Raport - A9-0022/2023Raport
A9-0022/2023
Parlamentul European

RAPORT referitor la raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2022

6.2.2023 - (2022/2037(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Rasmus Andresen


Procedură : 2022/2037(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A9-0022/2023
Texte depuse :
A9-0022/2023
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2022

(2022/2037(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE) pentru 2021,

– având în vedere observațiile BCE din 28 aprilie 2022 privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual 2020 al BCE,

– având în vedere Planul de acțiune al BCE din 4 iulie 2022 privind schimbările climatice, care vizează să integreze mai mult schimbările climatice în operațiunile sale de politică monetară,

– având în vedere proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE, publicate la 8 septembrie 2022,

– având în vedere estimarea-semnal a Eurostat din 30 septembrie 2022,

– având în vedere rezultatele testului de rezistență la riscurile climatice al BCE din 8 iulie 2022,

– având în vedere Previziunile economice ale Comisiei din vara anului 2022,

– având în vedere Perspectivele economice mondiale pe 2022 publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI),

– având în vedere sondajul Eurobarometru din iunie-iulie 2022,

– având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE[1],

– având în vedere Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice,

– având în vedere articolul 123 alineatul (1), articolul 125, articolul 127 alineatele (1) și (2), articolul 130, articolul 282 alineatul (2) și articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

– având în vedere dialogurile monetare cu președinta BCE, Christine Lagarde, din 7 februarie, 20 iunie, 26 septembrie și 28 noiembrie 2022,

– având în vedere Instrumentul de protecție a transmiterii (TPI), aprobat de Consiliul guvernatorilor BCE la 21 iulie 2022,

– având în vedere deciziile de politică monetară ale Consiliului guvernatorilor BCE de a majora ratele dobânzilor BCE în iulie, septembrie, noiembrie și decembrie 2022,

– având în vedere raportul BCE din 29 septembrie 2022 privind progresele înregistrate în faza de investigare a introducerii unei monede euro digitale,

– având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

– având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2022 referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE[2],

– având în vedere articolele 3 și 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

– având în vedere articolul 142 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0022/2023),

A. întrucât, potrivit previziunilor de referință ale BCE din septembrie 2022, creșterea economică va suferi un declin de la 3,1 % în 2022 la 0,9 % în 2023, după care se va redresa, ajungând la 1,9 % în 2024 în scenariul de referință; întrucât anumite premise pe care se bazează aceste previziuni deja nu mai corespund realității; întrucât perspectivele privind activitatea din zona euro sunt extrem de eterogene, diferind mult de la o țară la alta, fiind marcate de un grad ridicat de incertitudine, legat de evoluția războiului din Ucraina și de criza energetică, iar o serie de previziuni independente prevăd o recesiune;

B. întrucât războiul de agresiune neprovocat, imoral și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat grav încrederea, a provocat creșterea prețurilor la energie și alimente și, împreună cu alte perturbări pe partea de ofertă venite din China, a agravat presiunile existente asupra lanțului de aprovizionare;

C. întrucât obiectivul principal al BCE este de a menține stabilitatea prețurilor, definită ca o rată a inflației de 2 % pe termen mediu;

D. întrucât, potrivit previziunilor BCE din septembrie 2022, inflația totală este așteptată să scadă de la 8,1 % în 2022 la 5,5% în 2023 și 2,3 % în 2024; întrucât 2,3 % este tot puțin peste rata țintă fixată de BCE;

E. întrucât, potrivit Eurostat, în iulie 2022 rata șomajului a fost de 6 % în UE și 6,6 % în zona euro, distribuită inegal de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta, iar în rândul tinerilor ratele șomajului au rămas mult mai mari (14% în UE și 14,2% în zona euro); întrucât rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor rămâne o problemă gravă la care UE trebuie să găsească o soluție;

F. întrucât BCE, în limitele mandatului său, s-a angajat să contribuie la obiectivele Acordului de la Paris; întrucât schimbările climatice pot pune bețe-n roate politicii monetare și creșterii economice și pot face să crească prețurile și instabilitatea macroeconomică;

G. întrucât funcționarea mecanismului de transmisie a politicii monetare este o condiție prealabilă pentru ca BCE să își poată îndeplini mandatul de stabilitate a prețurilor;

H. întrucât valoarea externă a monedei euro în comparație cu dolarul american s-a deteriorat masiv în ultimele două luni; întrucât energia și instrumentele derivate pe energie se tranzacționează în dolari americani, iar deprecierea ratei de schimb a monedei euro în raport cu dolarul agravează și mai mult inflația;

I. întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru din iunie-iulie 2022, sprijinul public pentru o uniune economică și monetară europeană cu monedă unică, euro, este la cel mai înalt nivel atins vreodată: 80 % în zona euro și 72 % în UE în general;

J. întrucât BCE răspunde în fața Parlamentului European în calitate de instituție care îi reprezintă pe cetățenii UE;

Prezentare generală

1. este profund preocupat de războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei și de repercusiunile sale grave, imprevizibile și de lungă durată pentru economia și societatea europeană, în special pentru grupurile cele mai expuse și mai vulnerabile, precum IMM-urile și gospodăriile cu venituri mai mici;

2.  subliniază că în situații de criză cum nu s-au mai văzut trebuie luate decizii de politică monetară pe măsură, inovatoare și îndrăznețe;

3. înțelege incertitudinea și mediul complex care influențează politica monetară; se arată extrem de îngrijorat de nivelurile inflației, care au atins un maxim istoric; felicită BCE pentru că s-a arătat hotărâtă să ia măsuri la momentul oportun pentru a salva stabilitatea financiară;

4. reamintește că principalul mandat al BCE este de a asigura stabilitatea prețurilor;

5. recunoaște că BCE ar putea reduce prețurile reducând drastic cererea agregată prin instrumentele sale de politică monetară, recunoscând, totodată, că acest lucru ar mări riscul de a afecta negativ creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

6. constată că inflația actuală este declanșată de probleme pe partea de ofertă, mai ales de prețurile la energie și alimente, care trag în sus inflația de bază;

7. mai constată că instrumentele tradiționale de politică monetară au un succes limitat în contracararea inflației provocate de șocuri pe latura ofertei;

8. subliniază că independența statutară a BCE prevăzută în tratate este o condiție prealabilă pentru a-și îndeplini mandatul;

9. urează bun venit în zona euro Republicii Croația care a devenit a 20-a țară membră din ianuarie 2023;

10. constată că politicile fiscale și monetare s-au întărit reciproc în timpul pandemiei, toate instituțiile UE și statele membre lucrând împreună în cadrul mandatelor lor, nelăsând astfel să se repete experiența din timpul crizei financiare din 2008 și reamintește lecțiile învățate din analiza cauzelor și măsurile de răspuns; subliniază că în momentul de față pentru a menține stabilitatea prețurilor este nevoie de o coordonare și mai strânsă între politicile fiscală și monetară, dat fiind că pentru a face față șocurilor pe partea de ofertă este nevoie de o mai mare reziliență a lanțului de aprovizionare și de un cadru de investiții previzibil; este de acord cu președinta Lagarde, care a avertizat că „este esențial ca sprijinul bugetar mobilizat pentru a feri gospodăriile (...) de impactul creșterii prețurilor să fie temporar și focalizat. Acest lucru limitează riscul de a alimenta presiunile inflaționiste, înlesnind totodată sarcina politicii monetare de a asigura stabilitatea prețurilor și contribuind la menținerea stabilității datoriei.”[3]

11. este de acord cu președinta Lagarde care a declarat că actuala criză geopolitică ne impune să mergem mai departe cu integrarea fiscală a Uniunii; ține să mulțumească BCE care pledează de mult timp pentru finalizarea rapidă a uniunii bancare și subliniază că întârzierile mari atrag după sine riscuri; remarcă sprijinul BCE pentru ideea de a institui un sistem european de asigurare a depozitelor în toată puterea cuvântului; recunoaște că partajarea riscurilor și reducerea riscurilor sunt interconectate și că sistemele instituționale de protecție joacă un rol esențial în protejarea și stabilizarea instituțiilor membre; se bucură de progresele înregistrate până acum în reducerea creditelor neperformante;

12. îndeamnă BCE să continue să monitorizeze situația și să publice regulat informații despre rolul internațional al monedei euro; subliniază că pentru a conferi un rol mai proeminent monedei euro trebuie aprofundată și finalizată uniunea economică și monetară europeană, pentru a reduce vulnerabilitatea reală și percepută a zonei euro în fața șocurilor macroeconomice; constată că, dacă va deveni mai atractivă ca monedă de rezervă, moneda euro va fi folosită și mai mult la nivel internațional, ceea ce va întări capacitatea UE de a-și defini independent poziția politică, element-cheie pentru a apăra suveranitatea economică europeană;

Politica monetară

13. este alarmat de faptul că inflația din zona euro a atins niveluri record, în 2022 inflația medie situându-se la 8,4 %; subliniază că inflația totală a crescut până la un nivel record de 10,6 % în octombrie 2022 și a scăzut la 9,2 % până în decembrie 2022; subliniază că energia este de departe cel mai important factor determinant al inflației (40,8 %), urmată de prețurile la alimente (11,8 %); observă că BCE anticipează o inflație totală de 6,3 % în 2023, de 3,4 % în 2023 și de 2,3 % în 2025, cu riscuri de creștere cauzate de eventuale perturbări în aprovizionarea cu energie și alimente; constată că în prezent inflația este mult mai mare decât rata țintă de 2 % fixată de BCE; reține că în momentul de față inflația de bază este de 5,2 %; reamintește că principalul mandat al BCE este de a asigura stabilitatea prețurilor;

14. reamintește că revizuirea strategiei BCE a reconfirmat orientarea pe termen mediu a țintelor sale de inflație, fixând o țintă simetrică pe termen mediu de 2%; invită BCE să stabilească cu conștiinciozitate ținta de inflație pe acest orizont pe termen mediu, inclusiv în perioada actuală de criză; invită BCE să definească conceptul de „termen mediu”;

15. ia act de deciziile recente de politică monetară ale BCE de a majora rata dobânzilor cu 50 de puncte de bază în iulie, 75 în septembrie, 75 în noiembrie și încă 50 în decembrie 2022; constată că rata actuală a dobânzii este de 2,5 %; reține declarația președintei Lagarde că BCE are de gând „să majoreze și mai mult ratele dobânzilor cu prilejul următoarelor reuniuni, până când inflația va atinge nivelul-țintă”; constată că ratele nominale rămân sub rata neutră a dobânzii;

16. constată că BCE are la dispoziție instrumente ca să reducă cererea agregată astfel încât să tragă în jos inflația până la nivelul-țintă pe termen mediu; își face griji pentru implicațiile unor astfel de decizii de politică asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă, care urmează să fie luate în discuție în evaluarea proporționalității; invită BCE să se gândească dacă n-ar fi mai bine să aplice o ajustare mai echilibrată și treptată a politicii, dat fiind nivelul mare de incertitudine; roagă BCE să își justifice mai bine deciziile viitoare privind ratele de politică;

17. reamintește că agresiunea rusă în Ucraina și dependența de combustibilii fosili poartă o mare parte din vină pentru recenta creștere explozivă a prețurilor, inflația totală reflectând creșterea bruscă a prețurilor la petrol și gaze; reține că inflația actuală este în primul rând determinată de șocuri pe partea ofertei; mai constată că instrumentele tradiționale de politică monetară au un succes limitat în contracararea inflației provocate în primul rând de prețurile la energie și alimente; reține avertismentele repetate ale BCE că majorarea ratelor dobânzii nu va reduce prețurile la energie și nici nu va influența inflația pe termen scurt;

18. este extrem de îngrijorat de riscul de fragmentare, date fiind diferențele între nivelurile inflației în țările din zona euro, care în august 2022 au variat de la 25,2 % în Estonia la 6,6 % în Franța; consideră că aceasta amenință unicitatea politicii monetare a BCE și sistemul său de transmisie;

19. este preocupat de faptul că „profiturile au avut recent o contribuție esențială la inflația internă totală, peste contribuția lor istorică”, după cum a remarcat dna Isabel Schnabel, membră în Comitetul executiv[4]; invită BCE să publice cu regularitate date despre contribuția profiturilor la inflație; reține că pentru a combate acest factor de inflație, adică puterea de piață excesivă, nu politica monetară este instrumentul potrivit, ci trebuie aplicate alte politici;

20. îndeamnă BCE să elaboreze o strategie de comunicare credibilă, susținută de acțiuni rapide și concrete, pentru a-i convinge pe cetățenii europeni că inflația o să scadă pe termen mediu; este profund îngrijorat de faptul că estimările inflaționiste ale consumatorilor în următoarele 12 luni și mediana estimărilor inflației pe următorii trei ani se situează cu mult peste nivelul-țintă, și anume 5,0 % și, respectiv, 3,0 %[5]; constată cu îngrijorare că acest lucru este un semn că estimările inflaționiste s-au îndepărtat de ținta stabilită de BCE; ia act de faptul că unul dintre principalele motive pentru care BCE a mărit rata dobânzii este dorința de a influența estimările inflaționiste; invită BCE să analizeze mai temeinic rolul așteptărilor inflaționiste și cum sunt ele influențate de anunțurile și acțiunile BCE;

21. constată nu există un consens în mediul academic că estimările inflaționiste ar influența în vreun fel valorile reale ale inflației;

22. este deosebit de preocupat de faptul că recenta prăbușire a monedei euro în raport cu dolarul a contribuit substanțial la inflația prețurilor la energie; observă deci că recenta devalorizare a monedei euro față de dolarul american contribuie la inflația prețurilor la energie, întrucât instrumentele derivate pe energie se tranzacționează în dolari americani;

23. constată că în Perspectivele economiei mondiale în 2022 FMI a tras concluzia că riscurile unei spirale salariale sunt limitate; constată că reziliența piețelor forței de muncă și unele indexări menite să compenseze pierderea puterii de cumpărare este posibil să contribuie la o creștere serioasă a salariilor; invită BCE să monitorizeze cu atenție acest risc;

24. este preocupat de faptul că BCE se bazează în continuare pe agențiile private de rating de credit pentru a stabili ratingurile obligațiunilor suverane în cadrul său de garantare; își reiterează apelul adresat BCE de a pune capăt acestei practici;

25. subliniază că o transmisie uniformă a politicii monetare este vitală pentru ca BCE să își îndeplinească mandatul de stabilitate a prețurilor; subliniază că divergențele excesive între randamentele obligațiunilor suverane fac ca condițiile de creditare să fie incompatibile cu transmisia uniformă a politicii monetare; ia act de decizia BCE din 15 iunie 2022 de a aplica flexibilitate în reinvestirea rambursărilor datorate în virtutea programului de achiziționare de urgență din timpul pandemiei; remarcă lansarea instrumentului de protecție a transmisiei, menit să sprijine transmiterea cu succes a politicii monetare în zona euro;

26. observă cu îngrijorare că combinația între operațiunile ieftine țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO) și creșterea ratelor dobânzii le dă ocazia băncilor europene să facă profituri suplimentare de miliarde; salută decizia adoptată de BCE la reuniunea sa din octombrie, care a împiedicat acest arbitraj;

27. este îngrijorat de faptul că principalele bănci centrale din lume nu își coordonează între ele politicile monetare; se arată îngrijorat și de faptul că un ciclu simultan de creșteri ale ratelor în toată lumea va duce la o înăsprire fără precedent a condițiilor de politică monetară; invită BCE să inițieze un dialog internațional cu alte bănci centrale;

Obiective secundare

28. reamintește că la dialogul monetar din noiembrie 2021 președinta BCE a afirmat că „printre obiectivele secundare, avem clar în minte dezvoltarea economică, respectul față de mediu, lupta împotriva schimbărilor climatice ș.a.m.d.; Și desigur, ele trebuie luate în calcul, în special dacă aceste obiective secundare sunt indicate foarte clar de celelalte instituții, în special de Parlamentul European”; sugerează să se profite de această rezoluție pentru a furniza informații BCE despre obiectivele secundare[6];

29. reamintește că, fără a afecta obiectivul de a asigura stabilitatea prețurilor, la articolul 3 TFUE impune BCE să sprijine politicile economice generale ale Uniunii, subliniază că există o ierarhie clară între obiectivele BCE;

30. reține că politicile monetare ale BCE care vizează îndeplinirea mandatului său principal fac obiectul unei evaluări a proporționalității; constată că evaluarea proporționalității ia în considerare impactul măsurilor de politică monetară asupra politicilor economice și economice în sens mai larg, abordate în această secțiune; subliniază că, atunci când trebuie să aleagă între diferite seturi de politici care duc în egală măsură la stabilitatea prețurilor, BCE va opta pentru cele care sprijină cel mai bine politicile economice generale ale UE[7];

31. invită BCE să dedice un capitol special în raportul său anual în care să explice cum a interpretat și a îndeplinit obiectivele sale secundare și să prezinte efectele politicii sale monetare asupra politicilor economice generale ale UE;

32. consideră ca obiective economice esențiale un nivel ridicat de creștere sustenabilă social, ecologic și economic și o economie socială de piață extrem de competitivă, care vizează ocuparea integrală a forței de muncă; reamintește importanța Pilonului european al drepturilor sociale; subliniază că aceste obiective sunt realizate cel mai bine atunci când piața liberă funcționează într-un mediu macroeconomic stabil, bazat pe niveluri previzibile ale prețurilor;

33. subliniază rolul esențial al IMM-urilor pentru economia UE, convergența economică și socială și ocuparea forței de muncă, precum și pentru înfăptuirea dublei tranziții (digitale și climatice);

34. sugerează BCE ca, la evaluarea proporționalității, să ia în considerare faptul că costurile operațiunilor sale de politică monetară nu ar trebui să fie suportate în mod disproporționat de categoriile cu venituri mai mici și de grupurile cele mai vulnerabile și să evalueze impactul operațiunilor sale de politică monetară asupra acestor grupuri, gândindu-se, totodată, că inegalitatea de venituri și de avere afectează negativ transmiterea cu succes a politicii monetare[8];

35. face un apel la BCE, ca instituție independentă, să se abțină ca și până acum de la decizii motivate politic în exercițiul mandatului său;

Acțiuni de combatere a schimbărilor climatice

36. constată că stabilitatea prețurilor și un mediu macroeconomic stabil sunt necesare pentru a încuraja investițiile ecologice și ar putea contribui, printre altele, la crearea unor condiții propice pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris; invită BCE să evalueze în ce măsură schimbările climatice îi afectează capacitatea de a menține stabilitatea prețurilor;

37. reamintește că, în calitate de instituție a UE, BCE are obligația să respecte Acordul de la Paris, conform angajamentelor UE;

38. ia act de decizia Consiliului guvernatorilor de a lua măsuri suplimentare pentru a include aspectele legate de schimbările climatice în cadrul politicii monetare a Eurosistemului;

39. constată că noțiunea de neutralitate a pieței este legată de principiul „unei economii de piață deschise în care concurența este neîngrădită”; invită BCE, respectându-i independența, să remedieze disfuncționalitățile pieței și să asigure alocarea eficientă a resurselor pe termen lung, rămânând totodată cât se poate de apolitică și respectând principiul neutralității pieței; ia act de faptul că BCE s-a abătut deja, în mai multe rânduri, de la principiul neutralității pieței; subliniază că astfel de decizii nu trebuie să se ia în detrimentul atingerii obiectivului principal al BCE;

40. remarcă anunțul BCE de a-și decarboniza participațiile la obligațiunile corporative „înclinându-și” portofoliul în direcția bună; subliniază că programele BCE de achiziționare de active constituie o politică monetară neconvențională, care ar trebui aplicată numai în circumstanțe economice cu totul neobișnuite; în plus, pune în lumină că aceste participații sunt un produs derivat al luptei anterioare împotriva inflației mici și că a face investiții nu este un obiectiv de politică monetară;

41. mai remarcă și anunțul privind ecologizarea cadrului de garanții al BCE, care va contribui la reducerea riscului financiar în bilanțul BCE;

42. felicită BCE pentru anunțul de a optimiza instrumentele și capacitățile Eurosistemului de evaluare a riscurilor pentru a include mai bine riscurile legate de climă și mediu, de exemplu prin sistemele sale interne de evaluare a creditelor; felicită BCE în special pentru că le-a pus în vedere agențiilor de rating să mărească transparența față de modul în care includ riscurile climatice în ratingurile lor și să dea dovadă de mai multă strictețe în ce privește cerințele de publicare a informațiilor despre riscurile climatice;

43. apreciază planul de acțiune al BCE și foaia sa de parcurs detaliată privind acțiunile de combatere a schimbărilor climatice pentru a integra și mai mult considerente legate de schimbările climatice în cadrul și în modelele sale de politici;

44. apreciază testul de rezistență la riscurile climatice elaborat de BCE pentru a evalua reziliența băncilor și a corporațiilor la tranziția climatică; constată din rezultatele publicate la 8 iulie 2022 că majoritatea băncilor nu au cadre solide de testare a riscurilor climatice și nu dispun de date relevante; roagă BCE să le ofere orientări utile și să reducă birocrația; constată că supravegherea bancară ar trebui să se bazeze pe riscuri și nu pe considerente secundare; invită băncile să își intensifice eforturile de măsurare și gestionare a riscurilor climatice;

45. felicită BCE pentru că și-a redus emisiile de carbon cu 10,7 % între 2020 și 2021;

Transparența, responsabilitatea, egalitatea de gen și alte aspecte

46. subliniază că este necesar să se consolideze în continuare mecanismele de răspundere și de transparență ale BCE; constată că, deși BCE și-a lărgit setul de instrumente și obiectivele urmărite pe lângă stabilitatea prețurilor, practicile sale în materie de răspundere nu au evoluat decât parțial; așteaptă cu interes să se oficializeze, în scris, practicile actuale prin care BCE răspunde în fața Parlamentului European; își reiterează apelul adresat BCE de a răspunde și mai mult pentru acțiunile sale în fața Parlamentului European;

47. apreciază răspunsurile substanțiale și detaliate furnizate de BCE la rezoluția Parlamentului referitoare la raportul anual al BCE pe 2020; invită BCE să dea socoteală și în viitor la fel de mult pentru acțiunile sale și să continue să își publice în fiecare an răspunsurile scrise la rezoluțiile Parlamentului referitoare la Raportul anual al BCE;

48. roagă BCE să raporteze mai bine despre pozițiile pe care le adoptă în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, inclusiv în scris;

49. salută noua politică de comunicare, care cuprinde metode mai accesibile de a explica și de a prezenta deciziile de politică ale BCE publicului larg și părților interesate;

50. felicită BCE pentru atenția pe care o acordă riscurilor de atacuri cibernetice; încurajează BCE să rămână la fel de atentă, în special având în vedere contextul geopolitic;

51. invită BCE să monitorizeze mai intens evoluția criptomonedelor și a riscurilor conexe de atacuri cibernetice, spălare a banilor, finanțare a terorismului și alte activități infracționale legate de anonimatul pe care îl asigură criptoactivele; ține să remarce, în acest context, intrarea în vigoare a Regulamentului privind piețele criptoactivelor;

52. regretă faptul că doar doi membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului guvernatorilor BCE sunt femei; reafirmă că nominalizările în Comitetul executiv ar trebui să asigure o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților și că ar trebui să se prezinte liste scurte Parlamentului; regretă profund că, în loc să trimită liste scurte de candidați, statele membre au nominalizat recent un număr de candidați egal cu numărul de posturi vacante; reamintește că Parlamentul s-a angajat anterior să nu ia în considerare liste scurte care nu respectă principiul echilibrului de gen, în conformitate cu rezoluția sa referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE; invită statele membre care fac parte din zona euro să facă ce ține de ele și să integreze pe deplin principiul egalității de gen în procesele lor de numire și să asigure egalitatea de șanse între bărbați și femei la candidatura pentru funcția de guvernator al băncilor lor centrale naționale;

53. regretă că dezechilibrul de gen persistă și în structura organizatorică a BCE, reflectându-se mai ales în ponderea femeilor în funcții de conducere de nivel superior; constată că cele mai recente statistici disponibile din 2019 încoace indică faptul că ponderea femeilor în toate posturile de conducere ale BCE a crescut la 30,3 %, iar în posturile de conducere de nivel superior la 30,8 %; apreciază noua strategie a BCE de îmbunătățire a echilibrului de gen, inclusiv obiectivul de a mări până la 40 %-51 % ponderea femeilor până în 2026; invită BCE să descrie în raportul său anual cum evoluează situația în acest domeniu;

54. sprijină obiectivul BCE de a mări reprezentarea femeilor, încurajând femeile să se afirme în acest domeniu; laudă, prin urmare, inițiative precum bursa BCE pentru femeile care fac studii economice;

55. ia act de statutul personalului BCE privind conflictele de interese potențiale și încurajează aplicarea îndrăzneață a acestora; remarcă, de asemenea, că cadrul său de etică se află în curs de revizuire; pune în lumină decizia Ombudsmanului European din 26 octombrie 2022, în care face recomandări în acest domeniu, îndeosebi legat de practica „ușilor turnante” la BCE, după un caz recent în care un economist de rang înalt de la această instituție s-a angajat la o bancă americană de investiții[9]; invită BCE să extindă perioada de incompatibilitate prevăzută pentru grupele salariale superioare și la angajații din grupele de salarizare inferioare;

56. invită BCE să elaboreze o strategie privind conduita față de lobbyiști și să extindă obligația de transparență a contactelor profesionale la personalul care nu face parte din Consiliul guvernatorilor;

57. consideră îmbucurător că în 2021 a scăzut numărul de bancnote euro false, atingând cel mai scăzut nivel din 2003 încoace (12 la un milion); invită BCE să intensifice lupta împotriva bancnotelor false și cooperarea sa cu Europol, Interpol și Comisia în urmărirea acestui obiectiv; invită BCE ca, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre, să creeze un sistem pentru o monitorizare mai bună a tranzacțiilor mari, cu scopul de a combate spălarea banilor, evaziunea fiscală și finanțarea terorismului și criminalitatea organizată;

58. felicită BCE pentru progresele înregistrate în proiectul monedei euro digitale și abia așteaptă dialogul cu Parlamentul în această privință; așteaptă cu interes să se încheie faza de analiză de 24 luni a proiectului privind moneda euro digitală și ca Consiliul guvernatorilor să adopte o decizie privind demararea procesului de lansare a monedei euro digitale, de îndată ce colegiuitorii vor asigura temeiul juridic pe baza propunerii pe care urmează să o facă Comisia;

59. subliniază beneficiile preconizate, printre care creșterea eficienței și a incluziunii financiare; este de acord cu BCE că o monedă euro digitală ar trebui să îndeplinească o serie de cerințe minime, inclusiv legate de robustețe, siguranță, eficiență și protecția vieții private; subliniază că o monedă euro digitală poate să completeze, dar nu trebuie să înlocuiască numerarul ca mijloc de plată;

60. invită BCE să examineze cu atenția cuvenită riscurile pentru sectorul bancar și în general pentru împrumuturile acordate economiei reale atunci când concepe moneda euro digitală;

61. regretă profund decizia BCE de a implica Amazon în testarea prototipurilor de interfețe pentru o monedă euro digitală; subliniază că această companie este un concurent potențial în acest domeniu și că, prin urmare, nu ar trebui pusă într-o astfel de poziție, cu atât mai mult cu cât nu primește nicio compensație financiară pentru această misiune; în plus, avertizează că externalizarea infrastructurii digitale a monedei euro către o companie de tehnologie din SUA șubrezește autonomia strategică a UE;

62. cere să se optimizeze cadrul intern al BCE privind denunțarea de nereguli, aliniindu-l la Directiva UE privind avertizorii de nereguli;

63. sugerează să se înființeze un birou de evaluare independent, după modelul celui de la FMI, care ar putea evalua politicile BCE și impactul diferitelor opțiuni de politică, fără a știrbi independența BCE;

°

° °

64. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

31.1.2023

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

44

9

2

Membri titulari prezenți la votul final

Rasmus Andresen, Anna-Michelle Asimakopoulou, Gunnar Beck, Marek Belka, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Gilles Boyer, Markus Ferber, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Frances Fitzgerald, Claude Gruffat, José Gusmão, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Michiel Hoogeveen, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, France Jamet, Ondřej Kovařík, Georgios Kyrtsos, Aušra Maldeikienė, Csaba Molnár, Siegfried Mureșan, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Piernicola Pedicini, Kira Marie Peter-Hansen, Sirpa Pietikäinen, Eva Maria Poptcheva, Evelyn Regner, Antonio Maria Rinaldi, Dorien Rookmaker, Alfred Sant, Joachim Schuster, Ralf Seekatz, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Nicola Beer, Damien Carême, Margarida Marques, Eva Maydell, Andżelika Anna Możdżanowska, Mikuláš Peksa, Jessica Polfjärd, Erik Poulsen

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Andreas Glück, Camilla Laureti, Leopoldo López Gil, Mick Wallace

 


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

44

+

NI

Enikő Győri

PPE

Anna-Michelle Asimakopoulou, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Markus Ferber, Frances Fitzgerald, Danuta Maria Hübner, Leopoldo López Gil, Aušra Maldeikienė, Eva Maydell, Siegfried Mureșan, Luděk Niedermayer, Sirpa Pietikäinen, Jessica Polfjärd, Ralf Seekatz, Inese Vaidere

Renew

Nicola Beer, Gilles Boyer, Giuseppe Ferrandino, Andreas Glück, Ondřej Kovařík, Georgios Kyrtsos, Caroline Nagtegaal, Eva Maria Poptcheva, Erik Poulsen

S&D

Marek Belka, Jonás Fernández, Eero Heinäluoma, Camilla Laureti, Margarida Marques, Csaba Molnár, Evelyn Regner, Alfred Sant, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Irene Tinagli

Verts/ALE

Rasmus Andresen, Damien Carême, Claude Gruffat, Stasys Jakeliūnas, Piernicola Pedicini, Mikuláš Peksa, Kira Marie Peter-Hansen

 

9

-

ECR

Michiel Hoogeveen, Andżelika Anna Możdżanowska, Dorien Rookmaker, Johan Van Overtveldt

ID

Gunnar Beck, France Jamet

NI

Lefteris Nikolaou-Alavanos

The Left

José Gusmão, Mick Wallace

 

2

0

ID

Antonio Maria Rinaldi, Marco Zanni

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

Ultima actualizare: 2 martie 2023
Aviz juridic - Politica de confidențialitate