RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027

13.10.2022 - (COM(2022)0057 – C9‑0045/2022  – 2022/0039(COD)) - ***I

Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportor: Christophe Grudler

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027

(COM(2022)0057 – C9‑0045/2022  – 2022/0039(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2022)0057),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 189 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0045/2022),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizul Comisiei pentru bugete,

– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0249/2022),

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3. încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

 

Amendamentul  1

AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN[*]

la propunerea Comisiei

---------------------------------------------------------

 

2022/0039(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 189 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Există o cerere tot mai mare din partea actorilor guvernamentali din Uniune de servicii de comunicații prin satelit securizate și fiabile, în special deoarece acestea sunt singura opțiune viabilă în situațiile în care sistemele de comunicații terestre sunt ▌ perturbate sau nu sunt fiabile. Accesul la comunicații prin satelit la un preț accesibil și eficient din punctul de vedere al costurilor este, de asemenea, indispensabil acolo unde nu există rețele terestre, inclusiv deasupra oceanelor și în spațiul aerian, în zone îndepărtate și acolo unde rețelele terestre sunt în pană sau nu sunt fiabile în situații de criză. La nivel mondial, comunicarea prin satelit poate mări reziliența globală a rețelelor de comunicații, oferind, de exemplu, alternative în cazul atacurilor fizice sau al incidentelor cibernetice în rețelele terestre din rețelele terestre, al accidentelor sau al dezastrelor naturale.

(2) Concluziile Consiliului European din 19-20 decembrie 2013 au salutat pregătirile pentru următoarea generație de comunicații guvernamentale prin satelit printr-o strânsă cooperare între statele membre, Comisie și Agenția Spațială Europeană (ESA). Comunicarea guvernamentală prin satelit a fost, de asemenea, identificată drept unul dintre elementele Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016. Comunicarea guvernamentală prin satelit urmează să contribuie la răspunsul UE în fața amenințărilor hibride și să ofere sprijin strategiei în materie de securitate maritimă a UE și politicii Uniunii privind regiunea arctică.

(3) La 22 martie 2017, Comitetul politic și de securitate al Consiliului a aprobat Nevoile de comunicații guvernamentale prin satelit ale utilizatorilor militari civili de nivel înalt[1], care au fost elaborate de SEAE cu privire la cerințele utilizatorilor militari identificate de Agenția Europeană de Apărare în cadrul obiectivului său de stat major comun adoptat în 2014, iar nevoile utilizatorilor civili colectate de Comisie au fost incluse pentru a produce nevoile de comunicații guvernamentale prin satelit ale utilizatorilor militari civili de nivel înalt.

(4) Una din componentele importante ale Programului spațial al Uniunii, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/696 este GOVSATCOM, care are scopul de a asigura disponibilitatea pe termen lung a unor servicii de comunicații prin satelit fiabile, securizate, scalabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru utilizatorii GOVSATCOM. Regulamentul (UE) 2021/696 prevede că, în prima fază a componentei GOVSATCOM, aproximativ până în 2025, capacitățile existente s-ar pune în comun și s-ar partaja prin intermediul centrului GOVSATCOM. În acest context, Comisia urmează să achiziționeze capacități GOVSATCOM de la statele membre cu sisteme naționale și capacități spațiale și de la furnizori comerciali de comunicații sau de servicii prin satelit, ținând cont de interesele esențiale de securitate ale Uniunii. În această primă fază, serviciile GOVSATCOM urmează să fie introduse treptat, ținând seama de extinderea capacităților în materie de infrastructură ale centrului GOVSATCOM. Acest lucru se bazează, de asemenea, pe premisa potrivit căreia dacă, în cursul primei faze, analiza detaliată a cererii și a ofertei viitoare arată că această abordare a fost insuficientă pentru a acoperi evoluția cererii, va fi necesar să se treacă la faza a doua și să se dezvolte infrastructuri sau capacități spațiale suplimentare specifice prin cooperare cu sectorul privat, de exemplu, cu operatorii de sateliți din Uniune.

(5) În ipoteza unei evoluții rapide, utilizatorii guvernamentali ▌se îndreaptă către soluții de securitate sporită, latență redusă și acoperire globală pentru a răspunde nevoilor lor. Progresele tehnice recente au permis apariția unor constelații de comunicații pe orbite negeostaționare (NGSO) și furnizarea treptată de servicii de conectivitate de mare viteză și cu latență redusă. Există, prin urmare, o fereastră de oportunitate pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale utilizatorilor guvernamentali prin dezvoltarea și implementarea de infrastructuri suplimentare, deoarece în Uniunea Europeană sunt disponibile în prezent atribuiri ale frecvențelor de care este nevoie pentru furnizarea serviciilor necesare. Dacă nu sunt utilizate, acestea vor deveni caduce și vor fi atribuite altor jucători. Întrucât frecvențele reprezintă o resursă din ce în ce mai rară, Comisia trebuie să profite de această ocazie și să încheie contracte de licență dedicate cu acele state membre care atribuie frecvențele. Acest proces deschis și transparent trebuie să aibă loc în cazul atribuirilor de frecvențe pentru furnizarea de servicii guvernamentale bazate pe infrastructura guvernamentală.

(6) Concluziile Consiliului European din 21-22 martie 2019 au subliniat faptul că Uniunea trebuie să meargă mai departe în dezvoltarea unei economii digitale competitive, securizate, incluzive și etice, cu o conectivitate de nivel mondial.

(7) Efectul operațiunilor hibride în spațiu poate influența mult și activitățile comerciale civile care se bazează tot mai mult pe capacitățile spațiale. Pentru a răspunde acestei provocări, „Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială” al Comisiei din 22 februarie 2021 are obiectivul de a „permite accesul la conectivitate de mare viteză pentru toți cetățenii Europei și [de a] oferi un sistem de conectivitate rezilient grație căruia Europa va putea rămâne conectată în orice moment”[2].

(8) Uniunea trebuie să asigure furnizarea unor soluții ▌prin satelit reziliente, globale, securizate, neîntrerupte, garantate și flexibile pentru nevoile guvernamentale în continuă evoluție și în interesul public, fundamentate pe o bază tehnologică și industrială a UE, pentru a spori reziliența operațiunilor statelor membre și ale instituțiilor Uniunii printr-un acces garantat și neîntrerupt la serviciile prin satelit.

(9) ▌

(10) Prin urmare, este important să se instituie un nou program al Uniunii privind conectivitatea securizată („programul”) pentru a se asigura infrastructura multiservicii prin satelit a Uniunii, pe baza cererii entităților guvernamentale și care să integreze și să completeze componenta GOVSATCOM a Programului spațial al Uniunii și infrastructura conexă, valorificând capacitățile naționale și europene suplimentare dintr-o perspectivă a infrastructurii, a capacităților de comunicații și a serviciilor, integrând treptat inițiativa privind infrastructura europeană de comunicații cuantice (EuroQCI).

(11) Programul trebuie să răspundă noilor nevoi guvernamentale de soluții de securitate sporită, latență redusă și acoperire globală. Programul trebuie să asigure acordarea și disponibilitatea pe termen lung a accesului neîntrerupt la nivel mondial la servicii guvernamentale prin satelit securizate, autonome, fiabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor, care să sprijine reziliența și protecția infrastructurii critice, supravegherea, acțiunile externe, gestionarea crizelor, precum și aplicațiile esențiale pentru economia, securitatea și apărarea Uniunii, cu ajutorul unei infrastructuri guvernamentale dedicate, care să integreze și să completeze capacitățile GOVSATCOM. În plus, Programul trebuie să acorde prioritate prestării de servicii guvernamentale și să permită furnizarea ▌de servicii comerciale de către sectorul privat cu ajutorul unei infrastructuri comerciale.

(11a) Conform indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2021, conectivitatea în Uniune s-a îmbunătățit în „rețelele de foarte mare capacitate” și este disponibilă în 59 % din gospodăriile Uniunii, contribuind la acoperirea cu internet de mare viteză în bandă largă a 87% din gospodării. În ceea ce privește rețelele mobile, doar 14 % din zonele populate erau acoperite de rețele 5G în 2020, însă creșterea considerabilă a spectrului de frecvențe radio alocate promite că implementarea tehnologiei 5G se va accelera în întreaga Uniune în următorii câțiva ani. Programul este menit să contribuie la îmbunătățirea conectivității în întreaga Uniune și în întreaga lume, pentru cetățeni și întreprinderi, incluzând, printre altele, asigurarea accesului la servicii în bandă largă de mare viteză la prețuri accesibile, care pot contribui la eliminarea zonelor fără acoperire și la creșterea coeziunii în întreaga Uniune, inclusiv în regiunile sale ultraperiferice, în zonele rurale, periferice, îndepărtate și izolate și în insule, unde instalarea fibrei în bandă largă este prea costisitoare, iar conectivitatea se obține cel mai bine prin infrastructura prin satelit. În prezent, serviciile prin satelit nu pot înlocui performanța rețelelor terestre, dar pot reduce decalajele digitale și chiar contribui la furnizarea serviciului universal în sensul Directivei (UE) 2018/1972, care este mai puțin pretențios[3].

(11b) Întrucât programul este o inițiativă nouă care nu a făcut parte din cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, trebuie mobilizate noi resurse financiare. Trebuie să se acorde prioritate marjelor nealocate în cadrul plafoanelor CFM sau mobilizate prin intermediul instrumentelor speciale netematice ale CFM, pentru a se evita tăierile de la alte programe ale Uniunii. Programul nu trebuie să submineze punerea în aplicare a altor programe ale Uniunii. Următoarea revizuire a CFM trebuie să ofere programului o finanțare suficientă, pentru a garanta coerența, ambiția și finanțarea pe termen lung a acestuia.

(11c) Prin urmare, programul trebuie să fie alcătuit din acțiuni de dezvoltare, de validare și de implementare conexe pentru a construi infrastructura spațială și terestră inițială, necesară furnizării serviciilor guvernamentale. Activitățile de exploatare trebuie să înceapă cât mai curând posibil, prin furnizarea setului inițial de servicii până în 2024, pentru a răspunde cât mai repede posibil nevoilor în continuă evoluție ale utilizatorilor guvernamentali. Programul trebuie apoi să implice activități care să vizeze finalizarea atât a infrastructurii spațiale, cât și a celei terestre necesare pentru a asigura capacitatea operațională deplină a serviciilor guvernamentale până în 2027. Furnizarea de servicii guvernamentale, exploatarea, întreținerea și îmbunătățirea continuă a infrastructurii, odată ce aceasta va fi implementată, precum și dezvoltarea generațiilor viitoare de servicii guvernamentale trebuie să țină de activitățile de exploatare.

(12) Începând din iunie 2019, statele membre au semnat Declarația privind infrastructura europeană de comunicații cuantice (EuroQCI), convenind să colaboreze, cu Comisia și cu sprijinul ESA, în vederea dezvoltării unei infrastructuri de comunicații cuantice care să acopere întreaga UE. În conformitate cu declarația respectivă, EuroQCI vizează implementarea unei infrastructuri securizate și certificate de comunicații cuantice de la un capăt la altul, care să permită transmiterea și stocarea informațiilor și a datelor într-un mod ultra-securizat și capabil să conecteze activele critice de comunicații publice din întreaga Uniune.  În acest scop, trebuie construită o infrastructură spațială și terestră interconectată, care să permită generarea și distribuția cheilor criptografice bazate pe teoria informațiilor cuantice. Programul va contribui la îndeplinirea obiectivelor Declarației EuroQCI prin dezvoltarea unei infrastructuri spațiale EuroQCI integrate în infrastructura spațială și terestră a programului. Infrastructura spațială EuroQCI trebuie dezvoltată în cadrul programului în două faze principale – o fază de validare preliminară și o fază de implementare completă – care trebuie să fie pe deplin integrate în program, incluzând soluții adecvate pentru conectivitatea între sateliți și retransmisia de date între sateliți și sol. Programul trebuie să integreze EuroQCI în infrastructura sa guvernamentală, deoarece va furniza sisteme criptografice adaptate exigențelor viitorului, care să ofere niveluri fără precedent de comunicații securizate prin rezistența la viitoare atacuri informatice cuantice.

(13) Pentru a optimiza ▌resursele disponibile de comunicații prin satelit, în scopul de a garanta accesul în situații imprevizibile, cum ar fi dezastrele naturale, și pentru a asigura eficiența operațională și timpii de pregătire minimi, este necesar un segment terestru. Segmentul terestru trebuie proiectat conform unor cerințe operaționale și de securitate.

(14) Pentru a extinde capacitățile de comunicații prin satelit ale Uniunii, infrastructura programului trebuie să se bazeze pe infrastructura dezvoltată în scopul componentei GOVSATCOM a Programului spațial al Uniunii, să o integreze și completeze. În special, infrastructura terestră a programului trebuie să se bazeze pe centrele GOVSATCOM, extinse progresiv prin alte active ale segmentului terestru, pe baza nevoilor utilizatorilor și a nevoilor privind serviciul.

(14a) Pentru a asigura funcționarea programului și protecția intereselor Uniunii, este esențial să se asigure, cât mai curând posibil, sloturile orbitale și frecvențele necesare pentru implementarea serviciilor. Procurarea sloturilor orbitale și a frecvențelor necesită crearea rapidă a portofoliului de servicii, o alocare adecvată a drepturilor de a utiliza frecvențe și instalarea rapidă a primei serii de sateliți în 2024.

(15) Serviciile puse la dispoziție de program trebuie să ajute la conectarea regiunilor învecinate din Uniune, cum ar fi regiunile mediteraneene, baltice și cele de pe lângă Marea Neagră, și alte zone strategice, cum ar fi regiunea arctică și Africa, și să contribuie la reziliența geopolitică, oferind conectivitate suplimentară în conformitate cu obiectivele de politică din aceste regiuni și cu strategia „Global Gateway”[4].

(16) Este oportun ca sateliții construiți în scopul programului să poată fi echipați cu subsisteme, inclusiv sarcini utile care pot permite sporirea capacității și a serviciilor componentelor Programului spațial al Uniunii, permițând astfel dezvoltarea unor misiuni suplimentare în condițiile stabilite în Regulamentul (UE) 2021/696. Subsistemele respective ar putea fi dezvoltate pentru a oferi servicii alternative de poziționare, de navigație și de sincronizare care să completeze programul Galileo, ar putea asigura difuzarea mesajelor EGNOS/SBAS cu o latență mai redusă, ar putea pune la dispoziție senzori spațiali pentru cunoașterea situației spațiale și ar putea sprijini consolidarea capacităților actuale ale programului Copernicus, în special pentru serviciile de urgență și de securitate civilă. În plus, aceste subsisteme ar putea face posibilă furnizarea de servicii care nu sunt componente ale Programului spațial al Uniunii.

(17) Este esențial pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, pentru autonomia sa strategică, pentru asigurarea securității și integrității serviciilor guvernamentale și a competitivității Uniunii pe o piață care evoluează rapid ca ▌activele spațiale ale programului să fie lansate de pe teritoriul Uniunii. În plus, microlansatoarele ar putea să ofere o flexibilitate suplimentară pentru a permite o desfășurare rapidă a activelor spațiale de pe teritoriul Uniunii. În circumstanțe excepționale, justificate temeinic, aceste lansări trebuie să poată fi făcute de pe teritoriul unei țări terțe.

(18) Este important ca Uniunea să dețină toate activele corporale și necorporale legate de infrastructura guvernamentală, asigurând în același timp respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv a articolului 17. În pofida deținerii de către Uniune a drepturilor de proprietate asupra activelor respective, trebuie să fie posibil ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat adecvat pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția unor părți terțe sau să le înstrăineze.

(19) Programul trebuie să furnizeze servicii menite să răspundă nevoilor utilizatorilor guvernamentali, ținând seama de nevoile de comunicații guvernamentale prin satelit ale utilizatorilor militari civili de nivel înalt[5], care au fost aprobate de Comitetul de securitate al Consiliului în martie 2017 ▌.

(20) Cerințele operaționale pentru serviciile guvernamentale trebuie să se bazeze pe evaluarea nevoilor utilizatorilor guvernamentali, ținând seama totodată de capacitățile ofertelor actuale de pe piață. Atunci când se evaluează aceste cerințe, trebuie folosite în cea mai mare măsură posibilă capacitățile actuale de pe piață. Portofoliul de servicii guvernamentale trebuie elaborat pornind de la aceste cerințe operaționale, în combinație cu cerințele de securitate și cu evoluția cererii de servicii guvernamentale. El trebuie să stabilească scenariul de referință aplicabil pentru serviciile guvernamentale. Portofoliul de servicii pentru serviciile guvernamentale trebuie să țină seama de portofoliul de servicii al serviciilor GOVSATCOM instituit în cadrul Regulamentului (UE) 2021/696. Pentru a menține un grad optim de corelare între cerere și serviciile furnizate, portofoliul de servicii pentru serviciile guvernamentale trebuie să fie actualizat în mod regulat, după consultarea statelor membre.

(21) Comunicațiile prin satelit sunt o resursă finită, limitată de capacitatea satelitară, de frecvențe și de acoperirea geografică. Pentru a fi eficient din punctul de vedere al costurilor și pentru a profita de economiile de scară, programul trebuie să optimizeze corelarea cererii cu oferta de servicii guvernamentale. Întrucât atât cererea, cât și oferta potențială se schimbă în timp, Comisia trebuie să monitorizeze nevoile în vederea ajustării portofoliului pentru serviciile guvernamentale ori de câte ori acest lucru este necesar.

(22) ▌

(23) Statele membre, Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”), precum și agențiile și organele Uniunii trebuie să poată deveni participanți la program, în măsura în care aleg să autorizeze utilizatori de servicii guvernamentale sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații. Luând în considerare faptul că statele membre sunt cele care decid dacă să autorizeze utilizatori naționali ai serviciilor guvernamentale, ele nu trebuie să fie obligate să devină participanți la program sau să găzduiască infrastructuri ale programului.

(24) Fiecare participant la program trebuie să desemneze o autoritate competentă în materie de conectivitate securizată care să monitorizeze dacă utilizatorii și alte entități naționale care joacă un rol în cadrul programului respectă normele și procedurile de securitate aplicabile, astfel cum au fost specificate în cerințele de securitate.

(25) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar, care reprezintă principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii[6], pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, pe durata procedurii bugetare anuale.

(26) Obiectivele programului sunt coerente și complementare cu cele ale altor programe ale Uniunii, în special programul Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului[7] și prin Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului[8], programul Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului[9], Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului[10], Mecanismul pentru interconectarea Europei instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului[11] și, în special, Programul spațial al Uniunii instituit prin Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului[12], ceea ce justifică corespunzător faptul că a fost inclus. Nu trebuie realocate fonduri de la programele respective pentru a finanța acest program.

(27) Programul Orizont Europa va aloca o parte specifică a componentelor sale din clusterul 4 activităților de cercetare și inovare legate de dezvoltarea și validarea sistemului de conectivitate securizată, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile potențiale care ar urma să fie dezvoltate în ecosistemul spațial european, valorificând mai cu seamă impactul noilor participanți, al întreprinderilor nou-înființate și al întreprinderilor mici și mijlocii. Fiindcă Programul privind conectivitatea securizată este o nouă inițiativă, iar programul Orizont Europa este o prioritate majoră a Uniunii, alocarea de fonduri pentru aceste activități de cercetare și inovare nu trebuie să afecteze celelalte activități de cercetare și inovare desfășurate în cadrul clusterului 4, care sunt esențiale pentru competitivitatea Uniunii și pentru tranziția verde și cea digitală. În consecință, fără a aduce atingere prerogativelor instituționale ale Parlamentului European și ale Consiliului, în perioada 2023-2027, trebuie să se pună la dispoziția programului Orizont Europa credite de angajament într-un cuantum echivalent cu suma alocată în cadrul clusterului 4 pentru activitățile de cercetare și inovare aferente sistemul de conectivitate securizată, acest cuantum rezultând din neexecutarea totală sau parțială a proiectelor care aparțin programului respectiv sau predecesorului acestuia, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul financiar). Această sumă se adaugă celor 0,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) prevăzute în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reutilizarea fondurilor dezangajate pentru programul de cercetare. Programul spațial al Uniunii va aloca o parte specifică a componentei sale GOVSATCOM activităților legate de dezvoltarea și finalizarea centrului GOVSATCOM, care va fi necesar pentru infrastructura terestră a sistemului de conectivitate securizată. Finanțarea care provine de la aceste programe trebuie executată în conformitate cu normele programelor respective. Întrucât aceste norme pot să difere în mod semnificativ de normele din prezentul regulament, ar trebui să se țină seama de necesitatea atingerii în mod eficace a obiectivelor de politică avute în vedere atunci când se decide finanțarea acțiunilor ▌din fondurile alocate din programul Orizont Europa ▌și din Programul Uniunii privind conectivitatea securizată.

(28) ▌

(28a) Pentru a garanta executarea cu succes a programului, este important să se asigure că sunt disponibile resurse suficiente. Prin urmare, statele membre trebuie să aducă o contribuție financiară suplimentară față de suma disponibilă din bugetul Uniunii și de contribuțiile sectorului privat. Contribuțiile statelor membre trebuie să fie aduse în funcție de nevoile lor și de cererea lor de servicii puse la dispoziție prin intermediul programului. Statele membre trebuie să aibă și posibilitatea de a aduce contribuții în natură. Și alte părți trebuie să poată aduce contribuții financiare suplimentare și contribuții în natură.

(28b) Nevoile de finanțare ale programului trebuie luate în considerare în cadrul evaluării la jumătatea perioadei a CFM, în vederea asigurării stabilității, coerenței, ambiției și finanțării pe termen lung a programului. O finanțare adecvată din bugetul Uniunii ar asigura controlul democratic al programului în cadrul procedurii bugetare anuale și ar da posibilitatea de a se aplica toate dispozițiile Uniunii privind controlul financiar și descărcarea de gestiune.

(28c) Mai multe state membre au programat fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) pentru activități spațiale. Pentru a mări la maximum eficiența resurselor financiare disponibile și a asigura sinergii între program și MRR, statele membre trebuie să fie încurajate să își alinieze planurile de redresare și reziliență la nevoile programului.

(29) Prezentului program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului[14] („Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(30) În conformitate cu articolul 191 alineatul (3) din Regulamentul financiar, aceleași costuri nu se finanțează în niciun caz de două ori din bugetul Uniunii. Trebuie să existe mecanisme prin care să se asigure că se evită dubla finanțare și acest aspect trebuie inclus în revizuirea periodică a punerii în aplicare a programului.

(30a) În contextul evaluării la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027, trebuie să se facă o evaluare bugetară temeinică a inițiativei pentru a se asigura resursele adecvate pentru program.

(31) La îndeplinirea anumitor sarcini fără caracter normativ, Comisia trebuie să poată face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistență tehnică din partea anumitor părți externe. Și alte entități implicate în guvernanța publică a programului trebuie să poată beneficia de aceeași asistență tehnică pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

(32) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”). Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(33) Contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului pentru activități finanțate prin program ar trebui să respecte normele Uniunii și principiile specifice enunțate în prezentul regulament. În acest context, Uniunea trebuie să fie, de asemenea, responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice.

(33a) Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii dă naștere unor incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, deoarece contractele respective pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri speciale privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, trebuie să se poată atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, să se poată introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau să se poată impune un nivel minim de subcontractare. În ceea ce privește ultimul caz, trebuie să se acorde prioritate, atunci când este posibil, întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor, în special pentru a permite participarea lor transfrontalieră. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, așadar, trebuie să se poată încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și să se poată introduce clauze de protejare a intereselor financiare ale Uniunii.

(34) Articolul 154 din Regulamentul financiar prevede că, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, Comisia trebuie să se poată baza pe sistemele și pe procedurile persoanelor sau entităților însărcinate cu executarea fondurilor Uniunii. Dacă este necesar, ajustările specifice aduse respectivelor sisteme și proceduri („măsuri de supraveghere”), precum și dispozițiile privind contractele existente trebuie definite în acordurile corespunzătoare privind contribuțiile.

(35) Pentru a îndeplini obiectivele programului, este important să se poată face apel, când este cazul, la capacitățile oferite de entitățile publice și private din Uniune care activează în domeniul spațial și, de asemenea, să se poată colabora, la nivel internațional, cu țări terțe sau cu organizații internaționale. Din acest motiv, este necesar să se prevadă posibilitatea de a utiliza toate instrumentele și metodele de gestiune relevante prevăzute în TFUE și în Regulamentul financiar și procedurile comune de achiziții publice.

(36) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[15], precum și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95[16], (Euratom, CE) nr. 2185/96[17] și (UE) 2017/1939[18] ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului[19].În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(37) Pentru a asigura protecția intereselor financiare ale Uniunii, este necesar să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își poată exercita pe deplin competențele care le revin.

(38) Un parteneriat public-privat reprezintă cel mai adecvat model pentru a se asigura că pot fi urmărite obiectivele programului. Acesta trebuie să permită valorificarea bazei tehnologice și de infrastructură de comunicații prin satelit existente a UE și furnizarea de servicii guvernamentale solide și inovatoare și să ofere stimulente pentru ca  partenerii privați să completeze infrastructura programului cu capacități suplimentare pentru ▌servicii comerciale prin investiții proprii suplimentare. În plus, un astfel de model trebuie să optimizeze costurile de implementare și de funcționare prin partajarea costurilor de dezvoltare și de implementare a componentelor comune atât infrastructurilor guvernamentale, cât și celor comerciale, precum și a costurilor de exploatare, permițând un nivel ridicat de utilizare în comun a capacităților. El trebuie să stimuleze și inovarea, în special în ecosistemul spațial al Uniunii, permițând partajarea riscurilor legate de cercetare și dezvoltare între partenerii publici și privați.

(39) Modelul de implementare ar putea lua forma unui contract de concesiune sau a altor acorduri contractuale. Indiferent de modelul de implementare, trebuie instituite mai multe principii esențiale. Contractul trebuie să stabilească o distribuție clară a sarcinilor și a responsabilităților între partenerii publici și cei privați, precum și o repartizare clară a riscurilor între aceștia, în scopul de a se asigura că partenerul privat își asumă responsabilitatea pentru consecințele eventualelor neîndepliniri ale obligațiilor pentru care este responsabil. Contractul trebuie să garanteze că partenerii privați nu primesc nicio supracompensare pentru furnizarea de servicii guvernamentale, să ▌permită instituirea furnizării de servicii comerciale de către sectorul privat și să asigure o prioritizare adecvată a nevoilor utilizatorilor guvernamentali. Comisia trebuie să fie în măsură să evalueze și să aprobe astfel de servicii pentru a se asigura că interesele esențiale ale Uniunii și obiectivele programului sunt protejate. Este important să fie stabilite măsuri care să garanteze protejarea acestor interese și obiective esențiale. În special, Comisia trebuie să poată lua măsurile necesare pentru a asigura continuitatea serviciilor în cazul în care contractantul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile. Contractul trebuie să prevină, printre altele, conflictele de interese și potențialele denaturări ale concurenței care decurg din furnizarea de servicii comerciale. Acest lucru s-ar putea face inclusiv prin prevederea separării conturilor între serviciile guvernamentale și cele comerciale și accesul deschis, echitabil și nediscriminatoriu la infrastructura necesară pentru furnizarea de servicii comerciale. Parteneriatul public-privat trebuie să încurajeze participarea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor de-a lungul întregului lanț valoric al concesiunii și în toate statele membre, stimulând astfel dezvoltarea de tehnologii inovatoare și disruptive.

(39a) În concordanță cu obiectivele Pactului verde european, programul trebuie să-și reducă la minimum, în măsura posibilului, impactul asupra mediului. Deși activele spațiale nu emit gaze cu efect de seră în timpul utilizării, instalațiile care le produc și instalațiile terestre asociate acestora au un impact asupra mediului. Trebuie adoptate măsuri pentru a atenua acest impact. În acest scop, achizițiile publice menționate în program trebuie să includă principii și măsuri privind durabilitatea, cum ar fi dispoziții pentru reducerea la minimum și compensarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de dezvoltarea, producerea și implementarea infrastructurii și măsuri de prevenire a poluării luminoase, cum ar fi impactul asupra observațiilor astronomice de la sol, inclusiv asupra observațiilor în câmp larg în mediu optic și în lumină infraroșie, precum și măsuri de reducere a poluării aerului ca urmare a reintrării sateliților.

(39b) Având în vedere numărul tot mai mare de nave spațiale și de deșeuri pe orbită, noua constelație europeană trebuie să îndeplinească și criteriile sustenabilității activităților spațiale și să constituie un exemplu de bune practici în managementul traficului spațial și în supravegherea și urmărirea spațială, pentru a reduce cantitatea de deșeuri produse, a preveni distrugerile și coliziunile de pe orbită și a oferi măsuri adecvate pentru vehiculele spațiale aflate la sfârșitul ciclului de viață. Dat fiind că se discută în prezent preocupări legitime privind protecția mediului spațial [de exemplu, în cadrul Comitetului pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic (COPUOS) al Organizației Națiunilor Unite și al Comitetului de coordonare între agenții pentru deșeurile spațiale (IADC)], și Uniunea trebuie să își asume un rol de lider în ceea ce privește sustenabilitatea activităților spațiale.

(39c) Inițiativele de la nivelul Uniunii, precum inițiativa privind conectivitatea securizată, sunt caracterizate de participarea largă a întreprinderilor mici, mijlocii și mari și a întreprinderilor nou-înființate inovatoare din sectorul din amonte, intermediar și din aval întreaga Europă. În ultimii ani, unii actori din domeniul spațial au pus la îndoială sectorul spațial, mai ales tehnologiile și aplicațiile inovatoare și orientate către piață dezvoltate de întreprinderi nou-înființate și IMM-uri, folosind uneori modele de afaceri diferite. Pentru a asigura competitivitatea ecosistemului spațial al Uniunii, acest program trebuie să intensifice la maximum dezvoltarea și utilizarea de tehnologii inovatoare și disruptive, precum și de modele de afaceri inovatoare, mai ales de către întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care dezvoltă tehnologii și aplicații spațiale orientate către piață, acoperind totodată întregul lanț valoric al spațiului, înglobând segmentul din amonte, cel intermediar și cel din aval.

(39d) Pentru a optimiza eficiența și impactul programului, acțiunile trebuie să promoveze utilizarea și dezvoltarea de standarde deschise, tehnologii cu sursă deschisă și interoperabilitatea în cadrul arhitecturii sistemului de conectivitate securizată. Un concept mai deschis al sistemului ar putea permite sinergii mai bune cu alte componente ale Programului spațial al Uniunii sau cu servicii și aplicații naționale, ar optimiza costurile prin evitarea suprapunerilor în dezvoltarea aceleiași tehnologii și ar îmbunătăți fiabilitatea.

(40) O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea clară a responsabilităților și a sarcinilor între diferiții actori implicați, pentru a se evita dublarea inutilă a eforturilor și a se reduce depășirile de costuri și întârzierile. Toți actorii implicați în guvernanță trebuie să sprijine, în domeniul lor de competență și în conformitate cu responsabilitățile lor, îndeplinirea obiectivelor programului.

(41) Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea o contribuție semnificativă la program, în special la implementarea acestuia. Ele ar trebui să coopereze cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului și pentru a asigura coerența între inițiativele naționale relevante și program. Comisia ar trebui să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să beneficieze de asistența acestora și, sub rezerva îndeplinirii unor condiții convenite de comun acord, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter normativ în cadrul implementării programului. Mai mult, statele membre în cauză trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția infrastructurii terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia trebuie să colaboreze între ele, precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția la nivel corespunzător a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului[20].

(42) În conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și în calitate de promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine răspunderea de a implementa programul, de a-și asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea acestuia. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia trebuie să poată încredința anumite sarcini altor entități în circumstanțe în care acest lucru se justifică. Deținând responsabilitatea de ansamblu pentru program, Comisia trebuie să determine principalele cerințe tehnice și operaționale necesare pentru asigurarea evoluției sistemelor și a serviciilor. Comisia trebuie să facă acest lucru după consultarea experților din statele membre, a utilizatorilor și a altor părți interesate relevante. În sfârșit, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE, exercitarea competenței de către Uniune nu are ca rezultat împiedicarea statelor membre de a-și exercita propria competență. Cu toate acestea, pentru a utiliza în mod adecvat fondurile Uniunii, este oportun ca, pe cât posibil, Comisia să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului cu cele ale statelor membre, inclusiv cele finanțate în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență.

(43) Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”) este de a contribui la program, în special în ceea ce privește acreditarea de securitate și securitatea operațională. Prin urmare, anumite sarcini legate de aceste domenii trebuie să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția trebuie să fie responsabilă cu acreditarea de securitate a serviciilor și a infrastructurii guvernamentale. Atunci când este posibil, agenția ar trebui să realizeze sinergii și câștiguri de eficiență, pe baza expertizei dezvoltate de-a lungul ciclurilor de viață ale Sistemului Global de Navigație prin Satelit European (EGNSS). În plus, agenția trebuie să se achite de sarcinile pe care i le încredințează Comisia. Atunci când i se încredințează sarcini , proprii sau delegate, agenției trebuie să i se pună la dispoziție resursele umane, administrative și financiare adecvate. Resursele agenției ar trebui evaluate permanent pentru a-i permite acesteia să-și realizeze pe deplin sarcinile și misiunile. În acest scop, Comisia ar trebui să propună în mod corespunzător un buget adecvat al agenției în cadrul procedurii bugetare anuale.

(44) Bazându-se pe experiența câștigată în ultimii ani în materie de gestionare, exploatare și furnizare de servicii în legătură cu componentele Galileo și EGNOS ale Programului spațial al Uniunii, agenția este organul cel mai adecvat și ar trebui să dezvolte capacitățile necesare pentru a implementa, sub supravegherea Comisiei, toate sarcinile legate de exploatarea infrastructurii guvernamentale și de furnizarea de servicii guvernamentale. Prin urmare, agenției trebuie să i se încredințeze exploatarea infrastructurii guvernamentale și furnizarea de servicii guvernamentale.

(45) Pentru a asigura exploatarea infrastructurii guvernamentale și pentru a facilita furnizarea de servicii guvernamentale, agenției trebuie să i se permită să încredințeze altor entități, prin intermediul unor acorduri de contribuție, activități specifice în domeniile care sunt de competența respectivă a acestora, în condițiile de gestiune indirectă care i se aplică Comisiei, în conformitate cu Regulamentul financiar.

(46) ESA este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial, inclusiv în domeniul comunicațiilor prin satelit și, prin urmare, este un partener important pentru implementarea diferitelor aspecte ale politicii spațiale a Uniunii. În această privință, ESA trebuie să fie în măsură să furnizeze expertiză tehnică Comisiei, inclusiv pentru pregătirea aspectelor tehnice ale programului, precum și includerea instalațiilor nou-intrate, a întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor. În acest scop, ESA poate fi însărcinată cu activitățile de dezvoltare și de validare a programului și poate sprijini evaluarea contractelor încheiate în contextul implementării programului.

(47) Dată fiind importanța activităților legate de spațiu pentru economia Uniunii și pentru viețile cetățenilor din Uniune, atingerea și menținerea unui nivel ridicat de securitate trebuie să fie o prioritate de prim rang pentru program, în special în vederea protejării intereselor Uniunii și ale statelor membre, inclusiv în legătură cu informațiile clasificate și cu informațiile sensibile neclasificate.

(48) În temeiul articolului 17 din TUE, Comisia este responsabilă cu gestionarea programelor și, în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul financiar, această competență poate fi subdelegată unor terți, prin gestiune indirectă. În acest context, Comisia trebuie să se asigure că sarcinile îndeplinite de terți pentru implementarea programului în cadrul gestiunii indirecte nu subminează securitatea programului, în special în ceea ce privește controlul informațiilor clasificate. Prin urmare, trebuie clarificat faptul că, în cazul în care Comisia încredințează ESA sarcini în cadrul programului, acordurile de contribuție corespunzătoare trebuie să asigure faptul că informațiile clasificate generate de ESA sunt considerate informații UE clasificate („IUEC”) în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444[21] a Comisiei și cu Decizia 2013/488/UE[22] a Consiliului, create sub autoritatea Comisiei.

(49) Fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale, Comisia și Înaltul Reprezentant, fiecare în domeniul său de competență respectiv, trebuie să asigure securitatea programului în conformitate cu prezentul regulament și, când este cazul, cu Decizia (PESC) 2021/698 a Consiliului[23].

(50) Date fiind expertiza specifică de care dispune SEAE și contactele sale periodice cu autorități ale țărilor terțe și cu organizații internaționale, SEAE trebuie să fie în măsură să asiste Comisia la executarea unora din sarcinile legate de securitatea programului în domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului[24].

(51) Fără a se aduce atingere responsabilității exclusive a statelor membre în domeniul securității naționale, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din TUE, și dreptului statelor membre de a-și proteja interesele esențiale de securitate în conformitate cu articolul 346 din TFUE, trebuie să se instituie o guvernanță specifică a securității, pentru a se asigura implementarea fără probleme a programului. Această guvernanță trebuie să se întemeieze pe trei principii de bază. În primul rând, este imperativ ca experiența vastă și unică a statelor membre în chestiuni de securitate să fie luată în considerare în cea mai mare măsură posibilă. În al doilea rând, pentru a preveni conflictele de interese și orice alte probleme la aplicarea normelor de securitate, funcțiile operaționale trebuie să fie separate de funcțiile de acreditare de securitate. În al treilea rând, entitatea responsabilă cu gestionarea întregii infrastructuri a programului sau a unei părți a acesteia este, de asemenea, cea mai în măsură să gestioneze securitatea sarcinilor care i-au fost încredințate. Securitatea programului s-ar baza pe experiența dobândită în implementarea Programului spațial al Uniunii în ultimii ani. O guvernanță solidă a securității impune, de asemenea, ca rolurile să fie distribuite în mod adecvat între diferiții actori implicați. Fiind responsabilă pentru program, Comisia trebuie să determine, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale, cerințele generale de securitate aplicabile programului.

(52) Securitatea cibernetică, securitatea fizică și măsurile de redundanță ale infrastructurilor programului, atât la sol, cât și în spațiu, sunt esențiale pentru a se asigura continuitatea serviciului și a funcționării sistemului. Amenințările de securitate cibernetică sunt preocupante pentru sustenabilitatea activităților spațiale și prin urmare, necesitatea protejării sistemului și a serviciilor sale împotriva atacurilor cibernetice, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, trebuie luată în considerare în mod corespunzător la stabilirea cerințelor de securitate.

(53) După caz, după analizarea riscurilor și a amenințărilor, Comisia trebuie să identifice o structură de monitorizare a securității. Respectiva structură de monitorizare a securității trebuie să răspundă la instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei (PESC) 2021/698. Pentru a beneficia de sinergie și economii de costuri, structura respectivă ar trebui să se bazeze pe experiența și know-how-ul dobândit datorită exploatării Centrului de monitorizare a securității Galileo, menționat la articolul 34 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/696.

(54) Serviciile guvernamentale furnizate de program vor fi utilizate de actorii guvernamentali ai Uniunii în misiunile critice pentru securitate și pentru siguranță. Prin urmare, astfel de servicii și de infrastructuri trebuie să facă obiectul acreditării de securitate.

(55) Este indispensabil ca activitățile de acreditare de securitate să fie realizate pe baza responsabilității colective pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, făcându-se eforturi pentru a se ajunge la un consens și implicând toate părțile interesate de problema securității, și să fie instituită o procedură permanentă de monitorizare a riscurilor. Este, de asemenea, necesar ca activitățile de acreditare de securitate de ordin tehnic să fie desfășurate de specialiști care sunt calificați corespunzător pentru acreditarea unor sisteme complexe și care dețin un nivel adecvat de autorizare de securitate.

(56) Un obiectiv important al programului este de a asigura securitatea Uniunii și a statelor membre și de a consolida reziliența la nivelul tehnologiilor și al lanțurilor valorice esențiale. În cazuri specifice, pentru îndeplinirea respectivului obiectiv este necesară stabilirea de condiții de eligibilitate și de participare pentru a se asigura protecția integrității, a securității și a rezilienței sistemelor operaționale ale Uniunii. Cerințele respective ar trebui stabilite în strânsă colaborare cu statele membre, luând în considerare acreditările de securitate stabilite. Acest lucru nu trebuie să submineze necesitatea competitivității și a eficienței din punctul de vedere al costurilor.

(57) Având în vedere importanța pentru program a infrastructurii sale guvernamentale terestre și impactul acesteia asupra securității sale, amplasamentul infrastructurii respective trebuie să fie determinat de către Comisie. Implementarea infrastructurii guvernamentale terestre a programului trebuie să urmeze în continuare un proces deschis și transparent, care ar putea implica agenția, dacă este cazul, în funcție de domeniul său de competență. La stabilirea amplasamentului, Comisia ar trebui să caute, în măsura posibilului, sinergii cu infrastructura existentă a componentelor Programului spațial al Uniunii și să se străduiască să atingă un echilibru geografic. Din motive de sinergii, economii și securitate, ar trebui evaluată în primul rând integrarea infrastructurii terestre cu elementele Programului spațial al Uniunii. În al doilea rând, Comisia ar trebui, dacă este posibil, să ia în considerare echilibrul geografic între statele membre pentru a localiza infrastructura terestră în Uniune.

(58) Serviciile guvernamentale ale programului vor fi utilizate în misiunile și operațiunile critice pentru securitate și pentru siguranță desfășurate de actori de la nivelul Uniunii și al statelor membre. Prin urmare, pentru a proteja interesul esențial de securitate al Uniunii și al statelor sale membre, sunt necesare măsuri de asigurare a unui nivel necesar de independență față de terți (țări terțe și entități din țări terțe), care să acopere toate elementele programului. Printre acestea se numără tehnologiile spațiale și terestre de la nivelul componentelor, al subsistemelor și al sistemelor, industriile producătoare, proprietarii și operatorii sistemelor spațiale și localizarea fizică a componentelor sistemului terestru.

(59) Pentru a asigura competitivitatea industriei spațiale europene în viitor, programul trebuie să contribuie la dezvoltarea competențelor avansate în domeniile legate de spațiu și să sprijine activitățile de educație și de formare, promovând egalitatea de șanse, egalitatea de gen și abilitarea femeilor, pentru a concretiza întregul potențial al cetățenilor Uniunii în acest domeniu.

(60) Având în vedere acoperirea sa mondială, programul are o puternică dimensiune internațională. Partenerii internaționali, guvernele și cetățenii acestora vor beneficia de gama de servicii oferite de program, beneficiind de pe urma cooperării internaționale a Uniunii și a statelor membre cu acești parteneri. Pentru chestiunile care țin de program, Comisia ar putea coordona, în domeniul său de competență și în numele Uniunii, activitățile de pe scena internațională. În special, în ceea ce privește programul, Comisia ar apăra interesele Uniunii și ale statelor membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor, fără a aduce atingere competenței statelor membre în respectivul domeniu.

(61) Programul ar trebui, după caz, să fie deschis participării țărilor terțe și organizațiilor internaționale, pe baza unui acord care să fie încheiat în conformitate cu articolul 218 TFUE. Ar trebui să se acorde prioritate membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și potențial candidate, precum și țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate ▌.

(62) În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului[25], persoanele și entitățile stabilite în țări sau teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legat(ă) țara sau teritoriul de peste mări respectiv(ă).

(63) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, trebuie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește adoptarea amplasamentului centrelor care aparțin infrastructurii guvernamentale terestre, a cerințelor operaționale pentru serviciile guvernamentale și a portofoliului de servicii pentru serviciile guvernamentale, precum și stabilirea unor cerințe suplimentare pentru participarea țărilor terțe și a organizațiilor internaționale la program. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului[26].

(64) ▌Serviciile guvernamentale trebuie, ca regulă generală, să fie furnizate gratuit utilizatorilor serviciilor guvernamentale. Cu toate acestea, aceste servicii au o capacitate limitată. În cazul în care, în urma unei analize, Comisia ajunge la concluzia că există un deficit de capacități, trebuie să i se permită să elaboreze o politică de stabilire a prețurilor ca parte a acestor norme detaliate privind furnizarea de servicii, pentru a corela cererea cu oferta de servicii, a finanța capacitățile suplimentare necesare pentru utilizarea suplimentară de prestări de servicii. Comisiei trebuie să i se confere competențe de executare pentru a adopta o astfel de politică de stabilire a prețurilor. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(65) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, trebuie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește amplasamentul segmentului terestru al infrastructurii guvernamentale. Pentru selectarea acestor amplasamente, Comisia trebuie să aibă posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate, precum și infrastructura existentă. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(66) În interesul unei bune guvernanțe publice și având în vedere sinergiile dintre prezentul program și Programul spațial al Uniunii și, în special, pentru a asigura sinergii adecvate cu componenta GOVSATCOM, comitetul programului instituit în cadrul Regulamentului (UE) 2021/696 în configurația GOVSATCOM trebuie să servească, de asemenea, drept comitet în sensul prezentului program. În ceea ce privește aspectele legate de securitatea programului, comitetul programului trebuie să se reunească într-o configurație de securitate specifică.

(67) Având în vedere faptul că o bună guvernanță publică necesită o gestionare uniformă a programului, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program ar putea participa, în calitate de observatori, la lucrările comitetului programului instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea referitor la program ar putea participa la lucrările comitetului programului, sub rezerva restricțiilor în materie de securitate și în conformitate cu termenii acordului respectiv. Reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale trebuie să nu poată participa la vot în cadrul comitetului programului. Condițiile de participare a observatorilor și a participanților ad-hoc trebuie stabilite în regulamentul de procedură al comitetului programului.

(68) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare[27], prezentul program trebuie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective trebuie să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele programului. Evaluarea prezentului program trebuie să țină seama de constatările evaluării Programului spațial al Uniunii referitoare la componenta GOVSATCOM, efectuată în cadrul Regulamentului (UE) 2021/696 și ar trebui să fie disponibilă în timp oportun pentru a contribui la lucrările privind eventualele propuneri de continuare a programului în următoarea perioadă a CFM.

(69) Pentru a se asigura adecvarea în continuare a indicatorilor pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate de program, precum și a cadrului de monitorizare și de evaluare al programului, Comisiei trebuie să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește modificarea anexei la prezentul regulament în ceea ce privește indicatorii, pentru a completa prezentul regulament prin specificarea măsurilor ce trebuie luate cu privire la siguranța și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic, precum și pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unui cadru de monitorizare și de evaluare, care ar putea lua în considerare, printre altele, adoptarea de către utilizatorii finali și impactul asupra pieței interne. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(69a) Prezentul Regulament ar trebui să stabilească toate cerințele financiare și juridice pentru a asigura previzibilitatea punerii în aplicare a programului. De asemenea, este necesar să se stabilească domeniul de aplicare al cooperării dintre Comisie și partenerii industriali pertinenți, în scopul de a garanta că există un cadru clar pentru jaloanele și țintele programului.

(70) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru implementarea cerințelor de securitate ale programului, Comisiei trebuie să îi fie conferite competențe de executare. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Statele membre trebuie să poată exercita un control maxim asupra cerințelor de securitate ale programului. Atunci când adoptă acte de punere în aplicare în domeniul securității programului, Comisia trebuie să fie asistată de comitetul programului, reunit într-o configurație de securitate specifică. Având în vedere caracterul sensibil al aspectelor privind securitatea, președintele comitetului programului trebuie să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului. Comisia nu trebuie să adopte acte de punere în aplicare care stabilesc cerințele generale de securitate ale programului în cazurile în care comitetul programului nu emite niciun aviz.

(70a) Programul completează Programul spațial al Uniunii existent, prin integrarea și extinderea obiectivelor și acțiunilor acestuia în vederea creării unui sistem de conectivitate securizată și bazată pe spațiu pentru Uniune. Prin urmare, în cazul în care Comisia consideră adecvat, în scopul asigurării coerenței generale a politicii spațiale a Uniunii, evaluarea ar trebui însoțită de o propunere adecvată pentru a integra acest program în Programul spațial al Uniunii cel mai târziu în CFM 2028-2034.

(71) Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele acțiunii care depășesc capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

(1) Prezentul regulament instituie Programul Uniunii privind conectivitatea securizată („programul”). El stabilește obiectivele programului și normele privind activitățile programului, ținând seama de Regulamentul (CE) 2021/696, infrastructura și serviciile programului, participanții la program, bugetul pentru perioada 2023-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări, precum și normele de implementare a programului.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1) „infrastructură critică” înseamnă un element, o facilitate, un echipament, o rețea, un sistem sau o componentă a acestuia, care este necesară pentru furnizarea unui serviciu esențial;

(2) „infrastructură europeană de comunicații cuantice (EuroQCI)” înseamnă o infrastructură spațială și terestră interconectată aparținând infrastructurii programului, care utilizează tehnologia cuantică pentru a asigura distribuția cheilor criptografice;

(3) „centru GOVSATCOM” înseamnă centrul GOVSATCOM, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 23 din Regulamentul (UE) 2021/696;

(4) „utilizator GOVSATCOM” înseamnă utilizator GOVSATCOM, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 22 din Regulamentul (UE) 2021/696;

(5) „infrastructură” înseamnă un activ, un sistem sau o componentă a acestuia, care este necesar(ă) pentru furnizarea serviciilor puse la dispoziție de program;

(6)  „Ecosistemul spațial” înseamnă o rețea de actori care interacționează în sectorul spațial operând în lanțuri valorice, de la cele mai mici întreprinderi nou-înființate până la cele mai mari companii, cuprinzând segmentele din amonte, intermediare și din aval ale pieței spațiale;

(7) „sarcină utilă” înseamnă echipamentul transportat de un vehicul spațial pentru efectuarea unei misiuni specifice în spațiu;

(8) „sistem de conectivitate securizată” înseamnă sistemul dezvoltat în conformitate cu prezentul regulament, care cuprinde infrastructura menționată la articolul 5 și care furnizează serviciile menționate la articolul 7;

(8a) „informații UE clasificate” înseamnă informații UE clasificate, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 25 din Regulamentul (UE) 2021/696;

(8b) „informații sensibile neclasificate” înseamnă informații sensibile neclasificate, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 26 din Regulamentul (UE) 2021/696;

(9) „agenția” înseamnă Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial instituită prin Regulamentul (UE) 2021/696.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1) Obiectivul general al programului este de a institui un sistem bazat pe spațiu securizat, autonom și multiservicii, aflat sub control civil, care să integreze și să completeze capacitățile componentei GOVSATCOM a programului spațial al Uniunii, în special pentru:

(a) a asigura furnizarea și disponibilitatea pe termen lung a unui acces neîntrerupt pe teritoriul Uniunii și la nivel mondial, la servicii guvernamentale prin satelit securizate, autonome, fiabile, reziliente și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru utilizatorii guvernamentali, în conformitate cu articolul 7 alineatele (1)-(3), care să sprijine protecția infrastructurii critice, cunoașterea situației , acțiunile externe, gestionarea crizelor și aplicațiile esențiale pentru economie, mediu, securitate și apărare, sporind astfel reziliența și suveranitatea tehnologică a Uniunii și a statelor membre , evitând dependența excesivă de soluții din afara UE, în special pentru funcțiile critice și asigurând accesul la spațiu, în special la pozițiile nominale pe orbită și dreptul de a utiliza frecvențele relevante ;

(b) a permite furnizarea de servicii comerciale sau servicii oferite utilizatorilor guvernamentali pe baza infrastructurii comerciale de către sectorul privat în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) , inclusiv servicii pentru a dezvolta în continuare, la nivelul Uniunii și la nivel mondial, banda largă de mare viteză și conectivitatea neîntreruptă .

(2) Programul are următoarele obiective specifice:

(a) să îmbunătățească calitatea, reziliența și autonomia serviciilor de satelit ale Uniunii și ale statelor membre[28];▌

(b) să crească reziliența cibernetică a Uniunii prin dezvoltarea redundanței, prin protejarea pasivă și reactivă și securitatea cibernetică operațională;

(ba) dezvoltarea și integrarea segmentului spațial și a segmentului terestru aferent al EuroQCI pentru a permite transmiterea securizată a cheilor criptografice;

(c) să permită, dacă este posibil, dezvoltarea comunicării și a altor servicii, în special îmbunătățind, creând sinergii și extinzând capacitățile și serviciile componentelor Programului spațial al Uniunii, precum și serviciile care nu sunt componente ale Programului spațial al Uniunii, găzduind subsisteme suplimentare de sateliți, inclusiv sarcinile utile;

(d) să stimuleze inovarea, eficiența, precum și dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor disruptive și a modelelor inovatoare de afaceri în întregul ecosistem spațial european, în special prin sprijinirea instalațiilor nou-intrate, a întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor din sectorul din amonte, intermediar și din aval la nivelul întregii Uniuni, în special prin consolidarea concurenței pe piața sectorului spațial al Uniunii. ▌

(e) să asigure dezvoltarea în continuare a conectivității în bandă largă de mare viteză și neîntrerupte în întreaga Uniune și să elimine astfel „zonele moarte” de comunicații, în sprijinul dezvoltării incluzive, bazate pe coeziune și durabile a Uniunii și reducând totodată decalajul digital, precum și permițând accesul la internet la un preț abordabil, contribuind la furnizarea serviciului universal în sensul Directivei (UE) 2018/1972 și sporind coeziunea în Uniune, precum și făcând posibilă conectivitatea în zonele geografice de interes strategic pentru Uniune, de exemplu regiunile învecinate ale Uniunii, cum ar fi regiunea Mării Mediterane, a Mării Baltice și a Mării Negre, și alte zone strategice, cum ar fi zona arctică și Africa;

(ea) să sporească siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale, prin aplicarea unor măsuri adecvate în vederea asigurării și promovării unui comportament responsabil în spațiu la implementarea programului; precum și

(eb) să îmbunătățească autonomia strategică și tehnologică în materie de tehnologii, active, operațiuni și servicii spațiale.

 Articolul 4

Activități de implementare a programului

(1) Furnizarea serviciilor guvernamentale menționate la articolul 7 alineatul (1a) este bazată pe componenta GOVSATCOM a Programului spațial al Uniunii, integrată în aceasta și completată de ea. Ele sunt asigurate prin următoarele activități:

(a) până în 2024, activități de proiectare, de dezvoltare, de validare și activități conexe de implementare a infrastructurii spațiale și terestre ▌necesare pentru a furniza primele servicii guvernamentale la șase luni după implementare;

(b) dezvoltarea și integrarea treptată a segmentului spațial și a segmentului terestru aferent al infrastructurii europene de comunicații cuantice în infrastructura spațială și terestră a sistemului de conectivitate securizată;

(c) activități de implementare pentru finalizarea infrastructurii spațiale și terestre necesare pentru furnizarea de servicii guvernamentale, conducând la capacitatea operațională deplină până în 2027;

(d) activități de exploatare pentru furnizarea de servicii guvernamentale, care includ:

(i) exploatarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă și protejarea infrastructurii spațiale și terestre, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și de uzura morală;

(e) dezvoltarea generațiilor viitoare de infrastructură spațială și terestră și evoluția serviciilor guvernamentale.

1a. Furnizarea de servicii comerciale este asigurată și finanțată de contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2).

(2) ▌

(3) ▌

Articolul 5

Infrastructura sistemului de conectivitate securizată

(1) Infrastructura este creată prin dezvoltarea, construirea și exploatarea unei infrastructuri multiorbitale, scalabile pentru a se adapta la evoluția cererii guvernamentale de servicii prin satelit și oferind o latență redusă, integrând și completând în același timp capacitățile existente și viitoare utilizate în cadrul componentei GOVSATCOM a Programului spațial al Uniunii. Aceasta este formată din infrastructuri guvernamentale și comerciale, astfel cum se prevede la alineatele (2) și, respectiv, (4).

(2) Infrastructura guvernamentală a sistemului de conectivitate securizată se bazează pe infrastructura segmentului terestru al centrului GOVSATCOM, astfel cum se prevede la articolul 67 din Regulamentul (UE) 2021/696, care urmează a fi scalabilă treptat și include toate activele terestre și spațiale aferente care sunt necesare pentru furnizarea serviciilor guvernamentale prevăzute la articolul 7 alineatul (1), inclusiv următoarele active:

(a) fie sateliți, fie subsisteme de sateliți, inclusiv sarcini utile;

(b) subcomponente spațiale și terestre care asigură distribuția cheilor criptografice;

(c) infrastructura pentru monitorizarea securității infrastructurii și serviciilor guvernamentale ;

(d) infrastructura pentru furnizarea serviciilor către utilizatorii guvernamentali.

(e) ▌

În sensul prezentului regulament, dreptul de utilizare a frecvențelor necesare pentru transmiterea semnalelor generate de activele terestre și spațiale ale infrastructurii guvernamentale face parte din infrastructura guvernamentală.

Infrastructura guvernamentală găzduiește, după caz, subsisteme suplimentare, în special, sarcinile utile care pot fi utilizate ca parte a infrastructurii spațiale a componentelor Programului spațial al Uniunii enumerate la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/696, în conformitate cu clauzele și condițiile stabilite în regulamentul respectiv, precum și subsistemele utilizate pentru serviciile care nu sunt componente ale Programului spațial al Uniunii.

(3) Dacă este necesar, Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, măsurile necesare pentru a determina amplasamentul centrelor care aparțin infrastructurii guvernamentale terestre, cu excepția centrelor GOVSATCOM, în conformitate cu cerințele de securitate, în urma unui proces deschis și transparent. În cursul procesului respectiv, Comisia ține seama de toate sinergiile posibile cu centrele existente legate de alte componente ale Programului spațial al Uniunii și se străduiește să atingă un echilibru geografic. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 42 alineatul (2) din prezentul regulament. Amplasamentul centrelor GOVSATCOM se stabilește în conformitate cu articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/696.

În vederea protejării intereselor de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, centrele menționate la primul paragraf se află, dacă este posibil, pe teritoriul statelor membre și sunt reglementate de un acord de găzduire sub forma unui acord administrativ între Uniune și statul membru în cauză.

În cazul în care nu este posibilă amplasarea centrului pe teritoriul statelor membre, Comisia poate stabili amplasamentul centrului respectiv pe teritoriul membrilor AELS care sunt membri SEE sau pe teritoriul unei alte țări terțe, sub rezerva unui acord de găzduire între Uniune și țara terță în cauză, încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE.

(4) Infrastructura comercială menționată la alineatul (1) include toate activele spațiale și terestre care nu fac parte din infrastructura guvernamentală. Infrastructura comercială și toate riscurile conexe sunt finanțate în întregime de către contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2).

(4a)  În cazul în care serviciile guvernamentale și comerciale se bazează pe active comune, contractele menționate la articolul 15 determină care dintre activele respective fac parte din infrastructura guvernamentală.

(5) Pentru a proteja interesele de securitate ale Uniunii, activele spațiale ale sistemului de conectivitate securizată sunt lansate de furnizori care respectă condițiile prevăzute la articolul 19 și de pe teritoriul Uniunii.

Prin derogare de la primul paragraf, Comisia poate permite unui furnizor să lanseze un activ spațial de pe teritoriul unei țări terțe în împrejurări excepționale, justificate temeinic.

Articolul 6

Acțiuni în favoarea unui ecosistem spațial inovator și competitiv în Uniune

(1) În conformitate cu obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (d), programul sprijină un ecosistem spațial inovator și competitiv al Uniunii și, în special, inițiativele și activitățile enumerate la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2021/696, inclusiv, după caz, sprijinirea activităților legate de serviciile comerciale.

(2) Comisia stimulează inovarea în ecosistemul spațial al Uniunii pe toată durata programului, prin adoptarea următoarelor măsuri:

(a) stabilește criteriile de atribuire a contractelor menționate la articolul 15 care asigură participarea instalațiilor nou-intrate, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din întreaga Uniune și de-a lungul întregului lanț valoric ▌;

(b) impune contractantului menționat la articolul 15 alineatul (2) să prezinte un plan privind maximizarea integrării instalațiilor nou-intrate, a întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor din întreaga Uniune în activitățile desfășurate în temeiul contractelor menționate la articolul 15, inclusiv prin înființarea contingentelor specifice;

(c) susține instalațiile nou-intrate, întreprinderile nou-înființate și IMM-urile din toată Uniunea să furnizeze servicii proprii utilizatorilor finali;

(ca) promovează utilizarea și dezvoltarea standardelor deschise, a tehnologiilor cu sursă deschisă și a interoperabilității în cadrul arhitecturii sistemului de conectivitate securizată, pentru a permite sinergii, a optimiza costuri și a îmbunătăți fiabilitatea;

(cb) promovează dezvoltarea și producerea în Uniune a antenelor de recepție și a terminalelor pentru utilizatori, care sunt necesare pentru exploatarea serviciilor de comunicații guvernamentale și comerciale;

(d) promovează o mai mare participare a femeilor inovatoare și stabilește obiective în materie de egalitate și de incluziune în documentația de licitație;

(da) contribuie la dezvoltarea competențelor în domenii legate de spațiu și la activitățile de formare.

Articolul 6a

Sustenabilitatea de mediu și a activităților spațiale

(1) Executarea programului are loc ținând seama de sustenabilitatea mediului și a activităților spațiale.

(2) Pentru a asigura sustenabilitatea mediului și a activităților spațiale, contractele și procedurile menționate la articolul 15 includ dispoziții privind:

(a) reducerea la minimum a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de dezvoltarea, producerea și instalarea infrastructurii;

(b) instituirea unui sistem de compensare a emisiilor rămase de gaze cu efect de seră;

(c) măsuri adecvate pentru a reduce poluarea vizibilă și invizibilă provocată de nava spațială și care poate împiedica observațiile astronomice sau orice alt tip de cercetare și observații;

(d) utilizarea tehnologiilor adecvate de evitare a coliziunilor pentru navele spațiale;

(e) prezentarea și punerea în practică a unui plan amplu de reducere a deșeurilor înainte de faza de instalare.

(3) Contractele și procedurile menționate la articolul 15 includ obligația de a furniza date entităților responsabile pentru producerea de informații SST și servicii SST, astfel cum se menționează la articolul 55 din Regulamentul (UE) 2021/696.

(4) Comisia se asigură că este menținută o bază de date amplă a activelor spațiale ale programului, cuprinzând în special date legate de aspectele de sustenabilitate a mediului și a activităților spațiale.

(5)  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 43, pentru a completa prezentul regulament, precizând măsurile care trebuie luate cu privire la fiecare dintre cerințele enumerate la alineatele (3) și (4) ale prezentului articol.

Capitolul II

Servicii

Articolul 7

Definiția portofoliului de servicii

(1) Se stabilește un portofoliu de servicii pentru serviciile guvernamentale. Acesta cuprinde următoarele categorii de servicii, care completează portofoliul de servicii pentru serviciile GOVSATCOM menționate la articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/696:

 (a) servicii oferite utilizatorilor guvernamentali pe baza infrastructurii guvernamentale, cum ar fi serviciile fiabile, disponibile în toată lumea, cu latență scăzută sau releele de date spațiale;

(b) servicii oferite utilizatorilor guvernamentali pe baza infrastructurii comerciale, cum ar fi serviciile securizate, disponibile în toată lumea, cu latență scăzută sau serviciile în bandă îngustă disponibile în toată lumea;

(c) serviciul de comunicații cuantice.

(2) Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, cerințele operaționale pentru serviciile guvernamentale, sub forma unor specificații tehnice pentru cazuri de utilizare legate în special de gestionarea crizelor, de cunoașterea situației spațiale și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv a rețelelor de comunicare diplomatice. Respectivele cerințe operaționale se bazează pe analiza detaliată a cerințelor utilizatorilor programului, țin seama de cerințele care decurg din rețelele și din echipamentele de utilizare existente și de cerințele operaționale pentru serviciile GOVSATCOM, în conformitate cu articolul 63 alineatul (2) din Regulamentul privind programul spațial. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 42 alineatul (2).

(3) Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, portofoliul de servicii guvernamentale, sub forma unei liste de servicii și de atribute ale acestora, cuprinzând acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Respectivele acte de punere în aplicare se bazează pe cerințele operaționale menționate la alineatul (2) de la prezentul articol și pe cerințele de securitate aplicabile menționate la articolul 27 alineatul (2). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 42 alineatul (2).

(4) Furnizarea de servicii comerciale și costurile aferente oricăror riscuri asociate sunt finanțate în totalitate de contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2). ▌

Articolul 8

Servicii guvernamentale

(1) Se furnizează servicii guvernamentale participanților la program menționați la articolul 9 alineatele (1), (2) și (3).

(2) Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind furnizarea de servicii guvernamentale, ținând seama de articolul 66 din Regulamentul privind programul spațial și de cererea preconizată pentru diferitele cazuri de utilizare, de alocarea dinamică a resurselor și de prioritizarea serviciilor guvernamentale în funcție de relevanța și de caracterul critic al nevoilor utilizatorilor și, după caz, de eficiența din punctul de vedere al costurilor. În acest scop, costurile furnizării serviciilor guvernamentale se calculează în mod transparent și se iau în considerare la stabilirea furnizorului serviciilor respective.

(3) Accesul la serviciile guvernamentale este gratuit pentru utilizatorii săi.

(4) Prin derogare de la alineatul (3), în cazuri justificate în mod corespunzător, atunci când este strict necesar pentru a asigura corelarea cererii cu oferta de servicii guvernamentale, pentru o perioadă limitată și în mod excepțional, Comisia poate defini o politică de stabilire a prețurilor prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Prin definirea politicii de stabilire a prețurilor, Comisia se asigură că ▌ nu există o penurie de servicii guvernamentale. Politica de stabilire a prețurilor nu va conduce la o supracompensare  a beneficiarului. Orice venituri generate de politica de stabilire a prețurilor sunt tratate ca venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 („Regulamentul financiar”).

(5) Actele de punere în aplicare menționate la alineatele (2) și (4) de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 42 alineatul (2).

(6) ▌

(6a) În contextul furnizării serviciilor, se asigură egalitatea între statele membre în ceea ce privește portofoliul de servicii furnizate, disponibilitatea geografică, performanța și calitatea serviciilor. Serviciile guvernamentale trebuie să fie disponibile cu prioritate pe teritoriul Uniunii.

Articolul 9

Participanții la program și autoritățile competente

(1) Statele membre, Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”) sunt participanți la program în măsura în care autorizează utilizatorii serviciilor guvernamentale.

(2) Agențiile și organele Uniunii pot deveni participanți la program în măsura în care acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii sarcinilor lor și în conformitate cu normele detaliate prevăzute de un acord administrativ încheiat între agenția în cauză și instituția Uniunii sub a cărei supraveghere se află.

(3) Țările terțe și organismele internaționale pot deveni participanți la program în conformitate cu articolul 36.

(4) Fiecare participant la program desemnează o autoritate competentă în materie de conectivitate securizată. În cazul în care participanții la GOVSATCOM menționați la articolul 68 din Regulamentul (UE) 2021/696, care participă la program, au desemnat o autoritate competentă în conformitate cu articolul 68 alineatul (4) din Regulamentul 2021/696, aceștia desemnează aceeași autoritate în calitate de autoritate competentă pentru conectivitatea securizată.

Se consideră că această cerință este respectată de participanții la program dacă îndeplinesc următoarele criterii:

(a) sunt, de asemenea, participanți la GOVSATCOM menționați la articolul 68 din Regulamentul (UE) 2021/696 și

(b) au desemnat o autoritate competentă în conformitate cu articolul 68 alineatul (4) din Regulamentul 2021/696.

(4a) Distribuirea în mod prioritar de capacități guvernamentale între utilizatorii autorizați de fiecare participant la program se stabilește și se implementează de către respectivul participant la program.

(5) O autoritate competentă în materie de conectivitate securizată menționată la alineatul (4) se asigură că:

(a) utilizarea serviciilor se face în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile;

(b) drepturile de acces la serviciile guvernamentale sunt stabilite și gestionate;

(c) echipamentele utilizatorilor necesare pentru utilizarea serviciilor guvernamentale și informațiile și conexiunile de comunicare electronică asociate sunt folosite și gestionate în conformitate cu cerințele de securitate și de sustenabilitate aplicabile;

(d) este stabilit un punct central de contact care să furnizeze asistență, în funcție de necesități, pentru raportarea amenințărilor și a riscurilor de securitate, în special în ceea ce privește detectarea coliziunilor potențiale și a interferențelor electromagnetice potențial dăunătoare care afectează serviciile din cadrul programului.

Articolul 10

Utilizatorii serviciilor guvernamentale

(1) Următoarele entități pot fi autorizate ca utilizatori ai serviciilor guvernamentale:

(a) o autoritate publică a Uniunii sau a unui stat membru ori un organism însărcinat cu exercitarea unei astfel de autorități publice;

(b) o persoană fizică sau juridică care acționează în numele și sub controlul unei entități menționate la litera (a) de la prezentul alineat.

(2) Utilizatorii serviciilor guvernamentale menționați la alineatul (1) sunt autorizați în mod corespunzător de participanții la program menționați la articolul 9 să utilizeze serviciile guvernamentale și respectă cerințele generale de securitate menționate la articolul 27 alineatul (2).

Capitolul III

Contribuția și mecanismele bugetare

Articolul 11

Bugetul

(1) Pachetul financiar pentru implementarea programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2027 și pentru acoperirea riscurilor asociate care vizează doar infrastructura guvernamentală este de 1 750 miliarde EUR în prețuri curente. Suma respectivă provine din marjele nealocate în cadrul plafoanelor CFM 2021-2027 sau este mobilizată prin intermediul instrumentelor speciale netematice ale CFM.

▌

- ▌

- ▌

- ▌

(2) Programul este completat de o finanțare implementată prin intermediul activităților relevante în cadrul programului Orizont Europa și al componentei GOVSATCOM a Programului spațial al Uniunii pentru un cuantum orientativ maxim de 0,430 miliarde EUR și, respectiv, 0,220 miliarde EUR ▌. Această finanțare se implementează în deplină conformitate cu obiectivele, normele și procedurile prevăzute în  Regulamentul (UE) 2021/695, Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului și, respectiv, Regulamentul (UE) 2021/696, precum și cu respectarea deplină a obiectivelor, criteriilor și modalităților de punere în aplicare a acestora.

(3) Cuantumul menționat la alineatul (1) poate fi utilizat pentru a acoperi toate activitățile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 3. Aceste cheltuieli pot acoperi, de asemenea:

(a) studii și reuniuni ale experților, în special pentru evaluarea respectării constrângerilor de cost și de timp;

(b) activități de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile de politică ale Uniunii, dacă acestea au o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament, în special în ceea ce privește crearea de sinergii cu alte politici ale Uniunii;

(c) rețelele de tehnologie a informației a căror funcție este de a prelucra sau de a partaja informații, precum și măsurile de gestionare administrativă puse în aplicare de Comisie, inclusiv în domeniul securității;

(d) asistența tehnică și administrativă pentru implementarea programului, de exemplu activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

(4) Angajamentele bugetare privind activitățile care se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare pot fi repartizate pe mai multe exerciții, în tranșe anuale.

Articolul 12

Finanțarea cumulativă și alternativă

O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul unui alt program al Uniunii, inclusiv de fonduri în cadrul gestiunii partajate, poate primi o contribuție și în cadrul acestui program, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

Articolul 13

Contribuțiile la program

(1) Programul poate primi contribuții financiare suplimentare sau contribuții în natură din partea:

(a) agențiilor și a organelor Uniunii;

(b) statelor membre;

(c) țărilor terțe care participă la program;

(d) ▌ altor organizații internaționale, în conformitate cu acordurile relevante;

(da) sectorului privat.

(1a) Programul poate primi contribuții financiare suplimentare din partea ESA pentru sprijinirea activităților de dezvoltare și validare cuprinse în contracte atribuite în temeiul articolului 15.

(2) Contribuția financiară suplimentară menționată la alineatele (1) și (1a) de la prezentul articol și veniturile în temeiul articolului 8 alineatul (4) sunt tratate ca venit alocat extern în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 („Regulamentul financiar”).

Articolul 14

Implementarea și formele de finanțare din partea Uniunii

(1) Programul este implementat prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar.

(2) Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special prin granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate acorda finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

Capitolul IV

Implementarea programului

Articolul 15

Modelul de implementare

(1) Activitățile prevăzute la articolul 4 din prezentul regulament se implementează prin contracte atribuite în conformitate cu Regulamentul financiar și cu principiile aplicabile achizițiilor publice în temeiul articolului 17 din prezentul regulament.

(2) Rolurile, responsabilitățile, sistemul financiar și alocarea riscurilor între Uniune și contractant pentru implementarea lor se stabilesc în contracte, care pot lua forma unui contract de concesiune, a unui contract de furnizare de produse, de servicii sau de lucrări sau a unui contract mixt, ținând seama de regimul de proprietate prevăzut la articolul 16 și de finanțarea programului în temeiul capitolului III.

(3) Contractele menționate în prezentul articol fac obiectul procedurilor de achiziții prin gestiune directă și indirectă și pot lua forma unei achiziții interinstituționale, menționate la articolul 165 alineatul (1) din Regulamentul financiar, între Comisie și agenție, prin care Comisia își asumă rolul de autoritate contractantă principală.

(4) În cazul în care procedura de achiziții menționată la alineatul (2) ia forma unui contract de concesiune și o astfel de procedură duce la neîncheierea contractului de concesiune, Comisia restructurează achiziția și pune în aplicare un contract de furnizare de produse, de servicii sau de lucrări, după caz, pentru o implementare optimă a programului.

(5) După caz, procedurile de achiziții pentru contractele menționate în prezentul articol pot lua, de asemenea, forma unor proceduri de achiziții comune cu statele membre, în conformitate cu articolul 165 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

(6) Contractele menționate la prezentul articol garantează că furnizarea de servicii comerciale protejează interesele esențiale ale Uniunii și obiectivele generale și specifice ale programului menționate la articolul 3. Acestea specifică, în special, modul în care Comisia trebuie să evalueze și să aprobe furnizarea de servicii comerciale pentru a asigura protejarea intereselor esențiale ale Uniunii și a obiectivelor generale și specifice ale programului, precum și ce măsuri trebuie luate în cazul în care interesele esențiale respective nu sunt respectate sau obiectivele respective nu sunt îndeplinite. În plus, aceste contracte includ măsurile necesare pentru a asigura continuitatea serviciilor în caz de nerespectare gravă a obligațiilor de către contractant. Contractele respective  includ, de asemenea, garanții adecvate pentru a evita orice supracompensare a contractantului, denaturarea concurenței, conflictele de interese, discriminarea nejustificată sau orice alte avantaje indirecte ascunse. Astfel de garanții includ obligația de separare contabilă între furnizarea de servicii guvernamentale și furnizarea de servicii comerciale, inclusiv înființarea unei entități separate din punct de vedere structural și juridic de operatorul integrat vertical pentru furnizarea de servicii guvernamentale, precum și furnizarea unui acces deschis, echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu la infrastructura necesară pentru furnizarea de servicii comerciale.

Comisia asigură controlul asupra infrastructurii partajate cu partenerul privat. Dispozițiile contractuale aferente acestei obligații sunt luate în considerare în contractul de concesiune, spre exemplu prin opțiunea de răscumpărare în caz de neîndeplinire a obligațiilor, dreptul de veto în cazul achiziționării de către o societate dintr-o țară terță și verificarea personalului-cheie.

(7) ▌

(7a) Fără a aduce atingere Regulamentului financiar, Comisia furnizează, la cererea Parlamentului European, informații detaliate cu privire la procedurile de achiziții publice și la contractele menționate la prezentul articol.

(7b) Contractele menționate în prezentul articol conțin dispoziții privind atenuarea riscurilor în materie de securitate cibernetică.

Articolul 16

Drepturile de proprietate și utilizarea activelor

(1) Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale și necorporale prevăzute la articolul 5, care fac parte din infrastructura guvernamentală. În acest scop, Comisia se asigură că contractele, acordurile și alte înțelegeri cu privire la activitățile care ar putea duce la crearea sau la dezvoltarea de astfel de active conțin dispoziții care să garanteze regimul de proprietate al Uniunii asupra activelor respective.

În special, Comisia se asigură că Uniunea are următoarele drepturi:

(a) dreptul de utilizare a frecvențelor necesare pentru transmiterea semnalelor generate de program, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative aplicabile și cu contractele de licență relevante, precum și cu atribuirile furnizate de statele membre care rămân în proprietatea acestora;

(b) dreptul de a acorda prioritate furnizării de servicii guvernamentale față de serviciile comerciale, în conformitate cu termenele și condițiile care urmează să fie stabilite în contractele menționate la articolul 15 și luând în considerare utilizatorii serviciilor guvernamentale menționați la articolul 10 alineatul (1).

(2) Prin derogare de la alineatul (1), Comisia urmărește să încheie contracte, acorduri sau alte înțelegeri cu părți terțe cu privire la:

(a) drepturile de proprietate preexistente asupra activelor corporale și necorporale care fac parte din infrastructura programului;

(b) achiziționarea drepturilor de proprietate sau de licență cu privire la alte active corporale și necorporale necesare pentru implementarea programului, în legătură cu furnizarea serviciilor guvernamentale.

(3) În cazul în care activele menționate la alineatele (1) și (2) constau în drepturi de proprietate intelectuală, Comisia gestionează drepturile respective în cel mai eficace mod posibil, ținând seama de:

(a) necesitatea de a proteja și de a valorifica activele;

(b) interesele legitime ale tuturor părților interesate;

(c) necesitatea de a asigura piețe competitive și funcționale și de a dezvolta noi tehnologii;

(d) necesitatea continuității serviciilor furnizate de program.

(4) Comisia se asigură în special că acordurile, contractele și alte înțelegeri relevante includ posibilitatea de a transfera drepturile de proprietate intelectuală respective unor părți terțe sau de a acorda unor părți terțe licențe pentru drepturile respective, inclusiv creatorului proprietății intelectuale, și că respectivele părți terțe pot beneficia în mod liber de drepturile respective dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 17

Principii aplicabile achizițiilor publice

(1) Procedurile de achiziții publice din cadrul programului se efectuează în conformitate cu normele privind achizițiile prevăzute de Regulamentul financiar.

(2) În cadrul procedurilor de achiziții publice realizate în scopurile programului, care completează principiile prevăzute în Regulamentul financiar, autoritatea contractantă acționează în conformitate cu următoarele principii:

(a) promovarea, în toate statele membre, în întreaga Uniune și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil a tuturor operatorilor economici, mai ales a întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor intrate recent pe piață și a IMM-urilor, inclusiv în cazul subcontractării de către ofertanți, prin impunerea, atunci când este cazul, a unei cerințe privind participarea unui număr minim de operatori economici stabiliți în diferite state membre;

(b) asigurarea concurenței efective în cadrul procesului de ofertare, ținând seama de obiectivele reprezentate de independența tehnologică și de continuitatea serviciilor;

(c) respectarea principiilor accesului liber și concurenței prin lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele și procedurile aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații relevante care creează condiții de concurență echitabile pentru toți potențialii ofertanți;

(d) protejarea securității și a interesului public al Uniunii și al statelor sale membre, inclusiv prin consolidarea autonomiei tehnologice și strategice a Uniunii, în special din punct de vedere tehnologic, prin efectuarea de evaluări ale riscurilor și prin punerea în aplicare a unor măsuri de atenuare a riscurilor de perturbare atunci când este disponibil un singur furnizor;

(da) cu scopul de a garanta continuitatea operațiunilor, contractele și procedurile de achiziții publice trebuie fie să prevadă diversificarea între furnizori a produselor, componentelor și serviciilor furnizate, fie să pună în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor de perturbare;

(e) asigurarea conformității cu cerințele de securitate ale infrastructurii esențiale a programului și participarea la protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre;

(f) prin derogare de la articolul 167 din Regulamentul financiar, utilizarea, ori de câte ori este posibil, a mai multor surse de aprovizionare, pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra tuturor componentelor programului, asupra costului acestora și asupra calendarelor lor respective;

(g) promovarea accesibilității, a continuității și a fiabilității serviciilor;

(h) sporirea nivelului de siguranță și sustenabilitate a activităților din spațiul cosmic prin punerea în aplicare a unor măsuri corespunzătoare în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 6a alineatele (1) și (2);

(i) asigurarea promovării efective a egalității de șanse pentru toți și punerea în aplicare a integrării perspectivei de gen și a dimensiunii de gen, vizând abordarea cauzelor dezechilibrului de gen. Se acordă o atenție deosebită asigurării echilibrului de gen în comitetele de evaluare.

Articolul 18

Subcontractarea

(1) Pentru a încuraja întreprinderile recent intrate pe piață, IMM-urile și întreprinderile nou-înființate din întreaga Uniune și participarea transfrontalieră a acestora și pentru a oferi o acoperire geografică cât mai largă, protejând în același timp autonomia strategică a Uniunii, autoritatea contractantă solicită ca ofertantul să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură concurențială de ofertare, la nivelurile adecvate de subcontractare, altor întreprinderi decât cele afiliate grupului ofertantului.

(1a) Pentru contractele a căror valoare depășește 10 milioane EUR, autoritatea contractantă se asigură că părți semnificative din contract și cel puțin 30 % din valoarea contractului sunt atribuite prin subcontractare, aplicând o procedură concurențială de ofertare la diferite niveluri de subcontractare, unor societăți din afara grupului din care face parte ofertantul principal, în special pentru a permite participarea transfrontalieră a IMM-urilor la ecosistemul spațial.

(2) ▌

(2a) În cazul în care ofertantul nu este în măsură să dea curs cererii formulate în temeiul alineatului (1) sau să respecte procentul menționat la alineatul (1a), acesta prezintă autorității contractante motivele justificate în mod corespunzător pentru care nu este în măsură să facă acest lucru. Autoritatea contractantă îi poate permite ofertantului să deroge de la cerințele prin care i se impune să se conformeze cererii. Autoritatea contractantă prezintă Comisiei și comitetului programului orice cerere de derogare formulată în temeiul prezentului alineat.

Articolul 19

Condiții de eligibilitate și de participare pentru menținerea securității, a integrității și a rezilienței sistemelor operaționale ale Uniunii

Procedurilor de atribuire desfășurate în cadrul implementării programului li se aplică condiții de eligibilitate și de participare, atunci când acest lucru este necesar și adecvat pentru a menține securitatea, integritatea și reziliența sistemelor operaționale ale Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/696, ținând seama de obiectivul de a promova autonomia strategică a Uniunii, în special din punct de vedere tehnologic la nivelul tuturor tehnologiilor și lanțurilor valorice esențiale, menținând în același timp o economie deschisă.

Articolul 20

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF, Parchetul European și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Capitolul V

Guvernanța programului

Articolul 21

Principiile de guvernanță

Guvernanța programului se bazează pe următoarele principii:

(a) repartizarea clară a sarcinilor și a responsabilităților între entitățile implicate în implementarea programului;

(b) relevanța structurii de guvernanță în raport cu nevoile specifice ale programului și ale măsurilor, după caz;

(c) controlul ferm al programului, inclusiv respectarea strictă a costurilor, a calendarului și a performanței de către toate entitățile, în limitele rolurilor și sarcinilor lor respective, în conformitate cu prezentul regulament;

(d) gestionarea transparentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor;

(e) continuitatea serviciului și continuitatea infrastructurii necesare, inclusiv monitorizarea și gestionarea securității și protecția împotriva amenințărilor relevante;

(f) luarea sistematică și structurată în considerare a necesităților utilizatorilor datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de program, precum și a evoluțiilor științifice și tehnologice conexe;

(g) eforturi constante de a controla și de a atenua riscurile.

Articolul 22

Rolul statelor membre

(1) Statele membre contribuie cu competențe tehnice, expertiză și asistență, în special în domeniul siguranței și al securității sau, dacă este adecvat și posibil, punând la dispoziția Uniunii datele, informațiile, serviciile și infrastructurile de care dispun sau care sunt amplasate pe teritoriul lor.

(2) Dacă este cazul, statele membre asigură coerența și complementaritatea programului și a planurilor lor de redresare și reziliență în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului[29].

(3) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programului, inclusiv ajutând la securizarea și protejarea, la nivelul adecvat, a frecvențelor necesare pentru program.

(4) Statele membre și Comisia pot coopera pentru a extinde utilizarea serviciilor furnizate de program.

(5) În domeniul securității, statele membre îndeplinesc sarcinile prevăzute la articolul 42 din Regulamentul (UE) 2021/696.

(6) Statele membre comunică nevoile lor operaționale în ceea ce privește serviciile guvernamentale.

Articolul 23

Rolul Comisiei

(1) Comisia deține responsabilitatea globală pentru implementarea programului, inclusiv în domeniul securității, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale. În conformitate cu prezentul regulament, Comisia stabilește prioritățile și evoluția programului, potrivit cerințelor utilizatorilor, și supraveghează implementarea acestuia, fără a aduce atingere celorlalte politici ale Uniunii.

(2) Comisia asigură împărțirea clară a sarcinilor și a responsabilităților între diferitele entități implicate în program și coordonează activitățile entităților respective. Comisia se asigură, de asemenea, că toate entitățile cărora le-a fost încredințată execuția și care sunt implicate în implementarea programului protejează interesele Uniunii, garantează buna gestiune a fondurilor Uniunii și respectă Regulamentul financiar și prezentul regulament.

(3) Comisia achiziționează, atribuie și semnează contractele menționate la articolul 15 în conformitate cu Regulamentul financiar.

(4) Comisia poate încredința agenției și ESA sarcini referitoare la program în cadrul gestiunii indirecte, în conformitate cu rolurile și responsabilitățile acestora, astfel cum se prevede la articolele 24 și 25. Pentru a facilita realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 3 și pentru a promova cea mai eficientă cooperare între cele trei entități, Comisia poate încheia acorduri de contribuție cu fiecare entitate.

(5) Fără a aduce atingere sarcinilor contractantului menționate la articolul 15 alineatul (2), ale agenției sau ale altor entități cărora le-a fost încredințată execuția, Comisia se asigură că adoptarea și utilizarea serviciilor furnizate de program sunt promovate și maximizate și asigură complementaritatea, coerența, sinergiile și legăturile dintre program și alte acțiuni și programe ale Uniunii.

(6) Dacă este cazul, Comisia asigură coerența activităților realizate în contextul programului cu activitățile desfășurate în domeniul spațial la nivelul Uniunii, la nivel național sau la nivel internațional. Ea încurajează cooperarea dintre statele membre și, dacă este relevant pentru program, facilitează convergența și interoperabilitatea capacităților și a evoluțiilor tehnologice ale acestora în domeniul spațial.

(7) Comisia informează comitetul programului menționat la articolul 42 alineatul (1) cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării oricăror proceduri de achiziții publice și ale oricăror contracte, inclusiv cele a căror executare a fost subcontractată, încheiate cu entități publice sau private.

Articolul 24

Rolul agenției

(1) Sarcina proprie a agenției este:

(a) de a asigura, prin intermediul consiliului său de acreditare de securitate, acreditarea de securitate a infrastructurii guvernamentale și a serviciilor guvernamentale în conformitate cu titlul V capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/696;

(b) de a asigura securitatea operațională a infrastructurii guvernamentale, inclusiv securitatea cibernetică și analiza riscurilor și a amenințărilor; monitorizarea securității, stabilind în special specificațiile tehnice și procedurile operaționale și monitorizând conformitatea acestora cu cerințele de securitate generale menționate la articolul 27 alineatul (2).

(2) Comisia încredințează agenției, prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție, următoarele sarcini:

(a) gestionarea exploatării infrastructurii guvernamentale a programului;

(b) ▌

(c) furnizarea serviciilor guvernamentale, în special prin centrul GOVSATCOM;

(d) gestionarea contractelor menționate la articolul 15, după atribuirea și semnarea acestora;

(e) coordonarea generală a aspectelor serviciilor guvernamentale legate de utilizatori, în strânsă colaborare cu statele membre, cu agențiile relevante ale Uniunii, cu SEAE și cu alte entități;

(f) desfășurarea de activități legate de adoptarea de către utilizatori a serviciilor oferite de program, fără a afecta activitățile desfășurate de contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2) în temeiul contractelor menționate la articolul 15.

(2a) Comisia poate încredința și alte sarcini agenției, prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție, cu condiția ca obiectivul acestora să fie de a îmbunătăți eficiența punerii în aplicare a activităților programului.

(3) Prin derogare de la articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul financiar și sub rezerva evaluării de către Comisie a protecției intereselor Uniunii, agenția poate încredința altor entități, prin intermediul unor acorduri de contribuție, activități specifice în domeniile care sunt de competența respectivă a acestora, în condițiile de gestiune indirectă care i se aplică Comisiei.

(4) În cazul în care i se încredințează activități, fie sub formă de sarcini proprii, astfel cum se menționează la alineatul (1), fie sub formă de sarcini delegate, astfel cum se menționează la alineatele (2) și (2a), agenției i se asigură resursele financiare, umane și administrative adecvate pentru implementarea acestora. În acest scop, Comisia alocă o parte din bugetul activităților încredințate agenției pentru finanțarea resurselor umane necesare în vederea implementării lor. Pentru a permite agenției să își îndeplinească sarcinile și misiunile, resursele sale sunt reevaluate în permanență.

Articolul 25

Rolul ESA

(1) ESA poate primi următoarele sarcini, în limitele domeniului său de specialitate, cu condiția să fie protejat interesul Uniunii:

(a) supravegherea activităților de dezvoltare, de validare și a activităților de implementare conexe menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) , precum și a dezvoltării și evoluției menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (e), realizate în cadrul contractelor menționate la articolul 15, asigurând coordonarea între sarcinile și bugetul încredințate ESA în temeiul prezentului articol și eventualele resurse proprii ale ESA puse la dispoziția programului sau a contractantului menționat la articolul 15 alineatul (2) în conformitate cu termenele și condițiile care urmează să fie convenite în acordurile de contribuție menționate la articolul 23 alineatul (4);

(b) furnizarea de expertiză tehnică Comisiei, inclusiv pentru pregătirea aspectelor tehnice ale programului;

(c) sprijinirea evaluării contractelor în temeiul articolului 15.

(2) Pe baza unei evaluări efectuate de Comisie, ESA poate primi alte sarcini în funcție de nevoile programului, în special în ceea ce privește segmentul spațial și segmentul terestru aferent infrastructurii europene de comunicații cuantice, cu condiția ca aceste sarcini să nu dubleze activitățile desfășurate de o altă entitate în contextul programului și să vizeze îmbunătățirea eficienței implementării activităților programului.

 

Capitolul VI

Securitatea programului

Articolul 26

Principii generale de securitate

Prezentului program i se aplică articolul 33 din Regulamentul (UE) 2021/696.

Articolul 27

Guvernanța securității

(1) În domeniul său de competență și cu sprijinul agenției, Comisia asigură un nivel înalt de securitate în ceea ce privește, în special:

(a) protejarea infrastructurii, atât terestre, cât și spațiale, și a furnizării serviciilor, mai ales împotriva atacurilor fizice sau cibernetice, inclusiv a interferențelor care afectează fluxurile de date;

(b) controlarea și gestionarea transferurilor de tehnologie;

(c) dezvoltarea și menținerea în cadrul Uniunii a competențelor și a expertizei dobândite;

(d) protejarea informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor clasificate.

(2) În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, Comisia se asigură că pentru infrastructura guvernamentală menționată la articolul 5 alineatul (2) se realizează o analiză a riscurilor și a amenințărilor. Pe baza acestei analize, Comisia stabilește cerințele de securitate generale, prin acte de punere în aplicare. Atunci când face acest lucru, Comisia ține seama de impactul acestor cerințe asupra bunei funcționări a infrastructurii guvernamentale, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul și se asigură că nivelul general de securitate nu este redus, că funcționarea echipamentelor nu este subminată și că sunt luate în considerare riscurile în materie de securitate cibernetică. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 42 alineatul (2).

(3) Prezentului program i se aplică articolul 34 alineatele (3)-(7) din Regulamentul (UE) 2021/696. În sensul prezentului regulament, termenul „componentă” de la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/696 se interpretează ca „infrastructură guvernamentală”, inclusiv serviciile guvernamentale astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatele (1a), (1b) și (1c) din prezentul Regulament, iar toate trimiterile la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/696 se interpretează ca trimiteri la alineatul (2) din prezentul articol.

Articolul 28

Securitatea sistemului și a serviciilor implementate

În toate cazurile în care exploatarea sistemului sau furnizarea serviciilor guvernamentale pot aduce atingere securității Uniunii sau a statelor sale membre, se aplică Decizia (PESC) XXX.

Articolul 29

Autoritatea de acreditare de securitate

Consiliul de acreditare de securitate instituit în cadrul agenției în temeiul articolului 72 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/696 este autoritatea de acreditarea de securitate în cazul infrastructurii guvernamentale a programului.

Articolul 30

Principiile generale ale acreditării de securitate

Activitățile de acreditare de securitate legate de program se desfășoară în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 37 literele (a)-(j) din Regulamentul (UE) 2021/696. În sensul prezentului regulament, termenul „componentă” de la articolul 37 din Regulamentul (UE) 2021/696 se interpretează ca „infrastructură guvernamentală”, iar toate trimiterile la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/696 se interpretează ca trimiteri la articolul 27 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 31

Sarcinile și componența consiliului de acreditare de securitate

(1) Prezentului program i se aplică articolul 38, cu excepția alineatului (2) literele (c)-(f) și a alineatului (3) litera (b), și articolul 39 din Regulamentul (UE) 2021/696.

(2) În plus față de alineatul (1) și în mod excepțional, reprezentanții contractantului menționat la articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament pot fi invitați să participe la reuniunile consiliului de acreditare de securitate în calitate de observatori pentru chestiuni direct legate de contractantul respectiv.

Articolul 32

Regulile de vot ale consiliului de acreditare de securitate

În ceea ce privește regulile de vot ale consiliului de acreditare de securitate, se aplică articolul 40 din Regulamentul (UE) 2021/696.

Articolul 33

Comunicarea și impactul deciziilor consiliului de acreditare de securitate

(1) În cazul deciziilor consiliului de acreditare de securitate se aplică articolul 41 alineatele (1)-(4) din Regulamentul (UE) 2021/696. În sensul prezentului regulament, termenul „componentă” de la articolul 41 din Regulamentul (UE) 2021/696 se interpretează ca „infrastructură guvernamentală”.

(2) Calendarul lucrărilor consiliului de acreditare de securitate nu creează obstacole pentru calendarul de activități prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 38 alineatul (1).

Articolul 34

Rolul statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate

Prezentului program i se aplică articolul 42 din Regulamentul (UE) 2021/696.

Articolul 35

Protecția informațiilor clasificate

(1) În cazul informațiilor clasificate legate de program se aplică articolul 43 din Regulamentul (UE) 2021/696.

(2) Informațiile clasificate generate de ESA în legătură cu sarcinile încredințate în temeiul articolului 25 alineatele (1) și (2) sunt considerate informații UE clasificate în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444[30] a Comisiei și cu Decizia 2013/488/UE a Consiliului[31], create sub autoritatea Comisiei.

Capitolul VII

Relații internaționale

Articolul 36

 Participarea țărilor terțe și a organizațiilor internaționale la program

(1) În conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE care reglementează participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, programul este deschis participării membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), precum și următoarelor țări terțe:

(a) țări în curs de aderare, țări candidate și țări potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii, stabilite prin acordurile-cadru și prin deciziile consiliilor de asociere respective sau prin alte acorduri similare, și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(b) țările din cadrul politicii europene de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii, stabilite prin acordurile-cadru și prin deciziile consiliilor de asociere respective sau prin alte acorduri similare, și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c) alte țări terțe decât țările terțe menționate la literele (a) și (b).

(2) Programul este deschis participării organizațiilor internaționale în conformitate cu acordurile încheiate în conformitate cu articolul 218 din TFUE.

(3) Acordul specific menționat la alineatele (1) și (2):

(a) asigură un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe sau ale organizației internaționale care participă la programele Uniunii;

(b) stabilește condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale, și la costurile administrative ale acestora;

(c) nu conferă țării terțe sau organizației internaționale respective competențe decizionale în ceea ce privește programul Uniunii;

(d) garantează drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare;

(e) nu aduce atingere obligațiilor care decurg din acordurile existente încheiate de Uniune sau de statele membre, în special în ceea ce privește dreptul de utilizare a frecvențelor.

(4) Fără a aduce atingere condițiilor prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) și în interesul securității, Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, cerințe suplimentare pentru participarea țărilor terțe și a organizațiilor internaționale la program, în măsura în care acest lucru este compatibil cu acordurile existente menționate la alineatele (1) și (2). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 42 alineatul (2).

Articolul 37

Accesul țărilor terțe și al organizațiilor internaționale la serviciile guvernamentale

Țările terțe și organizațiile internaționale pot avea acces la serviciile guvernamentale cu condiția:

(a) să încheie un acord, în conformitate cu articolul 218 din TFUE, care stabilește termenele și condițiile pentru accesul la serviciile guvernamentale;

(b) să respecte dispozițiile articolului 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/696.

În sensul prezentului regulament, trimiterile la „program” de la articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/696 se interpretează ca trimiteri la „programul” instituit prin prezentul regulament.

Capitolul VIII

Programare, monitorizare, evaluare și control

Articolul 38

Programare, monitorizare și raportare

(1) Programul este implementat prin programul de lucru menționat la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programul de lucru stabilește acțiunile și bugetul aferent necesare pentru îndeplinirea obiectivelor programului și, după caz, cuantumul total rezervat pentru operațiunile de finanțare mixtă. Programul de lucru completează programul de lucru pentru componenta GOVSATCOM a Programului spațial al Uniunii menționat la articolul 100 din Regulamentul (UE) 2021/696.

Comisia adoptă programul de lucru prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 42 alineatul (2).

(2) În anexă sunt prevăzuți indicatori pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 3.

(3) Comisiei îi este conferită competența de a adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 43, pentru a modifica anexa în ceea ce privește indicatorii, acolo unde se consideră necesar, precum și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(4) Atunci când este necesar din motive imperioase de urgență, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 44.

(5) Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp.

În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

(6) În scopul alineatului (2), destinatarii fondurilor Uniunii furnizează informații adecvate. Datele necesare pentru verificarea performanței sunt colectate într-un mod eficient, eficace și la timp.

Articolul 39

Evaluarea și revizuirea

(1) Comisia efectuează evaluări ale programului în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional.

(2) Până la [DATĂ CARE ESTE LA 2 ANI DUPĂ INTRAREA ÎN VIGOARE] și în orice caz până la 30 iunie 2026, și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia evaluează implementarea programului. Atunci când efectuează evaluarea, Comisia trebuie să țină seama de opiniile părților interesate pertinente atât de la nivelul Uniunii, cât și de la nivel național. Se evaluează:

(a) performanța infrastructurii și serviciilor de conectivitate securizată furnizate în cadrul programului, inclusiv viteza de conectare, latența scăzută, disponibilitatea, fiabilitatea, autonomia, accesul din întreaga lume;

(aa) modelele de guvernanță și de punere în aplicare, precum și eficiența lor;

(b) evoluția nevoilor utilizatorilor programului;

(ba) sinergia și complementaritatea programului cu GOVSATCOM și cu celelalte componente ale Programului spațial al Uniunii;

(bb) evoluția capacităților disponibile și dezvoltarea de noi tehnologii;

(bc) participarea și valorificarea inovării în ecosistemul spațial, în special în cazul întreprinderilor nou-înființate și al IMM-urilor din întreaga Uniune.

(bd) impactul programului asupra mediului, ținând seama de criteriile stabilite la articolul 7a;

(be) eventualele depășiri ale costurilor, promptitudinea în respectarea termenelor stabilite pentru proiecte și eficacitatea guvernanței și a gestionării programului;

(bf) eficacitatea, eficiența, pertinența, coerența și valoarea adăugată a activităților programului pentru Uniune;

(bg) gradul de sinergie și de complementaritate a programului cu inițiativele pertinente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și, după caz, regional.

Dacă este cazul, evaluarea este însoțită de o propunere adecvată.

(3) Evaluarea programului ține seama de rezultatele evaluării componentei GOVSATCOM a Programului spațial al Uniunii, efectuată în conformitate cu articolul 102 din Regulamentul (UE) 2021/696.

În cazul în care Comisia consideră că este adecvat, în vederea coerenței globale a sectorului spațial al Uniunii, evaluarea este însoțită, cel târziu în CFM 2028-2034, de o propunere adecvată privind integrarea programului în Programul spațial al Uniunii.

(4) Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(5) Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare pentru evaluarea menționată la alineatul (1).

(6) La doi ani de la atingerea capacității operaționale depline și, ulterior, la fiecare doi ani, agenția emite un raport de piață, în consultare cu părțile interesate relevante, privind impactul programului asupra industriei sateliților comerciali din UE, în vederea asigurării unui impact cât mai mic posibil asupra concurenței și a menținerii stimulentelor pentru inovare.

Articolul 40

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane sau entități decât cele mandatate de instituțiile sau de organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

Articolul 41

Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private

Orice prelucrare de date cu caracter personal în contextul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de către agenție, se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului[32] și cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului[33].

Capitolul IX

Delegare și măsuri de punere în aplicare

Articolul 42

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de comitetul programului instituit prin articolul 107 din Regulamentul (UE) 2021/696, în configurația GOVSATCOM. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

În scopul adoptării actelor de punere în aplicare menționate la articolul 5 alineatul (3) și la articolul 27 alineatul (2) din prezentul regulament, comitetul menționat la primul paragraf de la prezentul alineat se reunește în configurația de securitate definită la articolul 107 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/696.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3) În cazul în care Comitetul programului nu emite niciun aviz cu privire la proiectul de act de punere în aplicare menționat la articolul 27 alineatul (2) din prezentul regulament, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 43

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 6a și 38 îi este conferită Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolele 6a și 38 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 6a și 38 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 44

Procedura de urgență

(1) Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2) Atât Parlamentul European, cât și Consiliul pot formula obiecții cu privire la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 43 alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul își notifică decizia de a formula obiecții.

Capitolul X

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 45

Informare, comunicare și publicitate

(1) Destinatarii finanțării din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg, în vederea îmbunătățirii comunicării la nivelul Uniunii cu privire la beneficiile serviciilor spațiale, incluzând totodată IMM-urile în activitățile de sensibilizare pentru a demonstra implicarea lor în dezvoltarea și furnizarea de servicii spațiale cetățenilor.

(2) Comisia implementează acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile realizate în temeiul programului și rezultatele obținute.

(3) Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 46

Continuitatea serviciilor după 2027

În cazul în care este necesar, în bugetul Uniunii pot fi înregistrate credite după 2027 pentru a acoperi cheltuielile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la sfârșitul programului, precum și cheltuielile care acoperă activitățile operaționale esențiale și furnizarea de servicii.

Articolul 47

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg,

Pentru Parlamentul European	Pentru Consiliu
Președinta	Președintele

 

Anexă

INDICATORI DE EVALUARE A PROGRAMULUI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a măsura gradul în care au fost îndeplinite obiectivele specifice ale programului și de a reduce la minimum costurile și sarcinile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:

  Indicatorii trebuie să fie legați de obiectivele specifice, dar fără a le repeta, pentru a se evita lipsa de coerență.

Obiectivul specific nr. 1: să îmbunătățească calitatea, reziliența și autonomia serviciilor prin satelit ale Uniunii și ale statelor membre;

  Indicatorul 1: guvernele statelor membre și instituțiile UE, organele, oficiile și agențiile Uniunii pot accesa setul inițial de servicii guvernamentale în 2024, cu capacitate deplină în 2027

  Indicatorul 2: Performanța sistemului în ceea ce privește acoperirea mondială, disponibilitatea serviciului, lărgimea de bandă

  Indicatorul 3: integrarea deplină a capacității existente din resursa Uniunii prin integrarea infrastructurii terestre GOVSATCOM

  Indicatorul 4: numărul anual de întreruperi majore ale rețelelor de telecomunicații din statele membre atenuate de serviciile guvernamentale oferite de sistemul de conectivitate securizată

  Indicatorul 5: gradul de satisfacție al utilizatorilor în ceea ce privește performanța sistemului de conectivitate securizată

  Indicatorul 6: numărul de utilizatori de servicii guvernamentale în UE

  Indicatorul 7: rata de acoperire a participanților la program și numărul organizațiilor internaționale și din țări terțe care participă la program în conformitate cu articolul 36

Obiectivul specific nr. 2: să crească reziliența cibernetică a Uniunii prin dezvoltarea redundanței, prin protejarea pasivă și reactivă ▌și securitatea cibernetică operațională ▌

  Indicatorul 1: sistemul obține acreditarea de securitate care permite serviciilor să transmită informații UE clasificate (IUEC) până la un anumit nivel de clasificare și informații naționale clasificate ale statelor membre ale UE cu un nivel de clasificare echivalent, în conformitate cu principiile stabilite în Decizia Consiliului (2013/488/UE) privind normele de securitate pentru protecția IUEC

  ▌

  Indicatorul 2: numărul anual și gravitatea impactului incidentelor de securitate cibernetică pentru sistemul de conectivitate securizată

  Obiectivul specific 2a: dezvoltarea și integrarea segmentului spațial și a segmentului terestru aferent al EuroQCI pentru a permite transmiterea securizată a cheilor criptografice;

  Indicatorul 1: numărul de state membre conectate la rețeaua terestră a EuroQCI

  Indicatorul 2: sateliții de distribuție cuantică a cheilor necesari pentru funcționarea EuroQCI sunt pe orbită și funcționali

Obiectivul specific nr. 3: să permită, dacă este posibil, dezvoltarea comunicării și a altor servicii, în special îmbunătățind, creând sinergii și extinzând capacitățile și serviciile componentelor Programului spațial al Uniunii, precum și serviciile care nu sunt componente ale Programului spațial al Uniunii, găzduind subsisteme suplimentare de sateliți, inclusiv sarcinile utile

  Indicatorul 1: numărul de sarcini utile care îmbunătățesc capacitățile Uniunii de cunoaștere a situației spațiale

  Indicatorul 2: numărul de sarcini utile care îmbunătățesc capacitățile EGNSS

  Indicatorul 3: numărul de sarcini utile care îmbunătățesc capacitățile Copernicus

Obiectivul specific 4: să stimuleze inovarea, precum și dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor disruptive în întregul ecosistem spațial european, în special prin sprijinirea instalațiilor nou-intrate, a întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor din sectorul din amonte, intermediar și din aval la nivelul întregii Uniuni

  Indicatorul 1: numărul de instalații nou-intrate, de întreprinderi nou-înființate, de IMM-uri și de întreprinderi cu capitalizare medie care prestează servicii pe baza infrastructurii

  Indicatorul 2: procentul general al valorii contractelor subcontractate de ofertanții principali către IMM-uri, altele decât cele afiliate grupului ofertantului, și cota participării lor transfrontaliere

Obiectivul specific 5: să permită dezvoltarea în continuare a conectivității în bandă largă de mare viteză și neîntrerupte în întreaga Uniune, și să elimine astfel „zonele moarte” de comunicații în sprijinul dezvoltării incluzive, coerente și durabile a Uniunii, reducând totodată decalajul digital, să permită accesul la un preț abordabil și să sporească coeziunea în toată Uniunea și în zonele geografice de interes strategic din afara Uniunii.

  Indicatorul 1: viteza, latența, disponibilitatea și fiabilitatea serviciilor ▌prin satelit în bandă largă

  Indicatorul 2: numărul de noi utilizatori ▌ai comunicațiilor ▌prin satelit în zonele rurale, regiunile periferice, țările și teritoriile de peste mări ale UE și în zonele geografice de interes strategic din afara Uniunii

  Indicatorul 3: numărul de țări în care este disponibil pentru consumatori internetul în bandă largă prin satelit

  Obiectivul specific 5a: accesul la sloturile orbitale și dreptul de a folosi frecvențele relevante

  Indicatorul 1: numărul de sateliți pe fiecare slot orbital în 2025, 2026, 2027

  Obiectivul specific 5b: să sporească siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale, prin aplicarea unor măsuri adecvate în vederea asigurării și promovării unui comportament responsabil în spațiu la implementarea programului;

  Indicatorul 1: amprenta de carbon a dezvoltării, producției și implementării programului

  Indicatorul 2: numărul de sateliți activi, de sateliți dezafectați și de sateliți recuperați

  Indicatorul 3: cantitatea de deșeuri generate de constelație

  Indicatorul 4: efemeri ai sateliților partajați cu consorțiul SST UE

  Indicatorul 5: măsurarea adecvată a efectului reflexiei luminoase asupra observațiilor astronomice

  Obiectivul specific 5c: să îmbunătățească autonomia strategică și tehnologică în materie de tehnologii, active, operațiuni și servicii spațiale

  Indicatorul 1: evoluția capacităților sateliților achiziționați de statele membre și de instituțiile Uniunii de la actori din afara Uniunii

  Indicatorul 2: numărul de lansări care nu sunt transportate de pe teritoriul Uniunii sau de pe teritoriul statelor membre ale AELS care sunt membre ale SEE

  Indicatorul 3: numărul de componente și tehnologii utilizate în infrastructură care nu sunt concepute și fabricate în Uniune

  Indicatorul 4: procentul terminalelor pentru utilizatori care au utilizat serviciile infrastructurii concepute și produse în Uniune

 

 

 

 

 

AVIZ AL COMISIEI PENTRU BUGETE (6.7.2022)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027

(COM(2022)0057 – C9‑0045/2022 – 2022/0039(COD))

Raportor pentru aviz: José Manuel Fernandes

 

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Este din ce în ce mai necesar să dispunem de un acces mai sigur și mai fiabil, dar mai accesibil ca preț și mai rentabil la comunicațiile prin satelit. Acest lucru devine tot mai clar în actualul context geopolitic dificil. Comisia a propus crearea Programului Uniunii privind conectivitatea securizată, care are menirea de a îmbunătăți reziliența serviciilor de comunicații ale Uniunii și de a contribui la reziliența sa cibernetică. Acesta ar sprijini, de asemenea, baza industrială spațială, inclusiv IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, și ar permite dezvoltarea conectivității în bandă largă de mare viteză și neîntrerupte. Programul ar consta într-un parteneriat public-privat și ar include furnizarea de servicii guvernamentale și comerciale. Un set preliminar de servicii guvernamentale ar trebui să fie accesibil în 2025, cu capacitate deplină în 2027.

Raportorul salută ambiția Comisiei de a avansa rapid cu privire la această inițiativă crucială, dat fiind că în acest domeniu UE concurează cu alți actori foarte dinamici. El consideră că programul ar aduce o contribuție majoră la autonomia strategică a Uniunii și ar reduce dependența Uniunii de actorii publici și privați din țări terțe.

În ceea ce privește impactul bugetar și dispozițiile financiare, raportorul insistă că nu ar trebui să se reducă pachetul financiar al programelor actuale ale UE pentru a finanța noi programe. În plus, modelul de finanțare al Programului privind conectivitatea securizată, bazat parțial pe contribuții din partea statelor membre și a sectorului privat, nu ar trebui să reprezinte un risc financiar pentru componenta guvernamentală a programului. 

Menținerea nivelului de finanțare a programelor actuale ale UE

Întrucât Programul privind conectivitatea securizată este o nouă inițiativă care nu a fost prevăzută la momentul stabilirii cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 și pentru a evita orice reducere bugetară la alte programe ale Uniunii, cuantumul pachetului financiar ar trebui să provină din marjele nealocate în cadrul plafoanelor CFM sau să fie mobilizat prin intermediul instrumentelor speciale netematice ale CFM.

În propunerea sa, Comisia are în vedere redistribuirea unei sume totale de 1,6 miliarde EUR în perioada 2023-2027. Din această sumă totală, 150 de milioane EUR provin din marje, dar restul provine din programele actuale [Programul spațial – Galileo/EGNOS, MIE - Sectorul digital, programul Europa digitală, Fondul european de apărare (FEA) și rezerva IVCDCI].

Raportorul consideră că aceste sume sunt necesare pentru buna execuție a programelor aferente. Prin urmare, nu este acceptabil ca acestea să fie redistribuite către o activitate complet nouă. În special:

 MIE - Sectorul digital și programul Europa digitală sunt componente-cheie ale strategiei Uniunii de realizare a tranziției digitale. În plus, propunerea Comisiei referitoare la un act privind cipurile ar avea un impact negativ atât asupra MIE - Sectorul digital, cât și asupra programului Europa digitală;

 Consiliul European a redus mult finanțarea FEA în comparație cu propunerea inițială a Comisiei și, prin urmare, este deja la un nivel mult mai scăzut față de ceea ce considerau necesar Comisia și Parlamentul. În plus, este vorba de un element esențial în elaborarea unei politici europene de apărare. Consiliul European a descris invadarea Ucrainei de către Rusia drept o „schimbare tectonică în istoria europeană”. O redistribuire clasică nu este un răspuns adecvat la această situație;

 Rezerva pentru provocările și prioritățile emergente a IVCDCI este concepută pentru a răspunde unor situații neprevăzute. Aceasta ar trebui mobilizată numai pentru noi crize sau provocări emergente și nu pentru inițiative planificate sau programabile.

În plus, Comisia intenționează să aloce o sumă totală de 800 milioane EUR pentru perioada 2023-2027. Raportorul ar putea accepta alocarea de sume în temeiul Programului spațial (GovSatCom) și al programului Orizont Europa, deoarece obiectivele lor sunt complementare și coerente cu cele ale Programului privind conectivitatea securizată. Cu toate acestea, raportorul propune ca suma alocată în cadrul programului Orizont Europa să fie compensată utilizând dezangajările din programul de cercetare. Raportorul nu este de acord cu alocarea sumei de 150 de milioane EUR în cadrul programului IVCDCI – Europa globală, care acoperă cooperarea UE cu țările terțe. Acest lucru nu se justifică, în special având în vedere contextul global. Finanțarea programului IVCDCI este deja prea restrânsă după doar un an din actualul CFM. 

Asigurarea viabilității componentei guvernamentale a programului

În propunerea sa, Comisia prevede că o mare parte din finanțare nu va proveni din bugetul UE. În realitate, statele membre ar trebui să contribuie la infrastructura și serviciile guvernamentale, în timp ce partenerii privați ar finanța integral infrastructura comercială și furnizarea de servicii comerciale.

Un bun mecanism de salvgardare între componenta guvernamentală și cea comercială va fi esențial pentru a asigura continuitatea serviciilor guvernamentale, în orice situație de neîndeplinire a obligațiilor de către partenerul comercial.

În ceea ce privește componenta guvernamentală, Comisia prevede finanțare atât din bugetul UE, cât și din contribuțiile statelor membre. Prin urmare, regulamentul ar trebui să garanteze absența riscului financiar pentru bugetul UE. Statele membre ar trebui să aibă obligația de a contribui să asigure viabilitatea infrastructurii guvernamentale și a furnizării de servicii în intervalul de timp stabilit. 

 

AMENDAMENTE

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul  1

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
1. Există o cerere tot mai mare din partea actorilor guvernamentali din Uniune de servicii de comunicații prin satelit securizate și fiabile, în special deoarece acestea sunt singura opțiune viabilă în situațiile în care sistemele de comunicații terestre sunt inexistente, perturbate sau nu sunt fiabile. Accesul la comunicații prin satelit la un preț accesibil și eficient din punctul de vedere al costurilor este, de asemenea, indispensabil în regiunile îndepărtate, precum și în marea liberă și în spațiul aerian. De exemplu, în cazul în care lipsa comunicațiilor în bandă largă limitează în prezent capacitatea de a profita pe deplin de noii senzori și de noile platforme care observă suprafața de 71 % din planeta noastră reprezentată de oceane, comunicațiile prin satelit asigură disponibilitatea pe termen lung a accesului neîntrerupt la nivel mondial.	1. Există o cerere tot mai mare din partea actorilor guvernamentali din Uniune de servicii de comunicații prin satelit securizate și fiabile, în special deoarece acestea sunt singura opțiune viabilă în situațiile în care sistemele de comunicații terestre sunt inexistente, perturbate sau nu sunt fiabile. Accesul la comunicații prin satelit la un preț accesibil și eficient din punctul de vedere al costurilor este, de asemenea, indispensabil în regiunile îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice, precum și în marea liberă și în spațiul aerian. De exemplu, în cazul în care lipsa comunicațiilor în bandă largă limitează în prezent capacitatea de a profita pe deplin de noii senzori și de noile platforme care observă suprafața de 71 % din planeta noastră reprezentată de oceane, comunicațiile prin satelit asigură disponibilitatea pe termen lung a accesului neîntrerupt la nivel mondial.

Amendamentul  2

Propunere de regulament

Considerentul 25

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(25) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar, care reprezintă principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii22, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, pe durata procedurii bugetare anuale.	(25) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar, care reprezintă principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii22, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, pe durata procedurii bugetare anuale. Întrucât programul este o inițiativă nouă care nu a fost prevăzută la stabilirea cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 și pentru a evita orice reducere bugetară la alte programe ale Uniunii, valoarea pachetului financiar ar trebui să provină din marjele nealocate în cadrul plafoanelor CFM sau să fie mobilizată prin intermediul instrumentelor speciale netematice ale CFM.
__________________	__________________
22 JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.	22 JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

Justificare

Poziția constantă a Parlamentului European este că noile inițiative ar trebui finanțate din resurse noi. Aceeași logică ar trebui să se aplice în cazul de față. În special, niciun fond nu ar trebui să fie redistribuit de la alte programe ale Uniunii.

Amendamentul  3

Propunere de regulament

Considerentul 26

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(26) Obiectivele programului sunt coerente și complementare cu cele ale altor programe ale Uniunii, în special programul Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului23, programul Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului24, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului25, Mecanismul pentru interconectarea Europei instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului26 și, în special, Programul spațial al Uniunii instituit prin Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului27.	(26) Obiectivele programului sunt coerente și complementare cu cele ale altor programe ale Uniunii, în special programul Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului, programul Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului, Mecanismul pentru interconectarea Europei instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului și, în special, Programul spațial al Uniunii instituit prin Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului. Cu toate acestea, fondurile de la aceste programe nu ar trebui realocate pentru finanțarea programului.
__________________	__________________
23 Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).	23 Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).
24 Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).	24 Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).
25 Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).	25 Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).
26 Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (JO L 249, 14.7.2021, p. 38).	26 Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (JO L 249, 14.7.2021, p. 38).
27 Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69).	27 Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69).

Justificare

Într-adevăr, obiectivele Programului privind conectivitatea securizată le completează pe cele ale altor programe ale Uniunii. Cu toate acestea, nu ar trebui să se realoce fonduri de la programele respective pentru a finanța această nouă inițiativă.

Amendamentul  4

Propunere de regulament

Considerentul 27

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(27) Programul Orizont Europa va aloca o parte specifică a componentelor sale din clusterul 4 activităților de cercetare și inovare legate de dezvoltarea și validarea sistemului de conectivitate securizată, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile potențiale care ar urma să fie dezvoltate în cadrul Noului Spațiu. Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) va aloca o parte specifică din fondurile sale aferente programului „Europa globală” activităților legate de exploatarea sistemului și de furnizarea la nivel mondial a unor servicii care vor permite oferirea unei game largi de servicii partenerilor internaționali. Programul spațial al Uniunii va aloca o parte specifică a componentei sale GOVSATCOM activităților legate de dezvoltarea centrului GOVSATCOM, care va face parte din infrastructura terestră a sistemului de conectivitate securizată. Finanțarea care provine de la aceste programe trebuie executată în conformitate cu normele programelor respective. Întrucât aceste norme pot să difere în mod semnificativ de normele din prezentul regulament, trebuie să se țină seama de necesitatea atingerii în mod eficace a obiectivelor de politică avute în vedere atunci când se decide finanțarea acțiunilor atât din fondurile alocate din programul Orizont Europa și IVCDCI, cât și din Programul Uniunii privind conectivitatea securizată.	(27) Programul Orizont Europa va aloca o parte specifică a componentelor sale din clusterul 4 activităților de cercetare și inovare legate de dezvoltarea și validarea sistemului de conectivitate securizată, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile potențiale care ar urma să fie dezvoltate în cadrul Noului Spațiu. Întrucât Programul privind conectivitatea securizată este o nouă inițiativă, iar programul Orizont Europa este o prioritate majoră a Uniunii, alocarea de fonduri pentru aceste activități de cercetare și inovare nu ar trebui să afecteze celelalte activități de cercetare și inovare desfășurate în cadrul clusterului 4, care sunt esențiale pentru competitivitatea Uniunii și pentru tranziția verde și cea digitală. În consecință, fără a aduce atingere prerogativelor instituționale ale Parlamentului European și ale Consiliului, în perioada 2023-2027, la dispoziția programului Orizont Europa ar trebui să fie pus un cuantum al creditelor de angajament echivalent cu suma alocată în cadrul clusterului 4 pentru activitățile de cercetare și inovare legate de sistemul de conectivitate sigură, acest cuantum rezultând din neexecutarea totală sau parțială a proiectelor care aparțin programului respectiv sau predecesorului acestuia, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul financiar). Această sumă se adaugă celor 0,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) prevăzute în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reutilizarea fondurilor dezangajate pentru programul de cercetare. Programul spațial al Uniunii va aloca o parte specifică a componentei sale GOVSATCOM activităților legate de dezvoltarea centrului GOVSATCOM, care va face parte din infrastructura terestră a sistemului de conectivitate securizată. Finanțarea care provine de la aceste programe ar trebui executată în conformitate cu normele programelor respective. Întrucât aceste norme pot să difere în mod semnificativ de normele din prezentul regulament, ar trebui să se țină seama de necesitatea atingerii în mod eficace a obiectivelor de politică avute în vedere atunci când se decide finanțarea acțiunilor din fondurile alocate din programul Orizont Europa și din Programul Uniunii privind conectivitatea securizată.

Justificare

Comisia propune să se aloce fonduri în cadrul altor trei programe în scopul conectivității securizate. Este logic să se utilizeze centrul Govsatcom; prin urmare, această alocare poate fi sprijinită. De asemenea, este logic să se sprijine activitățile de cercetare și inovare legate de programul Orizont Europa. Cu toate acestea, se propune să se compenseze această alocare de fonduri utilizând dezangajările de la articolul 15 alineatul (3), pentru a se asigura că clusterul 4 nu suferă reduceri pentru această nouă inițiativă. Nu se poate sprijini o alocare a fondurilor din cadrul IVCDCI.

Amendamentul  5

Propunere de regulament

Considerentul 28

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(28) Având în vedere implicațiile sale inerente asupra securității Uniunii și a statelor sale membre, programul împărtășește, de asemenea, obiective și principii cu Fondul european de apărare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului28. Prin urmare, o parte din finanțarea din programul respectiv trebuie să fie furnizată pentru finanțarea activităților din cadrul prezentului program, în special a acțiunilor legate de implementarea infrastructurii sale.	eliminat
__________________
28 Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (JO L 170, 12.5.2021, p. 149).

Justificare

Bugetul propus inițial de Comisie pentru FEA a fost redus considerabil de Consiliul European. Având în vedere evenimentele actuale, aceasta a fost o greșeală. Nu se poate sprijini o reducere suplimentară a sumei.

Amendamentul  6

Propunere de regulament

Considerentul 28 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(28a) Programul ar trebui să beneficieze de un nivel suficient de finanțare pentru a i se asigura succesul. Pe lângă pachetul financiar din bugetul Uniunii, programul ar putea primi contribuții financiare sau în natură din partea altor părți, inclusiv din partea statelor membre. Astfel de contribuții financiare ar putea fi stabilite ținând seama de nevoile generale ale statelor membre, de principiile proporționalității, solidarității și echității. În plus, infrastructura programului ar putea fi completată cu capacități suplimentare finanțate prin investiții suplimentare din sectorul privat.

Amendamentul  7

Propunere de regulament

Considerentul 28 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(28b) Nevoile de finanțare ale programului ar trebui luate în considerare în cadrul evaluării la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual, în vederea asigurării stabilității, coerenței, ambiției și finanțării pe termen lung a programului. O finanțare adecvată din bugetul Uniunii ar asigura controlul democratic al programului în cadrul procedurii bugetare anuale și ar permite aplicarea tuturor dispozițiilor Uniunii privind controlul financiar și descărcarea de gestiune.

Amendamentul  8

Propunere de regulament

Considerentul 28 c (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(28c) Mai multe state membre au programat fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) pentru activități spațiale. Pentru a maximiza eficiența resurselor financiare disponibile și a asigura sinergii între program și MRR, statele membre ar trebui să fie încurajate să își alinieze planurile lor de redresare și reziliență la nevoile programului.

Amendamentul  9

Propunere de regulament

Considerentul 33

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(33) Contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului pentru activități finanțate prin program trebuie să respecte normele Uniunii. În acest context, Uniunea trebuie să fie de asemenea responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice.	(33) Contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului pentru activități finanțate prin program ar trebui să respecte normele Uniunii și principiile specifice enunțate în prezentul regulament. În acest context, Uniunea ar trebui să fie de asemenea responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice. Uniunea ar trebui să promoveze o largă participare geografică a actorilor economici la procedurile de achiziții publice. Agenția contractantă ar trebui să favorizeze soluțiile tehnice fezabile pe termen lung.

Amendamentul  10

Propunere de regulament

Considerentul 38

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(38) Un parteneriat public-privat reprezintă cel mai adecvat model pentru a se asigura că pot fi urmărite obiectivele programului. Acesta ar permite valorificarea bazei tehnologice și de infrastructură de comunicații prin satelit existente a UE și furnizarea de servicii guvernamentale solide și inovatoare, permițând în același timp partenerului privat să completeze infrastructura programului cu capacități suplimentare pentru a oferi servicii comerciale prin investiții proprii suplimentare. În plus, un astfel de model ar optimiza costurile de implementare și de funcționare prin partajarea costurilor de dezvoltare și de implementare a componentelor comune atât infrastructurilor guvernamentale, cât și celor comerciale, precum și a costurilor de exploatare, permițând un nivel ridicat de utilizare în comun a capacităților. El ar stimula inovarea, în special pentru Noul Spațiu, permițând partajarea riscurilor legate de cercetare și dezvoltare între partenerii publici și privați.	(38) Un parteneriat public-privat reprezintă cel mai adecvat model pentru a se asigura că pot fi urmărite obiectivele programului. Acesta ar permite valorificarea bazei tehnologice și de infrastructură de comunicații prin satelit existente a UE și furnizarea de servicii guvernamentale solide și inovatoare, permițând în același timp partenerului privat să completeze infrastructura programului cu capacități suplimentare pentru a oferi servicii comerciale prin investiții proprii suplimentare. În plus, un astfel de model ar optimiza costurile de implementare și de funcționare prin partajarea costurilor de dezvoltare și de implementare a componentelor comune atât infrastructurilor guvernamentale, cât și celor comerciale, precum și a costurilor de exploatare, permițând un nivel ridicat de utilizare în comun a capacităților. El ar stimula inovarea, în special pentru Noul Spațiu, permițând partajarea riscurilor legate de cercetare și dezvoltare între partenerii publici și privați. Aceste costuri și riscuri ar trebui să fie repartizate astfel încât să se asigure că partenerii privați nu primesc o supracompensare. Parteneriatele public-privat ar trebui, de asemenea, să garanteze că condițiile climatice în schimbare, riscul de dezastre și potențialele măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea sunt identificate și luate în considerare pe parcursul întregului ciclu al proiectului, de la elaborare, proiectare până la implementarea fiecărui proiect individual. Proiectele ar trebui să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

Amendamentul  11

Propunere de regulament

Considerentul 39

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(39) Modelul de implementare ar putea lua forma unui contract de concesiune sau a altor acorduri contractuale. Indiferent de modelul de implementare, trebuie instituite mai multe principii esențiale. Contractul trebuie să stabilească o distribuție clară a sarcinilor și a responsabilităților între partenerii publici și cei privați. Astfel, trebuie să se evite orice supracompensare a partenerului privat pentru furnizarea de servicii guvernamentale, să se permită instituirea furnizării de servicii comerciale de către sectorul privat și să se asigure o prioritizare adecvată a nevoilor utilizatorilor guvernamentali. Comisia trebuie să fie în măsură să evalueze și să aprobe astfel de servicii pentru a se asigura că interesele esențiale ale Uniunii și obiectivele programului sunt protejate și că sunt instituite garanții adecvate pentru a preveni potențialele denaturări ale concurenței care decurg din furnizarea de servicii comerciale; astfel de garanții ar putea include separarea conturilor între serviciile guvernamentale și cele comerciale și accesul deschis, echitabil și nediscriminatoriu la infrastructura necesară pentru furnizarea de servicii comerciale. Parteneriatul public-privat trebuie să încurajeze participarea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor de-a lungul întregului lanț valoric al concesiunii și în toate statele membre, stimulând astfel dezvoltarea de tehnologii inovatoare și disruptive.	(39) Modelul de implementare ar putea lua forma unui contract de concesiune sau a altor acorduri contractuale. Indiferent de modelul de implementare, ar trebui instituite mai multe principii esențiale care să completeze normele incluse în Regulamentul financiar și specifice programului. Contractul ar trebui să stabilească o distribuție clară a sarcinilor și a responsabilităților între partenerii publici și cei privați, precum și o repartizare clară a riscurilor între aceștia, în scopul de a se asigura că partenerul privat își asumă responsabilitatea pentru consecințele eventualelor neîndepliniri ale obligațiilor pentru care este responsabil. Contractul ar trebui să garanteze, de asemenea, că partenerul privat nu primește o supracompensare pentru furnizarea de servicii guvernamentale, să permită instituirea furnizării de servicii comerciale de către sectorul privat și să asigure o prioritizare adecvată a nevoilor utilizatorilor guvernamentali. Comisia ar trebui să fie în măsură să evalueze și să aprobe astfel de servicii pentru a se asigura că interesele esențiale ale Uniunii și obiectivele programului sunt protejate. Este important să se asigure că sunt stabilite măsuri pentru a garanta protejarea acestor interese și obiective esențiale. În special, Comisia ar trebui să fie în măsură să adopte măsurile necesare pentru a asigura continuitatea serviciilor în cazul în care contractantul nu își poate îndeplini obligațiile. Contractul ar trebui să prevină, printre altele, conflictele de interese și potențialele denaturări ale concurenței care decurg din furnizarea de servicii comerciale. Aceasta s-ar putea realiza, printre altele, prin separarea conturilor între serviciile guvernamentale și cele comerciale și accesul deschis, echitabil și nediscriminatoriu la infrastructura necesară pentru furnizarea de servicii comerciale. Parteneriatul public-privat ar trebui să încurajeze participarea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor de-a lungul întregului lanț valoric al concesiunii și în toate statele membre, stimulând astfel dezvoltarea de tehnologii inovatoare și disruptive.

Justificare

Contractele ar trebui să garanteze că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate.

Amendamentul  12

Propunere de regulament

Considerentul 41

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(41) Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea o contribuție semnificativă la program, în special la implementarea acestuia. Ele ar putea coopera cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului și pentru a asigura coerența între inițiativele naționale relevante și program. Comisia ar putea să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să beneficieze de asistența acestora și, sub rezerva îndeplinirii unor condiții convenite de comun acord, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter normativ în cadrul implementării programului. Mai mult, statele membre în cauză trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția infrastructurii terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia trebuie să colaboreze între ele, precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția la nivel corespunzător a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului.	(41) Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea o contribuție semnificativă la program, în special la implementarea acestuia. Ele ar trebui să coopereze cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului și pentru a asigura coerența între inițiativele naționale relevante și program. Comisia ar trebui să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să beneficieze de asistența acestora și, sub rezerva îndeplinirii unor condiții convenite de comun acord, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter normativ în cadrul implementării programului. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția infrastructurii terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze între ele, precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția la nivel corespunzător a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Amendamentul  13

Propunere de regulament

Considerentul 42

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(42) În conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și în calitate de promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine răspunderea de a implementa programul, de a-și asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea acestuia. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia trebuie să poată încredința anumite sarcini altor entități în circumstanțe în care acest lucru se justifică. Deținând responsabilitatea de ansamblu pentru program, Comisia trebuie să determine principalele cerințe tehnice și operaționale necesare pentru asigurarea evoluției sistemelor și a serviciilor. Comisia trebuie să facă acest lucru după consultarea experților din statele membre, a utilizatorilor și a altor părți interesate relevante. În sfârșit, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE, exercitarea competenței de către Uniune nu are ca rezultat împiedicarea statelor membre de a-și exercita propria competență. Cu toate acestea, pentru a utiliza în mod adecvat fondurile Uniunii, este oportun ca, pe cât posibil, Comisia să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului cu cele ale statelor membre.	(42) În conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și în calitate de promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine răspunderea de a implementa programul, de a-și asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea acestuia. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată încredința anumite sarcini altor entități în circumstanțe în care acest lucru se justifică. Deținând responsabilitatea de ansamblu pentru program, Comisia ar trebui să determine principalele cerințe tehnice și operaționale necesare pentru asigurarea evoluției sistemelor și a serviciilor. Comisia ar trebui să facă acest lucru după consultarea experților din statele membre, a utilizatorilor și a altor părți interesate relevante. În sfârșit, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE, exercitarea competenței de către Uniune nu are ca rezultat împiedicarea statelor membre de a-și exercita propria competență. Cu toate acestea, pentru a utiliza în mod adecvat fondurile Uniunii, este oportun ca, pe cât posibil, Comisia să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului cu cele ale statelor membre, inclusiv cu cele finanțate în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență.

Amendamentul  14

Propunere de regulament

Considerentul 45

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(45) Pentru a asigura exploatarea infrastructurii guvernamentale și pentru a facilita furnizarea de servicii guvernamentale, agenției trebuie să i se permită să încredințeze altor entități, prin intermediul unor acorduri de contribuție, activități specifice în domeniile care sunt de competența respectivă a acestora, în condițiile de gestiune indirectă care i se aplică Comisiei.	(45) Pentru a asigura exploatarea infrastructurii guvernamentale și pentru a facilita furnizarea de servicii guvernamentale, agenției ar trebui să i se permită să încredințeze altor entități, prin intermediul unor acorduri de contribuție, activități specifice în domeniile care sunt de competența respectivă a acestora, în condițiile de gestiune indirectă care i se aplică Comisiei și sunt prevăzute în Regulamentul financiar.

Amendamentul  15

Propunere de regulament

Considerentul 64

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(64) În principiu, serviciile guvernamentale trebuie să fie furnizate gratuit utilizatorilor serviciilor guvernamentale. În cazul în care, în urma unei analize, Comisia ajunge la concluzia că există un deficit de capacități, trebuie să i se permită să elaboreze o politică de stabilire a prețurilor ca parte a acestor norme detaliate privind furnizarea de servicii, pentru a se evita o denaturare a pieței. Comisiei trebuie să i se confere competențe de executare pentru a adopta o astfel de politică de stabilire a prețurilor. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.	(64) În general, serviciile guvernamentale ar trebui să fie furnizate gratuit utilizatorilor serviciilor guvernamentale. Cu toate acestea, aceste servicii au o capacitate limitată. În cazul în care, în urma unei analize aprofundate, Comisia ajunge la concluzia că există un deficit de capacități, ar trebui să i se permită să elaboreze o politică de stabilire a prețurilor ca parte a acestor norme detaliate privind furnizarea de servicii, pentru a corela cererea cu oferta de servicii și a evita o denaturare a pieței. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta o astfel de politică de stabilire a prețurilor. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Justificare

Precizări suplimentare.

Amendamentul  16

Propunere de regulament

Considerentul 68

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(68) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare42, prezentul program trebuie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective trebuie să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele programului. Evaluarea prezentului program trebuie să țină seama de constatările evaluării Programului spațial al Uniunii referitoare la componenta GOVSATCOM, efectuată în cadrul Regulamentului (UE) 2021/696.	(68) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare42, prezentul program ar trebui evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele programului. Evaluarea prezentului program ar trebui să țină seama de constatările evaluării Programului spațial al Uniunii referitoare la componenta GOVSATCOM, efectuată în cadrul Regulamentului (UE) 2021/696 și ar trebui să fie disponibilă în timp util pentru a contribui la lucrările privind eventualele propuneri de continuare a programului în următoarea perioadă a CFM.
__________________ 42 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.	__________________ 42 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

Amendamentul  17

Propunere de regulament

Considerentul 69 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(69a) Toate cerințele financiare și juridice esențiale ar trebui stabilite în prezentul regulament pentru a asigura previzibilitatea punerii în aplicare a programului. De asemenea, este necesar să se stabilească domeniul de aplicare al cooperării dintre Comisie și partenerii industriali pertinenți, în scopul de a garanta că există un cadru clar pentru jaloanele și țintele programului.

Amendamentul  18

Propunere de regulament

Articolul 3 – alineatul 1 – litera (a)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(a) a asigura disponibilitatea pe termen lung a unui acces neîntrerupt, la nivel mondial, la servicii de comunicații prin satelit securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru utilizatorii guvernamentali, în conformitate cu articolul 7 alineatele (1)-(3), care să sprijine protecția infrastructurilor critice, supravegherea, acțiunile externe, gestionarea crizelor și aplicațiile esențiale pentru economie, mediu, securitate și apărare, sporind astfel reziliența statelor membre;	(a) a asigura disponibilitatea pe termen lung a unui acces neîntrerupt, la nivel mondial, la servicii de comunicații prin satelit securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru utilizatorii guvernamentali, în conformitate cu articolul 7 alineatele (1)-(3), care să sprijine protecția infrastructurilor critice, supravegherea, acțiunile externe, gestionarea crizelor și aplicațiile esențiale pentru economie, climă și mediu, securitate și apărare, sporind astfel reziliența statelor membre;

Amendamentul  19

Propunere de regulament

Articolul 5 – alineatul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
4. Infrastructura comercială menționată la alineatul (1) include toate activele spațiale și terestre care nu fac parte din infrastructura guvernamentală. Infrastructura comercială este finanțată în întregime de către contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2).	4. Infrastructura comercială menționată la alineatul (1) trebuie să includă toate activele spațiale și terestre care nu fac parte din infrastructura guvernamentală. Infrastructura comercială, precum și eventualele riscuri conexe, trebuie să fie finanțată în întregime de către contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2).

Justificare

Contractantul ar trebui să își asume întreaga responsabilitate pentru infrastructura comercială și pentru eventualele riscuri conexe.

Amendamentul  20

Propunere de regulament

Articolul 7 – alineatul 4

Textul propus de Comisie	Amendamentul
4. Furnizarea de servicii comerciale este finanțată de contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2). Clauzele și condițiile de furnizare a serviciilor comerciale se stabilesc în contractele menționate la articolul 15. Acestea specifică, în special, modul în care Comisia va evalua și va aproba furnizarea de servicii comerciale pentru a asigura protejarea intereselor esențiale ale Uniunii și a obiectivelor generale și specifice ale programului menționate la articolul 3. Ele includ, de asemenea, garanții adecvate pentru a preveni denaturarea concurenței în contextul furnizării de servicii comerciale, pentru a evita orice conflict de interese, discriminare nejustificată și orice alte avantaje indirecte ascunse pentru contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2). Astfel de garanții pot include obligația de separare contabilă între furnizarea de servicii guvernamentale și furnizarea de servicii comerciale, inclusiv înființarea unei entități separate din punct de vedere structural și juridic de operatorul integrat vertical pentru furnizarea de servicii guvernamentale, precum și furnizarea unui acces deschis, echitabil și nediscriminatoriu la infrastructura necesară pentru furnizarea de servicii comerciale.	4. Furnizarea de servicii comerciale trebuie să fie finanțată de contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2). Clauzele și condițiile de furnizare a serviciilor comerciale trebuie stabilite în contractele menționate la articolul 15. Acestea trebuie să specifice, în special, modul în care Comisia va evalua și aproba furnizarea de servicii comerciale pentru a asigura protejarea intereselor esențiale ale Uniunii și a obiectivelor generale și specifice ale programului menționate la articolul 3, precum și măsurile care trebuie luate în cazul în care interesele esențiale respective nu sunt respectate sau obiectivele respective nu sunt îndeplinite. În special, contractele trebuie să includă măsuri pentru a asigura continuitatea serviciilor în cazul în care contractantul își încalcă flagrant obligațiile.
	Contractele respective trebuie să garanteze, de asemenea, că nu există denaturări ale concurenței în contextul furnizării de servicii comerciale, conflicte de interese, discriminare nejustificată sau orice alte avantaje indirecte ascunse pentru contractantul menționat la articolul 15 alineatul (2). Prin urmare, acestea pot include obligația de separare contabilă între furnizarea de servicii guvernamentale și furnizarea de servicii comerciale, inclusiv înființarea unei entități separate din punct de vedere structural și juridic de operatorul integrat vertical pentru furnizarea de servicii guvernamentale, precum și furnizarea unui acces deschis, echitabil și nediscriminatoriu la infrastructura necesară pentru furnizarea de servicii comerciale.

Justificare

Amendament menit să asigure apărarea intereselor financiare ale Uniunii.

Amendamentul  21

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Prin derogare de la alineatul (3), în cazuri justificate în mod corespunzător și în mod excepțional, Comisia poate defini o politică de stabilire a prețurilor prin intermediul unor acte de punere în aplicare.	Prin derogare de la alineatul (3), atunci când este strict necesar pentru a corela cererea cu oferta de servicii guvernamentale, Comisia poate defini o politică de stabilire a prețurilor prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

Justificare

Precizare privind politica de stabilire a prețurilor.

Amendamentul  22

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Prin definirea acestei politici de stabilire a prețurilor, Comisia se asigură că furnizarea serviciilor guvernamentale nu denaturează concurența, că nu există o penurie de servicii guvernamentale și că prețul identificat nu va conduce la o supracompensare a beneficiarului.	Prin definirea acestei politici de stabilire a prețurilor, Comisia trebuie să se asigure că furnizarea serviciilor guvernamentale nu denaturează concurența și că nu există o penurie de servicii guvernamentale. Politica de stabilire a prețurilor nu poate conduce la o supracompensare a contractantului. Orice venit obținut din politica de stabilire a prețurilor trebuie utilizat pentru a crește capacitatea sistemului de conectivitate securizată, pentru a întreține sistemul sau pentru a achiziționa capacități suplimentare.

Justificare

Precizare privind politica de stabilire a prețurilor.

Amendamentul  23

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Pachetul financiar pentru implementarea programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2027 și pentru acoperirea riscurilor asociate este de 1,600 miliarde EUR în prețuri curente.	Pachetul financiar pentru implementarea programului aferent perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2027 și pentru acoperirea riscurilor asociate legate exclusiv de infrastructura guvernamentală este de 1,750 miliarde EUR în prețuri curente. Suma respectivă trebuie să se deducă din marjele nealocate în cadrul plafoanelor CFM 2021-2027 sau să fie mobilizată prin intermediul instrumentelor speciale netematice ale CFM.

Justificare

Fiind o inițiativă nouă, Programul privind conectivitatea securizată ar trebui finanțat din resurse noi. Ușoara creștere a pachetului financiar corespunde sumei pe care Comisia a propus să o aloce în temeiul IVCDCI.

Amendamentul  24

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2 – partea introductivă

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Repartizarea orientativă a cuantumului din CFM 2021-2027 este următoarea:	eliminat

Justificare

A se vedea amendamentul 23.

Amendamentul  25

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2 – liniuța 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
— 950 de milioane EUR de la rubrica 1;	eliminat

Justificare

A se vedea amendamentul 23.

Amendamentul  26

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2 – liniuța 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
— 500 de milioane EUR de la rubrica 5;	eliminat

Justificare

A se vedea amendamentul 23.

Amendamentul  27

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2 – liniuța 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
— 150 de milioane EUR de la rubrica 6.	eliminat

Justificare

A se vedea amendamentul 23.

Amendamentul  28

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Programul este completat de o finanțare implementată în cadrul programului Orizont Europa, al Programului spațial al Uniunii și al Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), pentru un cuantum orientativ maxim de 0,430 miliarde EUR, 0.220 miliarde EUR și, respectiv, 0,150 miliarde EUR. Această finanțare se implementează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695, cu Regulamentul (UE) nr. 2021/696 și, respectiv, cu Regulamentul (UE) 2021/947.	2. Programul trebuie completat de o finanțare implementată în cadrul programului Orizont Europa și al Programului spațial al Uniunii pentru un cuantum orientativ maxim de 0,430 miliarde EUR și, respectiv, 0,220 miliarde EUR. Această finanțare se implementează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 și, respectiv, cu Regulamentul (UE) nr. 2021/696.

Amendamentul  29

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	3a. Cuantumul menționat la alineatul (1) nu poate fi utilizat pentru a acoperi riscurile legate de infrastructura comercială.

Amendamentul  30

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 6

Textul propus de Comisie	Amendamentul
6. Contractele menționate la prezentul articol includ garanții adecvate pentru a evita orice supracompensare a contractantului, denaturarea concurenței, orice conflict de interese, discriminare nejustificată și orice alte avantaje indirecte ascunse. În conformitate cu articolul 7 alineatul (4), acestea conțin dispoziții privind procesul de evaluare și de aprobare a serviciilor comerciale furnizate de contractant pentru a asigura protejarea interesului esențial al Uniunii și a obiectivelor programului.	6. Contractele menționate la prezentul articol trebuie să garanteze că contractantul nu primește o supracompensare și că nu există denaturări ale concurenței, conflicte de interese, discriminare nejustificată sau orice alte avantaje indirecte ascunse. În conformitate cu articolul 7 alineatul (4), acestea trebuie să conțină dispoziții privind procesul de evaluare și de aprobare a serviciilor comerciale furnizate de contractant pentru a asigura protejarea interesului esențial al Uniunii și a obiectivelor programului, precum și privind măsurile care trebuie luate în cazul în care interesele esențiale respective nu sunt respectate sau obiectivele respective nu sunt îndeplinite. În special, contractele trebuie să includă măsuri pentru a asigura continuitatea serviciilor în cazul în care contractantul își încalcă flagrant obligațiile.

Justificare

Amendament menit să asigure apărarea intereselor financiare ale Uniunii.

Amendamentul  31

Propunere de regulament

Articolul 17 – alineatul 2 – litera b

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) asigurarea concurenței efective în cadrul procesului de ofertare, ținând seama de obiectivele reprezentate de independența tehnologică și de continuitatea serviciilor;	(b) asigurarea concurenței efective în cadrul procesului de ofertare, ținând seama de obiectivele reprezentate de independența tehnologică, de continuitatea serviciilor și de fezabilitatea tehnologică pe termen lung;

Amendamentul  32

Propunere de regulament

Articolul 17 – alineatul 2 – litera h

Textul propus de Comisie	Amendamentul
(h) îndeplinirea criteriilor de mediu;	(h) îndeplinirea criteriilor de mediu și de sustenabilitate socială;

Amendamentul  33

Propunere de regulament

Articolul 39 – titlu

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Evaluare	Monitorizare și evaluare

Amendamentul  34

Propunere de regulament

Articolul 39 – alineatul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
1. Comisia efectuează evaluări ale programului în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional.	1. Pentru a contribui la procesul decizional și a se asigura că resursele sunt utilizate în modul cel mai eficace și eficient, Comisia trebuie să monitorizeze programul în mod continuu și să evalueze punerea în aplicare a acestuia până la 30 iunie 2026 și, ulterior, o dată la trei ani.

Amendamentul  35

Propunere de regulament

Articolul 39 – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Până la [DATĂ CARE ESTE LA 3 ANI DUPĂ INTRAREA ÎN VIGOARE] și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia evaluează implementarea programului. Se evaluează:	2. Atunci când efectuează evaluarea menționată la alineatul (1), Comisia trebuie să țină seama de opiniile părților interesate pertinente atât de la nivelul Uniunii, cât și de la nivel național și să evalueze:

Amendamentul  36

Propunere de regulament

Articolul 39 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(ba) eventualele depășiri ale costurilor, promptitudinea în respectarea termenelor stabilite pentru proiecte și eficacitatea guvernanței și a gestionării programului;

Amendamentul  37

Propunere de regulament

Articolul 39 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera bb (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(bb) eficacitatea, eficiența, pertinența, coerența și valoarea adăugată a activităților programului pentru Uniune;

Amendamentul  38

Propunere de regulament

Articolul 39 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b c (nouă)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(bc) gradul de sinergie și de complementaritate a programului cu inițiativele pertinente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și, după caz, regional.

Amendamentul  39

Propunere de regulament

Articolul 46 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
În cazul în care este necesar, în bugetul Uniunii pot fi înregistrate credite după 2027 pentru a acoperi cheltuielile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la sfârșitul programului, precum și cheltuielile care acoperă activitățile operaționale esențiale și furnizarea de servicii.	În cazul în care este necesar, creditele sunt înscrise în bugetul Uniunii după 2027 pentru a acoperi cheltuielile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la sfârșitul programului, precum și cheltuielile care acoperă activitățile operaționale esențiale și furnizarea de servicii.

Justificare

Este important să se semnaleze că resursele necesare vor fi disponibile după 2027.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Crearea programului Uniunii pentru o conectivitate securizată pentru perioada 2023-2027
Referințe	COM(2022)0057 – C9-0045/2022 – 2022/0039(COD)
Comisie competentă  Data anunțului în plen	ITRE 7.3.2022
Aviz emis de către  Data anunțului în plen	BUDG 7.3.2022
Raportor/Raportoare pentru aviz  Data numirii	José Manuel Fernandes 11.3.2022
Examinare în comisie	17.5.2022
Data adoptării	12.7.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	29 0 2
Membri titulari prezenți la votul final	Rasmus Andresen, Anna Bonfrisco, Olivier Chastel, Lefteris Christoforou, Andor Deli, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Vlad Gheorghe, Francisco Guerreiro, Valérie Hayer, Eero Heinäluoma, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Moritz Körner, Joachim Kuhs, Zbigniew Kuźmiuk, Janusz Lewandowski, Margarida Marques, Siegfried Mureşan, Victor Negrescu, Dimitrios Papadimoulis, Bogdan Rzońca, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds, Nils Ušakovs, Johan Van Overtveldt, Rainer Wieland
Membri supleanți prezenți la votul final	Jan Olbrycht
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final	Alexander Bernhuber, Helmut Scholz, Birgit Sippel

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

29	+
ECR	Zbigniew Kuźmiuk, Bogdan Rzońca, Johan Van Overtveldt
NI	Andor Deli
PPE	Alexander Bernhuber, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Niclas Herbst, Monika Hohlmeier, Janusz Lewandowski, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Rainer Wieland
Renew	Olivier Chastel, Vlad Gheorghe, Valérie Hayer, Moritz Körner, Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds
S&D	Eider Gardiazabal Rubial, Eero Heinäluoma, Margarida Marques, Victor Negrescu, Sippel Birgit, Nils Ušakovs
The Left	Dimitrios Papadimoulis, Scholz Helmut
Verts/ALE	Rasmus Andresen, Francisco Guerreiro

 

0

-

 

2	0
ID	Anna Bonfrisco, Joachim Kuhs

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu	Instituirea Programului Uniunii privind conectivitatea securizată pentru perioada 2023-2027
Referințe	COM(2022)0057 – C9-0045/2022 – 2022/0039(COD)
Data prezentării în PE	16.2.2022
Comisie competentă  Data anunțului în plen	ITRE 7.3.2022
Comisii sesizate pentru aviz  Data anunțului în plen	BUDG 7.3.2022
Raportori  Data numirii	Christophe Grudler 8.4.2022
Examinare în comisie	13.6.2022
Data adoptării	13.10.2022
Rezultatul votului final	+: –: 0:	58 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	François-Xavier Bellamy, Hildegard Bentele, Tom Berendsen, Vasile Blaga, Michael Bloss, Paolo Borchia, Markus Buchheit, Cristian-Silviu Buşoi, Ignazio Corrao, Nicola Danti, Marie Dauchy, Pilar del Castillo Vera, Martina Dlabajová, Christian Ehler, Valter Flego, Niels Fuglsang, Lina Gálvez Muñoz, Claudia Gamon, Jens Geier, Nicolás González Casares, Christophe Grudler, Henrike Hahn, Ivo Hristov, Ivars Ijabs, Romana Jerković, Łukasz Kohut, Andrius Kubilius, Miapetra Kumpula-Natri, Iskra Mihaylova, Dan Nica, Angelika Niebler, Ville Niinistö, Mauri Pekkarinen, Tsvetelina Penkova, Markus Pieper, Clara Ponsatí Obiols, Manuela Ripa, Sara Skyttedal, Riho Terras, Grzegorz Tobiszowski, Patrizia Toia, Marie Toussaint, Pernille Weiss
Membri supleanți prezenți la votul final	Andrus Ansip, Tiziana Beghin, Damian Boeselager, Franc Bogovič, Damien Carême, Jakop G. Dalunde, Elena Lizzi, Alin Mituța, Dominique Riquet, Angelika Winzig
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final	Alessandra Basso, Biljana Borzan, Rosanna Conte, Andrzej Halicki, Maria-Manuel Leitão-Marques, Colm Markey
Data depunerii	13.10.2022

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

58	+
ECR	Grzegorz Tobiszowski
ID	Alessandra Basso, Paolo Borchia, Rosanna Conte, Marie Dauchy, Elena Lizzi
NI	Tiziana Beghin, Clara Ponsatí Obiols
PPE	François-Xavier Bellamy, Hildegard Bentele, Tom Berendsen, Vasile Blaga, Franc Bogovič, Cristian-Silviu Buşoi, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Andrzej Halicki, Andrius Kubilius, Colm Markey, Angelika Niebler, Markus Pieper, Sara Skyttedal, Riho Terras, Pernille Weiss, Angelika Winzig
RENEW	Andrus Ansip, Nicola Danti, Martina Dlabajová, Valter Flego, Claudia Gamon, Christophe Grudler, Ivars Ijabs, Iskra Mihaylova, Alin Mituța, Mauri Pekkarinen, Dominique Riquet
S&D	Biljana Borzan, Niels Fuglsang, Lina Gálvez Muñoz, Jens Geier, Nicolás González Casares, Ivo Hristov, Romana Jerković, Łukasz Kohut, Miapetra Kumpula-Natri, Maria-Manuel Leitão-Marques, Dan Nica, Tsvetelina Penkova, Patrizia Toia
VERTS/ALE	Michael Bloss, Damian Boeselager, Damien Carême, Ignazio Corrao, Jakop G. Dalunde, Henrike Hahn, Ville Niinistö, Manuela Ripa, Marie Toussaint

 

0	-

 

1	0
ID	Markus Buchheit

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

 

 

 

 

• [*] Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.
• [1]  CSDP/PSDC 152, CFSP/PESC 274, COPS 103.
• [2]  COM(2021)0070.
• [3]  Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, JO L 321, 17.12.2018, pp. 36-214.
• [4]  JOIN(2021)0030.
• [5]  EEAS(2017)0359.
• [6]  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.
• [7]  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).
• [8]  Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului din 10 mai 2021 de instituire a programului specific de implementare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de abrogare a Deciziei 2013/743/UE (JO L 167I, 12.5.2021, p. 1).
• [9]  Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).
• [10]  Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).
• [11]  Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (JO L 249, 14.7.2021, p. 38).
• [12]  Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69).
• [14]  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
• [15]  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
• [16]  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
• [17]  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
• [18]  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
• [19]  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
• [20]  Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
• [21]  Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
• [22]  Decizia Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).
• [23]  Decizia (PESC) 2021/698 a Consiliului din 30 aprilie 2021 privind securitatea sistemelor și a serviciilor care sunt desfășurate, care funcționează și care sunt utilizate în cadrul programului spațial al Uniunii și care ar putea afecta securitatea Uniunii și de abrogare a Deciziei 2014/496/PESC (JO L 170, 12.5.2021, p. 178).
• [24]  Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).
• [25]  Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
• [26]  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
• [27]  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
• [28]  Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69).
• [29]  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).
• [30]  Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
• [31]  Decizia Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).
• [32]  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
• [33]  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).