RAPORT referitor la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris

24.5.2022 - (COM(2021)0555 – C9‑0321/2021 – 2021/0200(COD)) - ***I

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Raportoare: Jessica Polfjärd 

Amendamente

• 001-043 (PDF - 205 KB)
• 001-043 (DOC - 50 KB)
• 044-049 (PDF - 131 KB)
• 044-049 (DOC - 29 KB)
• 050-050 (PDF - 110 KB)
• 050-050 (DOC - 73 KB)
• 051-051 (PDF - 100 KB)
• 051-051 (DOC - 70 KB)
• 052-052 (PDF - 95 KB)
• 052-052 (DOC - 20 KB)
• 053-053 (PDF - 106 KB)
• 053-053 (DOC - 21 KB)
• 054-060 (PDF - 160 KB)
• 054-060 (DOC - 36 KB)
• 061-070 (PDF - 134 KB)
• 061-070 (DOC - 31 KB)
• 071-078 (PDF - 127 KB)
• 071-078 (DOC - 29 KB)
• 079-084 (PDF - 127 KB)
• 079-084 (DOC - 29 KB)
• 085-085 (PDF - 223 KB)
• 085-085 (DOC - 72 KB)
• 086-086 (PDF - 115 KB)
• 086-086 (DOC - 71 KB)
• 087-087 (PDF - 96 KB)
• 087-087 (DOC - 28 KB)

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris

(COM(2021)0555 – C9‑0321/2021 – 2021/0200(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0555),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0321/2021),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 8 decembrie 2021[1],

– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din xxx[2],

– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizele Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

– având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0163/2022),

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3. încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul  1

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C comparativ cu nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C comparativ cu nivelurile preindustriale.	(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C comparativ cu nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C comparativ cu nivelurile preindustriale, ghidându-se printre altele după principiile echității și responsabilităților comune, dar diferențiate, precum și după capacitățile respective. Prin adoptarea Pactului climatic de la Glasgow în noiembrie 2021, părțile la Acordul de la Paris au recunoscut că menținerea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice și s-au angajat să-și consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul lui 2022.

Amendamentul  2

Propunere de regulament

Considerentul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1a) Nevoia de a reduce emisiile devine din ce în ce mai urgentă, conform constatărilor făcute de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), în raportul său din 7 august 2021 intitulat „Schimbările climatice 2021: baza științelor fizice” și din 28 februarie 2022 intitulat „Schimbările climatice 2022: impact, adaptare și vulnerabilitate”. IPCC a afirmat, cu un grad foarte ridicat de încredere, că schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa bunăstării umane și a sănătății planetare și că orice întârziere suplimentară privind luarea în comun la nivel mondial a unor măsuri de adaptare și atenuare pentru a anticipa acest fenomen va duce la pierderea unei oportunități de scurtă durată și pasagere de a le asigura tuturor oamenilor un viitor viabil și sustenabil. IPCC pune la dispoziție noi estimări privind probabilitatea depășirii în deceniile următoare a limitei de 1,5 °C privind încălzirea globală și constată că, dacă nu se fac imediat reduceri rapide și masive ale emisiilor de gaze cu efect de seră, limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,5 °C sau chiar la 2 °C nu va mai fi posibilă. Prin urmare, Uniunea ar trebui să se ocupe de această urgență intensificându-și eforturile și asumându-și rolul de lider internațional în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Amendamentul  3

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Pactul verde european31 combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.	(3) Pactul verde european31 oferă un punct de plecare pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii până cel târziu în 2050 și a obiectivului de a realiza emisii negative în perioada ulterioară, așa cum se prevede la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului31a. El combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit toate genurile și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de sărăcie energetică și de sărăcie din perspectiva transporturilor, și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară. Tranziția afectează, de asemenea, în mod diferit statele membre și regiunile. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.
__________________	__________________
31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)640 final din 11 decembrie 2019.	31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)640 final din 11 decembrie 2019.
	31a Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

Amendamentul  4

Propunere de regulament

Considerentul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) Pentru a fi acceptabilă din punct de vedere social, ambiția climatică stabilită în prezentul regulament ar trebui să fie însoțită de o ambiție socială pe măsură. Nivelul ridicat de ambiție implică schimbări substanțiale în sectoarele afectate, care ar putea avea un impact social și asupra forței de muncă. Obiectivele revizuite de reducere a emisiilor trebuie să fie însoțite de suficiente măsuri financiare și politice pentru a se garanta îndeplinirea acestor obiective într-un mod echitabil din punct de vedere social. Măsurile pot include, printre altele, efectuarea unor evaluări ale impactului asupra ocupării forței de muncă care să analizeze impactul asupra locurilor de muncă și a condițiilor de muncă atât la nivel național, cât și la nivel regional, precum și alocarea de resurse naționale și ale Uniunii pentru finanțarea măsurilor de adaptare socială și a creării de locuri de muncă de calitate, a egalității de gen, a învățării pe tot parcursul vieții, a formării profesionale și a protecției sociale, precum și pentru asigurarea unor negocieri colective eficiente. Este deopotrivă importantă consultarea în timp util și implicarea efectivă a partenerilor sociali naționali din sectoarele menționate la articolul 2 din prezentul regulament în elaborarea și aplicarea măsurilor naționale de punere în aplicare a prezentului regulament.

Amendamentul  5

Propunere de regulament

Considerentul 3 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3b) În plus, tranziția către o economie a Uniunii compatibilă cu obiectivul neutralității climatice până cel târziu în 2050 ar putea avea un impact deosebit asupra anumitor sectoare economice, în special asupra microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii vulnerabile din aceste sectoare. Atunci când pun în aplicare prezentul regulament, este important ca statele membre să creeze un mediu propice pentru ca aceste întreprinderi să treacă la practici care implică mai puține emisii și, treptat, zero emisii de gaze cu efect de seră.

Amendamentul  6

Propunere de regulament

Considerentul 3 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3c) Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și Forumul mondial al OCDE privind mediul au concluzionat că schimbările de mediu au efecte specifice în funcție de gen. Rolurile diferențiate în funcție de gen generează, de asemenea, vulnerabilități diferite pentru toate genurile în raport cu efectele schimbărilor climatice, iar impactul schimbărilor climatice exacerbează inegalitățile de gen.

Amendamentul  7

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.	(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050 și scopul de a obține emisii negative în perioada ulterioară. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990. Mai mult, el stabilește că, la punerea în aplicare a obiectivului, trebuie să se acorde prioritate reducerii rapide și previzibile a emisiilor și, în același timp, că trebuie să crească absorbțiile prin absorbanți naturali. Contribuția absorbțiilor nete la obiectivul pentru 2030 este limitată la 225 de milioane de tone de CO2 echivalent, în timp ce restul obiectivului trebuie atins prin reduceri directe ale emisiilor.
__________________	__________________
32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).	32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

Amendamentul  8

Propunere de regulament

Considerentul 5

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Pentru a pune în aplicare angajamentele respective, precum și contribuțiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris33 adoptat în temeiul CCONUSC, cadrul de reglementare al Uniunii pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui adaptat.	(5) Pentru a pune în aplicare angajamentele respective, precum și contribuțiile Uniunii stabilite la nivel național în temeiul Acordului de la Paris33 adoptat în temeiul CCONUSC, cadrul de reglementare al Uniunii pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui adaptat.
__________________	__________________
33 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).	33 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).

Amendamentul  9

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(7) Deși comercializarea certificatelor de emisii se va aplica și emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier și maritim, precum și de clădiri, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 va fi menținut. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34.	(7) Deși comercializarea certificatelor de emisii se poate aplica și emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier și maritim, precum și de clădiri, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 va fi menținut. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. Cu toate acestea, emisiile anumitor sectoare în ultimii ani fie au crescut, fie au rămas stabile.
__________________	__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).	34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

Amendamentul  10

Propunere de regulament

Considerentul 9

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(9) În concluziile sale din 11 decembrie 2020, Consiliul European a menționat că obiectivul pentru 2030 va fi îndeplinit colectiv de către Uniune în modul cel mai eficient posibil din punctul de vedere al costurilor, că toate statele membre vor participa la acest efort, ținând seama de considerente de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă, și că noul obiectiv pentru 2030 trebuie realizat într-un mod care să mențină competitivitatea Uniunii și să țină seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, de circumstanțele naționale specifice și de potențialul de reducere a emisiilor, inclusiv de cele ale statelor membre insulare și ale insulelor, precum și de eforturile depuse.	(9) În concluziile sale din 11 decembrie 2020, Consiliul European a menționat că obiectivul pentru 2030 va fi îndeplinit colectiv de către Uniune în modul cel mai eficient posibil din punctul de vedere al costurilor, că toate statele membre vor participa la acest efort, ținând seama de considerente de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă, și că noul obiectiv pentru 2030 trebuie realizat într-un mod care să mențină competitivitatea Uniunii și să țină seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, de reducerile de emisii deja obținute, de circumstanțele naționale specifice și de potențialul de reducere a emisiilor, inclusiv de cele ale statelor membre insulare și ale insulelor, precum și de eforturile depuse.

Amendamentul  11

Propunere de regulament

Considerentul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(9a) După 2030, este necesar ca Uniunea și fiecare stat membru să atingă obiectivul neutralității climatice la nivelul Uniunii cel târziu până în 2050 cu scopul de a obține emisii negative în perioada ulterioară. Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui să asigure că toate statele membre sunt incluse pe traiectoriile emisiilor și adoptă politici concrete pe termen lung, care să conducă la atingerea acestui obiectiv.

Amendamentul  12

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(10) Pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 %, sectoarele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 vor trebui să își reducă treptat emisiile până la atingerea unui nivel de -40 % în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.	(10) Pentru a pune în aplicare angajamentele Uniunii în temeiul Acordului de la Paris și pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 %, toate sectoarele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 vor trebui să își reducă treptat emisiile până la atingerea unui nivel de -40 % în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.

Amendamentul  13

Propunere de regulament

Considerentul 11

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(11) În acest scop, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 trebuie revizuit pentru fiecare stat membru. Revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să utilizeze aceeași metodologie care a fost urmată la adoptarea pentru prima dată a Regulamentului (UE) 2018/842, în care contribuțiile naționale au fost stabilite luând în considerare diferențele în ceea ce privește capacitățile și oportunitățile de eficientizare a costurilor din statele membre, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizată de fiecare stat membru până în 2030 ar trebui, prin urmare, să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile de gaze cu efect de seră verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii numai după 2005.	(11) În acest scop, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 trebuie revizuit pentru fiecare stat membru. Revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră utilizează aceeași metodologie care a fost urmată la adoptarea pentru prima dată a Regulamentului (UE) 2018/842, în care contribuțiile naționale au fost stabilite luând în considerare diferențele în ceea ce privește capacitățile și oportunitățile de eficientizare a costurilor din statele membre, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor. Cu toate acestea, distribuția obiectivelor statelor membre nu este convergentă, fapt ce ar trebui luat în considerare la evaluarea modului în care țintele naționale contribuie la obiectivul neutralității climatice până cel târziu în 2050 într-un mod echitabil și eficient din punctul de vedere al costurilor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizată de fiecare stat membru până în 2030 ar trebui, prin urmare, să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile de gaze cu efect de seră verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii numai după 2005.

Amendamentul  14

Propunere de regulament

Considerentul 11 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(11a) Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 privind o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan a subliniat faptul că metanul este un gaz cu efect de seră puternic, pe locul doi după dioxidul de carbon în contribuția sa globală la schimbările climatice. La nivel molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. Deși metanul rămâne în atmosferă o perioadă mai scurtă decât dioxidul de carbon, are un efect semnificativ asupra climei. În septembrie 2021, Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat Angajamentul global privind metanul, la care au aderat în total peste 100 de țări. Semnatarii angajamentului urmăresc să atingă până în 2030 obiectivul colectiv de reducere a emisiilor globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 și să îmbunătățească standardele de raportare. Metanul, protoxidul de azot și așa-numitele gaze fluorurate reprezintă împreună aproape 20 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Având în vedere aceste angajamente și durata scurtă de viață a multor gaze cu efect de seră, este oportun să se stabilească unul sau mai multe obiective ale Uniunii pentru toate emisiile de gaze cu efect de seră, altele decât cele de CO2, în toate sectoarele.

Amendamentul  15

Propunere de regulament

Considerentul 13

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(13) Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, care are, de asemenea, un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Având în vedere aceste incertitudini, este oportun să se revizuiască datele privind emisiile în 2025 și, dacă este necesar, să se reajusteze alocările anuale de emisii.	(13) Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, urmărind să realizeze o redresare verde și având totodată un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Este oportun să se mențină o traiectorie de reglementare stabilă, previzibilă și ambițioasă în ceea ce privește emisiile pe tot parcursul deceniului în curs, pentru a asigura atât reducerea necesară a emisiilor, cât și securitatea planificării.

Amendamentul  16

Propunere de regulament

Considerentul 14

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(14) Prin urmare, este oportun să se actualizeze în 2025 alocările anuale de emisii pentru perioada 2026-2030. Această actualizare ar trebui să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale efectuată de Comisie pentru a determina media emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru în anii 2021, 2022 și 2023.	eliminat

Amendamentul  17

Propunere de regulament

Considerentul 14 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(14a) În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1119, ar trebui acordată prioritate reducerii emisiilor directe, măsură care va trebui completată cu creșterea absorbției de CO2 pentru a asigura neutralitatea climatică. Regulamentul (UE) 2021/1119 recunoaște că absorbanții de carbon includ soluții naturale și tehnologice. Rolul soluțiilor tehnologice pentru absorbția carbonului a fost, de asemenea, analizat în mai multe rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, în special în contribuția Grupului de lucru III la Al șaselea raport de evaluare. Este important să se instituie un sistem al Uniunii de certificare a absorbțiilor de carbon stocat permanent și în condiții de siguranță prin soluții tehnologice, care să ofere claritate statelor membre și operatorilor de pe piață pentru a dezvolta astfel de absorbții. Atunci când un astfel de sistem de certificare este în vigoare, se poate analiza contabilizarea absorbțiilor în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv în ce măsură contabilizarea acestor absorbții afectează emisiile reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842, cu respectarea deplină a condițiilor stabilite la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119. Aceste absorbții sunt suplimentare și nu compensează reducerea necesară a emisiilor conform obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.

Amendamentul  18

Propunere de regulament

Considerentul 15

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(15) În temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, anularea unei cantități limitate de certificate de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii poate fi luată în considerare pentru respectarea de către unele state membre a Regulamentului (UE) 2018/842. Având în vedere structura specifică a economiei Maltei, obiectivul național de reducere al acestui stat membru bazat pe produsul intern brut pe cap de locuitor este cu mult peste potențialul său de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este oportun să se sporească accesul Maltei la această flexibilitate, fără a compromite obiectivul Uniunii pentru 2030 privind reducerea emisiilor.	(15) În temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, anularea unei cantități limitate de certificate de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii poate fi luată în considerare pentru respectarea de către unele state membre a Regulamentului (UE) 2018/842. Având în vedere structura specifică a economiei Maltei, obiectivul național de reducere al acestui stat membru bazat pe produsul intern brut pe cap de locuitor este cu mult peste potențialul său de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este oportun să se sporească accesul Maltei la această flexibilitate, fără a compromite obiectivul Uniunii pentru 2030 privind reducerea emisiilor. Statele membre având dreptul la această flexibilitate, dar care nu au utilizat-o în contextul Regulamentului (UE) 2018/842 din 2019, ar trebui să aibă posibilitatea de a revizui decizia respectivă pentru a ține seama de noile obiective naționale de reducere a emisiilor. De asemenea, statelor membre în cauză ar trebui să li se permită să își revizuiască mai des procentele notificate.

Amendamentul  19

Propunere de regulament

Considerentul 16 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(16a) Pentru a asigura și a stimula respectarea de către statele membre a contribuțiilor lor minime pentru perioada 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, astfel cum a fost modificat, acțiunile corective ar trebui să fie consolidate și corelate mai strâns cu planurile energetice și climatice naționale integrate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. Dacă un stat membru își depășește nivelul anual de emisii alocate pe parcursul a doi ani consecutivi, statul membru respectiv ar trebui să își revizuiască planul național integrat privind energia și clima prezentat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999, oferind în același timp publicului posibilitatea de a participa la proces.

Amendamentul  20

Propunere de regulament

Considerentul 16 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(16b) Uniunea și statele sale membre sunt părți la Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu («Convenția de la Aarhus»)1a. Controlul public și accesul la justiție reprezintă o parte esențială a valorilor democratice ale Uniunii și un instrument de protecție a statului de drept. În Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 privind îmbunătățirea accesului la justiție în probleme de mediu în UE și în statele sale membre, Comisia a recunoscut că accesul la justiție nu este garantat în toate statele membre și a invitat Consiliul și Parlamentul European să introducă dispoziții explicite privind accesul la justiție în legislația sectorială. Prin urmare, este oportun să se stabilească o dispoziție care să asigure accesul publicului la justiție pentru acțiunile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/842, astfel cum a fost modificat.
	__________________
	1a JO L 124, 17.5.2005, p. 4.

Amendamentul  21

Propunere de regulament

Considerentul 16 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(16c) Pentru a atinge obiectivele prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842, astfel cum a fost modificat, și în alte acte legislative ale Uniunii, în special cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, Uniunea și statele sale membre ar trebui să utilizeze cele mai recente date științifice în punerea în aplicare a politicilor. În Regulamentul (UE) 2018/842 modificat în mod corespunzător ar trebui să se țină seama de avizul Comitetului științific consultativ european privind schimbările climatice, creat prin articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119.

Amendamentul  22

Propunere de regulament

Considerentul 18

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(18) Stabilirea unor obiective mai ambițioase în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 va reduce capacitatea statelor membre de a genera absorbții nete care pot fi utilizate pentru asigurarea conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842. În plus, împărțirea utilizării flexibilității LULUCF în două perioade separate va limita și mai mult disponibilitatea absorbțiilor nete în scopul respectării Regulamentului (UE) 2018/842. Prin urmare, unele state membre s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, în timp ce unele state membre, aceleași sau altele, ar putea genera absorbții nete care nu pot fi utilizate pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/842. Atât timp cât obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 sunt îndeplinite, în special în ceea ce privește limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, este oportun să se creeze un nou mecanism voluntar, sub forma unei rezerve suplimentare, care va ajuta statele membre care aderă la acesta să respecte obligațiile care le revin.	eliminat

Amendamentul  23

Propunere de regulament

Considerentul 18 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(18a) Având în vedere dimensiunea pe termen lung a unei protejări efective a climei stabilită de Regulamentul (UE) 2021/1119 și angajamentul Uniunii în favoarea obiectivelor Acordului de la Paris, clarificarea traiectoriilor de reducere a emisiilor individuale pe termen lung ale statelor membre după 2030 ar permite o planificare mai precisă a politicilor. Prin urmare, este oportun să se includă un proces de stabilire a traiectoriilor naționale de reducere pentru fiecare stat membru în vederea atingerii neutralității climatice până cel târziu în 2050.

Amendamentul  24

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Titlu

Textul în vigoare	Amendamentul
	(-1) Titlul se înlocuiește cu următorul text:
Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013	„Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 și ulterior în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013”

Justificare

Titlul ar trebui să indice clar că prezentul regulament nu acoperă doar perioada până în 2030, ci depășește acest termen.

Amendamentul  25

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) la articolul 1, „30 %” se înlocuiește cu „40 %”;	(1) articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:
	„Prezentul regulament stabilește obligațiile statelor membre în ceea ce privește contribuțiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea obiectivului Uniunii de reducere, în 2030, a emisiilor sale de gaze cu efect de seră 40 % sub nivelurile din 2005 în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din prezentul regulament. El contribuie la obiectivul pe termen lung de atingere a neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050, cu scopul de a obține emisii negative în perioada ulterioară. Contribuie așadar la realizarea obiectivelor Regulamentului (UE) 2021/1119 și ale Acordului de la Paris. Prezentul regulament fixează totodată normele de stabilire a alocărilor anuale de emisii și de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în sensul respectării contribuțiilor lor minime și deschide calea pentru stabilirea obiectivelor Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră după 2030 în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din prezentul regulament.”

(32018R0842)

Amendamentul  26

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 2 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) La articolul 2 se introduce următorul alineat:
	„1a.  În sensul prezentului regulament, numai biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă care respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite prin Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului1a pot fi considerați ca având emisii zero. Dacă ponderea biocombustibililor și a biolichidelor, precum și ponderea combustibililor din biomasă consumați în transporturi, care sunt produși din culturi alimentare și furajere, este mai mare decât ponderea maximă stabilită la articolul 26 din Directiva (UE) 2018/2001, nu se mai consideră că acești combustibili și lichide au emisii zero în sensul prezentului regulament. Până în ianuarie 2024, dacă este cazul, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă pentru a modifica normele privind determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră și cerințele de raportare prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu prezentul articol.”
	_________
	1a Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

Justificare

Instalațiile care ard biomasă emit mai mult dioxid de carbon pe unitate de energie decât combustibilii fosili. Când emisiile directe și indirecte sunt adunate, unii biocombustibili generează emisii mai mari de dioxid de carbon decât omologii lor fosili. Aceste tehnologii nu ar trebui, așadar, să fie considerate ca având emisii zero.

Amendamentul  27

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatele 2 și 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3)  la articolul 4, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:	(3)  la articolul 4, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„2.  Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament și a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) din prezentul regulament și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră:	„2.  Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament și a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) din prezentul regulament și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră:
(a)  nu depășesc, în anii 2021 și 2022, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 1 din anexa I la prezentul regulament. Traiectoria liniară a unui stat membru începe fie la cinci doisprezecimi din intervalul care separă 2019 de 2020, fie în 2020, oricare dintre cele două ar avea drept rezultat o alocare mai redusă pentru statul membru în cauză;	(a)  nu depășesc, în anii 2021 și 2022, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 1 din anexa I la prezentul regulament. Traiectoria liniară a unui stat membru începe fie la cinci doisprezecimi din intervalul care separă 2019 de 2020, fie în 2020, oricare dintre cele două ar avea drept rezultat o alocare mai redusă pentru statul membru în cauză;
(b) nu depășesc, în anii 2023, 2024 și 2025, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe în 2022 la nivelul alocării anuale de emisii pentru statul membru respectiv, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament;	(b) nu depășesc, în anii 2023-2030, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament; Traiectoria liniară a unui stat membru începe fie la cinci doisprezecimi din intervalul care separă 2019 de 2020, fie în 2020, oricare dintre cele două ar avea drept rezultat o alocare mai redusă pentru statul membru în cauză;
(c) nu depășesc, în perioada 2026-2030, limita definită printr-o traiectorie liniară, care începe în 2024 la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2021, 2022 și 2023, astfel cum au fost transmise de statul membru conform articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament.	eliminat
3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile lineare stabilite la alineatul (2).	3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare, în urma unei strânse consultări cu statele membre, care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile lineare stabilite la alineatul (2).
Pentru anii 2021 și 2022, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 transmise de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și precizează valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru, utilizată pentru a determina respectivele alocări anuale de emisii.	Pentru anii 2021 și 2022, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 transmise de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și precizează valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru, utilizată pentru a determina respectivele alocări anuale de emisii.
Pentru anii 2023, 2024 și 2025, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și a valorilor revizuite ale datelor din inventarul național pentru anii 2016, 2017 și 2018 menționate la al doilea paragraf.	Pentru anii 2023-2030, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și a valorilor revizuite ale datelor din inventarul național pentru anii 2016, 2017 și 2018 menționate la al doilea paragraf.
Pentru perioada 2026-2030, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999.	eliminat

Amendamentul  28

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a)  La articolul 4 se adaugă următorul alineat:
	5a. „Acțiunile întreprinse pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră, astfel cum se prevede la alineatele (1), (2) și (3), sunt puse în aplicare respectându-se tranziția echitabilă și justă pentru toți. Comisia adoptă orientări comune de identificare a metodelor de sprijinire a statelor membre în punerea în aplicare a acestei tranziții echitabile și juste pentru toți.”

 

 

Amendamentul  29

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 b (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3b) Se introduce următorul articol:
	„Articolul 4a
	Contribuția minimă a sectorului agricol la reducerea emisiilor, altele decât cele de CO2, pentru 2030
	1.  Până în iulie 2023, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, după caz, o propunere legislativă care stabilește unul sau mai multe obiective de reducere a emisiilor la nivelul Uniunii, altele decât cele de CO2, conform articolului 2 alineatul (1) din prezentul regulament până în 2030. Obiectivul sau obiectivele sunt aliniate la reducerile de emisii estimate necesare pentru îndeplinirea obiectivului stabilit la articolul 1 din prezentul regulament și a obiectivului stabilit la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2021/1119 și sunt propuse în urma unei consultări strânse cu Consiliul științific consultativ privind schimbările climatice.
	2.  Până la 31 iulie 2023, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a reducerilor emisiilor, altele decât cele de CO2, la nivelul Uniunii, planificate și puse în aplicare în temeiul legislației și al politicilor relevante ale Uniunii și naționale, inclusiv al planurilor naționale integrate privind energia și clima conform Regulamentului (UE) 2018/1999 și al planurilor strategice privind politica agricolă comună în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului1a. În cazul în care Comisia prezintă o propunere legislativă în temeiul alineatului (1) și estimează că reducerile emisiilor, altele decât cele de CO2, nu vor atinge obiectivul sau obiectivele menționate la alineatul respectiv, Comisia recomandă măsuri suplimentare de atenuare, iar statele membre iau măsurile corespunzătoare.
	3.  În cazul în care, în raportul menționat la alineatul (2) din prezentul articol sau în evaluarea sa anuală efectuată în baza articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia ajunge la concluzia că Uniunea nu înregistrează progrese suficiente în direcția îndeplinirii contribuției minime privind emisiile, altele decât cele de CO2, în temeiul articolului 1 din prezentul regulament, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, dacă este cazul, propuneri legislative care pot include în acest scop obiective sau măsuri sectoriale specifice sau ambele.
	___________
	1a Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

Amendamentul  30

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 c (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5 – alineatele 1 și 2

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3c) La articolul 5, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:
1. În ceea ce privește perioada 2021-2025, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 10 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.	„1. În ceea ce privește perioada 2021-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.”
2. În ceea ce privește perioada 2026-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.	eliminat

(32018R0842)

Amendamentul  31

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 d (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5 – alineatul 3 – litera a

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3d) La articolul 5 alineatul (3), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
(a) în ceea ce privește anul 2021, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul respectiv din alocarea sa anuală de emisii; și	„(a) în ceea ce privește anul 2021, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2025, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 5 % din respectiva alocare anuală de emisii; și”

(32018R0842)

Amendamentul  32

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 e (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5 – alineatul 3 – litera b

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3e) La articolul 5 alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
(b)  în ceea ce privește perioada 2022-2029, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 30 % din alocările sale anuale de emisii de până în anul respectiv.	(b) în ceea ce privește perioada 2022-2024, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2025, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 10 % din alocările sale anuale de emisii de până în anul respectiv.

(32018R0842)

Amendamentul  33

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 f (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5 – alineatul 3 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3f) La articolul 5 alineatul 3, se adaugă următoarea literă:
	„(ba)  în ceea ce privește perioada 2026-2029, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 10 % din alocările sale anuale de emisii de până în anul respectiv.”

Amendamentul  34

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 g (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5 – alineatul 4

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3g) La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4.  Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2025 și până la 10 % în ceea ce privește perioada 2026-2030. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.	„4.  Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2025. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2025.
	Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2026-2030. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.
	Statele membre informează Comisia despre orice acțiune întreprinsă în temeiul prezentului alineat, și despre prețul de transfer pe tonă de CO2 echivalent.

(32018R0842)

 

Amendamentul  35

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 h (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5 – alineatul 6

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3h) La articolul 5, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:
Statele membre pot folosi veniturile generate de transferurile de alocări anuale de emisii în conformitate cu alineatele (4) și (5) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe. Statele membre informează Comisia cu privire la orice tip de acțiune întreprinsă în temeiul prezentului alineat.	„Statele membre folosesc veniturile generate de transferurile de alocări anuale de emisii în conformitate cu alineatele (4) și (5) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe. Statele membre informează Comisia cu privire la orice tip de acțiune întreprinsă în temeiul prezentului alineat și publică informațiile respective într-un format ușor accesibil. Un stat membru care transferă cote anuale de emisii unui alt stat membru publică evidența transferului și dă publicității remunerația primită pentru alocările respective.”

(32018R0842)

Amendamentul  36

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 i (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 6 – alineatul 3 – paragraful 2

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3i) La articolul 6 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
Statele membre enumerate în anexa II pot decide să revizuiască în scădere procentul notificat o dată în 2024 și o dată în 2027. Într-un astfel de caz, statul membru în cauză notifică Comisiei decizia respectivă până la 31 decembrie 2024 sau, respectiv, până la 31 decembrie 2027.	„Statele membre enumerate în anexa II pot decide să își revizuiască decizia de notificare până în 2023 și să revizuiască în scădere procentul notificat o dată în 2024 și o dată în 2027. Într-un astfel de caz, statul membru în cauză notifică Comisiei decizia respectivă până la 31 decembrie 2023, până la 31 decembrie 2024 sau, respectiv, până la 31 decembrie 2027.”

(32018R0842)

Amendamentul  37

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 8

Textul în vigoare	Amendamentul
	(5a) Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 8	Articolul 8
Măsuri corective	Măsuri corective
1.  În cazul în care Comisia constată, în evaluarea sa anuală efectuată în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și ținând seama de utilizarea preconizată a mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament, că un stat membru nu înregistrează progrese suficiente în direcția respectării obligațiilor ce îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, statul membru în cauză prezintă Comisiei, în termen de trei luni, un plan de măsuri corective care include:	„1.  În cazul în care Comisia constată, în evaluarea sa anuală efectuată în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și ținând seama de utilizarea preconizată a mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament, că un stat membru nu înregistrează progrese suficiente în direcția respectării obligațiilor ce îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, statul membru în cauză prezintă Comisiei, în termen de trei luni, un plan de măsuri corective care include:
	(-a)  o explicație detaliată care să expună motivele pentru care statul membru nu reușește să facă progrese suficiente în direcția îndeplinirii obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament;
	(-ab)  cuantumul total al finanțării din partea Uniunii primite de statul membru pentru cheltuieli și investiții legate de climă și de tranziția verde, cum a contribuit utilizarea acestor fonduri la îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament și cum are de gând să utilizeze această finanțare pentru îndeplinirea obligațiilor respective;
(a)  măsurile suplimentare pe care statul membru le va pune în aplicare în scopul îndeplinirii obligațiilor sale specifice în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, prin politici și măsuri naționale, precum și prin punerea în aplicare a măsurilor Uniunii;	(a)  măsurile suplimentare pe care statul membru le va pune în aplicare în scopul îndeplinirii obligațiilor sale specifice în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, prin politici și măsuri naționale, precum și prin punerea în aplicare a măsurilor Uniunii;
(b)  un calendar strict al punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, care să permită evaluarea progreselor anuale înregistrate sub aspectul punerii în aplicare.	(b)  un calendar strict al punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, care să permită evaluarea progreselor anuale înregistrate sub aspectul punerii în aplicare. dacă un stat membru a înființat un organism național consultativ în domeniul climei, solicită consiliere din partea acestui organism pentru a identifica acțiunile necesare;
	(ba)  o declarație privind cantitatea de reduceri suplimentare de emisii pe care statul membru estimează că le va realiza prin intermediul acestor politici și metoda utilizată pentru estimarea acestor reduceri suplimentare de emisii;
	(bb)  modul în care planul de acțiuni corective va consolida planul național integrat privind energia și clima al statului membru, adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.
	1a.  Dacă își depășește alocarea anuală de emisii în doi sau mai mulți ani consecutivi, un stat membru își revizuiește planul național integrat privind energia și clima și strategia națională pe termen lung în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. Statul membru finalizează revizuirea în termen de 6 luni. Comisia emite recomandări ce identifică modul în care trebuie revizuite planul național integrat privind energia și clima ori strategia pe termen lung, sau ambele. Statul membru notifică Comisiei planurile revizuite, împreună cu o declarație ce explică modul în care revizuirile propuse remediază depășirea alocărilor sale anuale de emisii și, dacă este cazul, cum a răspuns recomandărilor Comisiei. Dacă planul național integrat privind energia și clima sau strategia națională pe termen lung rămâne în mare parte nemodificat(ă), statul membru publică o explicație în care își prezintă justificarea.
2.  În conformitate cu programul său anual de lucru, Agenția Europeană de Mediu acordă asistență Comisiei în cadrul activității sale de evaluare a unor astfel de planuri de măsuri corective.	2.  În conformitate cu programul său anual de lucru, Agenția Europeană de Mediu și Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice, instituit în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119, acordă asistență Comisiei în cadrul activității sale de evaluare a unor astfel de planuri de măsuri corective.
3.  Comisia poate emite un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) și, în acest caz, procedează astfel în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama pe deplin de avizul Comisiei și își poate revizui planul de măsuri corective pentru a corespunde acestuia.	3.  Comisia emite un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) și, în acest caz, procedează astfel în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama pe deplin de avizul Comisiei și își revizuiește planul de măsuri corective pentru a corespunde acestuia. Dacă statul membru în cauză nu dă curs recomandării sau unei părți substanțiale a acesteia, statul membru respectiv prezintă Comisiei o justificare.
	3a.  Planurile de acțiuni corective și avizele Comisiei, precum și răspunsurile și justificările primite de la statele membre menționate la alineatele (1), (1a) și (3), sunt accesibile publicului.
	3b.  Când își actualizează planul național integrat privind energia și clima în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre fac trimitere, dacă este cazul, la planurile lor de măsuri corective întocmite în temeiul alineatelor (1) și (1a) și la orice aviz emis de Comisie în temeiul prezentului articol.”

(32018R0842)

Amendamentul  38

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 9 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2.  În cazul în care în perioada 2021-2025 cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră a unui stat membru menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 a depășit cantitatea de absorbții stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat, administratorul central deduce, pentru anii relevanți, din alocările anuale de emisii ale statului membru respectiv, un cuantum egal cu excedentul de emisii de gaze cu efect de seră exprimat în tone de CO2 echivalent.	„2.  În cazul în care în perioada 2021-2025 sau în perioada 2026-2030, cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră a unui stat membru menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 a depășit cantitatea de absorbții stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat, administratorul central deduce, pentru anii relevanți, din alocările anuale de emisii ale statului membru respectiv, un cuantum egal cu excedentul de emisii de gaze cu efect de seră exprimat în tone de CO2 echivalent.”

(32018R0842)

Amendamentul  39

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 11 a

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(7) Se introduce următorul articol:	eliminat
Articolul 11a
Rezerva suplimentară
1. În cazul în care, până în 2030, Uniunea reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului**, și ținând seama de limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, se instituie o rezervă suplimentară în registrul Uniunii.
2.  Statele membre care decid să nu contribuie și să nu beneficieze de rezerva suplimentară notifică decizia lor Comisiei în termen de cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
3.  Rezerva suplimentară constă în absorbțiile nete pe care statele membre participante le-au generat în perioada 2026-2030 în plus față de obiectivele lor respective în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841, după deducerea următoarelor două elemente:
(a) eventualele flexibilități utilizate în temeiul articolelor 11-13b din Regulamentul (UE) 2018/841;
(b) cantitățile luate în considerare pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 7 din prezentul regulament.
4.  În cazul în care se constituie o rezervă suplimentară în temeiul alineatului (1), un stat membru participant poate beneficia de aceasta dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) emisiile de gaze cu efect de seră ale statului membru depășesc nivelul alocărilor sale anuale de emisii pentru perioada 2026-2030;
(b) statul membru a făcut uz integral de mecanismele de flexibilitate prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3);
(c) statul membru a exploatat la maximum absorbțiile nete în conformitate cu articolul 7, chiar dacă respectiva cantitate nu atinge nivelul stabilit în anexa III; și
(d) statul membru nu a efectuat niciun transfer net către alte state membre în temeiul articolului 5.
5.  În cazul în care un stat membru îndeplinește condițiile stabilite la alineatul (4), acesta primește o cantitate suplimentară din rezerva suplimentară, în limita deficitului acestuia, care urmează să fie utilizată pentru asigurarea conformării în temeiul articolului 9.
În cazul în care cantitatea colectivă rezultată pentru toate statele membre care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol depășește cantitatea alocată rezervei suplimentare menționată la alineatul (3) de la prezentul articol, cantitățile pentru fiecare dintre statele membre în cauză se reduc în mod proporțional.
_________
** Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

Amendamentul  40

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 15

Textul în vigoare	Amendamentul
	(7a) Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 15	Articolul 15
Revizuire	Revizuire
1.  Prezentul regulament se revizuiește în mod constant luând în considerare, printre altele, evoluția circumstanțelor naționale, modul în care toate sectoarele economiei contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris.	„1.  Prezentul regulament se revizuiește în mod constant luând în considerare, printre altele, evoluția circumstanțelor naționale, modul în care toate sectoarele economiei contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris și ale Regulamentului (UE) 2021/1119.
2.  Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în conformitate cu articolul 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv cu privire la echilibrul dintre cerere și ofertă pentru alocările anuale de emisii, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare la nivelul Uniunii în vederea reducerilor necesare ale emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizate de Uniune și de statele sale membre, inclusiv un cadru post-2030, și poate formula propuneri, dacă este cazul.	2. Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în conformitate cu articolul 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv cu privire la echilibrul dintre cerere și ofertă pentru alocările anuale de emisii, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică și la obiectivele climatice intermediare conform articolului 2 și articolului 4 din regulamentul (UE) 2021/1119 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare la nivelul Uniunii în vederea reducerilor necesare ale emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizate de Uniune și de statele sale membre, inclusiv un cadru post-2030, și poate formula propuneri, dacă este cazul.
Rapoartele respective țin seama de strategiile elaborate în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 în vederea asigurării unei contribuții la formularea unei strategii pe termen lung a Uniunii.	Rapoartele respective țin seama de strategiile elaborate în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 în vederea asigurării unei contribuții la formularea unei strategii pe termen lung a Uniunii.”

(32018R0842)

Amendamentul  41

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 b (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 15 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(7b) Se introduce următorul articol:
	„Articolul 15a
	Alinierea la obiectivul Uniunii și al statelor membre privind neutralitatea climatică
	1.  Până la adoptarea actului legislativ de stabilire a obiectivului climatic al Uniunii pentru 2040 în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1119, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care stabilește:
	(a)  adecvarea obiectivelor naționale actuale prevăzute în anexa I la prezentul regulament în ceea ce privește contribuția lor la atingerea obiectivului neutralității climatice până cel târziu în 2050 în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119 într-un mod echitabil și eficient din punctul de vedere al costurilor;
	(b)  o traiectorie de reducere pentru fiecare stat membru a emisiilor de gaze cu efect de seră care intră sub incidența prezentului regulament, compatibilă cu obiectivul neutralității climatice pentru fiecare stat membru, până cel târziu în 2050.
	2.  În termen de șase luni de la publicarea raportului menționat la alineatul (1), Comisia prezintă propuneri de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sectoarele reglementate de prezentul regulament. Propunerile respective asigură distribuirea echitabilă și eficientă din punctul de vedere al costurilor a eforturilor de reducere în întreaga Uniune, pe baza traiectoriilor de reducere menționate la alineatul (1) litera (b).”

Amendamentul  42

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 c (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 15 b (nou)

Textul în vigoare	Amendamentul
	(7c) Se introduce următorul articol:
	„Articolul 15b
	Accesul la justiție
	1.  Statele membre se asigură că, în conformitate cu sistemul lor juridic intern, publicul interesat care îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (2), inclusiv persoane fizice sau juridice sau asociațiile, organizațiile or grupurile lor, are acces la o cale de atac în fața unei instanțe judecătorești sau a unui alt organism independent și imparțial instituit prin lege pentru a contesta legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, a acțiunilor și a omisiunilor:
	(a)  care nu respectă obligațiile legale prevăzute la articolele 4-8 din prezentul regulament; sau
	(b)  care fac obiectul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
	În sensul prezentului alineat, o acțiune sau o omisiune care nu respectă obligațiile legale ce decurg din articolul 4 sau articolul 8 poate fi o acțiune sau o omisiune cu privire la o politică sau o măsură adoptată în scopul punerii în aplicare a respectivelor obligații, în cazul în care politica sau măsura respectivă nu aduce o contribuție suficientă la punerea în aplicare.
	2.  Se consideră că membrii publicului în cauză îndeplinesc condițiile menționate la alineatul (1) atunci când:
	(a)  au un interes suficient; sau
	(b)  invocă încălcarea unui drept, atunci când dispozițiile de procedură administrativă ale unui stat membru impun acest aspect drept condiție preliminară.
	Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient în conformitate cu obiectivul de a acorda un acces amplu la justiție membrilor publicului interesat, în acord cu Convenția de la Aarhus. În acest sens, interesul oricărei organizații neguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului și care îndeplinește condițiile prevăzute de dreptul intern este considerat suficient în sensul prezentului alineat.
	3.  Alineatele (1) și (2) nu exclud posibilitatea de a recurge la o cale de atac preliminară în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere cerinței de a epuiza toate căile de atac administrative înainte de a recurge la căile de atac judiciare, dacă legislația internă prevede o astfel de obligație. Orice astfel de procedură trebuie să fie corectă, echitabilă și rapidă și să nu implice costuri prohibitive.
	4.  Statele membre se asigură că informațiile practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare sunt puse la dispoziția publicului într-o manieră accesibilă.”

(32018R0842)

 

Amendamentul  43

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 d (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 16 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(7d) Se introduce următorul articol:
	„Articolul 16a
	Consultanță științifică privind sectoarele ESR/CARE
	În conformitate cu mandatul său prevăzut la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1119, Comitetul științific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC) este invitat, din proprie inițiativă, să furnizeze consiliere științifică și să emită rapoarte privind traiectoria prezentului regulament, nivelurile anuale de emisii și mecanismele de flexibilitate, precum și coerența acestora cu obiectivele climatice, în special în vederea informării cu privire la orice revizuire ulterioară a prezentului regulament. Comisia ține seama în mod corespunzător de avizul comitetului consultativ sau justifică public motivele pentru care nu le ia în considerare.”

 

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Obiective mai ambițioase în combaterea schimbărilor climatice

 

În 2020, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2021/1119, Legea europeană a climei. Această inițiativă de referință angajează UE să reducă emisiile cu 55 % până în 2030 și să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Ca urmare a acestui acord, este necesar să se actualizeze arhitectura politicii UE în domeniul climei.

Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR) este un element fundamental al acestei arhitecturi și reglementează în prezent aproximativ 60 % din emisiile din Uniune. Ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, Comisia Europeană a propus modificarea ESR pentru a alinia contribuția acestuia la obiectivele Legii climei.

ESR acoperă în prezent toate emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt acoperite nici de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), nici de Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF). Înseamnă că acoperă în prezent emisiile directe de gaze cu efect de seră din mai multe sectoare-cheie: transporturi (cu excepția transportului aerian și maritim extern), clădiri, agricultură, instalații industriale și gaze care nu intră sub incidența EU ETS și deșeuri, precum și emisiile rezultate fără un proces de ardere din utilizarea energiei și a produselor. Acoperă emisiile de CO2, cât și o parte semnificativă a altor emisii decât cele de CO2.

Obiectivul general al propunerii Comisiei este de a revizui ESR astfel încât să contribuie la atingerea obiectivului de a ajunge la o reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și coerent, ținând seama totodată de necesitatea unei tranziții juste și de necesitatea ca toate sectoarele să contribuie la eforturile UE în domeniul climei. Scopul este de a se înscrie în mod treptat și echilibrat pe o traiectorie care să permită realizarea neutralității climatice până în 2050.

Aceasta necesită o acțiune mai progresivă în sectoarele acoperite de ESR. Propunerea actualizează obiectivele naționale în conformitate cu o reducere la nivelul UE de 40 % în sectoarele ESR comparativ cu 2005 până în 2030. Statele membre contribuie la această reducere globală cu obiective care variază de la -10 % la -50 %. Aceste obiective naționale se stabilesc în principal în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor.

Intensificarea acțiunilor climatice pentru Europa.

 

Raportoarea sprijină propunerea Comisiei de a actualiza obiectivele ESR în acord cu obiectivul UE pentru 2030 de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii. Cu toate acestea, raportoarea este ferm convinsă că obiectivele UE în materie de climă pot fi atinse numai printr-un cadru legislativ mai solid, care impune tuturor statelor membre să ia măsuri.

 

Astfel, raportoarea a luat mai multe inițiative pentru a consolida propunerea Comisiei astfel încât să corespundă nu numai obiectivului UE pentru 2030, ci și obiectivului general al neutralității climatice până în 2050.

 

Toate statele membre trebuie să contribuie la noile ambiții climatice ale UE.

 

Obiectivele naționale actuale din cadrul ESR nu cer tuturor statelor membre să își reducă emisiile. Noua propunere a Comisiei modifică acest lucru: în prezent, toate statele membre trebuie să participe la acțiune. Parlamentul European a cerut de mult tip acest lucru și era urgent să se acționeze în acest sens.

 

Raportoarea este de acord cu aceste revizuiri, remarcând totodată că există încă o discrepanță semnificativă între obiectivele naționale ale statelor membre. Prin urmare, este necesar să se consolideze convergența dintre eforturile statelor membre în cadrul obiectivelor stabilite. În acest scop, raportoarea a impus obiective naționale cât mai stricte posibil pentru ca toate statele membre să fie constrânse să depună eforturi de decarbonizare suficiente.

 

Garantarea îndeplinirii efective a obiectivelor pentru 2030.

 

Este extrem de important să se mențină integritatea noilor obiective de reducere a emisiilor în temeiul ESR și să se garanteze că acestea sunt efectiv îndeplinite de statele membre.

 

În acest sens, raportoarea a eliminat sau a limitat o serie de posibile lacune din regulament. Se prevede restricționarea capacității statelor membre de a „împrumuta” certificate de emisii din bugetul lor viitor de emisii, precum și a capacității lor de a comercializa certificate. Raportoarea a mai adăugat și cerința ca veniturile unui stat membru din comercializarea certificatelor de emisii în cadrul ESR să fie alocate acțiunilor climatice – un pas esențial pentru a asigura o concentrare raționalizată asupra acțiunilor climatice în întregul regulament.

 

În plus, raportoarea a abrogat propunerea de a introduce o rezervă de siguranță suplimentară compusă din absorbții excedentare generate de statele membre în plus față de obiectivele lor din Regulamentul LULUCF. Acest lucru va asigura totodată măsuri de decarbonizare în toate sectoarele vizate de regulament.

 

Adaptarea obiectivelor naționale la neutralitatea climatică până în 2050.

 

Regulamentul stabilește obiective de reducere a emisiilor pentru statele membre până în 2030. Este totuși de dorit să se stabilească o legătură clară între ESR și obiectivul neutralității climatice consacrat în Legea climei. Parlamentul European a adoptat deja o poziție clară potrivit căreia obiectivele Legii climei ar trebui să fie îndeplinite de fiecare stat membru în parte. Prin urmare, raportoarea a creat o legătură clară între ESR și Legea climei pentru a codifica unele măsuri care trebuie luate de statele membre după 2030 și pentru a înscrie UE pe calea către neutralitatea climatică până în 2050.

 

Statele membre își pot atinge obiectivele în modul cel mai potrivit pentru ele.

 

UE este diversă, iar statele membre au caracteristici distincte și compoziții economice diferite. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă o anumită flexibilitate în a-și atinge obiectivele climatice în modul cel mai potrivit pentru ele. Prin noua propunere legislativă, statele membre au o anumită flexibilitate pentru a reduce emisiile în sectoarele în care este cel mai rentabil.

 

Raportoarea consideră că aceste propuneri combinate vor consolida ESR, vor promova măsurile de decarbonizare în întreaga Uniune și vor orienta politicile UE astfel încât să facă față provocărilor climatice, având obiective comune.

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM (29.4.2022)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris

(COM(2021)0555 – C9‑0321/2021 – 2021/0200(COD))

Raportor pentru aviz: Angel Dzhambazki

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului privind partajarea eforturilor

 

Prin Legea europeană a climei, UE și statele sale membre s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55 % până în 2030 față de nivelurile din 1990 și să devină, până în 2050, primul grup de națiuni neutre din punct de vedere climatic din lume. În vara anului 2020, Comisia a propus pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, care actualizează cadrul actual al politicii UE în domeniul climei, pentru a realiza reducerile suplimentare de emisii impuse de acest obiectiv.

 

Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR) are un rol esențial în acest cadru de politică, vizând emisiile din sectoare precum transporturile (dar nu și aviația și transportul maritim extern), construcțiile, agricultura, gestionarea deșeurilor și diverse alte surse care nu sunt acoperite de actualul sistem UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), precum și emisiile care nu sunt legate de arderi rezultate din utilizarea energiei și a produselor. ESR cuprinde aproximativ 60 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. Pentru perioada 2021-2030, ESR în vigoare, adoptat în 2018 stabilește un obiectiv colectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru întreaga UE cu -30 % față de nivelurile din 2005. Statele membre împărtășesc efortul de reducere a emisiilor la nivelul UE prin obiective naționale obligatorii de reducere a emisiilor, stabilite în principal pe baza PIB-ului pe cap de locuitor.

 

Aliniind ESR la obiectivul mai ambițios în materie de climă pentru 2030, propunerea Comisiei crește obiectivul de reducere a emisiilor la nivelul UE la -40 % în 2030 și, în consecință, a obiectivelor naționale la -10 % -50 % sub nivelurile din 2005. Conform propunerii, statele membre rețin o anumită flexibilitate pentru a-și îndeplini eforturile de reducere necesare de la an la an. În plus, sectorul transportului rutier și cel al construcțiilor rămân acoperite de ESR, iar, într-o inițiativă separată, Comisia a propus și includerea acestor sectoare într-un nou ETS la nivelul UE.

 

Evaluarea propunerii de către raportor

 

Raportorul admite că pachetul „Pregătiți pentru 55” vizează obiective mai îndrăznețe de a reduce rapid emisiile de gaze cu efect de seră ale UE în vederea atingerii neutralității climatice în următoarele trei decenii. Raportorul regretă însă faptul că inițiativele propuse nu dispun de o analiză aprofundată pentru a aborda în mod onest impactul negativ al unei tranziții rapide (în principiu fără rival la nivel mondial) asupra competitivității economiei și a locurilor de muncă din statele membre. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește mobilitatea, domeniu în care nu este sigur că soluțiile alternative cu emisii scăzute și zero și energia pentru exploatarea acestora vor deveni disponibile pe scară largă și suficient de rapid pentru a asigura mobilitatea la prețuri accesibile pentru cetățeni și întreprinderi, piatra de temelie a funcționării societăților noastre. Prin urmare, în cadrul politicii sale privind clima și energia, UE trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că trecerea la tehnologii și infrastructuri pentru combustibili alternativi, inclusiv energie electrică și combustibili pe bază de hidrogen, progresează în concordanță cu obiectivele sale în materie de climă. Pentru a deveni mai durabil pe termen scurt și lung, sectorul transporturilor depinde de condițiile de reglementare care sprijină puternic tehnologiile inovatoare și investițiile în acestea.

 

Raportorul avertizează că costurile suplimentare pentru cetățeni și gospodării, care vor fi cel mai probabil generate de propunerea de includere a transportului rutier și a construcțiilor în ETS și, indirect, de obiectivul mai ambițios al ESR, vor agrava efectele actualei inflații a prețurilor la energie, ceea ce va contribui și mai mult la sărăcia energetică și în domeniul transporturilor deja existentă. Prin urmare, este necesar să se aibă în vedere mecanisme de sprijin mai permanente în contextul Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice propus de Comisie. 

 

 

Raportorul este în favoarea propunerii de a menține sectoarele transportului rutier (și al construcțiilor) în domeniul de aplicare al ESR, întrucât statele membre sunt cele mai în măsură să ia măsuri de reglementare adecvate – adaptate în funcție de situația lor specifică și de nevoile de mobilitate și de locuințe ale cetățenilor lor – pentru a face față reducerilor de emisii preconizate în toate sectoarele. Raportorul sprijină și propunerea de a menține flexibilitatea pentru ca statele membre să își reducă emisiile și să își respecte în mod eficace obligațiile de reducere a emisiilor.

 

Raportorul consideră că este important să se ofere statelor membre și părților interesate din sectoarele vizate o traiectorie previzibilă și stabilă pentru reducerea necesară a emisiilor, o condiție prealabilă pentru stimularea investițiilor și a inovării în soluții favorabile climei. Traiectoriile specifice fiecărei țări pentru emisiile alocate ar trebui, prin urmare, să fie stabilite o singură dată la începutul perioadei 2021-2030. Întrucât o repartizare justă și echitabilă a eforturilor între statele membre și în interiorul acestora este esențială pentru îndeplinirea obiectivului la nivelul UE, Comisia ar trebui să analizeze și să ia în considerare aspectele legate de rentabilitate și echitate dincolo de PIB-ul pe cap de locuitor atunci când stabilește traiectoriile naționale. În cele din urmă, având în vedere o posibilă acoperire a transportului rutier în cadrul ETS, raportorul subliniază necesitatea de a revizui în continuare toate normele de la nivelul UE în cadrul ESR și ETS, evitând o posibilă reglementare excesivă. În acest sens, Comisia ar trebui să raporteze într-un mod mai cuprinzător cu privire la reducerile efective ale emisiilor la nivel de sector, de exemplu în rapoartele privind progresele înregistrate în temeiul Regulamentului privind guvernanța în domeniul energiei și al climei.

 

 

AMENDAMENTE

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul  1

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C comparativ cu nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C comparativ cu nivelurile preindustriale.	(1) Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C comparativ cu nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C comparativ cu nivelurile preindustriale, reflectând în același timp principiile echității și responsabilităților comune, dar diferențiate, precum și capacitățile respective ale națiunilor.

Amendamentul  2

Propunere de regulament

Considerentul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(1a) În rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu, Parlamentul European a îndemnat Comisia să ia măsuri imediate și ambițioase pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C și pentru a evita pierderea masivă a biodiversității, inclusiv abordând inconsecvențele dintre politicile actuale ale Uniunii și situația de urgență climatică și de mediu și garantând că toate viitoarele propuneri legislative și bugetare relevante sunt pe deplin aliniate cu obiectivul de a limita încălzirea globală la sub 1,5 °C și nu contribuie la pierderea biodiversității.

Amendamentul  3

 

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Pactul verde european31 combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.	(3) Pactul verde european31 combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor. Această tranziție are un impact diferit asupra statelor membre, regiunilor, sectoarelor economice și cetățenilor și depinde de situația lor specifică. De exemplu, afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate. Prin urmare, este esențial să se asigure faptul că Pactul verde european este pus în aplicare într-un mod care promovează coeziunea economică, socială și teritorială în Uniune, inclusiv în regiunile sale ultraperiferice, și că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, acordând atenția cuvenită grupurilor defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de sărăcia energetică sau din domeniul transporturilor, microîntreprinderile vulnerabile, întreprinderile mici și mijlocii și persoanele care aparțin unor minorități. În special, trebuie să se asigure evitarea perturbărilor în sectoarele critice care răspund nevoilor de bază ale economiei și societății, cum ar fi mobilitatea.
__________________	__________________
31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)640 final din 11 decembrie 2019.	31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)640 final din 11 decembrie 2019.

Amendamentul  4

 

Propunere de regulament

Considerentul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) Sectorul transporturilor din UE este esențial pentru dezvoltarea economică și socială a Uniunii și pentru asigurarea accesibilității teritoriale și a conectivității tuturor regiunilor UE. Totodată, decarbonizarea sectorului este esențială pentru ca Uniunea să își atingă obiectivul de reducere a emisiilor de GES cu 55 % până în 2030 și obiectivul pe termen lung de atingere a neutralității climatice până în 2050. Prin urmare, Uniunea trebuie să transforme în realitate transportul sustenabil, asigurând totodată funcționarea pieței interne și competitivitatea UE pe plan mondial și evitând perturbările și protejând standardele sociale. Eforturile trebuie să se concentreze în special pe promovarea unui sector al transporturilor rezilient și adaptat exigențelor viitorului atunci când se realizează obiectivele climatice ale statelor membre stabilite pentru 2030, astfel cum au fost stabilite în prezentul regulament. Prin urmare, statele membre ar trebui să utilizeze toate fondurile disponibile ale Uniunii pentru a sprijini sectorul transporturilor în procesul de decarbonizare, ținând seama și de faptul că, în prezent, tranziția cu emisii scăzute de dioxid de carbon în mai multe moduri de transport rămâne dificilă din punct de vedere tehnologic și ridică provocări în ceea ce privește eficiența și competitivitatea. Pentru următoarele etape în direcția decarbonizării sectoarelor transporturilor trebuie respectat principiul neutralității tehnologice.

Amendamentul  5

 

Propunere de regulament

Considerentul 3 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3b) Trebuie luate în considerare efectele sociale și economice ale tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Principiul decarbonizării trebuie să fie corelat cu punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, asigurându-se că nimeni și nicio regiune nu sunt lăsate în urmă.

Amendamentul  6

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.	(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.
__________________	__________________
32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).	32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

Amendamentul  7

Propunere de regulament

Considerentul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(4a) Ca sector central în tranziția către durabilitate, transporturile trebuie să rămână de domeniul Regulamentului (UE) 2018/842, indiferent de evoluția ulterioară a schemei de comercializare a certificatelor de emisii. Totodată, orice soluție viitoare bazată pe piață nu ar trebui să împiedice niciodată alte măsuri legislative suplimentare, nici la nivel național, nici la nivelul Uniunii, pentru a reduce și mai mult emisiile generate de transporturi.

Amendamentul  8

Propunere de regulament

Considerentul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5a) Având în vedere rolul esențial al întregului sector al transporturilor, inclusiv transportul rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare, maritim și aerian, pentru funcționarea societăților noastre, se preconizează că acesta va juca un rol semnificativ în atingerea obiectivelor climatice stabilite prin Legea europeană a climei.

Amendamentul  9

Propunere de regulament

Considerentul 5 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5b) Hidrogenul poate fi utilizat ca materie primă sau ca sursă de energie în procesele industriale și chimice, în transportul aerian și maritim, decarbonizarea sectoarelor în care electrificarea directă nu este posibilă tehnologic sau nu este competitivă, precum și pentru stocarea energiei pentru a echilibra, acolo unde este necesar, sistemul energetic, jucând astfel un rol semnificativ în integrarea sistemului energetic.

Amendamentul  10

Propunere de regulament

Considerentul 5 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5c) Atât hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cât și hidrogenul din surse regenerabile ar trebui încurajat să se dezvolte pe piața europeană a energiei, ținând seama de faptul că au nevoi diferite în materie de infrastructură și de investiții, acordând prioritate investițiilor care vor extinde producția de energie din surse regenerabile suficient de rapid pentru a atinge obiectivele climatice și de mediu ale Uniunii pentru 2030 și 2050 și prin exploatarea hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon ca tehnologie de tranziție pe termen scurt. Comisia ar trebui deci să evalueze aproximativ cât de mult hidrogen din surse cu emisii scăzute de dioxid de carbon va fi necesar pentru tranziția către decarbonizare până când hidrogenul din surse regenerabile va putea prelua acest rol, în ce cazuri și pentru cât timp. În plus, Comisia și statele membre să reducă obstacolele economice și de reglementare pentru a promova o introducere rapidă pe piață a hidrogenului din surse regenerabile.

Amendamentul  11

Propunere de regulament

Considerentul 5 d (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5d) Comisia a propus, în cadrul taxonomiei UE instituite în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului1a, un proiect de norme pentru clasificarea gazelor naturale și a energiei nucleare ca fiind ecologice în contextul obiectivelor legate de schimbările climatice. O astfel de clasificare ar ajuta sectorul transporturilor să își reducă amprenta de carbon și să atingă obiectivele Pactului verde și ale pachetului „Pregătiți pentru 55”. Acest lucru este deosebit de important având în vedere posibilele interdicții privind producția de vehicule cu motoare cu ardere internă după 2030, deoarece vehiculele cu emisii zero se bazează în mare măsură pe energia electrică pentru încărcare și numai energia nucleară sigură și fiabilă ar putea satisface nevoile vehiculelor cu emisii zero.
	_______________
	1a Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

Amendamentul  12

Propunere de regulament

Considerentul 5 e (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5e) Cadrul taxonomiei UE instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852 oferă societăților, investitorilor și factorilor de decizie definiții adecvate pentru care activitățile economice pot fi considerate durabile din punctul de vedere al mediului. În acest mod, se poate crea securitate pentru investitori, se pot proteja investitorii privați împotriva dezinformării ecologice, pot fi ajutate întreprinderile să devină mai ecologice, se poate atenua fragmentarea pieței și pot fi direcționate investițiile acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Amendamentul  13

 

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(7) Deși comercializarea certificatelor de emisii se va aplica și emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier și maritim, precum și de clădiri, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 va fi menținut. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34.	(7) Domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 este menținut. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34. În vederea reducerii sarcinii de reglementare, Comisia ar trebui să revizuiască în mod corespunzător cadrul legislativ care abordează reducerea emisiilor, în special în sectoare precum transporturile, care fac obiectul unor legislații și instrumente de stabilire a prețurilor diferite, și, dacă este necesar, să propună adaptări pentru a evita o posibilă reglementare excesivă.
__________________	__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).	34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
	(Domeniul de aplicare al ESR)

Amendamentul  14

Propunere de regulament

Considerentul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(9a) Având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, eforturile și obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui adaptate la realitatea specifică a regiunilor ultraperiferice, caracterizate structural prin depărtare, insularitate, suprafața redusă, relieful și clima dificile și dependența economică de un număr redus de produse.

Amendamentul  15

 

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(10) Pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 %, sectoarele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 vor trebui să își reducă treptat emisiile până la atingerea unui nivel de -40 % în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.	(10) Pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 %, statele membre vor trebui, pentru sectoarele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842, să își reducă treptat emisiile pentru a atinge colectiv obiectivul european de  40 % în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.

Amendamentul  16

 

Propunere de regulament

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(12a) Pentru a asigura o reducere echitabilă și rentabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele care intră atât sub incidența Regulamentului (UE) 2018/842, cât și a Directivei 2003/87/CE, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a echilibra reducerile pe care le realizează în sectoarele respective în cadrul instrumentelor aplicate. În cazul în care, pentru un anumit an, statele membre și-au redus emisiile în sectoarele respective mai mult decât proporțional în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, este corect ca acestea să poată oferi compensații sectoarelor respective. Prin urmare, în aceste cazuri, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda o cantitate limitată de cote alocate cu titlu gratuit în sectoarele respective în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, asigurându-se, în același timp, că respectivele avantaje în materie de costuri sunt transferate cetățenilor și întreprinderilor. Prin urmare, Comisia ar trebui să stabilească criterii de referință sectoriale anuale privind emisiile pentru sectoarele respective, în raport cu care pot fi evaluate emisiile de gaze cu efect de seră revizuite ale statelor membre din sectoarele respective. O astfel de valoare de referință sectorială anuală privind emisiile nu ar trebui înțeleasă ca un obiectiv sectorial minim, ci mai degrabă ca un prag care să permită flexibilitatea prin Directiva 2003/87/CE.

Amendamentul  17

Propunere de regulament

Considerentul 12 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(12b) Eforturile statelor membre de reducere a emisiilor ar trebui să se bazeze în continuare pe principiul solidarității între statele membre și pe necesitatea unei creșteri economice durabile pe întreg teritoriul Uniunii, ținând seama de PIB-ul statelor membre pe cap de locuitor. Nivelurile anuale de emisii alocate statelor membre ar trebui, în consecință, să fie stabilite în conformitate cu principiile echității și rentabilității, luând în considerare, printre altele, capacitatea economică și potențialul și costurile relative de reducere a emisiilor.

Amendamentul  18

 

Propunere de regulament

Considerentul 13

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(13) Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, care are, de asemenea, un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Având în vedere aceste incertitudini, este oportun să se revizuiască datele privind emisiile în 2025 și, dacă este necesar, să se reajusteze alocările anuale de emisii.	(13) Noi amenințări, precum războiul dus de Rusia în Ucraina și pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii în grade diferite și pentru perioade care nu pot fi încă pe deplin cuantificate. În plus, aceste crize au potențialul de a influența modul în care statele membre își pot reduce nivelurile de emisii. Având în vedere aceste incertitudini, este oportun ca Regulamentul (UE) 2018/842 să ofere statelor membre și sectoarelor traiectorii previzibile pentru reducerile necesare ale emisiilor până în 2030. Dacă este necesar, în ceea ce privește situațiile strategice de urgență sau de criză, ajustările temporare ale nivelurilor anuale de emisii alocate ar trebui totuși să rămână posibile, cu condiția respectării obiectivelor naționale de reducere a emisiilor stabilite pentru 2030 și a luării în considerare în mod corespunzător a mecanismelor de flexibilitate prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/842. În plus, în cazul în care un stat membru își depășește alocările anuale, aceasta ar trebui să presupună doar o procedură corectivă în conformitate cu prezentul regulament.

Amendamentul  19

Propunere de regulament

Considerentul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(13a) Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța strategică a sectorului transporturilor. Punerea în aplicare a culoarelor verzi, care au asigurat lanțuri de aprovizionare sigure pentru serviciile medicale și de urgență, aprovizionarea cu alimente esențiale și produsele farmaceutice, a reprezentat o bună practică care, în viitor, ar trebui să prevaleze asupra reducerii emisiilor în perioade de criză.

Amendamentul  20

 

Propunere de regulament

Considerentul 14

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(14) Prin urmare, este oportun să se actualizeze în 2025 alocările anuale de emisii pentru perioada 2026-2030. Această actualizare ar trebui să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale efectuată de Comisie pentru a determina media emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru în anii 2021, 2022 și 2023.	eliminat

Amendamentul  21

Propunere de regulament

Considerentul 17

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(17) Având în vedere introducerea unui regim mai strict de conformitate în Regulamentul (UE) 2018/841 începând din 2026, este oportun să se elimine deducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de fiecare stat membru în perioada 2026-2030 în sectorul terenurilor, în plus față de absorbțiile sale. Prin urmare, articolul 9 alineatul (2) ar trebui modificat în consecință.	(17) Dispozițiile Regulamentului 2018/842 în ceea ce privește neconformitatea ar trebui consolidate astfel încât, pe de o parte, să descurajeze țările să își depășească alocările de emisii, inclusiv prin sancțiuni financiare, și, pe de altă parte, să sporească transparența și eficacitatea acțiunilor corective.

Amendamentul  22

Propunere de regulament

Considerentul 18

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(18) Stabilirea unor obiective mai ambițioase în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 va reduce capacitatea statelor membre de a genera absorbții nete care pot fi utilizate pentru asigurarea conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842. În plus, împărțirea utilizării flexibilității LULUCF în două perioade separate va limita și mai mult disponibilitatea absorbțiilor nete în scopul respectării Regulamentului (UE) 2018/842. Prin urmare, unele state membre s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, în timp ce unele state membre, aceleași sau altele, ar putea genera absorbții nete care nu pot fi utilizate pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/842. Atât timp cât obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 sunt îndeplinite, în special în ceea ce privește limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, este oportun să se creeze un nou mecanism voluntar, sub forma unei rezerve suplimentare, care va ajuta statele membre care aderă la acesta să respecte obligațiile care le revin.	eliminat

Amendamentul  23

 

Propunere de regulament

Considerentul 18 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(18a) Unele state membre se vor confrunta cu probleme mari în îndeplinirea obiectivelor Regulamentului (UE) 2018/842. Prin urmare, este important să se asigure mecanisme de flexibilitate, precum și de împrumut și transfer. Pentru a evalua progresele înregistrate de statele membre în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vizate de Regulamentul (UE) 2018/842 și pentru a asigura transparența, evaluările progreselor înregistrate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 ar trebui să evalueze și să raporteze în special cu privire la reducerile de emisii pentru sectorul transporturilor, indicând emisiile anuale efective din acest sector și alocațiile anuale de emisii corespunzătoare, ce revin în baza Regulamentului (UE) 2018/842. Acest lucru nu ar trebui însă să însemne în niciun caz instituirea unor contribuții minime sectoriale, care ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor și nu contribuie la realizarea obiectivelor.

Amendamentul  24

 

Propunere de regulament

Considerentul 18 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(18b) Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului, în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris, un raport privind aplicarea Regulamentului (UE) 2018/842. Când întocmește raportul menționat, Comisia se va strădui să țină cont, unde este necesar, de avizul Comitetului științific consultativ european privind schimbările climatice, instituit prin Regulamentul 2021/1119 și de eventualele avize ale organismelor independente în domeniul climei.

Amendamentul  25

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatele 2 și 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) la articolul 4, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:	(3) la articolul 4, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
‘2.  Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament și a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) din prezentul regulament și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră:	‘2.  Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament și a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) din prezentul regulament și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră:
(a)  nu depășesc, în anii 2021 și 2022, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 1 din anexa I la prezentul regulament. Traiectoria liniară a unui stat membru începe fie la cinci doisprezecimi din intervalul care separă 2019 de 2020, fie în 2020, oricare dintre cele două ar avea drept rezultat o alocare mai redusă pentru statul membru în cauză;	(a)  nu depășesc, în anii 2021 și 2022, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 1 din anexa I la prezentul regulament. Traiectoria liniară a unui stat membru începe fie la cinci doisprezecimi din intervalul care separă 2019 de 2020, fie în 2020, oricare dintre cele două ar avea drept rezultat o alocare mai redusă pentru statul membru în cauză;
(b) nu depășesc, în anii 2023, 2024 și 2025, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe în 2022 la nivelul alocării anuale de emisii pentru statul membru respectiv, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament;	(b) nu depășesc, în perioada 2023-2030, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe în 2022 la nivelul alocării anuale de emisii pentru statul membru respectiv, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament;
(c) nu depășesc, în perioada 2026-2030, limita definită printr-o traiectorie liniară, care începe în 2024 la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2021, 2022 și 2023, astfel cum au fost transmise de statul membru conform articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament.
3.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile lineare stabilite la alineatul (2).	3.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile lineare stabilite la alineatul (2).
Pentru anii 2021 și 2022, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 transmise de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și precizează valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru, utilizată pentru a determina respectivele alocări anuale de emisii.	Pentru anii 2021 și 2022, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 transmise de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și precizează valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru, utilizată pentru a determina respectivele alocări anuale de emisii.
Pentru anii 2023, 2024 și 2025, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și a valorilor revizuite ale datelor din inventarul național pentru anii 2016, 2017 și 2018 menționate la al doilea paragraf.	Pentru perioada 2023-2030, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei traiectorii liniare, care începe în 2022 la nivelul alocării anuale de emisii pentru statul membru respectiv, stabilit în temeiul celui de al doilea paragraf, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament.
Pentru perioada 2026-2030, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
	Atunci când stabilește nivelurile anuale de emisii alocate fiecărui stat membru în temeiul prezentului alineat, Comisia se asigură că obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul prezentului regulament este atins în mod echitabil și rentabil în toate statele membre, ținând seama de mecanismele de flexibilitate prevăzute la articolul 5 din prezentul regulament.
	Pentru sectoarele vizate deopotrivă de prezentul regulament și de Directiva 2003/87/CE, la stabilirea nivelurilor anuale de emisii alocate pentru perioada 2026-2030, Comisia specifică, în plus, pentru fiecare stat membru, cota din nivelurile anuale de emisii alocate care corespunde emisiilor provenite de la respectivele sectoare de transport („criteriul de referință sectorial de alocare a emisiilor anuale”).”

Amendamentul  26

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3a) La articolul 4 se introduce următorul alineat:
	„4a.  Începând imediat de la... [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare], Comisia, în strânsă consultare cu statele membre, monitorizează în permanență riscul ca statele membre să își depășească nivelul anual de emisii alocate din cauza emisiilor mai mari generate de necesități, suportate în legătură cu măsurile care abordează situații strategice de urgență sau de criză, de exemplu pentru a atenua riscurile legate de aprovizionarea cu energie și cu combustibil, pentru a asigura redresarea sau pentru a oferi asistență umanitară.
	Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (1), în cazul în care Comisia conchide că nivelul anual de emisii alocate unui stat membru nu poate fi respectat din motivele menționate la alineatul (1) de la prezentul alineat, aceasta poate ajusta temporar nivelurile anuale de emisii alocate statului membru respectiv printr-un act de punere în aplicare, care acoperă emisii mai mari determinate de necesități, ținând seama în mod corespunzător de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în temeiul articolul 5 și de rezerva de siguranță prevăzută la articolul 11.”

Amendamentul  27

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 b (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(3b)  La articolul 4 se adaugă următorul alineat:
	„5a.  Când raportează despre evaluarea sa anuală în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia stabilește emisiile reglementate de prezentul regulament și, în special, indică nivelurile anuale de emisii alocate și emisiile anuale generate de sectorul transporturilor. Raportul ține seama și de situația fiecărui stat și să enumere măsurile naționale luate pentru a reduce emisiile, evidențiind valoarea adăugată adusă de UE.”

Amendamentul  28

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 c (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3c) Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 5	„Articolul 5
Mecanisme de flexibilitate prin intermediul împrumutului, al depozitării și al transferului	Mecanisme de flexibilitate prin intermediul împrumutului, al depozitării și al transferului
1.  În ceea ce privește perioada 2021-2025, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 10 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.	1.  În perioada 2021-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 10 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.
2.  În ceea ce privește perioada 2026-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii pentru anul următor.
3.  Un stat membru ale cărui emisii de gaze cu efect de seră pentru un anumit an se situează sub alocarea sa anuală de emisii pentru anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 6, are posibilitatea:	3.  Un stat membru ale cărui emisii de gaze cu efect de seră pentru un anumit an se situează sub alocarea sa anuală de emisii pentru anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 6, are posibilitatea:
(a)  în ceea ce privește anul 2021, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul respectiv din alocarea sa anuală de emisii; și	(a)  în ceea ce privește anul 2021, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul respectiv din alocarea sa anuală de emisii; și
(b)  în ceea ce privește perioada 2022-2029, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 30 % din alocările sale anuale de emisii de până în anul respectiv.	(b)  în ceea ce privește perioada 2022-2029, de a depozita pentru anii următori, până inclusiv în 2030, excedentul din alocarea sa anuală de emisii, până la un procent de 30 % din alocările sale anuale de emisii de până în anul respectiv.
4.  Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2025 și până la 10 % în ceea ce privește perioada 2026-2030. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.	4.  Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2025 și până la 10 % în ceea ce privește perioada 2026-2030.
5.  Un stat membru ale cărui emisii de gaze cu efect de seră revizuite pentru un anumit an se situează sub alocarea sa anuală de emisii pentru anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu alineatele (1)-(4) de la prezentul articol și cu articolul 6, poate transfera altor state membre excedentul respectiv din alocarea sa anuală de emisii. Un stat membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.	5.  Un stat membru ale cărui emisii de gaze cu efect de seră revizuite pentru un anumit an se situează sub alocarea sa anuală de emisii pentru anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu alineatele (1)-(4) de la prezentul articol și cu articolul 6, poate transfera altor state membre excedentul respectiv din alocarea sa anuală de emisii. Un stat membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.
6.  Statele membre pot folosi veniturile generate de transferurile de alocări anuale de emisii în conformitate cu alineatele (4) și (5) pentru combaterea schimbărilor climatice în Uniune sau în țări terțe. Statele membre informează Comisia cu privire la orice tip de acțiune întreprinsă în temeiul prezentului alineat.	6.  Statele membre folosesc veniturile generate de transferurile de alocări anuale de emisii efectuate în conformitate cu alineatele (4) și (5) pentru a combate schimbările climatice, sărăcia energetică și dificultățile din sectorul transporturilor în Uniune în sectoarele specificate la articolul 2. Statele membre transmit Comisiei informații despre orice acțiune întreprinsă în temeiul prezentului alineat și publică informațiile respective.
7.  Orice transfer de alocări anuale de emisii efectuat în conformitate cu alineatele (4) și (5) poate fi rezultatul unui proiect sau program de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră pus în aplicare în statul membru care vinde și remunerat de către statul membru beneficiar, cu condiția evitării dublei contabilizări și a asigurării trasabilității.	7.  Orice transfer de alocări anuale de emisii efectuat în conformitate cu alineatele (4) și (5) poate fi rezultatul unui proiect sau program de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră pus în aplicare în statul membru care vinde și remunerat de către statul membru beneficiar, cu condiția evitării dublei contabilizări și a asigurării trasabilității.
8.  Statele membre pot utiliza, fără nicio limită cantitativă, creditele alocate pentru proiecte în temeiul articolului 24a alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 din prezentul regulament, cu condiția evitării dublei contabilizări.	8.  Statele membre pot utiliza, fără nicio limită cantitativă, creditele alocate pentru proiecte în temeiul articolului 24a alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 din prezentul regulament, cu condiția evitării dublei contabilizări.
	8a.  Un stat membru ale cărui emisii de gaze cu efect de seră revizuite din sectoarele sub incidența prezentului regulament și a Directivei 2003/87/CE pentru un anumit an în perioada 2026-2030 se situează sub valoarea de referință sectorială anuală la emisii pe anul respectiv le poate aloca gratuit entităților reglementate certificatele ETS în temeiul Directivei 2003/87/CE timp de 24 luni după încheierea anului respectiv. Volumul alocat cu titlu gratuit se limitează la diferența dintre valoarea de referință sectorială anuală pentru emisii și volumul de emisii de gaze cu efect de seră certificat din sectoarele în cauză. Statul membru în cauză comunică Comisiei volumul alocat cu titlu gratuit pe care dorește să îl utilizeze. Acest volum se scade din cota anuală de emisii a statului membru respectiv.”

(Regulamentul (UE) 2018/842)

Amendamentul  29

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 8

Textul în vigoare	Amendamentul
	(5a) Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 8	„Articolul 8
Măsuri corective	Măsuri corective
1.  În cazul în care Comisia constată, în evaluarea sa anuală efectuată în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și ținând seama de utilizarea preconizată a mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament, că un stat membru nu înregistrează progrese suficiente în direcția respectării obligațiilor ce îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, statul membru în cauză prezintă Comisiei, în termen de trei luni, un plan de măsuri corective care include:	1.  În cazul în care Comisia constată, în evaluarea sa efectuată la fiecare doi ani în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 2018/1999 și ținând seama de utilizarea preconizată a mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament, că un stat membru nu înregistrează progrese suficiente în direcția respectării obligațiilor ce îi revin în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, statul membru în cauză prezintă Comisiei, în termen de trei luni, un plan de măsuri corective care include:
	(-a)  o analiză aprofundată a situației din statul membru, inclusiv o evaluare socioeconomică, pentru a evalua capacitatea de reducere a emisiilor de care dispune statul membru;
(a)  măsurile suplimentare pe care statul membru le va pune în aplicare în scopul îndeplinirii obligațiilor sale specifice în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, prin politici și măsuri naționale, precum și prin punerea în aplicare a măsurilor Uniunii;	(a)  măsurile suplimentare pe care statul membru le va pune în aplicare pentru a-și îndeplini obligațiile specifice în temeiul articolului 4 din prezentul regulament, prin politici și măsuri naționale, precum și prin punerea în aplicare a măsurilor luate la nivelul Uniunii, astfel încât să se asigure că măsurile sunt sustenabile din punct de vedere social, economic și al mediului;
(b)  un calendar strict al punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, care să permită evaluarea progreselor anuale înregistrate sub aspectul punerii în aplicare.	(b)  un calendar strict al punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, care să permită evaluarea progreselor anuale înregistrate sub aspectul punerii în aplicare.
2.  În conformitate cu programul său anual de lucru, Agenția Europeană de Mediu acordă asistență Comisiei în cadrul activității sale de evaluare a unor astfel de planuri de măsuri corective.	2.  În conformitate cu programul său anual de lucru, Agenția Europeană de Mediu acordă asistență Comisiei în cadrul activității sale de evaluare a unor astfel de planuri de măsuri corective.
3.  Comisia poate emite un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) și, în acest caz, procedează astfel în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama pe deplin de avizul Comisiei și își poate revizui planul de măsuri corective pentru a corespunde acestuia.	3.  Comisia publică un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate de statele membre în conformitate cu alineatul (1) în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama întru totul de avizul Comisiei și își revizuiește planul de măsuri corective în funcție de avizul Comisiei. Dacă statul membru în cauză nu dă curs unei recomandări sau unei părți considerabile dintr-o recomandare, prezintă o justificare.
	Planurile de acțiuni corective, ca și orice versiuni revizuite ale lor și avizele Comisiei menționate la primul paragraf sunt accesibile publicului.”

(Regulamentul (UE) 2018/842)

Amendamentul  30

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 9 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. În cazul în care în perioada 2021-2025 cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră a unui stat membru menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 a depășit cantitatea de absorbții stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat, administratorul central deduce, pentru anii relevanți, din alocările anuale de emisii ale statului membru respectiv, un cuantum egal cu excedentul de emisii de gaze cu efect de seră exprimat în tone de CO2 echivalent.	2. Statele membre care își depășesc emisiile alocate anuale în doi sau mai mulți ani consecutivi își revizuiesc planul național privind energia și clima și strategia națională pe termen lung. Revizuirea trebuie finalizată în termen de 12 luni. Comisia poate emite recomandări privind modul în care statul membru în cauză ar trebui să își revizuiască planurile naționale privind energia și clima și strategia pe termen lung. Statul membru notifică Comisiei planul revizuit împreună cu o declarație ce explică modul în care revizuirile propuse remediază neîncadrarea în alocarea națională anuale a emisiilor și, eventual, cum a răspuns recomandărilor Comisiei. Dacă planul național privind energia și clima sau strategia națională pe termen lung nu sunt modificate substanțial, Comisia inițiază, dacă este cazul, o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.”

Amendamentul  31

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 15

Textul în vigoare	Amendamentul
	(7a) Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 15	„Articolul 15
Revizuirea	Revizuirea
1.  Prezentul regulament se revizuiește în mod constant luând în considerare, printre altele, evoluția circumstanțelor naționale, modul în care toate sectoarele economiei contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris.	1.  Prezentul regulament se revizuiește în mod constant luând în considerare, printre altele, evoluția circumstanțelor naționale, modul în care toate sectoarele economiei contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, acordând o atenție deosebită evoluției din sectorul transportului, costurilor și beneficiilor respectivelor măsuri asupra diferitelor sectoare ale economiei și a cetățenilor, inclusiv orice măsură legislativă de natură climatică, evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris, minimizând totodată sarcina de reglementare și evitând suprareglementarea.
2.  Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în conformitate cu articolul 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv cu privire la echilibrul dintre cerere și ofertă pentru alocările anuale de emisii, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare la nivelul Uniunii în vederea reducerilor necesare ale emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizate de Uniune și de statele sale membre, inclusiv un cadru post-2030, și poate formula propuneri, dacă este cazul.	2.  Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în conformitate cu articolul 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv cu privire la echilibrul dintre cerere și ofertă pentru alocările anuale de emisii, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare la nivelul Uniunii în vederea reducerilor necesare ale emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizate de Uniune și de statele sale membre, inclusiv un cadru post-2030, sau dacă trebuie renunțat la unele politici și măsuri existente în caz de suprareglementare în anumite sectoare, mai precis în sectoarele transportului rutier și maritim în prezentul regulament și poate formula propuneri, dacă este cazul.”

(Regulamentul (UE) 2018/842)

 

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Modificarea Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris
Referințe	COM(2021)0555 – C9-0321/2021 – 2021/0200(COD)
Comisie competentă  Data anunțului în plen	ENVI 13.9.2021
Aviz emis de către  Data anunțului în plen	TRAN 13.9.2021
Raportor pentru aviz  Data numirii	Angel Dzhambazki 10.11.2021
Examinare în comisie	7.2.2022
Data adoptării	28.4.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	28 8 12
Membri titulari prezenți la votul final	Magdalena Adamowicz, Andris Ameriks, José Ramón Bauzá Díaz, Erik Bergkvist, Izaskun Bilbao Barandica, Paolo Borchia, Karolin Braunsberger-Reinhold, Marco Campomenosi, Massimo Casanova, Karima Delli, Anna Deparnay-Grunenberg, Ismail Ertug, Gheorghe Falcă, Giuseppe Ferrandino, Carlo Fidanza, Mario Furore, Søren Gade, Isabel García Muñoz, Jens Gieseke, Elsi Katainen, Elena Kountoura, Julie Lechanteux, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Benoît Lutgen, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Tilly Metz, Cláudia Monteiro de Aguiar, Caroline Nagtegaal, Jan-Christoph Oetjen, Philippe Olivier, Rovana Plumb, Tomasz Piotr Poręba, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Vera Tax, Barbara Thaler, István Ujhelyi, Henna Virkkunen, Petar Vitanov, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Lucia Vuolo, Roberts Zīle, Kosma Złotowski
Membri supleanți prezenți la votul final	Leila Chaibi, Clare Daly, Pär Holmgren

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

 

28	+
ECR	Carlo Fidanza, Tomasz Piotr Poręba, Roberts Zīle, Kosma Złotowski
ID	Paolo Borchia, Marco Campomenosi, Massimo Casanova
PPE	Magdalena Adamowicz, Karolin Braunsberger-Reinhold, Gheorghe Falcă, Jens Gieseke, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Benoît Lutgen, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Massimiliano Salini, Barbara Thaler, Henna Virkkunen, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Lucia Vuolo
Renew	José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Søren Gade, Elsi Katainen, Caroline Nagtegaal, Jan-Christoph Oetjen, Dominique Riquet
S&D	István Ujhelyi

 

8	-
NI	Mario Furore
The Left	Leila Chaibi, Clare Daly, Elena Kountoura
Verts/ALE	Karima Delli, Anna Deparnay-Grunenberg, Pär Holmgren, Tilly Metz

 

12	0
ECR	Peter Lundgren
ID	Julie Lechanteux, Philippe Olivier
S&D	Andris Ameriks, Erik Bergkvist, Ismail Ertug, Giuseppe Ferrandino, Isabel García Muñoz, Bogusław Liberadzki, Rovana Plumb, Vera Tax, Petar Vitanov

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (21.3.2022)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris

(COM(2021)0555 – C9‑0321/2021 – 2021/0200(COD))

Raportor pentru aviz: Vlad‑Marius Botoș

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Acordul de la Paris subliniază că este imperios necesar să se ia măsuri de combatere a schimbărilor climatice și de reducere a impactului dramatic al acestora asupra vieții pe pământ și a viitorului omenirii. Uniunea Europeană se angajează să fie un exemplu și să se adapteze la o abordare care respectă mediul în toate sectoarele economiei și în toate statele membre și regiunile.

 

Politicile de coeziune vor trebui să țină seama de faptul că fiecare regiune trebuie să depună eforturi pentru a atinge obiectivele europene și să contribuie la realizarea neutralității climatice până în 2050, urmărind totodată dezvoltarea regională. Strategiile trebuie adaptate, iar programele de coeziune trebuie să acorde prioritate soluțiilor orientate spre atingerea obiectivelor, în special în regiunile a căror economie predominantă este extrem de poluantă.

 

Protecția mediului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să fie un obiectiv principal al tuturor strategiilor de dezvoltare la toate nivelurile. Regiunile au nevoie de sprijin și asistență tehnică pentru a-și atinge obiectivele de mediu în toate sectoarele poluante, de la industrie și transporturi până la sectorul casnic și social. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va fi posibilă numai cu ajutorul și angajamentul întregii societăți, inclusiv a poluatorilor casnici.

 

Obiectivele stabilite la nivel european și național trebuie să fie realiste, realizabile și bazate pe date exacte. Inventarul național al datelor trebuie coroborat cu datele strânse la nivel european și internațional de diferite organisme și agenții științifice. Acest lucru va îmbunătăți măsurătorile, în special în zonele transfrontaliere, cu scopul de a stabili obiective și căi realiste pentru strategiile de dezvoltare și coeziune la nivel regional, ținând seama de particularitățile tuturor regiunilor, în eforturile de a reduce sărăcia energetică și respectând imperativul de a nu lăsa pe nimeni în urmă.

 

Ambițiile climatice trebuie să meargă mână în mână cu politicile de coeziune și cu dezvoltarea socială și economică a tuturor regiunilor din Uniunea Europeană, inclusiv a regiunilor mai puțin dezvoltate și ultraperiferice.

 

AMENDAMENTE

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

 

 

Amendamentul 1

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Pactul verde european31 combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.	(3) Pactul verde european31 combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, neutră din punct de vedere tehnologic și competitivă, bazată pe cercetare și inovare, precum și pe locuri de muncă verzi, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor din toate regiunile împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele și familiile cu venituri mai reduse și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară. Tranziția aduce, de asemenea, diverse provocări pentru regiuni. Prin urmare, trebuie să se asigure că o astfel de tranziție este justă și favorabilă incluziunii și că ține seama de regiuni, industrii și sectoarele casnice care se vor confrunta cu cele mai mari provocări și că nu lăsa pe nimeni în urmă. Ar trebui să se țină seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, regiunilor și orașelor și de capacitatea lor diferită de a răspunde, pentru a capacita autoritățile locale și regionale și a le oferi acestora fonduri și capacități administrative adecvate pentru a atinge neutralitatea climatică printr-o abordare favorabilă incluziunii, care respectă principiile stabilite în inițiativa Comitetului Regiunilor „Pactul verde la nivel local”.
_________________	_________________
31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)640 final din 11 decembrie 2019.	31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)640 final din 11 decembrie 2019.

Amendamentul 2

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului34(„Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.	(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050, asigurând în același timp menținerea competitivității și a neutralității tehnologice a economiei Uniunii. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990, ținând seama de diferitele puncte de plecare ale statelor membre și ale regiunilor, precum și de principiul potrivit căruia nimeni nu ar trebui lăsat în urmă în tranziție. Regulamentul respectiv mai prevede obligația Comisiei de a prezenta o propunere legislativă, după caz, pentru a introduce obiective intermediare suplimentare pentru 2040, pentru a asigura o reducere rapidă și ireversibilă în timp a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până cel târziu în 2050 și, ulterior, emisii negative.
_________________	_________________
32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).	32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

Amendamentul 3

Propunere de regulament

Considerentul 5

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Pentru a pune în aplicare angajamentele respective, precum și contribuțiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris33 adoptat în temeiul CCONUSC, cadrul de reglementare al Uniunii pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui adaptat.	(5) Pentru a pune în aplicare angajamentele respective, precum și contribuțiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris33 adoptat în temeiul CCONUSC, cadrul de reglementare al Uniunii pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și strategiile de dezvoltare la nivel național, regional și local ar trebui adaptate, ținând seama de importanța eficienței și independenței energetice naționale, precum și de consecințele sociale ale tranziției. În acest scop, este important să fie implicați actorii publici și privați de la nivel regional și local pentru a asigura eficacitatea și acceptabilitatea măsurilor necesare. Ar trebui să se țină seama de energia durabilă produsă la nivel local, precum și de eficiența energetică care creează efecte pozitive asupra economiei regionale.
_________________	_________________
33 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).	33 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).

Amendamentul 4

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(6) Regulamentul (UE) 2018/842 stabilește obligațiile statelor membre în ceea ce privește contribuțiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea obiectivului actual al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor sale de gaze cu efect de seră cu 30 % față de nivelurile din 2005 în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din regulamentul respectiv. Acesta prevede totodată normele de stabilire a alocărilor anuale de emisii și de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în direcția respectării contribuțiilor lor minime.	(6) Regulamentul (UE) 2018/842 stabilește obligațiile statelor membre în ceea ce privește contribuțiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea obiectivului actual al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor sale de gaze cu efect de seră cu 30 % față de nivelurile din 2005 în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din regulamentul respectiv. Acesta prevede totodată normele de stabilire a alocărilor anuale de emisii și de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în direcția respectării contribuțiilor lor minime. În acest scop, statelor membre li se oferă o flexibilitate adecvată în ceea ce privește alegerea mijloacelor și a metodelor de realizare a acestui obiectiv. Pentru programarea fondurilor politicii de coeziune ar trebui să ia în considerare strategiile de dezvoltare actualizate menite să stimuleze capacitățile statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și, astfel, să contribuie la o mai bună convergență a obiectivelor lor încă din această perioadă de programare.

Amendamentul 5

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(7) Deși comercializarea certificatelor de emisii se va aplica și emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier și maritim, precum și de clădiri, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 va fi menținut. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34.	(7) Deși comercializarea certificatelor de emisii se va aplica și emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier și maritim, precum și de clădiri, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 va fi menținut. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34, coroborat cu datele disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional, din care rezultă că este imperativ ca cele mai recente date disponibile la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional să fie luate în considerare pentru verificarea conformității, oferind o imagine realistă a situației.
_________________	_________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).	34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

Amendamentul 6

Propunere de regulament

Considerentul 8

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(8) În comunicarea sa din 17 septembrie 202035, Comisia a indicat că obiectivul global mai ambițios pentru 2030 nu poate fi atins decât cu contribuția tuturor sectoarelor.	(8) În comunicarea sa din 17 septembrie 202035, Comisia a indicat că obiectivul global mai ambițios pentru 2030 nu poate fi atins decât cu contribuția tuturor sectoarelor. Cu toate acestea, trebuie să se țină seama de aspectul social al tranziției, asigurându-se faptul că locurile de muncă verzi sunt menținute sau create, inclusiv prin cercetare și inovare, și că atingerea obiectivelor generale nu duce la sărăcia energetică, context în care cei mai slabi din punct de vedere economic sunt cei mai afectați.
_________________	_________________
35 COM/2020/562 final.	35 COM/2020/562 final.

Amendamentul 7

Propunere de regulament

Considerentul 9

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(9) În concluziile sale din 11 decembrie 2020, Consiliul European a menționat că obiectivul pentru 2030 va fi îndeplinit colectiv de către Uniune în modul cel mai eficient posibil din punctul de vedere al costurilor, că toate statele membre vor participa la acest efort, ținând seama de considerente de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă, și că noul obiectiv pentru 2030 trebuie realizat într-un mod care să mențină competitivitatea Uniunii și să țină seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, de circumstanțele naționale specifice și de potențialul de reducere a emisiilor, inclusiv de cele ale statelor membre insulare și ale insulelor, precum și de eforturile depuse.	(9) În concluziile sale din 11 decembrie 2020, Consiliul European a menționat că obiectivul pentru 2030 va fi îndeplinit colectiv de către Uniune în modul cel mai eficient posibil din punctul de vedere al costurilor, că toate statele membre vor participa la acest efort, ținând seama de considerente de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă, și că noul obiectiv pentru 2030 trebuie realizat într-un mod care să mențină competitivitatea economică a Uniunii, inclusiv a industriei și a agriculturii, și să țină seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, de circumstanțele naționale specifice, de caracteristicile geografice și de condițiile naturale, precum și de potențialul de reducere a emisiilor, inclusiv de cele ale statelor membre insulare și ale insulelor și regiunilor îndepărtate, precum și de eforturile depuse.

Amendamentul 8

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(10) Pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 %, sectoarele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 vor trebui să își reducă treptat emisiile până la atingerea unui nivel de -40 % în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.	(10) Pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 %, sectoarele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 vor trebui să își reducă treptat emisiile până la atingerea unui nivel de cel puțin -40 % în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. În același timp, este important să se mențină competitivitatea industrială prin punerea în aplicare a unor tehnologii inovatoare și neutre din punct de vedere climatic.

Amendamentul 9

Propunere de regulament

Considerentul 11

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(11) În acest scop, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 trebuie revizuit pentru fiecare stat membru. Revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să utilizeze aceeași metodologie care a fost urmată la adoptarea pentru prima dată a Regulamentului (UE) 2018/842, în care contribuțiile naționale au fost stabilite luând în considerare diferențele în ceea ce privește capacitățile și oportunitățile de eficientizare a costurilor din statele membre, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizată de fiecare stat membru până în 2030 ar trebui, prin urmare, să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile de gaze cu efect de seră verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii numai după 2005.	(11) În acest scop, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 trebuie revizuit pentru fiecare stat membru, ținând seama în mod corespunzător de aspectul social și de impactul social care ar putea decurge din consecințele măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să utilizeze aceeași metodologie care a fost urmată la adoptarea pentru prima dată a Regulamentului (UE) 2018/842, în care contribuțiile naționale au fost stabilite luând în considerare diferențele în ceea ce privește capacitățile și oportunitățile de eficientizare a costurilor din statele membre, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor și să se asigure coeziunea socială și dezvoltarea în fiecare țară, precum și la nivelul UE. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizată de fiecare stat membru până în 2030 ar trebui, prin urmare, să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile de gaze cu efect de seră verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii numai după 2005.

Amendamentul 10

Propunere de regulament

Considerentul 11 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(11a) Strategiile de dezvoltare la nivel național, regional și local trebuie adaptate, de asemenea, pentru a atinge obiectivele stabilite în Pactul verde european și în Acordul de la Paris, astfel încât să includă obiective clare și măsurabile, ținând seama de particularitățile regiunilor și de nevoile de dezvoltare și vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în toate regiunile, pentru a contribui nu numai la realizarea obiectivelor, ci și la creșterea calității mediului în întreaga Uniune.

Amendamentul 11

Propunere de regulament

Considerentul 12

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(12) În consecință, va fi necesar să se stabilească, începând cu anul adoptării prezentului regulament, noi limite naționale obligatorii, exprimate în niveluri anuale de emisii alocate, care să conducă progresiv la îndeplinirea obiectivului pentru 2030 al fiecărui stat membru, menținând în același timp în vigoare limitele anuale pentru anii anteriori, astfel cum sunt stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei36.	(12) În consecință, va fi necesar să se stabilească, începând cu anul adoptării prezentului regulament, noi limite naționale obligatorii, exprimate în niveluri anuale de emisii alocate, care să conducă progresiv și cu flexibilitate pentru statele membre în ceea ce privește modul de atingere a acestei limite la îndeplinirea obiectivului pentru 2030 al fiecărui stat membru, menținând în același timp în vigoare limitele anuale pentru anii anteriori, astfel cum sunt stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei36.
_________________	_________________
36 Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a nivelurilor anuale de emisii alocate statelor membre pentru perioada 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 426, 17.12.2018, p. 58).	36 Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a nivelurilor anuale de emisii alocate statelor membre pentru perioada 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 426, 17.12.2018, p. 58).

Amendamentul 12

Propunere de regulament

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(12a) Pentru a se asigura că sarcina administrativă a țărilor și a economiei este redusă la minimum și că obiectivele pentru 2030 sunt atinse în mod eficace în fiecare stat membru, este oportun să se stabilească o abordare armonizată fără caracter obligatoriu la nivelul Uniunii pentru toate statele membre sau să fie elaborată o propunere din partea Comisiei cu privire la posibilele măsuri de referință pentru punerea în aplicare și, după caz, să fie oferit sprijin tehnic, care poate ajuta statele membre să își atingă obiectivele.

Amendamentul 13

Propunere de regulament

Considerentul 13

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(13) Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, care are, de asemenea, un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Având în vedere aceste incertitudini, este oportun să se revizuiască datele privind emisiile în 2025 și, dacă este necesar, să se reajusteze alocările anuale de emisii.	(13) Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, care are, de asemenea, un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Având în vedere aceste incertitudini, ar putea fi oportun să se revizuiască datele privind emisiile și, dacă este necesar, să se reajusteze alocările anuale de emisii într-un mod realist și responsabil din punct de vedere social, având în vedere cele mai recente date. Acest lucru nu ar trebui să pună în pericol obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050.

Amendamentul 14

Propunere de regulament

Considerentul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(13a) Dacă este necesară o ajustare, statele membre ar trebui să își adapteze corespunzător strategiile de dezvoltare la toate nivelurile, luând în considerare particularitățile și nevoile de dezvoltare ale fiecărei regiuni și, de asemenea, să adapteze programarea fondurilor structurale și de investiții europene. Comisia ar trebui să evalueze obiectivele legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și să asigure asistență tehnică în stabilirea unor obiective măsurabile, în revizuirea strategiilor de dezvoltare și trasarea căii optime de atingere a acestor obiective acolo unde este necesar, în special în regiunile cu industrii poluante intensive, pentru a garanta că obiectivele sunt îndeplinite de fiecare stat membru.

Amendamentul 15

Propunere de regulament

Considerentul 14

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(14) Prin urmare, este oportun să se actualizeze în 2025 alocările anuale de emisii pentru perioada 2026-2030. Această actualizare ar trebui să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale efectuată de Comisie pentru a determina media emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru în anii 2021, 2022 și 2023.	(14) În măsura în care datele statelor membre se abat în mod semnificativ de la limita stabilită în traiectoria liniară, ar putea fi oportun să se actualizeze în 2025 alocările anuale de emisii pentru perioada 2026-2030. Această actualizare ar trebui să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale, coroborate cu datele disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional, efectuată de Comisie pentru a determina media emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru.

Amendamentul 16

Propunere de regulament

Considerentul 18

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(18) Stabilirea unor obiective mai ambițioase în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 va reduce capacitatea statelor membre de a genera absorbții nete care pot fi utilizate pentru asigurarea conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842. În plus, împărțirea utilizării flexibilității LULUCF în două perioade separate va limita și mai mult disponibilitatea absorbțiilor nete în scopul respectării Regulamentului (UE) 2018/842. Prin urmare, unele state membre s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, în timp ce unele state membre, aceleași sau altele, ar putea genera absorbții nete care nu pot fi utilizate pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/842. Atât timp cât obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 sunt îndeplinite, în special în ceea ce privește limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, este oportun să se creeze un nou mecanism voluntar, sub forma unei rezerve suplimentare, care va ajuta statele membre care aderă la acesta să respecte obligațiile care le revin.	(18) Stabilirea unor obiective mai ambițioase, dar realiste, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 va reduce capacitatea statelor membre de a genera absorbții nete care pot fi utilizate pentru asigurarea conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842. În plus, împărțirea utilizării flexibilității LULUCF în două perioade separate va limita și mai mult disponibilitatea absorbțiilor nete în scopul respectării Regulamentului (UE) 2018/842. Prin urmare, unele state membre s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, în timp ce unele state membre, aceleași sau altele, ar putea genera absorbții nete care nu pot fi utilizate pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/842. Atât timp cât obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 sunt îndeplinite, în special în ceea ce privește limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, este oportun să se creeze un nou mecanism voluntar, sub forma unei rezerve suplimentare, care va ajuta statele membre care aderă la acesta să respecte obligațiile care le revin.

Amendamentul 17

Propunere de regulament

Considerentul 18 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(18a) Toate sectoarele economiei trebuie să participe la un efort colectiv pentru a menține ținta de 1,5 °C din Acordul de la Paris, inclusiv agricultura, astfel cum se subliniază în viziunea strategică pe termen lung a Comisiei pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic1a. Statele membre trebuie să elaboreze strategii pe termen pentru a-și îndeplini angajamentele față de obiectivele Acordului de la Paris și de realizarea reducerii pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră și a creșterii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică. Aceste strategii, precum și alte planuri și rapoarte ale statelor membre prevăzute de Regulamentul (UE) 2018/1999 ar trebui utilizate de Comisie pentru a stabili și a monitoriza îndeplinirea colectivă a țintelor sectoriale prevăzute de Regulamentul privind partajarea eforturilor la nivelul Uniunii.

Amendamentul 18

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) la articolul 1, „30 %” se înlocuiește cu „40 %”;	(1) la articolul 1, „30 %” se înlocuiește cu „cel puțin 40 %”;

Amendamentul 19

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) nu depășesc, în anii 2023, 2024 și 2025, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe în 2022 la nivelul alocării anuale de emisii pentru statul membru respectiv, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament;	(b) nu depășesc, în perioada 2023-2030, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe în 2022 la nivelul alocării anuale de emisii pentru statul membru respectiv, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol pentru anul respectiv, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament;

Amendamentul 20

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 2 – litera c

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) nu depășesc, în perioada 2026-2030, limita definită printr-o traiectorie liniară, care începe în 2024 la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2021, 2022 și 2023, astfel cum au fost transmise de statul membru conform articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament.	eliminat

Amendamentul 21

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Pentru anii 2021 și 2022, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 transmise de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și precizează valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru, utilizată pentru a determina respectivele alocări anuale de emisii.	Pentru anii 2021 și 2022, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 transmise de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, coroborate cu datele disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional și precizează valoarea corespunzătoare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru, utilizată pentru a determina respectivele alocări anuale de emisii.

Amendamentul 22

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Pentru anii 2023, 2024 și 2025, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și a valorilor revizuite ale datelor din inventarul național pentru anii 2016, 2017 și 2018 menționate la al doilea paragraf.	Pentru perioada 2023-2030, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf, coroborate cu datele disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional și a valorilor revizuite ale datelor din inventarul național pentru anii 2016, 2017 și 2018 menționate la al doilea paragraf.

Amendamentul 23

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Pentru perioada 2026-2030, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999.	eliminat

Amendamentul 24

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	3a. În cazul în care un stat membru a depășit alocările anuale de emisii pentru o perioadă de trei ani, Comisia oferă asistență tehnică pentru stabilirea obiectivelor și a țintelor măsurabile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptând strategiile de dezvoltare, trasând căi de realizare a acestor obiective, în special pentru regiunile cu industrii și sectoare casnice poluante intensive și garantând că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, reduce sărăcia energetică și nu lasă pe nimeni în urmă.

Amendamentul 25

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 8 – alineatul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5a) La articolul 8, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
	3. Comisia emite un aviz, accesibil publicului, referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama pe deplin de avizul Comisiei și își revizuiește planul de măsuri corective în consecință. Dacă statul membru în cauză nu dă curs unei recomandări sau unei părți substanțiale dintr-o recomandare, acesta prezintă motivele.

Amendamentul 26

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	2a. În cazul în care un stat membru își depășește alocările anuale de emisii în doi ani consecutivi, acesta efectuează o revizuire a planului său național privind energia și clima și a strategiei naționale pe termen lung. Revizuirea se încheie în termen de 12 luni. Statul membru trimite Comisiei planul revizuit împreună cu o declarație ce explică modul în care revizuirile propuse vor remedia neîncadrarea în alocările naționale anuale de emisii. Dacă planul național privind energia și clima sau strategia națională pe termen lung rămâne în mare parte nemodificat(ă), statul membru publică o explicație în care își prezintă justificarea.

Amendamentul 27

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 11 a – alineatul 4 – litera da (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(da) statul membru a pus în aplicare strategiile de dezvoltare adaptate în temeiul articolului 4 alineatul (3a).

 

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Modificarea Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris
Referințe	COM(2021)0555 – C9-0321/2021 – 2021/0200(COD)
Comisie competentă  Data anunțului în plen	ENVI 13.9.2021
Aviz emis de către  Data anunțului în plen	REGI 13.9.2021
Raportor/Raportoare pentru aviz  Data numirii	Vlad-Marius Botoș 27.9.2021
Examinare în comisie	6.12.2021
Data adoptării	15.3.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 7 11
Membri titulari prezenți la votul final	Matteo Adinolfi, François Alfonsi, Pascal Arimont, Adrian-Dragoș Benea, Tom Berendsen, Erik Bergkvist, Stéphane Bijoux, Franc Bogovič, Vlad-Marius Botoș, Rosanna Conte, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Rosa D’Amato, Christian Doleschal, Raffaele Fitto, Chiara Gemma, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Peter Jahr, Manolis Kefalogiannis, Ondřej Knotek, Constanze Krehl, Cristina Maestre Martín De Almagro, Nora Mebarek, Martina Michels, Alin Mituța, Dan-Ștefan Motreanu, Niklas Nienaß, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Alessandro Panza, Tsvetelina Penkova, Caroline Roose, Marcos Ros Sempere, André Rougé, Susana Solís Pérez, Irène Tolleret, Valdemar Tomaševski, Monika Vana
Membri supleanți prezenți la votul final	Mathilde Androuët, Daniel Buda

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

23	+
NI	Chiara Gemma
Renew	Stéphane Bijoux, Vlad-Marius Botoș, Ondřej Knotek, Alin Mituța, Susana Solís Pérez, Irène Tolleret
S&D	Adrian-Dragoș Benea, Erik Bergkvist, Andrea Cozzolino, Corina Crețu, Constanze Krehl, Cristina Maestre Martín De Almagro, Nora Mebarek, Tsvetelina Penkova, Marcos Ros Sempere
The Left	Martina Michels, Younous Omarjee
Verts/ALE	François Alfonsi, Rosa D'Amato, Niklas Nienaß, Caroline Roose, Monika Vana

 

7	-
ECR	Raffaele Fitto, Valdemar Tomaševski
ID	Matteo Adinolfi, Mathilde Androuët, Rosanna Conte, Alessandro Panza, André Rougé

 

11	0
PPE	Pascal Arimont, Tom Berendsen, Franc Bogovič, Daniel Buda, Christian Doleschal, Mircea-Gheorghe Hava, Krzysztof Hetman, Peter Jahr, Manolis Kefalogiannis, Dan‑Ștefan Motreanu, Andrey Novakov

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ (24.3.2022)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris

(COM(2021)0555 – C9‑0321/2021 – 2021/0200(COD))

Raportor pentru aviz: Norbert Lins

 

 

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Context – Pachetul „Pregătiți pentru 55”

 

În iulie 2021, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru a transpune în realitate Pactul verde european. Pachetul „Pregătiți pentru 55”, cel mai amplu set de măsuri climatice din istoria UE, vizează revizuirea diferitelor acte legislative pentru a îndeplini noul obiectiv al UE de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Pachetul propus prevede o reducere cu cel puțin 52,8 % a emisiilor și cel puțin 310 milioane de tone de absorbții nete de către absorbanții de carbon până în 2030. Pentru a reflecta datele științifice, acest obiectiv trebuie să fie mai ambițios și să fie completat cu măsuri concrete.

 

De mai mulți ani, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a tras semnalul de alarmă: încălzirea globală cu 1,5 °C ar fi cumplită, cu 2 °C ar fi catastrofală. Încălzirea actuală de 1,2 °C a cauzat deja dezastre naturale, strămutarea populației, culturi de plante compromise și pierderea biodiversității, atât în Uniune, cât și în afara ei. Rezultatul ultimei Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), COP 26, este și el foarte clar: pe baza contribuției actuale stabilite la nivel național (CSN), emisiile globale vor crește până în 2030 și după această dată, în timp ce ar trebui reduse cu cel puțin -45 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2010, dacă dorim să limităm încălzirea globală la 1,5 °C. În special după COP26, este clar că Uniunea Europeană este obligată să accelereze reducerea emisiilor în acest deceniu și să fie mai ambițioasă în rezolvarea urgenței climatice.

 

Acțiunea timpurie trebuie să aibă prioritate și să urmeze o traiectorie ambițioasă. Majoritatea covârșitoare a studiilor științifice, care reflectă consensul global, inclusiv ultimul raport al IPCC[3], au arătat că 2020-2030 este deceniul decisiv pentru a combate criza climatică și criza biodiversității.

 

Partajarea eforturilor în pachetul „Pregătiți pentru 55”

 

Ca parte a acestui pachet, Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR) stabilește obiective și monitorizează eforturile depuse de statele membre pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectoarele care nu intră sub incidența sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. Întrucât acoperă 60 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, ESR este una dintre pietrele de temelie ale politicii UE în domeniul climei și trebuie să genereze reduceri substanțiale ale emisiilor. Această revizuire reprezintă ocazia de a alinia obiectivele UE și ale statelor membre la Acordul de la Paris privind schimbările climatice, eliminând totodată lacunele care zădărnicesc în prezent eficacitatea legii.

 

Eforturi continue în sectoarele ESR, conform Acordului de la Paris privind schimbările climatice

 

ESR stabilește obiective obligatorii de reducere a emisiilor pentru statele membre, ce acoperă o serie de sectoare, printre care agricultura. Propunerea Comisiei menține domeniul de aplicare al ESR și crește obiectivul general al UE privind reducerile emisiilor de la de 30 % la 40 % comparativ cu 2005, până în 2030. Statele membre rămân responsabile de realizarea reducerilor de emisii în toate sectoarele ESR.

 

Deși această revizuire este binevenită, nivelul de ambiție inclus în ESR revizuit este încă departe de a fi aliniat la obiectivul Acordului de la Paris privind schimbările climatice – pentru care, per ansamblu, ar fi necesară o reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % comparativ cu nivelurile din 2005 în sectoarele reglementate de ESR.

 

Ambițiile mai mari trebuie să fie corelate cu stimularea sectoarelor care nu au realizat până în prezent nicio reducere substanțială a emisiilor, cum ar fi agricultura; acest sector a contribuit la doar 1 % din efortul de reducere a emisiilor dintre sectoarele care partajează eforturile între 2005 și 2018, fiind în continuare al treilea cel mai mare generator de gaze cu efect de seră[4]. Statele membre au ales adesea să își concentreze eforturile de reducere a emisiilor în alte sectoare, însă agricultura trebuie să contribuie în prezent în mod substanțial și la combaterea schimbărilor climatice. La nivelul UE, trebuie luată în considerare elaborarea contribuțiilor minime pentru sectoare, astfel încât sarcina să fie împărțită în mod echitabil și toate sectoarele să-și asume partea lor.

 

Rolul ESR în atingerea neutralității climatice a UE până în 2050

 

Conform regulamentului actual, statelor membre le-au fost acordate mai multe mecanisme de flexibilitate în vederea atingerii obiectivelor lor generale de partajare a eforturilor. S-a demonstrat că aceste mecanisme de flexibilitate subminează obiectivul general al regulamentului, prin încetinirea eforturilor tuturor statelor membre de decarbonizare a sectoarelor ESR, în special a agriculturii. Extinderea lor ar slăbi și mai mult acțiunile UE în domeniul climei. În special, propunerea de a utiliza absorbții nete mai ridicate din sectorul LULUCF pentru a compensa lipsa reducerii emisiilor în sectoarele ESR este contrară principiului de a garanta că toate sectoarele contribuie la obiectivul privind clima consacrat în Legea europeană a climei. Absorbțiile prin absorbanți naturali de carbon trebuie să crească în același timp cu reducerea drastică a emisiilor produse de combustibilii fosili.

 

Pentru a oferi previzibilitate și încredere tuturor actorilor economici, inclusiv întreprinderilor, lucrătorilor, investitorilor și consumatorilor, precum și pentru a asigura o reducere rapidă și ireversibilă a emisiilor de gaze cu efect de seră în timp, în vederea atingerii unui nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până cel târziu în 2050 și a unui bilanț negativ al emisiilor ulterior, Comisia Europeană trebuie să stabilească obiective pentru perioada de după 2030. Până la sfârșitul anului 2025 și ținând seama de bugetul GES stabilit în temeiul Legii europene a climei, precum și de avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice, Comisia ar trebui să prezinte o propunere privind obiectivele ESR ale UE și ale statelor membre, precum și contribuțiile minime sectoriale la nivelul UE pentru perioada de după 2030. Acestea ar trebui să fie obiective pe 5 ani care să se alinieze la calendarele comune convenite în cursul COP26, pentru a îndeplini integral angajamentele UE în materie de climă și pentru a atinge obiectivul neutralității climatice, prevăzut în prezent în Legea europeană a climei.

 

AMENDAMENTE

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul  1

 

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(3) Pactul verde european31 combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.	(3) Pactul verde european31 combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc, sunt eficiente și echitabile și vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050, ceea ce reprezintă o provocare majoră, și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea treptată și responsabilă a Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, bazată pe cercetare și inovare și cu locuri de muncă ecologice, cu o economie care se vrea modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care economia și bunăstarea oamenilor sunt decuplate de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, Pactul verde european stabilește necesitatea de a asigura o tranziție eficace și echitabilă, de a oferi investitorilor previzibilitate și de a asigura ireversibilitatea procesului de tranziție. Această tranziție are impact diferit asupra diferitelor state membre și regiuni, în special în funcție de caracteristicile geografice fizice și de caracteristicile naturale. Tranziția afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, persoanele expuse riscului de sărăcie energetică și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, bazată pe obiective realiste și pe o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor între statele membre, fără a lăsa pe nimeni în urmă. În ceea ce privește sectorul agricol, ar trebui recunoscută importanța convergenței externe în cadrul PAC, deoarece statele membre beneficiază la niveluri diferite de plățile PAC, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului31a, iar acest lucru afectează poziția economică a agricultorilor lor și capacitatea de a participa la eforturile necesare pentru a-și aduce contribuția în temeiul prezentului regulament.
__________________	__________________
31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)0640 din 11 decembrie 2019.	31 Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)0640 din 11 decembrie 2019.
	31a Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

Amendamentul  2

 

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.	(4) În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990. Regulamentul respectiv mai prevede obligația Comisiei de a prezenta o propunere legislativă, după caz, pentru a introduce obiective intermediare suplimentare, pentru a asigura o reducere rapidă și ireversibilă în timp a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă obiectivul Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050. Prezentul regulament garantează faptul că sectoarele care nu fac obiectul ETS își aduc și ele contribuția la îndeplinirea obiectivelor din Legea climei, ținând seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, de aspectul social al tranziției, de evaluările impactului distributiv și de efectele acestora asupra competitivității sectoriale. Prezentul regulament pregătește, de asemenea, terenul pentru stabilirea obiectivelor Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din prezentul regulament după 2030 și pentru stabilirea contribuțiilor minime ale statelor membre la îndeplinirea obiectivelor Uniunii pentru perioada de după 2030;
__________________	__________________
32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).	32 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

Amendamentul  3

 

Propunere de regulament

Considerentul 5

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(5) Pentru a pune în aplicare angajamentele respective, precum și contribuțiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris33 adoptat în temeiul CCONUSC, cadrul de reglementare al Uniunii pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui adaptat.	(5) Pentru a pune în aplicare angajamentele respective, precum și contribuțiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris33 adoptat în temeiul CCONUSC, cadrul de reglementare al Uniunii pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui adaptat, atât până în 2030, cât și ulterior. Aceasta ar trebui, în special, să asigure un echilibru între, pe de o parte, necesitatea de a atinge obiective ambițioase în materie de climă și, pe de altă parte, asigurarea unui nivel optim de repartizare a eforturilor între sectoarele din statele membre în vederea adaptării la obiective, astfel încât să se asigure convergența între regiuni. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Acordul de la Paris, neutralitatea climatică până în 2050 trebuie realizată într-un mod care să garanteze o producție alimentară adecvată pe termen lung, să asigure o tranziție justă, să nu amenințe securitatea alimentară și să țină seama de eforturile pe care sectorul agricol le depune deja.
__________________	__________________
33 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).	33 Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).

Amendamentul  4

 

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(7) Deși comercializarea certificatelor de emisii se va aplica și emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier și maritim, precum și de clădiri, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 va fi menținut. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34.	(7) Domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 este menținut, iar comercializarea certificatelor de emisii ar trebui să fie însoțită de măsuri naționale de reducere a emisiilor, astfel încât să se atenueze impactul negativ al tarifării carbonului asupra consumatorilor vulnerabili. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului34 și este esențial ca cele mai recente date disponibile la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional să fie luate în considerare pentru verificarea conformității, astfel încât să se ofere o imagine realistă asupra situației reale.
__________________	__________________
34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).	34 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

Amendamentul  5

Propunere de regulament

Considerentul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(9a) La punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se ia în considerare articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care recunoaște vulnerabilitatea deosebită a regiunilor ultraperiferice, cauzată de depărtarea acestora de regiunile continentale, de caracterul insular, de dimensiunile reduse, de topografia și clima dificile și de dependența economică de câteva produse, o combinație care limitează în mod semnificativ dezvoltarea acestor regiuni și generează costuri suplimentare substanțiale în multe zone, în special în ceea ce privește transportul. Eforturile depuse și obiectivele stabilite la nivelul Uniunii pentru reducerea gazelor cu efect de seră trebuie adaptate la astfel de situații dificile, echilibrând obiectivele de mediu în raport cu costurile sociale ridicate pentru aceste regiuni.

Amendamentul  6

 

Propunere de regulament

Considerentul 11

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(11) În acest scop, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 trebuie revizuit pentru fiecare stat membru. Revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să utilizeze aceeași metodologie care a fost urmată la adoptarea pentru prima dată a Regulamentului (UE) 2018/842, în care contribuțiile naționale au fost stabilite luând în considerare diferențele în ceea ce privește capacitățile și oportunitățile de eficientizare a costurilor din statele membre, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizată de fiecare stat membru până în 2030 ar trebui, prin urmare, să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile de gaze cu efect de seră verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii numai după 2005.	(11) În acest scop, ținând seama în mod corespunzător de consecințele sociale care pot rezulta din dinamica reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 trebuie revizuit, pentru ca fiecare stat membru să poată juca un rol în abordarea acestei provocări transnaționale. Revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să respecte principiul de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și să evite transferul responsabilității asupra statelor membre care se confruntă cu cele mai mari provocări transformatoare. Ar trebui utilizate aceleași elemente de metodologie care au fost urmate la adoptarea pentru prima dată a Regulamentului (UE) 2018/842, în care contribuțiile naționale au fost stabilite luând în considerare diferențele în ceea ce privește capacitățile și oportunitățile de eficientizare a costurilor din statele membre, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizată de fiecare stat membru până în 2030 ar trebui, prin urmare, să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile de gaze cu efect de seră verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii numai după 2005. Având în vedere că statele membre trebuie să atingă aceste obiective prin măsuri naționale, ele ar trebui să beneficieze de o anumită flexibilitate în alegerea mijloacelor de realizare a acestor obiective.

Amendamentul  7

Propunere de regulament

Considerentul 12

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(12) În consecință, va fi necesar să se stabilească, începând cu anul adoptării prezentului regulament, noi limite naționale obligatorii, exprimate în niveluri anuale de emisii alocate, care să conducă progresiv la îndeplinirea obiectivului pentru 2030 al fiecărui stat membru, menținând în același timp în vigoare limitele anuale pentru anii anteriori, astfel cum sunt stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei36.	(12) În consecință, va fi necesar să se stabilească, începând cu anul adoptării prezentului regulament și în baza evaluărilor de impact corespunzătoare,, noi limite naționale obligatorii, exprimate în niveluri anuale de emisii alocate, care să conducă progresiv la îndeplinirea obiectivului pentru 2030 al fiecărui stat membru, menținând în același timp în vigoare limitele anuale pentru anii anteriori, astfel cum sunt stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei36 și ținând seama de particularitățile cost-beneficiu pentru fiecare regiune.
__________________	__________________
36 Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a nivelurilor anuale de emisii alocate statelor membre pentru perioada 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 426, 17.12.2018, p. 58).	36 Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a nivelurilor anuale de emisii alocate statelor membre pentru perioada 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 426, 17.12.2018, p. 58).

Amendamentul  8

Propunere de regulament

Considerentul 13

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(13) Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, care are, de asemenea, un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Având în vedere aceste incertitudini, este oportun să se revizuiască datele privind emisiile în 2025 și, dacă este necesar, să se reajusteze alocările anuale de emisii.	(13) Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, care are, de asemenea, un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Ar trebui să se acorde atenție garantării faptului că obiectivele prevăzute în prezentul regulament nu determină relocarea producției de alimente în afara Uniunii și că sectoarele în cauză rămân competitive pe plan internațional. Având în vedere aceste incertitudini, este oportun să se revizuiască datele privind emisiile în 2025 și, dacă este necesar, să se reajusteze alocările anuale de emisii.

Amendamentul  9

Propunere de regulament

Considerentul 15

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(15) În temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, anularea unei cantități limitate de certificate de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii poate fi luată în considerare pentru respectarea de către unele state membre a Regulamentului (UE) 2018/842. Având în vedere structura specifică a economiei Maltei, obiectivul național de reducere al acestui stat membru bazat pe produsul intern brut pe cap de locuitor este cu mult peste potențialul său de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este oportun să se sporească accesul Maltei la această flexibilitate, fără a compromite obiectivul Uniunii pentru 2030 privind reducerea emisiilor.	(15) În temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, anularea unei cantități limitate de certificate de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii poate fi luată în considerare pentru respectarea de către unele state membre a Regulamentului (UE) 2018/842. Având în vedere structura specifică a economiei Maltei, obiectivul național de reducere al acestui stat membru bazat pe produsul intern brut pe cap de locuitor este cu mult peste potențialul său de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este oportun să se sporească accesul Maltei la această flexibilitate, fără a compromite obiectivul Uniunii pentru 2030 privind reducerea emisiilor. Statelor membre care au dreptul la respectiva flexibilitate, dar care nu au utilizat-o în contextul anului 2019, ar trebui să li se ofere posibilitatea de a revizui decizia respectivă pentru a ține seama de noile obiective naționale de reducere a emisiilor. De asemenea, statelor membre în cauză ar trebui să li se permită să își revizuiască procentele notificate într-un mod mai focalizat.

Amendamentul  10

Propunere de regulament

Considerentul 16

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(16) În plus față de această flexibilitate, o cantitate limitată de absorbții nete și de emisii nete provenite din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură („LULUCF”) poate fi luată în considerare pentru conformitatea statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 („flexibilitatea LULUCF”). Pentru a se asigura că se depun suficiente eforturi de atenuare până în 2030, este oportun să se limiteze utilizarea flexibilității LULUCF prin separarea utilizării acesteia în două perioade separate, impunându-se pentru fiecare dintre aceste perioade un plafon la nivel de jumătate din cuantumul maxim de absorbții totale nete prevăzut în anexa III la Regulamentul (UE) 2018/842. De asemenea, este oportun ca titlul anexei III să fie aliniat la modificarea Regulamentului (UE) 2018/841 efectuată prin Regulamentul delegat (UE) 2021/268 al Comisiei din 28 octombrie 202037. În consecință, nu mai este necesar ca Regulamentul (UE) 2018/842 să prevadă un temei juridic care să permită Comisiei să adopte acte delegate pentru a modifica titlul anexei III. Prin urmare, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui eliminat.	(16) În plus față de această flexibilitate, având în vedere relația strânsă dintre sectorul agricol și cel forestier, atunci când se stabilește un nou cadru politic și juridic pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii, o cantitate limitată de absorbții nete și de emisii nete provenite din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură („LULUCF”) poate fi luată în considerare pentru conformitatea statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 („flexibilitatea LULUCF”). Pentru a se asigura că se depun suficiente eforturi de atenuare până în 2030, este oportun să se limiteze utilizarea flexibilității LULUCF prin separarea utilizării acesteia în două perioade separate, impunându-se pentru fiecare dintre aceste perioade un plafon la nivel de jumătate din cuantumul maxim de absorbții totale nete prevăzut în anexa III la Regulamentul (UE) 2018/842. De asemenea, este oportun ca titlul anexei III să fie aliniat la modificarea Regulamentului (UE) 2018/841 efectuată prin Regulamentul delegat (UE) 2021/268 al Comisiei din 28 octombrie 202037. În consecință, nu mai este necesar ca Regulamentul (UE) 2018/842 să prevadă un temei juridic care să permită Comisiei să adopte acte delegate pentru a modifica titlul anexei III. Prin urmare, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui eliminat.
__________________	__________________
37 Regulamentul delegat (UE) 2021/268 al Comisiei din 28 octombrie 2020 de modificare a anexei IV la Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelurile de referință pentru păduri care trebuie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025 (JO L 60, 22.2.2021, p. 21).	37 Regulamentul delegat (UE) 2021/268 al Comisiei din 28 octombrie 2020 de modificare a anexei IV la Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelurile de referință pentru păduri care trebuie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025 (JO L 60, 22.2.2021, p. 21).

Amendamentul  11

Propunere de regulament

Considerentul 17 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(17a) Statele membre și autoritățile competente ar trebui să aloce bugete specifice pentru a stimula agricultorii să realizeze reduceri de emisii și să asigure investiții în infrastructură pentru tehnologiile de decarbonizare, inclusiv pentru fermele mici și mijlocii. Autoritățile europene și cele naționale ar trebui să colaboreze îndeaproape cu toate părțile interesate relevante pentru a dezvolta un mediu favorabil și mecanisme de sprijin financiar esențiale pentru tranziția către neutralitatea carbonului, astfel încât sectorul să poată contribui pe deplin la obiectivul de a atinge zero emisii nete de gaze cu efect de seră.

Amendamentul  12

Propunere de regulament

Considerentul 17 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(17b) Instrumente precum Orientările adoptate privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG) sunt esențiale pentru a garanta că sectorul agricol își îndeplinește pe deplin rolul în realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii, menținând în același timp producția de alimente la prețuri accesibile. Comisia ar trebui să asigure adăugarea de noi subsectoare la orientări, în funcție de necesități, cum ar fi cele acoperite de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii sau incluse în lista privind riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

Amendamentul  13

Propunere de regulament

Considerentul 18

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(18) Stabilirea unor obiective mai ambițioase în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 va reduce capacitatea statelor membre de a genera absorbții nete care pot fi utilizate pentru asigurarea conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842. În plus, împărțirea utilizării flexibilității LULUCF în două perioade separate va limita și mai mult disponibilitatea absorbțiilor nete în scopul respectării Regulamentului (UE) 2018/842. Prin urmare, unele state membre s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, în timp ce unele state membre, aceleași sau altele, ar putea genera absorbții nete care nu pot fi utilizate pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/842. Atât timp cât obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 sunt îndeplinite, în special în ceea ce privește limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, este oportun să se creeze un nou mecanism voluntar, sub forma unei rezerve suplimentare, care va ajuta statele membre care aderă la acesta să respecte obligațiile care le revin.	(18) Stabilirea unor obiective mai ambițioase în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 va reduce capacitatea statelor membre de a genera absorbții nete care pot fi utilizate pentru asigurarea conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842. În plus, împărțirea utilizării flexibilității LULUCF în două perioade separate va limita și mai mult disponibilitatea absorbțiilor nete în scopul respectării Regulamentului (UE) 2018/842. Prin urmare, unele state membre s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, în timp ce unele state membre, aceleași sau altele, ar putea genera absorbții nete care nu pot fi utilizate pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/842. Atât timp cât obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 sunt îndeplinite, în special în ceea ce privește limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, este oportun să se creeze un nou mecanism voluntar, sub forma unei rezerve suplimentare, care va ajuta statele membre care aderă la acesta să respecte obligațiile care le revin în cel mai eficient mod posibil din punctul de vedere al costurilor.

Amendamentul  14

Propunere de regulament

Considerentul 18 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(18a) Unele state membre se vor confrunta cu provocări majore în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament. Prin urmare, este important să se asigure mecanisme de flexibilitate, anticipare și transfer. Introducerea unor contribuții minime sectoriale ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor și nu contribuie la realizarea lor.

Amendamentul  15

Propunere de regulament

Considerentul 18 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(18b) În vederea atingerii obiectivelor acestui regulament, ar trebui să se țină seama de faptul că statele membre nu pleacă de la aceleași niveluri, nici între sectoare, nici în cadrul acestora. Realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor nu ar trebui să compromită capacitatea sectorului agricol de a asigura securitatea alimentară în Europa și în lume.

Amendamentul  16

Propunere de regulament

Considerentul 18 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(18c) Comisia este invitată să stabilească o foaie de parcurs pentru stabilirea obiectivelor Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră după 2030 în anumite sectoare. În plus, Comisia este invitată să analizeze modalitatea în care s-ar putea realiza fuzionarea sectorului agricol cu sectoarele LULUCF după 2030. Ar trebui efectuată o evaluare a impactului normativ înainte de introducerea oricărei măsuri legislative.

Amendamentul  17

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) la articolul 1, „30 %” se înlocuiește cu „40 %”;	eliminat

Amendamentul  18

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 1

Textul în vigoare	Amendamentul
	(1a) Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 1	Articolul 1
Obiect	Obiect
Prezentul regulament stabilește obligațiile statelor membre în ceea ce privește contribuțiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea obiectivului Uniunii de reducere, în 2030, a emisiilor sale de gaze cu efect de seră cu 30 % sub nivelurile din 2005 în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din prezentul regulament și contribuie la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. Prezentul regulament fixează totodată normele de stabilire a alocărilor anuale de emisii și de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în sensul respectării contribuțiilor lor minime.	1. Prezentul regulament contribuie la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și a obiectivului Uniunii de neutralitate climatică până cel târziu în 2050, așa cum se prevede la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2021/1119 („Legea europeană a climei”).
	La stabilirea obiectivelor de reducere lineară, Comisia este invitată să țină seama de necesitatea de a alinia treptat partajarea sarcinilor între statele membre. Obiectivul pentru 2050 este ca toate statele membre să fie neutre din punct de vedere climatic. Prin urmare, este important să se evite crearea unor decalaje majore între statele membre. Atunci când se stabilește modul în care este partajată sarcina, raportul cost-eficacitate și echitatea sunt luate în considerare din ce în ce mai mult alături de PIB-ul pe cap de locuitor, inclusiv după 2030.
	2. Prezentul regulament stabilește obligațiile statelor membre în ceea ce privește contribuțiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea obiectivului Uniunii de reducere, până în 2030, a emisiilor sale de gaze cu efect de seră 40 % față de nivelurile din 2005 în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din prezentul regulament;

(https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32018R0842&from=RO#d1e508-26-1)

Amendamentul  19

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(2a) Se introduce următorul articol 3a:
	„Articolul 3a
	Clasificarea criteriilor de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă este reglementată în Directiva (UE) 2018/2001.”

Amendamentul  20

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile lineare stabilite la alineatul (2).	3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile lineare stabilite la alineatul (2), luând în considerare eficiența din punctul de vedere al costurilor și proporționalitatea.

Amendamentul  21

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 5 – alineatul 4

Textul în vigoare	Amendamentul
	(3a) Articolul 5 alineatul (4) se modifică după cum urmează:
(4) Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2025 și până la 10 % în ceea ce privește perioada 2026-2030. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori, până inclusiv în 2030.	„(4) Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din alocarea sa anuală de emisii dintr-un anumit an în ceea ce privește perioada 2021-2025 și până la 10 % în ceea ce privește perioada 2026-2030. Statele membre informează Comisia despre orice acțiune întreprinsă în temeiul prezentului alineat, și despre prețul de transfer pe tonă de CO2 echivalent.”

(https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32018R0842&from=RO#d1e636-26-1)

Amendamentul  22

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b – subpunctul ii

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 7 – alineatul 1 – litera a

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) cantitatea cumulată luată în considerare pentru statul membru respectiv pentru anii 2021-2025 nu depășește jumătate din cuantumul maxim al absorbțiilor totale nete stabilit în anexa III la prezentul regulament pentru respectivul stat membru;	(a) cantitatea cumulată luată în considerare pentru statul membru respectiv pentru anii 2021-2025 nu depășește 75% din cuantumul maxim al absorbțiilor totale nete stabilit în anexa III la prezentul regulament pentru respectivul stat membru;
(aa) cantitatea cumulată luată în considerare pentru statul membru respectiv pentru anii 2026-2030 nu depășește jumătate din cuantumul maxim al absorbțiilor totale nete stabilit în anexa III la prezentul regulament pentru respectivul stat membru;”.	(aa) cantitatea cumulată luată în considerare pentru statul membru respectiv pentru anii 2026-2030 nu depășește 75% din cuantumul maxim al absorbțiilor totale nete stabilit în anexa III la prezentul regulament pentru respectivul stat membru;
	(aa a) cantitatea cumulată totală luată în considerare pentru statul membru respectiv pentru anii 2021-2030 nu depășește cuantumul maxim al absorbțiilor totale nete stabilit în anexa III la prezentul regulament pentru respectivul stat membru.

Amendamentul  23

 

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 8 – alineatul 3

Textul în vigoare	Amendamentul
	(5a) La articolul 8, paragraful al treilea se înlocuiește cu textul următor:
3. Comisia poate emite un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) și, în acest caz, procedează astfel în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama pe deplin de avizul Comisiei și își poate revizui planul de măsuri corective pentru a corespunde acestuia.	3. Comisia emite un aviz referitor la viabilitatea planurilor de măsuri corective prezentate în conformitate cu alineatul (1) în termen de patru luni de la primirea planurilor respective. Statul membru vizat ține seama pe deplin de avizul Comisiei și își revizuiește planul de măsuri corective pentru a corespunde acestuia. Dacă statul membru în cauză nu dă curs unei recomandări sau unei părți considerabile dintr-o recomandare, acesta prezintă o justificare și o face publică.

(https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32018R0842&from=RO#d1e508-26-1)

Amendamentul  24

Propunere de regulament

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6

Regulamentul (UE) 2018/842

Articolul 9 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(2) În cazul în care în perioada 2021-2025 cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră a unui stat membru menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 a depășit cantitatea de absorbții stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat, administratorul central deduce, pentru anii relevanți, din alocările anuale de emisii ale statului membru respectiv, un cuantum egal cu excedentul de emisii de gaze cu efect de seră exprimat în tone de CO2 echivalent.	(2) În cazul în care în perioada 2021-2025 cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră a unui stat membru menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 a depășit cantitatea de absorbții stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat, administratorul central deduce, pentru anii relevanți, din alocările anuale de emisii ale statului membru respectiv, un cuantum egal cu excedentul de emisii de gaze cu efect de seră exprimat în tone de CO2 echivalent. În cazul în care un stat membru își depășește alocările de emisii în doi ani consecutivi, acesta trebuie să prezinte o justificare într-un raport către Comisie și să explice cum intenționează să își modifice strategia națională pe termen lung.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Modificarea Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris
Referințe	COM(2021)0555 – C9-0321/2021 – 2021/0200(COD)
Comisie competentă  Data anunțului în plen	ENVI 13.9.2021
Aviz emis de către  Data anunțului în plen	AGRI 13.9.2021
Raportor pentru aviz  Data numirii	Norbert Lins 23.3.2022
Raportor pentru aviz substituit(ă)	Pär Holmgren
Examinare în comisie	25.1.2022
Data adoptării	22.3.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	30 14 3
Membri titulari prezenți la votul final	Mazaly Aguilar, Clara Aguilera, Atidzhe Alieva-Veli, Álvaro Amaro, Carmen Avram, Adrian-Dragoș Benea, Mara Bizzotto, Daniel Buda, Isabel Carvalhais, Asger Christensen, Angelo Ciocca, Ivan David, Paolo De Castro, Jérémy Decerle, Salvatore De Meo, Herbert Dorfmann, Luke Ming Flanagan, Dino Giarrusso, Francisco Guerreiro, Martin Häusling, Martin Hlaváček, Krzysztof Jurgiel, Jarosław Kalinowski, Elsi Katainen, Camilla Laureti, Gilles Lebreton, Julie Lechanteux, Norbert Lins, Colm Markey, Ulrike Müller, Maria Noichl, Juozas Olekas, Eugenia Rodríguez Palop, Bronis Ropė, Bert-Jan Ruissen, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Simone Schmiedtbauer, Annie Schreijer-Pierik, Marc Tarabella, Veronika Vrecionová, Sarah Wiener, Juan Ignacio Zoido Álvarez
Membri supleanți prezenți la votul final	Pär Holmgren, Cristina Maestre Martín De Almagro, Alin Mituța, Christine Schneider

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

30	+
ID	Ivan David
PPE	Álvaro Amaro, Daniel Buda, Salvatore De Meo, Herbert Dorfmann, Jarosław Kalinowski, Norbert Lins, Colm Markey, Anne Sander, Petri Sarvamaa, Simone Schmiedtbauer, Christine Schneider, Annie Schreijer-Pierik, Juan Ignacio Zoido Álvarez
Renew	Atidzhe Alieva-Veli, Asger Christensen, Jérémy Decerle, Martin Hlaváček, Elsi Katainen, Alin Mituța, Ulrike Müller
S&D	Clara Aguilera, Carmen Avram, Adrian-Dragoș Benea, Isabel Carvalhais, Paolo De Castro, Camilla Laureti, Cristina Maestre Martín De Almagro, Juozas Olekas, Marc Tarabella

 

14	-
ECR	Mazaly Aguilar, Krzysztof Jurgiel, Bert-Jan Ruissen, Veronika Vrecionová
ID	Gilles Lebreton, Julie Lechanteux
S&D	Maria Noichl
The Left	Luke Ming Flanagan, Eugenia Rodríguez Palop
Verts/ALE	Francisco Guerreiro, Martin Häusling, Pär Holmgren, Bronis Ropė, Sarah Wiener

 

3	0
ID	Mara Bizzotto, Angelo Ciocca
NI	Dino Giarrusso

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

 

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu	Modificarea Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris
Referințe	COM(2021)0555 – C9-0321/2021 – 2021/0200(COD)
Data prezentării în PE	14.7.2021
Comisie competentă  Data anunțului în plen	ENVI 13.9.2021
Comisii sesizate pentru aviz  Data anunțului în plen	BUDG 13.9.2021	ITRE 13.9.2021	TRAN 13.9.2021	REGI 13.9.2021
	AGRI 13.9.2021
Avize care nu au fost emise  Data deciziei	BUDG 31.8.2021	ITRE 15.9.2021
Raportori  Data numirii	Jessica Polfjärd 17.9.2021
Examinare în comisie	27.9.2021	10.2.2022
Data adoptării	17.5.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	61 20 6
Membri titulari prezenți la votul final	Mathilde Androuët, Margrete Auken, Simona Baldassarre, Marek Paweł Balt, Traian Băsescu, Hildegard Bentele, Alexander Bernhuber, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Pascal Canfin, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Nathalie Colin-Oesterlé, Esther de Lange, Christian Doleschal, Marco Dreosto, Bas Eickhout, Cyrus Engerer, Agnès Evren, Pietro Fiocchi, Raffaele Fitto, Catherine Griset, Jytte Guteland, Teuvo Hakkarainen, Martin Hojsík, Pär Holmgren, Yannick Jadot, Adam Jarubas, Petros Kokkalis, Ewa Kopacz, Peter Liese, Sylvia Limmer, Javi López, César Luena, Marian-Jean Marinescu, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Joëlle Mélin, Tilly Metz, Silvia Modig, Dolors Montserrat, Alessandra Moretti, Ville Niinistö, Ljudmila Novak, Grace O’Sullivan, Jutta Paulus, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Nicola Procaccini, Luisa Regimenti, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Sándor Rónai, Rob Rooken, Silvia Sardone, Christine Schneider, Günther Sidl, Ivan Vilibor Sinčić, Linea Søgaard-Lidell, Nils Torvalds, Edina Tóth, Véronique Trillet-Lenoir, Petar Vitanov, Alexandr Vondra, Mick Wallace, Pernille Weiss, Emma Wiesner, Michal Wiezik, Tiemo Wölken, Anna Zalewska
Membri supleanți prezenți la votul final	Michael Bloss, Manuel Bompard, Milan Brglez, Stelios Kympouropoulos, Manuela Ripa, Christel Schaldemose, Vincenzo Sofo, Idoia Villanueva Ruiz
Data depunerii	24.5.2022

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

61	+
NI	Ivan Vilibor Sinčić
PPE	Hildegard Bentele,Alexander Bernhuber,Nathalie Colin‑Oesterlé, Christian Doleschal, Agnès Evren, Adam Jarubas, Ewa Kopacz, Stelios Kympouropoulos, Peter Liese, Fulvio Martusciello, Liudas Mažylis, Dolors Montserrat, Ljudmila Novak, Jessica Polfjärd, Stanislav Polčák, Luisa Regimenti, Christine Schneider, Maria Spyraki, Pernille Weiss, Esther de Lange
Renew	Pascal Canfin, Andreas Glück, Martin Hojsík, Jan Huitema, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Linea Søgaard‑Lidell, Nils Torvalds, Véronique Trillet‑Lenoir, Emma Wiesner, Michal Wiezik, Nicolae Ştefănuță
S&D	Marek Paweł Balt, Monika Beňová, Simona Bonafè, Milan Brglez, Delara Burkhardt, Sara Cerdas, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Cyrus Engerer, Jytte Guteland, César Luena, Javi López, Alessandra Moretti, Sándor Rónai, Christel Schaldemose, Günther Sidl, Petar Vitanov, Tiemo Wölken
Verts/ALE	Margrete Auken, Michael Bloss, Bas Eickhout, Pär Holmgren, Yannick Jadot, Tilly Metz, Ville Niinistö, Grace O'Sullivan, Jutta Paulus, Manuela Ripa

 

20	-
ECR	Sergio Berlato, Pietro Fiocchi, Raffaele Fitto, Nicola Procaccini, Rob Rooken, Vincenzo Sofo, Alexandr Vondra, Anna Zalewska
ID	Mathilde Androuët, Simona Baldassarre, Aurélia Beigneux, Marco Dreosto, Catherine Griset, Teuvo Hakkarainen, Sylvia Limmer, Joëlle Mélin, Silvia Sardone
NI	Edina Tóth
PPE	Traian Băsescu, Marian‑Jean Marinescu

 

6	0
The Left	Malin Björk, Manuel Bompard, Petros Kokkalis, Silvia Modig, Idoia Villanueva Ruiz, Mick Wallace

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

• [1] Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
• [2] Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
• [3] https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg1/
   
• [4] Agenția Europeană de Mediu, Acțiuni naționale plurisectoriale necesare pentru atingerea obiectivelor privind partajarea eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, Informare, 10 martie 2020 - https://www.eea.europa.eu/themes/climate/trends-and-projections-in-europe/national-action-across-all-sectors