RAPORT referitor la o strategie de standardizare pentru piața unică
12.4.2023 - (2022/2058(INI))
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
Raportor: Adam Bielan
PR_INI
CUPRINS
Pagina
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la o strategie de standardizare pentru piața unică
Parlamentul European,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană[1],
– având în vedere raportul Comisiei din 2 februarie 2022 către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 în perioada 2016-2020 (COM(2022)0030),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 2 februarie 2022 intitulată „O strategie a UE privind standardizarea: Stabilirea unor standarde globale în sprijinul unei piețe unice a UE reziliente, verzi și digitale” (COM(2022)0031),
– având în vedere propunerea din 2 februarie 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 în ceea ce privește deciziile organizațiilor de standardizare europene privind standardele europene și documentele de standardizare europeană (COM(2022)0032),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 februarie 2022 intitulată „Programul de lucru anual al Uniunii pe 2022 referitor la activitatea de standardizare europeană” (COM(2022)0546),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 februarie 2022 intitulat „Dependențele și capacitățile strategice ale UE: a doua etapă a bilanțurilor aprofundate” (SWD(2022)0041),
– având în vedere decizia Comisiei din 1 septembrie 2022 de înființare a unui grup de experți „Forumul la nivel înalt pentru standardizarea europeană” (C(2022)6189),
– având în vedere inițiativa comună privind standardizarea în cadrul Strategiei privind piața unică, menționată în Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550) și rezumatul acțiunilor din inițiativa comună privind standardizarea din 15 iulie 2019,
– având în vedere rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la standardele europene pentru secolul 21[2],
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 mai 2022 intitulat „Strategia privind standardizarea / Legislația privind standardizarea”,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” (COM(2020)0067),
– având în vedere Cartea albă a Comisiei Europene din 19 februarie 2020, intitulată „Inteligența artificială - O abordare europeană axată pe excelență și încredere” (COM(2020)0065),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele” (COM(2020)0066),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019, intitulată „Pactul ecologic european” (COM(2019)0640),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică (COM(2021)0550),
– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0136/2023),
A. întrucât funcționarea pieței interne este facilitată în mare măsură de adoptarea și utilizarea pe piață a standardelor; întrucât adoptarea standardelor europene și a documentelor de standardizare europeană facilitează accesul pe piață, sporește competitivitatea întreprinderilor europene și siguranța cetățenilor, contribuie la consolidarea pieței unice și simplifică conformitatea participanților la piață și a autorităților naționale, înlocuind nu mai puțin de 34 de standarde naționale cu un singur standard european; întrucât standardele armonizate oferă producătorilor, prestatorilor de servicii și altor operatori economici prezumția de conformitate a produselor și serviciilor lor cu cerințele esențiale prevăzute în legislația Uniunii, printre alte beneficii;
B. întrucât sistemul european de standardizare se bazează pe o abordare favorabilă incluziunii, bazată pe consens și orientată către piață, care ar trebui să permită implicarea tuturor părților interesate, astfel încât să se asigure că standardele sunt elaborate pentru a răspunde nevoilor industriei și, în același timp, să contribuie la îndeplinirea intereselor societății în ansamblu, inclusiv a intereselor consumatorilor și ale societății civile în general, precum și a cerințelor de sustenabilitate; subliniază, în acest sens, necesitatea unor eforturi suplimentare pentru ca standardele să țină seama de dimensiunea de gen, să reflecte diferențele fizice și să abordeze în mod egal nevoile femeilor și ale bărbaților; întrucât Parlamentul și Consiliul au adoptat deja o revizuire parțială a cadrului legislativ existent privind standardizarea pentru a îmbunătăți procesele decizionale ale organizațiilor europene de standardizare (OES), cu scopul de a menține aceste două componente axate pe nevoile industriei și pe interesele societății în ansamblu;
C. întrucât participarea organizațiilor menționate în anexa III la Regulamentul 1025/2012 la procesul de standardizare este garantată de regulamentul respectiv, dar este limitată de barierele persistente la intrarea pe piață, cum ar fi lipsa de expertiză și de resurse financiare suficiente pentru aceste organizații;
D. întrucât standardele, atât la nivel internațional, cât și la nivel european, sunt factori importanți pentru dezvoltarea pieței, schimbările tehnologice și inovare, competitivitate și condiții de concurență echitabile, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european, precum și pentru un nivel ridicat de protecție a consumatorilor; întrucât statele membre, instituțiile europene și OES cooperează cu organismele internaționale de standardizare și au încheiat acorduri pentru a ușura utilizarea standardelor internaționale în Uniune; întrucât, deși industria europeană este un participant activ la încercările internaționale de standardizare, participarea efectivă a întreprinderilor mai mici și a părților interesate societale în forumurile internaționale trebuie încurajată și sprijinită în continuare;
E. întrucât, dincolo de cooperarea oficială cu organismele internaționale, Comisia și statele membre continuă să dezvolte abordări comune cu țări terțe sau cu parteneri la acordurile comerciale care împărtășesc aceeași viziune în domeniul standardizării,
Observații generale
1. salută adoptarea strategiei de standardizare, care stabilește cinci domenii principale de acțiune pentru Comisie; consideră că clasificarea domeniilor prioritare de acțiune se aliniază îndeaproape la punctele slabe și punctele forte ale sistemului actual identificate în timpul consultării părților interesate; subliniază că lista domeniilor de acțiune ar putea fi extinsă în continuare și că este necesar să se pună mai mult accentul pe adoptarea și punerea în aplicare a standardelor, în special în rândul IMM-urilor; ia act și de adoptarea programului anual de lucru pe 2022 privind standardizarea și de progresele înregistrate în acest sens și așteaptă cu interes programele anuale de lucru pe 2023 și 2024;
2. consideră că calitățile fundamentale ale sistemului de standardizare rămân relevante și eficiente pentru buna funcționare a pieței interne și pentru competitivitatea industriei europene; subliniază că standardele armonizate reduc barierele de pe piață și reamintește că standardele sunt un instrument voluntar, orientat către piață, fără caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, care oferă cerințe și orientări tehnice, a căror utilizare facilitează conformitatea bunurilor și serviciilor cu legislația europeană și asigură o concurență loială pe piață; sprijină elaborarea de standarde europene într-un mod responsabil, transparent și incluziv, asigurându-se că sunt luate în considerare nevoile și particularitățile tuturor părților interesate relevante, inclusiv ale IMM-urilor și ale altor actori societali;
3. subliniază că standardele sunt urmărite în diferite domenii, dar că, deși ar putea avea efecte juridice, standardele nu pot fi considerate drept legislație a UE, deoarece legislația și politicile privind nivelul de protecție a consumatorilor, a sănătății, a siguranței, a mediului și a datelor sunt stabilite de legiuitor; reamintește, în acest context, caracterul voluntar al standardelor și consideră că numai legislația Uniunii poate stabili cerințe obligatorii și specificații comune, de exemplu prin intermediul actelor delegate și al actelor de punere în aplicare; subliniază, în acest sens, importanța menținerii unui proces incluziv;
4. reamintește că OES ar trebui să ia întotdeauna în considerare obiectivele de politică ale UE atunci când elaborează standarde;
5. subliniază că standardele europene și documentele de standardizare europeană ar trebui să fie deschise, incluzive, transparente, de înaltă calitate și, după caz, să promoveze produse durabile care sunt mai ușor de reparat, reutilizat și reciclat și ar trebui, de asemenea, să respecte normele privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private;
6. încurajează eforturile care vizează abordarea standardelor contradictorii dintre statele membre, care pot crea bariere nejustificate la intrarea pe piața unică; invită OES să își intensifice eforturile de a dezvolta standarde armonizate, pentru a reduce fragmentarea pieței și, prin urmare, pentru a reduce costurile administrative pentru cetățeni și întreprinderi, în special IMM-uri și microîntreprinderi, inclusiv printr-o mai bună reprezentare a acestor entități;
7. subliniază importanța standardizării în domeniile în care nestandardizarea are cel mai mare potențial de a dezavantaja consumatorii, inclusiv persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități; subliniază, în acest sens, rolul pe care îl joacă standardele în stabilirea unor cadre stabile și previzibile, în special pentru produsele oferite consumatorilor;
8. solicită o mai bună reprezentare în cadrul sistemului de standardizare și o reprezentare echilibrată în rândul experților desemnați, pentru a garanta soluții echitabile în ceea ce privește legislația și standardele Uniunii în materie de accesibilitate;
9. sprijină crearea unui tablou de bord anual de standardizare, care să fie publicat împreună cu programul anual de lucru al UE și cu planul etapizat pentru standardizarea TIC, privind activitățile de standardizare planificate, curente și finalizate, cu scopul de a aduce mai multă transparență în sistemul european de standardizare; subliniază că tabloul de bord ar trebui să permită tuturor părților interesate să descopere, să urmărească și să contribuie, după caz, la activitățile relevante pentru domeniile lor de interes;
Realizarea potențialului sistemului european de standardizare
10. sprijină lansarea Forumului la nivel înalt pentru standardizare europeană și dorința de a lărgi publicul țintă atunci când se identifică prioritățile și nevoile de standardizare, când se planifică activitățile viitoare și când se coordonează abordările în cadrul organismelor de standardizare; subliniază că la acest grup de experți ar trebui să participe o gamă variată de părți interesate, inclusiv IMM-uri și organizații ale consumatorilor, și să asigure transparența activităților sale, fără a pierde din vedere caracterul ascendent și orientat spre piață al activităților de standardizare; consideră că Forumul la nivel înalt poate oferi contribuții atât la nivel strategic, cât și la nivel operațional, în special împreună cu centrul de excelență al UE privind standardele în chestiuni tehnice;
11. salută crearea unui centru de excelență al UE în materie de standarde și desemnarea unui responsabil principal pentru standardizare (OSC) la Comisie; consideră că această poziție și centrul, ca resursă, ar trebui să ducă la o mai mare coerență în cadrul Comisiei în ceea ce privește cererile de standardizare și adoptarea în timp util de standarde și dispoziții legislative relevante pentru standardizare, precum și la aplicarea consecventă a noului cadru legislativ, în beneficiul administrațiilor publice, al întreprinderilor și al altor părți interesate; consideră că persoana care deține această funcție de supraveghere ar trebui să fie un interlocutor important pentru Parlament, informându-l cu privire la activitățile de standardizare ale Comisiei și permițând un control eficace la nivel tehnic;
12. consideră că, recurgând la forumul la nivel înalt și la centrul de excelență al UE, Comisia poate elabora metode mai eficiente de evaluare tehnică a standardelor; consideră că este nevoie de claritate în rândul părților care participă la procesul de standardizare cu privire la ceea ce este necesar și de proceduri eficiente care să permită lucrări de remediere în timpul elaborării standardelor, pentru a evita întârzierile odată ce experții își încheie activitatea;
13. subliniază importanța accelerării activităților Forumului la nivel înalt pentru standardizare și ale centrului de excelență al UE, care ar trebui să adopte o abordare proactivă pentru a permite identificarea în timp util a nevoilor de standardizare și ar trebui să contribuie la găsirea unui echilibru echitabil între nevoile de a scurta procesul și de a asigura standarde deschise, incluzive, fiabile și de înaltă calitate; încurajează consolidarea expertizei și competențelor tehnice în cadrul forumului la nivel înalt, inclusiv prin intermediul unor subgrupuri de experți care sunt în măsură să elaboreze programe de integrare a activităților de formare și să îmbunătățească în continuare sistemul de standardizare la nivelul UE;
14. recomandă Comisiei să stabilească, în consultare cu OES, un set clar de indicatori-cheie de performanță (ICP) și orientări privind aspectele standardizării care intră în sfera sa de competență, în special pentru standardele legate de obiectivele Pactului verde european și ale deceniului digital european, pentru a stabili obiective precise pentru evoluțiile legate de standardizare, inclusiv participarea societății civile; consideră că acești ICP ar trebui gestionați prin intermediul OSC și al centrului de excelență al UE și că pot contribui la o mai mare eficacitate a gestionării și controlului activităților de standardizare întreprinse de Comisie;
15. ia act de riscul de suprapunere între forumul la nivel înalt și centrul de excelență al UE, împreună cu alte grupuri de experți, forumuri industriale și grupuri pe politici, cum ar fi centrul AccessibleEU, pe care Parlamentul îl consideră util Comisiei în chestiuni legate de standardizare; încurajează Comisia să evite suprapunerea direcțiilor de lucru și să încerce faciliteze cooperarea între forumuri, acolo unde este posibil, pentru a utiliza optim timpul limitat al experților, a încuraja participarea și a reduce la minimum costurile administrative;
16. salută intenția de a implica Parlamentul și Consiliul într-un eveniment anual pentru a pregăti prioritățile pentru activitățile de standardizare; reamintește că standardizarea este strategică pentru piața internă și consideră că este de dorit un control mai aprofundat și mai regulat din partea colegiuitorilor;
17. salută faptul că Comisia dorește să accelereze etapele de elaborare a standardelor; consideră că pregătirea în timp util a unor standarde solide și de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor pieței și ale societății, este necesară pentru buna funcționare a pieței interne, ținând pasul cu inovarea și cu competitivitatea internațională; subliniază că au apărut întârzieri în diverse sectoare, ceea ce a condus la dificultăți pentru operatori, autoritățile naționale și societatea civilă, acolo unde standardele nu sunt disponibile, sau la fragmentare, acolo unde numai standardele naționale pot fi utilizate; subliniază, în acest sens, că consultarea publică cu părțile interesate, găsirea unui consens, incluziunea și verificarea adecvată a faptului dacă standardele îndeplinesc cerințele legale ale UE, în special în cazul standardelor armonizate, ar trebui să prevaleze asupra vitezei;
18. consideră că întârzierile mari în procesele de standardizare au diverse cauze; consideră că Comisia ar trebui să își reconsidere urgent abordarea în urma cauzei James Elliott[3]; îndeamnă Comisia să evite utilizarea unor cerințe excesiv de prescriptive în ceea ce privește cererile de standardizare, care reduc capacitatea experților de a propune soluții adecvate și în timp util pentru a răspunde nevoilor unei cerințe standard și restrâng domeniul de aplicare al standardelor adaptate exigențelor viitorului;
19. consideră că legislația UE privind produsele ar trebui să pună accentul pe cerințele esențiale de sănătate și siguranță printr-o abordare neutră din punct de vedere tehnologic, atunci când este posibil, lăsând detaliile tehnice în sarcina standardelor armonizate ale UE;
20. subliniază că pot exista limite inerente în ceea ce privește accelerarea procesului de standardizare, deoarece pregătirea standardelor, citarea standardelor armonizate și punerea în aplicare de către industrie a acestor standarde pot adăuga timp înainte de adoptarea pe piață; recunoaște că poate fi mai ușor să se accelereze sarcinile administrative, cum ar fi publicarea referinței (citarea) standardului armonizat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; subliniază că adoptarea pe scară mai largă a standardelor existente, mai degrabă decât elaborarea unor standarde noi, ar avea, de asemenea, efecte pozitive asupra calendarului și ar permite facilitarea înțelegerii și punerii în aplicare; subliniază că pregătirea sau implementarea prea rapidă a standardelor creează provocări pentru toate părțile interesate, inclusiv pentru autoritățile naționale, deoarece fiecare termen mai scurt poate avea efecte negative asupra realizării unui consens larg și solid între toate părțile interesate;
21. încurajează Comisia ca, în timp ce își îmbunătățește propriile procese interne, să continue să colaboreze cu OES în ceea ce privește modalitățile de a obține rezultate în timp util, inclusiv schimbul timpuriu de informații privind conținutul și fezabilitatea cererilor de standardizare pe care Comisia le planifică, precum și luarea în considerare a celor mai adecvate rezultate ale standardizării, în funcție de necesități;
22. salută planul de acțiune elaborat de grupul operativ dintre Comisie, Asociația Europeană a Liberului Schimb și OES intitulat „Un sistem european de standardizare de succes – Standarde europene oportune pentru o piață verde și digitală, unică și globală”, care are capacitatea de a spori eficiența procesului de standardizare, deoarece contribuie la abordarea din timp a aspectelor legate de înțelegere și fezabilitate;
23. solicită, prin urmare, criterii stabile și clare pentru evaluarea standardelor armonizate, pe înțelesul tuturor părților interesate, precum și furnizarea de resurse necesare pentru a asigura evaluarea lor în timp util; subliniază, în special, că Comisia trebuie să asigure o planificare financiară adecvată pentru consultanții în materie de standarde armonizate și sugerează o mai bună coordonare între acești consultanți și centrul de excelență al UE în materie de standardizare;
24. ia act de faptul că, atunci când stabilește prioritățile pentru standardizare și emite noi solicitări de standardizare, punctul de plecare al Comisiei ar trebui să fie o imagine de ansamblu a standardelor relevante existente; subliniază că ar trebui elaborate noi standarde în cazul în care sunt identificate lacune clare; subliniază importanța acordării de sprijin pentru adoptarea și utilizarea standardelor, în special în rândul IMM-urilor;
Menținerea integrității, incluziunii și accesibilității sistemului european de standardizare
25. consideră că o evaluare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 poate identifica domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare cu opțiunea de reforme, dincolo de modificarea specifică introdusă deja de Comisie; consideră că rolul, participarea și contribuția părților interesate relevante, inclusiv a celor care reprezintă IMM-urile, partenerii sociali și interesele de mediu, sociale și ale consumatorilor, ar trebui evaluate și consolidate în cazul în care astfel de reforme ar putea fi benefice și complementare activităților avute în vedere de OES în urma solicitării Comisiei ca acestea să prezinte propuneri de reformare a propriei guvernanțe interne; ia act de faptul că o reformă ar trebui, de asemenea, să consolideze incluziunea și participarea efectivă a părților interesate din cadrul societății dincolo de cadrul actual de standardizare, ținând seama, prin urmare, de rezultatele reale ale procesului de construire a consensului;
26. reamintește că, în ultimii ani, practicile OES în ceea ce privește guvernanța lor internă și procedurile decizionale s-au schimbat și că acestea și-au intensificat cooperarea cu părțile interesate de la nivel internațional și european;
27. încurajează Comisia să îmbunătățească cerințele de transparență în domeniul standardizării și se așteaptă ca regulamentul de modificare privind deciziile organizațiilor europene de standardizare privind standardele europene și documentele de standardizare europeană să fie pus în aplicare rapid; consideră că regulamentul de modificare poate contribui la consolidarea procesului decizional, fără a afecta rolul important jucat de baza mai largă de părți interesate în elaborarea unor standarde eficace care să răspundă interesului public și nevoilor pieței;
28. subliniază că participarea efectivă a IMM-urilor europene și a altor părți interesate din cadrul societății la standardizarea internațională continuă să fie o provocare majoră, din cauza resurselor limitate, cum ar fi finanțarea; consideră că Comisia ar trebui să coopereze cu statele membre pentru a crește sprijinul financiar și pentru a se asigura că sunt disponibile programe de finanțare care pot oferi un sprijin financiar substanțial, pe termen lung și stabil pentru implicarea diferitelor părți interesate, inclusiv a IMM-urilor și a organizațiilor de consumatori; solicită o mai bună utilizare a instrumentelor și orientărilor existente, care să țină seama de nevoile și interesele IMM-urilor și ale altor părți interesate; consideră că, în vederea creșterii participării societății civile și a extinderii domeniului de aplicare al anexei III la Regulamentul nr. 1025/2012, Comisia ar trebui să cartografieze organizațiile societății civile care sunt interesate să contribuie la activitatea de standardizare la nivel european;
29. consideră că ar trebui promovată participarea IMM-urilor la nivel național, deoarece la acest nivel pot fi mai eficiente datorită costurilor mai mici și absenței barierelor lingvistice; ia act de faptul că cadrul de standardizare ar trebui să încurajeze IMM-urile să participe activ, în special prin accesul la activitățile de standardizare sau, dacă este posibil, prin aplicarea unor cote reduse, și ar trebui să ofere soluții tehnologice inovatoare în activitățile de standardizare; subliniază că organismele naționale de standardizare ar trebui să faciliteze accesul IMM-urilor la standarde prin identificarea, în programele lor anuale de lucru, a proiectelor de standardizare care prezintă un interes deosebit pentru IMM-uri;
30. salută accentul pus pe implicarea la nivel național a părților interesate, inclusiv a IMM-urilor și a asociațiilor pentru protecția consumatorilor, la nivel mai amplu în activitățile de standardizare; consideră că schimbul de bune practici poate ajuta statele membre și organismele naționale de standardizare să îmbunătățească participarea diferitelor părți interesate, în special a IMM-urilor și a organizațiilor societății civile, dar atrage atenția asupra faptului că acest lucru ar trebui să completeze, și nu să dubleze activitatea deja desfășurată de OES sau în rețelele deja înființate de organizațiile enumerate în anexa III la Regulamentul nr. 1025/2012; constată că nu toate organizațiile enumerate în anexa III au omologi naționali în toate statele membre; consideră că Comisia ar trebui să crească finanțarea sau sprijinul tehnic către aceste organizații pentru a asigura participarea la activitățile naționale de standardizare, nu numai la lucrările tehnice privind standardele, ci și la pregătirea pozițiilor cu privire la cererile de standardizare la nivel european și internațional, consolidând astfel caracterul incluziv al întregului proces; subliniază că este important să se asigure că statele membre oferă sprijin financiar suplimentar pentru participarea IMM-urilor și a asociațiilor de IMM-uri la nivel național;
31. subliniază că, în unele state membre, organismele naționale de standardizare au stabilit deja mecanisme de solidaritate în care părțile interesate din industrie contribuie la taxa de participare a părților interesate din cadrul societății pe baza unor anumite criterii, cum ar fi dimensiunea și cifra de afaceri a întreprinderii; invită Comisia și OES să evalueze aceste mecanisme;
32. recunoaște necesitatea unei abordări coerente în ceea ce privește specificațiile comune, în special deoarece diferitele procese legislative duc, în prezent, la dispoziții divergente; regretă că procedura de adoptare a specificațiilor comune nu a fost convenită la nivel orizontal și subliniază necesitatea unei abordări armonizate a specificațiilor comune în cadrul diferitelor acte legislative ale Uniunii; subliniază importanța legăturii dintre specificațiile comune și standardele europene și internaționale existente, în scopul de a facilita respectarea, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; consideră, prin urmare, că acest mecanism ar trebui utilizat numai în cazuri excepționale în care Comisia a solicitat uneia sau mai multor OES să elaboreze un standard armonizat și în care cererea respectivă nu este prezentată în termenul stabilit sau în cazul în care cererea nu a fost acceptată și numai atunci când se preconizează că standardele nu vor fi publicate într-un termen rezonabil; insistă asupra faptului că, atunci când standardele armonizate sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, specificațiile comune ar trebui abrogate; își exprimă îngrijorarea cu privire la specificațiile comune privind, printre altele, respectarea drepturilor fundamentale, în cazul în care recurgerea la acte de punere în aplicare afectează competențele de control ale colegiuitorilor; subliniază că nici standardele, nici specificațiile comune nu trebuie să abordeze drepturile fundamentale sau aspectele socioeconomice;
33. consideră că o evaluare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 ar trebui să analizeze posibilitatea de a include dispoziții orizontale privind specificațiile comune, astfel încât viitoarele propuneri să poată face trimitere în mod coerent la acestea;
34. consideră că rezultatele divergente în materie de reglementare pot afecta, de asemenea, procesul de standardizare în general, din cauza terminologiei diferite, a lipsei unor clauze standard pentru cererile de standardizare și a dificultăților în ceea ce privește supravegherea ex ante; subliniază că această problemă este și mai importantă atunci când standardele sunt relevante pentru mai multe acte de reglementare; consideră că ar putea fi explorată o abordare comună sau un acord formalizat între Comisie și colegiuitori, pentru a raționaliza pregătirea standardelor și a condițiilor detaliate pentru specificațiile comune;
35. salută lansarea unui proces de evaluare inter pares între statele membre și organismele naționale de standardizare pentru a face schimb de bune practici și a propune noi idei pentru o implicare mai eficientă a societății civile și a consumatorilor, precum și pentru a crea condiții pentru standardizare favorabile IMM-urilor;
36. salută crearea unui site european dedicat monitorizării standardelor de internet; invită Comisia să reflecteze asupra creării unui registru cu acces deschis al tuturor standardelor dezvoltate de UE, pentru a permite o mai mare transparență și pentru a încuraja cetățenii să manifeste interes față de elaborarea standardelor europene;
Stabilirea standardelor internaționale
37. consideră că este esențial să se îmbunătățească coordonarea și implicarea europeană la nivel internațional în ceea ce privește standardizarea, cu parteneri globali care împărtășesc aceeași viziune, respectând, în același timp, dreptul delegațiilor naționale de a lua propriile decizii în cadrul forurilor internaționale; consideră, cu toate acestea, că, în cazul în care există puncte de vedere similare și sunt, de asemenea, împărtășite cu țările terțe partenere care împărtășesc aceeași viziune, poziția de lider a politicilor europene în materie de elaborare a standardelor poate acționa ca un factor multiplicator pentru poziția de lider a Europei în sectorul industrial;
38. salută rolul valoros prevăzut pentru activitățile internaționale de standardizare în cadrul strategiei; consideră că adoptarea de standarde internaționale de către OES ar putea ajuta întreprinderile europene atunci când încearcă să desfășoare activități de comerț în afara Uniunii; reamintește că nu toate țările adoptă în mod automat standardele internaționale ca standarde care le înlocuiesc pe cele de la nivel intern și invită Comisia și statele membre să încurajeze țările terțe să adopte această abordare;
39. subliniază că acordarea de prioritate aspectelor legate de standardizare în cooperare cu țările terțe în contexte bilaterale, multilaterale și plurilaterale este, de asemenea, importantă pentru a se asigura că abordările favorabile incluziunii și care împărtășesc aceeași viziune în ceea ce privește standardizarea pot prevala la nivel internațional și pot încuraja cooperarea între partenerii democratici care împărtășesc aceeași viziune; invită Comisia și OES să colaboreze cu omologii internaționali și cu partenerii comerciali care împărtășesc aceeași viziune pentru a asigura o mai mare incluziune în sistemul internațional de standardizare și o reprezentare mai puternică a tuturor părților interesate și pentru a spori impactul general al UE în cadrul sistemului global de standardizare; încurajează, în acest sens, Comisia și OSC să elaboreze indicatori-cheie de performanță pentru a monitoriza angajamentele și evoluțiile în materie de standardizare între Uniune și țările terțe, în consultare cu OES, ceea ce ar conduce la o creștere atât a concurenței pe piața internă, cât și a protecției consumatorilor, în beneficiul întregii economii;
40. ia act de faptul că consorțiile internaționale au o relevanță specifică în anumite sectoare, inclusiv în ceea ce privește dubla tranziție; subliniază rolul pozitiv pe care îl poate avea includerea standardelor elaborate în consorții în schema europeană de standardizare pentru atingerea obiectivelor politice, de exemplu adoptarea USB-C ca platformă comună de încărcare; îndeamnă Comisia și OES să se bazeze pe acest exemplu și pe alte exemple de bune practici și să analizeze cel mai bun mod de a facilita adoptarea standardelor elaborate de consorții atunci când acestea contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii;
41. încurajează o strânsă cooperare la nivel european și între UE și NATO în ceea ce privește armonizarea standardelor în domeniul apărării pentru a spori interoperabilitatea;
Inovații de vârf care promovează stabilirea în timp util a standardelor
42. subliniază valoarea comercializării pentru activitățile de cercetare, inclusiv pentru cele lansate în cadrul programelor de finanțare a cercetării ale Uniunii, a căror adecvare pentru standardizarea proiectelor ar trebui luată în considerare într-un stadiu incipient; salută crearea „stimulatorului standardizării”, ca stand de testare pentru adecvarea standardelor; reamintește că natura colaborativă a cercetării finanțate de Uniune, inclusiv cu cercetătorii din țări terțe, poate fi benefică pentru dezvoltarea standardelor și poate sprijini nu numai crearea de standarde, ci și următoarea generație de experți implicați în activități de standardizare; consideră că aceste eforturi ar trebui să urmărească să ajute cercetătorii să participe la elaborarea normelor europene în cadrul OES;
43. subliniază că, deși noul cadru legislativ necesită o actualizare, Comisia ar trebui să își promoveze abordarea, utilizarea și integrarea standardelor internaționale și coordonarea între toți actorii prin intermediul acordurilor de liber schimb, în special în ceea ce privește Global Gateway;
44. sprijină faptul că se pune accentul pe activitățile de standardizare în programele de implementare, cum ar fi Mecanismul pentru interconectarea Europei și programul „Europa digitală”, ca mijloace-cheie pentru a facilita adoptarea de tehnologii și abordări noi și inovatoare;
45. recunoaște dezvoltarea Codului european de bune practici dedicat cercetătorilor în materie de standardizare pentru a promova o abordare cuprinzătoare a activităților de standardizare în conformitate cu obiectivele de politică și interesele strategice ale UE;
46. este de părere că standardele deschise ar putea fi utile pentru dezvoltarea unor soluții inovatoare și a unor politici guvernamentale deschise bazate pe transparență, responsabilitate și fiabilitate;
Asigurarea expertizei viitoare în materie de standardizare
47. sprijină dezvoltarea unor programe de sensibilizare și de formare, inclusiv programe de învățare pe tot parcursul vieții și de educație și formare profesională, menite să dezvolte căi către activități de standardizare pentru cadrele universitare, viitorii profesioniști din industrie, factorii de decizie politică și reprezentanții societății civile; solicită lansarea de programe de formare și mentorat pentru a promova sensibilizarea cu privire la standarde și la beneficiile standardizării, care să vizeze îndeosebi IMM-urile și alte părți interesate subreprezentate în activitățile de standardizare; consideră că astfel de programe de sensibilizare și de formare trebuie dezvoltate în cooperare cu industria pentru a se asigura că sunt adecvate scopului și reflectă abordarea orientată către piață privind standardizarea;
48. sprijină finanțarea organizațiilor europene de standardizare pentru desfășurarea de activități preliminare sau auxiliare în legătură cu standardizarea europeană care includ și activități de cooperare, inclusiv la nivel internațional, activități de cercetare și evaluare a conformității și măsuri menite să asigure faptul că perioadele de prelucrare și de revizuire pentru standardele europene sau documentele de standardizare europeană sunt reduse fără a aduce atingere principiilor fundamentale, în special principiilor deschiderii, calității, transparenței și consensului între toate părțile interesate;
49. ia act de faptul că elaborarea și punerea în aplicare a standardelor necesită un nivel ridicat de expertiză tehnică și că lipsa de experți calificați în sectoarele public și privat ar putea fi exacerbată de noile provocări digitale care vor necesita mai multe aptitudini și competențe tehnice și că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori cunoștințele și gradul de conștientizare în rândul părților interesate din sectorul public și privat; salută inițiativa Comisiei de a organiza Zilele Universitare ale Standardizării pentru a promova sensibilizarea cu privire la standardizare în rândul cadrelor universitare și al studenților și pentru a include în continuare standardizarea printre proiectele comunității academice din UE; ia act de faptul că Forumul la nivel înalt ar trebui să promoveze dezvoltarea modulelor de predare academică în domeniul standardizării pentru a îmbunătăți competențele și încurajează statele membre să includă cursuri relevante de educație profesională privind standardele în sistemele lor naționale de învățământ;
50. își reiterează apelul pentru o colaborare mai strânsă între instituțiile UE, Centrul Comun de Cercetare, guvernele naționale, societatea civilă și OES pentru a elabora orientări în materie de formare pentru factorii de decizie și pentru a crea o cultură a standardizării, inclusiv o înțelegere a modului în care funcționează procesele de standardizare și a momentului în care acestea pot fi utilizate; consideră că acest lucru este la fel de necesar ca și alte reforme interne pentru a oferi o platformă solidă pentru viitoarele activități de standardizare, pentru controlul și dezvoltarea priorităților în materie de standardizare;
°
° °
51. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
EXPUNERE DE MOTIVE
Observații generale și situația actuală
Instituțiile Uniunii Europene au depus eforturi susținute pentru a crea o piață unică care să fie atât echitabilă, cât și eficientă. Standardizarea este unul dintre instrumentele-cheie pentru atingerea acestui obiectiv. În prezent, funcționarea pieței interne este facilitată în mare măsură de adoptarea standardelor de piață. Acestea înlocuiesc nu mai puțin de 34 de standarde naționale cu unul unic, european, pentru a răspunde nevoilor industriilor noastre, precum și intereselor societății în ansamblu.
Din punct de vedere practic, acest lucru înseamnă că standardizarea sprijină crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, garantând că toată lumea respectă aceleași norme și că nu există avantaje neloiale acordate unei întreprinderi în detrimentul alteia.
Standardizarea contribuie, de asemenea, la protejarea consumatorilor prin garantarea faptului că produsele și serviciile pe care le utilizează sunt sigure și de înaltă calitate. Prin urmare, consumatorii pot face alegeri în cunoștință de cauză atunci când achiziționează bunuri și servicii, știind că îndeplinesc anumite standarde.
Raportul elaborat de raportor, dl Adam Bielan, își propune să prezinte prioritățile Parlamentului privind standardizarea în cadrul pieței unice, precum și la nivel mondial. Raportul privind strategia de standardizare recunoaște și abordează avantajele și punctele slabe ale sistemului identificate în timpul consultărilor cu părțile interesate.
Soluționarea problemelor legate de punerea în aplicare și a întârzierilor legate de standarde
Unul dintre aspectele majore se referă la transferul în continuare al responsabilităților între Comisie și organizațiile de standardizare. În ceea ce privește această schimbare specifică, raportorul este convins că părțile interesate ar trebui să coordoneze activitatea, în timp ce Comisia va participa la procesul de evidențiere a provocărilor și a abordării inadecvate a cerințelor. Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea reformării procesului de standardizare în UE. Acest lucru se datorează întârzierilor în adoptarea standardelor. Pentru a facilita respectarea legislației existente și pentru a reduce costul respectării cerințelor tehnice, este esențial ca întârzierile actuale să fie raționalizate – acest lucru este extrem de important pentru întreprinderile mici și mijlocii, coloana vertebrală a economiei europene. Cu toate acestea, raportul nu menționează procesul tehnic în sine – pregătirea sau implementarea unor standarde excesiv de pripite creează provocări pentru toate părțile interesate.
În acest context, raportorul salută noile inițiative, cum ar fi lansarea Forumului la nivel înalt pentru standardizare și dorința de a extinde gama de voci auzite cu privire la această chestiune. În opinia raportorului, acest forum ar putea fi un instrument excelent de corelare a opiniilor Comisiei și ale părților interesate, cu condiția să se obțină o reprezentare cu adevărat diversă, inclusiv reprezentarea geografică. Raportorul salută, de asemenea, crearea Centrului de excelență al UE privind standardele, care reunește toți experții Comisiei, precum și înființarea funcției de responsabil principal pentru standardizare, intensificând astfel eforturile de coordonare.
Cooperarea internațională în ceea ce privește standardizarea
În plus, în opinia raportorului, cooperarea internațională ar trebui sprijinită pentru a îmbunătăți angajamentul european în acest domeniu. Pentru a menține dinamica comerțului mondial, este necesar să se asigure că abordările în materie de standardizare care împărtășesc aceeași viziune și sunt favorabile incluziunii pot prevala la nivel internațional, în special cu partenerii geopolitici ai UE, cum ar fi SUA, Canada și alte economii care împărtășesc aceeași viziune. Raportorul consideră că încercarea de a găsi soluții globale mai degrabă decât regionale, în special în ceea ce privește aspectele digitale, reprezintă o valoare adăugată.
Întreprinderile mici și mijlocii și părțile interesate din cadrul societății
Raportul pledează, de asemenea, pentru îmbunătățirea implicării IMM-urilor și a altor parteneri societali în acest proces, precum și pentru găsirea unor modalități de simplificare a respectării cerințelor legale. Raportul încurajează, de asemenea, finanțarea suplimentară și asistența tehnică pentru părțile interesate care acționează la nivel național, dar care sunt adesea omise în discuțiile de la Bruxelles – acest lucru se referă în special la IMM-uri.
Dezvoltarea unor programe de sensibilizare și formare pentru cadrele universitare, viitorii profesioniști din industrie și factorii de decizie politică este, de asemenea, binevenită.
Caracterul voluntar al standardelor
În cele din urmă, raportul precizează în mod clar că standardele sunt instrumente voluntare și nu ar trebui să fie utilizate în mod excesiv pentru a forța anumite idei la nivel tehnic atunci când se pune în aplicare legea. Raportorul subliniază importanța procesului orientat către piață, care ar trebui să stea în spatele standardelor.
Viitorul standardizării în UE
În general, raportorul salută faptul că standardizarea este văzută din ce în ce mai mult în centrul strategiei digitale și industriale a UE și că, în cele din urmă, aceasta primește o atenție bine meritată. Raportorul consideră că punerea în aplicare a standardelor este esențială pentru a declanșa evoluțiile pieței și pentru a stimula schimbările tehnologice în întreaga UE, prin promovarea unei abordări coerente, evitând astfel conflictele și dublarea eforturilor.
Legislația ar trebui să fie adaptată exigențelor viitorului. Una dintre provocările cu care se confruntă UE este ritmul rapid al schimbărilor tehnologice. UE va trebui să se adapteze rapid pentru a se asigura că standardele țin pasul cu noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială și internetul obiectelor.
Obiectivul final al raportorului este de a elabora recomandări și de a comunica în mod clar opiniile Comisiei IMCO privind standardizarea și viitoarea reformă a sistemului în Europa.
Raportorul speră că acest proces reprezintă un pas înainte către o piață unică mai bună, sporind eficiența și securitatea serviciilor publice și private, a întreprinderilor și a comerțului în Uniune.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
Data adoptării |
28.3.2023 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
38 0 1 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Andrus Ansip, Brando Benifei, Adam Bielan, Biljana Borzan, Markus Buchheit, Anna Cavazzini, Dita Charanzová, Lara Comi, David Cormand, Alexandra Geese, Sandro Gozi, Maria Grapini, Krzysztof Hetman, Virginie Joron, Arba Kokalari, Andrey Kovatchev, Jean-Lin Lacapelle, Maria-Manuel Leitão-Marques, Antonius Manders, Beata Mazurek, Leszek Miller, Miroslav Radačovský, René Repasi, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Tomislav Sokol, Róża Thun und Hohenstein, Tom Vandenkendelaere, Kim Van Sparrentak, Marion Walsmann |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Marc Angel, Vlad-Marius Botoş, Malte Gallée, Ivars Ijabs, Tsvetelina Penkova, Romana Tomc, Kosma Złotowski |
|||
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final |
Miriam Lexmann, Jan-Christoph Oetjen |
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
38 |
+ |
ECR |
Adam Bielan, Beata Mazurek, Kosma Złotowski |
ID |
Virginie Joron, Jean-Lin Lacapelle |
NI |
Miroslav Radačovský |
PPE |
Lara Comi, Krzysztof Hetman, Arba Kokalari, Andrey Kovatchev, Miriam Lexmann, Antonius Manders, Andreas Schwab, Tomislav Sokol, Romana Tomc, Tom Vandenkendelaere, Marion Walsmann |
Renew |
Andrus Ansip, Vlad-Marius Botoş, Dita Charanzová, Sandro Gozi, Ivars Ijabs, Jan-Christoph Oetjen, Róża Thun und Hohenstein |
S&D |
Marc Angel, Brando Benifei, Biljana Borzan, Maria Grapini, Maria-Manuel Leitão-Marques, Leszek Miller, Tsvetelina Penkova, René Repasi, Christel Schaldemose |
Verts/ALE |
Anna Cavazzini, David Cormand, Malte Gallée, Alexandra Geese, Kim Van Sparrentak |
0 |
- |
|
|
1 |
0 |
ID |
Markus Buchheit |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] JO L 316, 14.11.2012, p. 12.
- [2] JO C 334, 19.9.2018, p. 2.
- [3] Hotărârea Curții din 27 octombrie 2016, James Elliott Construction Limited/Irish Asphalt Limited, C-613/14, ECLI:EU:C:2016:821.