele economiei vor contribui la atingerea acestui obiectiv, prima prioritate fiind reducerea emisiilor fosile. Atunci când pun în aplicare obiectivul Uniunii pentru 2030, instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre s-au angajat să acorde prioritate reducerii rapide, dar treptate și previzibile a emisiilor și, totodată, creșterii absorbțiilor realizate de absorbanții naturali. Acest obiectiv subiacent ar trebui să respecte principiul subsidiarității și să echilibreze competențele naționale în domeniul forestier cu obiectivele generale ale Uniunii privind creșterea absorbției nete a gazelor cu efect de seră și cu politica Uniunii în domeniul mediului în temeiul articolelor 191 și 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În plus, măsurile ar trebui să vizeze în primul rând sectoarele în care eforturile sunt cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, așa cum sunt stabilite de fiecare stat membru. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 este limitată la 225 milioane de tone de CO2 echivalent, fără a aduce atingere obiectivului de consolidare a absorbantului net de carbon al Uniunii în vederea realizării neutralității climatice până în 2050. În contextul Regulamentului (UE) 2021/1119, Comisia și-a reafirmat într-o declarație corespunzătoare intenția de a propune o revizuire a Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului31, în conformitate cu obiectivul ambițios de a crește absorbțiile nete de dioxid de carbon până la niveluri de peste 300 de milioane de tone de CO2 echivalent în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii până în 2030.
__________________	__________________
30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).	30 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) ( JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).	31 Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

Amendamentul  4

Propunere de regulament

Considerentul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) Pădurile Uniunii asigură o absorbție netă considerabilă a dioxidului de carbon, precum și valoare economică, venituri din export și locuri de muncă în întreaga Uniune. De la începutul perioadei de raportare, începând cu 1990, numai pădurile Uniunii au sechestrat anual aproximativ 400 de milioane de tone de CO2 echivalent în Uniune. Cu toate acestea, absorbțiile totale nete din LULUCF ale Uniunii au scăzut între 2013 și 2019. Pădurile Uniunii pot fi dezvoltate în continuare și pot oferi o gamă largă de bioproduse care înlocuiesc produsele pe bază de materii fosile care contribuie la reduceri nete ale emisiilor de dioxid de carbon. Totuși, silvicultura și industria forestieră sunt activități desfășurate pe termen lung, cu cicluri de investiții care se fac pe un orizont de timp de câteva decenii. Gestionarea pădurilor depinde în foarte mare măsură de factori geografici și, în plus, este interconectată cu structurile industriale, care diferă între statele membre. Schimbările bruște ale politicilor forestiere sau creșterea sarcinii de reglementare, fie la nivelul Uniunii, fie la nivel național, ar putea submina contribuția sectorului la absorbția carbonului.

Amendamentul  5

Propunere de regulament

Considerentul 5

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Pentru a contribui la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului32], având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității.	(5) Pentru permite sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii să aducă o contribuție sustenabilă și previzibilă pe termen lung la obiectivul neutralității climatice al Uniunii și să contribuie la creșterea obiectivului ambițios de a reduce emisiile nete de la cel puțin 40 % la cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990, ar trebui stabilite obiective anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii în perioada 2026-2030 [prin analogie cu nivelul anual al emisiilor alocate prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului32], având drept rezultat un obiectiv de absorbții nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent la nivelul întregii Uniuni până în 2030. Metodologia utilizată pentru stabilirea obiectivelor naționale pentru 2030 ar trebui să țină seama de emisiile și absorbțiile medii de gaze cu efect de seră din anii 2016, 2017 și 2018, raportate de fiecare stat membru, și să reflecte performanțele actuale în materie de atenuare a schimbărilor climatice ale sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și cota fiecărui stat membru din suprafața de teren gestionată din Uniune, ținând seama de capacitatea statului membru respectiv de a-și îmbunătăți performanța în acest sector prin practici de gestionare a terenurilor sau prin schimbări în utilizarea terenurilor care aduc beneficii climei și biodiversității și ar trebui să consolideze gestionarea durabilă a pădurilor care respectă biodiversitatea și reziliența ecosistemelor și permite adaptarea pădurilor la schimbările climatice pe termen lung.
__________________	__________________
32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).	32 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

Amendamentul  6

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului modificării metodologiei asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.	(6) Obiectivele anuale obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilite pentru fiecare stat membru pe baza unei traiectorii liniare. Traiectoria ar trebui să înceapă în 2022, pe baza mediei emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de statul membru respectiv în cursul anilor 2021, 2022 și 2023, și să se încheie în 2030 la obiectivul stabilit pentru statul membru respectiv. Ar trebui să ia în considerare faptul că exploatarea pe scară largă a terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii pentru absorbția gazelor cu efect de seră în trecut nu garantează o capacitate ridicată în viitor, întrucât un procent tot mai mare din pădurile Uniunii ajung la maturitate. Pentru statele membre care își îmbunătățesc metodologia de calculare a emisiilor și a absorbțiilor, ar trebui introdus un concept de corecție tehnică, sub rezerva unei evaluări științifice independente. Ar trebui adăugată o corecție tehnică la obiectivul statului membru respectiv care să corespundă efectului de îmbunătățire a preciziei metodologiei asupra obiectivelor și eforturilor statului membru de a le atinge, pentru a respecta integritatea de mediu.

Amendamentul  7

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat o opțiune de a combina emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, altele decât emisiile de CO2, cu absorbțiile nete din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, creând astfel un sector al terenurilor nou reglementat. O astfel de combinație poate promova sinergii între acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor și poate facilita elaborarea și punerea în aplicare mai integrate a politicilor la nivel național și la nivelul Uniunii. În acest scop, ar trebui consolidată obligația statelor membre de a prezenta planuri integrate de atenuare a schimbărilor climatice pentru sectorul terenurilor.	(7) Comunicarea din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”33 a subliniat că atingerea neutralității climatice va necesita o intensificare semnificativă a acțiunilor Uniunii în toate sectoarele economiei. Progresele înregistrate într-un sector nu ar trebui să compenseze lipsa progreselor în alte sectoare. Aceste sectoare ar trebui sprijinite în procesul de conversie la activități mai durabile din punctul de vedere al mediului. În plus, absorbțiile de gaze cu efect de seră realizate de absorbanții naturali de carbon sunt fragile și potențial reversibile, ceea ce duce la creșterea incertitudinii în ceea ce privește măsurarea emisiilor și a absorbțiilor în sectorul terenurilor în comparație cu alte sectoare.
__________________	__________________
33 COM(2020)0562.	33 COM(2020)0562.

Amendamentul  8

Propunere de regulament

Considerentul 8

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(8) Sectorul terenurilor are potențialul de a deveni rapid neutru din punct de vedere climatic până în 2035 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, de a genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii. Un angajament colectiv care vizează realizarea neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035 la nivelul UE poate oferi certitudinea necesară în materie de planificare pentru a stimula acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice bazate pe exploatarea terenurilor pe termen scurt, având în vedere că astfel de acțiuni pot necesita mulți ani pentru a obține rezultatele dorite în materie de atenuare. În plus, se preconizează că sectorul terenurilor va deveni cel mai amplu sector din profilul fluxului de gaze cu efect de seră din UE în 2050. Prin urmare, este deosebit de important ca acest sector să fie ancorat pe o traiectorie care să poată conduce efectiv la zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Până la jumătatea anului 2024, statele membre ar trebui să prezinte o actualizare a planurilor naționale integrate privind energia și clima actualizate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Planurile ar trebui să includă măsuri relevante prin care fiecare stat membru să contribuie cel mai bine la obiectivul colectiv de neutralitate climatică în sectorul terenurilor la nivelul UE în 2035. Pe baza acestor planuri, Comisia ar trebui să propună obiective naționale care să garanteze că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și emisiile din sectoarele agricole, altele decât cele de CO2, sunt cel puțin echilibrate până în 2035. Contrar obiectivului UE de atingere a neutralității climatice în sectorul terenurilor până în 2035, astfel de obiective naționale vor fi obligatorii și executorii pentru fiecare stat membru.	(8) Sectorul terenurilor are potențialul de a face tranziția către neutralitatea climatică într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor prin reducerea emisiilor, menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon, înlocuirea treptată a combustibililor fosili cu energie din surse regenerabile provenită din biomasă forestieră și prin valorificarea potențialului de absorbție al materialelor organice provenite din gestionarea durabilă a pădurilor. Bioeconomia și bioenergia sunt indispensabile pentru o economie fără surse fosile. Ulterior, sectorul va genera mai multe absorbții de gaze cu efect de seră decât emisii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

Amendamentul  9

Propunere de regulament

Considerentul 9

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(9) Normele de contabilizare prevăzute la articolele 6, 7, 8 și 10 din Regulamentul (UE) 2018/841 au fost concepute pentru a stabili măsura în care performanța în materie de atenuare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii ar putea contribui la obiectivul UE pentru 2030 de reducere cu 40 % a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, care nu includea sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Pentru a simplifica cadrul de reglementare pentru acest sector, normele de contabilizare actuale nu ar trebui să se aplice după 2025, iar respectarea obiectivelor naționale ale statelor membre ar trebui să fie verificată pe baza emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate. Acest lucru asigură coerența metodologică cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului35, cu Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului36 și stabilirea noului obiectiv de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 %, care include, de asemenea, exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura).	(9) Normele de contabilizare prevăzute la articolele 6, 7, 8 și 10 din Regulamentul (UE) 2018/841 au fost concepute pentru a stabili măsura în care performanța în materie de atenuare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii ar putea contribui la obiectivul UE pentru 2030 de reducere cu 40 % a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, care nu includea sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. Pentru a simplifica cadrul de reglementare pentru acest sector, normele de contabilizare actuale nu ar trebui să se aplice după 2025, iar respectarea obiectivelor naționale ale statelor membre ar trebui să fie verificată pe baza emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră raportate. Acest lucru asigură coerența metodologică cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului35, cu Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului36 și stabilirea noului obiectiv de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 %, care include, de asemenea, exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura). Pentru a se asigura o mai bună reglementare și un mediu operațional previzibil pentru industrie, normele contabile ar trebui să se aplice numai contabilizării gazelor cu efect de seră din sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii.
__________________	__________________
35 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814 (JO L 76, 19.3.2018, p. 3).	35 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814 (JO L 76, 19.3.2018, p. 3).
36 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).	36 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

Amendamentul  10

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii sau administratorii de păduri au nevoie de un stimulent direct pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor și în pădurile lor. Noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice în bioeconomie, inclusiv prin utilizarea de produse lemnoase recoltate durabile, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii de produse de stocare a dioxidului de carbon în plus față de produsele lemnoase recoltate. Modelele de afaceri emergente, practicile agricole și de gestionare a terenurilor, menite să sporească absorbțiile, contribuie la o dezvoltare teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale. De asemenea, ele creează oportunități pentru noi locuri de muncă și oferă stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante.	(10) Pentru a intensifica absorbțiile de gaze cu efect de seră, fermierii și proprietarii de păduri au nevoie de stimulente direct sau indirecte pentru a stoca mai mult carbon pe terenurile lor, în pădurile lor și în produsele de stocare a carbonului. Proprietarii de păduri ar trebui încurajați să pună în aplicare practici de gestionare durabilă a pădurilor și, în același timp, ar trebui să se asigure protecția biodiversității și beneficiile societale. Finanțarea publică din politica agricolă comună (PAC) și alte programe ale Uniunii poate sprijini deja abordările ecosistemice în păduri și pe terenuri agricole și ar trebui majorată. Pentru a crește sechestrarea carbonului pe terenurile lor și pentru a facilita atingerea obiectivelor de împădurire și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii, fermierii și proprietarii de păduri au nevoie de substraturi de cultură adecvate scopului, produse în Uniune, care sprijină producția locală de alimente și securitatea alimentară. După cum se arată în comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2021 privind ciclurile durabile ale carbonului, noile modele de afaceri bazate pe stimulente pentru sechestrarea carbonului în solurile agricole și pe certificarea absorbțiilor de carbon trebuie să fie implementate din ce în ce mai mult în perioada rămasă până în 2030. Astfel de stimulente și modele de afaceri vor îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice într-o bioeconomie pe deplin circulară și aprovizionată în mod durabil, inclusiv prin producerea și utilizarea de produse lemnoase recoltate în mod durabil și înlocuirea treptată a materiilor prime de origine fosilă, cu respectarea deplină a principiilor ecologice care promovează biodiversitatea și economia circulară. Totuși, acest potențial va fi restricționat dacă sectorul forestier devine suprareglementat.

Amendamentul  11

Propunere de regulament

Considerentul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10a) Biomaterialele și bioprodusele din surse regenerabile contribuie la existența unei bioeconomii circulare prin înlocuirea treptată a alternativelor bazate pe combustibili fosili și a alternativelor cu o amprentă de mediu mai mare în diferite industrii. Bioeconomia Uniunii poate crește producția de produse de stocare a carbonului, consolidând în același timp absorbanții de carbon și îmbunătățind sănătatea pădurilor. Creșterea utilizării produselor de stocare a carbonului este importantă, alături de reducerea utilizării produselor fosile cu un nivel ridicat de emisii, pentru a atinge obiectivele Pactului verde european. Prin urmare, ar trebui introduse noi categorii ale tuturor produselor durabile de stocare a carbonului, pe baza orientărilor IPCC, inclusiv, în special, soluții inovatoare, în plus față de produsele lemnoase recoltate, pentru a promova luarea de măsuri voluntare pe piața carbonului în sectorul exploatării terenurilor. Ciclul de viață al produselor de stocare a carbonului nu ar trebui să dăuneze în mod semnificativ obiectivelor de mediu ale Uniunii în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. În conformitate cu comunicarea Comisiei din 15 decembrie 20211a, absorbția de carbon ar trebui contabilizată în mod transparent și luând în considerare criterii precum durata stocării și riscul de inversare. Statele membre ar trebui să furnizeze, de asemenea, estimări cu privire la potențialul de atenuare al înlocuirii cu lemnul a materialelor de origine fosilă cu o intensitate mare a emisiilor.
	__________________
	1a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Cicluri durabile ale carbonului (COM(2021)0800).

Amendamentul  12

Propunere de regulament

Considerentul 10 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10b) Modelele de afaceri emergente, dezvoltarea în continuare a bioenergiei cu tehnologii de captare și stocare sau utilizare a dioxidului de carbon (BECCSU) și practicile agricole și de gestionare a terenurilor pentru a spori absorbțiile și investițiile pe termen lung în bioeconomie contribuie la dezvoltarea teritorială echilibrată și la creșterea economică în zonele rurale în care IMM-urile și întreprinderile familiale se confruntă din ce în ce mai mult cu dezavantajul legat de amplasament din cauza infrastructurii inadecvate și a lipsei investițiilor. O tranziție echitabilă necesită menținerea sectorului IMM-urilor industriale ca factor de stabilitate socială în aceste zone, creând oportunități pentru noi locuri de muncă și oferind stimulente pentru formarea, recalificarea și perfecționarea profesională relevante. În concordanță cu obiectivele mai ambițioase din sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și al silviculturii, ar trebui să se acorde sprijin public suplimentar fermierilor și proprietarilor de păduri pentru a pune în aplicare abordările ecosistemice și practicile favorabile biodiversității pe terenurile lor, în conformitate cu normele comune prevăzute de Comisie. Statele membre ar trebui să poată lua în considerare utilizarea în acest scop a veniturilor obținute din licitarea certificatelor prin intermediul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

Amendamentul  13

Propunere de regulament

Considerentul 10 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10c) Având în vedere că gestionarea activă și durabilă a pădurilor are potențialul de a spori sechestrarea carbonului și de a contracara îmbătrânirea pădurilor și dezastrele naturale, care se numără printre factorii care contribuie la reducerea absorbțiilor de carbon în sectorul exploatării terenurilor în ultimii ani, ar trebui încurajate practicile de gestionare durabilă a pădurilor care respectă biodiversitatea și reziliența ecosistemelor și contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, așa cum se subliniază în Strategia UE pentru păduri1a.
	__________________
	1a Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030 (COM(2021)0572).

Amendamentul  14

Propunere de regulament

Considerentul 10 d (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(10d) Sectorul construcțiilor are potențialul de a folosi produse forestiere în cantități mari și de a stoca carbon pe durata mai multor decenii. Astfel, ar trebui luate măsuri pentru a încuraja mai mult folosirea lemnului ca material de construcție și, de asemenea, pentru a se asigura faptul că absorbția rezultată de emisii este luată în considerare în bilanțul total al emisiilor din statul membru în cauză.

Amendamentul  15

Propunere de regulament

Considerentul 12

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(12) Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau ca urmare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun, să pună în aplicare măsuri adecvate de reducere a vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură să fie finalizată.	(12) Eliminarea normelor actuale de contabilizare după 2025 creează necesitatea unor dispoziții alternative pentru perturbările naturale, cum ar fi incendiile, dăunătorii și furtunile, pentru a aborda incertitudinile cauzate de procesele naturale sau ca urmare a schimbărilor climatice în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii. În 2032, statele membre ar trebui să dispună de un mecanism de flexibilitate legat de perturbările naturale, cu condiția ca acestea să fi epuizat toate celelalte flexibilități de care dispun, să pună în aplicare măsuri adecvate de îmbunătățire a absorbanților naturali de carbon într-un mod care să contribuie la ameliorarea biodiversității și de reducere a vulnerabilității terenurilor lor la astfel de perturbări și ca realizarea de către Uniune a obiectivului pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură să fie finalizată.

Amendamentul  16

Propunere de regulament

Considerentul 14

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(14)Pentru a asigura existența unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2018/841 de stabilire a alocărilor anuale de obiective pentru statele membre, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului37.	(14) Pentru a specifica cerințele prevăzute în prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește stabilirea alocărilor anuale de obiective pentru statele membre pentru sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, precum și metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată la obiectivele statelor membre și în vederea realizării expertizei independente, precizând normele și metodologiile comune pentru a se asigura că măsurile luate pentru îndeplinirea obiectivelor naționale ale statelor membre nu prejudiciază în mod semnificativ alte obiective de mediu comune ale Uniunii. În cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia ar trebui să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și respectivele consultări ar trebui să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 201636a. Pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă în mod sistematic acces la reuniunile grupului de experți al Comisiei însărcinat cu elaborarea actelor delegate.
__________________	__________________
	36a JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
37 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

Amendamentul  17

Propunere de regulament

Considerentul 16

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE pentru păduri40, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului revizuită41 și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.	(16) Ca urmare a modificării obiectivelor bazate pe raportare, emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră trebuie estimate cu un nivel mai ridicat de precizie. În plus, Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203038, Strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic39, Strategia UE pentru păduri40, Strategia actualizată a UE în domeniul bioeconomiei, Strategia UE privind solul40a, Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului41 revizuită și Comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”42 vor impune o monitorizare îmbunătățită a terenurilor, contribuind astfel la protejarea și sporirea rezilienței absorbțiilor de carbon bazate pe natură în întreaga Uniune. Monitorizarea prin satelit și la fața locului și raportarea emisiilor și a absorbțiilor trebuie să fie modernizate, utilizând pe deplin instrumentele deja existente, cum ar fi ancheta statistică LUCAS, utilizând tehnologiile avansate disponibile în cadrul programelor Uniunii, cum ar fi Copernicus, și datele digitale colectate în cadrul politicii agricole comune, aplicând dubla tranziție a inovării verzi și digitale.
__________________	__________________
38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM/2020/0380 final).	38 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre (COM(2020)0380).
39 COM(2020)0381.	39 COM(2020)0381.
40 […]	40 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030 (COM(2021)0572).
	40a Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind solul pentru 2030 - Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru ființele umane, alimentație, natură și climă (COM(2021)0699).
41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).	41 Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
42 COM(2021)0082.	42 COM(2021)0082.

Amendamentul  18

Propunere de regulament

Considerentul 17

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(17) Schimbările antropice preconizate în ceea ce privește utilizarea mediului marin și de apă dulce, de exemplu prin extinderea planificată a surselor de energie offshore, creșterea potențială a producției de acvacultură și creșterea nivelurilor de protecție a naturii în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE în domeniul biodiversității, vor influența emisiile de gaze cu efect de seră și sechestrarea acestora. În prezent, aceste emisii și absorbții nu sunt incluse în tabelele standard de raportare către CCONUSC. Ulterior adoptării metodologiei de raportare, Comisia va lua în considerare raportarea cu privire la progresele, fezabilitatea analizei și impactul extinderii raportării la mediul marin și de apă dulce pe baza celor mai recente dovezi științifice ale acestor fluxuri atunci când efectuează revizuirea în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.	(17) Schimbările antropice preconizate în ceea ce privește utilizarea mediului marin și de apă dulce, de exemplu prin extinderea planificată a surselor de energie offshore, creșterea potențială a producției de acvacultură și creșterea nivelurilor de protecție a naturii în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei UE în domeniul biodiversității, vor influența emisiile de gaze cu efect de seră și sechestrarea acestora. În prezent, aceste emisii și absorbții nu sunt incluse în tabelele standard de raportare către CCONUSC. Ulterior adoptării metodologiei de raportare, Comisia va lua în considerare raportarea cu privire la progresele, fezabilitatea analizei și impactul extinderii raportării la mediul marin, costier și de apă dulce pe baza celor mai recente dovezi științifice ale acestor fluxuri atunci când efectuează revizuirea în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.

Amendamentul  19

Propunere de regulament

Considerentul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(17a) Având în vedere că modificările aduse normelor de contabilizare generează costuri suplimentare de conformitate pentru sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, trebuie întreprinse acțiuni compensatorii pentru a preveni creșterea nivelului total al sarcinii de reglementare. Prin urmare, Comisia ar trebui să prezinte, înainte de aplicarea prezentului regulament, propuneri de compensare a sarcinilor de reglementare introduse prin prezentul regulament, prin revizuirea sau abrogarea dispozițiilor din alte acte legislative ale Uniunii care generează costuri de asigurare a conformității în sectorul afectat.

Amendamentul  20

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 1 – paragraful 1 – litera e

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(e) angajamente ale statelor membre de a lua măsurile necesare pentru realizarea colectivă a neutralității climatice în Uniune până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, inclusiv emisiile din agricultură altele decât cele de CO2.	eliminat

Amendamentul  21

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 2 – alineatul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
3. Prezentul regulament se aplică și în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în secțiunea A din anexa I, raportate în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și care se produc pe teritoriile statelor membre începând cu 2031, în oricare dintre categoriile de terenuri enumerate la alineatul (2) literele (a)-(j) și în oricare dintre următoarele sectoare:	eliminat
(a) fermentație enterică;
(b) gestionarea gunoiului de grajd;
(c) cultivarea orezului;
(d) soluri agricole;
(e) incendierea programată a savanelor;
(f) arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil;
(g) stropire cu var;
(h) aplicarea ureei;
(i) alte îngrășăminte cu conținut de carbon;
(j) altele.

Amendamentul  22

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	2a. Până la 30 iunie 2024, fiecare stat membru poate prezenta o contribuție națională la obiectivul privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru 2030 menționat la alineatul (2) din prezentul articol, mai mare decât obiectivul național stabilit în anexa IIa. O astfel de contribuție poate fi inclusă în planurile naționale integrate privind energia și clima prezentate în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Amendamentul  23

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc obiectivele anuale pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea absorbțiilor nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa poate face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre. Metoda de determinare a corecției tehnice care trebuie adăugată obiectivelor statelor membre se stabilește în aceste acte de punere în aplicare. În sensul respectivelor acte de punere în aplicare, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.	3. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament stabilind obiectivele anuale pe baza traiectoriei liniare pentru absorbțiile nete de gaze cu efect de seră pentru fiecare stat membru, pentru fiecare an din perioada 2026-2029, în ceea ce privește tonele de CO2 echivalent. Aceste traiectorii naționale se bazează pe media datelor din inventarele gazelor cu efect de seră pentru anii 2021, 2022 și 2023, raportate de fiecare stat membru. Valoarea obiectivului statelor membre stabilit în anexa IIa și absorbțiile nete de 310 milioane de tone de CO2 echivalent ca sumă a obiectivelor pentru statele membre stabilite în anexa IIa pot face obiectul unei corecții tehnice ca urmare a modificării metodologiei de către statele membre, sub rezerva unei expertize independente care să confirme necesitatea și proporționalitatea corecției tehnice pe baza unei precizii mai bune a datelor monitorizate și raportate. Corecția tehnică care trebuie adăugată obiectivului unui stat membru corespunde efectului modificării metodologiei asupra obiectivelor și se stabilește în aceste acte delegate și publicate. În sensul respectivelor acte delegate, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Amendamentul  24

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 16a.	eliminat

Amendamentul  25

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
4. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în sectoarele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) literele (a)-(j) urmăresc să atingă valoarea netă de zero până în 2035, iar ulterior Uniunea să realizeze emisii negative. Uniunea și statele membre iau măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului pentru 2035.	eliminat
Până la 31 decembrie 2025 și pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate de fiecare stat membru în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 30 iunie 2024, Comisia prezintă propuneri privind contribuția fiecărui stat membru la reducerea netă a emisiilor.”;

Amendamentul  26

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4a. Statele membre se asigură că absorbția carbonului din atmosferă este încurajată prin gestionarea durabilă a pădurilor, care ia în considerare biodiversitatea și reziliența ecosistemelor, întrucât gestionarea durabilă a pădurilor contribuie în mod activ la absorbția carbonului.

Amendamentul  27

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 4 – alineatul 4 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	4b. Statele membre se asigură că măsurile luate pentru îndeplinirea obiectivelor lor naționale menționate la alineatul (2) nu prejudiciază în mod semnificativ biodiversitatea Uniunii și alte obiective de mediu.

Amendamentul  28

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 5 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) la articolul 5 se introduce următorul alineat:
	„5a. Colectarea datelor va fi consolidată și mai mult printr-o monitorizare armonizată la nivelul Uniunii a evoluției conținutului de carbon organic din sol și a factorilor care influențează starea solului și stocurile de carbon ale acestuia, prin intermediul studiilor anuale LUCAS.”

Amendamentul  29

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – titlu

Textul propus de Comisie	Amendamentul
„Produse de stocare a carbonului”;	Produse sustenabile de stocare a carbonului;

Amendamentul  30

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului, inclusiv produse lemnoase recoltate, care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.	2. Comisia adoptă până în 2023 acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse de stocare a carbonului din surse durabile din toate categoriile de bioproduse relevante, inclusiv bioproduse inovatoare, produse secundare și reziduuri care înlocuiesc materiile prime bazate pe combustibili fosili, care au un efect de sechestrare a carbonului, și prin introducerea unei evaluări a ciclului de viață al acelor produse, inclusiv a produselor reciclate, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului. Până în 2025, Comisia evaluează includerea proceselor de captare și stocare sau utilizare a bioenergiei carbonului (BECCSU) în produsele de stocare a carbonului, luând în considerare principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” prevăzut la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. Categoriile de produse de stocare a carbonului sunt aliniate la legislația relevantă a Uniunii pentru a asigura coerența cadrului global de politică privind stocarea și absorbțiile de carbon.

Amendamentul  31

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera ba (nouă)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 9 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ba) la articolul 9, se adaugă următorul alineat:
	„3a. În actele delegate adoptate în temeiul alineatului (2), Comisia se asigură că ciclurile de viață ale produselor lemnoase recoltate nu dăunează în mod semnificativ obiectivelor de mediu ale Uniunii.”

Amendamentul  32

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 12 – alineatul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) alineatul (3) se elimină;	eliminat

Amendamentul  33

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 12 – alineatul 5

Textul propus de Comisie	Amendamentul
5. Statele membre pot folosi veniturile generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului (2) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe și informează Comisia cu privire la orice astfel de măsuri luate.	5. Statele membre folosesc veniturile generate de transferurile efectuate în temeiul alineatului (2) pentru a combate schimbările climatice, a proteja biodiversitatea și reziliența ecosistemelor, pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și rezervoarelor terestre și pentru a reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbări naturale în Uniune sau în țări terțe și informează Comisia cu privire la utilizarea acestor venituri și la măsurile luate în rapoartele menționate la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Amendamentul  34

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 – alineatul 2 – litera a

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) statul membru a inclus, în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere; și	(a) statul membru a inclus, în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999, măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere, într-un mod care contribuie la protejarea biodiversității și reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale;

Amendamentul  35

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 a – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) Finlanda a inclus în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere;	(a) Finlanda a inclus în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 măsuri specifice în curs de aplicare sau planificate pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere într-un mod care contribuie la protejarea biodiversității și reduce vulnerabilitatea terenurilor la perturbările naturale;

Amendamentul  36

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 c – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
În cazul în care emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru în 2032 depășesc obiectivele anuale ale statului membru respectiv pentru orice an specific din perioada 2026-2030, ținând seama de flexibilitățile utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, se aplică următoarea măsură:	În cazul în care, în urma revizuirii cuprinzătoare efectuate în 2032, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2), Comisia constată că emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru în 2032 depășesc obiectivele anuale ale statului membru respectiv pentru orice an specific din perioada 2026-2030, ținând seama de mecanismele de flexibilitate utilizate în temeiul articolelor 12 și 13b, se aplică următoarele măsuri:

Amendamentul  37

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 13 d (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(14a) se introduce următorul articol:
	„Articolul 13d
	Cooperare internațională
	Statele membre pot decide să autorizeze utilizarea creditelor de carbon din sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii pentru compensarea de către entități publice sau private, inclusiv prin mijloacele prevăzute la articolul 6 alineatul (2) sau la articolul 6 alineatul (4) din Acordul de la Paris. Pentru a elimina barierele de pe piață și pentru a evita dubla contabilizare, Uniunea trebuie să demonstreze modul în care rezultatele măsurilor de reducere transferate la nivel internațional care provin din Uniune sunt aliniate la cadrul de contabilizare LULUCF.”;

Amendamentul  38

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 15

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 14 – alineatul 1 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ca) sinergiilor dintre atenuarea schimbărilor climatice și bioeconomie.

Amendamentul  39

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 15 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(15a) La articolul 14 se introduce următorul alineat:
	„3a. Raportul de conformitate se bazează pe seturi de date anuale obținute din studiile LUCAS și sistemele naționale sau regionale de monitorizare a solului. Dacă înregistrările LULUCF anterioare sunt modificate ca urmare a studiilor LUCAS, obiectivele statelor membre stabilite în anexa IIa fac obiectul unei corecții tehnice, așa cum se prevede la articolul 4 alineatul (2).”

Amendamentul  40

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 17 – alineatul 2 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în termen de șase luni de la [...] evaluarea la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv, dacă este relevantă, o evaluare a impactelor flexibilităților menționate la articolul 11, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune, și formulează propuneri, dacă este cazul.	2. Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv o evaluare a impactelor flexibilităților menționate la articolul 11 asupra reducerilor și absorbțiilor emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică, la obiectivele climatice intermediare stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119 și la obiectivele Acordului de la Paris. Raportul evaluează în special necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, mai ales ținând seama de orice îmbunătățire în viitor a sistemului de monitorizare, colectare de date și raportare privind pădurile din Uniune astfel cum s-a anunțat în cadrul noii strategii a UE pentru păduri pentru 2030, și în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune. Raportul ține seama de cele mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile, inclusiv de ultimele rapoarte ale IPCC, IPBES și ale Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119.

Amendamentul  41

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 17 – alineatul 2 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
În urma raportului, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile stabilesc obiective anuale și guvernanța care vizează atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2035, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4), politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, precum și un cadru post-2035, inclusiv în domeniul de aplicare al regulamentului privind emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din sectoare suplimentare, cum ar fi mediul marin și cel de apă dulce.	În urma raportului, Comisia face propuneri legislative atunci când consideră necesar. În special, propunerile includ în domeniul de aplicare al regulamentului privind emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră din sectoare suplimentare, cum ar fi mediul marin, cel costier și cel de apă dulce, pe baza unor metodologii științifice solide. După caz, propunerile actualizează metodologiile de colectare a datelor, de monitorizare și de raportare în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, în special în ceea ce privește solurile din Uniune, astfel cum au fost anunțate în cadrul noii strategii a UE privind solul pentru 2030.

Amendamentul  42

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/841

Articolul 17 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(18a) la articolul 17 se introduce următorul alineat:
	„2a. O dată la trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament până în 2050, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind rezultatele unei evaluări a funcționării prezentului regulament, inclusiv efectele sale asupra funcționării pieței interne, asupra competitivității sectoarelor afectate, asupra creării de locuri de muncă în aceste sectoare și asupra amplorii relocării emisiilor de dioxid de carbon.
	Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului, până la 1 ianuarie 2030 și o dată la cinci ani până în 2050, rezultatele unei evaluări cuprinzătoare a impactului macroeconomic agregat al regulamentelor care alcătuiesc pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”1a .
	Comisia ia în considerare posibilele modificări ale prezentului regulament în ceea ce privește simplificarea reglementării, așa cum se menționează în Comunicarea Comisiei din 2021 privind o mai bună legiferare1b. Comisia și autoritățile competente adaptează în permanență procedurile administrative la cele mai bune practici și iau toate măsurile pentru a simplifica aplicarea prezentului regulament, menținând sarcinile administrative la un nivel minim.”
	__________________
	1a Comunicarea Comisiei (COM(2021)0550), 14 iulie 2021.
	1b Comunicarea Comisiei (COM(2021)0550), 29 aprilie 2021.

Amendamentul  43

Propunere de regulament

Anexa III – paragraful 1

Regulamentul (UE) 2018/1999

Anexa V – partea 3 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
„Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES. Inventarul gazelor cu efect de seră funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și a sistemelor de informații geografice și cuprinde:	Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES. Statele membre sunt încurajate să elaboreze un inventar al gazelor cu efect de seră care funcționează cu ajutorul bazelor de date electronice și a sistemelor de informații geografice și cuprinde:

Amendamentul  44

Propunere de regulament

Anexa III – paragraful 1

Regulamentul (UE) 2018/1999

Anexa V – partea 3 – paragraful 1 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(aa) seturile de date LUCAS generate în urma studiilor anuale armonizate la nivelul tuturor statelor membre pentru a culege informații referitoare la ocuparea și utilizarea terenurilor, măsurarea stocurilor de carbon din sol și analizarea tuturor parametrilor relevanți care afectează potențialul solului de a sechestra carbonul și sănătatea solului; statele membre sunt încurajate să mărească adâncimea pentru eșantionarea conținutului de carbon organic din sol și a stocurilor de carbon, adică să utilizeze o adâncime de cel puțin 30 cm conform protocolului LUCAS privind solurile pentru 2022.

Amendamentul  45

Propunere de regulament

Anexa III – paragraful 1

Regulamentul (UE) 2018/1999

Anexa V – partea 3 – paragraful 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Începând din 2026, statele membre aplică metodologia de nivelul 3, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon care se încadrează în zone cu stocuri mari de unități privind destinația terenurilor menționate la litera (c) de mai sus, în zone cu unități privind destinația terenurilor aflate sub protecție sau în curs de refacere menționate la literele (d) și (e) de mai sus și în zone cu risc climatic viitor ridicat, menționate la litera (f) de mai sus.”	Începând din 2026, statele membre își propun să aplice metodologia de nivelul 3, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale GES, pentru toate estimările emisiilor și absorbțiilor de carbon care se încadrează în zone cu stocuri mari de unități privind destinația terenurilor menționate la litera (c) de mai sus, în zone cu unități privind destinația terenurilor aflate sub protecție sau în curs de refacere menționate la literele (d) și (e) de mai sus și în zone cu risc climatic viitor ridicat, menționate la litera (f) de mai sus.”

 

ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU PERSOANELOR
DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII

Următoarea listă este întocmită în mod absolut voluntar, sub responsabilitatea exclusivă a raportoarei. Raportoarea a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane în pregătirea avizului, până la adoptarea acestuia în comisie:

Entity and/or person

Academy of Finland

Bioenergy Europe

Confederation of European Forest Owners (CEPF)

Confederation of European Paper Industries (CEPI)

European Commission, DG CLIMA

European Forest Institute

Finnish Forest Industries

Metsä Group

Ministry of Agriculture and Forestry of Finland

Natural Resources Institute Finland (Luke)

Permanent Representation of Finland to the EU

Statistics Finland

Stora Enso Oyj

St1 Oy

Swedish Forest Industries Federation

The Central Union of Agricultural Producers and Forest Owners (MTK)

The Finnish Association for Nature Conservation

The Finnish Environment Institute (SYKE)

 

 

 

 

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Modificarea Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, definirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul în favoarea realizării colective a neutralității climatice până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
Referințe	COM(2021)0554 – C9-0320/2021 – 2021/0201(COD)
Comisie competentă  Data anunțului în plen	ENVI 13.9.2021
Aviz emis de către  Data anunțului în plen	ITRE 13.9.2021
Raportoare pentru aviz  Data numirii	Henna Virkkunen 17.9.2021
Examinare în comisie	26.1.2022
Data adoptării	22.3.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	48 13 16
Membri titulari prezenți la votul final	Nicola Beer, François-Xavier Bellamy, Hildegard Bentele, Tom Berendsen, Vasile Blaga, Michael Bloss, Manuel Bompard, Paolo Borchia, Marc Botenga, Markus Buchheit, Martin Buschmann, Cristian-Silviu Bușoi, Jerzy Buzek, Maria da Graça Carvalho, Ignazio Corrao, Ciarán Cuffe, Josianne Cutajar, Nicola Danti, Pilar del Castillo Vera, Martina Dlabajová, Christian Ehler, Valter Flego, Niels Fuglsang, Lina Gálvez Muñoz, Claudia Gamon, Jens Geier, Nicolás González Casares, Bart Groothuis, Christophe Grudler, András Gyürk, Henrike Hahn, Robert Hajšel, Ivo Hristov, Ivars Ijabs, Romana Jerković, Eva Kaili, Seán Kelly, Izabela-Helena Kloc, Łukasz Kohut, Zdzisław Krasnodębski, Andrius Kubilius, Miapetra Kumpula-Natri, Thierry Mariani, Marisa Matias, Eva Maydell, Georg Mayer, Joëlle Mélin, Iskra Mihaylova, Dan Nica, Angelika Niebler, Niklas Nienaß, Ville Niinistö, Aldo Patriciello, Mauri Pekkarinen, Mikuláš Peksa, Tsvetelina Penkova, Morten Petersen, Pina Picierno, Markus Pieper, Clara Ponsatí Obiols, Manuela Ripa, Robert Roos, Sara Skyttedal, Maria Spyraki, Jessica Stegrud, Beata Szydło, Riho Terras, Grzegorz Tobiszowski, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Marie Toussaint, Isabella Tovaglieri, Viktor Uspaskich, Henna Virkkunen, Pernille Weiss, Carlos Zorrinho
Membri supleanți prezenți la votul final	Gianna Gancia

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

48	+
NI	Viktor Uspaskich
PPE	François-Xavier Bellamy, Hildegard Bentele, Tom Berendsen, Vasile Blaga, Cristian-Silviu Bușoi, Jerzy Buzek, Maria da Graça Carvalho, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Seán Kelly, Andrius Kubilius, Eva Maydell, Angelika Niebler, Aldo Patriciello, Markus Pieper, Sara Skyttedal, Maria Spyraki, Riho Terras, Henna Virkkunen, Pernille Weiss
Renew	Nicola Beer, Nicola Danti, Martina Dlabajová, Valter Flego, Claudia Gamon, Bart Groothuis, Christophe Grudler, Ivars Ijabs, Iskra Mihaylova, Mauri Pekkarinen, Morten Petersen
S&D	Josianne Cutajar, Niels Fuglsang, Lina Gálvez Muñoz, Jens Geier, Nicolás González Casares, Robert Hajšel, Ivo Hristov, Romana Jerković, Eva Kaili, Łukasz Kohut, Miapetra Kumpula-Natri, Dan Nica, Tsvetelina Penkova, Pina Picierno, Patrizia Toia, Carlos Zorrinho

 

13	-
ECR	Robert Roos
ID	Markus Buchheit, Georg Mayer
NI	András Gyürk
Verts/ALE	Michael Bloss, Ignazio Corrao, Ciarán Cuffe, Henrike Hahn, Niklas Nienaß, Ville Niinistö, Mikuláš Peksa, Manuela Ripa, Marie Toussaint

 

16	0
ECR	Izabela-Helena Kloc, Zdzisław Krasnodębski, Jessica Stegrud, Beata Szydło, Grzegorz Tobiszowski, Evžen Tošenovský
ID	Paolo Borchia, Gianna Gancia, Thierry Mariani, Joëlle Mélin, Isabella Tovaglieri
NI	Martin Buschmann, Clara Ponsatí Obiols
The Left	Manuel Bompard, Marc Botenga, Marisa Matias

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

 

ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU PERSOANELOR
DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII

Următoarea listă este întocmită în mod absolut voluntar, sub responsabilitatea exclusivă a raportorului. Raportorul a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane în pregătirea avizului, până la adoptarea acestuia în comisie:

Entitatea și/sau persoana

Academia Finlandei

Bioenergy Europe

Confederația Europeană a Proprietarilor de Păduri (CEPF)

Confederația Europeană a Industriei Hârtiei (CEPI)

Comisia Europeană, DG CLIMA

Institutul Forestier European

Sectorul Forestier Finlandez

Grupul Metsä

Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Finlanda

Institutul Finlandez pentru Resurse Naturale

Reprezentanța Permanentă a Finlandei pe lângă UE

Institutul de Statistică al Finlandei

Stora Enso Oyj

St1 Oy

Federația Suedeză a Industriilor Forestiere

Uniunea Centrală a Producătorilor Agricoli și a Proprietarilor de Păduri (MTK)

Asociația finlandeză pentru conservarea naturii

Institutul Finlandez de Mediu (SYKE)

 

 

 

 

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Modificarea Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de conformitate, definirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și angajamentul în favoarea realizării colective a neutralității climatice până în 2035 în sectorul exploatării terenurilor, al silviculturii și al agriculturii și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii
Referințe	COM(2021)0554 – C9-0320/2021 – 2021/0201(COD)
Comisie competentă  Data anunțului în plen	ENVI 13.9.2021
Aviz emis de către  Data anunțului în plen	ITRE 13.9.2021
Raportoare pentru aviz  Data numirii	Henna Virkkunen 17.9.2021
Examinare în comisie	26.1.2022
Data adoptării	22.3.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	48 13 16
Membri titulari prezenți la votul final	Nicola Beer, François-Xavier Bellamy, Hildegard Bentele, Tom Berendsen, Vasile Blaga, Michael Bloss, Manuel Bompard, Paolo Borchia, Marc Botenga, Markus Buchheit, Martin Buschmann, Cristian-Silviu Bușoi, Jerzy Buzek, Maria da Graça Carvalho, Ignazio Corrao, Ciarán Cuffe, Josianne Cutajar, Nicola Danti, Pilar del Castillo Vera, Martina Dlabajová, Christian Ehler, Valter Flego, Niels Fuglsang, Lina Gálvez Muñoz, Claudia Gamon, Jens Geier, Nicolás González Casares, Bart Groothuis, Christophe Grudler, András Gyürk, Henrike Hahn, Robert Hajšel, Ivo Hristov, Ivars Ijabs, Romana Jerković, Eva Kaili, Seán Kelly, Izabela-Helena Kloc, Łukasz Kohut, Zdzisław Krasnodębski, Andrius Kubilius, Miapetra Kumpula-Natri, Thierry Mariani, Marisa Matias, Eva Maydell, Georg Mayer, Joëlle Mélin, Iskra Mihaylova, Dan Nica, Angelika Niebler, Niklas Nienaß, Ville Niinistö, Aldo Patriciello, Mauri Pekkarinen, Mikuláš Peksa, Tsvetelina Penkova, Morten Petersen, Pina Picierno, Markus Pieper, Clara Ponsatí Obiols, Manuela Ripa, Robert Roos, Sara Skyttedal, Maria Spyraki, Jessica Stegrud, Beata Szydło, Riho Terras, Grzegorz Tobiszowski, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Marie Toussaint, Isabella Tovaglieri, Viktor Uspaskich, Henna Virkkunen, Pernille Weiss, Carlos Zorrinho
Membri supleanți prezenți la votul final	Gianna Gancia

 

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

 

44	+
NI	Ivan Vilibor Sinčić
Renew	Pascal Canfin, Martin Hojsík, Jan Huitema, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae Ştefănuță, Linea Søgaard-Lidell, Nils Torvalds, Véronique Trillet-Lenoir, Emma Wiesner, Michal Wiezik
S&D	Marek Paweł Balt, Monika Beňová, Simona Bonafè, Milan Brglez, Delara Burkhardt, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Cyrus Engerer, Jytte Guteland, Alessandra Moretti, Sándor Rónai, Christel Schaldemose, Günther Sidl, Petar Vitanov, Tiemo Wölken
The Left	Malin Björk, Manuel Bompard, Petros Kokkalis, Silvia Modig, Idoia Villanueva Ruiz, Mick Wallace
Verts/ALE	Margrete Auken, Michael Bloss, Bas Eickhout, Pär Holmgren, Yannick Jadot, Tilly Metz, Ville Niinistö, Grace O'Sullivan, Jutta Paulus, Manuela Ripa

 

37	-
ECR	Sergio Berlato, Pietro Fiocchi, Raffaele Fitto, Nicola Procaccini, Rob Rooken, Vincenzo Sofo, Alexandr Vondra, Anna Zalewska
ID	Mathilde Androuët, Aurélia Beigneux, Catherine Griset, Teuvo Hakkarainen, Sylvia Limmer, Joëlle Mélin
NI	Edina Tóth
PPE	Traian Băsescu, Hildegard Bentele, Alexander Bernhuber, Nathalie Colin-Oesterlé, Christian Doleschal, Agnès Evren, Adam Jarubas, Ewa Kopacz, Stelios Kympouropoulos, Esther de Lange, Peter Liese, Marian-Jean Marinescu, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Dolors Montserrat, Ljudmila Novak, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Luisa Regimenti, Christine Schneider, Maria Spyraki, Pernille Weiss

 

6	0
ID	Simona Baldassarre, Marco Dreosto, Silvia Sardone
Renew	Andreas Glück
S&D	Javi López, César Luena

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

• [1] Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
• [2] Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.