RAPORT referitor la relațiile UE-Armenia
20.2.2023 - (2021/2230(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Andrey Kovatchev
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la relațiile UE-Armenia
Parlamentul European,
– având în vedere Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte[1] (Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia), care a intrat în vigoare integral la 1 martie 2021,
– având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 17 mai 2022 privind raportul referitor la punerea în aplicare a parteneriatului cu Armenia (SWD(2022)0154),
– având în vedere declarația din 6 octombrie 2022 în urma reuniunii cvadrilaterale dintre președintele Aliev, prim-ministrul Pașinian, președintele Macron și președintele Michel,
– având în vedere declarația referitoare la Nagorno-Karabah din 19 noiembrie 2020 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în numele Uniunii Europene,
– având în vedere hotărârile Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 7 decembrie 2021 în cauzele dintre Armenia și Azerbaidjan,
– având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO),
– având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 26 mai 2020 în cauza Makuchyan și Minasyan/Azerbaidjan și Ungaria (17247/13), care a devenit definitivă la 12 octombrie 2020,
– având în vedere activitățile copreședinților Grupului de la Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),
– având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei din 2 iulie 2021 intitulat „Redresare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic după 2020” (SWD(2021)0186),
– având în vedere Indicele Parteneriatului estic pentru 2021,
– având în vedere rapoartele Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a Consiliului Europei, în special cel de-al patrulea raport de țară privind Armenia, publicat la 4 octombrie 2016, precum și concluziile sale privind punerea în aplicare a recomandărilor referitoare la Armenia, publicate la 10 septembrie 2019,
– având în vedere Rezoluția 2418 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2022 privind presupusele încălcări ale drepturilor persoanelor LGBTI în Caucazul de Sud,
– având în vedere raportul comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului în urma vizitei sale în Armenia, în perioada 16-20 septembrie 2018, publicat la 29 ianuarie 2019,
– având în vedere comunicarea comună din 18 martie 2020 a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „Politica privind Parteneriatul estic după 2020 – Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care produce rezultate pentru toți” (JOIN(2020)0007),
– având în vedere Planul economic și de investiții publicat la 2 iulie 2021,
– având în vedere programul indicativ multianual al Comisiei pentru Irak (2021-2027),
– având în vedere rezultatele celei de-a patra reuniuni a Consiliului de parteneriat UE-Armenia din 18 mai 2022,
– având în vedere raportul final al misiunii de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din cadrul OSCE din 27 octombrie 2021 privind alegerile parlamentare anticipate din Armenia, desfășurate la 20 iunie 2021,
– având în vedere Foaia de parcurs a UE pentru cooperarea cu societatea civilă din Armenia 2021-2027,
– având în vedere rezoluția sa din 4 iulie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte[2],
– având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perioada de pregătire a summitului din iunie 2020[3],
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare, inclusiv cele din 13 septembrie 2012 referitoare la Azerbaidjan: cazul lui Ramil Safarov[4], din 15 aprilie 2015 referitoare la centenarul Genocidului armean[5], din 20 mai 2021 referitoare la situația prizonierilor de război în urma celui mai recent conflict dintre Armenia și Azerbaidjan[6], din 10 martie 2022 referitoare la distrugerea patrimoniului cultural din Nagorno-Karabah[7], din 8 iunie 2022 referitoare la securitatea în cadrul Parteneriatului estic și rolul politicii de securitate și apărare comune[8], din 18 ianuarie 2023 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual 2022[9] și din 19 ianuarie 2023 referitoare la consecințele umanitare ale blocadei din Nagorno-Karabah[10],
– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0036/2023),
A. întrucât, de peste trei decenii, conflictul din Nagorno-Karabah, precum și recentele incursiuni ale Azerbaidjanului pe teritoriul suveran armean au făcut zeci de mii de victime și au provocat distrugeri imense și strămutarea a sute de mii de persoane; întrucât conflictul din Nagorno-Karabah nu a fost încă soluționat;
B. întrucât se estimează că aproximativ 4 500 de persoane din Azerbaidjan și Armenia sunt încă dispărute, iar sute de mii de persoane sunt strămutate în interiorul țării în urma primului conflict din Nagorno-Karabah din anii 1990;
C. întrucât, în conformitate cu declarația de încetare a focului din 9 noiembrie 2020, părțile s-au angajat să rămână pe pozițiile lor din acea zi, să facă schimb de prizonieri de război și de alți deținuți și să deblocheze toate legăturile economice și de transport din regiune;
D. întrucât declarația trilaterală din 9 noiembrie 2020, introdusă după războiul de 44 de zile declanșat de Azerbaidjan în 2020, nu a fost pusă în aplicare pe deplin, iar încetarea focului continuă să fie încălcată în mod repetat, ceea ce a făcut mai multe victime; întrucât războiul de 44 de zile s-a soldat cu 3 825 de victime de partea armeană și 203 persoane sunt încă date dispărute, inclusiv civili;
E. întrucât, în septembrie 2022, Azerbaidjanul a atacat trei provincii armene: Gegharkunik, Syunik și Vayots Dzor; întrucât autoritățile armene au raportat că atacul a dus la ocuparea a 220 km2 de teritoriu suveran armean, că acesta a făcut 201 morți, atât în rândul militarilor, cât și al civililor, și că 27 de persoane sunt date în continuare dispărute;
F. întrucât autoritățile armene estimează că bombardamentele asupra obiectivelor și infrastructurii civile au afectat 36 de comunități și așezări, 192 de case, două școli, un centru medical și trei pensiuni, precum și linii de alimentare cu energie electrică și conducte; întrucât acest lucru constituie o încălcare clară a integrității teritoriale a Armeniei și a normelor de drept internațional care interzic luarea ca țintă a infrastructurii civile;
G. întrucât acțiunile militare azere vin în urma declarațiilor îngrijorătoare ale autorităților azere referitoare la faptul că teritoriul Republicii Armenia este pământ strămoșesc azer și la amenințarea cu folosirea forței; întrucât traficul civil dintre Armenia și Nagorno-Karabah pe coridorul Lachin este blocat din decembrie 2022, ceea ce a avut un impact negativ asupra livrărilor de alimente și a altor aprovizionări și servicii esențiale în regiune;
H. întrucât CEDO a hotărât, la 16 septembrie 2022, că măsura sa provizorie din 29 septembrie 2020, prin care impune părților să își respecte angajamentele asumate în temeiul Convenției Consiliului Europei pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv în ceea ce privește prizonierii de război, este încă în vigoare și se aplică evenimentelor în cauză;
I. întrucât există rapoarte credibile, inclusiv înregistrări video, conform cărora prizonierii de război armeni și alți deținuți au fost supuși execuțiilor extrajudiciare, disparițiilor forțate și profanării morților; întrucât Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ordonat la 7 decembrie 2021 ca Azerbaidjanul să aibă obligația „de a proteja împotriva violenței și a vătămărilor corporale toate persoanele capturate în legătură cu conflictul din 2020 care rămân în detenție și de a le asigura securitatea și egalitatea în fața legii” și a reafirmat această obligație la 12 octombrie 2022; întrucât au apărut și materiale video care prezintă presupuse crime de război împotriva azerilor din timpul războiului din 2020;
J. întrucât, în ciuda eliberării de către autoritățile azere a unor prizonieri de război armeni, un număr nedeclarat de prizonieri, atât militari, cât și civili, sunt încă deținuți în Azerbaidjan în condiții necunoscute;
K. întrucât UE s-a angajat să promoveze o regiune a Caucazului de Sud sigură, stabilă, pașnică și prosperă în beneficiul tuturor locuitorilor din regiune și întrucât UE este pregătită să joace un rol activ în calitate de intermediar onest în medierea unei soluții durabile de pace și ca partener de încredere;
L. întrucât UE sprijină soluționarea pașnică a oricăror conflicte regionale nerezolvate prin mijloace diplomatice;
M. întrucât, în urma reuniunii cvadrilaterale dintre președintele Aliev, prim-ministrul Pașinian, președintele Macron și președintele Michel din 6 octombrie 2022 de la Praga, UE a desfășurat la 20 octombrie 2022 o capacitate temporară de monitorizare de-a lungul părții armene a frontierei internaționale cu Azerbaidjanul, cu obiectivul de a monitoriza, analiza și raporta situația din regiune, care a rămas la fața locului până la 19 decembrie 2022; întrucât, la 23 ianuarie 2023, UE a decis să înființeze o misiune civilă în Armenia;
N. întrucât Armenia și Azerbaidjanul au făcut propuneri privind condițiile pentru un tratat de pace care să reglementeze relațiile dintre statele lor; întrucât liderii politici ai acestor țări au convenit recent să intensifice activitatea de fond pentru a face să avanseze proiectul de text;
O. întrucât rezultatul conflictului din 2020 din Nagorno-Karabah și din împrejurime a traumatizat societatea armeană și a aruncat țara într-o criză politică profundă; întrucât țara a organizat ulterior alegeri parlamentare anticipate în 2021; întrucât campania electorală a scos la iveală o polarizare profundă, care s-a reflectat în retorica dură; întrucât rezultatul alegerilor nu a redus tensiunile politice, care au fost alimentate și mai mult de provocările de securitate cu care s-a confruntat Armenia;
P. întrucât o normalizare durabilă a relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan impune încetarea tuturor violențelor, tratarea tuturor cauzelor profunde ale conflictelor, în special garantarea drepturilor și securității populației armene din Nagorno-Karabah, precum și punerea în aplicare deplină a tuturor acordurilor încheiate între Armenia și Azerbaidjan pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a relațiilor bilaterale și a întregii regiuni; întrucât un astfel de obiectiv poate fi atins numai atunci când autoritățile din Armenia și Azerbaidjan pot garanta coexistența pașnică și respectarea drepturilor minorităților;
Q. întrucât conflictele armate dintre Armenia și Azerbaidjan au avut un impact catastrofal asupra patrimoniului cultural, religios și istoric al întregii regiuni;
R. întrucât, în ordinul CIJ din 7 decembrie 2021, prin care Azerbaidjanul a fost obligat să prevină și să pedepsească actele de vandalism și de profanare care afectează patrimoniul cultural armean, au fost făcute acuzații serioase cu privire la implicarea autorităților azere în distrugerea cimitirelor, bisericilor și monumentelor istorice din Nagorno-Karabah;
S. întrucât relațiile dintre UE și Armenia se bazează pe valori comune, cum ar fi democrația, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, și pe interesul comun de a implica Armenia în reformele economice și politice, precum și în cooperarea regională, inclusiv în cadrul Parteneriatului estic; întrucât obiectivul final al Uniunii ar trebui să fie acela de a sprijini Armenia în procesul său de reformă;
T. întrucât apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv prin respectarea Cartei ONU, a Declarației universale a drepturilor omului și a Convenției europene a drepturilor omului, reprezintă un principiu esențial al Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia;
U. întrucât apărătorii drepturilor omului, activiștii și organizațiile societății civile independente se confruntă adesea cu discursuri de instigare la ură online, campanii de denigrare și atacuri din partea diferitelor grupuri de dreapta legate de regimurile anterioare din Armenia; întrucât aceștia nu beneficiază de protecție și recunoaștere pentru activitatea pe care o desfășoară pentru societatea țării și pentru reformele democratice, în special pentru promovarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept;
V. întrucât, în seara zilei de 20 octombrie 2022, un cuplu de tineri homosexuali cu vârste cuprinse între 16 și 21 de ani s-a sinucis ca urmare a discriminării omniprezente din societatea armeană, cauzate de faptul că, ani de zile, guvernului nu a luat nicio măsură în ceea ce privește lupta împotriva discriminării și egalitatea; întrucât discursul instigator la ură s-a răspândit pe rețelele de socializare și pe aplicațiile de mesagerie fără a fi pedepsit, alimentând discriminarea existentă față de persoanele LGBTIQ; întrucât, recent, au avut loc atacuri pe platformele de comunicare socială împotriva ONG-ului „Right Side”, organizație care apără drepturile persoanelor transgen; întrucât atacatorii au difuzat informații false, au incitat la ură și au proferat amenințări cu moartea la adresa fondatorului său, apărătorul drepturilor fundamentale ale persoanelor transgen, Lilit Martirosyan; întrucât, începând cu vara anului 2022, au avut loc în mod repetat atacuri violente împotriva femeilor transgen, inclusiv un incident petrecut în iulie 2022 la Erevan, unde autorul a transmis în direct atacul pe platformele sociale și a primit aprecieri;
W. întrucât drepturile persoanelor LGBTIQ din Armenia sunt, în cel mai bun caz, ignorate și, în cel mai rău caz, combătute în mod activ de guvern și de instituțiile statului; întrucât harta și indicele curcubeu din 2022 al Asociației Internaționale a Persoanelor Lesbiene, Gay, Bisexuale, Transsexuale și Intersex din Europa arată că Armenia are unul dintre cele mai mari deficite în ceea ce privește legislația și politicile de protecție a persoanelor LGBTIQ și că a fost al treilea cel mai „slab elev” dintre toate țările Consiliului Europei, la egalitate cu Federația Rusă;
X. întrucât, în 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție privind încălcările drepturilor persoanelor LGBTI în Caucazul de Sud și a adresat mai multe apeluri autorităților să reformeze legislația pentru a pune capăt acestor încălcări; întrucât recomandările reflectă constatările ECRI din 2016; întrucât, în 2019, ECRI concluzionase deja că recomandările sale nu au fost abordate în mod suficient și că nu a fost adoptată niciuna dintre dispozițiile relevante din noul Cod penal; întrucât lipsa de reacție a guvernului la recomandările organismelor internaționale este alarmantă;
Y. întrucât CEDO a recunoscut, în hotărârea sa în cauzele 71367/12 și 72961/12 (Ogazenova/Armenia), că sunt necesare măsuri de drept penal în ceea ce privește discursul de incitare la ură, în special pe motive de orientare sexuală și viață sexuală; întrucât legislația națională interzice în prezent discursul de incitare la ură, dar orientarea sexuală și identitatea de gen continuă să nu fie incluse în caracteristicile victimelor infracțiunii, în ciuda recomandărilor organismelor internaționale relevante în acest sens;
Z. întrucât, între 2016 și 2021, Armenia a realizat o îmbunătățire cu 16 puncte a indicelui de percepție a corupției stabilit de Transparency International;
AA. întrucât Armenia a înregistrat îmbunătățiri semnificative în materie de democrație și progrese în lupta împotriva corupției, însă reformele anticorupție și judiciare promise au încetinit în 2021, ca urmare a crizei politice și economice declanșate de pandemie și de reluarea conflictului din Nagorno-Karabah;
AB. întrucât, în vecinătatea sa, Armenia ocupă locul întâi în Indicele democrației pentru 2021 al Economist Intelligence Unit și în Indicele mondial al libertății presei pentru 2022 al organizației Reporteri fără frontiere;
AC. întrucât Armenia s-a clasat mai bine în raportul „Women, Business and Law 2022” al Băncii Mondiale, în raportul pe 2022 al Indicelui mondial privind ecosistemul de întreprinderi nou-înființate și în raportul pe 2021 privind competitivitatea în domeniul turismului și al călătoriilor al Forumului Economic Mondial;
AD. întrucât clasarea Armeniei în Indicele 2020-2021 al Forumului societății civile al Parteneriatului estic s-a îmbunătățit și Armenia a obținut prima poziție în ceea ce privește democrația și buna guvernanță; întrucât Armenia a primit o evaluare pozitivă în raportul „Nations in Transit 2022” al Freedom House;
AE. întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut implicații negative pentru regiunea Caucazul de Sud și a complicat și mai mult situația securității din regiune;
AF. întrucât pretinsa disponibilitate a Rusiei de a garanta securitatea Armeniei s-a dovedit a fi inexistentă, după cum o demonstrează lipsa de reacție la atacurile continue ale Azerbaidjanului, chiar și în lumina încercării Armeniei de a recurge la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC); întrucât partidele democratice și organizațiile societății civile din Armenia au început să pună sub semnul întrebării apartenența țării la OTSC; întrucât forțele ruse de menținere a păcii mobilizate în regiune nu au vrut și nu au putut să prevină alte atacuri din partea Azerbaidjanului, iar prezența lor a scăzut constant, în special după începerea războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;
AG. întrucât Armenia este ținta dezinformării din partea țărilor vecine, în special din partea mass-mediei din Rusia, deoarece agențiile de presă armene se bazează în mare parte pe surse și agenții de știri din Rusia;
AH. întrucât Armenia este ținta operațiunilor de informare ale Azerbaidjanului, în special cu scopul de a hărțui utilizatorii platformelor sociale și de a disemina informații false,
Soluționarea conflictelor și readucerea la normal a relațiilor Armenia-Azerbaidjan
1. consideră că conflictul armat din Nagorno-Karabah dintre Armenia și Azerbaidjan, care a provocat de-a lungul anilor suferințe și distrugeri uriașe, a împiedicat mult dezvoltarea socioeconomică și stabilitatea întregii regiuni a Caucazului de Sud; este convins că o pace de durată și sustenabilă între Armenia și Azerbaidjan nu poate fi obținută pe calea armelor și a amenințării de a recurge la forță, ci necesită o soluționare cuprinzătoare pe cale politică, în concordanță cu dreptul internațional, inclusiv cu principiile consacrate în Carta ONU, cu Actul final de la Helsinki al OSCE din 1975, și anume nerecurgerea la violență, integritatea teritorială, egalitatea în drepturi și autodeterminarea popoarelor, și cu principiile de bază din 2009 ale Grupului de la Minsk al OSCE și toate acordurile încheiate între cele două părți, inclusiv Declarația de la Alma Ata din 1991;
2. reafirmă că, pentru a fi eficace, un tratat de pace cuprinzător trebuie să includă dispoziții care să garanteze integritatea teritoriului suveran armean, drepturile și securitatea populației armene care locuiește în Nagorno-Karabah și în alte zone afectate de conflict, precum și întoarcerea rapidă și sigură a refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării la casele lor; reamintește că rămâne nerezolvată cauza principală a conflictului, și anume situația și securitatea populației armene din Nagorno-Karabah și statutul fostei regiuni autonome; face apel la comunitatea internațională să nu piardă din vedere acest conflict, care reprezintă o chestiune de stabilitate și de securitate pentru întreaga regiune;
3. condamnă ferm agresiunea armată de amploare pe care Azerbaidjanul a efectuat-o în septembrie 2022 asupra mai multor locuri de pe teritoriul suveran al Armeniei, ceea ce a constituit o încălcare gravă a acordului de încetare a focului și a contrazis angajamentele anterioare, inclusiv pe cele asumate în cadrul negocierilor mediate de UE; condamnă incursiunile militare pe teritoriul recunoscut la nivel internațional al Armeniei începând din mai 2021; reamintește că acest lucru vine în urma încălcărilor integrității teritoriale a Republicii Armenia, raportate în mai și noiembrie 2021; îndeamnă ca toate forțele să se întoarcă la pozițiile deținute la 9 noiembrie 2020 și subliniază că ultima agresiune din septembrie nu are nicio legătură directă cu conflictul de lungă durată care vizează Nagorno-Karabah; reiterează faptul că integritatea teritorială a Armeniei trebuie respectată pe deplin, în conformitate cu dreptul internațional și cu Carta ONU și invită, prin urmare, autoritățile azere să se retragă imediat din toate părțile teritoriului Armeniei și să elibereze prizonierii de război aflați sub controlul lor; îndeamnă UE să se implice mai activ în soluționarea conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan; subliniază că ambele părți trebuie să respecte principiul integrității teritoriale, care este esențial pentru pacea din regiune;
4. condamnă blocada coridorului Lachin; îndeamnă Azerbaidjanul să elimine orice obstacole care ar împiedica libertatea și securitatea circulației de-a lungul acestui coridor, așa cum se prevede în declarația trilaterală din 9 noiembrie 2020; invită Armenia și Azerbaidjan să abordeze toate preocupările legate de funcționarea coridorului Lachin prin dialog și consultări cu toate părțile implicate;
5. regretă pierderile semnificative de vieți omenești, pagubele și distrugerile; ia act, în special, de faptul că atacul din septembrie 2022 s-a soldat cu aproape 300 de morți, dintre care 210 militari și civili armeni, și că cel puțin 7 600 de civili au fost strămutați din provinciile armene Vayots Dzor, Syunik și Gegharkunik, conform Avocatului Poporului armean;
6. îndeamnă Armenia și Azerbaidjanul să pună în aplicare pe deplin declarația trilaterală de încetare a focului din 9 noiembrie 2020 în toate aspectele sale și condamnă Azerbaidjanul pentru încălcările regulate ale declarației de încetare a focului; subliniază necesitatea de a face să avanseze discuțiile privind viitorul tratat de pace, de a aborda cauzele profunde ale conflictului și de a se abține de la orice acte care ar putea duce la o nouă escaladă a acestuia; reamintește că punerea în aplicare a articolului 9 din declarația de încetare a focului din 9 noiembrie 2020 nu poate fi contrară integrității teritoriale și suveranității Republicii Armenia;
7. invită ambele părți să aplice urgent măsuri prin care să-și pregătească populațiile pentru a conviețui pașnic, inclusiv măsuri care să urmărească consolidarea contactelor interpersonale; insistă asupra necesității urgente ca ambele părți, și în special autoritățile azere, să se abțină de la orice retorică ostilă sau de la orice acțiune care ar putea fi percepută ca instigând la ură sau violență directă sau ca susținând impunitatea sau care riscă să submineze eforturile de instituire și promovare a unui climat favorabil încrederii și reconcilierii, cooperării și păcii durabile; subliniază că trebuie să se ia urgent măsuri sporite și credibile de consolidare a încrederii pentru a lupta împotriva problemelor cronice de polarizare, a lipsei de încredere, a discursurilor de incitare la ură și a altor retorici incendiare;
8. invită Armenia și Azerbaidjanul să instituie un mecanism de justiție tranzitoriu, ca o măsură de consolidare a încrederii, în vederea realizării unei păci și reconcilieri durabile, să recunoască suferința ambelor părți, cu mandatul de a stabili soarta persoanelor dispărute, de a repatria prizonierii de război și de a se investi în stabilirea adevărurilor istorice pe baza unei evaluări factuale a evenimentelor din timpul conflictului armat care a început în 1988; propune ca acest mecanism să includă membri ai comunității academice, jurnaliști independenți și activiști ai societății civile din ambele țări; recomandă ca UE să sprijine și să contribuie la facilitarea acestei activități în colaborare cu alte organisme, cum ar fi ONU, Consiliul Europei și alte organizații internaționale relevante;
9. reamintește că pasivitatea percepută a Uniunii în timpul războiului din 2020 și imediat după acesta a oferit altor actori regionali, cum ar fi Rusia, Iran și Turcia, posibilitatea de a câștiga influență în regiune; evidențiază faptul că o diplomație preventivă europeană mai activă ar fi putut contribui la împiedicarea un astfel de rezultat; sprijină ferm, așadar, inițiativa președintelui Consiliului European, Charles Michel, de a convoca și a mijloci reuniunile bilaterale ale liderilor Armeniei și Azerbaidjanului la Bruxelles și încurajează activitatea desfășurată la fața locului de reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia; subliniază importanța unui angajament strâns și continuu al UE și a formatului de mediere condus de UE pentru a preveni noi atacuri și pentru a ajunge la o soluționare pașnică a conflictului;
10. invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să își intensifice eforturile pentru a revitaliza și a contribui în mod eficace la soluționarea pașnică a acestui conflict, inclusiv prin sprijin pentru stabilizare, reabilitare post-conflict, reconstrucție și măsuri de consolidare a încrederii;
11. îndeamnă guvernele celor două țări să se angajeze pe deplin în elaborarea unui tratat de pace cuprinzător și reciproc acceptabil care ar trebui să abordeze securitatea populației armene din Nagorno-Karabah, întoarcerea persoanelor strămutate în interiorul țării și a refugiaților și protecția patrimoniului cultural, religios și istoric; salută, în acest sens, reuniunile miniștrilor afacerilor externe din ambele țări din 30 septembrie 2022, de la Geneva, și din 8 noiembrie 2022, de la Washington D.C.;
12. salută înființarea comisiilor de delimitare a frontierei dintre Azerbaidjan și Armenia și ia act de discuțiile inițiale referitoare la procesul de delimitare a frontierelor; salută cea de a treia reuniune a comisiilor de delimitare a frontierelor din 3 noiembrie 2022 de la Bruxelles și îndeamnă UE să monitorizeze îndeaproape acest proces; invită ambele părți să finalizeze procesul de delimitare a frontierelor și să semneze un tratat de pace cât mai curând posibil, precum și să colaboreze pentru a finaliza procesul de deminare;
13. salută acordul la care s-a ajuns cu ocazia reuniunii cvadrilaterale dintre președintele Aliev, prim-ministrul Pașinian, președintele Macron și președintele Michel, la 6 octombrie 2022, în cadrul reuniunii Comunității politice europene de la Praga care urmărește trimiterea unei misiuni civile a UE formate din 40 de experți însărcinați cu o misiune de monitorizare pentru o perioadă de două luni, care s-a încheiat la 19 decembrie 2022, de-a lungul părții armene a frontierei cu Azerbaidjan, pentru a sprijini consolidarea încrederii prin monitorizarea respectării acordului de încetare a focului și pentru a sprijini activitatea comisiilor de frontieră;
14. salută înființarea misiunii civile a Uniunii Europene în Armenia în cadrul politicii de securitate și apărare comune, care urmărește să contribuie la creșterea securității în regiune prin reducerea numărului de incidente din zonele de conflict și de frontieră din Armenia, să reducă nivelul riscurilor pentru populația care locuiește în aceste zone și, prin urmare, să contribuie la normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan pe teren, sporind, în același timp, vizibilitatea UE în regiune; salută disponibilitatea Armeniei de a facilita prezența misiunii care va fi trimisă în curând pe teritoriul său și invită Azerbaidjanul să permită prezența misiunii UE și pe partea sa de frontieră; solicită ca procesul de delimitare să fie facilitat la nivel internațional de către UE și/sau OSCE pentru a asigura credibilitatea, corectitudinea și durabilitatea;
15. reiterează faptul că trebuie să se ajungă la un acord privind transporturile și comunicarea între regiunile vestice ale Azerbaidjanului și Republica Autonomă Naxcivan, care să nu încalce integritatea teritorială a Armeniei, și că este necesar ca acest acord să fie pus în aplicare prin mijloace pașnice; insistă că modalitățile de transport de mărfuri pe această rută trebuie să fie convenite la nivel bilateral între Armenia și Azerbaidjan; constată că deblocarea legăturilor regionale de transport și de comunicații va reprezenta o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea socioeconomică în întreaga regiune a Caucazului de Sud;
16. consideră bine-venit sprijinul umanitar acordat de UE populației afectate de conflicte din Nagorno-Karabah și din jurul acesteia și rolul său principal în asistența pentru deminarea umanitară în zonele afectate de conflict; solicită Comisiei să asigure finanțare și asistență suplimentară pentru eforturile de deminare, inclusiv echipamente, formare și educația în materie de riscuri; solicită o cooperare suplimentară în materie de deminare cu experți din statele membre ale UE și ONG-uri;
17. invită Comisia să sporească asistența acordată de UE persoanelor aflate în dificultate, să înlesnească punerea în practică a unor măsuri mai ambițioase de creștere a încrederii și să promoveze dialogul interreligios și interetnic, să protejeze drepturile minorităților și să îmbunătățească contactele interpersonale între cetățeni pentru a pune bazele unei coexistențe durabile și pașnice; solicită să se găsească soluții reciproc acceptabile pentru întoarcerea în siguranță a populațiilor strămutate;
18. constată că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a creat dificultăți multiple pentru Armenia în ceea ce privește securitatea și dezvoltarea economică și are, de asemenea, implicații societale majore, atât ca urmare a sosirii masive de cetățeni ruși în țară, cât și a impactului indirect pe care sancțiunile internaționale împotriva Rusiei îl au asupra economiei armene; invită UE să sprijine Armenia în atenuarea consecințelor economice și sociale ale acestor evoluții;
19. sugerează să se instituie un mecanism de garanție internațional temporar pentru siguranța și securitatea populației armene și a tuturor celor care se întorc în Nagorno-Karabah;
20. evidențiază că medierea internațională este importantă, având în vedere dezechilibrul semnificativ de putere dintre părți, precum și rolul deosebit de important al UE în acest context pentru a asigura un acord echitabil și protecția drepturilor populației din Nagorno-Karabah;
21. solicită să se acorde acces organizațiilor umanitare internaționale la Nagorno-Karabah, în special Organizației Națiunilor Unite, și reamintește că, în prezent, numai Comitetul Internațional al Crucii Roșii are acces în regiune, ceea ce este insuficient pentru a evalua cu exactitate condițiile și nevoile populației care locuiește acolo;
22. își exprimă îngrijorarea cu privire la prezența așa-numitelor „forțe de menținere a păcii” ale Rusiei și la potențialul lor impact asupra evoluțiilor politice din Caucazul de Sud și asupra viitorului agendei de reforme din regiune;
23. constată că, odată cu expirarea mandatului de consolidare a păcii al forțelor ruse peste trei ani, ar trebui să se asigure o nouă prezență a forțelor de menținere a păcii pe teren și subliniază necesitatea ca aceasta să fie o misiune internațională de menținere a păcii;
24. este în continuare profund îngrijorat de soarta prizonierilor de război armeni și a civililor plasați în detenție în timpul conflictului și după conflict și încă deținuți ilegal de Azerbaidjan; salută eliberarea unora dintre ei; dezaprobă condamnarea și menținerea în detenție a celor 33 de prizonieri de război și prizonieri civili confirmați; subliniază că plasarea acestora în detenție este contrară tuturor apelurilor comunității internaționale, inclusiv ale Parlamentului, de a elibera toți prizonierii de război și prizonierii civili rămași captivi; subliniază că atât Armenia, cât și Azerbaidjanul sunt părți la Convenția de la Geneva (III) privind tratamentul prizonierilor de război, care stipulează că prizonierii de război trebuie să fie în orice moment tratați în mod uman și trebuie să fie eliberați și repatriați fără întârziere după încetarea ostilităților active; regretă, cu toate acestea, că este în continuare necunoscută soarta a peste 200 de armeni, inclusiv 20 de civili, în legătură cu războiul din 2020 și locul unde se află aceștia; ia act de faptul că Grupul de lucru al ONU pentru disparițiile forțate sau involuntare a inițiat proceduri și a solicitat informații din partea Azerbaidjanului cu privire la cel puțin 18 persoane dispărute; invită ambele părți să clarifice soarta celor dispăruți și locul dispariției lor și să trateze trupurile neînsuflețite cu demnitate; solicită din nou, să fie eliberați imediat și necondiționat toți deținuții rămași, inclusiv cei capturați în timpul recentelor confruntări militare, și ca ei să fie tratați în conformitate cu dreptul internațional umanitar;
25. condamnă în termenii cei mai fermi torturarea, mutilarea și uciderea personalului militar armean, printre care se numărau și femei, și a opt prizonieri de război armeni neînarmați de către forțele armate azere în septembrie 2022; regretă că autorii au filmat aceste acte odioase și le-au postat ei înșiși pe rețelele de socializare; ia act de rapoartele grupurilor de apărare a drepturilor omului, în special ale Human Rights Watch, care clasifică acest act drept crimă de război; cere să se facă o anchetă completă, independentă și imparțială pentru a-i identifica pe cei responsabili și a-i trage la răspundere pentru faptele lor;
26. condamnă toate formele de tortură și disparițiile forțate, precum și relele tratamente și profanarea trupurilor neînsuflețite; solicită autorităților azere să se asigure că ancheta inițiată la 2 octombrie 2022 de parchetul militar este transparentă și eficace și conduce la tragerea la răspundere a soldaților și comandanților responsabili; constată, în acest context, că, până în prezent, nu a fost comunicată nicio informație în acest sens; invită, în același timp, autoritățile de anchetă armene să continue ancheta privind înregistrarea video din 2020 a soldaților azeri care se presupune că au fost supuși crimelor de război și să identifice autorii și să-i tragă la răspundere;
27. insistă că ambele state au obligația internațională de a efectua anchete independente, prompte, publice și eficiente și de a urmări penal toate acuzațiile credibile de încălcări grave ale Convențiilor de la Geneva și de alte încălcări ale dreptului internațional, precum și de crime de război, pentru a asigura tragerea la răspundere a celor responsabili și despăgubirea victimelor;
28. denunță distrugerea patrimoniului cultural, religios și istoric armean și azer de la începutul conflictului din Nagorno-Karabah; îndeamnă Azerbaidjanul și Armenia să se abțină de la distrugerea sau neglijarea în continuare a patrimoniului cultural, religios sau istoric din regiune sau de la modificarea originilor sale și, să depună, în schimb, eforturi pentru a conserva, proteja și promova această diversitate bogată; solicită responsabilitate în ceea ce privește astfel de acțiuni; subliniază că distrugerea patrimoniului cultural sporește tensiunea și ura între țări și contribuie la destabilizarea regiunii, subminând astfel eforturile discuțiilor bilaterale care au avut loc recent; solicită să se restaureze siturile deteriorate în conformitate cu standardele și indicațiile Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), precum și o mai mare implicare a comunității internaționale în protejarea patrimoniului cultural și religios din regiune; regretă că, la doi ani de la semnarea declarației de încetare a focului din 9 noiembrie 2020, misiunea UNESCO nu a reușit să viziteze zonele afectate; invită Armenia și Azerbaidjanul să coopereze pe deplin cu UNESCO și să permită și să faciliteze de urgență vizita misiunii sale în ambele țări, fără condiții prealabile; ia act de disponibilitatea exprimată de Armenia de a primi o astfel de misiune;
29. încurajează intensificarea contactelor bilaterale dintre autoritățile politice din Armenia și Azerbaidjan; subliniază rolul jucat de societățile civile din ambele țări în îmbunătățirea relațiilor dintre acestea; subliniază necesitatea de a se consulta și de a coopera cu societatea civilă și cu apărătorii drepturilor omului, în special în ceea ce privește chestiunile legate de reconciliere și de asistență umanitară, precum și importanța unei finanțări durabile și a libertății acestor organizații de a-și desfășura activitatea fără restricții; solicită, prin urmare, Comisiei să sprijine organizațiile societății civile din Armenia și Azerbaidjan care contribuie cu adevărat la reconciliere;
Politica externă și de securitate
30. sprijină normalizarea relațiilor dintre Armenia și Turcia în interesul reconcilierii, al stabilității și securității regionale, precum și al dezvoltării socioeconomice și salută progresele înregistrate până în prezent, inclusiv reluarea zborurilor între cele două țări; cere să se pună în aplicare rapid acordurile încheiate de reprezentanții speciali; reamintește că încercarea anterioară de a normaliza relațiile dintre Armenia și Turcia prin semnarea protocoalelor din 2009 a eșuat din cauza sprijinului unilateral acordat de Turcia Azerbaidjanului și a deciziei sale de a condiționa deschiderea frontierei și stabilirea relațiilor diplomatice cu Armenia de soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah; invită ambele părți să se implice în acest proces cu bună-credință și fără a impune condiții prealabile și invită Uniunea să sprijine activ acest proces; își exprimă speranța că acest lucru ar putea da un impuls normalizării relațiilor în regiunea Caucazului de Sud; încurajează încă o dată Turcia să recunoască genocidul armean pentru a deschide calea unei veritabile reconcilieri între poporul turc și cel armean și să își respecte pe deplin obligațiile de a proteja patrimoniul cultural armean;
31. reamintește că clauzele OTSC nu au fost activate nici în timpul războiului din 2020, nici în septembrie 2022, în ciuda cererilor armenilor; încurajează Armenia, pentru a asigura o mai bună protecție a suveranității și integrității sale teritoriale, să ia în considerare posibilitatea de a-și diversifica parteneriatele și potențialele alianțe în domeniul securității cu partenerii săi regionali și euro-atlantici, deoarece dependența sa îndelungată de Rusia și de aliații săi în cadrul OTSC s-a dovedit a fi insuficientă;
32. ia act de faptul că Iranul are interesul de a împiedica construirea de noi căi de transport între Republica Autonomă Naxcivan și regiunile vestice ale Azerbaidjanului, așa cum s-a convenit în declarația de încetare a focului din 9 noiembrie 2020, care, dacă ar reuși, ar avea un impact semnificativ asupra perspectivelor unui acord de pace; atrage atenția autorităților armene asupra riscurilor pe care le implică cooperarea cu regimul autoritar iranian, care, printre alte crime și încălcări, este un furnizor de echipamente militare utilizat de Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei;
33. sprijină eforturile Armeniei de a utiliza Adunarea Parlamentară Euronest ca forum important pentru dialogul politic cu țările vecine și, prin urmare, încurajează Armenia să continue să profite pe deplin de acesta;
Reforme democratice, statul de drept și buna guvernanță
34. consideră bine-venită intrarea deplină în vigoare a Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia la 1 martie 2021 și angajamentul Armeniei de a pune în aplicare acest acord; subliniază că acordul reprezintă un cadru pentru ca UE și Armenia să colaboreze într-o gamă largă de domenii, cum ar fi consolidarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, contribuind la creșterea economică și încurajând cooperarea sectorială; salută faptul că guvernul armean recunoaște că Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia este un plan strategic pentru reformele-cheie din Armenia; felicită Armenia pentru reformele semnificative și pentru procesul de democratizare profundă puse în aplicare în ultimii ani, precum și pentru faptul că a devenit astfel un lider în materie de democrație în regiune; ia act de faptul că Comisia și Înaltul Reprezentant au recunoscut Armenia ca fiind o democrație de sine stătătoare în Raportul lor privind punerea în aplicare a parteneriatului privind Armenia din 2022;
35. salută progresele înregistrate de Armenia în punerea în aplicare a foii de parcurs a Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia; invită Consiliul de parteneriat UE-Armenia să colaboreze îndeaproape pentru a pune în aplicare reformele în curs și cele viitoare; ia act de faptul că, începând din septembrie 2022, Armenia a finalizat sau este în curs de a pune în aplicare măsurile prevăzute în cadrul termenelor din 2019, 2020, 2021 și 2022 din foaia de parcurs a Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia;
36. recunoaște succesul Armeniei în lupta împotriva criminalității și a corupției, ceea ce face ca această țară să fie una dintre cele mai sigure din regiune;
37. salută alegerile parlamentare anticipate din 2021, care au confirmat faptul că Armenia are o democrație puternică și că poporul armean susține programul de reforme; încurajează guvernul să continue să pună în aplicare reformele, în pofida contextului internațional dificil și a problemelor cu care se confruntă Armenia în vederea consolidării instituțiilor democratice, a statului de drept și a independenței sistemului judiciar; afirmă din nou că UE este cel mai mare donator care sprijină procesul de reformă al Armeniei și că urmează o abordare bazată pe stimulente de tipul „mai mult pentru mai mult” și „mai puțin pentru mai puțin” în asistența sa;
38. încurajează Armenia să își continue eforturile de punere în aplicare a reformelor și de consolidare a democrației, a statului de drept și a bunei guvernanțe și apreciază progresele înregistrate deja; apreciază progresele înregistrate de Armenia în punerea în aplicare a strategiei sale naționale de reformă judiciară și juridică și a strategiei sale naționale anticorupție, precum și a reformelor constituționale cuprinzătoare și invită Armenia să ia măsurile necesare pentru a proteja mai bine drepturile omului, în special drepturile femeilor și drepturile minorităților, inclusiv ale persoanelor LGBTIQ; ia act de rapoartele anumitor ONG-uri și reprezentanți ai opoziției care evidențiază riscul potențial de regres, cel puțin în anumite domenii; îndeamnă guvernul să facă progrese vizibile în aceste domenii; invită Armenia să coopereze în continuare cu UE în punerea în aplicare a reformelor și invită UE să acorde mai mult sprijin în aceste domenii, în special sprijinul tehnic și schimbul de cunoștințe de specialitate;
39. face apel la toți actorii politici din țară să continue să realizeze reformele necesare în vederea consolidării statului de drept, a libertății presei și a independenței sistemului judiciar, asigurând, în același timp, respectarea deplină a principiilor democratice și a drepturilor omului;
40. regretă limbajul polarizant folosit adesea de oponenții politici și încercările distructive ale unor grupuri politice afiliate Rusiei de a face să eșueze procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan;
41. ia act de reformele ambițioase în domeniul poliției întreprinse de guvernul Armeniei cu sprijinul extins al UE, care vizează crearea unui mediu mai sigur și o încredere sporită între public și poliție, în special înființarea noului serviciu de patrulare din Armenia și înființarea planificată a unui minister de interne;
42. solicită să se finalizeze ancheta cuprinzătoare privind presupusele cazuri de abuz de forță din partea poliției față de protestatari, jurnaliști, personalități ale opoziției și activiști;
43 scoate în evidență rolul important al societății civile în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor esențiale; subliniază rolul important pe care ONG-urile și activiștii pentru drepturile omului îl joacă în protejarea democrației și a drepturilor omului; invită guvernul armean să își consolideze în continuare cooperarea cu organizațiile societății civile și să adopte acte legislative pentru a proteja mai bine apărătorii drepturilor omului; solicită delegației UE și reprezentanțelor statelor membre în Armenia să sprijine în mai mare măsură societatea civilă și activitatea apărătorilor drepturilor omului; invită guvernul armean să depună eforturi comune pentru a combate dezinformarea îndreptată către actorii societății civile și activiștii pentru drepturile omului, cu scopul de a submina rolul acestora în sprijinirea și promovarea democrației;
Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
44. subliniază că articolul 1 din Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia include ca obiectiv consolidarea cooperării în domeniul libertății, securității și justiției, cu scopul de a consolida statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; subliniază importanța pe care o au libertatea mass-mediei, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire pentru menținerea unei democrații dinamice; este preocupat de faptul că se răspândesc dezinformări și se recurge la o retorică dură, inclusiv în ceea ce privește grupurile marginalizate; îndeamnă autoritățile să respecte în mod categoric toate drepturile omului consacrate în Convenția europeană a drepturilor omului, în special atunci când acestea privesc grupuri vulnerabile, cum ar fi femeile, copiii, persoanele cu dizabilități și persoanele LGBTIQ;
45. reamintește că lupta împotriva discriminării este o piatră de temelie a sistemelor democratice; consideră că tranziția democratică din Armenia reprezintă o oportunitate de a consolida sistemul drepturilor omului; reamintește că comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a încurajat guvernul să ia o poziție promptă și să adopte mai multe reforme juridice; consideră că autoritățile au la dispoziție toate recomandările pentru a face progrese în domeniul drepturilor omului și solicită punerea în aplicare a acestora;
46. salută îmbunătățirile aduse libertății mass-mediei în Armenia, așa cum sunt reflectate în clasamentul mondial al libertății presei din 2022; încurajează autoritățile naționale să continue să pună în aplicare reformele pentru a îmbunătăți libertatea presei în această țară; subliniază că, deși peisajul mediatic din țară este divers, el se caracterizează și prin polarizare și influența proprietarilor de mass-media asupra politicilor editoriale; este preocupat de cazurile de discursuri care incită la ură și de violența fizică la adresa jurnaliștilor;
47. este preocupat de campaniile de dezinformare neîncetate ale Rusiei din Armenia, care se răspândesc în mass-media armeană și pe platformele sociale, vizând Uniunea Europeană și occidentul, în general; solicită Comisiei și SEAE să colaboreze cu autoritățile armene pentru a lupta împotriva dezinformării, în special prin creșterea sprijinului acordat mass-mediei independente din țară și pentru eforturile de formare și de îmbunătățire a diversității sectorului mediatic și să contribuie la creșterea nivelului de educație mediatică în Armenia;
48. invită guvernul armean să se abțină de la utilizarea unor măsuri care limitează libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, combătând, în același timp, ingerințele străine, inclusiv dezinformarea; insistă asupra unei cooperări mai strânse cu diverse părți interesate în ceea ce privește legile care au un impact asupra drepturilor omului, democratizării și mass-mediei;
49. subliniază că trebuie să se îmbunătățească situația egalității de gen, a reprezentării femeilor și a egalității de tratament la toate nivelurile vieții politice, economice și societale, precum și combaterea violenței de gen și a violenței domestice; cere Armeniei să ratifice Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; regretă că participarea politică a femeilor rămâne scăzută, în ciuda introducerii unei cote de gen pentru listele de candidați;
50. subliniază efectul deosebit al conflictului asupra femeilor și a grupurilor marginalizate, inclusiv situația vulnerabilă a femeilor deplasate din zonele afectate de conflicte și creșterea violenței domestice în urma războiului recent, precum și excluderea femeilor din procesul oficial de pace; invită guvernul armean, precum și mediatorii internaționali să elimine barierele din calea participării femeilor și să includă sistematic femeile cu cunoștințe de specialitate și apărătoarele drepturilor omului în toate consultările;
51. salută progresul și prioritizarea Agendei privind femeile, pacea și securitatea de către Armenia în cadrul politicilor și programelor sale naționale, cu obiectivul de a asigura participarea politică și publică a femeilor la toate nivelurile decizionale, capacitarea acestora și promovarea egalității de gen; ia act de faptul că adoptarea celui de-al doilea plan național de acțiune al Armeniei pentru punerea în aplicare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea joacă un rol esențial în consolidarea eforturilor Armeniei de a combate toate formele de violență împotriva femeilor și fetelor în conflicte și de a continua integrarea perspectivei de gen în guvernanța sectorului de securitate;
52. subliniază importanța nediscriminării bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen și că îmbunătățirile în acest sens ar fi extrem de benefice pentru dezvoltarea democratică a Armeniei și ar contribui la promovarea protecției drepturilor omului; regretă, cu toate acestea, că Armenia a rămas în urmă în ceea ce privește apărarea drepturilor LGBTIQ și este îngrijorat de situația din această țară; îndeamnă autoritățile armene să susțină și să promoveze drepturile persoanelor LGBTIQ și să prevină și să combată fobia LGBTI, excluziunea socială, stigmatizarea și toate formele de discriminare împotriva persoanelor LGBTIQ în legislația sa și solicită UE să sprijine Armenia în acest proces;
Relațiile economice și comerciale
53. ia act de faptul că în ultimii 10 ani volumul schimburilor comerciale bilaterale între Armenia și UE a crescut; încurajează Armenia, UE și statele sale membre, precum și întreprinderile și investitorii europeni, să ia măsurile necesare pentru a-și consolida și mai mult relațiile economice și comerciale;
54. constată că, de la 1 ianuarie 2022, Armenia nu mai beneficiază de sistemul generalizat de preferințe (SGP) și de regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+); invită Armenia să profite de succesele schimburilor comerciale la tarife preferențiale în cadrul SGP și al SGP+ și să exploateze în întregime posibilitățile de care dispune în cadrul Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia;
55. observă că Planul economic și de investiții poate ajuta Armenia să construiască o economie sustenabilă, dinamică și rezilientă; se declară mulțumit de progresele înregistrate de Armenia în punerea în aplicare a inițiativelor emblematice;
Cooperarea sectorială
56. salută semnarea Acordului privind spațiul aerian comun la 15 noiembrie 2021 și solicită statelor membre să asigure ratificarea rapidă a acestuia;
57. salută semnarea acordului de cooperare strategică cu Europol în septembrie 2021 și progresele substanțiale înregistrate în cadrul negocierilor pentru semnarea unui acord cu Eurojust;
58. salută faptul că Armenia a aderat la Rețeaua europeană de migrație în calitate de observator în octombrie 2022;
59. salută asocierea Armeniei la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE pentru perioada 2021-2027, care permite cercetătorilor, inovatorilor și entităților de cercetare din Armenia să consolideze parteneriatele cu omologii lor din UE, și salută cooperarea de succes a Armeniei în cadrul programului Erasmus+;
60. salută faptul că Armenia aderat la programul „Europa creativă” (2021-2027), care va consolida sectorul cultural și cel creativ din Armenia și va stimula eforturile sale de a deveni mai incluzivă, mai digitală și mai durabilă;
61. invită UE și statele sale membre să recunoască progresele înregistrate de Armenia în ultimii ani în punerea în aplicare a acordurilor privind facilitarea eliberării vizelor și readmisia, precum și în deschiderea unui dialog privind liberalizarea vizelor cu Armenia pentru a sprijini contactele interpersonale, legăturile bilaterale mai strânse și progresele în materie de reforme;
62. își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că centrala nucleară învechită din Mețamor continuă să funcționeze; cere să se adopte rapid o foaie de parcurs sau un plan de acțiune pentru închiderea și dezafectarea în condiții de siguranță a centralei, luând în considerare necesitatea de a înlocui capacitatea sa energetică, inclusiv cu surse de energie regenerabilă, pentru a asigura securitatea energetică a Armeniei și dezvoltarea durabilă, în conformitate cu dispozițiile APCC; salută vizita directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în Armenia în octombrie 2022 și încurajează Autoritatea armeană de reglementare în domeniul nuclear să promoveze cooperarea reciprocă și să profite pe deplin de sprijinul AIEA; îndeamnă Armenia să ia toate măsurile necesare pentru a aduce centrala nucleară de la Mețamor la standardele internaționale cu scopul de a asigura funcționarea sa în condiții de siguranță și securitate, cel puțin pentru perioada de tranziție necesară, până când o alternativă adecvată care să o înlocuiască este pe deplin operațională și securitatea energetică este garantată;
63. salută măsurile pe care Armenia le-a luat deja în ceea ce privește tranziția verde și angajamentul său de a reduce emisiile cu 40 % până în 2030; invită Armenia să se implice în continuare în lupta împotriva schimbărilor climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu necesitatea de a proteja mediul; încurajează Armenia să stabilească obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în cadrul contribuției stabilite la nivel național, pentru a reflecta angajamentul său și rezultatele bune obținute în reducerea emisiilor;
64. invită autoritățile armene să ia măsuri esențiale pentru a accelera dezvoltarea energiei din surse regenerabile, pentru a crește eficiența energetică și pentru a diversifica sursele de energie, ținând seama de faptul că importurile de gaze naturale din Rusia reprezintă în continuare peste 80 % din importurile de gaze ale Armeniei, precum și cooperarea bilaterală dintre Armenia și Iran privind schimbul de energie;
°
° °
65. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Armeniei.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
Data adoptării |
9.2.2023 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
55 0 5 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Alexander Alexandrov Yordanov, François Alfonsi, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Anna Bonfrisco, Reinhard Bütikofer, Fabio Massimo Castaldo, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Michael Gahler, Kinga Gál, Raphaël Glucksmann, Sandra Kalniete, Dietmar Köster, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Nathalie Loiseau, Leopoldo López Gil, Antonio López-Istúriz White, Lukas Mandl, Thierry Mariani, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Matjaž Nemec, Gheorghe-Vlad Nistor, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Thijs Reuten, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Andreas Schieder, Radosław Sikorski, Jordi Solé, Dominik Tarczyński, Hermann Tertsch, Viola von Cramon-Taubadel, Thomas Waitz, Charlie Weimers, Isabel Wiseler-Lima, Salima Yenbou, Željana Zovko |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Attila Ara-Kovács, Malik Azmani, Vladimír Bilčík, Dacian Cioloş, Rasa Juknevičienė, Andrey Kovatchev, Georgios Kyrtsos, Erik Marquardt, Hannah Neumann, Juozas Olekas, Bert-Jan Ruissen |
|||
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final |
Theresa Bielowski, Eero Heinäluoma, Gilles Lebreton, Javier Moreno Sánchez, Janina Ochojska, Samira Rafaela |
|||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
55 |
+ |
ECR |
Bert‑Jan Ruissen, Charlie Weimers |
ID |
Anna Bonfrisco, Susanna Ceccardi |
NI |
Fabio Massimo Castaldo |
PPE |
Alexander Alexandrov Yordanov, Vladimír Bilčík, Traian Băsescu, Michael Gahler, Rasa Juknevičienė, Sandra Kalniete, Andrey Kovatchev, David Lega, Leopoldo López Gil, Antonio López‑Istúriz White, Lukas Mandl, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Gheorghe‑Vlad Nistor, Janina Ochojska, Radosław Sikorski, Isabel Wiseler‑Lima, Željana Zovko |
RENEW |
Petras Auštrevičius, Malik Azmani, Dacian Cioloş, Georgios Kyrtsos, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Samira Rafaela, Salima Yenbou |
S&D |
Attila Ara‑Kovács, Theresa Bielowski, Włodzimierz Cimoszewicz, Raphaël Glucksmann, Eero Heinäluoma, Dietmar Köster, Sven Mikser, Javier Moreno Sánchez, Matjaž Nemec, Juozas Olekas, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Thijs Reuten, Isabel Santos, Andreas Schieder, Nacho Sánchez Amor |
VERTS/ALE |
François Alfonsi, Reinhard Bütikofer, Erik Marquardt, Hannah Neumann, Jordi Solé, Thomas Waitz, Viola von Cramon‑Taubadel |
0 |
- |
|
|
5 |
0 |
ECR |
Dominik Tarczyński, Hermann Tertsch |
ID |
Gilles Lebreton, Harald Vilimsky |
NI |
Kinga Gál |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] JO L 23, 26.1.2018.
- [2] JO C 118, 8.4.2020, p. 43.
- [3] JO C 362, 8.9.2021, p. 114.
- [4] JO C 353E, 3.12.2013, p. 148.
- [5] JO C 328, 6.9.2016, p. 2.
- [6] JO C 15, 12.1.2022, p. 156.
- [7] JO C 347, 9.9.2022, p. 198.
- [8] JO C 493, 27.12.2022, p. 70.
- [9] Texte adoptate, P9_TA(2023)0009.
- [10] Texte adoptate, P9_TA(2023)0012.