Raport - A9-0186/2022Raport
A9-0186/2022
Parlamentul European

RAPORT referitor la uniunea bancară – raportul anual pe 2021

21.6.2022 - (2021/2184(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Patryk Jaki

Procedură : 2021/2184(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A9-0186/2022
Texte depuse :
A9-0186/2022
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la uniunea bancară – raportul anual pe 2021

(2021/2184(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 114, articolul 127 alineatul (6) și articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2020[1],

– având în vedere acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a rezoluției Parlamentului European din 7 octombrie 2021 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2020,

– având în vedere documentul Băncii Centrale Europene (BCE) intitulat „Feedback on the input provided by the European Parliament as part of its Resolution on Banking Union - Annual Report 2020” (Feedback privind contribuțiile furnizate de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2020)[2],

– având în vedere Raportul anual pe 2020 al BCE privind activitățile de supraveghere, prezentat la 23 martie 2021[3],

– având în vedere prioritățile BCE în materie de supraveghere pentru perioada 2022-2024, publicate la 7 decembrie 2021[4],

– având în vedere răspunsul Comitetului Unic de Rezoluție (SRB) la rezoluția Parlamentului European din 7 octombrie 2021 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2020”,

– având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2020 intitulată „Finanțele digitale: riscuri emergente în ceea ce privește criptoactivele - provocări în materie de reglementare și de supraveghere în domeniul serviciilor, instituțiilor și piețelor”[5],

– având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2020 intitulată „Continuarea dezvoltării uniunii piețelor de capital (UPC): un acces mai bun la finanțarea de pe piețele de capital, în special pentru IMM-uri, și o mai mare participare a investitorilor mici”[6],

– având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

– având în vedere pachetul bancar al Comisiei Europene din 27 octombrie 2021[7],

– având în vedere consultarea specifică a Comisiei privind îmbunătățirea cadrului macroprudențial al UE pentru sectorul bancar, care a început la 30 noiembrie 2021[8],

– având în vedere pachetul legislativ al Comisiei din 20 iulie 2021 privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului[9],

– având în vedere analiza stabilității financiare realizată de BCE în noiembrie 2021[10],

– având în vedere studiul intitulat „The digital euro: policy implications and perspectives” (Moneda euro digitală: implicații politice și perspective), solicitat de Comisia pentru afaceri economice și monetare și publicat de Direcția Generală Politici Interne în ianuarie 2022[11],

– având în vedere Raportul BCE din octombrie 2020 referitor la moneda euro digitală[12],

– având în vedere raportul BCE intitulat „Digital euro experimentation scope and key learnings” (Domeniul experimentării monedei euro digitale și principalele învățăminte)[13],

– având în vedere Memorandumul de înțelegere dintre BCE și autoritățile Regatului Unit, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021[14],

– având în vedere documentul din iulie 2021 al echipei de monitorizare a riscurilor climatice a BCE/Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), intitulat „Climate related risk and financial stability” (Riscul legat de climă și stabilitatea financiară)[15],

– având în vedere testul de rezistență din perspectivă climatică la nivelul întregii economii efectuat de BCE în septembrie 2021[16],

– având în vedere revizuirea specifică a modelelor interne efectuată de BCE și publicată în aprilie 2021,

– având în vedere raportul BCE din noiembrie 2021 intitulat „The state of climate and environmental risk management in the banking sector: Report on the supervisory review of banks’ approaches to manage climate and environmental risks” (Situația gestionării riscurilor climatice și de mediu în sectorul bancar: Raport asupra abordărilor în materie de supraveghere bancară pentru gestionarea riscurilor climatice și de mediu”)[17],

– având în vedere Acordul de la Paris și Pactul climatic de la Glasgow adoptat în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,

– având în vedere Raportul anual pe 2020 al SRB din 30 iunie 2021[18],

– având în vedere programul multianual de lucru al SRB pentru perioada 2021-2023 și programul său de lucru pentru 2021[19],

– având în vedere programul de lucru al CRS pentru 2022[20],

– având în vedere raportul Autorității Bancare Europene (ABE) din 24 noiembrie 2021 intitulat „IFRS 9 implementation by EU institutions – monitoring report” (Punerea în aplicare a IFRS de către instituțiile UE – raport de monitorizare)[21],

– având în vedere Recomandarea BCE din 15 decembrie 2020 privind distribuirea de dividende pe durata pandemiei de COVID-19[22],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2020 privind abordarea problemei creditelor neperformante în urma pandemiei de COVID-19 (COM(2020)0822),

– având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE[23],

– având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la consolidarea rolului internațional al monedei euro[24],

– având în vedere raportul de monitorizare al SRB din noiembrie 2021 privind indicatorii de reducere a riscurilor,

– având în vedere scrisoarea de feedback a BCE cu privire la contribuțiile furnizate de Parlament în rezoluția sa din 7 octombrie 2021 intitulată „Uniunea bancară – Raportul anual pe 2020”,

– având în vedere propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor (COM(2015)0586),

– având în vedere cel de-al doilea raport comun de evaluare a riscurilor al autorităților europene de supraveghere (AES) din septembrie 2021,

– având în vedere raportul anual al ABE din decembrie 2021 intitulat „Risk Assessment of the European Banking System” (Evaluarea riscurilor sistemului bancar european)[25],

– având în vedere studiul ABE din 16 decembrie 2021 intitulat „Guidelines on cooperation and information exchange between prudential supervisors, AML / CFT supervisors and financial intelligence units under Directive 2013/36/EU” (Ghid privind cooperarea și schimbul de informații între autoritățile de supraveghere prudențială, autoritățile de supraveghere a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și unitățile de informații financiare, în temeiul Directivei 2013/36/UE)[26],

– având în vedere documentul CERS intitulat „Monitoring the effects on the financial stability of COVID-19 support measures” (Monitorizarea efectelor măsurilor de sprijin legate de COVID-19 asupra stabilității financiare), pe baza notelor pregătite în cadrul reuniunilor Consiliului general al CERS din 25 martie și 24 iunie 2021[27],

– având în vedere raportul CERS din decembrie 2021 intitulat „Report of the Expert Group on Macroprudential Stance - Phase II (implementation)” (Raport al grupului de experți privind orientarea macroprudențială – faza a II-a - implementarea)[28],

– având în vedere raportul final al Consiliului pentru Stabilitate Financiară din 1 aprilie 2021 intitulat „Evaluation of the Effects of Too-Big-To-Fail Reforms” (Evaluarea efectelor reformelor referitoare la instituțiile „prea mari pentru a se prăbuși”)[29],

– având în vedere analiza aprofundată din octombrie 2021 comandată de Comisia pentru afaceri economice și monetare și intitulată „Don’t let up. The EU needs to maintain high standards for its banking sector as the European economy emerges from the Covid-19 pandemic” (Să nu încetinim ritmul. UE trebuie să mențină standarde ridicate pentru sectorul său bancar pe măsură ce economia europeană iese din pandemia de COVID-19)[30],

– având în vedere analiza din octombrie 2021 a Unității de sprijin pentru gestionarea economică (EGOV) din cadrul Direcției Generale Politici Interne a Parlamentului intitulată „Preventing money laundering in the banking sector - reinforcing the supervisory and regulatory framework” (Prevenirea spălării banilor în sectorul bancar – consolidarea cadrului de supraveghere și de reglementare)[31],

– având în vedere analiza aprofundată din octombrie 2021 comandată de Comisia pentru afaceri economice și monetare și intitulată „Did the pandemic lead to structural changes in the banking sector” (A condus pandemia la schimbări structurale în sectorul bancar?)[32],

– având în vedere analiza din octombrie 2021 a Unității de sprijin pentru gestionarea economică (EGOV) din cadrul Direcției Generale Politici Interne a Parlamentului European intitulată „Impediments to resolvability - what is the status quo?” (Impedimente în calea posibilității de rezoluție– care este status quo-ul?)[33],

– având în vedere studiul EGOV din octombrie 2021 intitulat „Review of the crisis management and deposit insurance framework – Summary of some related issues” (Revizuirea cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor – Rezumatul unor aspecte conexe)[34],

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0186/2022),

A. întrucât uniunea bancară constă în prezent în mecanismul unic de supraveghere (MUS) și în mecanismul unic de rezoluție (MUR), având ca fundament cadrul unic de reglementare, care asigură alinierea deplină între membrii uniunii bancare în ceea ce privește supravegherea activităților bancare și gestionarea crizelor și a falimentelor bancare, fiind, în același timp, o parte integrantă a stabilității financiare a Uniunii; întrucât, deși Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor (DGSD)[35] stabilește standarde minime ridicate în domeniul protecției depozitelor, uniunea bancară rămâne nefinalizată deoarece al treilea pilon, Sistemul european de asigurare a depozitelor (EDIS), nu a fost încă instituit;

B. întrucât o uniune economică și monetară (UEM) mai stabilă, mai competitivă și mai convergentă necesită o uniune bancară solidă și o uniune a piețelor de capital mai dezvoltată și mai sigură; întrucât ambele proiecte sunt interconectate, iar dezvoltarea unui proiect ar trebui să conducă la progrese și în cadrul celuilalt; întrucât atât uniunea bancară, cât și uniunea piețelor de capital sunt esențiale pentru consolidarea economiei UE în perioada de după COVID-19;

C. întrucât mecanismul de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție (FUR) va fi introdus până în 2022, cu doi ani mai devreme decât se prevăzuse anterior;

D. întrucât uniunea bancară este deschisă tuturor statelor membre ale UE; întrucât Bulgaria și Croația au aderat la mecanismul european al cursului de schimb (ERM II) și au intrat astfel în uniunea bancară;

E. întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și consecințele sale economice vor avea impact direct și indirect asupra sectorului bancar din UE; întrucât, în prezent, este dificil să se măsoare amploarea și magnitudinea acestui impact; întrucât băncile din UE joacă un rol esențial în asigurarea punerii în aplicare și a respectării sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei;

F. întrucât răspunsul sectorului bancar al UE la criza generată de pandemie a demonstrat reziliența sectorului, bazată pe reforma reglementărilor adoptate de la criza financiară mondială și facilitată de cadrul unic de reglementare și de supravegherea coordonată în cadrul uniunii bancare; întrucât măsurile extraordinare și necesare de sprijinire a politicilor publice și practicile de conservare a capitalului au oferit, de asemenea, un sprijin semnificativ sectorului bancar; întrucât rata totală a creditelor neperformante a scăzut și mai mult, ajungând la 2,17 % în al treilea trimestru al anului 2021, deși în unele state membre volumul absolut al creditelor neperformante rămâne ridicat;

G. întrucât sprijinul bine direcționat și acordat la timp în timpul pandemiei de COVID-19 le-a permis băncilor să continue să acorde împrumuturi în economie, protejând locurile de muncă și întreprinderile și contribuind la creșterea economică; întrucât aceste măsuri au reprezentat un bun instrument inițial de combatere a crizei; întrucât există perspectiva eliminării treptate a măsurilor de sprijin, lăsând loc instrumentelor de redresare pentru întreaga economie; întrucât este necesar să se reducă riscurile sistemice încă existente pe care le prezintă interconexiunile și complexitatea sistemului bancar al UE, care stau la baza problemei „prea mari pentru a da faliment”;

H. întrucât supravegherea bancară a BCE a comunicat că va permite băncilor să opereze sub nivelul orientărilor privind fondurile proprii suplimentare pentru pilonul 2 (P2G) și al cerinței amortizorului combinat cel puțin până la sfârșitul anului 2022, fără a declanșa automat acțiuni de supraveghere; întrucât scopul acestei decizii este de a garanta că băncile pot continua să acorde împrumuturi în economia reală;

I. întrucât, pe măsură ce iese din pandemia de COVID-19, Uniunea trebuie să mențină standarde ridicate, în special în ceea ce privește cerințele de capital și practicile de gestionare a riscurilor, pentru a asigura reziliența sectorului în viitor;

J. întrucât, în pofida rezilienței ridicate a sectorului bancar din timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, există riscul ca sectorul să fie expus vulnerabilităților, în special în ceea ce privește calitatea activelor, de exemplu creditele neperformante, atunci când măsurile temporare de sprijin vor fi eliminate, ceea ce va necesita o monitorizare și o gestionare atentă;

K. întrucât uniunea bancară ar trebui să contribuie la abordarea legăturii dintre bănci și entitățile suverane, care continuă să existe; întrucât nivelul expunerilor suverane a crescut în mai multe bănci; întrucât tratamentul prudențial al datoriei suverane ar trebui să fie în conformitate cu standardele internaționale;

L. întrucât rolul sectorului bancar și al piețelor financiare este esențial pentru redresare și pentru tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și digitalizată, în special prin canalizarea finanțării esențiale pentru stimularea investițiilor (în special către IMM-uri); întrucât o astfel de provocare va necesita un sector bancar puternic, stabil, rezilient și bine capitalizat, combinat cu piețe de capital integrate;

M. întrucât ar trebui luată în considerare tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, atunci când se evaluează sustenabilitatea bilanțurilor băncilor, ca sursă de risc care ar putea avea impact asupra investițiilor în toate regiunile și sectoarele; întrucât sunt necesare evaluarea suplimentară a acestor riscuri potențiale și implementarea unor instrumente de gestionare a riscurilor orientate spre viitor, care să poată surprinde riscurile pe termen lung legate de climă și de mediu;

N. întrucât digitalizarea finanțelor are un mare potențial și a adus progrese tehnologice importante în sectorul bancar din UE prin creșterea eficienței în furnizarea de servicii bancare și un apetit crescut pentru inovare; întrucât digitalizarea finanțelor prezintă, de asemenea, provocări pentru sectorul bancar din UE din cauza riscurilor în materie de securitate cibernetică, confidențialitate a datelor, riscurilor de spălare a banilor și preocupărilor legate de protecția consumatorilor; întrucât sectorul bancar din UE trebuie să își crească reziliența cibernetică pentru a se asigura că sistemele TIC pot rezista la diferite tipuri de amenințări la adresa securității cibernetice; întrucât digitalizarea finanțelor va avea un impact semnificativ asupra serviciilor bancare directe, precum și asupra disponibilității serviciilor bancare în zonele rurale;

O. întrucât apar provocări legate de criptoactive și criptomonede, care sunt fenomene complexe ce necesită răspunsuri politice solide și un echilibru între stimulentele pentru inovare și protecția investitorilor și a consumatorilor; întrucât băncile au o responsabilitate din ce în ce mai mare în acest domeniu; întrucât trebuie să se țină seama de impactul asupra mediului al minării de criptomonede, precum și de amenințarea în materie de securitate pe care o reprezintă cripto-portofelele anonime;

P. întrucât, având în vedere lacunele care persistă în cadrul UE privind combaterea spălării banilor, este nevoie de o supraveghere consolidată, armonizată și eficace a combaterii spălării banilor și de aplicarea reglementărilor în domeniu, pentru a proteja integritatea sistemului financiar al UE și pentru a ne proteja împotriva amenințărilor din partea țărilor terțe cu grad ridicat de risc; întrucât există încă diferențe majore în ceea ce privește abordările adoptate de autoritățile naționale din UE în ceea ce privește supravegherea CSB/combaterea finanțării terorismului (CFT) și în ceea ce privește aplicarea legislației UE privind combaterea spălării banilor;

Q. întrucât UE și Regatul Unit s-au angajat în prezent să mențină cooperarea în materie de reglementare și de supraveghere în domeniul serviciilor financiare, iar această abordare bazată pe cooperare ar trebui să stea la baza relațiilor pe termen lung dintre UE și Regatul Unit; întrucât Comisia își va prelungi autorizația temporară care permite băncilor și administratorilor de fonduri din UE să utilizeze casele de compensare din Regatul Unit;

R. întrucât consumatorii, investitorii și toți deponenții ar trebui să fie protejați corespunzător în uniunea bancară și ar trebui să fie bine informați cu privire la orice decizie care îi privește; întrucât protecția consumatorilor și a investitorilor este, de asemenea, de o importanță capitală pentru aprofundarea uniunii piețelor de capital; întrucât legislația UE oferă un nivel comun de bază de protecție pentru toți consumatorii care își au reședința în UE; întrucât normele naționale de punere în aplicare a cerințelor UE în materie de protecție a consumatorilor variază în cadrul uniunii bancare și, prin urmare, este nevoie de o protecție mai armonizată și mai bună a consumatorilor în întreaga UE; întrucât uniunea bancară nu dispune încă de instrumente eficace pentru a aborda problemele cu care se confruntă consumatorii, cum ar fi complexitatea artificială, practicile comerciale neloiale și excluderea grupurilor vulnerabile de la utilizarea serviciilor de bază;

S. întrucât unul dintre obiectivele esențiale ale uniunii bancare este ca contribuabilii să nu trebuiască să suporte costul măsurilor de redresare atunci când o bancă intră în faliment,

T. întrucât cadrul de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor ar trebui să garanteze o abordare coerentă și eficientă pentru toate băncile, indiferent de dimensiune sau de modelul de afaceri, precum și să contribuie la menținerea stabilității financiare, reducând la minimum utilizarea banilor contribuabililor și garantând condiții de concurență echitabile în întreaga UE, ținând seama în mod adecvat de principiul subsidiarității,

Considerații generale

1. reamintește că uniunea bancară, care armonizează responsabilitățile atât în materie de supraveghere, cât și de rezoluție a băncilor din zona euro și care impune băncilor din întregul sistem bancar din UE să desfășoare activități în conformitate cu același cadru de reglementare, este un element esențial pentru finalizarea UEM și a pieței interne; ia act de faptul că primii doi piloni ai uniunii bancare – MUS și MUR – sunt în prezent în vigoare și pe deplin operaționali; constată, cu toate acestea, că nu a fost încă instituit un sistem comun de protecție a depozitelor (EDIS);

2. reamintește că obiectivul principal al uniunii bancare este securitatea și stabilitatea sistemului bancar din zona euro și din întreaga UE, precum și prevenirea salvării băncilor de către contribuabili; reamintește că, de la criza financiară din 2008, s-au înregistrat progrese semnificative prin instituirea MUS și MUR; băncile din Europa sunt în prezent într-o poziție mai puternică pentru a rezista șocurilor financiare și există mecanisme de rezoluție pentru a se garanta că băncile aflate în dificultate majoră pot fi lichidate fără a utiliza banii contribuabililor; sprijină eforturile de consolidare și finalizare a uniunii bancare și subliniază că, în paralel, trebuie să continue progresul în diferite domenii; subliniază că activitatea semnificativă întreprinsă pentru a crea o uniune bancară a contribuit la creșterea încrederii în sectorul bancar din UE și a sporit reziliența și competitivitatea acestuia și că, prin urmare, pe parcursul pandemiei de COVID-19, băncile din UE au fost solide, mai bine capitalizate și capabile să joace un rol esențial în asigurarea accesului la finanțare;

3. reamintește că toate statele membre din zona euro fac parte din uniunea bancară și că statele membre din afara zonei euro au posibilitatea de a adera la uniunea bancară; consideră că uniunea bancară ar trebui construită într-un mod transparent, coerent și robust, inclusiv pentru statele membre din afara zonei euro; subliniază că statele membre care nu fac parte din uniunea bancară sunt, de asemenea, obligate să respecte regulile cadrului unic de reglementare, care a apărut ca urmare a procesului de armonizare și de integrare a sistemului bancar din UE și că sistemele lor bancare sunt de facto strâns legate de uniunea bancară; salută aderarea Bulgariei și Croației la uniunea bancară și includerea levei bulgărești și a kunei croate în mecanismul cursului de schimb ERM II; recunoaște că participarea la uniunea bancară necesită respectarea standardelor și a legislației UE;

4. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la invadarea Ucrainei de către Rusia și la consecințele economice ale acesteia asupra economiei europene; subliniază că efectele directe și indirecte ale acestui război vor avea un impact asupra economiei UE care în prezent este dificil de cuantificat și care ar putea prezenta riscuri potențiale pentru stabilitatea sectorului bancar din UE; invită, prin urmare, BCE, AES și autoritățile naționale competente să monitorizeze îndeaproape impactul războiului asupra sectorului bancar din UE;

5. subliniază că sectorul bancar a dat dovadă de un grad relativ ridicat de rezistență la criza provocată de pandemia de COVID-19 și a jucat un rol important în reducerea la minimum a impactului negativ al pandemiei asupra economiei; subliniază că această reziliență este rezultatul reformelor de reglementare adoptate în urma crizei financiare mondiale anterioare; subliniază, de asemenea, rolul măsurilor temporare, inclusiv al celor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013[36] („soluția rapidă” CRR), care au permis băncilor să continue să acorde împrumuturi gospodăriilor și întreprinderilor, precum și rolul spațiului de capital suplimentar oferit de BCE; subliniază că reformele în materie de reglementare realizate în urma crizei financiare din 2008 ar trebui protejate și că lacunele în materie de reglementare ar trebui eliminate;

6. ia act de faptul că măsurile de urgență pentru a sprijini capacitatea de creditare a băncilor către gospodării și întreprinderi ar trebui să rămână în vigoare atât timp cât este necesar; subliniază că este important să se asigure o trecere bine coordonată, prudentă, treptată și bine orientată de la instrumentele de ajutor din pandemie la cele de sprijinire a redresării, inclusiv reforme în statele membre prin intermediul planurilor naționale de reformă care susțin redresarea și reziliența; subliniază că există perspectiva eliminării treptate a măsurilor de urgență; subliniază, în acest context, că instabilitatea însemnată creată de invadarea Ucrainei de către Rusia trebuie luată în considerare atunci când se decide posibila eliminare treptată a acestor măsuri; ia act de decizia Consiliului guvernatorilor BCE din 16 decembrie 2021 de a înceta achizițiile nete de active în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP);

7. subliniază rolul-cheie al sectorului bancar și al piețelor de capital din UE în finanțarea rezilienței, a redresării și a transformării verzi și digitale a economiei europene, inclusiv asigurarea accesului IMM-urilor la credite; reamintește că, pentru a face față acestor sarcini, sectorul bancar din UE trebuie să fie puternic, rezilient, bine reglementat și bine capitalizat;

8. subliniază că o uniune a piețelor de capital puternică și bine structurată, alături de dezvoltarea uniunii bancare, va contribui la crearea unor condiții mai bune de finanțare a economiei europene, atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi, care depind încă în mare măsură de creditele bancare, la stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă, contribuind, în același timp, la reziliența economiei europene și la catalizarea tranziției verzi; subliniază că, pentru a finaliza uniunea piețelor de capital, este necesar să se asigure proporționalitatea normelor adoptate și protecția clienților mici; salută propunerile legislative prezentate la 25 noiembrie 2021 pentru a avansa în domeniul uniunii piețelor de capital; invită Comisia și AES să evalueze necesitatea de a reglementa mai bine sectorul bancar paralel, să prezinte propuneri legislative, după caz, și să monitorizeze în permanență reziliența piețelor de capital;

9. salută prioritățile BCE în materie de supraveghere pentru perioada 2022-2024, și anume: (1) (1) ieșirea din pandemie într-o stare bună; (2) să se profite de ocazie pentru a aborda deficiențele structurale prin strategii eficace de digitalizare și o guvernanță consolidată și (3) să se abordeze riscurile emergente, inclusiv riscurile legate de climă, de mediu, informatice și cibernetice; recunoaște eforturile substanțiale depuse în ultimii ani de sectorul bancar pentru a face față acestor provocări, precum și rezultatele obținute; salută, în acest context, reducerea ratelor agregate ale creditelor neperformante; subliniază că autoritățile de supraveghere de la nivelul UE și de la nivel național trebuie să monitorizeze îndeaproape riscurile, pe măsură ce măsurile de sprijin public de urgență sunt eliminate treptat; subliniază importanța gestionării prudente a riscurilor și a provizionării adecvate; reamintește că reducerea riscurilor, împreună cu partajarea riscurilor în sectorul bancar ar contribui la o uniune bancară mai stabilă, puternică și orientată spre creștere economică;

10. sprijină lucrările în curs privind punerea în aplicare a normelor Basel III și salută, în acest context, pachetul legislativ bancar al Comisiei din 27 octombrie 2021; consideră că, în procesul de punere în aplicare, UE trebuie să asigure alinierea deplină la standardele Basel, ținând seama, de asemenea, de principiul proporționalității, și ar trebui să respecte, după caz, particularitățile și diversitatea sectorului bancar din UE, asigurându-se că băncile din UE rămân în măsură să concureze cu concurenții lor de la nivel mondial;

11. salută faptul că sectorul bancar se adaptează la provocările și oportunitățile digitalizării, care va permite băncilor să deservească mai bine clienții de la distanță, să ofere noi produse și să ofere oportunități de creștere a eficienței din punctul de vedere al costurilor; subliniază că sectorul bancar este deosebit de vulnerabil la amenințarea atacurilor cibernetice; salută, în acest sens, progresele înregistrate în ceea ce privește propunerile de regulament și de directivă privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) și de directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (NIS 2.0), care constituie fundamentul cadrului de reglementare menit să faciliteze lupta sectorului bancar împotriva criminalității informatice; invită AES și ENISA să își intensifice eforturile de monitorizare și atenuare a riscurilor informatice care vin de la părțile terțe din afara UE; subliniază necesitatea unor investiții și cercetări suplimentare pentru a dezvolta modalități inovatoare de consolidare a securității cibernetice a sectorului bancar; consideră că prioritare ar trebui să fie siguranța clienților, stabilitatea și integritatea financiară și neutralitatea tehnologică; solicită promovarea incluziunii financiare, în special pentru grupurile vulnerabile cu un nivel scăzut de alfabetizare digitală sau financiară; salută progresul făcut cu privire la pachetul privind finanțele digitale; subliniază că este necesar ca băncile să mențină servicii bancare extinse cu prezență fizică, în special în zonele rurale; salută cu interes activitatea privind moneda euro digitală, care va funcționa alături de numerar; invită BCE să ia în considerare, în activitatea viitoare, impactul potențial al monedei euro digitale asupra plăților, a capacității de creditare a băncilor și a stabilității financiare;

12. reamintește că baza pentru cooperarea dintre MUS și Autoritatea pentru conduită financiară din Regatul Unit este memorandumul de înțelegere dintre BCE și autoritățile britanice, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021; ia act de faptul că Comisia a anunțat recent că își va prelungi autorizația temporară care permite băncilor și administratorilor de fonduri din UE să utilizeze casele de compensare din Regatul Unit, evitând astfel orice efect în cascadă disproporționat pe termen scurt; invită Comisia să ia măsuri pentru a facilita mai multe activități de compensare în UE pe termen mediu;

13. regretă faptul că nu s-a asigurat un echilibru de gen deplin în instituțiile și organismele financiare ale UE și, în special, că femeile sunt în continuare subreprezentate în funcțiile de conducere în domeniul bancar și al serviciilor financiare; consideră că selecția candidaților pentru instituțiile și organismele financiare ale UE ar trebui să se realizeze pe baza unor criterii de merit, diversitate și competențe, pentru ca instituția sau organismul în cauză să funcționeze în cel mai eficient mod cu putință; invită guvernele și toate instituțiile și organismele să furnizeze liste scurte de candidați echilibrate din punctul de vedere al genului pentru toate numirile viitoare în cadrul organismelor UE și își reiterează angajamentul de a nu lua în considerare listele de candidați în cazul în care principiul echilibrului de gen nu a fost respectat; regretă profund faptul că lista scurtă examinată de Eurogrup pentru următorul Consiliu de administrație al Mecanismului european de stabilitate nu include nici măcar o singură femeie candidată; subliniază că echilibrul de gen în consiliile de administrație și în forța de muncă aduce beneficii atât sociale, cât și economice; îndeamnă instituțiile financiare să își actualizeze în mod regulat politicile în materie de diversitate și incluziune și să contribuie la promovarea culturilor organizaționale sănătoase, care acordă prioritate incluziunii;

Supravegherea

14. invită BCE, ABE și CERS să monitorizeze cu atenție riscurile pentru sectorul bancar pe care le prezintă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și consecințele economice ale acesteia; subliniază necesitatea de se a lua în considerare diferite scenarii și de a se pregăti pentru diferite opțiuni posibile;

15. consideră că gestionarea riscului de credit, monitorizarea și reducerea creditelor neperformante ar trebui să rămână una dintre prioritățile-cheie; salută faptul că rata agregată a creditelor neperformante în zona euro a scăzut în continuare, ajungând la 2,17 % în al treilea trimestru al anului 2021; constată că, deși stabilă pentru moment, situația ar trebui monitorizată cu atenție, având în vedere eliminarea treptată a măsurilor de urgență; atrage atenția asupra importanței conformității prudențiale, a identificării timpurii și a gestionării proactive a creditelor neperformante, precum și a provizionării adecvate; subliniază că este necesar să se coopereze cu debitorii vulnerabili, recunoscându-se totodată soluțiile puse în aplicare de sectorul bancar în această privință în timpul pandemiei (cum ar fi, un moratoriu asupra rambursării împrumuturilor); salută adoptarea Directivei (UE) 2021/2167 din 24 noiembrie 2021 privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite[37], care va contribui la reducerea nivelului creditelor neperformante din bilanțurile băncilor din UE și va promova o piață secundară pentru creditele neperformante;

16. recunoaște nivelul semnificativ al datoriei suverane din bilanțurile mai multor bănci din uniunea bancară; ia act de activitatea privind riscul suveran desfășurată în această privință de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și subliniază că problema tratamentului normativ al expunerilor suverane necesită o examinare aprofundată în cadrul forurilor internaționale, ținând seama de consecințele diferitelor abordări, și că punerea în aplicare a soluției în UE ar trebui să fie în concordanță cu standardele internaționale; consideră că orice soluție potențială ar trebui să fie echilibrată și să trateze toate statele membre ale UE în mod echitabil, asigurând, în același timp, suficiente lichidități pe piețele datoriei suverane; subliniază că crearea unui activ sigur al UE ar putea contribui la atenuarea buclelor de reacție negativă dintre entitățile suverane și sectoarele bancare naționale; salută, în acest context, crearea instrumentului Next Generation EU, care oferă active europene cu risc scăzut;

17. consideră că tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon prezintă un mare potențial de creștere economică într-o serie de sectoare diferite; ia act de faptul că o astfel de tranziție necesită investiții masive din partea sectorului public și privat, dar, după cum recunoaște și BCE, costul acestor investiții va fi mai mic decât costul inacțiunii; subliniază că este important ca sectorul bancar să contribuie la finanțarea tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și să se asigure că UE este în măsură să își îndeplinească angajamentele în materie de mediu; solicită băncilor să includă aceste aspecte în planurile lor de tranziție; subliniază importanța Regulamentului privind taxonomia[38] în demersul respectiv și faptul că punerea sa în aplicare ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris și ale Pactului verde european; este preocupat de faptul că riscurile legate de climă din bilanțurile băncilor pot pune băncile în dificultate financiară de-a lungul timpului; consideră că aceste riscuri ar trebui reduse pentru a preveni intrarea în dificultate a băncilor; solicită ca băncilor să li se ofere orientări clare în acest sens, bazate pe date economice concrete; salută eforturile MUS de a oferi orientări și claritate băncilor cu privire la autoevaluarea riscurilor legate de climă și de mediu; reamintește că BCE a finalizat prima sa evaluare pe scară largă a gestionării riscurilor legate de climă și de mediu ale băncilor din UE în 2021 și salută angajamentul BCE de a efectua teste de rezistență în domeniul climei în 2022, ca element important în abordarea riscurilor legate de climă; solicită ca aceste teste să se bazeze pe date și ipoteze realiste; este preocupat de o creștere a creditelor neperformante din cauza investițiilor irecuperabile în combustibili fosili; solicită identificarea timpurie și gestionarea proactivă a respectivelor active expuse riscului; încurajează MUS să continue și să consolideze activitatea în această direcție; solicită integrarea adecvată a riscurilor de mediu și de tranziție în modelele de rating de credit; subliniază nevoia de îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește divulgarea riscurilor legate de climă și de mediu de către bănci, precum și îmbunătățiri în comunicarea de către entități a strategiilor de tranziție, pentru a facilita evaluarea riscurilor de către bănci și autoritățile de supraveghere; solicită băncilor să adopte perspectiva dublei semnificații atunci când își evaluează riscurile legate de climă; subliniază importanța unei legislații clare pentru a preveni dezinformarea ecologică; ia act de noile provocări, riscuri și oportunități pentru sectorul bancar legate de tranziția verde;

18. reamintește că impactul măsurilor speciale implementate în timpul pandemiei de guvernele statelor membre ar trebui să fie luat în considerare în evaluarea situației actuale a băncilor; ia act de evaluarea stabilității financiare a BCE din 17 noiembrie 2021, care afirmă că impactul deplin al pandemiei asupra calității activelor bancare s-ar putea resimți peste încă doi ani;

19. subliniază că ratele dobânzilor acordate gospodăriilor și IMM-urilor în statele membre sunt foarte diferite; îndeamnă Comisia și autoritățile bancare să ia în considerare măsuri care să ușureze sarcina titularilor de credite ipotecare și a IMM-urilor din statele membre în care rata împrumuturilor este mai mare, pentru a asigura că toți cetățenii și întreprinderile pot accesa capitalul atât de necesar la rate echitabile și competitive;

20. observă tendința de creștere a consolidării sectorului bancar din Europa în ultimii ani și faptul că, în 2021, în UE activitatea de fuziuni și achiziții bancare este pe cale să depășească atât nivelurile din 2020, cât și pe cele din 2019, datorită unei serii de factori, printre care presiunile asupra costurilor, ratele scăzute ale dobânzilor și digitalizarea[39]; ia act de posibilele beneficii ale consolidării bancare, inclusiv de abordarea rentabilității scăzute, a supracapacității și a fragmentării sectorului bancar, dar recunoaște și posibilele efecte negative ale consolidării și provocările în materie de supraveghere bancară aduse de marile instituții de importanță sistemică, ale căror posibile probleme pot afecta stabilitatea financiară în multe jurisdicții; salută Ghidul BCE privind abordarea în materie de supraveghere în ceea ce privește consolidarea în sectorul bancar, care subliniază așteptările în materie de supraveghere cu privire la proiectele de consolidare[40]; subliniază beneficiile unui sector bancar diversificat și competitiv în Europa, compus din bănci cu modele de afaceri și structuri juridice diferite și de diferite dimensiuni;

21. ia act de problemele și provocările care țin de țara de origine/gazdă; ia act de faptul că consolidarea integrării transfrontaliere și permiterea unei mai mari flexibilități a fluxului de capital între grupurile bancare, respectând totodată profilurile de risc ale filialelor, necesită garanții credibile și eficiente pentru statele membre gazdă, în special pentru a se asigura că filialele semnificative sunt sprijinite în situații dificile; subliniază că finalizarea uniunii bancare este extrem de importantă pentru soluționarea problemelor legate de țara de origine/gazdă; subliniază necesitatea îmbunătățirii furnizării transfrontaliere de servicii pentru a crea un sector bancar cu adevărat paneuropean și pentru a îmbunătăți competitivitatea acestuia;

22. subliniază necesitatea unei piețe unice funcționale pentru serviciile financiare pentru persoane fizice; invită Comisia să evalueze obstacolele și barierele cu care se confruntă consumatorii atunci când beneficiază de produse bancare pe segmentul cu amănuntul, cum ar fi împrumuturile ipotecare la nivel transfrontalier, și să propună soluții pentru a se asigura că acești consumatori pot beneficia de servicii financiare cu amănuntul la nivel transfrontalier;

23. subliniază necesitatea unei supravegheri eficace a combaterii spălării banilor, întrucât cadrul existent suferă încă de pe urma mai multor deficiențe; regretă faptul că nu toate statele membre au transpus încă integral A cincea Directivă privind combaterea spălării banilor și reamintește necesitatea unei mai bune coordonări a unităților de informații financiare din întreaga Europă; subliniază că băncile acționează în calitate de gatekeeperi în lupta împotriva spălării banilor și, prin urmare, trebuie să dispună de cadre solide de gestionare a riscurilor și să fie supravegheate în mod eficace și subliniază necesitatea cooperării și coordonării între autoritățile de supraveghere prudențială, autoritățile de supraveghere a combaterii spălării banilor și unitățile de informații financiare; ia act de eforturile BCE din ultimii doi ani pentru a îmbunătăți schimbul de informații dintre MUS și autoritățile de supraveghere privind combaterea spălării banilor/combaterea finanțării terorismului; salută adoptarea de către Comisie a pachetului privind combaterea spălării banilor și solicită un acord rapid cu privire la toate propunerile; salută, în special, propunerea privind o nouă autoritate pentru combaterea spălării banilor, care va supraveghea în mod direct anumite bănci și va coordona aplicarea normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului de către autoritățile statelor membre; subliniază că, pentru ca autoritatea respectivă să fie cu adevărat eficientă, trebuie să dispună de resurse eficace; subliniază importanța unui cadru solid de combatere a spălării banilor în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a asigura eficacitatea sancțiunilor;

24. salută standardele sporite de transparență în supravegherea bancară, de exemplu în ceea ce privește rezultatele procesului de supraveghere și evaluare, care pot consolida încrederea în piețele de capital și pe piețele financiare și pot asigura un tratament consecvent în toate statele membre; regretă că cerințele pentru evaluările „în materie de competență și onorabilitate” ale membrilor organelor de conducere ale instituțiilor de credit nu sunt puse în aplicare uniform la nivelul statelor membre;

25. subliniază că beneficiarii finali ai uniunii bancare ar trebui să fie consumatorii și întreprinderile din economia reală; subliniază importanța consolidării protecției consumatorilor și investitorilor împotriva abuzurilor, a practicilor dăunătoare și a produselor dăunătoare; solicită asigurarea accesului consumatorilor la serviciile financiare cu amănuntul transfrontaliere; constată că, în pofida unor norme solide ale UE în materie de protecție a consumatorilor, normele naționale de punere în aplicare a cerințelor UE în materie de protecție a consumatorilor variază de la o uniune bancară la alta și, prin urmare, este necesară o armonizare suplimentară;

Rezoluția

26. salută activitățile SRB din 2021; salută faptul că, în ansamblu, băncile care intră în sfera de competență a SRB au realizat progrese adecvate legate de posibilitățile de rezoluție și în dezvoltarea capacității de absorbție a pierderilor; ia act de programul de lucru al SRB pentru anii următori, care include posibilitatea rezoluției efective a tuturor băncilor din cadrul SRB până în 2023;

27. reamintește rolul important al MUR de a asigura stabilitate și claritate pentru sectorul bancar, investitori și consumatori și de a proteja contribuabilii; salută introducerea unui mecanism de protecție pentru FUR în 2022, cu doi ani mai devreme decât era prevăzut inițial, sub forma unei linii de credit reînnoibil automat din MES, oferind astfel o plasă de siguranță pentru rezoluția bancară în cadrul uniunii bancare; subliniază importanța FUR în consolidarea cadrului de gestionare a crizelor și ca pas important către finalizarea uniunii bancare;

28. salută acțiunile întreprinse de SRB în ceea ce privește Sberbank; subliniază necesitatea unui răspuns rapid și adecvat în cazul unui risc semnificativ pentru sectorul bancar al UE și pentru stabilitatea financiară cauzat de consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei;

29. sprijină revizuirea și clarificarea criteriilor de evaluare a interesului public, astfel încât MUR să fie aplicat într-un mod mai coerent și mai previzibil și să se bazeze pe praguri obiective; solicită un studiu privind necesitatea alinierii unor aspecte specifice ale legislației în materie de insolvență, de asemenea în vederea stabilirii scenariului contrafactual al insolvenței în rezoluție, în scopul alinierii stimulentelor și al asigurării unor condiții de concurență echitabile; constată că este important ca SRB să adopte o abordare proporțională pentru ca băncile să își formeze cerința minimă de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL); subliniază că, pentru ca planurile de rezoluție să fie pe deplin conforme cu cerințele legale, SRB trebuie să furnizeze o evaluare cuprinzătoare a posibilității de rezoluție a fiecărei bănci;

30. sprijină ideea ca în cadrul de gestionare a crizelor să se ia în considerare rolul planurilor de redresare și rezoluție a grupului, astfel încât calibrarea MREL și a contribuțiilor băncilor la diversele dispozitive de siguranță să se bazeze cu adevărat pe riscuri, reflectând probabilitatea și amploarea utilizării acestor dispozitive de siguranță în conformitate cu strategia preferată de gestionare a crizelor;

31. recunoaște că măsurile alternative din cadrul sistemelor de garantare a depozitelor (SGD) pentru a finanța transferurile de portofolii de depozite pot juca un rol important în cazurile de insolvență, în special pentru băncile mici și mijlocii, atât timp cât acestea sunt supuse acelorași condiții ca și pentru transferurile de depozite în caz de rezoluție și nu sunt în detrimentul protecției deponenților și atât timp cât SGD este suficient finanțat, ca o modalitate de a reduce la minimum contribuțiile contribuabililor și distrugerea valorii și de a asigura stabilitatea financiară și, de asemenea, în alte cazuri, pot elimina decalajul dintre condiția prealabilă de recapitalizare internă de 8 % pentru accesul la fondul de rezoluție și capacitatea reală a băncii de a absorbi pierderile, cu excepția depozitelor care urmează să fie transferate; subliniază că astfel de intervenții ar trebui să facă obiectul aplicării stricte a principiului celui mai mic cost; solicită, prin urmare, Comisiei să asigure mai multă claritate pentru principiul celui mai mic cost și pentru condițiile de utilizare a fondurilor SGD; subliniază, cu toate acestea, că, în aceste cazuri, ar putea fi necesară revizuirea normelor privind ajutoarele de stat pentru a menține un cadru coerent;

32. sprijină revizuirea normelor privind ajutoarele de stat, inclusiv o revizuire a Comunicării privind sectorul bancar din 30 iulie 2013[41], pentru a asigura coerența acestora cu cadrul MUR și pentru a reduce discrepanțele dintre normele privind ajutorul de stat în domeniul ajutorului pentru lichidare și regimul de rezoluție din Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare[42] (Directiva BRR); subliniază că unul dintre obiectivele unei astfel de actualizări ar trebui să fie acela de a permite intervenții rapide și eficace în cadrul MUR sau în cadrul regimului alternativ de lichidare și de a reduce stimulentele pentru a evita fie rezoluția, fie lichidarea, menținând în același timp concurența și integritatea uniunii bancare;

33. salută acordul provizoriu la care au ajuns Consiliul și Parlamentul cu privire la propunerea privind „Daisy Chain” ca mijloc de îmbunătățire a cadrului de rezoluție și de creare a unor condiții de concurență echitabile în materie de supraveghere pentru diferitele strategii de rezoluție;

Asigurarea depozitelor

34. reamintește că MUS și MUR funcționează în cadrul uniunii bancare, în timp ce SGD-urile sunt în prezent gestionate și finanțate la nivel național; subliniază că punerea în aplicare a DGSD care garantează până la 100 000 EUR în depozite bancare oferă un nivel minim de protecție a deponenților; subliniază că este important ca deponenții din întreaga uniune bancară să beneficieze de același nivel de protecție efectivă a economiilor lor, indiferent de localizarea băncii lor; subliniază că un sistem european de asigurare a depozitelor ar îmbunătăți protecția deponenților din UE și încrederea acestora în sectorul bancar și ar contribui la consolidarea uniunii bancare prin reducerea legăturii dintre entitățile suverane și bănci; salută includerea propunerii de regulament privind instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor în declarația comună a instituțiilor UE care identifică prioritățile legislative cheie pentru 2022;

35. reamintește că Parlamentul este colegislator pentru legislația EDIS și că poziția Parlamentului cu privire la această chestiune ar trebui luată în considerare; salută eforturile reînnoite ale Eurogrupului pentru a progresa în cadrul uniunii bancare și a ajunge la un acord cu privire la diferitele fluxuri de lucru și dosare, inclusiv EDIS; reiterează angajamentul Parlamentului de a depune eforturi în vederea ajungerii la un acord privind EDIS și de a continua să sprijine eforturile necesare de reducere a riscurilor;

36. ia act de declarația convenită de Eurogrup în cadrul reuniunii sale din 16 decembrie 2021, în care își reafirmă angajamentul politic deplin față de uniunea bancară și solicită un plan de lucru cu termene precise pentru finalizarea uniunii bancare; solicită să fie informat permanent despre discuțiile în curs la nivelul Eurogrupului și al Grupului de lucru la nivel înalt pentru EDIS; regretă că statele membre continuă să acționeze în afara cadrului UE, subminând rolul Parlamentului de colegiuitor pentru legislația EDIS;

37. subliniază importanța proporționalității contribuțiilor la SGD cu riscurile; avertizează că lipsa unei abordări bazate pe riscuri poate crea riscuri de hazard moral și parazitism, conducând la subvenționarea unor modele de afaceri speculative prin unele conservatoare; subliniază că și contribuțiile la un viitor EDIS trebuie să fie proporționale cu riscurile; subliniază că riscurile idiosincratice din diferite instituții sunt încă diferite în cadrul uniunii bancare; reiterează că este necesar ca toți membrii uniunii bancare să transpună BRRD și DGSD, pentru a asigura reducerea omogenă a riscurilor la nivelul uniunii bancare;

38. subliniază că orice armonizare suplimentară a schemelor de asigurare a depozitelor ar trebui să consolideze stabilitatea financiară a sistemului bancar al UE și să ia în considerare norme clare privind participarea sau neparticiparea statelor membre din afara zonei euro;

39. sprijină actualizarea cadrului de gestionare a crizelor; subliniază că ajustările vizate preconizate ale regimului de gestionare a crizelor ar trebui să îl facă mai coerent, mai credibil și mai eficient;

°

° °

40. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, tuturor băncilor membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale, Autorității Bancare Europene și Comitetului Unic de Rezoluție.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

14.6.2022

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

5

2

Membri titulari prezenți la votul final

Isabel Benjumea, Gilles Boyer, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Frances Fitzgerald, Luis Garicano, Claude Gruffat, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Michiel Hoogeveen, Danuta Maria Hübner, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Aurore Lalucq, Aušra Maldeikienė, Costas Mavrides, Csaba Molnár, Siegfried Mureșan, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Kira Marie Peter-Hansen, Sirpa Pietikäinen, Antonio Maria Rinaldi, Dorien Rookmaker, Alfred Sant, Joachim Schuster, Ralf Seekatz, Paul Tang, Irene Tinagli, Ernest Urtasun, Inese Vaidere, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Damian Boeselager, Roman Haider, Christophe Hansen, Eugen Jurzyca, Chris MacManus, Fulvio Martusciello, Clara Ponsatí Obiols, René Repasi, Bogdan Rzońca, Sven Simon

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

David Cormand, Rosa D’Amato, Leopoldo López Gil, Paulo Rangel, Lara Wolters

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

42

+

ECR

Bogdan Rzońca

NI

Enikő Győri, Clara Ponsatí Obiols

PPE

Isabel Benjumea, Markus Ferber, Frances Fitzgerald, Christophe Hansen, Danuta Maria Hübner, Leopoldo López Gil, Aušra Maldeikienė, Fulvio Martusciello, Siegfried Mureșan, Luděk Niedermayer, Sirpa Pietikäinen, Paulo Rangel, Ralf Seekatz, Sven Simon, Inese Vaidere

RENEW

Gilles Boyer, Engin Eroglu, Luis Garicano, Billy Kelleher, Ondřej Kovařík, Caroline Nagtegaal, Stéphanie Yon-Courtin

S&D

Jonás Fernández, Eero Heinäluoma, Aurore Lalucq, Costas Mavrides, Csaba Molnár, René Repasi, Alfred Sant, Joachim Schuster, Paul Tang, Irene Tinagli, Lara Wolters

VERTS/ALE

Damian Boeselager, David Cormand, Rosa D'Amato, Claude Gruffat, Kira Marie Peter-Hansen, Ernest Urtasun

 

5

-

ECR

Michiel Hoogeveen

ID

Roman Haider, Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni

THE LEFT

Chris MacManus

 

2

0

ECR

Eugen Jurzyca, Dorien Rookmaker

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

Ultima actualizare: 1 iulie 2022
Aviz juridic - Politica de confidențialitate