RAPORT referitor la punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)

9.6.2022 - (2022/2002(INI))

Comisia pentru dezvoltare
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Raportori: Barry Andrews, Petros Kokkalis
(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 58 din Regulamentul de procedură)

Procedură : 2022/2002(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A9-0174/2022

Texte depuse :

A9-0174/2022

Dezbateri :

PV 22/06/2022 - 17
CRE 22/06/2022 - 17

Voturi :

PV 23/06/2022 - 8.16
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2022)0263

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PR_INI

Cuprins

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)

(2022/2002(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluția ONU intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilă la 25 septembrie 2015, la New York (Agenda 2030),

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 noiembrie 2020 intitulat „Îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU: o abordare cuprinzătoare” (SWD(2020)0400),

– având în vedere publicația din 2022 a Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU intitulată „Bunele practici în materie de ODD-uri – O compilație de povești de succes și lecții în punerea în aplicare a ODD-urilor - A doua ediția”,

– având în vedere raportul ONU din 2019 privind dezvoltarea durabilă la nivel mondial,

– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 17 februarie 2021 privind consolidarea contribuției UE la multilateralismul bazat pe norme (JOIN(2021)0003),

– având în vedere declarația comună din 30 iunie 2017 a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei Europene referitoare la noul Consens european privind dezvoltarea - „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”[1],

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 28 ianuarie 2019 intitulat „Raportul UE pe 2019 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării” (SWD(2019)0020),

– având în vedere convențiile-cadru ale Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC) și privind diversitatea biologică,

– având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților la CCONUSC (COP21) de la Paris, la 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

– având în vedere contribuțiile preconizate stabilite la nivel național ale UE și ale statelor membre, prezentate la 6 martie 2015 de Letonia și de Comisie în numele UE și a statelor sale membre și transmise CCONUSC,

– având în vedere contribuțiile actualizate stabilite la nivel național ale UE și ale statelor membre, prezentate la 17 decembrie 2020 de Germania și de Comisie în numele UE și a statelor sale membre și transmise CCONUSC,

– având în vedere cea de a treia Conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare, desfășurată la Addis Abeba în perioada 13-16 iulie 2015,

– având în vedere Declarația comună din 30 iunie 2017 a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului și a Comisiei referitoare la noul Consens european privind dezvoltarea - „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”[2],

– având în vedere programele de lucru ale Comisiei din 2020 (COM(2020)0037), 2021 (COM(2020)0690) și 2022 (COM(2021)0645) și trimiterile la ODD-uri,

– având în vedere integrarea ODD-urilor în cadrul pentru o mai bună legiferare, inclusiv comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2021 intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației” (COM(2021)0219), documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 noiembrie 2021 intitulat „Orientările privind o mai bună legiferare” (SWD(2021)0305) și setul de instrumente din noiembrie 2021, inclusiv noul instrument #19 privind ODD-urile,

– având în vedere raportul special din 2022 al Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare intitulat „Noi amenințări la adresa securității umane în antropocen: nevoia unei mai mari solidarități”,

– având în vedere Raportul special din 2019 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare,

– având în vedere cel de-al șaselea raport de evaluare al IPCC din 28 februarie 2022, intitulat „Schimbările climatice 2022: impact, adaptare și vulnerabilitate”.

– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 [3] al Consiliului,

– având în vedere Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030, adoptat la 18 martie 2015 de statele membre ale ONU în cadrul celei de a Treia Conferințe Mondiale a ONU privind reducerea riscului de dezastre,

– având în vedere rezoluția sa din 24 martie 2022 referitoare la necesitatea unui plan de acțiune urgent al UE pentru a garanta securitatea alimentară în interiorul și în afara UE, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia [4],

– având în vedere raportul Secretarului General al ONU intitulat „Agenda noastră comună”, prezentat Adunării Generale a ONU, care a primit mandatul Adunării Generale a ONU prin rezoluția 76/6 din 15 noiembrie 2021,

– având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la perspectiva de gen în perioada crizei COVID-19 și după această criză [5],

– având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la Raportul anual strategic privind punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)[6],

– având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015 [7],

– având în vedere concluziile Consiliului din 10 decembrie 2019 intitulate „Construirea unei Europe durabile până în 2030 – Progresele înregistrate până în prezent și etapele următoare”,

– având în vedere concluziile Consiliului din 18 octombrie 2018,

– având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene din 20 iunie 2017 intitulate „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

– având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate [8],

– având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2021 referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre [9],

– având în vedere concluziile Consiliului din 9 aprilie 2019 intitulate „Către o Uniune tot mai durabilă până în 2030”,

– având în vedere rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la acțiunile subsecvente Agendei 2030 și la evaluarea acesteia [10],

– având în vedere Raportul Comisiei din 15 mai 2019 privind evaluarea celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu (COM(2019)0233),

– având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (COM(2020)0652),

– având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu din 2019 intitulat „Mediul european - situație și perspective în 2020: cunoștințe pentru tranziția către o Europă sustenabilă”,

– având în vedere raportul de monitorizare al Eurostat din 2021 privind progresele înregistrate în direcția ODD în contextul UE,

– având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2021 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă [11],

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018 intitulat „Indicatori mai adecvați pentru a evalua obiectivele de dezvoltare durabilă — contribuția societății civile”[12],

– având în vedere raportul pe 2021 privind dezvoltarea durabilă din 14 iunie 2021, intitulat „Deceniul de acțiune pentru obiectivele de dezvoltare durabilă”,

– având în vedere concluziile Consiliului din 22 iunie 2021 intitulate „O abordare cuprinzătoare pentru accelerarea punerii în aplicare a Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă – O reconstrucție mai temeinică după criza provocată de pandemia de COVID-19”,

– având în vedere Raportul special nr. 26/2020 al Curții de Conturi a Uniunii Europene intitulat „Mediul marin: protecția oferită de UE este extinsă, dar lipsită de profunzime”,

– având în vedere documentul de reflecție al Comisiei din 30 ianuarie 2019 intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030” (COM (2019) 0022), în special anexa III intitulată „Rezumatul contribuției Platformei multipartite privind ODD la documentul de reflecție «Către o Europă durabilă până în 2030»”,

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru dezvoltare și ale Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, în temeiul articolului 58 din Regulamentul de procedură,

– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru cultură și educație,

– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0174/2022),

A. întrucât la nivel european și internațional nu va exista justiție climatică fără o dezvoltare durabilă și incluzivă din punct de vedere ecologic, social și economic; întrucât realizarea ODD-urilor este, prin urmare, o condiție prealabilă esențială pentru realizarea unei tranziții juste și echitabile în temeiul Acordului de la Paris și al Pactului verde european;

B. întrucât impactul pandemiei de COVID-19 nu este încă pe deplin cunoscut, dar a dus deja la un regres semnificativ în realizarea ODD-urilor, în special în țările din sudul global care au sisteme de sănătate slabe și în care ratele de vaccinare rămân foarte scăzute, ceea ce a adus mai multă inegalitate și sărăcie; întrucât, potrivit raportului ONU pe 2021 privind finanțarea dezvoltării durabile, pandemia de COVID-19 ar putea duce la un „deceniu pierdut” pentru dezvoltarea durabilă; întrucât țările cel mai puțin dezvoltate au fost afectate deosebit de grav din cauza vulnerabilității lor la șocurile externe; întrucât un mediu sănătos este un pilon fundamental al dezvoltării durabile; întrucât s-a estimat că indicele dezvoltării umane va suferi o „scădere abruptă și fără precedent” în 2020 pentru prima dată în cei 30 ani de la calcularea sa; întrucât rata sărăciei extreme a crescut în 2020, pentru prima dată în 20 de ani; întrucât, pe de altă parte, situația în urma pandemiei de COVID-19 reprezintă o oportunitate semnificativă de a remodela societățile noastre pentru a îndeplini aspirațiile ODD-urilor; întrucât, înainte de pandemia de COVID-19, a existat un deficit de finanțare anual, global, estimat la 2,5 mii de miliarde USD între finanțare și ceea ce era necesar pentru realizarea ODD-urilor; întrucât, potrivit unei estimări, la începutul anului 2021, incertitudinea economică și deficitul de cheltuieli de redresare legate de pandemie în țările în curs de dezvoltare au mărit acest decalaj cu 50 %, ajungând la 3,7 mii de miliarde USD; întrucât noua Comisie specială a Parlamentului privind pandemia de COVID-19: învățămintele desprinse și recomandări pentru viitor ar putea investiga impactul pandemiei asupra ODD-urilor;

C. întrucât, potrivit Raportului global din 2019 al ONU privind dezvoltarea durabilă la nivel mondial și indicelui ODD pe 2020 al Rețelei ONU de soluții pentru dezvoltare durabilă (SDSN), nicio țară, inclusiv nicio țară europeană, nu este pe cale să atingă toate ODD-urile până în 2030; întrucât, potrivit Raportului european privind dezvoltarea durabilă din 2021, pentru prima dată de la adoptarea ODD-urilor, în 2020 nu a crescut punctajul mediu al indicelui ODD al UE; întrucât, potrivit Comisiei Economice pentru Europa a ONU, Europa este pe cale să îndeplinească doar 26 – sau 15 % – dintre cele 169 de ținte; întrucât, potrivit indicelui ODD 2021 al SDSN, țările din OCDE se află cel mai aproape de atingerea obiectivelor Agendei 2030, dar generează cele mai mari efecte de propagare negative, ceea ce subminează capacitatea altor țări de a-și atinge obiectivele;

D. întrucât noile realități geopolitice și umanitare impuse de invazia ilegală a Rusiei în Ucraina și de războiul din Ucraina au un impact enorm asupra realizării la nivel mondial a ODD-urilor, în special în ceea ce privește combaterea inegalităților, a sărăciei și a foametei, și pot împiedica realizarea lor până în 2030; întrucât este nevoie urgentă de un nou impuls politic pentru realizarea ODD-urilor, ținând seama de impactul pandemiei de COVID-19 și de consecințele globale ale invaziei Ucrainei de către Rusia; întrucât, în acest context, trebuie finanțate sursele regenerabile de energie pentru a asigura alinierea la obiectivele Agendei 2030 și pentru a evita viitoarele presiuni financiare la nivel mondial în sectorul energetic;

E. întrucât UE este obligată să includă obiectivele cooperării pentru dezvoltare în toate politicile interne sau externe care ar putea afecta țările în curs de dezvoltare, astfel cum se prevede la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; întrucât realizarea alinierii în toate politicile UE este esențială pentru realizarea ODD-urilor la nivel mondial; întrucât coerența politicilor în favoarea dezvoltării durabile este o abordare de integrare globală a diferitelor dimensiuni ale dezvoltării durabile în toate etapele procesului de elaborare a politicilor și este un element-cheie al eforturilor UE de a pune în aplicare Agenda 2030; întrucât Comisia, în documentul de lucru al serviciilor sale din 18 noiembrie 2021 intitulat „Realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU – o abordare cuprinzătoare”, s-a angajat să adopte o abordare „la nivelul întregii administrații” în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD-urilor, coordonată de Președinta von der Leyen; întrucât tranziția către o economie a bunăstării care să dea înapoi planetei mai mult decât ia de la aceasta, integrată în cel de al optulea program de acțiune pentru mediu al UE și consacrată în obiectivele sale prioritare pentru 2030 și 2050, va necesita ca UE să dezvolte o abordare mai globală a procesului de elaborare a politicilor;

F. întrucât Parlamentul, Consiliul și Consiliul European au solicitat Comisiei, în repetate rânduri, de la adoptarea în 2015 a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, să adopte o strategie globală pentru a pune în aplicare pe deplin ODD-urile;

G. întrucât există o interdependență puternică între crizele sanitare, crizele de mediu și crizele climatice; întrucât astfel de crize se vor intensifica în următorii ani, în special ca urmare a schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității;

H. întrucât capacitatea de a extrage date pentru a completa indicatorii ODD este limitată în mai multe țări în curs de dezvoltare, ceea ce poate împiedica sever evaluarea progreselor;

I. întrucât decalajul dintre popoarele și țările cele mai bogate și cele mai sărace este în continuă creștere; întrucât reducerea inegalităților (ODD 10) are o importanță strategică și ar trebui să se afle în centrul eforturilor comune de realizare a Agendei 2030;

J. întrucât ODD-urile acoperă toate problemele majore cu care se confruntă umanitatea și nu sunt legate doar de politicile de dezvoltare, ci vizează și politici publice mai ample la nivel european;

K. întrucât, angajându-se să realizeze Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, UE a recunoscut că demnitatea individului este fundamentală și că obiectivele și țintele agendei ar trebui îndeplinite pentru toate națiunile, populațiile și segmentele societății;

L. întrucât atât Parlamentul European, cât și parlamentele naționale au, de asemenea, responsabilitatea de a se asigura că dezvoltarea durabilă este integrată în procedurile lor, pentru a elimina compartimentările;

M. întrucât inegalitățile din ce în ce mai mari, schimbările climatice, pierderea biodiversității și creșterea producției de deșeuri sunt aspecte abordate de ODD-uri; întrucât toate acestea dăunează condițiilor vieții umane;

N. întrucât platforma multilaterală la nivel înalt a UE privind punerea în aplicare a ODD-urilor, care a funcționat în perioada 2017-2019, a fost creată pentru a sprijini și a consilia Comisia și a oferit un forum pentru schimbul de experiență și de bune practici între sectoare și la nivel local, regional, național și la nivelul UE, reunind părți interesate din societatea civilă, organizații neguvernamentale, sectorul privat și cel corporativ;

O. întrucât, având în vedere toate cele de mai sus, o strategie de guvernanță europeană care să integreze ODD-urile într-o abordare transversală ar permite o mai mare aliniere și eficiență a politicilor publice; întrucât, de exemplu, ODD 14 (Viața subacvatică), care vizează conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă, ar trebui pus în aplicare în cadrul unei politici maritime integrate;

P. întrucât progresele înregistrate la nivel mondial în ceea ce privește ODD-urile nu sunt corespunzător din cauza capacităților insuficiente de monitorizare, în special în țările în curs de dezvoltare;

Q. întrucât pandemia de COVID-19 a exacerbat în mare măsură problemele existente în materie de datorii ale țărilor în curs de dezvoltare, ceea ce a pus în pericol și mai mult eforturile acestora de a mobiliza resurse suficiente pentru a realiza ODD-urile; întrucât, în consecință, sunt necesare de urgență eforturi suplimentare în ceea ce privește reducerea datoriilor pentru a evita neîndeplinirea pe scară largă a obligațiilor de plată în țările în curs de dezvoltare și a facilita investițiile în redresare și în ODD-uri;

R. întrucât, potrivit celui de-al șaselea raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 2022, schimbările climatice au redus securitatea alimentară și a apei, ceea ce a împiedicat eforturile de realizare a ODD-urilor;

S. întrucât ODD-urile au o dimensiune subnațională și locală;

T. întrucât oceanele sunt rezervoare uriașe de biodiversitate și dețin rolul principal în reglarea climei planetare; întrucât conservarea lor este esențială pentru dezvoltarea durabilă, contribuie la eradicarea sărăciei și asigură mijloace de subzistență sustenabile și securitate alimentară pentru miliarde de oameni;

U. întrucât ODD-urile sunt universale și indivizibile; întrucât acestea sunt comune și se aplică tuturor actorilor, inclusiv sectorului public și privat, societății civile și partenerilor sociali;

V. întrucât cele 17 ODD-uri, cu cele 169 de ținte și indicatorii aferenți, reprezintă singurul cadru comun la nivel mondial și convenit politic pentru politici bazate pe date concrete,

Introducere

1. își reafirmă angajamentul față de Agenda 2030, de cele 17 ODD-uri ale sale și de promisiunea de a nu lăsa pe nimeni și niciun loc în urmă; subliniază că, având în vedere pandemiile actuale și viitoare și consecințele războiului din Ucraina, Agenda 2030 oferă o cale unică către o economie a bunăstării pentru a reconstrui mai bine o lume mai echitabilă, justă, favorabilă incluziunii, sustenabilă și rezilientă; recunoaște că ODD-urile reprezintă o preocupare comună a umanității; încurajează Comisia să ia măsuri pentru a aborda schimbările climatice și pentru a respecta și a promova drepturile omului, dreptul la sănătate, comunitățile locale, migranții, copiii, grupurile minoritare și persoanele vulnerabile, dreptul la dezvoltare, egalitatea de gen, capacitarea femeilor și echitatea între generații;

2. reamintește că au rămas mai puțin de opt ani pentru a atinge obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și că anii 2020 au fost declarați Deceniul de acțiune al ONU privind dezvoltarea durabilă;

3. subliniază că punerea în aplicare a Agendei 2030 va contribui la realizarea unei tranziții verzi și digitale echitabile și incluzive, în conformitate cu ambițiile și acțiunile UE prezentate în Pactul verde european și în Busola pentru dimensiunea digitală 2030;

Guvernanță

4. salută angajamentul președintei Comisiei de a urmări o abordare „la nivelul întregii administrații” în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD-urilor de către UE și de a integra ODD-urile în portofoliul fiecărui comisar; invită, prin urmare, Comisia și Președinta acesteia să demonstreze în continuare modul în care abordarea „la nivelul întregii administrații” față de ODD-uri este pusă în aplicare la nivelul UE; afirmă, cu toate acestea, că o astfel de abordare poate fi eficientă numai în condițiile unei conduceri la cel mai înalt nivel și cu un plan concret de asigurare a unei acțiuni cuprinzătoare la nivelul Comisiei; regretă că, din 2019, nu a existat niciun comisar responsabil cu punerea în aplicare internă și externă a ODD-urilor și coordonarea acestora, ceea ce a dus la o abordare fragmentată, contrară principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării durabile; propune, în plus, ca Comisia să desemneze un trimis special pentru ODD-uri, care să răspundă în fața comisarului responsabil, pentru a promova acțiuni coerente privind ODD-urile la nivel mondial prin intermediul acțiunilor externe ale UE;

5. reiterează că, pentru a realiza ODD-urile, Agenda 2030 necesită o puternică legitimitate socială și o veritabilă resetare politică, care poate fi realizată numai dacă ODD-urile sunt considerate o oportunitate pentru cetățeni; subliniază importanța mass-mediei în această privință; reamintește că importanța implicării structurate a părților interesate și a parteneriatelor multilaterale se află în centrul ODD-urilor; regretă profund faptul că mandatul platformei multipartite nu a fost reînnoit în 2019 și solicită reinstituirea sa urgentă sau crearea unui mecanism nou pentru implicarea structurată, cu o reprezentare echilibrată, diversificată și democratică, care să includă organizațiile societății civile, organizațiile comunitare, sectorul privat [inclusiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și organizațiile conduse de producători], sindicatele, cooperativele, mediul academic și instituțiile de cercetare, administrațiile regionale și locale și grupurile marginalizate; subliniază rolul esențial al fiecăreia dintre aceste părți interesate, deoarece ele monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a ODD-urilor de către guverne și contribuie în mod direct la dezvoltarea durabilă; solicită o mai mare implicare și consultare a acestor grupuri; subliniază că platforma multipartită ar trebui să colaboreze în mod sistematic cu Grupul de lucru pentru Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă pentru a asigura o participare reală a statelor membre;

6. recunoaște că lipsa responsabilității, a transparenței și a bunei guvernanțe are un impact negativ puternic asupra punerii în aplicare a Agendei 2030 atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare și subliniază necesitatea de a promova combaterea corupției și integritatea pentru a accelera punerea în aplicare a ODD-urilor și de a monitoriza în mod consecvent progresele înregistrate;

7. subliniază faptul că eforturile de integrare a ODD-urilor în politicile interne și externe ale UE ar trebui să fie mai mult decât un exercițiu de cartografiere; reamintește că multe politici interne ale UE contribuie nu numai la punerea în aplicare a ODD-urilor, ci au și efecte de propagare ecologice, sociale și economice foarte importante asupra țărilor în curs de dezvoltare și asupra grupurilor și populațiilor vulnerabile; insistă, prin urmare, asupra faptului că, pentru a înregistra progrese suplimentare la nivel mondial, acțiunea internă și externă a UE trebuie să fie coordonată în continuare; subliniază importanța unei abordări integrate, care ar necesita soluții sistemice; recunoaște progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea capacităților, dar subliniază necesitatea de a spori alinierea și coordonarea activităților de consolidare a capacităților în întreaga UE;

8. încurajează ferm o mai mare coerență a politicilor pentru dezvoltare în pachetul legislativ de referință „Pregătiți pentru 55”[13], politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politica comercială comună și, în general, în activitatea Comisiei; regretă că lipsa unei strategii de punere în aplicare a ODD-urilor face mai dificilă realizarea coerenței politicilor, din cauza lipsei unor ținte clare, măsurabile și încadrate în timp la nivelul UE pentru raportarea tuturor ODD-urilor; solicită ca dezvoltarea durabilă să fie prioritizată și integrată pe parcursul întregului ciclu al politicii (proiectare, punere în aplicare și evaluare) și ca toate dimensiunile acesteia să fie luate în considerare în mod sistematic în evaluările impactului și în cerințele de publicare și de raportare externă; propune un audit intern efectuat de Comisie pentru a asigura alinierea între politicile interne și externe ale UE; subliniază că ODD-urile ar trebui să constituie coloana vertebrală a politicilor publice europene;

9. solicită Comisiei să adopte o nouă strategie a UE, la nivel înalt, de punere în aplicare a Agendei 2030, așa cum a solicitat Consiliul European în octombrie 2018, pe baza rezoluțiilor și a directivelor de politică ale UE care vizează realizarea ODD-urilor, având în vedere că rămân mai puțin de opt ani pentru realizarea Agendei 2030 și, prin urmare, este necesară o implementare urgentă în conformitate cu Deceniul de acțiune pentru realizarea obiectivelor globale; consideră că o astfel de strategie ar trebui să definească cel puțin:

(a) un nou cadru de guvernanță, condus de un singur comisar la nivel înalt, responsabil pentru punerea în aplicare a ODD-urilor în toate portofoliile și care se va consulta în mod sistematic noua platformă multipartită;

(b) un set revizuit de ținte concrete, măsurabile, cu termene precise la nivelul UE pentru a consolida ambiția UE și măsuri concrete pentru atingerea acestora;

(c) un sistem și indicatori de monitorizare actualizați, care să țină seama de impactul intern și extern al UE asupra progreselor globale în materie de ODD-uri;

(d) un plan financiar unic pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale UE, legat de țintele de mai sus;

(e) un plan pentru diplomația UE și cooperarea internațională în materie de ODD-uri, condus de un trimis special pentru ODD-uri, pentru a asigura o repartizare justă a poverii și condiții de concurență echitabile;

îi invită pe președinții Parlamentului, Comisiei și Consiliului să însoțească această strategie cu o declarație interinstituțională de reînnoire a angajamentului UE față de Agenda 2030; subliniază că această strategie ar trebui publicată până cel târziu în iunie 2023 pentru ca UE să joace un rol de lider în revigorarea Agendei 2030 în cadrul summitului privind ODD-urile din septembrie 2023; subliniază că strategia ar trebui revizuită periodic și însoțită de măsuri corective în domeniile în care progresele sunt considerate blocate sau insuficiente;

10. subliniază că coordonarea în cadrul instituțiilor UE și între acestea este o condiție prealabilă pentru creșterea eficacității acțiunilor UE; solicită crearea unui grup operativ interinstituțional care să faciliteze dialogul structurat cu privire la ODD-uri, format din reprezentanți ai Parlamentului, Comisiei și Consiliului; consideră că grupul operativ, care ar trebui să se întrunească trimestrial, ar trebui să își asume responsabilitatea de a coordona eforturile UE de a realiza ODD-urile pe plan intern și mondial; are încredere că Comisia va informa periodic colegiuitorii cu privire la evoluțiile politicilor și la măsurile luate pentru punerea în aplicare a ODD-urilor;

11. salută integrarea ODD-urilor în revizuirea din 2021 a setului de instrumente pentru o mai bună legiferare, inclusiv comunicarea, orientările și setul de instrumente în sine, în special instrumentul specific privind punerea în aplicare a ODD-urilor și indicarea indicatorilor ODD-urilor relevanți pentru diferitele tipuri de impact;

12. consideră că adoptarea noii strategii cuprinzătoare de punere în aplicare ar trebui să se bazeze pe o abordare ascendentă, precedată de o cartografiere a ODD-urilor și de un proces amplu, structurat, incluziv și semnificativ de consultare publică participativă, însoțit de un plan de informare și implicare semnificativă a cetățenilor, inclusiv a societății civile, a reprezentanților relevanți ai industriei și, în sens mai larg, a sectorului privat, a sindicatelor, a mediului academic, a administrațiilor regionale și locale, a minorităților și a grupurilor vulnerabile;

13. invită Comisia să anticipeze următoarea agendă a ONU după 2030 cu o foaie de parcurs cu obiective și măsuri pentru a planifica următoarele obiective de dezvoltare durabilă;

Monitorizare

14. invită Parlamentul să numească un raportor permanent pentru punerea în aplicare a ODD-urilor, care să colaboreze cu Biroul și cu toate comisiile, precum și cu platforma multipartită; propune, de asemenea, ca fiecare comisie să numească un membru responsabil pentru îndeplinirea ODD-urilor și ca acești membri responsabili să se întâlnească trimestrial, precum și cu raportorul permanent, pentru a asigura alinierea;

15. subliniază că Parlamentul European și parlamentele naționale au, de asemenea, un rol de jucat pentru a se asigura că dezvoltarea durabilă este integrată în proceduri și că sunt eliminate compartimentările; subliniază importanța participării și a contribuției Parlamentului în fiecare an la Forumul politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă, precum și rolul pe care l-ar putea juca în acest sens un raport anual privind punerea în aplicare a ODD-urilor;

16. afirmă că o mai bună înțelegere a impactului real al UE asupra progreselor înregistrate în atingerea ODD-urilor în UE și la nivel mondial poate fi realizată numai prin abordarea lacunelor existente în materie de date, inclusiv lipsa datelor defalcate, și a punctelor slabe ale sistemelor informatice, prin consolidarea utilizării datelor statistice existente dintr-o varietate de surse și prin adoptarea datelor de avangardă și a inteligenței artificiale, în conformitate cu normele și regulamentele privind protecția datelor; consideră că este esențial să se monitorizeze progresele înregistrate la nivelul tuturor celor 169 de ținte; invită UE să intensifice în mod semnificativ cooperarea tehnică cu țările în curs de dezvoltare pentru a soluționa lacunele globale în materie de date cauzate de capacitățile reduse de monitorizare și de metodologiile inconsecvente;

17. salută rapoartele anuale de monitorizare ale Eurostat privind ODD-urile; solicită o analiză anuală a setului de indicatori Eurostat privind ODD-urile, cu participarea sistematică a autorităților regionale și locale și a organizațiilor societății civile, în conformitate cu revizuirea din 2021; subliniază că dezvoltarea durabilă este în mod inerent transfrontalieră și transsectorială; își afirmă disponibilitatea de a aborda efectele de propagare negative pe care punerea în aplicare a ODD-urilor le are asupra altor regiuni; salută activitatea inițiată de Eurostat în acest scop și prima încercare de a cuantifica parțial aceste efecte de propagare, dar subliniază că această metodologie trebuie dezvoltată în continuare pentru a ține seama în mod suficient de amprenta globală a UE [14]; solicită ca indicatorul stabilit pentru fiecare obiectiv să fie extins dincolo de limita maximă de șase pentru a ține seama de acțiunea externă a UE, de lanțurile valorice și de aprovizionare europene și de efectele de propagare ale consumului UE8;

18. subliniază necesitatea punerii în aplicare a concluziilor Consiliului din 24 octombrie 2019 privind economia bunăstării și invită Comisia, în acest sens, să realizeze fără întârziere tabloul de bord și setul de indicatori „Dincolo de PIB”, astfel cum prevede cel de-al optulea program de acțiune pentru mediu al UE, care plasează oamenii și bunăstarea lor în centrul elaborării politicilor; invită Comisia să ia în considerare implementarea unor măsuri alternative de progres în monitorizarea punerii în aplicare a ODD-urilor, cum ar fi indicele progresului social;

19. subliniază că ar trebui stabilit un nivel minim de defalcare statistică a datelor aliniat la cadrul global de monitorizare a ODD-urilor în privința fiecărui ODD în UE, care să cuprindă, după caz, localizarea geografică, genul, orientarea sexuală, venitul, nivelul de educație, vârsta, rasa, etnia, statutul de migrant, dizabilitatea și alte caracteristici și ar trebui să țină seama de principiile abordării datelor bazate pe drepturile omului; salută inițiativa Comisiei de a stabili indicatori pentru măsurarea inegalității în această privință; invită Eurostat să întreprindă toate lucrările pregătitoare necesare pentru a include acest nivel de defalcare în viitoarele rapoarte de monitorizare, în conformitate cu orientările și prioritățile stabilite de Grupul de experți interagenții privind indicatorii ODD și adaptate la contextul UE;

20. reamintește că analizele naționale voluntare reprezintă principalul instrument de dare de seamă în Agenda 2030; reamintește importanța analizelor naționale ca modalitate de a identifica tensiunile și compromisurile dintre ODD-uri și de a genera un proces iterativ de ajustare a politicilor în funcție de progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor; încurajează statele membre ale UE să participe la analizele naționale voluntare, să ia în considerare și să pună în aplicare în mod semnificativ recomandările formulate cu această ocazie; invită Comisia să prezinte o analiză anuală voluntară a UE în Forumul politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă din 2023 și, ulterior, din fiecare an, și să insiste pe continuarea standardizării analizelor naționale voluntare, cu accent pe fiecare dintre competențele exclusive și partajate ale UE, dar care să conțină, de asemenea, o evaluare a impactului global pozitiv și negativ al UE și al statelor sale membre asupra progreselor înregistrate la nivel mondial în ceea ce privește ODD-urile; consideră că o astfel de revizuire ar trebui să se bazeze pe un set revizuit de indicatori ODD și ar trebui să acopere prioritățile interne, diplomația și acțiunea internațională pentru a restabili și proteja bunurile comune mondiale și pentru a aborda efectele de propagare internaționale ale politicilor interne ale UE, precum și aspectele pozitive și negative ale acțiunii UE;

21. recunoaște importanța analizelor locale voluntare și a analizelor subnaționale voluntare pentru punerea în aplicare a fiecărui ODD; solicită Comisiei să consulte și să informeze Parlamentul cu privire la analiza voluntară la nivelul UE înainte de summitul ODD din 2023; subliniază necesitatea de a elabora o analiză periodică a punerii în aplicare a ODD-urilor la nivel regional și local în UE; salută, în acest sens, activitatea Programului Națiunilor Unite pentru Așezări Umane; încurajează dezvoltarea în continuare a inițiativei ONU „Localizarea ODD-urilor” pentru a accelera și a intensifica eforturile de realizare a ODD-urilor până în 2030; salută activitatea Centrului Comun de Cercetare în ceea ce privește localizarea Agendei 2030 și a Manualului european pentru analizele locale voluntare privind ODD-urile, care oferă indicatori oficiali și experimentali utili pentru instituirea unui sistem eficient de monitorizare locală a ODD-urilor, orientat în mod specific către orașele europene; salută proiectul-pilot „Monitorizarea ODD-urilor în regiunile UE – completarea lacunelor în materie de date”, inițiat de Parlamentul European, care va defini și testa un set armonizat de indicatori pentru ca regiunile UE să monitorizeze realizarea ODD-urilor și să pregătească terenul pentru un proces de analiză sistematică în regiunile UE;

22. invită Comisia să facă un bilanț al progreselor înregistrate și al constatărilor raportului anual de monitorizare a ODD-urilor realizat de Eurostat, în fiecare an, în cadrul discursului privind starea Uniunii; se așteaptă ca programul anual de lucru al Comisiei să includă ODD-urile ca prioritate anuală, incluzând propuneri concrete de inițiative legislative sau nelegislative menite să contribuie la realizarea acestora și ca ODD-urile să fie integrate pe deplin în programul anual de lucru al Comisiei;

23. recunoaște importanța raportării de către sectorul privat pentru punerea în aplicare a ODD-urilor; subliniază că raportarea de către întreprinderi de informații privind sustenabilitatea și obligația de diligență, atunci când fac obiectul unor audituri relevante, poate fi un cadru important pentru a încuraja o mai mare responsabilitate în sectorul privat în ceea ce privește impactul social și de mediu al întreprinderilor și contribuția acestora la realizarea ODD-urilor; încurajează toți actorii din societate, inclusiv entitățile private, să se implice în raportarea voluntară periodică cu privire la punerea în aplicare a ODD-urilor;

24. invită Comisia să creeze un forum online, organizat pentru fiecare ODD, pentru schimbul de bune practici pentru inițiativele de la nivel local în vederea realizării ODD-urilor; propune promovarea existenței acestui forum ca parte a acțiunii externe și interne a UE privind realizarea ODD-urilor;

Buget și finanțare

25. subliniază că bugetul UE, împreună cu instrumentul european de redresare NextGenerationEU, este un instrument esențial pentru punerea în aplicare a ODD-urilor, având în vedere valoarea sa totală de 1,8 mii de miliarde EUR, amploarea sa pe termen lung și dimensiunea multinațională [15];

26. ia act cu îngrijorare de faptul că datoria publică din sudul global se afla deja la niveluri fără precedent înainte de pandemia de COVID-19, ceea ce a dus la utilizarea unei părți tot mai mari din bugetul public pentru a acoperi datoriile externe, afectând astfel capacitatea guvernelor de finanțare adecvată și de furnizare de servicii publice de bază; este îngrijorat de faptul că actuala criză a exacerbat aceste vulnerabilități preexistente în materie de datorii; solicită crearea unui mecanism multilateral de gestionare a datoriilor, sub auspiciile ONU, pentru a aborda criza datoriilor din țările în curs de dezvoltare și cerințele de finanțare ale Agendei 2030;

27. subliniază importanța de a măsura contribuția UE la ODD-uri într-un mod precis și cuprinzător, având în vedere că aceasta este o condiție esențială pentru realizarea coerenței politicilor în favoarea dezvoltării durabile; salută țintele de cheltuieli ale Comisiei în materie de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD) în legătură cu ținte specifice ale ODD-urilor, precum și eforturile Comisiei de a urmări cheltuielile bugetare ale UE pentru climă, biodiversitate, aer curat, migrație și egalitate de gen [16]; salută faptul că, într-o serie de politici, sunt instituite sisteme pentru raportarea ODD-urilor, inclusiv în cadrul cooperării pentru dezvoltare; regretă, cu toate acestea, că, în pofida angajamentului asumat de Comisie în noiembrie 2020, nu s-au înregistrat progrese suficiente în urmărirea resurselor și cheltuielilor legate de ODD-uri în ansamblul lor – cu excepția domeniului de acțiune externă, așa cum s-a subliniat într-o analiză a Curții de Conturi Europene din 2019 – și în urmărirea neconcordanțelor dintre cheltuieli, ambele afectând capacitatea UE și a țărilor terțe de a realiza ODD-urile, în special în domeniul agriculturii; insistă, prin urmare, asupra necesității unei monitorizări cuprinzătoare a cheltuielilor aferente ODD-urilor, utilizând metodologii specifice, de exemplu în ceea ce privește inegalitățile (ODD 10) și importanța strategică a acestora pentru punerea în aplicare a tuturor ODD-urilor; reiterează faptul că acest lucru va implica depășirea exercițiului de cartografiere existent care se realizează în Raportul anual privind gestiunea și performanța bugetului UE; constată cu îngrijorare că, în ultimii ani, nivelul de concesionalitate a AOD a scăzut treptat pentru țările în curs de dezvoltare, în general, și, în special, pentru țările cel mai puțin dezvoltate și solicită UE să își atingă obiectivul ca cel puțin 20 % din AOD să fie alocată dezvoltării umane ca instrument esențial pentru realizarea ODD-urilor; subliniază necesitatea ca donatorii să acorde prioritate finanțării bazate pe granturi, în special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, având în vedere povara nesustenabilă a datoriilor acestora; invită Comisia să stimuleze actualele instrumente de finanțare pentru a atinge un nivel net al emisiilor egal cu zero în operațiunile și lanțurile de aprovizionare europene până în 2030;

28. subliniază necesitatea de a finanța cursuri de formare pentru consolidarea capacităților IMM-urilor pentru a învăța cum să pună în aplicare ODD-urile în activitățile lor zilnice;

29. salută eforturile depuse pentru integrarea ODD-urilor în semestrul european într-un mod cuprinzător, inclusiv prin analizele anuale ale creșterii durabile și prin integrarea monitorizării anuale a ODD-urilor de către Eurostat ca parte a pachetului de primăvară al semestrului european; își reiterează sprijinul pentru integrarea indicatorilor privind biodiversitatea în semestrul european; îndeamnă statele membre să crească nivelul de ambiție al răspunsurilor lor naționale la punerea în aplicare a Agendei 2030; salută poziția centrală alocată ODD-urilor în pachetul de toamnă, în special recomandarea ca statele membre să urmărească o strategie „dincolo de PIB” pentru a integra pe deplin ODD-urile în răspunsurile lor naționale; invită Comisia să continue reforma semestrului european pentru a echilibra prioritățile economice, sociale și de mediu, astfel încât să stimuleze o transformare socială, de mediu și economică pe termen lung și să îmbunătățească integrarea Agendei 2030, a Pilonului european al drepturilor sociale și a Pactului verde european la toate nivelurile, implicând pe deplin autoritățile locale și regionale și completând reformele și investițiile din statele membre; consideră că o astfel de reformă ar trebui să garanteze că o coordonare a politicilor privind ODD-urile la nivel european nu conduce la un proces politic paralel cu semestrul european, ci constă într-o abordare integrată și coerentă, bazată pe un nou pact de dezvoltare durabilă; se așteaptă ca procesul semestrului european să consolideze capacitățile statelor membre de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD-urilor;

30. sprijină Pactul verde european; solicită o înțelegere mai bună a rolului sinergic al ODD-urilor în combaterea schimbărilor climatice și subliniază, în acest context, utilitatea ODD-urilor, în special a ODD 13, și oportunitatea de a face compromisuri și de a asigura coerența politicilor cu cadrul ODD;

31. solicită o cartografiere cuprinzătoare a pachetelor financiare ale politicilor, programelor și fondurilor UE, care au fost consolidate de fondurile suplimentare ale Next Generation EU pentru a crea o Europă mai verde, mai digitală și mai rezilientă, inclusiv să se evalueze dacă investițiile și reformele structurale urmărite în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se aliniază la obiectivele Agendei 2030 și contribuie la progresele în realizarea acestora; solicită să fie implementate integral metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de climă și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în planurile naționale de redresare și reziliență, precum și prioritățile sociale și demografice stabilite de ODD-uri și de Pilonul european al drepturilor sociale;

32. subliniază că finanțarea publică și privată trebuie să fie aliniată la ODD-uri; îndeamnă Comisia să integreze Agenda 2030 în politicile și legislația economică și financiară; solicită UE și statelor sale membre, într-un context în care AOD rămâne o resursă limitată, să concentreze operațiunile de finanțare mixtă în acele domenii în care acestea pot aduce valoare adăugată economiei locale; îndeamnă Comisia și statele membre să acorde prioritate, în sens mai larg, parteneriatelor cu întreprinderile locale din țările cel mai puțin dezvoltate care urmăresc modele de afaceri sustenabile și incluzive;

33. subliniază importanța colaborării dintre sectorul public și cel privat pentru a promova și finanța dezvoltarea durabilă; subliniază necesitatea ca instituțiile financiare să definească și să adopte strategii și ținte pentru a-și alinia portofoliile financiare la ODD-uri și să raporteze periodic cu privire la progresele înregistrate; solicită discuții aprofundate și colaborarea cu sectorul privat pentru a încuraja finanțarea privată și pentru a consolida elaborarea unor orientări anuale de lucru privind ODD-urile pentru microîntreprinderi și IMM-uri, mediul academic și organizațiile societății civile; invită UE și statele sale membre, în special din cauza preocupărilor legate de sustenabilitatea datoriei, să adopte o abordare prudentă în ceea ce privește finanțarea mixtă și să se asigure că toate fondurile mobilizate prin finanțare mixtă respectă eficacitatea dezvoltării, sustenabilitatea și principiile de finanțare mixtă ale Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE;

34. constată că UE nu are încă niciun plan stabilit finanțare a ODD-urilor; îndeamnă Comisia să prezinte de urgență un astfel de plan, având în vedere deficitul anual de finanțare a ODD-urilor după pandemia de COVID-19, estimat la 3,7 mii de miliarde USD [17]; subliniază că absența unui astfel de plan, cu ținte clar definite și cuantificabile, împiedică urmărirea în detaliu a cheltuielilor aferente ODD-urilor în cadrul bugetului UE;

35. invită UE să îndeplinească angajamentele privind ODD-urile de a investi în educația și formarea refugiaților și a migranților, pentru a se asigura că aceștia își pot fructifica potențialul în cadrul comunităților și economiilor națiunilor gazdă;

36. ia act de modificările aduse arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare (EFAD), așa cum se subliniază în concluziile Consiliului din 14 iunie 2021; invită Comisia să plaseze punerea în aplicare a Agendei 2030 în centrul noii EFAD, pentru ca aceasta să aibă un impact mai mare, să fie mai eficientă, mai coordonată și mai favorabilă incluziunii; subliniază potențialul unei EFAD pe deplin funcționale pentru acoperirea deficitului de finanțare a ODD-urilor la nivel mondial; solicită o mai mare cooperare și aliniere între Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, băncile naționale de dezvoltare și alți actori financiari mici și mijlocii, cu un accent deosebit pe proiectele de investiții cu o valoare mai mică de 5 milioane EUR, pentru a obține un impact mai mare al ODD-urilor; invită Comisia să elaboreze un cadru comun și orientări privind evaluarea globală a sustenabilității finanțării din partea UE, urmând abordarea de tip Echipa Europa pentru a asigura atât eficacitatea, cât și eficiența politicilor europene de dezvoltare; solicită valorificarea abordării de tip Echipei Europa pentru a asigura o coordonare strânsă între UE și statele sale membre pentru a pune în practică Agenda 2030; solicită UE să preia inițiativa în mobilizarea unor resurse financiare adecvate din partea țărilor dezvoltate pentru a sprijini transformările prin ODD-uri și nevoile urgente de adaptare la schimbările climatice în țările cele mai vulnerabile; invită Comisia să se asigure că noua EFAD urmărește obiectivul de a restabili sistemul multilateral de finanțare oficială pentru a contribui la stoparea practicilor de creditare nesustenabilă ale unor țări care nu sunt în acest sistem;

37. subliniază necesitatea urgentă de a spori nivelul de ambiție și de acțiune în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și finanțarea în acest deceniu critic pentru a aborda decalajele dintre statele membre în ceea ce privește problemele de mediu;

38. evidențiază importanța continuării eforturilor pentru a realiza ODD-urile și afirmă din nou că, chiar și în perioade de restricții bugetare, educația rămâne un drept fundamental și o investiție esențială care permite să se realizeze toate ODD-urile; pune în evidență rolul important pe care îl are UE prin ajutorul umanitar pe care îl acordă și prin parteneriatele mai strânse cu diferite regiuni ale lumii, inclusiv cu Africa;

39. reliefează rolul principal pe care îl au în realizarea ODD-urilor educația, cultura, sportul și programele UE dedicate acestor domenii și cere să li se confere o dimensiune internațională mai pronunțată, recunoscând totodată puterea diplomației interpersonale;

40. insistă asupra importanței ODD 4.1, care vizează un ciclu de învățământ primar și secundar complet și de calitate, pe o durată de 12 ani și gratuit pentru toți; reamintește că nivelurile actuale ale cheltuielilor guvernamentale din țările cu venituri reduse și cu venituri medii inferioare sunt sub nivelurile necesare pentru realizarea ODD-urilor; reamintește că finanțarea externă este esențială pentru sprijinirea oportunităților educaționale ale celor mai sărace persoane din lume; invită UE și statele sale membre să intensifice asistența pentru dezvoltare pentru a îndeplini obiectivul accesului universal la educație prin intermediul sprijinului bugetar al UE, care și-a dovedit eficiența în domeniul educației;

41. încurajează liderii mondiali să considere conectivitatea și accesul la infrastructuri digitale, cum ar fi accesul la o rețea accesibilă ca preț și de calitate, ca fiind un drept care decurge din dreptul fundamental la educație;

42. invită Comisia să coordoneze și să ajute statele membre, prin recomandări specifice fiecărei țări și schimbul de bune practici pentru a-și îmbunătăți calitatea și caracterul incluziv al sistemelor de învățământ și a elimina decalajele socioeconomice și de gen în dobândirea competențelor de bază și în frecventarea studiilor în științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică, în concordanță cu viziunea Spațiului european al educației, cu tranziția verde și cea digitală ale UE și cu ODD nr. 4;

43. invită statele membre să folosească pe deplin GreenComp, cadrul european al competențelor pentru sustenabilitate, cu scopul de a concepe o abordare sistematică menită să dezvolte o mentalitate înclinată spre sustenabilitate la toate vârstele și la toate nivelurile de învățământ, care să îmbine relevanța pentru realitățile locale, regionale și naționale cu o abordare consecventă în cadrul Spațiului european al educației; face din nou apel la statele membre să finalizeze Spațiul european al educației până în 2025, întrucât acesta va fi un pas intermediar esențial către atingerea obiectivelor stabilite în temeiul ODD nr. 4;

44. încurajează networkingul între sectorul educației non-formale și cel al educației formale, cu scopul de a crea comunități profesionale de învățare care să sprijine cadrele didactice în procesul de inovare a practicilor pedagogice, să promoveze alfabetizarea în diferite domenii, să faciliteze asumarea responsabilității de către elevi și să le cultive inteligența emoțională și reziliența în fața temerilor și a incertitudinilor; atrage atenția la experiența pe care o au în această privință asociațiile culturale și sportive de masă;

45. insistă ca autoritățile din domeniul educației să investească pentru a îmbunătăți calitatea învățământului profesional și a formării profesionale prin infrastructuri de ultimă generație, procese de digitalizare și legături cu triunghiul cunoștințelor, care ar alinia sectorul la obiectivele de sustenabilitate socială și de mediu și l-ar capacita să ofere căi alternative pentru dezvoltarea competențelor care să contribuie la punerea în aplicare a ODD-urilor;

46. reamintește cadrelor didactice rolul esențial pe care îl are educația copiilor preșcolari pentru a le insufla atitudini și valori care să determine dezvoltarea unor mentalități înclinate spre sustenabilitate și implicarea familiilor în analizarea modurilor în care și ei pot contribui la sustenabilitate, atât ca persoane, cât și ca comunități;

47. încurajează antreprenoriatul în rândul tinerilor, acesta fiind un mecanism de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în UE și în afara ei, cu ajutorul unor instrumente europene precum Erasmus pentru tineri antreprenori și programul Educația pentru dezvoltare și acțiunile de sensibilizare, dat fiind potențialul său de a îmbunătăți ratele de ocupare a forței de muncă, de a asigura mijloace de trai decent pentru grupurile vulnerabile și de a concepe soluții inovatoare;

48. regretă că trei dintre cele patru obiective ale ODD 14 (Viața subacvatică) pentru 2020 nu au fost îndeplinite de UE; regretă, de asemenea, că, în 2020, Curtea de Conturi a Uniunii Europene a constatat că, deși exista un cadru pentru protejarea mediului marin, măsurile UE nu au asigurat readucerea mărilor la o stare ecologică bună și nici a pescuitului la niveluri sustenabile în toate mările; invită Comisia să pună în aplicare constatările și recomandările acestui raport în viitorul său Plan de acțiune pentru conservarea resurselor halieutice și protecția ecosistemelor marine, precum și în acțiunile viitoare din cadrul Strategiei privind biodiversitatea;

49. reamintește că crizele climatice și cele legate de biodiversitate sunt interconectate și trebuie abordate în mod coerent și în tandem; subliniază că este nevoie urgentă de obiective obligatorii din punct de vedere juridic de refacere a naturii pentru a stopa declinul drastic al biodiversității în UE și pentru a realiza ODD 14 și ODD 15, pentru a contribui la atenuarea crizei climatice și la consolidarea rezilienței; regretă, în acest sens, întârzierea propunerii de lege a UE privind refacerea naturii și solicită publicarea sa rapidă;

50. subliniază importanța ODD 17 (Parteneriate pentru obiective); evidențiază, în cadrul parteneriatelor globale și al consolidării capacităților, rolul inovator al inițiativelor cu sursă deschisă, cum ar fi inițiativa obiectivelor de dezvoltare interioară, care vizează să educe, să inspire și să capaciteze oamenii pentru a fi o forță pozitivă a schimbării în societate, accelerând astfel progresul către realizarea ODD-urilor;

Cooperarea multilaterală

51. insistă asupra faptului că vor fi necesare un angajament politic global reînnoit și o cooperare multilaterală intensificată pentru ca UE și partenerii săi să realizeze progrese semnificative în următorii opt ani; solicită angajamente orientate spre acțiune în vederea realizării ODD-urilor până la Summitul privind ODD-urile din 2023, care va marca jumătatea perioadei de punere în aplicare a Agendei 2030; reamintește că, fiind cel mai reușit proiect de integrare din lume, capabil să promoveze cu succes multilateralismul și să stabilească standarde la nivel mondial, UE se află în poziția unică de a accelera progresele în ceea ce privește ODD 17 (Parteneriate pentru obiective); invită, prin urmare, UE să își asume un rol de lider în definirea acestei resetări politice la Forumul politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă din 2022 și la Summitul privind ODD-urile din 2023; sugerează ca Președinta Comisiei să fie implicat activ în fiecare Forum politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă;

52. este îngrijorat de faptul că declinul biodiversității și al serviciilor ecosistemice va submina progresele înregistrate în vederea atingerii a circa 80 % din țintele evaluate în cadrul ODD-urilor; reamintește că refacerea ecologică este esențială pentru a pune în practică abordarea de tip „O singură sănătate”; invită UE să combată cauzele profunde ale declinului biodiversității și să integreze obligațiile de conservare, refacere și utilizare sustenabilă a resurselor în politici de dezvoltare mai ample;

53. subliniază că dreptul internațional a evoluat către integrarea unor noi concepte, cum ar fi „patrimoniul comun al umanității”, „dezvoltarea durabilă” și „generațiile viitoare”, dar că nu există niciun mecanism internațional permanent de monitorizare și tratare a daunelor aduse mediului sau a distrugerii acestuia prin care bunurile comune sau serviciile ecosistemice mondiale sunt modificate;

54. subliniază faptul că Europa se confruntă cu cele mai mari provocări legate de ODD-uri în domeniile sistemelor alimentare sustenabile, energiei accesibile ca preț și curate, agriculturii, climei și biodiversității (ODD-urile 2, 12, 13, 14 și 15); invită Comisia să elaboreze o analiză comparativă solidă a ODD 6 (Apă curată și salubritate) și a ODD 14 (Viața subacvatică), în special având în vedere Conferința ONU privind oceanele de la Lisabona din iunie 2022 și Forumul politic la nivel înalt din iulie 2022, deoarece tendințele nu pot fi calculate din cauză că nu existe suficiente date comparabile din ultimii cinci ani; invită Comisia să sublinieze necesitatea unei producții sustenabile și a unui consum sustenabil, în special în ceea ce privește înțelegerea de către consumatori a impactului comportamentului lor în materie de consum asupra ODD-urilor; subliniază că schimbul de bune practici cu țările partenere poate oferi UE și statelor sale membre cunoștințe semnificative în ceea ce privește inițiativele și acțiunile individuale care pot fi întreprinse pentru a atinge obiectivele „Pregătiți pentru 55” și că UE poate, de asemenea, să își împărtășească experiența și cele mai bune practici cu țările partenere; consideră că, din cauza invadării Ucrainei de către Rusia și a impactului acesteia, printre altele, asupra sectorului alimentar, progresele înregistrate în ceea ce privește unele dintre ODD-uri, în special ODD-urile 1, 2 și 10, ar putea nu numai să încetinească, ci și să fie inversate, atât în cadrul UE, cât și la nivel mondial; este extrem de preocupat de creșterea prețurilor la alimente, de impactul său asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate și de creșterea, în consecință, a sărăciei, a insecurității alimentare, a malnutriției și a foametei;

55. reamintește că schimbările climatice vor exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra producției de alimente și accesului la acestea, în special în regiunile vulnerabile, subminând securitatea alimentară și nutriția; subliniază concluziile raportului IPCC din 2022, potrivit cărora încălzirea globală va slăbi treptat sănătatea solului și serviciile ecosistemice, subminând productivitatea alimentară în multe regiuni, pe uscat și în oceane; îndeamnă UE și statele sale membre să își mențină pe deplin angajamentele și obligațiile lor internaționale privind clima și biodiversitatea și privind Pactul verde european, inclusiv Strategia UE privind biodiversitatea și Strategia „De la fermă la consumator”, în special în contextul în care criza provocată de pandemie și războiul din Ucraina demonstrează cât de vulnerabile sunt țările în curs de dezvoltare la perturbarea pieței alimentare mondiale;

56. subliniază importanța punerii în aplicare a Agendei 2030 pentru a obține efecte de propagare pozitive, în special în sudul global, și pentru a intra într-un cerc virtuos în cadrul parteneriatelor internaționale; subliniază importanța dimensiunii externe, deoarece UE reprezintă doar 19 % din performanța economică mondială și 5,6 % din populația mondială, ambele ponderi fiind în scădere; subliniază că realizarea ODD 10 este pârghia strategică care le permite partenerilor noștri să se înscrie pe calea dezvoltării durabile;

57. subliniază că cel puțin 85 % din toate noile acțiuni externe puse în aplicare prin Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - Europa globală vor trebui să aibă egalitatea de gen ca obiectiv important sau principal, conform definiției date de indicatorul de politică privind egalitatea de gen al Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE și că cel puțin 5 % din aceste acțiuni ar trebui să aibă ca obiectiv principal egalitatea de gen și drepturile și capacitarea femeilor și fetelor; reiterează că Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre ar trebui să considere sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente drept o prioritate în procesul de programare al UE, inclusiv în cadrul programării în comun; insistă asupra punerii în aplicare rapide și depline a cerinței din Programul de acțiune pentru mediu al UE până în 2030 ca genul să fie integrat în politicile climatice și de mediu, inclusiv prin includerea unei perspective de gen în toate etapele procesului de elaborare a politicilor;

58. invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre, după caz, să prezinte rezultatele relevante obținute în ceea ce privește punerea în aplicare a celor cinci ODD-uri prioritare în viitoarea reuniune Forumului politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă din 2022, și anume a ODD-urilor 4 (Educația de calitate), 5 (Egalitatea de gen), 14 (Viața subacvatică), 15 (Viața terestră) și 17 (Parteneriate pentru obiective); subliniază importanța implicării active a Parlamentului în cadrul Forumului politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă și faptul că PE ar trebui să facă parte integrantă din delegația UE; se așteaptă, prin urmare, să li se permită unor deputați în Parlament să participe la reuniunile de coordonare ale UE și să li se garanteze accesul la documente pe durata summitului;

° °

59. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Organizației Națiunilor Unite.

EXPUNERE DE MOTIVE

Având în vedere că au mai rămas doar 8 ani pentru a îndeplini obiectivele stabilite în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, este important ca UE să își intensifice imediat eforturile la nivel mondial pentru a îndeplini toate cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD). În septembrie 2015, statele membre ale ONU au adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, subliniind că cele 17 obiective și cele 169 de ținte sunt integrate și indivizibile și că acestea asigură un echilibru între dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile, oferind o viziune globală asupra stării de bine a oamenilor și a planetei, plasând egalitatea și reziliența în centrul atenției. Ele oferă singurul cadru universal acceptat și universal aplicabil pentru elaborarea de politici bazate pe date concrete la nivel mondial în acest deceniu crucial. Legăturile dintre ODD-uri și caracterul lor integrat sunt de o importanță crucială pentru realizarea Agendei 2030. Având în vedere pandemia de COVID-19, acestea oferă o cale unică de redresare și de „reconstrucție mai bună”, și anume construirea unei lumi mai echitabile și mai reziliente, care prosperă în limitele planetei noastre, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

În acest scop, prezentul raport se axează pe instrumentele aflate în prezent la dispoziția UE pentru a contribui la punerea în aplicare a ODD-urilor la nivel mondial. În loc să se concentreze pe ținte specifice ale ODD-urilor și progresele înregistrate până în prezent, prezentul raport identifică lacunele și provocările rămase și abordează diverse oportunități care ar ajuta UE în eforturile sale globale de a îndeplini toate cele 17 ODD-uri până în 2030. Raportul ar trebui, de asemenea, considerat un efort al UE de a rezuma progresele înregistrate înainte de a participa la Forumul politic la nivel înalt (HLPF) din iulie 2022. HLPF este principala platformă a Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă și are un rol central în monitorizarea și examinarea globală a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a ODD-urilor. HLPF din acest an se va concentra asupra modului în care se poate reconstrui mai bine după pandemia de coronavirus (COVID-19), înregistrând totodată progrese în punerea în aplicare a întregii Agende 2030.

Planificarea pe termen lung pentru realizarea ODD-urilor nu mai este suficientă; acum sunt necesare acțiuni urgente. Prezentul raport urmărește să demonstreze modul în care, în pofida unui efort semnificativ de cartografiere a progreselor UE în ceea ce privește ODD-urile, UE nu și-a îndeplinit până acum rolul de lider în efortul global de realizare a celor 17 ODD-uri. Prin urmare, este necesară o mai bună punere în aplicare, ceea ce va necesita o finanțare mai coerentă și, mai presus de toate, o poziție de lider mai puternică atât în cadrul UE, cât și la nivel mondial.

După cum o demonstrează Pactul verde european, o referință în materie, dezvoltarea durabilă se află în centrul identității UE. UE a fost lider în evaluarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) și în negocierea Agendei 2030. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană consacră angajamentul UE pentru dezvoltarea durabilă a Europei, în timp ce articolul 21 prevede în mod explicit că UE promovează dezvoltarea durabilă dincolo de frontierele sale, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. UE este obligată să includă obiectivele cooperării pentru dezvoltare în orice politică internă sau externă care ar putea afecta țările în curs de dezvoltare, astfel cum se prevede la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) constituie un pilon esențial al eforturilor UE de a spori eficacitatea cooperării pentru dezvoltare. Acest concept de coerență a politicilor în sprijinul obiectivelor de dezvoltare a fost introdus în dreptul fundamental al UE în 1992 prin Tratatul de la Maastricht și a fost consolidat în Tratatul de la Lisabona în 2009 și, ulterior, în „Consensul european privind dezvoltarea durabilă” din 2017. În 2019, Președinta Comisiei Europene, dna von der Leyen, s-a angajat să adopte o abordare „la nivelul întregii administrații” în ceea ce privește ODD-urile. Prin urmare, s-au depus eforturi pentru a integra ODD-urile în portofoliul fiecărui comisar, pentru a se asigura că acordurile comerciale promovează dezvoltarea durabilă, pentru a integra țintele obligatorii ale ODD-urilor în instrumentul IVCDCI - Europa globală și pentru a include ODD-urile în semestrul european.

Cu toate acestea, prezentul raport urmărește să sublinieze faptul că strategia UE privind punerea în aplicare a ODD-urilor conține deficiențe grave, și anume în ceea ce privește guvernanța, ceea ce a avut un impact negativ asupra eforturilor UE de a trezi interesul politic, de a asigura realizarea de progrese și de a câștiga legitimitate în cadrul societății. Ca atare, o cerere principală a raportului este ca UE să adopte o strategie unică, la nivel înalt, pentru punerea în aplicare de către UE a ODD-urilor până în 2030. Acest lucru ar trebui să reformeze guvernanța ODD-urilor, abordând aspecte precum poziția de lider, țintele, monitorizarea și finanțarea.

Incapacitatea UE de a adopta o astfel de strategie a avut efecte ecologice, sociale și economice la scară mondială. Deși țările cu venituri ridicate – inclusiv toate statele membre ale UE – au înregistrat cele mai mari progrese în ceea ce privește ODD-urile, ele generează, de asemenea, cele mai mari efecte de propagare la nivel mondial, ceea ce poate submina capacitatea țărilor în curs de dezvoltare și a țărilor cel mai puțin dezvoltate de a-și atinge obiectivele. Prin urmare, este necesară o mai bună înțelegere a naturii transfrontaliere a dezvoltării durabile. În acest scop, trebuie continuată activitatea Eurostat de cuantificare a efectelor de propagare în ediția din 2021 a raportului său de monitorizare a ODD-urilor. Este esențial ca metodologia utilizată să fie dezvoltată în continuare pentru a identifica în mod suficient adevărata amprentă globală a UE și pentru a lua măsuri corective.

Schimbările climatice reprezintă un exemplu de fenomen transfrontalier care afectează în prezent toate țările de pe toate continentele. Ele perturbă economiile naționale și afectează viețile, au un cost mare pentru comunități și state în prezent și chiar mai mare în viitor. Prezentul raport urmărește să recunoască legăturile strânse dintre schimbările climatice și dezvoltarea durabilă. Într-adevăr, schimbările climatice pot submina progresul către dezvoltarea durabilă. În schimb, măsurile științifice și bazate pe date concrete de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea pot avea o contribuție pozitivă și de lungă durată la reducerea sărăciei, securitatea alimentară, ecosistemele sănătoase, egalitate și la justiție. Unele ODD-uri au o puternică dimensiune de mediu, cum ar fi ODD 13 privind acțiunile climatice (care vizează „luarea de măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a impactului acestora”), ODD 14 privind conservarea ecosistemelor marine și ODD 15 privind conservarea ecosistemelor terestre și utilizarea durabilă a resurselor acestora. Cu toate acestea, se consideră că toate obiectivele au o legătură strânsă – directă sau indirectă – cu acțiunile climatice.

Pactul verde european urmărește să transforme UE într-o societate echitabilă, favorabilă incluziunii și prosperă, cu o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050. Având în vedere pandemia recentă și efectele sale grave asupra sănătății și stării de bine a cetățenilor, valoarea Pactului verde european a devenit și mai evidentă. Angajându-se să atingă neutralitatea climatică și elaborând și adoptând totodată măsurile transformatoare și transversale necesare pentru atingerea acestui obiectiv, UE s-a angajat să pună oamenii pe primul loc și să facă tranziția justă și favorabilă incluziunii. În acest sens, obiectivele climatice și de mediu definite în Pactul verde european fac parte din strategia Uniunii de realizare a ODD-urilor și viceversa. Legătura dintre Pactul verde european și ODD-uri a fost recunoscută recent în cel de-al 8-lea Program de acțiune pentru mediu (PAM), care „constituie baza pentru realizarea obiectivelor legate de mediu și climă definite în Agenda 2030 a ONU și în obiectivele sale de dezvoltare durabilă”. Înaintea celei de a 27-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27), Summitul european privind ODD-urile din 10-12 octombrie 2022 va reuni lideri în materie de durabilitate la nivel mondial pentru a căuta răspunsul la o întrebare urgentă: cum putem construi împreună o Europă verde și favorabilă incluziunii? Ca atare, o punere în aplicare mai eficace a ODD-urilor este o condiție prealabilă esențială pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE.

Chestiunea responsabilității trebuie, de asemenea, abordată. Analizele naționale voluntare reprezintă mecanismul central de dare de seamă al Agendei 2030. Cu toate acestea, o parte importantă a elaborării politicilor are loc în prezent la nivelul UE, ceea ce justifică prezentarea unei analize voluntare specifice la nivelul UE (EUVR). Acest lucru va garanta că instituțiile UE își îndeplinesc angajamentele de a pune în aplicare o strategie clară și de a atinge țintele necesare. De asemenea, ar trebui să se facă mai multe eforturi pentru monitorizarea locală și regională. Trebuie consolidate în continuare controlul democratic și participarea civică la punerea în aplicare a ODD-urilor de către UE.

În cele din urmă, nu poate exista o punere în aplicare fără o finanțare adecvată. OCDE estimează, în Perspectiva sa globală privind finanțarea dezvoltării durabile pe 2021, că pandemia de COVID-19 a cauzat o scădere totală a resurselor de 700 miliarde USD și o creștere a nevoilor de o mie de miliarde USD (așa-numitul efect de foarfecă), astfel încât deficitul anual de finanțare a ODD-urilor în țările în curs de dezvoltare, de 2,5 mii de miliarde USD înainte de pandemie, ar putea crește cu 70 % după pandemia de COVID-19, ajungând la 4,2 mii de miliarde USD (3,7 mii de miliarde EUR).

Cu toate acestea, nu există un plan unic de finanțare a ODD-urilor – nici la nivel mondial, nici la nivelul UE. Raportul urmărește așadar să sublinieze importanța bugetului UE, care joacă un rol important în punerea în aplicare a ODD-urilor. Cu toate acestea, raportul recunoaște, de asemenea, că banii publici nu vor fi suficienți. Mobilizarea resurselor, inclusiv de la părțile interesate din sectorul privat, și revizuirea arhitecturii europene pentru dezvoltare vor fi esențiale, precum și un cadru mai bun și mai structurat pentru urmărirea cheltuielilor aferente ODD-urilor.

Cele mai mari provocări ale epocii noastre – schimbările climatice, pandemiile, conflictele, strămutările în masă, sărăcia extremă – sunt extrem de complexe și necesită răspunsuri cuprinzătoare și globale: Agenda 2030 este singurul cadru care permite un astfel de răspuns. Este momentul ca ODD-urile să fie luate în serios. Pentru a fi la înălțime și pentru a soluționa problemele care afectează viața cetățenilor europeni și a partenerilor noștri din întreaga lume, este urgent din punct de vedere politic ca UE să își intensifice în mod radical eforturile pentru realizarea Agendei 2030, atât pe plan intern, cât și pe scena mondială.

SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE (8.3.2022)

Domnului Tomas Tobé

Președinte

Comisia pentru dezvoltare

BRUXELLES

Domnului Pascal Canfin

Președinte

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

BRUXELLES

Subiect: Aviz referitor la punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) (2022/2002(INI))

Stimate domnule Tobé,

Stimate domnule Canfin,

În cadrul procedurii menționate în subiect, Comisia pentru cultură și educație a fost solicitată pentru a transmite un aviz comisiilor dumneavoastră. În cadrul reuniunii din 26 ianuarie 2022, s-a decis ca acest aviz să fie transmis sub formă de scrisoare.

Comisia pentru cultură și educație a examinat chestiunea în cauză în cursul reuniunii sale din 15 martie 2022. În cadrul acestei reuniuni, ea a decis să recomande Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care sunt comisii competente, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.

Cu deosebită considerație,

Sabine Verheyen

SUGESTII

A. evidențiază că trebuie depuse în continuare eforturi pentru a realiza ODD și afirmă din nou că, chiar și în perioade de restricții bugetare, educația rămâne un drept fundamental și o investiție esențială care permite să se realizeze toate ODD-urile; pune în evidență rolul important pe care îl are UE prin ajutorul umanitar pe care îl acordă și prin parteneriatele mai strânse cu diferite regiuni ale lumii, inclusiv cu Africa;

B. reliefează rolul principal pe care îl au în realizarea ODD-urilor educația, cultura, sportul și programele UE dedicate acestor domenii și cere să li se confere o dimensiune internațională mai pronunțată, recunoscând totodată puterea diplomației interpersonale;

C. încurajează liderii mondiali să considere conectivitatea și accesul la infrastructuri digitale, cum ar fi accesul la o rețea accesibilă ca preț și de calitate, ca fiind un drept care decurge din dreptul fundamental la educație;

D. invită Comisia să coordoneze și să ajute statele membre, prin recomandări specifice fiecărei țări și schimburi de bune practici, să își îmbunătățească calitatea și caracterul incluziv al sistemelor de învățământ și să elimine decalajele socioeconomice și de gen de dobândire a competențelor de bază și de adoptare a subiectelor STIAM, în concordanță cu viziunea Spațiului european al educației, cu tranziția verde și cea digitală ale UE și cu ODD nr. 4;

E. invită statele membre să folosească pe deplin GreenComp, Cadrul european al competențelor pentru sustenabilitate, cu scopul de a concepe o abordare sistematică menită să dezvolte o mentalitate înclinată spre sustenabilitate la toate vârstele și la toate nivelurile de învățământ, care să îmbine relevanța pentru realitățile locale, regionale și naționale cu o abordare coerentă în cadrul Spațiului european al educației; face din nou apel la statele membre să finalizeze Spațiul european al educației până în 2025, chiar dacă acesta va fi un pas intermediar esențial către atingerea obiectivelor stabilite în temeiul ODD nr. 4;

F. încurajează networkingul între sectorul educației nonformale și cel al educației formale, cu scopul de a alcătui comunități profesionale de învățare care să sprijine cadrele didactice în procesul de reînnoire a practicilor pedagogice, să promoveze alfabetizarea în diferite domenii, să faciliteze asumarea responsabilității de către elevi și să le cultive inteligența emoțională și reziliența în fața temerilor și a incertitudinilor; atrage atenția la experiența pe care o au în această privință asociațiile culturale și sportive de masă;

G. insistă ca autoritățile din domeniul educației să investească pentru a îmbunătăți calitatea învățământului profesional și a formării profesionale prin infrastructuri de ultimă generație, procese de digitalizare și legături cu triunghiul cunoștințelor, care aliniază sectorul la obiectivele de sustenabilitate socială și de mediu și îl capacitează să ofere căi alternative la dezvoltarea competențelor care să ajute la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU;

H. reamintește cadrelor didactice rolul esențial pe care îl are educația copiilor preșcolari în insuflarea către aceștia a unor atitudini și valori care să determine dezvoltarea unor mentalități înclinate spre sustenabilitate și implicarea familiilor în analizarea modurilor în care și ei pot contribui la sustenabilitate, atât ca persoane, cât și ca comunități;

I. încurajează antreprenoriatul în rândul tinerilor, acesta fiind un mecanism de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în Uniunea Europeană și în afara ei, cu ajutorul unor instrumente europene precum Erasmus pentru tineri antreprenori și programul DEAR, dat fiind potențialul său de a îmbunătăți ratele de ocupare a forței de muncă, de a asigura mijloace de trai decent pentru grupurile vulnerabile și de a concepe soluții inovatoare.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	2.6.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	87 8 13
Membri titulari prezenți la votul final	Barry Andrews, Eric Andrieu, Nikos Androulakis, Maria Arena, Bartosz Arłukowicz, Margrete Auken, Simona Baldassarre, Marek Paweł Balt, Traian Băsescu, Aurélia Beigneux, Monika Beňová, Hildegard Bentele, Sergio Berlato, Alexander Bernhuber, Dominique Bilde, Malin Björk, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Pascal Canfin, Catherine Chabaud, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Nathalie Colin-Oesterlé, Antoni Comín i Oliveres, Ryszard Czarnecki, Esther de Lange, Christian Doleschal, Marco Dreosto, Bas Eickhout, Cyrus Engerer, Eleonora Evi, Agnès Evren, Pietro Fiocchi, Raffaele Fitto, Malte Gallée, Gianna Gancia, Charles Goerens, Mónica Silvana González, Catherine Griset, Jytte Guteland, Teuvo Hakkarainen, Pierrette Herzberger-Fofana, Martin Hojsík, Pär Holmgren, György Hölvényi, Jan Huitema, Yannick Jadot, Adam Jarubas, Rasa Juknevičienė, Manolis Kefalogiannis, Petros Kokkalis, Ewa Kopacz, Joanna Kopcińska, Peter Liese, Sylvia Limmer, Javi López, Karsten Lucke, César Luena, Pierfrancesco Majorino, Marian-Jean Marinescu, Fulvio Martusciello, Joëlle Mélin, Tilly Metz, Silvia Modig, Dolors Montserrat, Alessandra Moretti, Ville Niinistö, Janina Ochojska, Grace O’Sullivan, Jutta Paulus, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Nicola Procaccini, Luisa Regimenti, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, María Soraya Rodríguez Ramos, Sándor Rónai, Rob Rooken, Silvia Sardone, Günther Sidl, Ivan Vilibor Sinčić, Linea Søgaard-Lidell, Maria Spyraki, Nicolae Ştefănuță, Tomas Tobé, Nils Torvalds, Edina Tóth, Véronique Trillet-Lenoir, Miguel Urbán Crespo, Petar Vitanov, Alexandr Vondra, Mick Wallace, Pernille Weiss, Emma Wiesner, Michal Wiezik, Tiemo Wölken, Anna Zalewska, Bernhard Zimniok
Membri supleanți prezenți la votul final	Stéphane Bijoux, Manuel Bompard, Annika Bruna, Stelios Kympouropoulos, Marlene Mortler, Jan-Christoph Oetjen, Caroline Roose, Christel Schaldemose, Carlos Zorrinho

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

87	+
ID	Gianna Gancia
NI	Antoni Comín i Oliveres, Edina Tóth
PPE	Bartosz Arłukowicz, Traian Băsescu, Hildegard Bentele, Alexander Bernhuber, Nathalie Colin-Oesterlé, Christian Doleschal, Agnès Evren, György Hölvényi, Adam Jarubas, Rasa Juknevičienė, Manolis Kefalogiannis, Ewa Kopacz, Stelios Kympouropoulos, Esther de Lange, Peter Liese, Marian-Jean Marinescu, Fulvio Martusciello, Dolors Montserrat, Marlene Mortler, Janina Ochojska, Stanislav Polčák, Jessica Polfjärd, Luisa Regimenti, Maria Spyraki, Tomas Tobé, Pernille Weiss
Renew	Barry Andrews, Stéphane Bijoux, Pascal Canfin, Catherine Chabaud, Charles Goerens, Martin Hojsík, Jan Huitema, Jan-Christoph Oetjen, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae Ştefănuță, Linea Søgaard-Lidell, Nils Torvalds, Véronique Trillet-Lenoir, Emma Wiesner, Michal Wiezik
S&D	Eric Andrieu, Nikos Androulakis, Maria Arena, Marek Paweł Balt, Monika Beňová, Simona Bonafè, Delara Burkhardt, Mohammed Chahim, Tudor Ciuhodaru, Cyrus Engerer, Mónica Silvana González, Jytte Guteland, Javi López, Karsten Lucke, César Luena, Pierfrancesco Majorino, Alessandra Moretti, Sándor Rónai, Christel Schaldemose, Günther Sidl, Petar Vitanov, Tiemo Wölken, Carlos Zorrinho
The Left	Malin Björk, Manuel Bompard, Petros Kokkalis, Silvia Modig, Miguel Urbán Crespo, Mick Wallace
Verts/ALE	Margrete Auken, Bas Eickhout, Eleonora Evi, Malte Gallée, Pierrette Herzberger-Fofana, Pär Holmgren, Yannick Jadot, Tilly Metz, Ville Niinistö, Grace O'Sullivan, Jutta Paulus, Michèle Rivasi, Caroline Roose

8	-
ECR	Rob Rooken
ID	Aurélia Beigneux, Annika Bruna, Catherine Griset, Teuvo Hakkarainen, Sylvia Limmer, Joëlle Mélin, Bernhard Zimniok

13	0
ECR	Sergio Berlato, Ryszard Czarnecki, Pietro Fiocchi, Raffaele Fitto, Joanna Kopcińska, Nicola Procaccini, Alexandr Vondra, Anna Zalewska
ID	Simona Baldassarre, Dominique Bilde, Marco Dreosto, Silvia Sardone
INI	Ivan Vilibor Sinčić

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

[1] JO C 210, 30.6.2017, p. 1.
[2] JO C 210, 30.6.2017, p. 1.
[3] JO L 209, 14.6.2021, p. 1.
[4] Texte adoptate, P9_TA(2022)0099.
[5] JO C 456, 10.11.2021, p. 191.
[6] JO C 23, 21.1.2021, p. 130.
[7] JO C 289, 9.8.2016, p. 5.
[8] JO C 334, 19.9.2018, p. 151.
[9] JO C 67, 8.2.2022, p. 25.
[10] JO C 76, 28.2.2018, p. 45.
[11] JO C 474, 24.11.2021, p. 91.
[12] JO C 440, 6.12.2018, p. 14.
[13] COM(2021)0550.
[14] Eurostat, Comisia Europeană, „Setului de indicatori privind ODD-urile la nivelul UE 2021 – Rezultatul analizei pentru pregătirea ediției din 2021 a Raportului de monitorizare a ODD-urilor la nivelul UE”, 2021.
[15] Departamentul tematic pentru afaceri bugetare, Direcția Generală Politici Interne, pentru Comisia pentru control bugetar, „Obiectivele de dezvoltare durabilă în bugetul UE”, 2021.
[16] Departamentul tematic pentru afaceri bugetare, Direcția Generală Politici Interne, pentru Comisia pentru control bugetar, „Controlul bugetar al obiectivelor de dezvoltare durabilă în bugetul UE – Ce măsuri sunt instituite pentru a asigura o punere în aplicare eficace?”, 2021.
[17] OCDE, „Global Outlook on Financing for Sustainable Development 2021 – A New Way to Invest for People and Planet”, Paris, 2020.

Ultima actualizare: 17 iunie 2022

Aviz juridic - Politica de confidențialitate