RAPORT referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937
8.5.2023 - (COM(2022)0071 – C9‑0050/2022 – 2022/0051(COD)) - ***I
Comisia pentru afaceri juridice
Raportoare: Lara Wolters
Raportori pentru avizele comisiilor asociate, în temeiul articolului 57 din Regulamentul de procedură:
Raphaël Glucksmann, Comisia pentru afaceri externe
Barry Andrews, Comisia pentru comerț internațional
René Repasi, Comisia pentru afaceri economice și monetare
Samira Rafaela, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Tiemo Wölken, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
- PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
- ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU PERSOANELOR DE LA CARE RAPORTOAREA A PRIMIT CONTRIBUȚII
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
- AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
- PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
- VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937
(COM(2022)0071 – C9‑0050/2022 – 2022/0051(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2022)0071),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 50 alineatul (1) și alineatul (2) litera (g) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9‑0050/2022),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 iulie 2022[1],
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0184/2023),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acele valori fundamentale care au inspirat crearea Uniunii, precum și universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului, și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional ar trebui să ghideze acțiunea Uniunii pe scena internațională. Astfel de acțiuni includ promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu durabile a țărilor în curs de dezvoltare. |
(1) Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acele valori fundamentale care au inspirat crearea Uniunii, precum și universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a drepturilor în domeniul mediului, și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional ar trebui să ghideze acțiunea Uniunii pe scena internațională. Astfel de acțiuni includ promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu durabile a țărilor în curs de dezvoltare. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) Un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului, precum și promovarea valorilor europene fundamentale se numără printre prioritățile Uniunii, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”74. Aceste obiective presupun implicarea nu numai a autorităților publice, ci și a actorilor privați, în special a întreprinderilor. |
(2) Un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului, precum și promovarea valorilor europene fundamentale se numără printre prioritățile Uniunii, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”74. Aceste obiective presupun implicarea nu numai a autorităților publice, ci și a actorilor privați, în special a întreprinderilor. Articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, la ocrotirea sănătății persoanelor, la utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și la promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice. |
__________________ |
__________________ |
74 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul verde european (COM/2019/640 final). |
74 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul verde european (COM/2019/640 final). |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(3) În comunicarea sa intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”75, Comisia s-a angajat să modernizeze economia socială de piață a Europei pentru a realiza o tranziție justă către durabilitate. Prezenta directivă va contribui și la Pilonul european al drepturilor sociale, care promovează drepturile ce asigură condiții de muncă echitabile. Aceasta face parte din politicile și strategiile UE privind promovarea muncii decente la nivel mondial, inclusiv în lanțurile valorice globale, astfel cum se menționează în Comunicarea Comisiei privind munca decentă la nivel mondial76. |
(3) În comunicarea sa intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”, Comisia s-a angajat să modernizeze economia socială de piață a Europei pentru a realiza o tranziție justă către durabilitate, asigurând faptul că nimeni nu este lăsat în urmă. Prezenta directivă va contribui și la Pilonul european al drepturilor sociale, care promovează drepturile ce asigură condiții de muncă echitabile. Aceasta va crea, de asemenea, o mai mare vizibilitate a Pilonului și o mai mare asumare a acestuia în rândul întreprinderilor, a căror implicare este esențială pentru punerea în aplicare eficace a Pilonului. Aceasta face parte din politicile și strategiile UE privind promovarea muncii echitabile și decente la nivel mondial, inclusiv în lanțurile valorice globale, astfel cum se menționează în Comunicarea Comisiei privind munca decentă la nivel mondial76. |
__________________ |
__________________ |
75 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” [COM(2020) 14 final]. |
75 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” [COM(2020) 14 final]. |
76 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind munca decentă la nivel mondial pentru o tranziție justă și o redresare durabilă globală, COM(2022) 66 final. |
76 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind munca decentă la nivel mondial pentru o tranziție justă și o redresare durabilă globală, COM(2022) 66 final. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(4) Comportamentul întreprinderilor din toate sectoarele economiei este esențial pentru succesul obiectivelor de sustenabilitate ale Uniunii, deoarece întreprinderile din Uniune, în special cele mari, se bazează pe lanțuri valorice globale. De asemenea, este în interesul întreprinderilor să protejeze drepturile omului și mediul, în special având în vedere îngrijorarea crescândă a consumatorilor și a investitorilor cu privire la aceste subiecte. O serie de inițiative de promovare a întreprinderilor care sprijină transformarea orientată către valoare există deja atât la nivelul Uniunii77, cât și la nivel național78. |
(4) Comportamentul întreprinderilor din toate sectoarele economiei este esențial pentru succesul obiectivelor de sustenabilitate ale Uniunii, deoarece multe întreprinderi din Uniune se bazează pe lanțuri valorice globale. De asemenea, este în interesul întreprinderilor să protejeze drepturile omului și mediul, în special având în vedere îngrijorarea crescândă a consumatorilor și a investitorilor cu privire la aceste subiecte. O serie de inițiative de promovare a întreprinderilor care sprijină transformarea orientată către valoare există deja atât la nivelul Uniunii77, cât și la nivel național78, inclusiv o legislație obligatorie în câteva state membre, precum Franța și Germania, ceea ce dă naștere nevoii de condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, cu scopul de a evita fragmentarea și de a oferi securitate juridică întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața unică. De asemenea, este esențial să se instituie un cadru european pentru o abordare responsabilă și sustenabilă a lanțurilor valorice globale, având în vedere importanța întreprinderilor în calitate de pilon în construcția unei societăți și economii durabile. |
__________________ |
__________________ |
77 „Enterprise Models and the EU agenda” (Modele de întreprinderi și agenda UE), CEPS Policy Insights, nr. PI2021-02/ianuarie 2021. |
77 „Enterprise Models and the EU agenda” (Modele de întreprinderi și agenda UE), CEPS Policy Insights, nr. PI2021-02/ianuarie 2021. |
78 De exemplu, https://www.economie.gouv.fr/entreprises/societe-mission. |
78 De exemplu, https://www.economie.gouv.fr/entreprises/societe-mission. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(5) Standardele internaționale existente privind conduita responsabilă în afaceri specifică faptul că întreprinderile ar trebui să protejeze drepturile omului și stabilesc modul în care ar trebui să abordeze protecția mediului în cadrul operațiunilor și al lanțurilor lor valorice. Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului79 recunosc responsabilitatea întreprinderilor de a-și exercita obligația de diligență în materie de drepturi ale omului prin identificarea, prevenirea și atenuarea impactului negativ al operațiunilor lor asupra drepturilor omului și prin contabilizarea modului în care abordează respectivul impact. Aceste principii directoare prevăd că întreprinderile ar trebui să evite încălcarea drepturilor omului și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului pe care l-au cauzat, la care au contribuit sau cu care au legătură în cadrul propriilor operațiuni și filiale și prin intermediul relațiilor lor de afaceri directe și indirecte. |
(5) Standardele internaționale existente consacrate privind conduita responsabilă în afaceri, precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului79 și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale79a clarificate în Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri79b, specifică faptul că întreprinderile ar trebui să protejeze drepturile omului și stabilesc modul în care ar trebui să respecte și să abordeze protecția mediului în cadrul operațiunilor și al lanțurilor lor valorice. Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului recunosc responsabilitatea întreprinderilor de a-și exercita obligația de diligență în materie de drepturi ale omului prin identificarea, prevenirea și atenuarea impactului negativ al operațiunilor lor asupra drepturilor omului și prin contabilizarea modului în care abordează respectivul impact. Aceste principii directoare prevăd că întreprinderile ar trebui să evite încălcarea drepturilor omului și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului pe care l-au cauzat, la care au contribuit sau cu care au legătură în cadrul propriilor operațiuni și filiale și prin intermediul relațiilor lor de afaceri directe și indirecte. |
__________________ |
__________________ |
79 Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului de punere în aplicare a cadrului „Protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, 2011, disponibile la adresa https://www.ohchr.org/documents/publications/guidingprinciplesbusinesshr_en.pdf. |
79 Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului de punere în aplicare a cadrului „Protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, 2011, disponibile la adresa https://www.ohchr.org/documents/publications/guidingprinciplesbusinesshr_en.pdf. |
|
79a Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, ediția actualizată 2011, disponibilă la adresa http://mneguidelines.oecd.org/guidelines/.https://mneguidelines.oecd.org/mneguidelines/ |
|
79b Orientările OCDE privind conduita responsabilă în afaceri, 2018, și orientările sectoriale specifice, disponibile la adresa https://www.oecd.org/investment/due-diligence-guidance-for-responsible-business-conduct.htm. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(6) Conceptul de diligență necesară în materie de drepturi ale omului a fost prevăzut și dezvoltat în continuare în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale80, care au extins aplicarea obligației de diligență la aspectele de mediu și de guvernanță. Orientările OCDE privind conduita responsabilă în afaceri și orientările sectoriale81 sunt cadre recunoscute la nivel internațional care stabilesc măsuri practice de diligență necesară pentru a ajuta întreprinderile să identifice, să prevină, să atenueze și să țină seama de modul în care abordează impactul real și potențial al operațiunilor lor, al lanțurilor lor valorice și al altor relații de afaceri. Conceptul de diligență necesară este, de asemenea, integrat în recomandările Declarației tripartite de principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială a Organizației Internaționale a Muncii (OIM)82. |
(6) Conceptul de diligență necesară în materie de drepturi ale omului a fost prevăzut și dezvoltat în continuare în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, care au extins aplicarea obligației de diligență la aspectele de mediu și de guvernanță. Orientările OCDE privind conduita responsabilă în afaceri și orientările sectoriale sunt cadre recunoscute la nivel internațional care stabilesc măsuri practice de diligență necesară pentru a ajuta întreprinderile să identifice, să prevină, să atenueze și să țină seama de modul în care abordează impactul real și potențial al operațiunilor lor, al lanțurilor lor valorice și al altor relații de afaceri. Punctele de contact naționale (PCN) create de aderenții la Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale joacă un rol important în promovarea diligenței necesare de către întreprinderi prin rolul pe care îl joacă în promovarea orientărilor și în calitate de mecanisme extrajudiciare de soluționare a reclamațiilor. Conceptul de diligență necesară este, de asemenea, integrat în recomandările Declarației tripartite de principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială a Organizației Internaționale a Muncii (OIM)82. |
__________________ |
__________________ |
80 Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, ediția actualizată 2011, disponibilă la adresa http://mneguidelines.oecd.org/guidelines/.https://mneguidelines.oecd.org/mneguidelines/ |
|
81 Orientările OCDE privind conduita responsabilă în afaceri, 2018, și orientările sectoriale specifice, disponibile la adresa https://www.oecd.org/investment/due-diligence-guidance-for-responsible-business-conduct.htm. |
|
82 „Declarația tripartită de principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială” a Organizației Internaționale a Muncii, ediția a cincea, 2017, disponibilă la adresa: https://www.ilo.org/empent/Publications/WCMS_094386/lang--en/index.htm. |
82 „Declarația tripartită de principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială” a Organizației Internaționale a Muncii, ediția a cincea, 2017, disponibilă la adresa: https://www.ilo.org/empent/Publications/WCMS_094386/lang--en/index.htm. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 6 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(6a) Toate întreprinderile ar trebui să respecte drepturile omului, astfel cum sunt consacrate în convențiile internaționale și în instrumentele enumerate în partea I secțiunea 2 din anexă, iar întreprinderile care intră în domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui să aibă obligația de a efectua diligența necesară și ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a identifica și a aborda efectele negative asupra drepturilor omului de-a lungul lanțului lor valoric. Amploarea și natura diligenței necesare pot varia în funcție de dimensiunea, sectorul, contextul operațional și profilul de risc al întreprinderii. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(7) Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite83, adoptate de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite în 2015, includ obiective de promovare a unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile. Uniunea și-a stabilit obiectivul de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Sectorul privat contribuie la realizarea acestor obiective. |
(7) Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite83, adoptate de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite în 2015, includ obiective de promovare a unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile. Uniunea și-a stabilit obiectivul de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Sectorul privat contribuie la realizarea acestor obiective. În contextul geopolitic actual, generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, de criza energetică, de efectele încă resimțite ale COVID-19 și de încercarea de a menține și consolida securitatea lanțului agro-alimentar, sectorul privat ar putea contribui la promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, fără însă a se crea dezechilibre pe piața internă. |
__________________ |
__________________ |
83 https://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E. |
83 https://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(8) Acordurile internaționale în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, la care Uniunea și statele membre sunt părți, cum ar fi Acordul de la Paris84 și recentul Pact climatic de la Glasgow85, stabilesc căi precise de abordare a schimbărilor climatice și de menținere a încălzirii globale în limita a 1,5 °C. Pe lângă acțiunile specifice preconizate din partea tuturor părților semnatare, rolul sectorului privat, în special strategiile sale de investiții, este considerat esențial pentru atingerea acestor obiective. |
(8) Acordurile internaționale în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, la care Uniunea și statele membre sunt părți, cum ar fi Acordul de la Paris84 și recentul Pact climatic de la Glasgow85, stabilesc căi precise de abordare a schimbărilor climatice și de menținere a încălzirii globale în limita a 1,5 °C. Pe lângă acțiunile specifice preconizate din partea tuturor părților semnatare, rolul sectorului privat, în special strategiile sale de investiții, este, de asemenea, considerat esențial pentru atingerea acestor obiective. Deși doar 100 de întreprinderi au generat peste 70 % din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial începând din 1988, există o discrepanță fundamentală între angajamentele întreprinderilor în materie de climă și investițiile lor efective pentru combaterea schimbărilor climatice. Prin urmare, prezenta directivă este un instrument legislativ important pentru a evita orice declarație înșelătoare privind neutralitatea climatică și pentru a stopa dezinformarea ecologică și extinderea utilizării combustibililor fosili la nivel mondial, în vederea realizării obiectivelor climatice internaționale și europene, astfel cum recomandă și cele mai recente rapoarte științifice85a. |
__________________ |
__________________ |
84 https://unfccc.int/files/essential_background/convention/application/pdf/english_paris_agreement.pdf. |
84 https://unfccc.int/files/essential_background/convention/application/pdf/english_paris_agreement.pdf. |
85 Pactul climatic de la Glasgow, adoptat la 13 noiembrie 2021 în cadrul COP26 de la Glasgow, https://unfccc.int/sites/default/files/resource/cma2021_L16_adv.pdf.https://unfccc.int/sites/default/files/resource/cma2021_L16_adv.pdf. |
85 Pactul climatic de la Glasgow, adoptat la 13 noiembrie 2021 în cadrul COP26 de la Glasgow, https://unfccc.int/sites/default/files/resource/cma2021_L16_adv.pdf.https://unfccc.int/sites/default/files/resource/cma2021_L16_adv.pdf. |
|
85a „CDP Carbon Majors Report”, „2017 Influence Map Report”, „Big Oil’Real Agenda on Climate Change 2022”, septembrie 2022, https://influencemap.org/report/Big-Oil-s-Agenda-on-Climate-Change-2022-19585 IEA, Net Zero by 2050, A Roadmap for the Global Energy Sector, p. 51. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) În cadrul Legii europene a climei86, Uniunea s-a angajat, de asemenea, din punct de vedere juridic să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și să reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030. Ambele angajamente necesită modificarea modului în care întreprinderile derulează procesele de producție și efectuează achiziții. Planul Comisiei privind obiectivele climatice pentru 203087 modelează diverse grade de reducere a emisiilor care se impun în diverse sectoare economice, deși toate trebuie să înregistreze reduceri considerabile în orice scenariu pentru ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele climatice. Planul subliniază, de asemenea, că „datorită modificării normelor și practicilor în materie de guvernanță corporativă, inclusiv în ceea ce privește finanțarea durabilă, proprietarii și administratorii de întreprinderi vor acorda prioritate obiectivelor de durabilitate în acțiunile și strategiile lor”. Comunicarea din 2019 privind Pactul verde european88 prevede că toate acțiunile și politicile UE ar trebui să își unească eforturile pentru ca UE să realizeze o tranziție de succes și echitabilă către un viitor durabil. De asemenea, prevede că preocuparea pentru durabilitate ar trebui să fie integrată și mai mult în cadrul guvernanței corporative. |
(9) În cadrul Legii europene a climei86, Uniunea s-a angajat, de asemenea, din punct de vedere juridic să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și să reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030. Ambele angajamente necesită modificarea modului în care întreprinderile derulează procesele de producție și efectuează achiziții. Planul Comisiei privind obiectivele climatice pentru 203087 modelează diverse grade de reducere a emisiilor care se impun în diverse sectoare economice, deși toate trebuie să înregistreze reduceri considerabile în orice scenariu pentru ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele climatice. Planul subliniază, de asemenea, că „datorită modificării normelor și practicilor în materie de guvernanță corporativă, inclusiv în ceea ce privește finanțarea durabilă, proprietarii și administratorii de întreprinderi vor acorda prioritate obiectivelor de durabilitate în acțiunile și strategiile lor”. Programul general de acțiune pentru mediu al Uniunii până în 203087a („PAM 8”), care este cadrul de acțiune al Uniunii în domeniul mediului și al climei, urmărește să accelereze tranziția verde către o economie circulară neutră din punct de vedere climatic, sustenabilă, netoxică și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, bazată pe energie din surse regenerabile, rezilientă și competitivă într-un mod just, echitabil și incluziv, precum și să protejeze, să refacă și să îmbunătățească starea mediului, printre altele, prin stoparea și inversarea pierderii biodiversității. Comunicarea din 2019 privind Pactul verde european88 prevede că toate acțiunile și politicile UE ar trebui să își unească eforturile pentru ca UE să realizeze o tranziție de succes și echitabilă către un viitor durabil, în care nimeni nu este lăsat în urmă. De asemenea, prevede că preocuparea pentru durabilitate ar trebui să fie integrată și mai mult în cadrul guvernanței corporative. |
__________________ |
__________________ |
86 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) PE/27/2021/REV/1 (JO L 243, 9.7.2021, p. 1). |
86 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) PE/27/2021/REV/1 (JO L 243, 9.7.2021, p. 1). |
87 SWD/2020/176 final. |
87 SWD/2020/176 final. |
|
87a Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030. |
88 COM/2019/640 final. |
88 COM/2019/640 final. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 11
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(11) Planul de acțiune privind economia circulară91, Strategia privind biodiversitatea92, Strategia „De la fermă la consumator”93 și Strategia privind substanțele chimice94 și Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice, pentru redresarea Europei95, Industria 5.096, Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale97 și Revizuirea politicii comerciale din 202198 enumeră printre elementele lor o inițiativă privind guvernanța corporativă durabilă. |
(11) Planul de acțiune privind economia circulară91, Strategia privind biodiversitatea92, Strategia „De la fermă la consumator”93, Strategia privind substanțele chimice94, Strategia farmaceutică, Planul de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” și Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice, pentru redresarea Europei95, Industria 5.096, Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale97 și Revizuirea politicii comerciale din 202198 enumeră printre elementele lor o inițiativă privind guvernanța corporativă durabilă. Prin urmare, cerințele privind diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să contribuie la conservarea și refacerea biodiversității și la îmbunătățirea stării mediului, în special a aerului, a apei și a solului. Acestea ar trebui, de asemenea, să contribuie la accelerarea tranziției către o economie circulară netoxică. Cerințele privind diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să contribuie și la obiectivele Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării, cu scopul de a crea un mediu netoxic și a proteja sănătatea și buna calitate a vieții oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor de impacturile negative și de riscurile legate de mediu. |
__________________ |
__________________ |
91 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un nou Plan de acțiune privind economia circulară Pentru o Europă mai curată și mai competitivă [COM(2020) 98 final]. |
91 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un nou Plan de acțiune privind economia circulară Pentru o Europă mai curată și mai competitivă [COM(2020) 98 final]. |
92 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre [COM(2020) 380 final]. |
92 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre [COM(2020) 380 final]. |
93 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic [COM(2020) 381 final]. |
93 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic [COM(2020) 381 final]. |
94 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice [COM(2020) 667 final]. |
94 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice [COM(2020) 667 final]. |
95 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei [COM(2021) 350 final]. |
95 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei [COM(2021) 350 final]. |
96 Industria 5.0; https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/industrial-research-and-innovation/industry-50_en. |
96 Industria 5.0; https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/industrial-research-and-innovation/industry-50_en. |
97 https://op.europa.eu/webpub/empl/european-pillar-of-social-rights/ro/index.html. |
97 https://op.europa.eu/webpub/empl/european-pillar-of-social-rights/ro/index.html. |
98 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă, [COM(2021) 66 final]. |
98 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă, [COM(2021) 66 final]. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(12) Prezenta directivă este în concordanță cu Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-202499. Acest plan de acțiune definește drept prioritate consolidarea angajamentului Uniunii de a promova în mod activ punerea în aplicare la nivel mondial a Principiilor directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și a altor orientări internaționale relevante, cum ar fi Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, inclusiv prin promovarea standardelor relevante privind diligența necesară. |
(12) Prezenta directivă este în concordanță cu Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-202499. Acest plan de acțiune definește drept prioritate consolidarea angajamentului Uniunii de a promova în mod activ punerea în aplicare la nivel mondial a Principiilor directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, astfel cum sunt clarificate în Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri ca orientări relevante, inclusiv prin promovarea standardelor relevante privind diligența necesară. |
__________________ |
__________________ |
99 Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu, Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024, (JOIN/2020/5 final). |
99 Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu, Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024, (JOIN/2020/5 final). |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 13
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(13) În rezoluția sa din 10 martie 2021, Parlamentul European invită Comisia să propună norme ale Uniunii pentru o obligație cuprinzătoare în materie de diligență necesară a întreprinderilor100. În cadrul Concluziilor Consiliului privind drepturile omului și munca decentă în lanțurile de aprovizionare globale din 1 decembrie 2020, a fost lansată Comisiei invitația de a prezenta o propunere de cadru juridic al Uniunii privind guvernanța corporativă durabilă, care să includă obligațiile transsectoriale de diligență a întreprinderilor de-a lungul lanțurilor de aprovizionare globale101. De asemenea, Parlamentul European solicită să se clarifice obligațiile administratorilor în raportul său din proprie inițiativă adoptat la 2 decembrie 2020 referitor la guvernanța corporativă durabilă. În Declarația lor comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2022102, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană și-au luat angajamentul de a asigura o economie în serviciul cetățenilor și de a îmbunătăți cadrul de reglementare privind guvernanța corporativă durabilă. |
(13) În rezoluția sa din 10 martie 2021, Parlamentul European invită Comisia să propună norme ale Uniunii pentru obligații cuprinzătoare în materie de diligență necesară a întreprinderilor, cu consecințe care includ răspunderea civilă pentru acele întreprinderi care cauzează sau contribuie la prejudicii prin neîndeplinirea obligației de diligență necesară100. În cadrul Concluziilor Consiliului privind drepturile omului și munca decentă în lanțurile de aprovizionare globale din 1 decembrie 2020, a fost lansată Comisiei invitația de a prezenta o propunere de cadru juridic al Uniunii privind guvernanța corporativă durabilă, care să includă obligațiile transsectoriale de diligență a întreprinderilor de-a lungul lanțurilor de aprovizionare globale101. De asemenea, Parlamentul European solicită să se clarifice obligațiile administratorilor în raportul său din proprie inițiativă adoptat la 2 decembrie 2020 referitor la guvernanța corporativă durabilă. În Declarația lor comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2022102, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană și-au luat angajamentul de a asigura o economie în serviciul cetățenilor și de a îmbunătăți cadrul de reglementare privind guvernanța corporativă durabilă. |
__________________ |
__________________ |
100 Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2021 conținând recomandări adresate Comisiei cu privire la diligența necesară a întreprinderilor și răspunderea acestora [2020/2129(INL)], P9_TA(2021)0073, disponibilă la adresa https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=en&reference=2020/2129(INL). |
100 Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2021 conținând recomandări adresate Comisiei cu privire la diligența necesară a întreprinderilor și răspunderea acestora [2020/2129(INL)], P9_TA(2021)0073, disponibilă la adresa https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=en&reference=2020/2129(INL). |
101 Concluziile Consiliului privind drepturile omului și munca decentă în lanțurile de aprovizionare globale, 1 decembrie 2020 (13512/20). |
101 Concluziile Consiliului privind drepturile omului și munca decentă în lanțurile de aprovizionare globale, 1 decembrie 2020 (13512/20). |
102 Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene intitulată „Prioritățile legislative ale UE pentru 2022”, disponibilă la adresa https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/joint_declaration_2022.pdf. |
102 Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene intitulată „Prioritățile legislative ale UE pentru 2022”, disponibilă la adresa https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/joint_declaration_2022.pdf. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 14
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(14) Prezenta directivă urmărește să asigure faptul că întreprinderile active pe piața internă contribuie la dezvoltarea durabilă și la tranziția către durabilitate a economiilor și a societăților prin identificarea, prevenirea, atenuarea, oprirea și reducerea la minimum a impactului negativ potențial sau real asupra drepturilor omului și asupra mediului în legătură cu propriile operațiuni, filiale și lanțuri valorice ale întreprinderilor . |
(14) Prezenta directivă urmărește să asigure faptul că întreprinderile active pe piața internă contribuie la dezvoltarea durabilă și la tranziția către durabilitate a economiilor și a societăților prin respectarea drepturilor omului și a mediului, acest lucru putându-se realiza prin identificarea, prevenirea, atenuarea, oprirea, remedierea și reducerea la minimum și, dacă este necesar, prioritizarea impactului negativ potențial sau real asupra drepturilor omului și asupra mediului în legătură cu propriile operațiuni, filiale și lanțuri valorice ale întreprinderilor și prin asigurarea faptului că cei afectați de nerespectarea acestei îndatoriri au acces la justiție și la căi de atac legale. Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere responsabilității statelor membre de a respecta și datoriei de a proteja drepturile omului și mediul în temeiul dreptului internațional. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 15
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(15) Întreprinderile ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a institui și a aplica măsuri privind diligența necesară în ceea ce privește propriile lor activități, filialele lor, precum și relațiile lor de afaceri directe și indirecte stabile de-a lungul lanțurilor lor valorice, în conformitate cu dispozițiile prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să impună întreprinderilor obligația de a garanta, în orice situație, că nu se va produce niciodată un impact negativ sau că acesta va fi oprit. De exemplu, în ceea ce privește relațiile de afaceri în cazul cărora impactul negativ este o consecință a intervenției statului, este posibil ca întreprinderea să nu fie în măsură să obțină astfel de rezultate. Prin urmare, principalele obligații prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie „obligații de mijloace”. Întreprinderea ar trebui să ia măsurile adecvate care pot conduce, în mod rezonabil, la prevenirea sau reducerea la minimum a impactului negativ în circumstanțele cazului respectiv. Ar trebui să se țină seama de particularitățile lanțului valoric al întreprinderii, ale sectorului sau ale zonei geografice în care își desfășoară activitatea partenerii săi din lanțul valoric, de puterea întreprinderii de a influența relațiile sale de afaceri directe și indirecte și de posibilitatea ca întreprinderea să își sporească puterea de influență. |
(15) Întreprinderile ar trebui să ia măsurile adecvate în limita capacităților lor pentru a institui și a aplica măsuri privind diligența necesară în ceea ce privește propriile lor activități, cele ale filialelor lor, precum și relațiile lor de afaceri directe și indirecte în cadrul lanțurilor lor valorice, în conformitate cu dispozițiile prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să impună întreprinderilor obligația de a garanta, în orice situație, că nu se va produce niciodată un impact negativ sau că acesta va fi oprit. De exemplu, în ceea ce privește relațiile de afaceri în cazul cărora impactul negativ este o consecință a intervenției statului, este posibil ca întreprinderea să nu fie în măsură să obțină astfel de rezultate. Prin urmare, principalele obligații prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie „obligații de mijloace”. Întreprinderea ar trebui să ia măsurile adecvate care pot conduce, în mod rezonabil, la prevenirea sau reducerea la minimum a impactului negativ în circumstanțele cazului respectiv, proporționale cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ, precum și cu dimensiunea, resursele și capacitățile întreprinderii. Ar trebui să se țină seama de particularitățile lanțului valoric al întreprinderii, ale sectorului sau ale zonei geografice în care își desfășoară activitatea partenerii săi din lanțul valoric, de puterea întreprinderii de a influența relațiile sale de afaceri și de posibilitatea ca întreprinderea să își sporească puterea de influență. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 16
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(16) Procesul de diligență necesară prevăzut în prezenta directivă ar trebui să vizeze cele șase etape definite în Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, care includ măsuri privind diligența necesară pentru ca întreprinderile să identifice și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Sunt cuprinse următoarele etape: (1) integrarea diligenței necesare în politici și sisteme de management, (2) identificarea și evaluarea impactului negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului, (3) prevenirea, încetarea sau reducerea la minimum a impactului negativ real și potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului, (4) evaluarea eficacității măsurilor, (5) comunicarea, (6) asigurarea remedierii. |
(16) Procesul de diligență necesară prevăzut în prezenta directivă ar trebui să vizeze cele șase etape definite în Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, care includ măsuri privind diligența necesară pentru ca întreprinderile să identifice și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Sunt cuprinse următoarele etape: (1) integrarea diligenței necesare în politici și sisteme de management, (2) identificarea și evaluarea impactului negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului, (3) prevenirea, încetarea sau reducerea la minimum a impactului negativ real și potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului, (4) verificarea, monitorizarea și evaluarea eficacității măsurilor, (5) comunicarea, (6) asigurarea remedierii. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(17) Impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului se produce în raport cu propriile operațiuni, filiale, produse și în cadrul lanțurilor lor valorice, în special la nivelul aprovizionării cu materii prime, al fabricării sau la nivelul produselor sau al eliminării deșeurilor. Pentru ca diligența necesară să aibă un impact semnificativ, aceasta ar trebui să acopere impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului generat pe parcursul întregului ciclu de viață al producției, utilizării și eliminării produselor sau furnizării de servicii, la nivelul propriilor operațiuni, filiale și în cadrul lanțurilor valorice. |
(17) Impacturile negative asupra drepturilor omului și asupra mediului se produc în raport cu propriile operațiuni, filiale, produse, servicii și în cadrul lanțurilor lor valorice, în special la nivelul aprovizionării cu materii prime, al fabricării sau la nivelul produselor sau al eliminării deșeurilor. Pentru ca diligența necesară să aibă un impact semnificativ, aceasta ar trebui să acopere impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului generat pe parcursul întregului ciclu de viață al producției și vânzării de produse, al gestionării deșeurilor asociate cu produsele sau furnizării de servicii, la nivelul propriilor operațiuni, filiale și în cadrul lanțurilor valorice. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(17a) Lanțurile valorice globale, în special lanțurile valorice ale materiilor prime critice, sunt afectate de efectele dăunătoare ale pericolelor naturale sau provocate de om. Riscurile din lanțurile valorice esențiale au fost puse în evidență de criza provocată de pandemia de COVID-19, iar frecvența și impactul acestor șocuri ar putea crește pe viitor, constituind un factor determinant al inflației și ducând la o creștere ulterioară a volatilității macroeconomice, precum și la incertitudine comercială și a pieței. Pentru a aborda acest aspect, UE ar trebui să inițieze o evaluare anuală la nivelul Uniunii a rezilienței întreprinderilor în raport cu scenarii negative legate de lanțurile lor valorice, care să inventarieze, să evalueze și să ofere răspunsuri potențiale cu privire la riscurile din lanțul lor valoric, inclusiv la efectele externe, precum și la riscurile sociale, de mediu și politice. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) Lanțul valoric ar trebui să acopere activitățile legate de producția unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și utilizarea și eliminarea produsului, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri stabili ai întreprinderii. Aceasta ar trebui să includă partenerii de afaceri stabili din amonte, direcți și indirecți, care proiectează, extrag, fabrică, transportă, stochează și furnizează materii prime, produse, părți ale produselor sau furnizează întreprinderii servicii necesare pentru desfășurarea activităților întreprinderii, precum și partenerii din aval, inclusiv partenerii de afaceri stabili direcți și indirecți, care utilizează sau primesc produse, părți ale produselor sau servicii de la întreprindere până la sfârșitul duratei de viață a produsului, inclusiv, printre altele, distribuția produsului către comercianții cu amănuntul, transportul și depozitarea produsului, demontarea produsului, reciclarea, compostarea sau depozitarea acestuia. |
(18) Lanțul valoric ar trebui să acopere activitățile legate de producția, distribuția și vânzarea unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și gestionarea deșeurilor asociate cu produsul, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri ai întreprinderii. Aceasta ar trebui să cuprindă activitățile pe care le implică relațiile de afaceri ale unei întreprinderi legate de proiectarea, extracția, fabricarea, transportul, depozitarea și furnizarea de materii prime, produse, părți ale produselor, precum și vânzarea sau distribuția de bunuri sau furnizarea sau dezvoltarea de servicii, inclusiv gestionarea deșeurilor, transportul și depozitarea, cu excepția gestionării deșeurilor asociate cu produsul de către consumatori individuali. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 18 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(18a) În unele situații, odată ce produsele sunt vândute sau distribuite printr-o relație de afaceri, este posibil ca întreprinderile să își fi diminuat capacitatea de a monitoriza impacturile pentru a lua măsuri rezonabile de prevenire sau atenuare a acestora. În astfel de situații, identificarea impacturilor reale și potențiale și luarea de măsuri preventive sau de atenuare vor fi importante înainte de vânzarea inițială sau de distribuție și la realizarea acesteia, precum și în urma monitorizării respectivelor relații de afaceri sau în interacțiunea cu acestea, atunci când astfel de impacturi sunt previzibile în mod rezonabil sau atunci când întreprinderile sunt notificate cu privire la impacturi semnificative prin procedura de notificare. |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 18 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(18b) Atunci când o întreprindere se aprovizionează cu produse care conțin materiale reciclate, poate fi dificil să se verifice originea materiilor prime secundare. În astfel de situații, întreprinderea ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a urmări materiile prime secundare până la furnizorul relevant și să evalueze dacă există informații adecvate pentru a demonstra că materialul este reciclat. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 19
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(19) În ceea ce privește întreprinderile financiare reglementate care furnizează împrumuturi, credite sau alte servicii financiare, „lanțul valoric” în ceea ce privește furnizarea unor astfel de servicii ar trebui să se limiteze la activitățile clienților care beneficiază de astfel de servicii și ale filialelor acestora, ale căror activități sunt legate de contractul în cauză. Clienții care sunt gospodării și persoanele fizice care nu acționează în scop profesional sau comercial, precum și întreprinderile mici și mijlocii, nu ar trebui să fie considerați ca făcând parte din lanțul valoric. Activitățile întreprinderilor sau ale altor entități juridice care sunt incluse în lanțul valoric al clientului respectiv nu ar trebui să fie vizate. |
(19) În ceea ce privește întreprinderile financiare reglementate care furnizează servicii financiare asociate cu încheierea unui contract în cadrul unui „lanț valoric”, furnizarea unor astfel de servicii ar trebui să includă activitățile clienților care beneficiază direct de ele și ale filialelor acestora, ale căror activități sunt legate de contractul în cauză. Pentru a evita o suprapunere a exercițiilor de diligență necesară ale întreprinderilor financiare reglementate, activitățile întreprinderilor sau ale altor entități juridice care fac parte din lanțul valoric al clientului respectiv sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive dacă obligațiile de diligență necesară sunt stabilite în altă parte în temeiul dreptului UE. Clienții care sunt gospodării și persoanele fizice care nu acționează în scop profesional sau comercial, precum și întreprinderile mici și mijlocii, nu ar trebui să fie considerați ca făcând parte din lanțul valoric al întreprinderilor financiare reglementate. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 19 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(19a) Instituțiile financiare reglementate, precum și alte întreprinderi ar trebui să folosească informații care nu sunt limitate la informațiile provenite de la agențiile de rating de credit, agenții de rating al durabilității sau administratorii de indici de referință. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 20
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(20) Pentru a permite întreprinderilor să identifice în mod corespunzător impactul negativ din lanțul lor valoric și pentru a le permite să exercite efectul de levier adecvat, obligațiile de diligență ar trebui să fie limitate în prezenta directivă la relațiile de afaceri stabile. În sensul prezentei directive, relațiile de afaceri stabile ar trebui să însemne astfel de relații de afaceri directe și indirecte care sunt sau se preconizează că vor fi durabile, având în vedere intensitatea și durata lor și care nu reprezintă o parte neglijabilă sau auxiliară a lanțului valoric. Natura relațiilor de afaceri „stabile” ar trebui reevaluată periodic și cel puțin o dată la 12 luni. În cazul în care este stabilă relația de afaceri directă a unei întreprinderi, atunci toate relațiile de afaceri indirecte conexe ar trebui considerate, de asemenea, ca fiind stabile în ceea ce privește întreprinderea respectivă. |
eliminat |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(21) În temeiul acestei directive, întreprinderile din UE având peste 500 de angajați în medie și o cifră de afaceri netă la nivel mondial care depășește 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență. În ceea ce privește întreprinderile care nu îndeplinesc aceste criterii, dar care au avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar și care își desfășoară activitatea într-unul sau mai multe sectoare cu impact puternic, diligența necesară ar trebui să se aplice după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive, pentru a prevedea o perioadă de adaptare mai lungă. În scopul de a asigura o sarcină proporțională, întreprinderile care își desfășoară activitatea în astfel de sectoare cu impact puternic ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență mai bine orientată, axată pe impactul negativ grav. Lucrătorii temporari, inclusiv cei detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului103, ar trebui să fie incluși în calculul numărului de angajați din întreprinderea utilizatoare. Lucrătorii detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957, ar trebui să fie incluși numai în calculul numărului de angajați ai întreprinderii care transferă lucrătorii. |
(21) În temeiul acestei directive, întreprinderile din UE având peste 250 de angajați în medie și o cifră de afaceri netă la nivel mondial care depășește 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar sau întreprinderile cu statutul de societate-mamă de cel mai înalt rang a unui grup având 500 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență. Calculul pragurilor ar trebui să includă numărul de angajați și cifra de afaceri a sucursalelor unei întreprinderi, care sunt locuri de desfășurare a activității diferite de sediul central, însă dependente din punct de vedere juridic de acesta din urmă și, prin urmare, sunt considerate ca făcând parte din întreprindere, în conformitate cu legislația UE și cu legislația națională.Lucrătorii temporari și alți lucrători cu forme atipice de muncă, inclusiv cei detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului103, ar trebui să fie incluși în calculul numărului de angajați din întreprinderea utilizatoare. Lucrătorii detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957, ar trebui să fie incluși numai în calculul numărului de angajați ai întreprinderii care transferă lucrătorii. |
__________________ |
__________________ |
103 Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 173, 9.7.2018, p. 16). |
103 Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 173, 9.7.2018, p. 16). |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 22
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(22) Pentru a reflecta domeniile prioritare de acțiune internațională care vizează abordarea aspectelor legate de drepturile omului și de mediu, selectarea sectoarelor cu impact ridicat în sensul prezentei directive ar trebui să se întemeieze pe orientările sectoriale existente ale OCDE privind diligența necesară. Următoarele sectoare ar trebui considerate ca având un impact ridicat în sensul prezentei directive: fabricarea textilelor, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv a țițeiului, a gazelor naturale, a cărbunelui, a lignitului, a metalelor și a minereurilor metalifere, precum și tuturor celorlalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv cu metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). În ceea ce privește sectorul financiar, datorită particularităților sale, în special în ceea ce privește lanțul valoric și serviciile oferite, chiar dacă este reglementat de orientările OCDE specifice sectorului, acesta nu ar trebui să facă parte din sectoarele cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă. În același timp, în acest sector, acoperirea mai largă a impactului negativ real și potențial ar trebui asigurată prin includerea, de asemenea, a întreprinderilor foarte mari în domeniul de aplicare care sunt întreprinderi financiare reglementate, chiar dacă acestea nu au o formă juridică cu răspundere limitată. |
(22) Pentru a reflecta domeniile prioritare de acțiune internațională care vizează abordarea aspectelor legate de drepturile omului și de mediu, Comisia ar trebui să dezvolte orientări specifice sectoarelor vizate, inclusiv pentru următoarele sectoare, pe baza orientărilor sectoriale existente ale OCDE privind diligența necesară: fabricarea textilelor, a articolelor de îmbrăcăminte, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu amănuntul și cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare, comercializarea și publicitatea alimentelor și băuturilor și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse de origine animală, produse din lemn, alimente și băuturi; energia, extracția, transportul și tratarea resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv a țițeiului, a gazelor naturale, a cărbunelui, a lignitului, a metalelor și a minereurilor metalifere, precum și a tuturor celorlalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor), comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv cu metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare), construcțiile și activitățile conexe, furnizarea de servicii financiare, serviciile și activitățile de investiții și alte servicii financiare; precum și producția, furnizarea și distribuția de tehnologii ale informației și comunicațiilor sau de servicii conexe, inclusiv de hardware, soluții software, inclusiv inteligență artificială, supraveghere, recunoaștere facială, stocare sau prelucrare a datelor, servicii de telecomunicații, servicii bazate pe internet și pe cloud, inclusiv servicii de comunicare socială și de socializare în rețea, mesagerie, comerț electronic, livrare, mobilitate și alte servicii de platformă. |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 23
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(23) Pentru a realiza pe deplin obiectivele prezentei directive care abordează impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului în ceea ce privește operațiunile, filialele și lanțurile valorice ale întreprinderilor, ar trebui să fie vizate și întreprinderile din țări terțe care desfășoară activități importante în UE. Mai precis, directiva ar trebui să se aplice întreprinderilor din țări terțe care au generat în Uniune o cifră de afaceri netă de cel puțin 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar sau o cifră de afaceri netă de cel puțin 40 de milioane EUR, dar cel mult 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar din unul sau mai multe dintre sectoarele cu impact ridicat, după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive. |
(23) Pentru a realiza pe deplin obiectivele prezentei directive care abordează impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului în ceea ce privește operațiunile întreprinderilor și cele ale filialelor și lanțurilor lor valorice, ar trebui să fie vizate și întreprinderile din țări terțe care desfășoară activități importante în UE. Mai precis, directiva ar trebui să se aplice întreprinderilor din țări terțe care au generat în Uniune o cifră de afaceri netă de cel puțin 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar sau întreprinderilor cu statutul de societate-mamă de cel mai înalt rang a unui grup având 500 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR, din care cel puțin 40 de milioane EUR au fost generate în Uniune în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale. Calculul cifrei de afaceri nete ar trebui să includă cifra de afaceri generată de întreprinderile terțe cu care întreprinderea și/sau filialele sale au încheiat un acord vertical în Uniune în schimbul unor redevențe. |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 25
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(25) Pentru a obține o contribuție semnificativă la tranziția către durabilitate, diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să se efectueze în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului în raport cu persoanele protejate care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile și interdicțiile consacrate în convențiile internaționale, astfel cum sunt enumerate în anexa la prezenta directivă. Pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a drepturilor omului, o încălcare a unei interdicții sau a unui drept care nu este menționat în mod specific în anexa respectivă și care afectează în mod direct un interes juridic protejat prin convențiile respective ar trebui, de asemenea, să facă parte din impactul negativ asupra drepturilor omului reglementat de prezenta directivă, cu condiția ca întreprinderea în cauză să fi putut stabili în mod rezonabil riscul unei astfel de atingeri și orice măsuri adecvate care se impun a fi luate pentru a respecta obligațiile de diligență în temeiul prezentei directive, luând în considerare toate circumstanțele relevante ale operațiunilor sale, cum ar fi contextul sectorial și operațional. Diligența necesară ar trebui să includă și impactul negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile care decurg din convențiile internaționale de mediu enumerate în anexa la prezenta directivă. |
(25) Pentru a obține o contribuție semnificativă la tranziția către durabilitate, diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să se efectueze în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului în raport cu persoanele protejate care rezultă din orice acțiune care elimină sau reduce capacitatea unei persoane sau a unui grup de a se bucura de drepturi sau de a fi protejat prin interdicțiile consacrate în convențiile și instrumentele internaționale enumerate în anexa la prezenta directivă, precum și în jurisprudența ulterioară și în activitatea organismelor de monitorizare a tratatelor asociată convențiilor respective, drepturile menționate anterior incluzând drepturile sindicale, precum și drepturile sociale și ale lucrătorilor. Pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a drepturilor omului, un impact negativ asupra exercitării unui drept care nu este menționat în mod specific în anexa respectivă și care afectează în mod direct un interes juridic protejat prin convențiile și instrumentele respective ar trebui, de asemenea, să facă parte din impactul negativ asupra drepturilor omului reglementat de prezenta directivă, cu condiția ca întreprinderea în cauză să fi putut stabili în mod rezonabil riscul unei astfel de atingeri și orice măsuri adecvate care se impun a fi luate pentru a respecta obligațiile de diligență în temeiul prezentei directive, luând în considerare toate circumstanțele relevante ale operațiunilor sale, cum ar fi contextul sectorial și operațional. Diligența necesară ar trebui să includă și impactul negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile enumerate în anexa la prezenta directivă. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 25 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(25a) Prezenta directivă ar trebui să prevadă măsuri specifice în cazul unui impact sistemic negativ sprijinit de stat care rezultă din acțiuni, politici, reglementări sau practici instituționalizate decise, puse în aplicare și executate de către autoritățile naționale sau locale ale statelor sau cu sprijinul activ al acestora. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 25 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(25b) Întreprinderile ar trebui să fie, de asemenea, responsabile de utilizarea influenței lor pentru a contribui la un standard de viață adecvat în lanțurile valorice. Prin standardul menționat se înțelege un salariu de subzistență pentru angajați și un venit de subzistență pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și micii agricultori, pe care aceștia îl câștigă din munca prestată și din activitatea de producție și care trebuie să corespundă nevoilor lor și celor ale familiilor lor. |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 25 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(25c) Prezenta directivă ține seama de abordarea de tip „O singură sănătate”, astfel cum este recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății, ca abordare integrată și unificatoare ce urmărește să echilibreze în mod sustenabil și să optimizeze sănătatea oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor. Abordarea „O singură sănătate” recunoaște faptul că sănătatea oamenilor, a animalelor domestice și sălbatice, a plantelor și a mediului în general, inclusiv a ecosistemelor, sunt strâns interconectate și interdependente. Prin urmare, este oportun să se specifice faptul că diligența necesară în materie de mediu ar trebui să includă evitarea degradării mediului care are ca rezultat efecte negative asupra sănătății, cum ar fi epidemiile, și respectarea dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil. În ceea ce privește angajamentul G7 de a recunoaște fenomenul creșterii rapide a rezistenței la antimicrobiene (RAM) la nivel mondial, este necesar să se promoveze utilizarea prudentă și responsabilă a antibioticelor în medicamentele de uz uman și veterinar. |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 25 d (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(25d) Efectele negative asupra drepturilor omului și asupra mediului pot fi interconectate sau susținute de factori precum corupția și darea sau luarea de mită, fapt care justifică includerea lor în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. Prin urmare, ar putea fi necesar ca întreprinderile să țină seama de acești factori atunci când își îndeplinesc obligația de diligență în domeniul drepturilor omului și al mediului. |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 26
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(26) Întreprinderile au la dispoziție orientări care ilustrează modul în care activitățile lor pot avea un impact asupra drepturilor omului și ce comportament corporativ este interzis în conformitate cu drepturile omului recunoscute la nivel internațional. Astfel de orientări sunt incluse, de exemplu, în Cadrul de raportare privind principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite104 și în Ghidul interpretativ al principiilor directoare ale Organizației Națiunilor Unite105. Utilizând ca referință orientările și standardele internaționale relevante, Comisia ar trebui să fie în măsură să emită orientări suplimentare care să servească drept instrument practic pentru întreprinderi. |
(26) Întreprinderile ar trebui să aibă la dispoziție orientări care ilustrează modul în care activitățile lor pot avea un impact asupra drepturilor omului și ce comportament corporativ este interzis în conformitate cu drepturile omului recunoscute la nivel internațional. Astfel de orientări sunt incluse, de exemplu, în Cadrul de raportare privind principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite104 și în Ghidul interpretativ al principiilor directoare ale Organizației Națiunilor Unite105 și ar trebui să fie ușor accesibile întreprinderilor. Prin urmare, utilizând ca referință orientările și standardele internaționale relevante, Comisia ar trebui să fie în măsură să emită orientări suplimentare care să servească drept instrument practic pentru întreprinderi. |
__________________ |
__________________ |
104 https://www.ungpreporting.org/wp-content/uploads/UNGPReportingFramework_withguidance2017.pdf. |
104 https://www.ungpreporting.org/wp-content/uploads/UNGPReportingFramework_withguidance2017.pdf. |
105 https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Business/RtRInterpretativeGuide.pdf.https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Business/RtRInterpretativeGuide.pdf. |
105 https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Business/RtRInterpretativeGuide.pdf.https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Business/RtRInterpretativeGuide.pdf. |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a-și exercita în mod adecvat obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului și mediul în raport cu operațiunile, filialele și lanțurile lor valorice, întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive ar trebui să integreze diligența necesară în politicile întreprinderilor, să identifice, să prevină și să atenueze, precum și să oprească și să reducă la minimum amploarea impactului negativ potențial și real asupra drepturilor omului și a mediului, să instituie și să mențină o procedură de depunere a plângerilor, să monitorizeze eficacitatea măsurilor luate în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta directivă și să comunice public cu privire la diligența necesară. Pentru a asigura claritatea pentru întreprinderi, în special măsurile de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial și de încetare a acestora sau, atunci când acest lucru nu este posibil, ar trebui să se facă o distincție clară în prezenta directivă în ceea ce privește reducerea la minimum a impactului negativ real. |
(27) Pentru a-și exercita în mod adecvat obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului și mediul în raport cu operațiunile, filialele și lanțurile lor valorice, întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive ar trebui să integreze diligența necesară în politicile întreprinderilor, să identifice, dacă este necesar, să prioritizeze, să prevină, să atenueze, să remedieze, precum și să oprească și să reducă la minimum amploarea impactului negativ potențial și real asupra drepturilor omului și a mediului, să instituie sau să participe la o procedură de notificare și o procedură extrajudiciară de tratare a plângerilor, să monitorizeze și să verifice eficacitatea acțiunilor lor întreprinse în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta directivă, să comunice public cu privire la diligența necesară și să se consulte cu părțile interesate afectate pe parcursul întregului proces. Pentru a asigura claritatea pentru întreprinderi, în special măsurile de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial și de încetare a acestora sau, atunci când acest lucru nu este posibil, ar trebui să se facă o distincție clară în prezenta directivă în ceea ce privește reducerea la minimum a amplorii impactului negativ real. |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 28
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(28) Pentru a se asigura că diligența necesară face parte din politicile corporative ale întreprinderilor și în conformitate cu cadrul internațional relevant, întreprinderile ar trebui să integreze diligența necesară în toate politicile lor corporative și să implementeze o politică privind diligența necesară. Politica privind diligența necesară ar trebui să includă o descriere a abordării întreprinderii, inclusiv pe termen lung, în ceea ce privește diligența necesară, un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de angajații și filialele întreprinderii; o descriere a proceselor instituite pentru punerea în aplicare a obligației de diligență, inclusiv măsurile luate pentru a verifica respectarea codului de conduită și pentru a extinde aplicarea acestuia la relațiile de afaceri stabile. Codul de conduită ar trebui să se aplice tuturor funcțiilor și operațiunilor corporative relevante, inclusiv deciziilor de aprovizionare și achiziții. De asemenea, întreprinderile ar trebui să își actualizeze anual politica privind diligența necesară. |
(28) Pentru a se asigura că diligența necesară face parte din politicile corporative ale întreprinderilor și este în conformitate cu cadrul internațional relevant, întreprinderile ar trebui să integreze diligența necesară în toate politicile lor corporative relevante și la toate nivelurile activității lor și să implementeze o politică privind diligența necesară cu măsuri și obiective pe termen scurt, mediu și lung. Politica privind diligența necesară ar trebui să includă o descriere a abordării întreprinderii, inclusiv pe termen lung, în ceea ce privește definirea normelor, principiilor și măsurilor care trebuie urmate și puse în aplicare, dacă este cazul, la toate nivelurile întreprinderii și ale filialelor sale și în cadrul tuturor operațiunilor corporative; o descriere a proceselor instituite și a măsurilor adecvate luate pentru punerea în aplicare a obligației de diligență, în conformitate cu articolele 7 și 8 în lanțul valoric, printre care măsurile relevante luate pentru a integra diligența necesară în modelul său de afaceri, practicile de angajare și achiziționare aplicate în interacțiunile cu entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri, precum și a măsurilor luate pentru monitorizarea și verificarea activităților de diligență necesară și a politicilor adecvate pentru a evita transmiterea costurilor legate de procesul de diligență necesară către partenerii de afaceri aflați într-o poziție mai vulnerabilă. Codul de conduită ar trebui să se aplice tuturor funcțiilor și operațiunilor corporative relevante, inclusiv practicilor privind stabilirea prețurilor și deciziilor de achiziții, spre exemplu în ceea ce privește operațiunile comerciale și procedurile de ofertare. De asemenea, întreprinderile ar trebui să își actualizeze anual politica privind diligența necesară atunci când intervin schimbări semnificative. |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 28 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(28a) Societățile-mamă ar trebui să fie în măsură să efectueze acțiuni care pot contribui la diligența necesară a filialelor lor, în cazul în care filiala furnizează toate informațiile relevante și necesare societății-mamă și cooperează cu aceasta, respectă politica de diligență necesară a societății-mamă; în acest context, societatea-mamă își adaptează în consecință politica de diligență necesară pentru a se asigura că obligațiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) sunt îndeplinite în ceea ce privește filiala, că filiala integrează diligența necesară în toate politicile și sistemele sale de gestionare a riscurilor în conformitate cu articolul 5, dacă este necesar, că filiala continuă să ia măsurile adecvate în conformitate cu articolele 7 și 8, precum și că își îndeplinește în continuare obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 8a, 8b și 8d; în cazul în care societatea-mamă efectuează acțiuni specifice în numele filialei, atât societatea-mamă, cât și filiala comunică acest lucru în mod clar și transparent părților interesate relevante și publicului, iar filiala integrează aspectele legate de climă în politicile și sistemele sale de gestionare a riscurilor în conformitate cu articolul 15. Pentru a trage la răspundere filialele, răspunderea prevăzută la articolul 22 din prezenta directivă ar trebui să rămână la nivel de entitate, fără a aduce atingere legislației statelor membre privind răspunderea solidară. |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 28 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(28b) În zonele afectate de conflicte și cu risc ridicat, întreprinderile sunt expuse unui risc crescut de a fi implicate în încălcări grave ale drepturilor omului. În aceste zone, întreprinderile ar trebui, așadar, să exercite un nivel ridicat de diligență necesară care ține seama de conflicte, cu scopul de a răspunde la aceste riscuri crescute și de a se asigura că nu facilitează, nu finanțează, nu exacerbează sau nu afectează în alt mod conflictul sau nu contribuie la încălcările legislației internaționale a drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar în zonele afectate de conflicte sau cu risc ridicat. Un nivel ridicat de diligență necesară include completarea diligenței necesare standard cu o analiză aprofundată a conflictelor, bazată pe implicarea semnificativă și sensibilă la conflicte a părților interesate și menită să asigure înțelegerea cauzelor profunde, a factorilor declanșatori și a părților implicate în conflict, precum și a impactului activităților comerciale ale întreprinderii asupra conflictului. În situații de conflict armat și/sau de ocupație militară, întreprinderile ar trebui să respecte obligațiile și standardele identificate în normele dreptului internațional umanitar (DIU) și ale dreptului penal internațional (DPI). Întreprinderile ar trebui să respecte orientările puse la dispoziție de organismele internaționale relevante, inclusiv de Comitetul Internațional al Crucii Roșii și de PNUD. |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 28 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(28c) Există diferite modalități în care o întreprindere poate fi implicată în producerea unui impact negativ. O întreprindere poate produce un impact negativ în cazul în care activitățile întreprinderii în sine sunt suficiente pentru a avea un impact negativ; O întreprindere poate contribui la un impact negativ în cazul în care propriile sale activități, în combinație cu activitățile altor entități, au un impact negativ sau în cazul în care activitățile întreprinderii cauzează un impact negativ, îl facilitează sau favorizează producerea unui impact negativ de către o altă întreprindere. Contribuția trebuie să fie substanțială, ceea ce înseamnă că nu include contribuții minore sau banale. Evaluarea caracterului substanțial al contribuției și înțelegerea situațiilor în care acțiunile întreprinderii ar fi putut cauza un efect negativ, l-ar fi putut facilita sau ar fi putut stimula o altă entitate să producă un impact negativ pot implica luarea în calcul a mai multor factori. Pot fi luați în considerare mai mulți factori, inclusiv măsura în care o întreprindere poate încuraja sau stimula producerea unui impact negativ de către o altă entitate, și anume măsura în care activitatea a sporit riscul producerii unui impact, măsura în care o întreprindere ar fi putut sau ar fi trebuit să cunoască impactul negativ sau potențialul de impact negativ, și anume gradul de previzibilitate, precum și măsura în care oricare dintre activitățile întreprinderii a atenuat în mod real impactul negativ sau a redus riscul producerii impactului respectiv. Simpla existență a unei relații de afaceri sau a unor activități care creează condițiile generale în care este posibil să se producă un impact negativ nu ar trebui să constituie în sine o relație de contribuție. Activitatea în cauză ar trebui să crească în mod substanțial riscul unui impact negativ. În cele din urmă, o întreprindere poate avea o legătură directă cu un impact negativ în cazul în care există o relație între impactul negativ și produsele, serviciile sau operațiunile întreprinderii printr-o altă relație de afaceri și în cazul în care întreprinderea nu a provocat și nici nu a contribuit la impact. Legătura directă nu este definită printr-o relație de afaceri directă. De asemenea, o legătură directă nu ar trebui să implice faptul că responsabilitatea se transferă de la relația de afaceri care produce un impact negativ asupra întreprinderii cu care există o legătură. |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 29
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(29) Pentru a respecta obligațiile de diligență, întreprinderile trebuie să ia măsuri adecvate în ceea ce privește identificarea, prevenirea și încetarea impactului negativ. O „măsură adecvată” ar trebui să însemne o măsură care poate atinge obiectivele de diligență necesară, proporțională cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ, aflată în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele cazului specific, inclusiv caracteristicile sectorului economic și ale relației de afaceri specifice și influența întreprinderii, precum și necesitatea de a asigura stabilirea ordinii de prioritate a acțiunilor. În acest context, în conformitate cu cadrele internaționale, influența întreprinderii asupra unui partener de afaceri ar trebui să includă, pe de o parte, capacitatea acesteia de a convinge partenerul de afaceri să ia măsuri pentru a opri sau a preveni impactul negativ (de exemplu, pe bază de drept de proprietate sau control de facto, putere pe piață, cerințe de precalificare, corelarea stimulentelor pentru întreprinderi cu drepturile omului și performanța de mediu etc.) și, pe de altă parte, gradul de influență sau de pârghie pe care întreprinderea l-ar putea exercita în mod rezonabil, de exemplu prin cooperarea cu partenerul de afaceri în cauză sau prin colaborarea cu o altă întreprindere care este partenerul de afaceri direct al relației de afaceri asociate cu un impact negativ. |
(29) Pentru a respecta obligațiile de diligență, întreprinderile trebuie să ia măsuri adecvate în ceea ce privește identificarea, prevenirea și încetarea impactului negativ pe care l-au cauzat, la care au contribuit sau cu care sunt asociate în mod direct. „Măsuri adecvate” înseamnă măsuri care sunt capabile să atingă obiectivele de diligență necesară și să abordeze în mod eficace impactul negativ identificat în temeiul articolul 6 într-un mod proporțional și corespunzător gravității și probabilității impactului negativ și proporțional și corespunzător în raport cu dimensiunea, resursele și capacitățile întreprinderii, ținând seama de circumstanțele cazului specific, inclusiv de natura impactului negativ, de caracteristicile sectorului economic, de natura activităților, produselor și serviciilor specifice ale întreprinderii, precum și de relația de afaceri specifică. În sensul articolelor 7și 8, în cazurile în care o întreprindere a cauzat sau ar fi putut cauza un impact, măsurile adecvate ar trebui înțelese ca măsuri care vizează prevenirea sau atenuarea unui impact și repararea oricăror daune cauzate de un impact. În sensul articolelor 7 și 8, în cazurile în care o întreprindere a contribuit sau este posibil să fi contribuit la un impact, măsurile adecvate ar trebui înțelese ca măsuri care vizează prevenirea sau atenuarea contribuției la impact, utilizând sau crescând efectul de pârghie al întreprinderii în raport cu alte părți responsabile pentru a preveni sau a atenua impactul și contribuind la repararea oricăror daune cauzate de un impact, în măsura contribuției. În sensul articolelor 7 și 8, în cazurile în care operațiunile, produsele sau serviciile unei întreprinderi sunt sau pot fi direct legate de un impact prin relațiile sale cu alte entități, măsurile adecvate ar trebui înțelese ca măsuri care vizează utilizarea sau creșterea efectului de pârghie al întreprinderii în raport cu părțile responsabile pentru a încerca să prevină sau să atenueze impactul, precum și luarea în considerare a utilizării efectului său de pârghie în raport cu părțile responsabile pentru a permite repararea oricăror daune cauzate de un impact. |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 30
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(30) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Pentru a permite o identificare cuprinzătoare a impactului negativ, o astfel de identificare ar trebui să se bazeze pe informații cantitative și calitative. De exemplu, în ceea ce privește impactul negativ asupra mediului, întreprinderea ar trebui să obțină informații cu privire la condițiile de referință în siturile sau infrastructurile cu risc mai ridicat din lanțurile valorice. Identificarea impactului negativ ar trebui să includă evaluarea situației drepturilor omului și a mediului într-un mod dinamic și la intervale regulate: înainte de o nouă activitate sau relație, înainte de luarea unor decizii majore sau de modificări în materie de operare; ca răspuns la modificările în raport cu mediul de operare sau în perspectiva acestora; și periodic, cel puțin o dată la 12 luni, pe toată durata unei activități sau a unei relații. Întreprinderile financiare reglementate care furnizează împrumuturi, credite sau alte servicii financiare ar trebui să identifice impactul negativ numai la începutul contractului. Atunci când identifică impactul negativ, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să identifice și să evalueze impactul modelului de afaceri și al strategiilor unui partener de afaceri, inclusiv practicile comerciale, de achiziții și de stabilire a prețurilor. În cazul în care întreprinderea nu poate să prevină, să oprească sau să reducă la minimum întregul impact negativ în același timp, aceasta ar trebui să fie în măsură să stabilească ordinea de prioritate a acțiunilor, cu condiția să ia măsurile aflate în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele specifice. |
(30) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice și să evalueze impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Pentru a permite o identificare cuprinzătoare și o evaluare a impactului negativ, o astfel de identificare și evaluare ar trebui să se bazeze pe un angajament semnificativ al părților interesate și pe informații cantitative și calitative. De exemplu, în ceea ce privește impactul negativ asupra mediului, întreprinderea ar trebui să obțină informații cu privire la condițiile de referință în siturile sau infrastructurile cu risc mai ridicat din lanțurile valorice. Identificarea și evaluarea impactului negativ ar trebui să includă evaluarea situației drepturilor omului și a mediului într-un mod dinamic și permanent, inclusiv înainte de o nouă activitate sau relație, înainte de luarea unor decizii majore sau de modificări în materie de operare; ca răspuns la modificările în raport cu mediul de operare sau în perspectiva acestora; Întreprinderile financiare reglementate care furnizează împrumuturi, credite sau alte servicii financiare ar trebui să identifice impactul negativ numai la începutul contractului și înainte de operațiunile financiare ulterioare și, dacă sunt notificate cu privire la posibilele riscuri prin intermediul procedurilor prevăzute la articolul 9, în timpul furnizării serviciului. Atunci când identifică și evaluează impactul negativ, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să identifice și să evalueze impactul modelului de afaceri și al strategiilor unui partener de afaceri, inclusiv practicile de achiziții . |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 30 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(30a) În cazul în care întreprinderea nu poate preveni, opri sau atenua toate impacturile negative identificate și evaluate în același timp, ar trebui să i se permită să acorde stabilească o ierarhie a priorităților conform căreia să ia măsurile adecvate pe baza gravității și probabilității impactului negativ, ținând seama totodată de factorii de risc, prin elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea periodică a unei strategii de stabilire a priorităților. În conformitate cu cadrul internațional relevant, gravitatea unui impact negativ ar trebui să fie evaluată în funcție de dimensiunea, amploarea și caracterul iremediabil al impactului negativ, luând în considerare severitatea unui impact negativ, inclusiv numărul de persoane care sunt sau vor fi afectate, măsura în care mediul este sau ar putea fi prejudiciat sau afectat în alt mod, caracterul ireversibil al daunelor și limitările în privința capacității de a reabilita persoanele afectate sau mediul, restabilind o situație echivalentă cu cea de dinaintea impactului. După ce impactul negativ cel mai grav este abordat, întreprinderea abordează impactul negativ mai puțin grav și mai puțin probabil. |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 30 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(30b) Întreprinderile ar trebui să acorde prioritate impacturilor în funcție de gravitate și probabilitate. Gradul de influență al unei întreprinderi asupra unei relații de afaceri nu este relevant pentru deciziile sau procesele sale de stabilire a priorităților. Cu toate acestea, gradul de influență este un factor care poate determina măsurile adecvate pe care o întreprindere alege să le adopte pentru a atenua și/sau a preveni în mod eficace impacturile asociate partenerilor de afaceri. |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Considerentul 31
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(31) Pentru a evita o sarcină excesivă asupra întreprinderilor mai mici care își desfășoară activitatea în sectoare cu impact ridicat și care intră sub incidența prezentei directive, întreprinderile respective ar trebui să fie obligate să identifice numai acel impact negativ grav, real sau potențial, relevant pentru sectorul respectiv. |
eliminat |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Considerentul 32
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(32) În conformitate cu standardele internaționale, prevenirea și atenuarea, precum și încetarea și reducerea la minimum a impactului negativ ar trebui să țină seama de interesele celor afectați. Pentru a permite colaborarea continuă cu partenerul de afaceri din lanțul valoric în locul încetării relației de afaceri (dezangajare) și, eventual, al exacerbării impactului negativ, prezenta directivă ar trebui să asigure faptul că dezangajarea este o acțiune de ultimă instanță, în conformitate cu politica Uniunii de toleranță zero față de munca copiilor. Încetarea unei relații de afaceri în care a fost constatată munca copiilor ar putea expune copilul unui impact negativ și mai grav asupra drepturilor omului. Prin urmare, acest fapt ar trebui avut în vedere în cadrul procesului decizional cu privire la măsurile care se impun. |
(32) În conformitate cu standardele internaționale, prevenirea și atenuarea, precum și încetarea și reducerea la minimum a impactului negativ ar trebui să țină seama de interesele celor afectați. Pentru a permite colaborarea continuă cu partenerul de afaceri din lanțul valoric în locul încetării relației de afaceri (dezangajare) și, eventual, al exacerbării impactului negativ, prezenta directivă ar trebui să asigure faptul că dezangajarea este o acțiune de ultimă instanță, inclusiv în conformitate cu politica Uniunii de toleranță zero față de munca copiilor, cu Strategia Uniunii privind drepturile copilului și cu data-țintă de 2025 proclamată de Organizația Națiunilor Unite pentru eliminarea completă a muncii copiilor la nivel mondial. Încetarea unei relații de afaceri în care a fost constatată munca copiilor ar putea expune copilul unui impact negativ și mai grav asupra drepturilor omului. În aceeași ordine de idei, femeile aflate în condiții de muncă precare s-ar putea confrunta cu efecte negative mai grave asupra drepturilor omului, sporind astfel vulnerabilitatea acestora. Prin urmare, acest fapt ar trebui avut în vedere în cadrul procesului decizional cu privire la măsurile care se impun, iar dezangajarea ar trebui evitată dacă impactul dezangajării ar fi mai mare decât impactul negativ pe care întreprinderea încearcă să îl prevină sau să îl atenueze. În situațiile de muncă forțată impusă de stat, în care impactul negativ este organizat de autoritățile politice, colaborarea nestingherită cu cei afectați negativ și atenuarea nu sunt posibile. Prezenta directivă ar trebui să garanteze că întreprinderile încetează o relație de afaceri în care se constată existența muncii forțate impuse de stat. În plus, dezangajarea responsabilă ar trebui să țină seama și de posibilele impacturi negative pentru întreprinderile care depind de produs sau sunt afectate de perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Pentru a respecta obligația de prevenire și atenuare în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. În cazul în care complexitatea măsurilor de prevenire o impune, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri de prevenire. Întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de asigurări contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderilor. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. Pentru a asigura prevenirea cuprinzătoare a impactului negativ real și potențial, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează prevenirea impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care au o relație de afaceri stabilă, cum ar fi finanțarea, de exemplu, prin finanțare directă, împrumuturi cu dobândă redusă, garanții de aprovizionare continuă și asistență pentru asigurarea finanțării, pentru a contribui la punerea în aplicare a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, sau orientări tehnice, de exemplu sub formă de cursuri de formare, modernizarea sistemelor de gestionare, precum și să colaboreze cu alte întreprinderi. |
(34) Pentru a respecta obligația de prevenire și atenuare în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri adecvate, după caz. În cazul în care complexitatea măsurilor de prevenire o impune, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri de prevenire. Întreprinderile ar trebui să introducă dispoziții contractuale în relațiile de afaceri pe care le au cu partenerii lor pentru a asigura respectarea codului de conduită și, după caz, a planului de măsuri de prevenire. Partenerilor cu care întreprinderea are o relație de afaceri li s-ar putea cere să solicite dispoziții contractuale corespunzătoare de la partenerii lor, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderilor. |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Considerentul 34 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(34a) Dispozițiile contractuale nu ar trebui să conducă la transferul responsabilității pentru îndeplinirea obligației de diligență în conformitate cu prezenta directivă și a răspunderii în caz de nerespectare a acesteia. În plus, dispozițiile contractuale ar trebui să fie echitabile, rezonabile și nediscriminatorii în circumstanțele date și ar trebui să reflecte sarcinile comune ale părților de a efectua diligența necesară în cadrul cooperării continue. Întreprinderile ar trebui să evalueze și dacă se poate aștepta în mod rezonabil ca partenerul de afaceri să respecte dispozițiile respective. Adesea, clauzele contractuale sunt impuse în mod unilateral unui furnizor de către un cumpărător și orice încălcare a acestora este susceptibilă să conducă la o acțiune unilaterală a cumpărătorului, cum ar fi rezilierea sau dezangajarea. O astfel de acțiune unilaterală nu este adecvată în contextul diligenței necesare și ar avea probabil în sine efecte negative. În cazurile în care încălcarea unor astfel de dispoziții contractuale are un potențial impact negativ, întreprinderea ar trebui mai întâi să ia măsurile adecvate pentru a preveni sau a atenua în mod adecvat astfel de efecte, mai degrabă decât să ia în considerare încetarea sau suspendarea contractului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Pentru a asigura prevenirea cuprinzătoare a impactului negativ real și potențial, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează prevenirea impactului negativ, să ofere sprijin financiar și administrativ, specific și proporțional pentru un IMM cu care au o relație de afaceri, cum ar fi finanțarea, de exemplu, prin finanțare directă, împrumuturi cu dobândă redusă, garanții de aprovizionare continuă și asistență pentru asigurarea finanțării, pentru a contribui la punerea în aplicare a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, sau orientări tehnice, de exemplu sub formă de cursuri de formare, modernizarea sistemelor de gestionare, precum și să colaboreze cu alte întreprinderi. |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Considerentul 35
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(35) Pentru a reflecta întreaga gamă de opțiuni pentru întreprindere în cazurile în care impactul potențial nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de reducere la minimum descrise, prezenta directivă ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la posibilitatea ca întreprinderea să încerce să încheie un contract cu partenerul de afaceri indirect, în vederea asigurării conformității cu codul de conduită al întreprinderii sau cu un plan de măsuri de prevenire, și să ia măsurile adecvate pentru a verifica respectarea contractului de către partenerul de afaceri indirect. |
eliminat |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Considerentul 36
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(36) Pentru a asigura eficacitatea prevenirii și atenuării potențialului impact negativ, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc să pună capăt relației de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial. Cu toate acestea, în cazurile în care potențialul impact negativ nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de atenuare descrise, directiva ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie să suspende temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de reducere la minimum, în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că aceste eforturi vor avea succes pe termen scurt; fie să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este grav. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. Este posibil ca prevenirea impactului negativ la nivelul partenerilor de afaceri indirecți să necesite colaborarea cu o altă întreprindere, de exemplu o întreprindere care are o relație contractuală directă cu furnizorul. În unele cazuri, o astfel de colaborare ar putea fi singura modalitate realistă de prevenire a impactului negativ, în special în cazul în care partenerul de afaceri indirect nu este pregătit să încheie un contract cu întreprinderea. În aceste cazuri, întreprinderea ar trebui să colaboreze cu entitatea care poate preveni sau atenua cât mai eficient impactul negativ la nivelul partenerului de afaceri indirect, respectând, în același timp, legislația concurenței. |
(36) Pentru a asigura eficacitatea prevenirii și atenuării potențialului impact negativ, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc să pună capăt relației de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial. Cu toate acestea, în cazurile în care potențialul impact negativ cauzat de o întreprindere sau la care aceasta a contribuit și care nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de atenuare descrise și nu există nicio perspectivă rezonabilă de schimbare, directiva ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, în ultimă instanță, în conformitate cu neimplicarea responsabilă, fie să suspende temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de atenuare; sau să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, din cauza severității impactului negativ potențial sau în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de suspendare temporară. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a suspenda sau de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. Atunci când decide să rezilieze sau să suspende o relație de afaceri, întreprinderea ar trebui să evalueze dacă efectele negative ale deciziei respective ar fi mai mari decât impactul negativ care se intenționează a fi prevenit sau atenuat. În cazul în care societățile suspendă temporar relațiile comerciale sau încetează relația de afaceri, acestea ar trebui să ia măsuri pentru a preveni, a atenua sau a pune capăt impactului suspendării sau terminării, transmit un preaviz rezonabil partenerului de afaceri și reexaminează decizia respectivă în mod periodic. Este posibil ca prevenirea impactului negativ la nivelul partenerilor de afaceri indirecți să necesite colaborarea cu o altă întreprindere, de exemplu o întreprindere care are o relație contractuală directă cu furnizorul. În unele cazuri, o astfel de colaborare ar putea fi singura modalitate realistă de prevenire a impactului negativ, în special în cazul în care partenerul de afaceri indirect nu este pregătit să încheie un contract cu întreprinderea. În aceste cazuri, întreprinderea ar trebui să colaboreze cu entitatea care poate preveni sau atenua cât mai eficient impactul negativ la nivelul partenerului de afaceri indirect, respectând, în același timp, legislația concurenței. |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Considerentul 37
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(37) În ceea ce privește partenerii de afaceri direcți și indirecți, cooperarea sectorială, sistemele sectoriale și inițiativele multipartite pot contribui la crearea unui efect de pârghie suplimentar pentru identificarea, atenuarea și prevenirea impactului negativ. Prin urmare, ar trebui să fie posibil ca întreprinderile să se bazeze pe astfel de inițiative pentru a sprijini punerea în aplicare a obligațiilor lor de diligență prevăzute în prezenta directivă, în măsura în care astfel de sisteme și inițiative sunt adecvate pentru a sprijini îndeplinirea obligațiilor respective. Întreprinderile ar putea evalua, din proprie inițiativă, alinierea acestor sisteme și inițiative la obligațiile care decurg din prezenta directivă. Pentru a asigura informarea completă cu privire la astfel de inițiative, directiva ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la posibilitatea facilitării de către statele membre și Comisie a diseminării informațiilor cu privire la astfel de sisteme sau inițiative și la rezultatele acestora. Comisia, în colaborare cu statele membre, poate emite orientări pentru evaluarea adecvării sistemelor sectoriale și a inițiativelor multipartite. |
(37) Sistemele sectoriale și inițiativele multipartite pot contribui la crearea unui efect de pârghie suplimentar pentru identificarea, atenuarea și prevenirea impactului negativ. Prin urmare, ar trebui ca întreprinderile să aibă posibilitatea de a participa la astfel de inițiative pentru a sprijini aspecte ale obligației lor de diligență, inclusiv pentru a coordona efectul de sinergie, a obține eficiență, a extinde cele mai bune practici și a solicita expertiză relevantă pentru anumite sectoare, zone geografice, produse de bază sau aspecte legate de riscuri. Sensul inițiativelor este larg și include inițiative care sprijină, monitorizează, evaluează, certifică și/sau verifică aspecte legate de diligența necesară a unei întreprinderi sau de diligența necesară efectuată de filialele sale și/sau de relațiile sale de afaceri. Astfel de inițiative pot fi elaborate și supravegheate de guverne, asociații industriale, grupări de organizații interesate, parteneri sociali sau organizații ale societății civile și includ organizații de monitorizare, acorduri-cadru globale, dialoguri sectoriale și inițiative care certifică aspecte legate de diligența necesară. Pentru a asigura informarea completă cu privire la astfel de inițiative, directiva ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la posibilitatea facilitării de către statele membre și Comisie a diseminării informațiilor cu privire la astfel de sisteme sau inițiative și la rezultatele acestora. Comisia, în colaborare cu statele membre, cu OCDE și cu părțile interesate relevante, ar trebui să emită orientări pentru evaluarea scopului precis, a respectării prezentei directive și a credibilității sistemelor sectoriale și a inițiativelor multipartite. Întreprinderile care participă la inițiative ale sectorului industrial sau ale mai multor părți interesate sau care utilizează verificarea de către terți a unor aspecte legate de diligența necesară ar trebui să poată fi sancționate sau considerate răspunzătoare pentru încălcări ale prezentei directive și pentru prejudicii suferite de victime ca urmare a încălcării acesteia. Standardele minime pentru verificatorii terți care urmează să fie adoptate prin intermediul actelor delegate în temeiul prezentei directive ar trebui să fie elaborate în strânsă consultare cu toate părțile interesate relevante și revizuite în funcție de caracterul lor adecvat, în conformitate cu obiectivele prezentei directive. Verificatorii terți ar trebui să facă obiectul supravegherii de către autoritățile relevante și, dacă este necesar, să facă obiectul unor sancțiuni, în conformitate cu legislația națională și a UE. |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Considerentul 38
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(38) În temeiul obligațiilor de diligență necesară prevăzute de prezenta directivă, în cazul în care o întreprindere identifică un impact negativ real asupra drepturilor omului sau asupra mediului, aceasta ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a-l opri. Este de așteptat ca o întreprindere să poată opri impactul negativ real asupra propriilor activități și la nivelul filialelor. Cu toate acestea, ar trebui clarificat faptul că, în ceea ce privește partenerii de afaceri stabili, în cazul cărora nu se poate opri impactul negativ, întreprinderile ar trebui să reducă la minimum amploarea unui astfel de impact. Reducerea la minimum a amplorii impactului negativ ar trebui să necesite un rezultat care să fie cel mai apropiat posibil pentru a opri impactul negativ. Pentru a le oferi întreprinderilor claritate și securitate juridică, prezenta directivă ar trebui să definească acțiunile pe care ar trebui să le inițieze întreprinderile pentru a opri impactul negativ real asupra drepturilor omului și asupra mediului și pentru a reduce la minimum amploarea acestora, după caz, în funcție de circumstanțe. |
(38) În temeiul obligațiilor de diligență necesară prevăzute de prezenta directivă, în cazul în care o întreprindere identifică un impact negativ real asupra drepturilor omului și asupra mediului, aceasta ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a-l opri. Este de așteptat ca o întreprindere să poată opri impactul negativ real asupra propriilor activități și la nivelul filialelor. Cu toate acestea, ar trebui clarificat faptul că, în cazul în care nu se poate opri impactul negativ, întreprinderile ar trebui să atenueze amploarea unui astfel de impact, continuând în același timp eforturile de a pune capăt impactului negativ și punând în aplicare un plan de măsuri corective, elaborat în consultare cu părțile interesate afectate. Reducerea la minimum a amplorii impactului negativ ar trebui să necesite un rezultat care să fie cel mai apropiat posibil pentru a opri impactul negativ. Pentru a le oferi întreprinderilor claritate și securitate juridică, prezenta directivă ar trebui să definească acțiunile pe care ar trebui să le inițieze întreprinderile pentru a opri impactul negativ real asupra drepturilor omului și asupra mediului și pentru a reduce la minimum amploarea acestora, după caz, în funcție de circumstanțe. |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Considerentul 39
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(39) Pentru a respecta obligația de a opri și de a reduce la minimum amploarea impactului negativ real în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. Acestea ar trebui să neutralizeze impactul negativ sau să reducă la minimum amploarea acestuia, printr-o acțiune proporțională cu importanța și gradul impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ. Dacă este necesar pe fondul faptului că nu se poate opri imediat impactul negativ, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. De asemenea, întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener de afaceri direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora vor asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. În cele din urmă, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează oprirea sau reducerea la minimum a impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional IMM-urilor cu care au o relație de afaceri stabilă și să colaboreze cu alte entități, inclusiv, după caz, pentru a spori capacitatea întreprinderii de a opri impactul negativ. |
(39) Pentru a respecta obligația de a opri și de a reduce amploarea impactului negativ real în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. Acestea ar trebui să neutralizeze impactul negativ sau să atenueze în mod adecvat amploarea acestuia prin readucerea persoanelor, grupurilor și comunităților afectate și/sau a mediului într-o situație echivalentă sau cât mai apropiată posibil de situația lor anterioară impactului negativ. Dacă este necesar pe fondul faptului că nu se poate opri imediat impactul negativ, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite pentru introducerea de măsuri adecvate și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. Întreprinderile ar putea totodată să introducă dispoziții contractuale în relațiile de afaceri pe care le au cu partenerii lor pentru a asigura respectarea codului de conduită și, după caz, a planului de măsuri corective. Partenerilor cu care întreprinderea întreține o relație de afaceri li se poate solicita să stabilească cu partenerii lor clauze contractuale rezonabile, nediscriminatorii și echitabile, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii. Dispozițiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri pentru a sprijini diligența necesară, astfel cum se subliniază în prezenta directivă. În plus, dispozițiile contractuale ar trebui să fie echitabile, rezonabile și nediscriminatorii și să reflecte responsabilitatea comună a părților de a acționa cu diligența necesară în cadrul cooperării continue, punând accentul pe luarea de măsuri adecvate pentru a pune capăt efectelor negative. Întreprinderile ar trebui să evalueze și dacă se poate preconiza în mod rezonabil că partenerul de afaceri va respecta dispozițiile respective. Adesea, clauzele contractuale sunt impuse în mod unilateral unui furnizor de către un cumpărător, iar orice încălcare a acestora este susceptibilă să conducă la o acțiune unilaterală a cumpărătorului, cum ar fi rezilierea sau dezangajarea. O astfel de acțiune unilaterală nu este adecvată în contextul diligenței necesare și ar avea probabil în sine efecte negative. În cazurile în care încălcarea unor astfel de dispoziții contractuale are un potențial impact negativ, întreprinderea ar trebui mai întâi să ia măsurile adecvate pentru a preveni sau a atenua în mod adecvat astfel de efecte, mai degrabă decât să ia în considerare încetarea sau suspendarea contractului, în conformitate cu legislația aplicabilă. În cele din urmă, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează oprirea sau reducerea la minimum a impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional IMM-urilor cu care au o relație de afaceri și să colaboreze cu alte entități, inclusiv, după caz, pentru a spori capacitatea întreprinderii de a opri impactul negativ. |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Considerentul 40
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(40) Pentru a reflecta întreaga gamă de opțiuni pentru întreprindere în cazurile în care impactul real nu a putut fi abordat prin măsurile descrise, prezenta directivă ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la posibilitatea ca întreprinderea să încerce să încheie un contract cu partenerul de afaceri indirect, în vederea asigurării conformității cu codul de conduită al întreprinderii sau cu un plan de măsuri corective, și să ia măsurile adecvate pentru a verifica respectarea contractului de către partenerul de afaceri indirect. |
eliminat |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Considerentul 41
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(41) Pentru a se asigura că impactul negativ real este oprit în mod eficace, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc de a înceta relația de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de a opri impactul negativ real sau de a-l reduce la minimum. Cu toate acestea, în cazurile în care nu s-a putut opri sau reduce la minimum impactul negativ real prin măsurile descrise, prezenta directivă ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a reduce la minimum impactul negativ, fie încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. |
(41) Pentru a se asigura că impactul negativ real este oprit în mod eficace, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc de a înceta relația de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de a opri impactul negativ real sau de a-l reduce la minimum. Cu toate acestea, în cazurile în care nu s-a putut opri sau reduce la minimum impactul negativ real cauzat de o întreprindere sau la care aceasta a contribuit prin măsurile descrise și nu există șanse rezonabile de schimbare, prezenta directivă ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, în ultimă instanță și în conformitate cu neimplicarea responsabilă, fie suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a reduce impactul negativ, fie încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, dacă impactul negativ real se dovedește grav, sau dacă nu sunt întrunite condițiile pentru suspendarea sa temporară. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a suspenda sau de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. Atunci când decide să rezilieze sau să suspende o relație de afaceri, întreprinderea ar trebui să evalueze dacă efectele negative ale deciziei respective ar fi mai mari decât impactul negativ care se intenționează a fi eliminat sau atenuat. În cazul în care societățile suspendă temporar relațiile comerciale sau încetează relația de afaceri, acestea ar trebui să ia măsuri pentru a preveni, a atenua sau a pune capăt impactului suspendării sau terminării, transmit un preaviz rezonabil partenerului de afaceri și reexaminează decizia respectivă în mod periodic. |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Considerentul 41 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(41a) În cazul în care o întreprindere a cauzat sau a contribuit la un impact negativ real, aceasta ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a remedia impactul respectiv. Măsurile de remediere ar trebui să vizeze restabilirea persoanelor și grupurilor sau comunităților afectate și/sau a mediului într-o situație echivalentă sau cât mai apropiată posibil de situația lor anterioară impactului și să fie elaborate ținând seama de nevoile și opiniile exprimate de părțile interesate afectate. Astfel de măsuri de remediere pot include, dar nu se limitează la compensații, restituire, reabilitare, scuze publice, reintegrare sau cooperare cu bună-credință în cadrul anchetelor. În anumite situații, compensația financiară poate fi o modalitate necesară pentru a asigura o astfel de restabilire. În cazul în care o întreprindere a cauzat direct un impact negativ, ar trebui să i se permită să participe în mod voluntar la orice măsură de remediere, după caz, și să aibă în vedere utilizarea efectului său de pârghie în raport cu părțile responsabile pentru a permite repararea oricăror daune cauzate de un impact. Statele membre ar trebui să se asigure că părțile interesate afectate de un impact negativ nu ar trebui să aibă obligația de a solicita măsuri de remediere înainte de depunerea cererilor în instanță. |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Considerentul 42
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere persoanelor și organizațiilor posibilitatea de a depune plângeri direct la sediul lor în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Organizațiile care ar putea depune astfel de plângeri ar trebui să includă sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, precum și organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză, în cazul în care au cunoștință despre un impact negativ potențial sau real. Întreprinderile ar trebui să stabilească o procedură pentru tratarea plângerilor respective și să informeze lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor, după caz, cu privire la respectivele proceduri. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere nu ar trebui să împiedice reclamantul să exercite căi de atac. În conformitate cu standardele internaționale, plângerile ar trebui să poată prevedea în sarcina întreprinderii obligația de a lua măsuri adecvate ca urmare a plângerii și de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor. |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere la nivel operațional mecanisme de notificare și de soluționare extrajudiciară a reclamațiilor, disponibile publicului și eficace, care să poată fi utilizate de persoane și organizații pentru a le notifica sau pentru a ridica plângeri și pentru a solicita remedierea în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului sau în lanțul valoric. Printre persoanele și organizațiile care ar putea depune astfel de plângeri ar trebui să se numere persoanele care sunt afectate sau au motive întemeiate să creadă că ar putea fi afectate, precum și reprezentanții lor legitimi, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză și organizațiile credibile și cu experiență, a căror activitate include protecția mediului. Notificările pot fi transmise de persoanele și organizațiile menționate anterior, precum și de organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză, în cazul în care au cunoștință despre un impact negativ potențial sau real, și de persoanele fizice și juridice care apără drepturile omului și mediul. Întreprinderile ar trebui să stabilească o procedură pentru tratarea notificărilor și plângerilor respective și să informeze lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor, după caz, cu privire la respectivele proceduri. Întreprinderile ar trebui să ofere posibilitatea de a transmite notificări și plângeri prin acorduri de colaborare, inclusiv inițiative industriale, cu alte întreprinderi sau organizații, prin participarea la mecanisme multipartite de soluționare a reclamațiilor sau prin aderarea la un acord-cadru global. Depunerea unei notificări sau a unei plângeri nu constituie o condiție prealabilă și nu împiedică persoanele care le depun să aibă acces la procedura privind suspiciunile motivate sau la mecanismele judiciare sau alte mecanisme extrajudiciare, cum ar fi punctele de contact naționale ale OCDE, în cazul în care acestea există. În conformitate cu standardele internaționale, persoanele care depun plângeri sau notificări, în cazul în care nu le depun în mod anonim, ar trebui să aibă dreptul de a primi din partea întreprinderi înștiințări în timp util privind acțiunile subsecvente întreprinse, iar persoanele care depun plângeri ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a colabora cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ potențial sau real, care face obiectul plângerii, să primească o justificare dacă o plângere a fost considerată întemeiată sau nefondată și să primească informații cu privire la măsurile și acțiunile întreprinse, precum și să solicite remedierea sau contribuția la remediere. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor. Întreprinderile ar trebui, de asemenea, să fie responsabile ca orice persoană care depune plângeri sau notificări să fie protejată împotriva eventualelor represalii, de exemplu prin asigurarea anonimatului sau a confidențialității în procesul de notificare și de soluționare a plângerilor, în conformitate cu legislația națională. Procedura de notificare și procedura extrajudiciară de soluționare a reclamațiilor ar trebui să fie legitime, accesibile, previzibile, echitabile, transparente, compatibile cu drepturile, receptive la dimensiunea de gen și din punct de vedere cultural, bazate pe angajament și dialog și adaptabile, astfel cum se prevede în criteriile de eficacitate pentru mecanismele extrajudiciare de soluționare a reclamațiilor prevăzute la principiul 31 din Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și în Comentariul general nr. 16 al Comitetului pentru drepturile copilului al Organizației Națiunilor Unite. Întreprinderile ar trebui să informeze părțile interesate afectate cu privire la existența, obiectivele și procesele mecanismelor de notificare și de soluționare a reclamațiilor, în limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) statului în care își desfășoară activitatea, inclusiv cu privire la modul de accesare a acestora, la deciziile și căile de atac referitoare la o întreprindere și la modul în care întreprinderea le pune în aplicare. Lucrătorii și reprezentanții acestora ar trebui, de asemenea, să fie protejați în mod corespunzător, iar orice eforturi extrajudiciare de remediere nu ar trebui să împiedice negocierile colective și activitatea sindicatelor și nu ar trebui în niciun caz să submineze rolul sindicatelor legitime sau al reprezentanților lucrătorilor în soluționarea litigiilor legate de muncă. |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Considerentul 43
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(43) Întreprinderile ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare și eficacitatea măsurilor privind diligența necesară. Acestea ar trebui să efectueze evaluări periodice ale propriilor operațiuni, ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile valorice ale întreprinderii, ale partenerilor lor de afaceri stabili, pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor prin care s-a identificat, prevenit, redus la minimum, oprit și atenuat impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Astfel de evaluări ar trebui să verifice dacă impactul negativ este identificat în mod corespunzător, dacă sunt puse în aplicare măsuri privind diligența necesară și dacă impactul negativ a fost împiedicat ori oprit în mod efectiv. Pentru a se asigura că astfel de evaluări sunt actualizate, acestea ar trebui efectuate cel puțin o dată la 12 luni și revizuite la mijlocul perioadei în cazul în care există motive întemeiate să se considere că ar fi putut surveni noi riscuri semnificative de impact negativ. |
(43) Întreprinderile ar trebui să verifice permanent punerea în aplicare și eficacitatea și caracterul adecvat al măsurilor pe care le-au întreprins în conformitate cu prezenta directivă. Acestea ar trebui să efectueze evaluări ale propriilor operațiuni, produse și servicii, ale celor ale filialelor lor și ale partenerilor lor de afaceri stabili, pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor prin care s-a identificat, prevenit, redus la minimum, oprit, atenuat și remediat impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Astfel de evaluări ar trebui să verifice dacă impactul negativ este identificat în mod corespunzător, dacă sunt puse în aplicare măsuri privind diligența necesară și dacă impactul negativ a fost împiedicat ori oprit în mod efectiv. Pentru a se asigura că astfel de evaluări sunt actualizate, acestea ar trebui efectuate permanent și după ce o schimbare importantă are loc și revizuite continuu în cazul în care există motive întemeiate să se considere că ar fi putut surveni noi riscuri semnificative de impact negativ. Întreprinderile ar trebui să păstreze timp de 10 ani documentația care demonstrează respectarea acestei cerințe. |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Considerentul 44
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(44) Ca și în cazul standardelor internaționale existente stabilite de Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și cadrul OCDE, cerința privind diligența necesară prevede, printre altele, comunicarea de informații relevante la nivel extern cu privire la politicile, procesele și activitățile de diligență necesară vizând identificarea și abordarea impactului negativ real sau potențial, inclusiv constatările și rezultatele activităților respective. Propunerea de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea stabilește obligații de raportare relevante pentru întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive. Prin urmare, pentru a evita dublarea obligațiilor de raportare, prezenta directivă nu ar trebui să introducă noi obligații de raportare în plus față de cele prevăzute în Directiva 2013/34/UE pentru întreprinderile care intră sub incidența directivei respective, precum și standardele de raportare care ar trebui elaborate în temeiul acesteia. În ceea ce privește întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, dar care nu intră sub incidența Directivei 2013/34/UE, pentru a-și îndeplini obligația de comunicare ca parte a obligației de diligență în temeiul prezentei directive, acestea ar trebui să publice pe site-ul lor web o declarație anuală într-o limbă utilizată în mod obișnuit în domeniul afacerilor internaționale. |
(44) Ca și în cazul standardelor internaționale existente stabilite de Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și cadrul OCDE, cerința privind diligența necesară prevede, printre altele, comunicarea de informații relevante la nivel extern cu privire la politicile, procesele și activitățile de diligență necesară vizând identificarea și abordarea impactului negativ real sau potențial, inclusiv constatările și rezultatele activităților respective. Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea stabilește obligații de raportare relevante pentru întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive, precum și a Regulamentului (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare, pentru întreprinderile financiare. Prin urmare, pentru a evita dublarea obligațiilor de raportare, prezenta directivă nu ar trebui să introducă noi obligații de raportare în plus față de cele prevăzute în Directiva 2013/34/UE pentru întreprinderile care intră sub incidența directivei respective, precum și standardele de raportare care ar trebui elaborate în temeiul acesteia și nici nu ar trebui să introducă noi obligații de raportare pe lângă cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088. În ceea ce privește întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, dar care nu intră sub incidența Directivei 2013/34/UE, pentru a-și îndeplini obligația de comunicare ca parte a obligației de diligență în temeiul prezentei directive, acestea ar trebui să publice pe site-ul lor web o declarație anuală care respectă dispozițiile respective, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii. |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Considerentul 44 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(44a) Cerințele impuse întreprinderilor din domeniul de aplicare al prezentei directive și care, totodată, fac obiectul cerințelor de raportare în temeiul articolelor 19a, 29a și 40a din Directiva 2013/34/UE și, prin urmare, ar trebui să raporteze cu privire la procesul lor de diligență necesară, astfel cum se prevede la articolele 19a, 29a și 40a din Directiva 2013/34/UE, ar trebui înțelese ca o cerință pentru întreprinderi de a descrie modul în care pun în aplicare diligența necesară, astfel cum se prevede în prezenta directivă. În îndeplinirea dispozițiilor Directivei 2013/34/UE de a raporta cu privire la acțiunile întreprinse pentru identificarea efectelor negative potențiale sau reale, întreprinderile ar trebui să explice dacă au ierarhizat măsurile luate, cum a fost realizată și de ce a fost necesară. Atunci când îndeplinește cerințele impuse de Directiva 2013/34/UE de a raporta cu privire la orice acțiune întreprinsă de întreprindere pentru a preveni, a atenua, a remedia sau a pune capăt impactului negativ real sau potențial, precum și cu privire la rezultatul unor astfel de acțiuni, societatea ar trebui și să prezinte numărul de cazuri în care a decis să se retragă, motivul retragerii și locul în care se află partenerii de afaceri în cauză, fără a dezvălui identitatea acestora. |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Considerentul 44 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(44b) Obiectivul prezentei directive nu este de a solicita întreprinderilor să facă cunoscute public capitalul intelectual, proprietatea intelectuală, know-how-ul sau rezultatele inovării care ar putea fi considerate secrete comerciale, așa cum sunt definite în Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului. Prin urmare, cerințele de raportare prevăzute în prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere Directivei (UE) 2016/943. Prezenta directivă se va aplica fără a impieta asupra Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei. |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Considerentul 44 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(44c) Întreprinderile ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a purta un dialog semnificativ cu părțile interesate afectate, care să permită o interacțiune și un dialog veritabile în cadrul procesului lor de diligență necesară. Angajamentul ar trebui să includă informarea și consultarea părților interesate afectate și să fie cuprinzător, structural, eficace, oportun și receptiv la dimensiunea culturală și de gen. Vor exista situații în care nu va fi posibil să se poarte un dialog substanțial cu părțile interesate afectate sau în care colaborarea mai aprofundată cu diverși experți se va dovedi utilă pentru a permite întreprinderii să respecte pe deplin cerințele prezentei directive, în special în contextul deciziilor de definire a domeniului de aplicare și de stabilire a priorităților. . În aceste cazuri, întreprinderile ar trebui să se angajeze într-un dialog aprofundat cu alte părți interesate relevante, cum ar fi organizații ale societății civile sau persoane juridice sau fizice care apără drepturile omului sau mediul, pentru a obține informații credibile cu privire la efectele negative potențiale sau reale. Consultările ar trebui să fie în desfășurare, iar întreprinderile ar trebui să furnizeze părților interesate afectate informații cuprinzătoare, specifice și relevante. Părțile interesate afectate ar trebui să aibă dreptul de a solicita informații suplimentare în scris, care ar trebui să fie furnizate de întreprindere într-un termen rezonabil și într-un format adecvat și cuprinzător. În cazul în care o astfel de cerere este refuzată, părțile interesate afectate ar trebui să aibă dreptul la o justificare scrisă a refuzului. Informarea și consultarea părților interesate afectate ar trebui să țină seama în mod corespunzător de barierele din calea implicării, să asigure faptul că părțile interesate nu sunt supuse represaliilor, inclusiv prin păstrarea confidențialității și a anonimatului, și ar trebui să se acorde o atenție deosebită nevoilor părților interesate vulnerabile, precum și vulnerabilităților care se suprapun și paralelismelor, inclusiv prin asigurarea unei abordări care ia în considerare dimensiunea de gen și cu respectarea deplină a Declarației Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene. Reprezentanții lucrătorilor ar trebui să fie informați de către întreprinderea lor cu privire la strategia sa de diligență necesară și la punerea sa în aplicare, în conformitate cu legislația UE în vigoare și fără a aduce atingere drepturilor lor aplicabile la informare, consultare și participare, în special celor reglementate de legislația relevantă a UE în domeniul ocupării forței de muncă și al drepturilor sociale, inclusiv Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului106a, Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului107a și Directiva 2001/86/CE a Parlamentului European și a Consiliului108a. Consultarea cu părțile interesate ar trebui considerată relevantă în situațiile în care se poate prevedea în mod rezonabil că impactul potențial și real sau acțiunile prevăzute la articolele 4-10 afectează drepturile sau interesele părților interesate sau atunci când părțile interesate afectate au solicitat informații, consultări sau dialoguri. |
|
__________________ |
|
1a Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană – Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind reprezentarea lucrătorilor (JO L 80, 23.3.2002, p. 29). |
|
1b Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară (JO L 122, 16.5.2009, p. 28). |
|
1c Directiva 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001 de completare a statutului societății europene în ceea ce privește implicarea lucrătorilor (JO L 294, 10.11.2001, p. 22). |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Considerentul 44 d (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(44d) Acțiunile strategice în justiție împotriva participării publicului reprezintă o formă specială de hărțuire împotriva persoanelor fizice sau juridice pentru a preveni sau sancționa luarea de poziție cu privire la chestiuni de interes public. Statele membre ar trebui să ofere garanțiile necesare pentru a aborda aceste cereri vădit nefondate sau proceduri judiciare abuzive împotriva participării publicului, în conformitate cu legislația națională și a UE. |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Considerentul 45
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(45) Pentru a facilita respectarea de către întreprinderi a cerințelor privind diligența necesară de-a lungul lanțului lor valoric și pentru a limita transferul sarcinii de asigurare a conformității asupra partenerilor de afaceri IMM-uri, Comisia ar trebui să ofere orientări cu privire la clauze contractuale tip. |
(45) Pentru a oferi întreprinderilor instrumente care să le ajute să își respecte cerințele privind diligența necesară de-a lungul lanțului lor valoric, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate relevante, ar trebui să ofere orientări cu privire la clauzele contractuale tip, care pot fi utilizate în mod voluntar de întreprinderi ca instrument care să contribuie la îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul articolelor 7 și 8. Astfel de clauze contractuale ar trebui să prevadă, cel puțin, o alocare clară a sarcinilor între părțile contractante în cadrul cooperării continue, că acestea nu pot conduce la transferul responsabilității pentru îndeplinirea obligației de diligență și că, atunci când astfel de clauze sunt încălcate, întreprinderile ar trebui să evite rezilierea unor astfel de clauze, luând mai întâi măsuri adecvate în conformitate cu articolele 7 și 8 din prezenta directivă. Orientările ar trebui să clarifice în continuare că simpla includere a asigurărilor contractuale nu poate, în sine, să îndeplinească standardele privind diligența necesară prevăzute în prezenta directivă. Astfel de standarde ar trebui să fie îndeplinite numai în cazul în care obligațiile de diligență sunt atribuite altora într-un mod diligent, care asigură îndeplinirea efectivă a obligațiilor respective și include măsuri adecvate circumstanțelor, cum ar fi monitorizarea, asistența financiară și nefinanciară și practicile de achiziție responsabile. |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Considerentul 46
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(46) Pentru a oferi sprijin și instrumente practice întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, utilizând ca referință orientările și standardele internaționale relevante și în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, ar trebui să aibă posibilitatea de a emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice. |
(46) Pentru a oferi sprijin și instrumente practice întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență necesară, Comisia, utilizând ca referință orientările și standardele internaționale relevante și în consultare cu statele membre, cu partenerii sociali interprofesionali și sectoriali europeni și cu alte părți interesate relevante, inclusiv organizații ale societății civile, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Agenția Europeană de Mediu, Autoritatea Europeană a Muncii, Serviciul European de Acțiune Externă, Consiliul European pentru Inovare și Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EISMEA), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și, după caz, OCDE și alte organisme internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, ar trebui să emită orientări clare și ușor de înțeles, inclusiv orientări generale și sectoriale, pentru a facilita conformitatea într-un mod practic. |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Considerentul 46 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(46a) Pentru a sprijini întreprinderile care își îndeplinesc obligațiile de diligență de-a lungul lanțului lor valoric, Comisia Europeană ar trebui să efectueze cercetări suplimentare cu privire la instrumentele digitale și să le promoveze. |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Considerentul 47
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(47) Deși IMM-urile nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, acestea ar putea fi afectate de dispozițiile acesteia în calitate de contractanți sau subcontractanți ai întreprinderilor care intră în domeniul de aplicare. Cu toate acestea, scopul este de a reduce sarcina financiară sau administrativă asupra IMM-urilor, multe dintre acestea confruntându-se deja cu dificultăți în contextul crizei economice și sanitare mondiale. Pentru a sprijini IMM-urile, statele membre ar trebui să creeze și să opereze, individual sau în comun, site-uri web, portaluri sau platforme specializate, iar statele membre ar putea, de asemenea, să sprijine financiar IMM-urile și să le ajute să își consolideze capacitățile. Un astfel de sprijin ar trebui, de asemenea, să fie accesibil și, dacă este necesar, adaptat și extins la operatorii economici din amonte din țările terțe. Întreprinderile aflate în parteneriate de afaceri cu IMM-uri sunt, de asemenea, încurajate să le sprijine în respectarea măsurilor privind diligența necesară, în cazul în care astfel de cerințe ar pune în pericol viabilitatea IMM-urilor și ar utiliza cerințe echitabile, rezonabile, nediscriminatorii și proporționale față de IMM-uri. |
(47) Deși IMM-urile nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, acestea ar putea fi afectate de dispozițiile acesteia în calitate de contractanți sau subcontractanți ai întreprinderilor care intră în domeniul de aplicare. Cu toate acestea, scopul este de a reduce sarcina financiară sau administrativă asupra IMM-urilor, multe dintre acestea confruntându-se deja cu dificultăți în contextul crizei economice și sanitare mondiale. Pentru a sprijini IMM-urile, statele membre, cu sprijinul Comisiei, ar trebui să creeze și să opereze, individual sau în comun, site-uri web, portaluri sau platforme specializate și ușor de utilizat, iar statele membre ar trebui, de asemenea, să sprijine financiar IMM-urile și să le ajute să își consolideze capacitățile. Un astfel de sprijin ar trebui, de asemenea, să fie accesibil și, dacă este necesar, adaptat și extins la operatorii economici din amonte din țările terțe. Întreprinderile aflate în parteneriate de afaceri cu IMM-uri sunt, de asemenea, încurajate să le sprijine în respectarea măsurilor privind diligența necesară și să utilizeze cerințe echitabile, rezonabile, nediscriminatorii și proporționale față de IMM-uri. IMM-urile ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a aplica prezenta directivă în mod voluntar și ar trebui, în acest scop, să fie sprijinite prin măsuri și instrumente adecvate și să fie stimulate în acest sens. |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Considerentul 48
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(48) Pentru a completa sprijinul acordat de statele membre IMM-urilor, Comisia se poate baza pe instrumentele, proiectele și alte acțiuni existente ale UE care contribuie la punerea în aplicare a obligației de diligență în UE și în țările terțe. Aceasta poate institui noi măsuri de sprijin care să susțină întreprinderile, inclusiv IMM-urile, în ceea ce privește cerințele privind diligența necesară, inclusiv un observator pentru transparența lanțului valoric și facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate. |
(48) Pentru a completa sprijinul acordat de statele membre întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor, în punerea în aplicare, Comisia ar trebui să se bazeze pe instrumentele, proiectele și alte acțiuni existente ale UE care contribuie la punerea în aplicare a obligației de diligență în UE și în țările terțe. Aceasta ar trebui să instituie noi măsuri de sprijin care să susțină întreprinderile, inclusiv IMM-urile, în ceea ce privește cerințele privind diligența necesară, inclusiv un observator pentru transparența lanțului valoric și facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate. |
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Considerentul 49
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(49) Comisia și statele membre ar trebui să lucreze în continuare în parteneriat cu țările terțe pentru a sprijini operatorii economici din amonte să își consolideze capacitatea de a preveni și de a atenua în mod eficace impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului al operațiunilor lor și al partenerilor de afaceri, acordând o atenție deosebită provocărilor cu care se confruntă micii proprietari. Aceștia ar trebui să utilizeze instrumente de vecinătate, de dezvoltare și de cooperare internațională cu scopul de a sprijini guvernele țărilor terțe și operatorii economici din amonte din țările terțe să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului al operațiunilor lor și al partenerilor de afaceri din amonte. Aceasta ar putea include colaborarea cu guvernele țărilor partenere, cu sectorul privat local și cu părțile interesate pentru abordarea cauzelor fundamentale ale impactului negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. |
(49) Comisia și statele membre ar trebui să lucreze în continuare în parteneriat cu țările terțe pentru a sprijini operatorii economici din amonte să își consolideze capacitatea de a preveni și de a atenua în mod eficace impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului al operațiunilor lor și al partenerilor de afaceri, acordând o atenție deosebită provocărilor cu care se confruntă micii proprietari. Aceștia ar trebui să utilizeze instrumente de vecinătate, de dezvoltare și de cooperare internațională, inclusiv acorduri de liber schimb, cu scopul de a sprijini guvernele țărilor terțe și operatorii economici din amonte din țările terțe să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului al operațiunilor lor și al partenerilor de afaceri din amonte. Aceasta ar putea include colaborarea cu guvernele țărilor partenere, cu sectorul privat local și cu părțile interesate pentru abordarea cauzelor fundamentale ale impactului negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Considerentul 50
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(50) Pentru a se asigura că prezenta directivă contribuie în mod eficace la combaterea schimbărilor climatice, întreprinderile ar trebui să adopte un plan pentru a se asigura că modelul de afaceri și strategia întreprinderii sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris. În cazul în care clima este sau ar fi trebuit să fie identificată ca fiind un risc principal sau un impact principal al operațiunilor întreprinderii, întreprinderea ar trebui să includă în planul său obiective de reducere a emisiilor. |
(50) Pentru a se asigura că prezenta directivă contribuie în mod eficace la combaterea schimbărilor climatice, întreprinderile ar trebui să adopte și să implementeze, în consultare cu părțile interesate, un plan de tranziție care să respecte cerințele de raportare de la articolul 19a din Directiva (UE) 2022/2464 (CSRD) pentru a se asigura că modelul de afaceri și strategia întreprinderii sunt concordante cu obiectivele privind tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris, precum și cu obiectivul de a realiza neutralitatea climatică până în 2050, așa cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei) și cu obiectivul de climă pentru 2030. Planul ar trebui să țină seama de lanțul valoric și să includă ținte cu termene precise legate de obiectivele lor climatice pentru domeniul de aplicare 1, 2 și, după caz, 3 - emisii, inclusiv, acolo unde este nevoie, obiective absolute de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi cele de metan, pentru 2030 și în etape de cinci ani până în 2050, pe baza unor dovezi științifice concludente, cu excepția cazului în care o întreprindere poate demonstra că operațiunile și lanțul său valoric nu generează emisii de gaze cu efect de seră și că astfel de obiective de reducere a emisiilor nu ar fi, prin urmare, adecvate. Planurile ar trebui să elaboreze acțiuni de punere în aplicare pentru a atinge obiectivele climatice ale întreprinderii și să se bazeze pe dovezi științifice concludente, și anume dovezi cu o validare științifică independentă care să fie în concordanță cu limitarea încălzirii globale la 1,5°C, astfel cum este definită de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și ținând seama de recomandările Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice. |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Considerentul 51
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(51) Pentru a se asigura că un astfel de plan de reducere a emisiilor este pus în aplicare în mod corespunzător și integrat în stimulentele financiare ale administratorilor, planul ar trebui să fie luat în considerare în mod corespunzător la stabilirea remunerației variabile a administratorilor, în cazul în care remunerația variabilă este legată de contribuția unui administrator la strategia de afaceri a întreprinderii, precum și la interesele și sustenabilitatea pe termen lung. |
(51) Planurile de tranziție ar trebui să includă obligații clare pentru administratori și pentru membrii consiliului de administrație, astfel încât să se asigure că riscurile și impactul de mediu și climatice sunt abordate în strategia întreprinderii. În vederea creșterii stimulentelor financiare ale administratorilor, societățile cu peste 1000 de angajați în medie ar trebui să dispună de o politică relevantă și eficace pentru a se asigura că o parte din remunerația variabilă a administratorilor este legată de atingerea obiectivelor planului de tranziție al întreprinderii pentru combaterea schimbărilor climatice. |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Considerentul 53
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(53) Pentru a asigura monitorizarea punerii corecte în aplicare a obligațiilor de diligență ale întreprinderilor și în scopul asigurării respectării prezentei directive, statele membre ar trebui să desemneze una sau mai multe autorități naționale de supraveghere. Aceste autorități de supraveghere ar trebui să fie publice, independente de întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sau de alte interese de piață și să nu fie afectate de conflicte de interese. Statele membre ar trebui să garanteze o finanțare adecvată a autorității competente, în conformitate cu dreptul lor intern. Acestea ar trebui să aibă dreptul de a efectua investigații, din proprie inițiativă sau pe baza plângerilor sau a suspiciunilor motivate, exprimate în temeiul prezentei directive. În cazul în care există autorități competente în temeiul legislației sectoriale, statele membre ar putea identifica persoanele responsabile de aplicarea prezentei directive în domeniile lor de competență. Acestea ar putea desemna autoritățile pentru supravegherea întreprinderilor financiare reglementate și ca autorități de supraveghere în sensul prezentei directive. |
(53) Pentru a asigura monitorizarea punerii corecte în aplicare a obligațiilor de diligență ale întreprinderilor și în scopul asigurării respectării prezentei directive, statele membre ar trebui să desemneze una sau mai multe autorități naționale de supraveghere. Aceste autorități de supraveghere ar trebui să fie publice, independente de întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sau de alte interese de piață și să nu fie afectate de conflicte de interese. Statele membre ar trebui să garanteze o finanțare adecvată a autorității competente, în conformitate cu dreptul lor intern. Acestea ar trebui să aibă dreptul de a efectua investigații, de exemplu inspecții la fața locului sau audieri cu părți interesate, din proprie inițiativă sau pe baza plângerilor sau a suspiciunilor motivate, exprimate în temeiul prezentei directive. În cazul în care există autorități competente în temeiul legislației sectoriale, statele membre ar putea identifica persoanele responsabile de aplicarea prezentei directive în domeniile lor de competență. Acestea ar putea desemna autoritățile pentru supravegherea întreprinderilor financiare reglementate și ca autorități de supraveghere în sensul prezentei directive. Atunci când desemnează autorități de supraveghere și definesc procedurile prin care acestea își desfășoară activitatea, statele membre ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea cu alte procese disponibile în temeiul altor instrumente internaționale, cum ar fi mecanismul extrajudiciar de soluționare a reclamațiilor operat de punctele naționale de contact. |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Considerentul 54
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(54) Pentru a asigura aplicarea eficientă a măsurilor naționale de punere în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să prevadă sancțiuni disuasive, proporționale și eficace pentru încălcarea acestor măsuri. Pentru ca un astfel de regim de sancțiuni să fie eficace, sancțiunile administrative care urmează să fie impuse de autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să includă sancțiuni pecuniare. În cazul în care sistemul juridic al unui stat membru nu prevede sancțiuni administrative, astfel cum se prevede în prezenta directivă, normele privind sancțiunile administrative ar trebui aplicate astfel încât sancțiunea să fie inițiată de autoritatea de supraveghere competentă și impusă de autoritatea judiciară. Prin urmare, este necesar ca statele membre respective să se asigure că aplicarea normelor și a sancțiunilor are un efect echivalent cu sancțiunile administrative impuse de autoritățile de supraveghere competente. |
(54) Pentru a asigura aplicarea eficientă a măsurilor naționale de punere în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să prevadă sancțiuni disuasive, proporționale și eficace pentru încălcarea acestor măsuri. Pentru ca un astfel de regim de sancțiuni să fie eficace, sancțiunile administrative care urmează să fie impuse de autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să includă sancțiuni pecuniare, o declarație publică care să indice că întreprinderea este responsabilă și natura încălcării, obligațiile de a întreprinde o acțiune, inclusiv încetarea comportamentului care constituie încălcarea legislației și abținerea de la orice repetare a comportamentului respectiv, precum și suspendarea produselor de la libera circulație sau de la export. În cazul în care sistemul juridic al unui stat membru nu prevede sancțiuni administrative, astfel cum se prevede în prezenta directivă, normele privind sancțiunile administrative ar trebui aplicate astfel încât sancțiunea să fie inițiată de autoritatea de supraveghere competentă și impusă de autoritatea judiciară. Prin urmare, este necesar ca statele membre respective să se asigure că aplicarea normelor și a sancțiunilor are un efect echivalent cu sancțiunile administrative impuse de autoritățile de supraveghere competente. |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Considerentul 54 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(54a) Pentru a preveni o reducere artificială a eventualelor sancțiuni amenzi administrative aplicate la transferul de către o societate-mamă de cel mai înalt rang a cifrei sale de afaceri nete la nivel mondial către entități terțe, statele membre ar trebui să se asigure că, în ceea ce privește întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 2 alineatul (2) litera (b), sancțiunile administrative pecuniare se calculează ținând seama de cifra de afaceri consolidată raportată de societatea respectivă. |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Considerentul 54 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(54b) În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE, cu articolul 36 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE și cu articolul 30 alineatul (3) din Directiva 2014/23/UE, statele membre au obligația de a adopta măsurile adecvate pentru a asigura respectarea obligațiilor instituite de dreptul Uniunii în ceea ce privește contractele de achiziții și de concesiune. Prin urmare, Comisia ar trebui să evalueze dacă este relevant să se revizuiască aceste directive pentru a detalia cerințele și măsurile pe care statele membre trebuie să le adopte pentru a asigura respectarea obligațiilor de sustenabilitate și de diligență în temeiul prezentei directive pe tot parcursul proceselor de achiziții publice și de concesiune, de la selecție până la executarea contractului. |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Considerentul 56
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(56) Pentru a asigura despăgubirea efectivă a victimelor impactului negativ, statele membre ar trebui să aibă obligația de a stabili norme care să reglementeze răspunderea civilă a întreprinderilor pentru daunele rezultate din nerespectarea de către acestea a procesului de diligență necesară. Întreprinderea ar trebui să răspundă pentru daune în cazul în care nu și-a îndeplinit obligațiile de a preveni și de a atenua eventualul impact negativ sau de a-l opri și a-i reduce la minimum amploarea, iar ca urmare a acestei neîndepliniri a obligațiilor, s-a produs un impact negativ – în legătură cu care ar fi trebuit să se ia măsuri adecvate de identificare, prevenire, atenuare sau de oprire ori reducere a amplorii acestuia – și au rezultat daune. |
(56) Pentru a asigura despăgubirea efectivă a victimelor impactului negativ, statele membre ar trebui să aibă obligația de a stabili norme care să reglementeze răspunderea civilă a întreprinderilor pentru daunele rezultate din nerespectarea de către acestea a procesului de diligență necesară. Întreprinderea ar trebui să răspundă pentru daune în cazul în care nu și-a îndeplinit obligațiile de a preveni și de a atenua eventualul impact negativ sau de a-l opri și a-i atenua amploarea ori de a oferi măsuri de remediere, iar ca urmare a acestei neîndepliniri a obligațiilor, întreprinderea a cauzat sau a contribuit la un impact negativ – în legătură cu care ar fi trebuit să se ia măsuri adecvate de identificare, ierarhizare, prevenire, atenuare, remediere sau de oprire ori reducere a amplorii acestuia – și au rezultat daune. Statele membre ar trebui totodată să se asigure că, în cazul în care nu există niciun succesor legal, societățile-mamă pot fi considerate răspunzătoare pentru filiala lor în cazul în care filiala intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sau era la momentul impactului și a fost dizolvată de societatea-mamă sau s-a dizolvat în mod intenționat pentru a evita răspunderea, indiferent de cooperarea cu societatea-mamă în ceea ce privește îndeplinirea obligației de diligență. |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Considerentul 57
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(57) În ceea ce privește daunele care se produc la nivelul relațiilor de afaceri stabile indirecte, răspunderea întreprinderii ar trebui să facă obiectul unor condiții specifice. Întreprinderea nu ar trebui să răspundă în cazul în care a aplicat măsuri specifice privind diligența necesară. Totuși, aceasta nu ar trebui să fie exonerată de răspundere prin punerea în aplicare a unor astfel de măsuri în cazul în care nu este rezonabil să se preconizeze că acțiunea întreprinsă efectiv, inclusiv în ceea ce privește verificarea conformității, ar fi adecvată pentru a preveni sau a atenua impactul negativ ori a-l opri sau a-i reduce la minimum amploarea. În plus, în contextul evaluării existenței și a întinderii răspunderii, trebuie să se țină seama în mod corespunzător de eforturile depuse de întreprindere, în măsura în care acestea sunt legate în mod direct de daunele în cauză, de a se conforma eventualelor măsuri de remediere solicitate de o autoritate de supraveghere, de eventualele investiții realizate și de eventualul sprijin specific furnizat, precum și de eventualele colaborări cu alte entități pentru a aborda impactul negativ asupra lanțurilor sale valorice. |
(57) În contextul evaluării existenței și a întinderii răspunderii, ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de eforturile depuse de întreprindere, în măsura în care acestea sunt legate în mod direct de daunele în cauză, de a lua măsuri de remediere, inclusiv cele solicitate de o autoritate de supraveghere, de eventualele investiții realizate și de eventualul sprijin specific furnizat, precum și de eventualele colaborări cu părțile interesate afectate și cu alte entități pentru a aborda impactul negativ asupra lanțurilor sale valorice. |
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Considerentul 57 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(57a) În plus, posibilitatea ca o întreprindere să acorde prioritate, atunci când este necesar, ar trebui luată în considerare pentru răspunderea sa potențială în temeiul articolului 22. Dacă prioritizarea activităților s-a făcut în concordanță cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ, o întreprindere nu ar trebui să fie considerată răspunzătoare dacă un impact negativ rezultă dintr-o activitate sau dintr-o operațiune care, în mod legitim, nu a fost prioritizată. |
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Considerentul 58
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(58) Regimul de răspundere nu reglementează cine ar trebui să dovedească faptul că acțiunea întreprinderii a fost în mod rezonabil adecvată în circumstanțele cauzei; prin urmare, această chestiune trebuie reglementată de dreptul intern. |
(58) Regimul de răspundere nu reglementează cine ar trebui să dovedească faptul că acțiunea întreprinderii a fost în mod rezonabil adecvată în circumstanțele cazului; cu toate acestea, statele membre pot să prevadă în legislația lor națională că, în cazul în care un reclamant furnizează elemente prima facie care demonstrează probabilitatea răspunderii pârâtului, acesta este ținut răspunzător, mai puțin dacă poate dovedi că și-a respectat obligațiile care îi revin în temeiul prezentei directive. |
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Considerentul 59
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(59) În ceea ce privește normele privind răspunderea civilă, răspunderea civilă a unei întreprinderi pentru daunele rezultate din neîndeplinirea obligației de diligență ar trebui să nu aducă atingere răspunderii civile a filialelor sale sau răspunderii civile a partenerilor săi de afaceri, direcți și indirecți, din cadrul lanțului valoric. De asemenea, normele privind răspunderea civilă în temeiul prezentei directive nu ar trebui să aducă atingere normelor Uniunii sau naționale privind răspunderea civilă legată de impactul negativ asupra drepturilor omului sau de impactul negativ asupra mediului, care prevăd răspunderea în situații care nu sunt reglementate de prezenta directivă sau care prevăd o răspundere mai strictă decât cea prevăzută în prezenta directivă. |
(59) În ceea ce privește normele privind răspunderea civilă, răspunderea civilă a unei întreprinderi pentru daunele pe care le-a cauzat sau la care a contribuit, rezultate din neîndeplinirea obligației de diligență ar trebui să nu aducă atingere răspunderii civile a filialelor sale sau răspunderii civile a partenerilor săi de afaceri, direcți și indirecți, din cadrul lanțului valoric. De asemenea, normele privind răspunderea civilă în temeiul prezentei directive nu ar trebui să limiteze răspunderea întreprinderilor în temeiul sistemelor juridice ale Uniunii sau naționale, inclusiv al normelor privind răspunderea solidară. |
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Considerentul 59 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(59a) Dreptul la o cale de atac eficientă este un drept al omului recunoscut la nivel internațional, fiind consacrat la articolul 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, la articolul 9 alineatul (3) din Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu și la articolul 2 alineatul (3) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și un drept fundamental al Uniunii în sensul articolului 47 din cartă. Întârzierile și dificultățile în accesul la probe, precum și disparitatea de gen, poziția geografică, vulnerabilitățile și marginalizarea pot constitui obstacole practice și procedurale majore pentru persoanele în cauză, împiedicându-le accesul la o cale de atac eficientă fără teama de represalii. Statele membre ar trebui, așadar, să se asigure că victimele au acces la o cale de atac eficientă și că durata și costurile procedurilor nu împiedică accesul reclamanților la instanțe. Aceste măsuri pot consta, de exemplu, în finanțarea publică, inclusiv sub forma unui sprijin structural pentru victimele impactului negativ real și potențial, în limitarea taxelor judiciare sau administrative aplicabile ori în accesul la asistență judiciară. |
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Considerentul 59 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(59b) Sindicatele reprezentative, organizațiile societății civile sau alți actori relevanți care acționează în interesul public, precum instituțiile naționale pentru drepturile omului sau avocatul poporului, ar trebui să poată introduce acțiuni colective în fața instanțelor lor în numele unei victime sau al unui grup de victime ale impacturilor negative, și ar trebui să beneficieze de drepturile și obligațiile unei părți reclamante în cadrul procedurilor, fără ca legislația națională în vigoare să împiedice acest lucru. |
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Considerentul 59 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(59c) Termenele de prescripție pentru introducerea acțiunilor în răspundere civilă pentru daune ar trebui să fie de cel puțin zece ani. Atunci când stabilesc punctul de începere al unor astfel de termene de prescripție, statele membre ar trebui să ia în considerare momentul în care impactul cauzator al prejudiciului a încetat și momentul în care victima în cauză știa sau ar fi trebuit în mod rezonabil să aibă cunoștință de faptul că prejudiciul pe care l-a suferit a fost cauzat de impactul negativ. |
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Considerentul 65 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(65a) Apărătorii drepturilor omului și ai drepturilor de mediu se află în prima linie a consecințelor impactului negativ asupra mediului și drepturilor omului la nivel mondial și în UE și au fost amenințați, intimidați, persecutați, hărțuiți sau chiar uciși. Prin urmare, întreprinderile nu ar trebui să-i expună niciunui tip de violență. |
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Considerentul 69
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(69) Prezenta directivă nu aduce atingere obligațiilor în domeniul drepturilor omului, al protecției mediului și al schimbărilor climatice în temeiul altor acte legislative ale Uniunii. În cazul în care dispozițiile prezentei directive contravin unei dispoziții dintr-un alt act legislativ al Uniunii care urmărește aceleași obiective și care prevede obligații mai extinse sau mai specifice, dispozițiile celuilalt act legislativ al Uniunii ar trebui să prevaleze în măsura contradicției și trebuie să se aplice respectivelor obligații specifice. |
(69) Prezenta directivă nu aduce atingere obligațiilor în domeniul drepturilor omului, al protecției mediului și al schimbărilor climatice în temeiul altor acte legislative ale Uniunii. În cazul în care dispozițiile prezentei directive contravin unei dispoziții dintr-un alt act legislativ al Uniunii care urmărește aceleași obiective și care prevede obligații mai extinse sau mai specifice, dispozițiile celuilalt act legislativ al Uniunii ar trebui să prevaleze în măsura contradicției și trebuie să se aplice respectivelor obligații specifice, în acele cazuri în care obligațiile prevăzute într-un alt act legislativ se aplică unui sector mai specific sau unei tematici mai specifice. Astfel de acte includ legislația actuală și viitoare a UE privind lemnul de lucru și defrișarea, detașarea lucrătorilor și munca forțată, dar nu se limitează la acestea. |
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Considerentul 70
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(70) Comisia ar trebui să evalueze și să raporteze dacă ar trebui adăugate noi sectoare pe lista sectoarelor cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă, pentru a o alinia la orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau în lumina unor dovezi clare privind exploatarea prin muncă, încălcările drepturilor omului sau amenințările emergente la adresa mediului, dacă lista convențiilor internaționale relevante prevăzută în prezenta directivă ar trebui modificată, în special în lumina evoluțiilor internaționale, sau dacă dispozițiile privind diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui extinse la impactul negativ asupra climei. |
(70) Comisia ar trebui să evalueze și să raporteze dacă domeniul de aplicare al directivei ar trebui redus, în special pentru anumite sectoare, pentru a o alinia la orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau în lumina unor date sau dovezi clare privind exploatarea prin muncă, încălcările drepturilor omului sau amenințările emergente la adresa mediului, inclusiv date furnizate de BERD, OIM sau FRA. |
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) privind obligațiile întreprinderilor în ceea ce privește impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului, în raport cu propriile lor operațiuni, cu operațiunile filialelor lor și cu operațiunile lanțului valoric desfășurate de entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri stabilă, precum și norme |
(a) privind obligațiile întreprinderilor în ceea ce privește impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului pe care l-au cauzat, la care au contribuit sau de care sunt direct legate, în raport cu propriile lor operațiuni și cu cele ale filialelor lor și cu operațiunile desfășurate de entități din lanțul lor valoric cu care întreprinderea are o relație de afaceri, precum și norme |
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) privind răspunderea pentru încălcarea obligațiilor menționate mai sus. |
(b) privind răspunderea pentru încălcarea obligațiilor menționate mai sus prin care au fost produse daune; |
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Caracterul „stabil” al relațiilor de afaceri trebuie reevaluat periodic și cel puțin o dată la 12 luni. |
eliminat |
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Prezenta directivă nu constituie un motiv de reducere a nivelului de protecție a drepturilor omului, de protecție a mediului sau de protecție a climei prevăzut de legislația statelor membre la momentul adoptării prezentei directive. |
2. Prezenta directivă nu constituie un motiv de reducere a nivelului de protecție a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor în materie de ocupare a forței de muncă și a drepturilor sociale, astfel cum se prevede în legislația Uniunii și în legislația națională în vigoare, în domeniul mediului sau al climei prevăzute de statele membre sau de contractele colective de muncă aplicabile, la momentul adoptării prezentei directive. |
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) întreprinderea a avut, în medie, peste 500 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale; |
(a) întreprinderea a avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale; |
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar a avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă să fi fost generată în unul sau mai multe dintre următoarele sectoare: |
(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar este societatea-mamă de cel mai înalt rang a unui grup care a avut peste 500 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale. |
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) fabricarea textilelor, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; |
eliminat |
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; |
eliminat |
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv țițeiul, gazele naturale, cărbunele, lignitul, metalele și minereurile metalifere, precum și toate celelalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). |
eliminat |
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) au generat o cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane EUR în Uniune în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar; |
(a) societatea a generat o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR, cu condiția ca cel puțin 40 de milioane EUR să fi fost generate în Uniune în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar, inclusiv cifra de afaceri generată de societăți terțe cu care societatea și/sau filialele sale au încheiat un acord vertical în Uniune în schimbul unor redevențe; |
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) au generat o cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane EUR, dar nu mai mult de 150 de milioane EUR în Uniune în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă la nivel mondial să fi fost generată în unul sau mai multe dintre sectoarele enumerate la alineatul (1) litera (b). |
(b) societatea nu a atins pragurile de la litera (a), dar este societatea-mamă de cel mai înalt rang a unui grup care avea 500 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR, din care cel puțin 40 de milioane au fost generate în Uniune în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale, inclusiv cifra de afaceri generată de societăți terțe cu care societatea și/sau filialele sale au încheiat un acord vertical în Uniune în schimbul unor redevențe. |
Amendamentul 96
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. În sensul alineatului (1), numărul de angajați cu fracțiune de normă se calculează pe baza echivalentului normă întreagă. Lucrătorii temporari sunt incluși în calculul numărului de angajați în același mod ca și când ar fi fost lucrători angajați direct pentru aceeași perioadă de timp de către întreprindere. |
3. În sensul alineatului (1), numărul de angajați cu fracțiune de normă se calculează pe baza echivalentului normă întreagă. Lucrătorii temporari și alți lucrători cu forme atipice de muncă sunt incluși în calculul numărului de angajați în același mod ca și când ar fi fost lucrători angajați direct pentru aceeași perioadă de timp de către întreprindere. |
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În scopul prezentei directive, se aplică următoarele definiții: |
1. În scopul prezentei directive, se aplică următoarele definiții: |
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) o persoană juridică constituită într-una din formele juridice enumerate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului110; |
(i) o persoană juridică constituită într-una din formele juridice enumerate în anexa I și în anexa II la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului110; |
__________________ |
__________________ |
110 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
110 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
Amendamentul 99
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) o persoană juridică constituită într-una din formele juridice enumerate în anexa II la Directiva 2013/34/UE, formată integral din întreprinderi organizate într-una din formele juridice menționate la punctele (i) și (ii); |
eliminat |
Amendamentul 100
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iv – liniuța 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
– instituții de pensii care gestionează sisteme de pensii considerate a fi sisteme de securitate socială care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului119 și al Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului120, precum și orice entitate juridică instituită în scopul investirii în astfel de sisteme; |
eliminat |
__________________ |
|
119 Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p. 1). |
|
120 Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 284, 30.10.2009, p. 1). |
|
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iv – liniuța 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
– un fond de investiții alternative (FIA) administrat de un AFIA, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2011/61/UE, sau un FIA supravegheat în conformitate cu dreptul intern aplicabil; |
eliminat |
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iv – liniuța 10
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
– OPCVM, astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2009/65/CE; |
eliminat |
Amendamentul 103
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(aa) „întreprindere în care s-a investit” înseamnă o întreprindere în care investește un investitor instituțional sau un administrator de active care nu poate fi considerată o întreprindere controlată; |
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ab (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ab) „investitor instituțional” înseamnă o entitate astfel cum este definită la articolul 2 litera (e) din Directiva 2007/36/CE, care intră în domeniul de aplicare al articolului 2 din prezenta directivă; |
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ac (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ac) „administrator de active” înseamnă o entitate astfel cum este definită la articolul 2 litera (f) din Directiva 2007/36/CE, care intră în domeniul de aplicare al articolului 2 din prezenta directivă; |
Amendamentul 106
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) „impact negativ asupra mediului” înseamnă un impact negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile prevăzute în convențiile internaționale de mediu enumerate în anexă, partea II; |
(b) „impact negativ asupra mediului” înseamnă un impact negativ asupra mediului care rezultă din nerespectarea obligațiilor în conformitate cu dispozițiile relevante ale instrumentelor enumerate în partea I punctele 18 și 19 din anexă și în partea II din anexă, luând în considerare, dacă sunt disponibile, legislația națională și măsurile legate de aceste dispoziții referitoare la textele internaționale enumerate în partea I, punctele 18 și 19 ale anexei și în partea II a anexei; |
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) „impact negativ asupra drepturilor omului” înseamnă un impact negativ asupra persoanelor protejate, care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile sau uneia dintre interdicțiile enumerate în anexă partea I secțiunea 1, astfel cum sunt consacrate în convențiile internaționale enumerate în anexă partea I secțiunea 2; |
(c) „impact negativ asupra drepturilor omului” înseamnă un impact negativ asupra persoanelor care rezultă din orice acțiune care elimină sau reduce capacitatea unei persoane sau a unui grup de a se bucura de drepturi sau de a fi protejat prin interdicții consacrate în convențiile și instrumentele internaționale enumerate în anexă partea I secțiunea 1 și în anexa partea I secțiunea 2; |
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ca (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ca) „impact negativ” înseamnă orice impact negativ potențial sau real asupra drepturilor omului sau impact negativ asupra mediului; |
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) „filială” înseamnă o persoană juridică prin intermediul căreia se exercită activitatea unei „întreprinderi controlate”, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (f) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului128; |
(d) „filială” înseamnă o persoană juridică, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 10 din Directiva 2013/34/UE, și o persoană juridică prin intermediul căreia se exercită activitatea unei „întreprinderi controlate”, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (f) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului128; |
__________________ |
__________________ |
128 Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38). |
128 Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38). |
Amendamentul 110
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera e – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) „relație de afaceri” înseamnă o relație cu un contractant, subcontractant sau orice altă entitate juridică („partener”) |
(e) „relație de afaceri” înseamnă o relație directă sau indirectă a unei întreprinderi cu un contractant, subcontractant sau alte entități din lanțul său valoric: |
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera e – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) cu care întreprinderea a încheiat un acord comercial sau căruia întreprinderea îi furnizează finanțare, asigurare sau reasigurare, sau |
(i) cu care întreprinderea a încheiat un acord comercial sau căruia întreprinderea îi furnizează servicii financiare; |
Amendamentul 112
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera e – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) care efectuează operațiuni comerciale legate de produsele sau serviciile întreprinderii pentru sau în numele acesteia; |
(ii) care efectuează activități legate de produsele sau serviciile întreprinderii; |
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera f
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(f) „relație de afaceri stabilă” înseamnă o relație de afaceri, directă sau indirectă, care este sau se preconizează că va fi durabilă, având în vedere intensitatea sau durata sa și care nu reprezintă o parte neglijabilă sau doar auxiliară a lanțului valoric; |
eliminat |
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) „lanț valoric” înseamnă activitățile legate de producția unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și utilizarea și eliminarea produsului, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri stabili ai întreprinderii din amonte și din aval. În ceea ce privește întreprinderile în sensul literei (a) punctul (iv), „lanțul valoric” referitor la furnizarea acestor servicii specifice include numai activitățile clienților care primesc astfel de împrumuturi, credite și alte servicii financiare, precum și activitățile altor întreprinderi care aparțin aceluiași grup ale căror activități sunt legate de contractul în cauză. Lanțul valoric al acestor întreprinderi financiare reglementate nu acoperă IMM-urile care primesc împrumuturi, credite, finanțare, asigurări sau reasigurări de la astfel de entități; |
(g) „lanț valoric” înseamnă: |
Amendamentul 115
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera g – punctul i (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(i) activități legate și entități implicate în producția, proiectarea, aprovizionarea, extracția, fabricarea, transportul, depozitarea și furnizarea de materii prime, produse sau părți ale produsului unei întreprinderi și dezvoltarea produsului unei întreprinderi sau dezvoltarea sau furnizarea unui serviciu și |
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera g – punctul ii (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ii) activități legate de și entități implicate în vânzarea, distribuția, transportul, depozitarea și gestionarea deșeurilor produselor unei întreprinderi sau în furnizarea de servicii, cu excepția gestionării deșeurilor produsului de către consumatorii individuali. |
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera g – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
În ceea ce privește întreprinderile în sensul literei (a) punctul (iv), „lanțul valoric” referitor la furnizarea acestor servicii specifice include activitățile clienților care primesc direct astfel de servicii financiare furnizate de întreprinderile financiare în conformitate cu punctul (iv), precum și ale altor întreprinderi care aparțin aceluiași grup ale căror activități sunt legate de contractul în cauză. Lanțul valoric al întreprinderilor financiare reglementate în sensul literelor (a)-(iv) nu include gospodăriile și persoanele fizice sau IMM-urile; |
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera h
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(h) „verificare efectuată de o parte terță independentă” înseamnă verificarea respectării de către o întreprindere sau de către părți ale lanțului său valoric a cerințelor în materie de drepturi ale omului și de mediu care decurg din dispozițiile prezentei directive de către un auditor independent față de întreprindere, fără conflicte de interese, cu experiență și competențe în domeniul mediului și al drepturilor omului și responsabil pentru calitatea și fiabilitatea auditului; |
(h) „verificare efectuată de o parte terță independentă” înseamnă verificarea unor aspecte legate de diligența necesară a unei întreprinderi sau a unor părți ale lanțului său valoric, care rezultă din dispozițiile prezentei directive, fie de către un auditor sau o firmă de audit care este aprobată în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2006/43/CE sau acreditată într-un stat membru pentru efectuarea certificărilor, fie de către un prestator independent de servicii de asigurare, astfel cum este definit la articolul 2 punctul (23) din Directiva 2006/43/CE, acreditat într-un stat membru în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului pentru activitatea specifică de evaluare a conformității menționată la articolul 14 alineatul (4a) sau de către o parte terță independentă acreditată într-un stat membru pentru efectuarea certificărilor și care este independentă de întreprindere, fără conflicte de interese, a demonstrat experiență, expertiză și competență în domeniul mediului, climei și drepturilor omului și este responsabilă pentru calitatea și fiabilitatea auditului sau a evaluării și îndeplinește standardele minime stabilite în actul delegat, astfel cum se descrie la articolul 14 alineatul (4a); |
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera j
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(j) „inițiativă sectorială” înseamnă o combinație de proceduri, instrumente și mecanisme voluntare referitoare la obligația de diligență în cadrul unui lanț valoric, inclusiv verificări efectuate de terți independenți, concepute și supravegheate de guverne, de asociațiile sectoriale sau de alte grupări de organizații interesate; |
(j) „inițiativă industrială sau multipartită” înseamnă o inițiativă la care participă întreprinderile, care oferă standarde, proceduri, instrumente și/sau mecanisme pentru a sprijini, monitoriza, evalua, certifica și/sau verifica aspecte legate de diligența necesară sau de diligența necesară efectuată de filialele lor și/sau de relațiile lor de afaceri. Astfel de inițiative pot fi concepute și supravegheate de guverne, asociații sectoriale, grupări de organizații interesate sau organizații ale societății civile; |
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera l
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(l) „impact negativ grav” înseamnă un impact negativ asupra mediului sau un impact negativ asupra drepturilor omului care este deosebit de semnificativ prin natura sa sau care afectează un număr mare de persoane sau o zonă extinsă a mediului sau care este ireversibil ori deosebit de dificil de remediat ca urmare a măsurilor necesare pentru a restabili situația existentă înainte de impact; |
eliminat |
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera n
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(n) „părți interesate” înseamnă angajații întreprinderii, angajații filialelor sale și alte persoane, grupuri, comunități sau entități ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri; |
(n) „părți interesate afectate” înseamnă persoanele, grupurile sau comunitățile care au drepturi sau interese legitime care sunt afectate sau ar putea fi afectate de impactul negativ care decurge din activitățile sau acțiunile unei întreprinderi sau din activitățile sau acțiunile entităților din lanțul său valoric, precum și reprezentanții legitimi ai acestor persoane sau grupuri, inclusiv lucrătorii și reprezentanții acestora și sindicatele întreprinderii, ai filialelor sale și de-a lungul întregului lanț valoric al acesteia, sau, în cazurile în care nu există persoane, grupuri sau comunități afectate de un impact negativ asupra mediului, organizații credibile și cu experiență al căror scop include protecția mediului; |
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera na (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(na) „părți interesate vulnerabile” înseamnă părți interesate afectate și care se află în situații de marginalizare și situații de vulnerabilitate, din cauza unor contexte specifice sau a unor factori concurenți, printre care sexul, genul, vârsta, rasa, etnia, clasa, casta, educația, popoarele indigene, statutul de migrant, dizabilitățile și statutul social și economic, aici intrând și persoane din zone afectate de conflicte și zone cu risc ridicat, acestea având efecte negative diverse și adesea disproporționate și generând discriminare și obstacole suplimentare în calea participării și accesului la justiție; |
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera q
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(q) „măsură adecvată” înseamnă o măsură care poate atinge obiectivele de diligență necesară, proporțională cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ, aflată în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele cazului specific, inclusiv caracteristicile sectorului economic și ale relației de afaceri specifice și influența întreprinderii, precum și necesitatea de a asigura stabilirea ordinii de prioritate a acțiunilor. |
(q) „măsuri adecvate” înseamnă măsuri care pot atinge obiectivele de diligență necesară și pot soluționa eficient impactul negativ identificat în conformitate cu articolul 6 în mod proporțional cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ, și proporțional cu dimensiunea, resursele și capacitățile întreprinderii. Aceasta ține seama de circumstanțele cazului specific, inclusiv de natura impactului negativ, de caracteristicile sectorului economic, de natura activităților, produselor și serviciilor specifice ale întreprinderii, de relația de afaceri specifică; |
Amendamentul 124
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera qa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(qa) „influență” înseamnă capacitatea de a efectua schimbări în practicile entității care cauzează sau contribuie la impactul negativ; |
Amendamentul 125
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera qb (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(qb) „a produce un impact negativ” înseamnă că activitățile întreprinderii în sine sunt suficiente pentru a avea un impact negativ; |
Amendamentul 126
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera qc (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(qc) „a contribui la un impact negativ” înseamnă că activitățile unei întreprinderi, în combinație cu activitățile altor entități, cauzează un impact sau că activitățile întreprinderii cauzează un impact negativ, îl facilitează sau stimulează o altă entitate să producă un impact negativ. Contribuția trebuie să fie substanțială, ceea ce înseamnă că nu include contribuții minore sau banale. Evaluarea caracterului substanțial al contribuției și înțelegerea situațiilor în care acțiunile întreprinderii ar fi putut cauza un impact negativ, l-ar fi putut facilita sau ar fi putut stimula o altă entitate să producă un impact negativ pot implica luarea în calcul a mai multor factori. Se poate ține seama de următorii factori: |
|
- măsura în care o întreprindere poate încuraja sau motiva un impact negativ din partea unei alte entități, și anume gradul în care activitatea a crescut riscul producerii impactului; |
|
- măsura în care o întreprindere ar fi putut sau ar fi trebuit să cunoască impactul negativ sau potențialul de producere a unui impact negativ, adică gradul de previzibilitate; |
|
- măsura în care oricare dintre activitățile întreprinderii a atenuat efectiv impactul negativ sau a redus riscul producerii impactului. |
|
Simpla existență a unei relații de afaceri sau a unor activități care creează condițiile generale în care este posibil să se producă un impact negativ nu constituie în sine o relație de contribuție. Activitatea în cauză ar trebui să crească în mod substanțial riscul unui impact negativ; |
Amendamentul 127
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera qd (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(qd) a avea „o legătură directă cu un impact negativ” înseamnă că există o relație între impactul negativ și produsele, serviciile sau operațiunile întreprinderii printr-o altă relație de afaceri și în cazul în care întreprinderea nu a provocat și nici nu a contribuit la impact. Legătura directă nu este definită printr-o relație de afaceri directă. De asemenea, o legătură directă nu implică faptul că responsabilitatea se transferă de la relația de afaceri care produce un impact negativ asupra întreprinderii cu care are o legătură; |
Amendamentul 128
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera qe (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(qe) „bazată pe riscuri” înseamnă proporțională cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ; |
Amendamentul 129
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera qf (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(qf) „factori de risc” înseamnă factori de risc la nivel de întreprindere, factori de risc ai modelului de afaceri, factori de risc geografic, factori de risc pentru produse și servicii și factori de risc sectoriali; |
Amendamentul 130
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera qg (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(qg) „severitatea unui impact negativ” înseamnă dimensiunea, amploarea și caracterul iremediabil al impactului negativ, luând în considerare gravitatea unui impact negativ, inclusiv numărul de persoane care sunt sau vor fi afectate, măsura în care mediul este sau ar putea fi prejudiciat sau afectat în alt mod, caracterul ireversibil al daunelor și limitările în privința capacității de a readuce persoanele afectate sau mediul la o stare echivalentă cu cea dinaintea impactului. |
Amendamentul 131
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica anexa, pentru a se asigura că aceasta rămâne coerentă cu obiectivele Uniunii privind drepturile omului și mediul. |
Amendamentul 132
Propunere de directivă
Articolul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 3a |
|
Clauza privind piața unică |
|
1. Comisia și statele membre se coordonează pe parcursul transpunerii prezentei directive și, ulterior, în vederea asigurării unui nivel complet de armonizare între statele membre, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi și a preveni fragmentarea pieței unice. |
|
2. Comisia analizează, la șase ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, dacă sunt necesare modificări ale nivelului de armonizare al prezentei directive pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi pe piața unică, inclusiv dacă dispozițiile prezentei directive ar putea fi transformate într-un regulament. |
Amendamentul 133
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile își îndeplinesc obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului și mediul, astfel cum se prevede la articolele 5-11 („diligența necesară”), efectuând următoarele acțiuni: |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile își îndeplinesc obligația de diligență bazată pe riscuri în ceea ce privește drepturile omului și mediul, astfel cum se prevede la articolele 5-11 („diligența necesară”), efectuând următoarele acțiuni: |
Amendamentul 134
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera ca (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ca) acolo unde este necesar, acordarea de prioritate impacturilor negative și potențiale, în conformitate cu articolul 8b; |
Amendamentul 135
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera cb (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(cb) remedierea impacturilor negative reale, în conformitate cu articolul 8c; |
Amendamentul 136
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) instituirea și menținerea unei proceduri de tratare a plângerilor, în conformitate cu articolul 9; |
(d) instituirea unui mecanism nejudiciar de notificare și soluționare a reclamațiilor sau participarea la acesta, în conformitate cu articolul 9; |
Amendamentul 137
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) monitorizarea eficacității politicii și a măsurilor privind diligența necesară, în conformitate cu articolul 10; |
(e) monitorizarea și verificarea eficacității politicii și a măsurilor privind diligența necesară, în conformitate cu articolul 10; |
Amendamentul 138
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera fa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(fa) consultarea și colaborarea cu părțile interesate afectate într-o manieră semnificativă, în conformitate cu articolul 8d. |
Amendamentul 139
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Întreprinderile păstrează documentația care demonstrează conformitatea lor cu prezenta directivă timp de cel puțin 10 ani. |
Amendamentul 140
Propunere de directivă
Articolul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 4a |
|
Sprijinul pentru diligența necesară la nivel de grup |
|
1. Statele membre se asigură că societățile-mamă pot efectua acțiuni care pot contribui la îndeplinirea de către filialele lor care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive a obligațiilor care le revin în temeiul articolelor 5-11 și al articolului 15. Aceasta se face fără a aduce atingere răspunderii civile a filialelor în conformitate cu articolul 22. |
|
2. Societatea-mamă poate efectua acțiuni care contribuie la îndeplinirea de către filială a obligațiilor de diligență necesară în conformitate cu alineatul (1), sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor următoare: |
|
(a) filiala furnizează societății-mamă toate informațiile relevante și necesare și cooperează cu aceasta; |
|
(b) filiala respectă politica de diligență necesară a societății-mamă; |
|
(c) societatea-mamă își adaptează în consecință politica privind obligația de diligență pentru a asigura că obligațiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) sunt îndeplinite cu privire la filială; |
|
(d) filiala integrează diligența necesară în toate politicile sale și în toate sistemele sale de gestionare a riscurilor în conformitate cu articolul 5; |
|
(e) dacă este necesar, filiala continuă să ia măsurile corespunzătoare în conformitate cu articolele 7 și 8, precum și să își îndeplinească în continuare obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 8a, 8b și 8d; |
|
(f) în cazul în care societatea-mamă efectuează acțiuni specifice în numele filialei, atât societatea-mamă, cât și filiala comunică acest lucru în mod clar și transparent cu părțile interesate relevante și cu domeniul public; |
|
(g) filiala integrează clima în toate politicile sale și în toate sistemele sale de gestionare a riscurilor în conformitate cu articolul 15; |
Amendamentul 141
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile integrează diligența necesară în toate politicile lor corporative și că pun în practică o politică privind diligența necesară. Politica privind diligența necesară cuprinde toate elementele următoare: |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile integrează diligența necesară în politicile lor corporative relevante și că pun în practică o politică privind diligența necesară. Politica privind diligența necesară cuprinde toate elementele următoare: |
Amendamentul 142
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – litera -a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-a) o descriere a impactului negativ potențial sau real identificat de întreprindere în conformitate cu articolul 6; |
Amendamentul 143
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) o descriere a abordării întreprinderii, inclusiv pe termen lung, în ceea ce privește diligența necesară; |
(a) o descriere a abordării întreprinderii, inclusiv pe termen scurt, mediu și lung, în ceea ce privește diligența necesară; |
Amendamentul 144
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de angajații și filialele întreprinderii; |
(b) un cod de conduită care definește normele și principiile și măsurile care trebuie urmate și puse în aplicare, după caz, în cadrul întreprinderii și al filialelor sale în toate operațiunile. Codul de conduită este conceput astfel încât să garanteze că întreprinderea respectă drepturile omului și mediul și este aliniat la valorile fundamentale ale Uniunii; |
Amendamentul 145
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a proceselor instituite pentru punerea în aplicare a obligației de diligență, inclusiv măsurile luate pentru a verifica respectarea codului de conduită și pentru a extinde aplicarea acestuia la relațiile de afaceri stabile. |
(c) o descriere a proceselor instituite și a măsurilor adecvate luate pentru punerea în aplicare a obligației de diligență, în conformitate cu articolele 7 și 8 în lanțul valoric, inclusiv a măsurilor relevante luate pentru a integra diligența necesară în modelul său de afaceri, practicile de angajare și achiziționare cu entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri, precum și a măsurilor luate pentru monitorizarea și verificarea activităților de diligență necesară. |
Amendamentul 146
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre se asigură că întreprinderile își actualizează anual politica privind diligența necesară. |
2. Statele membre se asigură că întreprinderile își revizuiesc în mod continuu politica privind diligența necesară și o actualizează când survin modificări substanțiale. |
Amendamentul 147
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Întreprinderile aplică o politică de diligență necesară care este proporțională și adaptată probabilității și nivelului de gravitate al impacturilor lor negative potențiale sau reale și situației lor specifice și factorilor de risc, în special în ceea ce privește sectorul de activitate și locul lor de desfășurare a activității, dimensiunea și lungimea lanțului lor valoric, dimensiunea întreprinderii, capacitatea sa, resursele și efectul său de pârghie. |
Amendamentul 148
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2b. Atunci când întreprinderile își desfășoară activitatea în zone de conflict armat sau zone fragile de post-conflict, zone sub ocupație și/sau anexare și zone cu guvernare și securitate slabă sau inexistentă, statele membre se asigură că își respectă obligațiile în virtutea dreptului internațional umanitar și exercită un nivel ridicat de diligență necesară care ține seama de conflicte în toate operațiunile și relațiile lor de afaceri, prin integrarea în procesul lor de diligență necesară a unei analize a conflictelor, având la bază implicarea semnificativă și sensibilă la conflicte a părților interesate, care să vizeze cauzele profunde, factorii declanșatori și părțile implicate în conflict, precum și impactul activităților întreprinderii asupra conflictului. |
Amendamentul 149
Propunere de directivă
Articolul 6 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Identificarea impactului negativ real și potențial |
Identificarea și evaluarea impactului negativ real și potențial |
Amendamentul 150
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a identifica impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului care decurg din propriile operațiuni sau ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile lor valorice, din relațiile lor de afaceri stabile, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4). |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a evalua în mod cuprinzător efectele operațiunilor, filialelor și a relațiilor lor de afaceri pentru a identifica și a evalua impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul asupra mediului care decurg din propriile operațiuni, produse și servicii sau ale filialelor lor și cele care sunt legate de lanțurile lor valorice și dacă provoacă sau contribuie sau sunt direct legate de aceste efecte. |
Amendamentul 151
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Prin derogare de la alineatul (1), întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 2 alineatul (2) litera (b) au doar obligația de a identifica impactul negativ grav, real și potențial, relevant pentru sectorul respectiv menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (b). |
2. Statele membre se asigură că, în cadrul procesului lor de diligență necesară, întreprinderile: |
|
(a) identifică unde este cel mai probabil să apară impacturi negative și acestea să fie grave, inclusiv prin identificarea operațiunilor individuale cu risc mai ridicat, a filialelor și a relațiilor de afaceri care ar trebui să fie prioritare, ținând seama de factorii de risc relevanți; precum și |
|
(b) realizează evaluări aprofundate ale operațiunilor ierarhizate, ale filialelor și ale relațiilor de afaceri pentru a stabili natura și amploarea impacturilor negative specifice reale și potențiale. |
Amendamentul 152
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. La identificarea relațiilor de afaceri individuale cu risc mai ridicat, factorii de risc relevanți la nivel de societate includ dacă relația de afaceri este o societate care intră sub incidența prezentei directive. |
Amendamentul 153
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează servicii de credit, de împrumut sau alte servicii financiare, identificarea impactului negativ real și potențial asupra drepturilor omului și a impactului negativ asupra mediului se realizează numai înainte de furnizarea serviciului respectiv. |
3. Atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează servicii financiare, identificarea impactului negativ real și potențial asupra drepturilor omului și a impactului negativ asupra mediului se realizează înainte de furnizarea serviciului respectiv și înaintea operațiunilor financiare ulterioare și, dacă este notificată de eventualele riscuri prin procedurile menționate la articolul 9, în timpul furnizării serviciului. |
Amendamentul 154
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre se asigură că, în scopul identificării impactului negativ menționat la alineatul (1), după caz, pe baza unor informații cantitative și calitative, întreprinderile au dreptul de a utiliza resursele adecvate, inclusiv rapoartele independente și informațiile colectate prin procedura de tratare a plângerilor prevăzută la articolul 9. Întreprinderile organizează, de asemenea, după caz, consultări cu grupurile potențial afectate, inclusiv cu lucrătorii și cu alte părți interesate relevante, pentru a colecta informații cu privire la impactul negativ real sau potențial. |
4. Statele membre se asigură că, în scopul identificării și al evaluării impactului negativ pe baza unor informații cantitative și calitative, inclusiv a datelor relevante defalcate care pot fi obținute în mod rezonabil de o întreprindere, întreprinderile utilizează metodele și resursele adecvate, inclusiv rapoartele publice, rapoartele independente și informațiile colectate prin mecanismul de notificare și tratare extrajudiciară a plângerilor prevăzut la articolul 9. Întreprinderile organizează, de asemenea, colaborări semnificative, în conformitate cu articolul 8d, cu factorii interesați potențial afectați, inclusiv cu lucrătorii și cu alte părți interesate relevante, pentru a colecta informații, a identifica și a evalua impactul negativ real sau potențial. |
Amendamentul 155
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. În cazul în care nu sunt disponibile toate informațiile necesare privind lanțul său valoric, societatea-mamă explică eforturile depuse pentru a obține informațiile necesare cu privire la lanțul său valoric, motivele pentru care nu au putut fi obținute toate informațiile necesare și planurile sale de a obține informațiile necesare în viitor. |
Amendamentul 156
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a preveni sau, în cazul în care prevenirea nu este posibilă sau nu este posibilă imediat, pentru a atenua în mod adecvat potențialul impact negativ asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului care au fost sau ar fi trebuit să fie identificate în temeiul articolului 6, în conformitate cu alineatele (2), (3), (4) și (5) din prezentul articol. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a preveni sau, în cazul în care prevenirea nu este posibilă sau nu este posibilă imediat sau a eșuat, pentru a atenua în mod adecvat potențialul impact negativ asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului care au fost sau ar fi trebuit să fie identificate în temeiul articolului 6, în conformitate cu prezentul articol. |
Amendamentul 157
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. În sensul prezentului articol, în cazurile în care o întreprindere este pasibilă de a cauza un impact negativ potențial, măsuri adecvate înseamnă măsuri care vizează prevenirea sau atenuarea unui potențial impact negativ. În cazurile în care o întreprindere este pasibilă de a contribui la un impact negativ, măsuri adecvate înseamnă măsuri care vizează prevenirea sau atenuarea contribuției la impact, utilizând sau sporind influența întreprinderii împreună cu alte părți responsabile pentru a preveni sau a atenua impactul negativ potențial. În cazurile în care operațiunile, produsele sau serviciile unei întreprinderi sunt pasibile de a fi direct legate de un impact negativ prin relațiile sale de afaceri cu alte entități, măsurile adecvate înseamnă măsuri care vizează utilizarea sau creșterea influenței întreprinderii față de părțile responsabile pentru a încerca să prevină sau să atenueze impactul negativ potențial și să influențeze entitatea care provoacă impactul. |
Amendamentul 158
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1b. În sensul prezentului articol, se presupune că întreprinderile financiare sunt direct legate de un impact negativ în lanțul lor valoric, fără a cauza sau a contribui la acesta. |
Amendamentul 159
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Întreprinderile au obligația de a lua următoarele măsuri, după caz: |
2. Întreprinderile au obligația de a lua măsuri adecvate, inclusiv următoarele măsuri, după caz: |
Amendamentul 160
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) dacă este necesar, având în vedere natura sau complexitatea măsurilor necesare pentru prevenire, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri de prevenire, cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. Planul de măsuri de prevenire este elaborat în consultare cu părțile interesate afectate; |
(a) dacă este necesar, având în vedere natura sau complexitatea măsurilor necesare pentru prevenire, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri de prevenire, cu un termen de acțiune rezonabil și clar definit pentru implementarea de măsuri adecvate și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. Planul de măsuri de prevenire este aplicabil și este precis adaptat la contextul operațiunilor întreprinderilor și al lanțului valoric. Elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de tranziție climatică în conformitate cu articolul 15 sunt considerate o măsură adecvată pentru prevenirea efectelor negative asupra mediului legate de atenuarea schimbărilor climatice în temeiul alineatului (1) din prezentul articol; |
Amendamentul 161
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) urmărirea obținerii de garanții contractuale de la un partener de afaceri cu care a stabilit o relație de afaceri directă, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii (clauze contractuale în cascadă). În cazul în care se obțin astfel de garanții contractuale, se aplică alineatul (4); |
(b) luarea în considerare a instituirii prin dispoziții contractuale cu un partener cu care a stabilit o relație de afaceri, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire. Partenerilor cu care întreprinderea întreține o relație de afaceri li se poate solicita să stabilească cu partenerii lor clauze contractuale rezonabile, nediscriminatorii și echitabile, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii. În cazul în care se obțin astfel de garanții contractuale, se aplică alineatul (4); |
Amendamentul 162
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) efectuarea investițiilor necesare, de exemplu în procesele și infrastructurile de gestionare sau de producție, pentru a respecta alineatul (1); |
(c) efectuarea modificărilor, îmbunătățirilor, retragerilor sauinvestițiilor necesare în operațiunile proprii ale întreprinderii, cum ar fi în procesele de gestionare, producție sau alte procese operaționale, instalații, produse și trasabilitatea produselor, proiecte, servicii și competențe; |
Amendamentul 163
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera ca (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ca) să adapteze modelele și strategiile de afaceri, inclusiv practicile de achiziții, inclusiv cele care contribuie la asigurarea unor salarii și venituri de subzistență pentru furnizorii lor, pentru a preveni potențialele efecte negative, precum și să elaboreze și să utilizeze politici de achiziționare care nu încurajează potențialele impacturi negative asupra drepturilor omului sau asupra mediului; |
Amendamentul 164
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) furnizarea unui sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care întreprinderea are o relație de afaceri stabilă, în cazul în care respectarea de către acesta a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire ar pune în pericol viabilitatea IMM-ului; |
(d) furnizarea unui sprijin financiar și administrativ, specific și proporțional pentru un IMM cu care întreprinderea are o relație de afaceri; |
Amendamentul 165
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera da (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(da) să se angajeze într-o relație de afaceri cu privire la așteptările întreprinderii în ceea ce privește prevenirea și atenuarea potențialelor impacturi negative, inclusiv prin furnizarea sau facilitarea accesului la consolidarea capacităților, consiliere, sprijin administrativ și financiar, cum ar fi împrumuturi sau finanțare, ținând seama de resursele, cunoștințele și constrângerile partenerului de afaceri; |
Amendamentul 166
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) în conformitate cu dreptul Uniunii, inclusiv cu legislația concurenței, colaborarea cu alte entități, inclusiv, după caz, pentru sporirea capacității întreprinderii de a opri impactul negativ, în special în cazul în care nicio altă măsură nu este adecvată sau eficace. |
(e) în conformitate cu dreptul Uniunii, inclusiv cu legislația concurenței, colaborarea cu alte entități, inclusiv pentru sporirea capacității întreprinderii de a opri impactul negativ, în special în cazul în care nicio altă măsură nu este adecvată sau eficace. |
Amendamentul 167
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera ea (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ea) atunci când există o legătură directă cu impacturile survenite în relațiile de afaceri cu alte întreprinderi care își desfășoară activitatea în Uniune, măsurile adecvate pot include notificarea autorității de supraveghere relevante, continuând, în același timp, să se depună eforturi rezonabile pentru a încerca prevenirea sau atenuarea impactului. |
Amendamentul 168
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Atunci când distribuie sau vând un produs sau furnizează un serviciu, întreprinderile iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că compoziția, proiectarea și comercializarea unui produs sau serviciu sunt în conformitate cu dreptul Uniunii și nu conduc la impacturi negative, individuale sau colective. În acest sens, se acordă o atenție deosebită impactului negativ potențial asupra copiilor. |
Amendamentul 169
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. În ceea ce privește potențialul impact negativ care nu a putut fi prevenit sau atenuat în mod adecvat prin măsurile de la alineatul (2), întreprinderea poate urmări încheierea unui contract cu un partener cu care are o relație indirectă, în vederea asigurării conformității cu codul de conduită al întreprinderii sau cu un plan de măsuri de prevenire. În cazul încheierii unui astfel de contract, se aplică alineatul (4). |
eliminat |
Amendamentul 170
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Garanțiile contractuale sau contractul trebuie însoțit(e) de măsuri adecvate de verificare a conformității. În scopul verificării conformității, întreprinderea poate face trimitere la inițiative sectoriale adecvate sau la verificări efectuate de o parte terță independentă. |
Dispozițiile contractuale trebuie însoțit(e) de măsuri de sprijinire a îndeplinirii obligației de diligență. |
Amendamentul 171
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În cazul în care se obțin garanții contractuale sau se încheie un contract cu un IMM, condițiile utilizate trebuie să fie echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. În cazul în care se iau măsuri de verificare a conformității în ceea ce privește IMM-urile, întreprinderea suportă costul verificării efectuate de o parte terță independentă. |
În cazul în care se stabilesc dispoziții, inclusiv contractuale, sau se încheie un contract, cu o relație de afaceri, condițiile utilizate trebuie să fie echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. În cazul în care se iau măsuri de verificare a conformității în ceea ce privește IMM-urile, întreprinderea suportă costul verificării efectuate de o parte terță independentă. La cererea IMM-urilor, acestea acoperă integral costurile sau le împart cu întreprinderea. IMM-urile pot împărtăși rezultatele verificărilor efectuate în legătură cu ele cu mai multe întreprinderi. |
|
Dispozițiile contractuale solicitate în conformitate cu alineatul (2) nu trebuie să conducă la transferul responsabilității pentru îndeplinirea obligației de diligență în conformitate cu prezenta directivă și a răspunderii în caz de nerespectare a acesteia. |
|
Atunci când caută astfel de dispoziții contractuale, întreprinderile evaluează dacă se poate aștepta în mod rezonabil ca partenerul de afaceri să respecte dispozițiile respective. |
Amendamentul 172
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În ceea ce privește potențialul impact negativ în sensul alineatului (1) care nu a putut fi prevenit sau atenuat în mod adecvat prin măsurile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4), întreprinderea trebuie să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite, ia următoarele măsuri: |
În ceea ce privește potențialul impact negativ în sensul alineatului (1) provocat de o întreprindere sau la care a contribuit și care nu a putut fi prevenit sau atenuat în mod adecvat și dacă nu există perspectivă rezonabilă de schimbare, întreprinderea trebuie să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite, ia următoarele măsuri, în ultimă instanță, în conformitate cu neimplicarea responsabilă: |
Amendamentul 173
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de reducere la minimum, în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că aceste eforturi vor avea succes pe termen scurt; |
(a) suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de atenuare; |
Amendamentul 174
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este grav. |
(b) încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, din cauza severității potențialului impact negativ sau în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de suspendare temporară prevăzute la litera (a). |
Amendamentul 175
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Înainte de a suspenda temporar relațiile comerciale sau de a înceta relația de afaceri, întreprinderile au mai întâi obligația de a evalua dacă efectele negative ale unei astfel de măsuri ar fi mai mari decât impactul negativ care se dorește a fi prevenit sau atenuat. În acest caz, întreprinderile pot să se abțină de la suspendarea temporară a relațiilor comerciale sau de la încetarea relației de afaceri. În cazul în care societățile suspendă temporar relațiile comerciale sau încetează relația de afaceri, acestea iau măsuri pentru a preveni, a atenua sau a pune capăt impactului suspendării sau terminării, transmit un preaviz rezonabil partenerului de afaceri și reexaminează decizia respectivă în mod periodic. |
Amendamentul 176
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre prevăd posibilitatea încetării relației comerciale care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. |
Statele membre prevăd posibilitatea suspendării sau încetării unei relații comerciale care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor, cu excepția contractelor pe care părțile sunt obligate prin lege să le încheie. Întreprinderile se pot adresa autorităților de supraveghere pentru a primi orientări cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse. |
Amendamentul 177
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
6. Prin derogare de la alineatul (5) litera (b), atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează credite, împrumuturi sau alte servicii financiare, acestea nu sunt obligate să rezilieze contractul de credit, de împrumut sau de alt tip de servicii financiare atunci când se poate presupune în mod rezonabil că va cauza prejudicii substanțiale entității căreia îi este furnizat serviciul respectiv. |
6. Prin derogare de la alineatul (5) litera (b), atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează servicii financiare entităților care cauzează impacturi negative potențiale sau contribuie la acestea în sensul alineatului (1), acestea nu sunt obligate să rezilieze contractul de servicii financiare, dacă acest lucru este strict necesar pentru a preveni falimentul entității căreia îi este furnizat serviciul respectiv. În plus față de alineatul (5) al doilea paragraf, o decizie de a rezilia contractul de servicii financiare prin derogare de la alineatul (5) primul paragraf litera (b) poate fi luată, ca o măsură de ultimă instanță, numai dacă pârghiile utilizate ale întreprinderilor menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) nu au reușit până la urmă să influențeze entitatea căreia îi sunt furnizate serviciile respective să prevină impacturile negative sau să le atenueze în mod adecvat. |
Amendamentul 178
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a opri impactul negativ real care a fost sau ar fi trebuit să fie identificat în temeiul articolului 6, în conformitate cu alineatele (2)-(6) din prezentul articol. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a opri impactul negativ real care a fost sau ar fi trebuit să fie identificat în temeiul articolului 6, în conformitate cu prezentul articol. |
Amendamentul 179
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. În cazul în care nu se poate opri un impact negativ, statele membre se asigură că întreprinderile reduc la minimum amploarea impactului respectiv. |
2. În cazul în care nu se poate opri imediat un impact negativ, statele membre se asigură că întreprinderile atenuează în mod adecvat amploarea impactului respectiv, continuând în același timp să depună toate eforturile pentru a pune capăt impactului negativ. |
Amendamentul 180
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. În sensul prezentului articol, în cazurile în care o întreprindere a cauzat un impact real, măsuri adecvate înseamnă măsuri care vizează atenuarea amplorii unui impact negativ real și compensarea daunelor. În cazurile în care o întreprindere a contribuit la un impact negativ, măsuri adecvate înseamnă măsuri care vizează atenuarea contribuției la impact, utilizând sau sporind influența întreprinderii pe lângă alte părți responsabile pentru a atenua impactul negativ potențial și a contribui la remedierea daunelor, pe măsura contribuției sale. În cazurile în care operațiunile, produsele sau serviciile unei întreprinderi sunt direct legate de un impact negativ prin relațiile sale cu alte entități, măsuri adecvate înseamnă măsuri care vizează utilizarea sau creșterea influenței întreprinderii pe lângă părțile responsabile pentru a încerca să atenueze impactul negativ. O întreprindere direct legată de un impact negativ ia în considerare utilizarea influenței sale pe lângă părțile responsabile pentru a permite compensarea daunelor cauzate de impact. |
Amendamentul 181
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2b. În sensul prezentului articol, se presupune că întreprinderile financiare sunt direct legate de un impact negativ în lanțul lor valoric, fără a cauza sau a contribui la acesta. |
Amendamentul 182
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Întreprinderile au obligația de a lua următoarele măsuri, după caz: |
3. Întreprinderile au obligația de a lua măsuri adecvate, inclusiv următoarele măsuri, după caz: |
Amendamentul 183
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) neutralizarea impactului negativ sau reducerea la minimum a amplorii acestuia, inclusiv prin plata de daune către persoanele afectate și de compensații financiare către comunitățile afectate. Acțiunea trebuie să fie proporțională cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ; |
(a) în conformitate cu articolul 8c, neutralizarea impactului negativ sau atenuarea adecvată a amplorii sale, readucând persoanele afectate și/sau mediul la o stare echivalentă sau cât mai apropiată posibil de starea lor înainte de impact. Acțiunea trebuie să fie proporțională și corespunzătoare cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ, precum și cu resursele și influența sa; |
Amendamentul 184
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) dacă este necesar, în cazul în care nu se poate opri imediat impactul negativ, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. După caz, planul de măsuri corective este elaborat în consultare cu părțile interesate; |
(b) dacă este necesar, în cazul în care nu se poate opri imediat impactul negativ, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite pentru aplicarea de măsuri și acțiuni adecvate și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. Planul de măsuri de prevenire este aplicabil și adaptat cu precizie la contextul operațiunilor întreprinderilor și al lanțului valoric. Întreprinderile își pot concepe planurile de măsuri în cooperare cu inițiativele sectoriale. Elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de tranziție climatică în conformitate cu articolul 15 sunt considerate o măsură adecvată pentru reducerea la minimum a efectelor negative asupra mediului legate de atenuarea schimbărilor climatice în temeiul alineatelor (1) și (2) din prezentul articol; |
Amendamentul 185
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) urmărirea obținerii de garanții contractuale de la un partener direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită și, după caz, a planului de măsuri corective, inclusiv prin urmărirea obținerii de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care aceștia fac parte din lanțul valoric (clauze contractuale în cascadă). În cazul în care se obțin astfel de garanții contractuale, se aplică alineatul (5). |
(c) alegerea de a institui prin dispoziții contractuale cu un partener cu care au o relație de afaceri, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri corective. Partenerilor cu care întreprinderea întreține o relație de afaceri li se poate solicita să stabilească cu partenerii lor clauze contractuale rezonabile, nediscriminatorii și echitabile, în măsura în care aceștia fac parte din lanțul valoric. În cazul în care se obțin astfel de garanții contractuale, se aplică alineatul (5); |
Amendamentul 186
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) efectuarea investițiilor necesare, de exemplu în procesele și infrastructurile de gestionare sau de producție, pentru a respecta alineatele (1), (2) și (3); |
(d) efectuarea modificărilor, îmbunătățirilor, retragerilor sau investițiilor necesare în operațiunile proprii ale întreprinderii, cum ar fi în procesele de gestionare, producție sau alte procese operaționale, instalații, produse și trasabilitatea produselor, proiecte, servicii și competențe; |
Amendamentul 187
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera da (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(da) să adapteze modelele și strategiile de afaceri, inclusiv practicile de achiziții, inclusiv cele care contribuie la asigurarea unor salarii și venituri de subzistență pentru furnizorii lor, pentru a pune capăt sau atenua impacturile negative reale, precum și să elaboreze și să utilizeze politici de achiziționare care nu încurajează impacturi negative reale asupra drepturilor omului sau asupra mediului; |
Amendamentul 188
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) furnizarea unui sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care întreprinderea are o relație de afaceri stabilă, în cazul în care respectarea de către acesta a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire ar pune în pericol viabilitatea IMM-ului; |
(e) furnizarea unui sprijin financiar și administrativ, specific și proporțional pentru un IMM cu care întreprinderea are o relație de afaceri; |
Amendamentul 189
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera ea (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ea) să se angajeze într-o relație de afaceri cu privire la așteptările întreprinderii în ceea ce privește încetarea și atenuarea efectelor negative reale, inclusiv prin furnizarea sau facilitarea accesului la consolidarea capacităților, consiliere, sprijin administrativ și financiar, cum ar fi împrumuturi sau finanțare, ținând seama de resursele, cunoștințele și constrângerile partenerului de afaceri; |
Amendamentul 190
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera fa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(fa) atunci când există o legătură directă cu impacturile survenite în relațiile de afaceri cu alte întreprinderi care își desfășoară activitatea în Uniune, măsurile adecvate pot include notificarea autorității de supraveghere relevante, continuând, în același timp, să se depună eforturi rezonabile pentru a încerca să se pună capăt sau să se atenueze impactul. |
Amendamentul 191
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3a. Atunci când distribuie sau vând un produs sau furnizează un serviciu, întreprinderile iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că compoziția, proiectarea și comercializarea unui produs sau serviciu sunt în conformitate cu dreptul Uniunii și nu conduc la efecte negative, individuale sau colective. În acest sens, se acordă o atenție deosebită impactului negativ potențial asupra copiilor. |
Amendamentul 192
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. În ceea ce privește impactul negativ real care nu a putut fi oprit sau atenuat în mod adecvat prin măsurile de la alineatul (3), întreprinderea poate încerca să încheie un contract cu un partener cu care are o relație indirectă, în vederea asigurării conformității cu codul de conduită al întreprinderii sau cu un plan de măsuri corective. În cazul încheierii unui astfel de contract, se aplică alineatul (5). |
eliminat |
Amendamentul 193
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Garanțiile contractuale sau contractul trebuie însoțit(e) de măsuri adecvate de verificare a conformității. În scopul verificării conformității, întreprinderea poate face trimitere la inițiative sectoriale adecvate sau la verificări efectuate de o parte terță independentă. |
Dispozițiile contractuale trebuie însoțit(e) de măsuri de sprijinire a îndeplinirii obligației de diligență. |
Amendamentul 194
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În cazul în care se obțin garanții contractuale sau se încheie un contract cu un IMM, condițiile utilizate trebuie să fie echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. În cazul în care se iau măsuri de verificare a conformității în ceea ce privește IMM-urile, întreprinderea suportă costul verificării efectuate de o parte terță independentă. |
În cazul în care se stabilesc dispoziții, inclusiv contractuale, sau se încheie un contract, cu o relație de afaceri, condițiile utilizate trebuie să fie echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. În cazul în care se iau măsuri de verificare a conformității în ceea ce privește IMM-urile, întreprinderea suportă costul verificării efectuate de o parte terță independentă. IMM-urile pot împărtăși rezultatele verificărilor efectuate în legătură cu ele cu mai multe întreprinderi. |
Amendamentul 195
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Dispozițiile contractuale solicitate în conformitate cu alineatul (3) nu trebuie să conducă la transferul responsabilității pentru îndeplinirea obligației de diligență în conformitate cu prezenta directivă și a răspunderii în caz de nerespectare a acesteia. |
Amendamentul 196
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 2 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Atunci când caută astfel de dispoziții contractuale, întreprinderile evaluează dacă se poate aștepta în mod rezonabil ca partenerul de afaceri să respecte dispozițiile respective. |
Amendamentul 197
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În ceea ce privește impactul negativ real în sensul alineatului (1) care nu a putut fi oprit sau a cărui amploare nu a putut fi redusă la minimum prin măsurile prevăzute la alineatele (3), (4) și (5), întreprinderea trebuie să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite, ia următoarele măsuri: |
În ceea ce privește impactul negativ real în sensul alineatului (1) provocat de o întreprindere sau la care a contribuit și care nu a putut fi prevenit sau atenuat și dacă nu există perspectivă rezonabilă de schimbare, întreprinderii i se solicită să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite, ia următoarele măsuri, în ultimă instanță, în conformitate cu neimplicarea responsabilă: |
Amendamentul 198
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a reduce la minimum impactul negativ ori |
(a) suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de atenuare; |
Amendamentul 199
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav. |
(b) încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, din cauza severității impactului negativ real sau în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de suspendare temporară prevăzute la litera (a). |
Amendamentul 200
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Înainte de a suspenda temporar relațiile comerciale sau de a înceta relația de afaceri, întreprinderile au mai întâi obligația de a evalua dacă efectele negative ale unei astfel de măsuri ar fi mai mari decât impactul negativ care se dorește a fi eliminat sau atenuat. În acest caz, întreprinderile pot să se abțină de la suspendarea temporară a relațiilor comerciale sau de la încetarea relației de afaceri. În cazul în care societățile suspendă temporar relațiile comerciale sau încetează relația de afaceri, acestea iau măsuri pentru a preveni, a atenua sau a pune capăt impactului suspendării sau terminării, transmit un preaviz rezonabil partenerului de afaceri și reexaminează decizia respectivă după necesități. |
Amendamentul 201
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre prevăd posibilitatea încetării relației comerciale care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. |
Statele membre prevăd posibilitatea suspendării sau încetării unei relații comerciale care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor, cu excepția contractelor pe care părțile sunt obligate prin lege să le încheie. Întreprinderile se pot adresa autorităților de supraveghere pentru a primi orientări cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse. |
Amendamentul 202
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Prin derogare de la alineatul (6) litera (b), atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează credite, împrumuturi sau alte servicii financiare, acestea nu sunt obligate să rezilieze contractul de credit, de împrumut sau de alt tip de servicii financiare atunci când se poate presupune în mod rezonabil că acest fapt va cauza prejudicii substanțiale entității căreia îi este furnizat serviciul respectiv. |
7. Prin derogare de la alineatul (6) litera (b), atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează servicii financiare entităților care cauzează un impact negativ real sau contribuie la acesta în sensul alineatului (1), acestea nu sunt obligate să rezilieze contractul de servicii financiare, dacă acest lucru este strict necesar pentru a preveni falimentul entității căreia îi este furnizat serviciul respectiv. În plus față de alineatul (6), al doilea paragraf, o decizie de a rezilia contractul de servicii financiare prin derogare de la alineatul (6) litera (b) poate fi luată, ca o măsură de ultimă instanță, numai dacă utilizarea de pârghii de către întreprinderile menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) nu au reușit până la urmă să influențeze entitatea căreia îi sunt furnizate serviciile respective să oprească impactul negativ real sau să îi reducă la minimum amploarea. |
Amendamentul 203
Propunere de directivă
Articolul 8 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 8a |
|
Măsuri adecvate ale investitorilor instituționali și ale administratorilor de active pentru a stimula întreprinderile în care au investit să oprească impacturile negative reale pe care le-au cauzat |
|
1. Statele membre se asigură că investitorii instituționali și administratorii de active iau măsurile adecvate descrise la alineatul (3) de la prezentul articol pentru a stimula întreprinderile în care au investit să oprească impactul negativ real care a fost sau ar fi trebuit să fie identificat în temeiul articolului 6. |
|
2. În cazul în care nu se poate opri un impact negativ, statele membre se asigură că investitorii instituționali și administratorii de active stimulează întreprinderile în care au investit să reducă la minimum amploarea impactului respectiv. |
|
3. După caz, investitorii instituționali și administratorii de active au obligația de a colabora cu întreprinderea în care s-a investit și de a exercita drepturi de vot în conformitate cu articolul 3g alineatul (1) litera (a) din Directiva 2007/36/CE [Directiva privind drepturile acționarilor II], pentru a determina organul de conducere al unei întreprinderi în care s-a investit să oprească impactul real sau să îi reducă amploarea la minimum. Acțiunea urmărită din partea întreprinderii în care s-a investit trebuie să fie proporțională cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii în care s-a investit la impactul negativ. De asemenea, acțiunile solicitate investitorilor instituționali și administratorilor de active sunt proporționale și adecvate și țin seama în mod corespunzător de gradul de control pe care îl au asupra societății în care s-a investit. |
Amendamentul 204
Propunere de directivă
Articolul 8 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 8b |
|
Stabilirea ordinii de prioritate în cazul impactului negativ real și potențial |
|
1. În cazurile în care nu este posibil să se prevină, să se oprească sau să se atenueze simultan toate impacturile negative identificate prin măsuri adecvate, astfel cum se subliniază la articolele 7 și 8, întreprinderile pot acorda prioritate ordinii în care iau măsurile adecvate pe baza probabilității și a gravității impactului negativ. |
|
2. Întreprinderile au obligația de a lua măsurile corespunzătoare în conformitate cu alineatul (1), în funcție de gravitatea și probabilitatea impactului și luând în considerare factorii de risc. |
|
3. După ce impactul negativ cel mai grav și cel mai probabil este abordat în conformitate cu articolul 7 sau 8 într-un termen rezonabil, întreprinderea abordează impactul negativ mai puțin grav și mai puțin probabil. |
Amendamentul 205
Propunere de directivă
Articolul 8 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 8c |
|
Remedierea impacturilor negative reale |
|
1. Statele membre se asigură că, în cazul în care o societate a cauzat un impact negativ real sau a contribuit la acesta, întreprinderea respectivă ia măsurile adecvate pentru a remedia respectivul impact negativ și posibilul prejudiciu pe care l-a cauzat populației sau mediului sau pentru a contribui la remedierea acestuia. Remedierea poate fi propusă ca rezultat al unei proceduri extrajudiciare de tratare a plângerilor, astfel cum se prevede la articolul 9. |
|
2. Aceste măsuri de remediere urmăresc să readucă persoanele și grupurile sau comunitățile afectate și/sau mediul într-o situație echivalentă sau cât mai apropiată posibil de situația lor înainte de impact. Acestea pot include compensații, restituire, reabilitare, scuze publice, reintegrare sau o contribuție la investigații. Întreprinderile previn cauzarea de prejudicii suplimentare. |
|
3. Statele membre se asigură că serviciul unic de asistență, astfel cum este desemnat în temeiul articolului 14a, acționează ca punct de contact pentru medierea privind obligația de diligență pentru a ajuta întreprinderile și părțile interesate să găsească soluții de remediere. În îndeplinirea acestor sarcini, serviciul unic de asistență este imparțial, previzibil și echitabil. |
|
4. Dacă o întreprindere este direct legată de un impact negativ, statele membre încurajează participarea voluntară a acesteia la orice măsuri de remediere, după caz, și încurajează întreprinderile să ia în considerare utilizarea influenței lor pe lângă părțile responsabile pentru a permite repararea oricăror daune cauzate de impact. |
Amendamentul 206
Propunere de directivă
Articolul 8 d (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 8d |
|
Realizarea unui dialog semnificativ cu părțile interesate afectate |
|
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsuri adecvate pentru a purta un dialog semnificativ cu părțile interesate afectate, care să permită o interacțiune și un dialog veritabile în cadrul procesului lor de diligență necesară. În acest scop, angajamentul include informarea și consultarea părților interesate afectate și este cuprinzător, structural, eficace, oportun și sensibil la dimensiunea culturală și de gen. |
|
2. În cazul în care nu este posibil să se desfășoare un dialog semnificativ cu părțile interesate afectate sau în cazul în care colaborarea cu perspective suplimentare ale experților este utilă pentru a permite întreprinderii să respecte pe deplin cerințele prezentei directive, în special în contextul deciziilor de definire a domeniului de aplicare și de stabilire a priorităților în temeiul articolului 6, întreprinderile colaborează în mod semnificativ cu alte părți interesate relevante, cum ar fi organizațiile societății civile sau persoanele juridice sau fizice care apără drepturile omului sau mediul, pentru a obține informații credibile cu privire la impactul negativ potențial sau real, pentru a fi în măsură să respecte cerințele prezentei directive. |
|
3. După caz, întreprinderile furnizează părților interesate afectate informații cuprinzătoare, specifice și relevante cu privire la lanțul lor valoric și la impactul negativ real sau potențial al acestora asupra mediului, a drepturilor omului și a bunei guvernanțe. |
|
4. Părțile interesate afectate au dreptul de a solicita informații suplimentare în scris, care sunt furnizate de întreprindere într-un termen rezonabil și într-un format adecvat și ușor de înțeles. Fără a aduce atingere Directivei (UE) 2016/943, în cazul în care întreprinderea refuză o cerere de informații suplimentare, partea interesată afectată are dreptul la o justificare în scris. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere sau judiciare au dreptul să dispună divulgarea informațiilor. |
|
5. Întreprinderile instituie un cadru adecvat pentru consultarea părților interesate afectate. Întreprinderile pot decide să identifice și să consulte diferite părți interesate afectate, în funcție de context sau de impactul negativ în cauză. Întreprinderile informează și consultă în special lucrătorii și reprezentanții lucrătorilor, precum și alte părți interesate relevante afectate atunci când elaborează o politică de diligență necesară în conformitate cu articolul 5, când identifică impactul negativ în conformitate cu articolul 6, când elaborează planuri de acțiune sau când încheie o relație de afaceri în conformitate cu articolele 7 și 8, când acordă prioritate impactului negativ al acestora în conformitate cu articolul 8b, când elaborează măsuri de remediere în conformitate cu articolul 8c, când stabilesc un mecanism de notificare sau de tratare extrajudiciară a plângerilor în conformitate cu articolul 9 și când își îndeplinesc obligațiile în conformitate cu articolul 10. |
|
6. Lucrătorii și reprezentanții acestora sunt informați de către întreprinderea lor cu privire la politica sa de diligență necesară și la punerea în aplicare a acesteia, iar colaborarea cu aceștia nu aduce atingere legislației existente la nivelul Uniunii și la nivel național în domeniul ocupării forței de muncă și al drepturilor sociale, precum și contractelor colective de muncă aplicabile. |
|
7. În cadrul informării și consultării părților interesate afectate, întreprinderile identifică și abordează obstacolele din calea angajării și se asigură că participanții nu fac obiectul represaliilor sau al răzbunărilor, inclusiv prin păstrarea confidențialității sau a anonimatului. Întreprinderile acordă o atenție deosebită nevoilor părților interesate vulnerabile și vulnerabilităților care se suprapun și factorilor concurenți, asigură o abordare care ia în considerare dimensiunea de gen și respectă pe deplin Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene. |
Amendamentul 207
Propunere de directivă
Articolul 9 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Procedura de tratare a plângerilor |
Mecanismul de notificare și de tratare extrajudiciară a plângerilor |
Amendamentul 208
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile le oferă persoanelor și organizațiilor enumerate la alineatul (2) posibilitatea de a depune plângeri în cazul în care au suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și la impactul negativ asupra mediului în ceea ce privește propriile lor operațiuni, operațiunile filialelor lor și lanțurile lor valorice. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile oferă mecanisme disponibile publicului și eficiente de notificare și de tratare extrajudiciară a plângerilor, care pot fi utilizate de persoanele și organizațiile enumerate la alineatul (2) pentru a le notifica sau depune plângeri și cere remedii, în cazul în care au informații sau suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului sau la impactul negativ asupra mediului în ceea ce privește propriile operațiuni ale întreprinderilor, operațiunile filialelor lor și lanțurile lor valorice. Statele membre se asigură că întreprinderile sunt în măsură să ofere o astfel de posibilitate de a depune notificări și plângeri prin acorduri de colaborare, inclusiv prin inițiative industriale, cu alte întreprinderi sau organizații, prin participarea la mecanisme multipartite de tratare a plângerilor sau prin aderarea la un acord-cadru global. |
Amendamentul 209
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) Statele membre se asigură că plângerile pot fi depuse de: |
(Nu privește versiunea în limba română.) |
Amendamentul 210
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) persoane care sunt afectate sau care au motive întemeiate să considere că ar putea fi afectate de un impact negativ; |
(a) persoane care sunt afectate sau care au motive întemeiate să considere că ar putea fi afectate de un impact negativ, precum și reprezentanții legitimi ai acestor persoane sau, în cazul în care nu există persoane, grupuri sau comunități afectate de un impact negativ asupra mediului, organizații credibile și experimentate al căror scop include protecția mediului; |
Amendamentul 211
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză. |
eliminat |
Amendamentul 212
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre se asigură că notificările pot fi transmise de persoanele și organizațiile enumerate la alineatul (2) literele (a) și (b) și, în plus, în măsura în care acestea nu intră sub incidența literelor respective, de următoarele: |
|
(a) persoane fizice sau juridice care apără drepturile omului sau mediul; |
|
(b) organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză. |
Amendamentul 213
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre se asigură că întreprinderile stabilesc o procedură de tratare a plângerilor menționate la alineatul (1), inclusiv o procedură în cazul în care întreprinderea consideră plângerea ca fiind neîntemeiată, și informează lucrătorii și sindicatele în cauză cu privire la procedurile respective. Statele membre se asigură că, în cazul în care plângerea este întemeiată, impactul negativ care face obiectul plângerii este considerat a fi identificat în sensul articolului 6. |
3. Statele membre se asigură că întreprinderile stabilesc o procedură de tratare a notificărilor și plângerilor menționate la alineatul (1), inclusiv o procedură în cazul în care întreprinderea consideră notificările sau plângerile ca fiind neîntemeiate, și informează toate părțile interesate afectate relevante și, după caz, reprezentanții lor și alte persoane sau organizații menționate la alineatele (2) și (2a) cu privire la procedurile respective. Statele membre se asigură că, în cazul în care notificarea sau plângerea este întemeiată, impactul negativ care face obiectul notificării sau plângerii este considerat a fi identificat în sensul articolului 6. |
Amendamentul 214
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3a. Statele membre se asigură că, atunci când întreprinderile instituie sau participă la mecanisme de notificare sau de tratare a plângerilor, aceste mecanisme sunt legitime, accesibile, previzibile, echitabile, transparente, compatibile cu drepturile, sensibile la dimensiunea culturală și de gen și bazate pe angajament și dialog. Mecanismele de notificare și tratare a plângerilor sunt concepute și utilizate în așa fel încât să țină seama de perspectivele părților interesate și să fie adaptate la nevoile persoanelor celor mai vulnerabile la efecte negative. Întreprinderile adoptă și pun în aplicare politici și procese pentru a menține independența mecanismului de notificare și de tratare a plângerilor. |
Amendamentul 215
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 3 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3b. Întreprinderile iau măsuri pentru a se asigura că persoanele care depun notificări sau plângeri nu sunt supuse represaliilor sau răzbunărilor, inclusiv prin asigurarea faptului că notificările și plângerile pot fi formulate fie în mod anonim, fie în mod confidențial, după caz, în conformitate cu dreptul național, și adoptă și pun în aplicare politici în acest sens. Când este necesar, informațiile sunt partajate într-un mod care nu pune în pericol siguranța părților interesate, inclusiv prin nedivulgarea identității acestora. |
Amendamentul 216
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 3 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3c. Statele membre se asigură că persoanele care depun plângeri în temeiul alineatului (2), în cazul în care nu fac acest lucru în mod anonim, au dreptul să primească în timp util și în mod corespunzător răspunsuri actualizate din partea întreprinderii la care au depus o plângere în temeiul alineatului (1) și au, de asemenea, dreptul: |
|
(a) de a i se furniza motivarea pentru care o plângere a fost considerată întemeiată sau nefondată și de a i se furniza informații cu privire la măsurile și acțiunile întreprinse; |
|
(b) de a colabora cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ, potențial sau real, care face obiectul plângerii; |
|
(c) de a solicita întreprinderilor să remedieze impacturile negative reale sau să contribuie la remedierea acestora, în temeiul articolului 8c. |
Amendamentul 217
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre se asigură că reclamanții au dreptul: |
4. Statele membre se asigură că persoanele care depun notificări în temeiul alineatului (2a), în cazul în care nu fac acest lucru în mod anonim, au dreptul să primească în timp util și în mod corespunzător răspunsuri actualizate din partea întreprinderii la care au depus o notificare în temeiul alineatului (1). |
Amendamentul 218
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) de a solicita întreprinderii căreia i-au adresat o plângere în temeiul alineatului (1) să ia măsuri adecvate ca urmare a plângerii și |
eliminat |
Amendamentul 219
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. |
eliminat |
Amendamentul 220
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere au competența de a emite orientări pentru întreprinderi și alți actori relevanți responsabili de instituirea și gestionarea mecanismelor de notificare și de tratare a plângerilor, inclusiv în ceea ce privește respectarea de către acestea a criteriilor prevăzute la prezentul articol și în conformitate cu standardele internaționale relevante. |
Amendamentul 221
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4b. Depunerea unei notificări sau a unei plângeri în temeiul prezentului articol nu constituie o condiție prealabilă sau nu împiedică persoanele care le depun să aibă acces la procedura privind suspiciunile motivate în temeiul articolului 19 sau la mecanismele judiciare sau alte mecanisme extrajudiciare, cum ar fi punctele de contact naționale ale OCDE, în cazul în care acestea există. |
Amendamentul 222
Propunere de directivă
Articolul 10 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Monitorizare |
Monitorizare și verificare |
Amendamentul 223
Propunere de directivă
Articolul 10 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre se asigură că întreprinderile efectuează evaluări periodice ale propriilor operațiuni și măsuri, ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile valorice ale întreprinderii, ale relațiilor lor de afaceri stabile, pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor de identificare, prevenire, atenuare, oprire și reducere la minimum a amplorii impactului negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Astfel de evaluări se bazează, după caz, pe indicatori calitativi și cantitativi și se efectuează cel puțin o dată la 12 luni și ori de câte ori există motive întemeiate să se considere că pot apărea noi riscuri semnificative de producere a respectivului impact negativ. Politica privind diligența necesară se actualizează în conformitate cu rezultatul acestor evaluări. |
Statele membre se asigură că întreprinderile verifică permanent punerea în aplicare și monitorizează caracterul adecvat și eficacitatea măsurilor pe care le-au întreprins în conformitate cu prezenta directivă. Monitorizarea și verificarea se bazează, după caz, pe indicatori calitativi și cantitativi și se efectuează permanent, luându-se în considerare natura, gravitatea și probabilitatea impacturilor negative în cauză, și ori de câte ori există motive întemeiate să se considere că pot apărea noi riscuri semnificative de producere a respectivului impact negativ. După caz, politica privind diligența necesară, planul de măsuri de prevenire și planul de măsuri corective se revizuiește și actualizează în conformitate cu rezultatul acestor evaluări. |
Amendamentul 224
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre se asigură că întreprinderile care nu fac obiectul cerințelor de raportare în temeiul articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE raportează cu privire la aspectele reglementate de prezenta directivă prin publicarea pe site-ul lor web a unei declarații anuale într-o limbă uzuală în domeniul afacerilor internaționale. Declarația se publică până la data de 30 aprilie a fiecărui an pentru anul calendaristic precedent. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile care nu fac obiectul cerințelor de raportare în temeiul articolelor 19a, 29a și 40a din Directiva 2013/34/UE raportează cu privire la aspectele reglementate de prezenta directivă prin publicarea pe site-ul lor web a unei declarații anuale în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii. Declarația se publică cel târziu la 12 luni de la data-limită pentru bilanțul aferent exercițiului financiar pentru care se întocmește declarația. Pentru întreprinderile din afara UE, declarația va include informații privind modul de contactare a reprezentantului autorizat al întreprinderii, astfel cum este definit la articolul 16. |
Amendamentul 225
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 28 în ceea ce privește conținutul și criteriile pentru o astfel de raportare în temeiul alineatului (1), specificând informații cu privire la descrierea obligației de diligență, a impactului negativ potențial și real și a acțiunilor întreprinse cu privire la acestea. |
2. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 28 în ceea ce privește conținutul și criteriile pentru o astfel de raportare în temeiul alineatului (1), asigurându-se că aceasta este conformă cu cerințele de publicare privind obligația de diligență stabilite la articolul 40b din Directiva 2013/34/UE și specificând informații cu privire la descrierea obligației de diligență, a impactului negativ potențial și real și a acțiunilor întreprinse cu privire la acestea. Această raportare ar trebui să fie suficient de detaliată pentru a demonstra că a respectat obligațiile prevăzute în prezenta directivă. |
|
Atunci când adoptă acte delegate, Comisia se asigură că nu există nicio duplicare a cerințelor de raportare pentru întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) care fac obiectul cerințelor de raportare și iau în considerare principalele impacturi negative în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului, menținând în același timp pe deplin obligațiile minime prevăzute în prezenta directivă. |
|
Pentru întreprinderile care nu au un site web, statele membre dedică un site web publicării declarației anuale a întreprinderilor în cauză. |
Amendamentul 226
Propunere de directivă
Articolul 11 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 11a |
|
Accesibilitatea informațiilor în punctul unic de acces european (ESAP) |
|
1. Statele membre se asigură că, atunci când fac publice declarațiile anuale întocmite în temeiul articolului 11 alineatul (1) din prezenta directivă, întreprinderile transmit concomitent informațiile respective organismului de colectare menționat la alineatul (3) de la prezentul articol pentru a fi accesibile în ESAP, care a fost instituit în temeiul Regulamentului (UE) XX/XXXX (Regulamentul privind ESAP) al Parlamentului European și al Consiliului1a. |
|
Informațiile respective respectă toate cerințele următoare: |
|
(a) informațiile trebuie prezentate într-un format care permite extragerea de date, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) XX/XXXX (Regulamentul privind ESAP)1b, sau, în cazul în care acest lucru este prevăzut de dreptul Uniunii, într-un format prelucrabil automat, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 13 din Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului1c; |
|
(b) informațiile sunt însoțite de toate metadatele următoare: |
|
(i) toate denumirile întreprinderii la care se referă informațiile; |
|
(ii) identificatorul entității juridice al întreprinderii, astfel cum se specifică în temeiul articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XX/XXXX (Regulamentul privind ESAP); |
|
(iii) dimensiunea întreprinderii pe categorii, astfel cum se specifică în temeiul articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XX/XXXX (Regulamentul privind ESAP); |
|
(iv) tipul de informații, astfel cum sunt clasificate în temeiul articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XX/XXXX (Regulamentul privind ESAP); |
|
(v) perioada specifică pe parcursul căreia informațiile trebuie să fie puse la dispoziția publicului în ESAP, după caz. |
|
2. În sensul alineatului (1) litera (b) punctul (ii), statele membre se asigură că întreprinderile obțin un identificator al entității juridice, astfel cum se specifică în temeiul articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XX/XXXX (Regulamentul privind ESAP). |
|
3. Până la [1 zi înainte de intrarea în vigoare a obligației întreprinderilor de a transmite organismului de colectare], în scopul punerii la dispoziție în cadrul ESAP a informațiilor menționate la alineatul (1), statele membre numesc unul dintre mecanismele desemnate oficial menționate la articolul 21 punctul 2 din Directiva 2004/109/CE ca organism de colectare, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) XX/XXXX (Regulamentul privind ESAP)și notifică ESMA în acest sens. |
|
4. În scopul asigurării colectării și a administrării eficiente a datelor transmise în conformitate cu alineatul (1) literele (a) și (b), este de competența Comisiei să adopte măsuri de punere în aplicare pentru a preciza: |
|
(a) orice alte metadate care să însoțească informațiile; |
|
(b) structurarea datelor la nivelul informațiilor prezentate; |
|
(c) dacă este necesar un format citibil automat și ce format care poate fi citit automat trebuie utilizat. |
|
__________________ |
|
1a Regulamentul (UE) XX/XXXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate (JO L [...], [...], p. [...]). |
|
1b Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56). |
|
1c Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73). |
Amendamentul 227
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor în scopul facilitării respectării de către acestea a articolului 7 alineatul (2) litera (b) și a articolului 8 alineatul (3) litera (c), Comisia adoptă orientări cu privire la clauze contractuale tip. |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor în scopul facilitării respectării de către acestea a articolului 7 alineatul (2) litera (b) și a articolului 8 alineatul (3) litera (c), Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate relevante, adoptă orientări, adaptate la sectorul și dimensiunea întreprinderilor, cu privire la clauze contractuale tip înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive. Aceste clauze contractuale tip trebuie să prevadă cel puțin: |
Amendamentul 228
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1 – litera a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(a) alocarea clară de sarcini între cele două părți contractante, în cadrul unei cooperării continue, iar clauzele contractuale nu trebuie să aibă ca rezultat transferul responsabilității pentru îndeplinirea obligației de diligență; și |
Amendamentul 229
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1 – litera b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(b) fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (5) și articolului 8 alineatul (6), în cazul încălcării clauzelor contractuale, întreprinderile iau mai întâi măsurile corespunzătoare în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) și cu articolul 8 alineatul (5) și evită rezilierea acestor clauze. |
Amendamentul 230
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, poate emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice. |
1. Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, inclusiv în legătură cu drepturile și protecțiile consacrate în anexă, Comisia, în consultare cu statele membre, cu partenerii sociali transsectoriali și sectoriali europeni și alte părți interesate relevante, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu, cu Autoritatea Europeană a Muncii, cu Serviciul European de Acțiune Externă, cu Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri (EISMEA), cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și, după caz, cu OCDE și cu alte organisme internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, emite orientări clare și ușor de înțeles, inclusiv orientări generale și sectoriale specifice, pentru a facilita respectarea în mod practic. |
Amendamentul 231
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, orientările includ: |
|
(a) informații cu privire la punerea în aplicare a standardelor privind drepturile omului și mediul aplicabile întreprinderilor, pe baza Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, astfel cum sunt clarificate în Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, precum și în Principiile directoare ONU privind afacerile și drepturile omului; |
|
(b) liste de factori de risc, însoțită de orientări, printre care se numără factori de risc la nivel de întreprindere, factori de risc geografic și factori de risc sectorial; |
|
(c) orientări sectoriale specifice, în special pentru sectorul următor, în conformitate cu orientările actuale sau viitoare ale OCDE: |
|
(i) fabricarea și comerțul cu ridicata și cu amănuntul de textile, articole de îmbrăcăminte, blănuri, piele și produse conexe (inclusiv încălțăminte); |
|
(ii) agricultură, aprovizionarea cu apă, gestionarea fondului funciar și a resurselor, inclusiv conservarea naturii, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), industria produselor din cauciuc, fabricarea de produse alimentare, comercializarea și publicitatea alimentelor și băuturilor și comerțul cu ridicata și cu amănuntul de materii prime agricole, animale vii, produse de origine animală, produse din lemn, alimente și băuturi și gestionarea deșeurilor; |
|
(iii) mineritul și exploatarea de carieră, extracția, rafinarea, transportul și tratarea resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv țițeiul, gazele naturale, cărbunele, lignitul, metalele și minereurile metalifere, precum și toate celelalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare), construcții, sectorul energetic; |
|
(iv) furnizarea de servicii financiare, activități și servicii de investiții și alte servicii financiare; |
|
(d) informații cu privire la modul de îndeplinire a obligației de diligență sporită și sensibilă la conflicte în zonele afectate de conflicte; |
|
(e) informații cu privire la modul de face schimb de resurse și de informații între întreprinderi și alte entități juridice cu scopul de a preveni, a atenua și a remedia impactul negativ în conformitate cu legislația concurenței; |
|
(f) informații cu privire la modul de luare în considerare a nevoilor specifice ale IMM-urilor; |
|
(g) informații cu privire la instituirea unui mecanism de notificare și de tratare extrajudiciară a plângerilor; |
|
(h) informații cu privire la dezangajarea responsabilă și o evaluare și o listă dinamică a contextelor în care efectele negative sunt sistemice sau susținute de stat; |
|
(i) orientări practice cu privire la modul de identificare și de colaborare cu părțile interesate afectate; |
|
(j) informații cu privire la facilitarea de către statele membre a accesului la justiție pentru victime și prevenirea represaliilor din partea părților interesate afectate; |
|
(k) orientări practice cu privire la elaborarea și implementarea strategiilor de stabilire a priorităților, inclusiv orientări practice cu privire la modul în care proporționalitatea și stabilirea priorităților, în ceea ce privește impactul, sectoarele și zonele geografice, pot fi aplicate obligațiilor de diligență necesară, în funcție de dimensiunea întreprinderii și de sectorul din care face parte; |
|
(l) informații cu privire la practicile de achiziție responsabile; |
|
(m) informații cu privire la obligația de diligență care ține seama de dimensiunea de gen și de dimensiunea culturală și măsurile pe care întreprinderile ar trebui să le adopte pentru a soluționa problemele cu care se confruntă micii proprietari, inclusiv accesul la un venit de subzistență; |
|
(n) informații cu privire la modalitățile de sprijinire a colectării participative în condiții de siguranță a datelor independente privind încălcările drepturilor omului și daunele aduse mediului și la modalitățile de întreprindere a acțiunilor necesare pentru ca datele să fie luate în considerare; |
|
(o) informații pentru agențiile de creditare a exportului din Uniune pentru a sprijini fondurile și creditele la export ale Uniunii și ale statelor membre să funcționeze în conformitate cu principiile prezentei directive. |
Amendamentul 232
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1b. Orientările sunt puse la dispoziție până cel târziu la... [1 an înainte de data intrării în vigoare a obligațiilor pentru întreprinderi în temeiul prezentei directive], în format gratuit și ușor accesibil, inclusiv digital, și în toate limbile oficiale ale Uniunii. Comisia revizuiește periodic relevanța orientărilor sale și le adaptează, inclusiv la noile bune practici. |
Amendamentul 233
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1c. Fișele informative pentru fiecare țară sunt actualizate în mod regulat de către Comisie și sunt puse la dispoziția publicului pentru a furniza informații actualizate cu privire la convențiile și tratatele internaționale ratificate de fiecare partener comercial al Uniunii. Comisia colectează și publică date comerciale și vamale privind originea materiilor prime și a produselor intermediare și finite și publică informații privind riscurile de impacturi negative potențiale sau reale asupra drepturilor omului, mediului și guvernanței asociate anumitor țări sau regiuni, sectoare și subsectoare și produse. |
Amendamentul 234
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Pentru a oferi informații și sprijin întreprinderilor și partenerilor cu care au relații de afaceri stabile în cadrul lanțurilor lor valorice în eforturile de îndeplinire a obligațiilor care decurg din prezenta directivă, statele membre creează și operează în mod individual sau în comun site-uri web, platforme sau portaluri specializate. În acest sens, se acordă o atenție deosebită IMM-urilor prezente în lanțurile valorice ale întreprinderilor. |
1. Înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive, pentru a oferi informații, consiliere și sprijin întreprinderilor și partenerilor cu care au relații de afaceri stabile în cadrul lanțurilor lor valorice în eforturile de îndeplinire a obligațiilor care decurg din prezenta directivă, statele membre, cu sprijinul Comisiei, elaborează și pune în aplicare măsuri și seturi de instrumente și creează și operează în mod individual sau în comun site-uri web ușor de folosit, platforme sau portaluri specializate. Astfel de informații, consiliere și sprijin sunt practice și adaptate în special nevoilor specifice ale IMM-urilor. Statele membre se asigură totodată că întreprinderile au acces la cursuri de formare cu privire la modul de îndeplinire a obligației de diligență. În acest sens, statele membre asigură complementaritatea și coerența cu măsuri similare deja existente, cum ar fi informarea și promovarea furnizate de punctele de contact naționale ale OCDE. |
Amendamentul 235
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Comisia instituie un portal digital dedicat, pentru ca întreprinderile să aibă acces gratuit la toate formularele și informațiile referitoare la toate cerințele de raportare care decurg din această directivă și din alte instrumente legislative ale Uniunii specifice unei anumite întreprinderi, în funcție de dimensiunea, sectorul, produsul și serviciul său, expunerea la risc etc., precum și accesul la informații privind oportunitățile de finanțare și de ofertare pentru a pune în aplicare, a îndeplini și a profita de pe urma obligațiilor lor de diligență. |
Amendamentul 236
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1b. Statele membre oferă informații și sprijin părților interesate și reprezentanților lor pentru a-și exercita implicarea în obligația de diligență, pentru dezvoltarea capacităților acestora, și le furnizează informații și asistență pentru a le facilita accesul la justiție. Printre acestea se numără consultanța juridică și crearea și operarea, în mod individual sau în comun, de site-uri web, platforme sau portaluri dedicate. De asemenea, statele membre pot oferi sprijin financiar părților interesate în scopul sensibilizării acestora și al facilitării accesului la drepturile care le sunt conferite de prezenta directivă, precum și sprijin și protecție pentru părțile interesate afectate în ceea ce privește impacturile negative potențiale sau reale legate de operațiunile comerciale. |
Amendamentul 237
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Fără a aduce atingere normelor aplicabile privind ajutoarele de stat, statele membre pot sprijini financiar IMM-urile. |
2. Fără a aduce atingere normelor aplicabile privind ajutoarele de stat, statele membre oferă, după caz, sprijin financiar și de alt tip IMM-urilor. |
Amendamentul 238
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Comisia poate completa măsurile de ajutor ale statelor membre pe baza acțiunilor existente ale Uniunii de sprijinire a diligenței necesare în cadrul Uniunii și în țările terțe și poate elabora noi măsuri, inclusiv facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate pentru a ajuta întreprinderile să își îndeplinească obligațiile. |
3. Comisia instituie funcția de consilier privind obligația de diligență în cadrul Rețelei întreprinderilor europene și, inclusiv în vederea asigurării coerenței, completează măsurile de ajutor ale statelor membre pe baza acțiunilor existente ale Uniunii de sprijinire a diligenței necesare în cadrul Uniunii și în țările terțe și poate elabora noi măsuri, inclusiv facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate pentru a ajuta întreprinderile să își îndeplinească obligațiile. |
Amendamentul 239
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3a. Comisia și statele membre se asigură că instrumentele comerciale și de cooperare ale Uniunii sprijină dezvoltarea unui mediu propice în țările terțe, precum și dezvoltarea și consolidarea mecanismelor de cooperare și de parteneriat cu țările terțe și bazându-se pe instrumentele existente, pentru a aborda cauzele profunde ale impacturilor negative asupra drepturilor omului și a mediului și pentru a consolida capacitatea actorilor economici din țările terțe de a respecta mediul și drepturile omului. |
Amendamentul 240
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Întreprinderile se pot baza pe sisteme sectoriale și pe inițiative multipartite pentru a sprijini punerea în aplicare a obligațiilor lor menționate la articolele 5-11 din prezenta directivă, în măsura în care astfel de sisteme și inițiative sunt adecvate pentru a sprijini îndeplinirea obligațiilor respective. Comisia și statele membre pot facilita diseminarea informațiilor cu privire la astfel de sisteme sau inițiative și la rezultatele acestora. Comisia, în colaborare cu statele membre, poate emite orientări pentru evaluarea adecvării sistemelor sectoriale și a inițiativelor multipartite. |
4. Fără a aduce atingere articolelor 18, 19 și 22, întreprinderile pot participa la inițiative industriale și multipartite pentru a sprijini punerea în aplicare a aspectelor obligațiilor lor de diligență menționate la articolele 5-11 din prezenta directivă, în măsura în care astfel de sisteme și inițiative sunt adecvate pentru a sprijini îndeplinirea obligațiilor relevante. Acestea pot fi deosebit de adecvate pentru a sprijini identificarea riscurilor la nivelul întregului sector, oferind instrumente de atenuare a riscurilor specifice, coordonând utilizarea efectului de levier al întreprinderilor pentru a permite remedierea și oferind acces la un mecanism de tratare a plângerilor. Comisia, în colaborare cu statele membre, OCDE, OHCHR și părțile interesate relevante: |
Amendamentul 241
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 4 – litera a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(a) emite orientări și o metodologie de evaluare a domeniului de aplicare, a alinierii la prezenta directivă și a credibilității, inclusiv în ceea ce privește transparența, guvernanța, mecanismele de supraveghere și responsabilitatea întreprinderilor participante, a inițiativelor sectoriale individuale și a inițiativelor multipartite, pe baza metodologiei OCDE de evaluare a alinierii; |
Amendamentul 242
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 4 – litera b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(b) să instituie o platformă digitală centralizată și publică pentru ca întreprinderile, guvernele și alte părți interesate să aibă acces gratuit la evaluări independente ale terților cu privire la domeniul de aplicare, alinierea și credibilitatea inițiativelor individuale ale industriei și multipartite, utilizând metodologia elaborată de Comisie în temeiul literei (a). Evaluările efectuate de părți terțe independente pot fi efectuate de statele membre, de OCDE sau de alți evaluatori terți independenți; |
Amendamentul 243
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 4 – litera c (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(c) facilitarea diseminării altor informații relevante cu privire la domeniul de aplicare, alinierea și credibilitatea inițiativelor industriale și multipartite, precum și cu privire la rezultatele acestora. Statele membre încurajează dezvoltarea unor inițiative industriale sau multipartite adecvate pentru a sprijini întreprinderile din anumite sectoare sau cu privire la anumite aspecte care implică riscuri grave în materie de sustenabilitate, dar care nu dispun de astfel de inițiative. |
Amendamentul 244
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. Fără a aduce atingere articolelor 18, 19 și 22, întreprinderile utilizează evaluări ale părților terțe independente pentru a sprijini punerea în aplicare a aspectelor obligațiilor lor de diligență menționate la articolele 5-11 din prezenta directivă, în măsura în care astfel de evaluări sunt adecvate pentru a sprijini îndeplinirea obligațiilor relevante. Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 28 pentru a specifica standardele minime, inclusiv standarde de transparență, pentru evaluarea de către o parte terță independentă. |
Amendamentul 245
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 4 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4b. Părțile interesate relevante pot depune notificări și plângeri în temeiul articolului 9 prin inițiative industriale și multipartite la care participă întreprinderea. |
Amendamentul 246
Propunere de directivă
Articolul 14 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 14a |
|
Serviciul unic de asistență |
|
1. Fiecare stat membru desemnează unul sau mai multe servicii unice de asistență privind obligația de diligență a întreprinderilor în materie de sustenabilitate. Statele membre pot atribui acest rol unei autorități existente, cum ar fi punctele naționale de contact, în cazul în care acestea există, dar se asigură că serviciile unice de asistență sunt independente din punct de vedere funcțional de sarcinile și rolul autorităților de supraveghere. |
|
2. Întreprinderile pot solicita orientări suplimentare și pot obține sprijin și informații suplimentare cu privire la cea mai bună modalitate de a-și îndeplini obligațiile de diligență prin intermediul acestui punct de contact, inclusiv cu privire la rolul industriei colaborative și al inițiativelor multipartite în sprijinirea și asistarea întreprinderilor în vederea îndeplinirii unor aspecte specifice ale obligațiilor lor de diligență. |
|
3. Serviciile unice de asistență pot, de asemenea, să colaboreze între ele pentru a asigura cooperarea transfrontalieră și, după caz, statele membre se asigură că serviciile unice de asistență se coordonează cu alte organisme de punere în aplicare sau cu alte instrumente internaționale relevante, cum ar fi punctele de contact naționale ale OCDE. |
Amendamentul 247
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) și la articolul 2 alineatul (2) litera (a) adoptă un plan pentru a se asigura că modelul de afaceri și strategia întreprinderii sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris. Acest plan identifică, în special, pe baza informațiilor de care întreprinderea dispune în mod rezonabil, măsura în care schimbările climatice reprezintă un risc pentru operațiunile întreprinderii sau un impact al acestora. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile menționate la articolul 2 dezvoltă și pun în aplicare un plan de tranziție în concordanță cu cerințele de raportare de la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2021/0104 (CSRD) pentru a se asigura că modelul de afaceri și strategia întreprinderii concordă cu obiectivele tranziției către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul de atingere a neutralității climatice prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei) în ceea ce privește operațiile sale din Uniune, inclusiv cu obiectivul său de neutralitate climatică până în 2050 și cu obiectivul climatic pentru 2030. Acest plan include o descriere a: |
Amendamentul 248
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – litera a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(a) rezilienței modelului și strategiei de afaceri ale întreprinderii față de riscurile aferente aspectelor climatice; |
Amendamentul 249
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – litera b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(b) oportunităților pentru întreprindere în legătură cu aspectele climatice; |
Amendamentul 250
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – litera c (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(c) dacă este oportun, identificării și explicării pârghiilor de decarbonizare din cadrul operațiunilor și lanțului valoric al companiei, inclusiv expunerea societății la activități legate de cărbune, petrol și gaze, așa cum se menționează la articolul 19a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) și la articolul 29a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2013/34/UE; |
Amendamentul 251
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – litera d (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(d) modului în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de interesele părților interesate afectate ale întreprinderii și de impactul său asupra schimbărilor climatice; |
Amendamentul 252
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – litera e (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(e) modului în care strategia întreprinderii a fost și va fi pusă în aplicare în ceea ce privește aspectele climatice, inclusiv planurile financiare și de investiții conexe; |
Amendamentul 253
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – litera f (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(f) obiectivelor limitate în timp legate de schimbările climatice stabilite de întreprindere pentru emisiile de categoria 1, 2 și, după caz, de categoria 3, inclusiv, dacă este oportun, a obiectivelor de reducere a valorii absolute a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și în etape de cinci ani până în 2050, pe baza dovezilor științifice concludente, și o descriere a progreselor înregistrate de întreprindere în vederea atingerii acestor obiective; |
Amendamentul 254
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – litera g (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(g) rolului organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele climatice. |
Amendamentul 255
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre se asigură că, în cazul în care schimbările climatice sunt sau ar fi trebuit să fie identificate ca fiind un risc principal sau un impact principal al operațiunilor întreprinderii, întreprinderea include în planul său obiective de reducere a emisiilor. |
eliminat |
Amendamentul 256
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre se asigură că întreprinderile țin seama în mod corespunzător de îndeplinirea obligațiilor menționate la alineatele (1) și (2) atunci când stabilesc remunerația variabilă, în cazul în care remunerația variabilă este legată de contribuția unui administrator la strategia de afaceri a întreprinderii, precum și de interesele și sustenabilitatea pe termen lung. |
3. Statele membre se asigură că administratorii sunt responsabili de supravegherea obligațiilor prevăzute la prezentul articol și că întreprinderile cu peste 1000 de angajați în medie dispun de o politică relevantă și eficace pentru a se asigura că o parte din remunerația variabilă a administratorilor este legată de planul de tranziție al întreprinderii menționat în prezentul articol. O astfel de politică este aprobată de adunarea generală anuală. |
Amendamentul 257
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități de supraveghere pentru a superviza respectarea obligațiilor prevăzute în dispozițiile naționale adoptate în temeiul articolelor 6-11 și al articolului 15 alineatele (1) și (2) („autoritatea de supraveghere”). |
1. Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități de supraveghere pentru a superviza respectarea obligațiilor prevăzute în dispozițiile naționale adoptate în temeiul prezentei directive („autoritatea de supraveghere”). |
Amendamentul 258
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
6. Până la data indicată la articolul 30 alineatul (1) litera (a), statele membre informează Comisia cu privire la numele și datele de contact ale autorităților de supraveghere desemnate în temeiul prezentului articol, precum și cu privire la competențele respective ale acestora în cazul în care există mai multe autorități de supraveghere desemnate. Statele membre informează Comisia cu privire la orice modificare a acestora. |
6. Până la data indicată la articolul 30 alineatul (1) litera(a), statele membre informează Comisia cu privire la numele și datele de contact ale autorităților de supraveghere și, după caz, cu privire la competențele respective ale autorităților desemnate în temeiul prezentului articol, precum și cu privire la competențele respective ale acestora în cazul în care există mai multe autorități de supraveghere desemnate. Statele membre informează Comisia cu privire la orice modificare a acestora. |
Amendamentul 259
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Comisia pune la dispoziția publicului, inclusiv pe site-ul său web, o listă a autorităților de supraveghere. Comisia actualizează periodic lista pe baza informațiilor primite de la statele membre. |
7. Comisia pune la dispoziția publicului, inclusiv pe site-ul său web, o listă a autorităților de supraveghere și, în cazul în care un stat membru are mai multe autorități de supraveghere, competențele fiecăreia dintre autoritățile respective. Comisia actualizează periodic lista pe baza informațiilor primite de la statele membre. |
Amendamentul 260
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
8. Statele membre garantează independența autorităților de supraveghere și se asigură că acestea și toate persoanele care lucrează sau au lucrat pentru acestea, precum și auditorii sau experții care acționează în numele acestora își exercită competențele în mod imparțial, transparent și cu respectarea obligațiilor privind secretul profesional. În special, statele membre se asigură că autoritatea este independentă din punct de vedere juridic și funcțional de întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sau de alte interese de piață, că personalul său și responsabilii de gestionarea acesteia nu se află în conflicte de interese, respectă obligația de confidențialitate și se abțin de la orice acțiune incompatibilă cu îndatoririle lor. |
8. Statele membre garantează independența autorităților de supraveghere și se asigură că acestea și toate persoanele care lucrează sau au lucrat pentru acestea, precum și persoanele care acționează în numele acestora își exercită competențele în mod imparțial, transparent și cu respectarea obligațiilor privind secretul profesional. În special, statele membre se asigură că autoritatea este independentă din punct de vedere juridic și funcțional de întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sau de alte interese de piață, că personalul său și responsabilii de gestionarea acesteia nu se află în conflicte de interese, respectă obligația de confidențialitate și se abțin de la orice acțiune incompatibilă cu îndatoririle lor. |
Amendamentul 261
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 8 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
8a. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere publică și pun la dispoziție pe un site web un raport anual care detaliază activitățile lor anterioare, planul de lucru viitor și prioritățile lor, precum și cele mai grave cazuri de neconformitate. |
Amendamentul 262
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 8 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
8b. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere recunosc rolul organismelor de punere în aplicare a altor instrumente internaționale relevante, cum ar fi punctele de contact naționale ale OCDE. Comisia, în consultare cu organismele internaționale relevante, poate elabora orientări privind coordonarea dintre autoritățile de supraveghere și aceste organisme de punere în aplicare. |
Amendamentul 263
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere dispun de competențele și resursele adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile atribuite în temeiul prezentei directive, inclusiv competența de a solicita informații și de a efectua investigații cu privire la respectarea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă. |
1. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere sunt independente și imparțiale și dispun de competențele, resursele și cunoștințele adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile atribuite în temeiul prezentei directive, inclusiv competența de a solicita întreprinderilor să furnizeze informații și de a efectua investigații, care pot include, după caz, inspecții la fața locului și audieri ale părților interesate relevante cu privire la respectarea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă. |
Amendamentul 264
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 4 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Luarea măsurilor de remediere nu exclude impunerea de sancțiuni administrative sau angajarea răspunderii civile în caz de daune, în conformitate cu articolele 20 și, respectiv, 22. |
Luarea măsurilor de remediere nu exclude impunerea de sancțiuni administrative sau angajarea răspunderii civile în caz de daune, inclusiv în conformitate cu articolele 20 și, respectiv, 22. |
Amendamentul 265
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 5 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) de a impune sancțiuni pecuniare în conformitate cu articolul 20; |
(b) de a impune sancțiuni în conformitate cu articolul 20; |
Amendamentul 266
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 5 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) de a adopta măsuri provizorii pentru a evita riscul unui prejudiciu grav și ireparabil. |
(c) de a adopta măsuri provizorii pentru a evita riscul unui prejudiciu grav sau ireparabil; |
Amendamentul 267
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 5 – litera ca (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ca) de a evalua valabilitatea strategiilor de stabilire a priorităților, așa cum este prevăzut la articolul 8b, și de a dispune o revizuire în cazul în care nu au fost îndeplinite cerințele pentru astfel de strategii. |
Amendamentul 268
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Statele membre se asigură că fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul de a exercita o acțiune judiciară eficientă împotriva unei decizii obligatorii din punct de vedere juridic a unei autorități de supraveghere care o vizează. |
7. Statele membre se asigură că fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul de a exercita o acțiune judiciară eficientă împotriva unei decizii obligatorii din punct de vedere juridic a unei autorități de supraveghere care o vizează, în conformitate cu dreptul intern, fără a aduce atingere normelor statelor membre privind dreptul întreprinderilor de a introduce o acțiune în instanță și alte garanții relevante. |
Amendamentul 269
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7a. Autoritățile de supraveghere publică și actualizează periodic o listă a tuturor întreprinderilor care fac obiectul prezentei directive aflate sub jurisdicția lor, fără a conține date cu caracter personal în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. Listele întreprinderilor care fac obiectul prezentei directive afișează linkuri care permit accesul la rapoartele privind obligația de diligență a întreprinderilor, după caz. |
Amendamentul 270
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 7 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7b. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere țin o evidență a tuturor investigațiilor menționate la alineatul (1), indicând, în special, natura acestora și rezultatele lor, precum și o evidență a eventualelor înștiințări privind măsurile de remediere emise în conformitate cu alineatul (5). |
Amendamentul 271
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 7 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7c. Deciziile autorităților de supraveghere cu privire la respectarea de către o întreprindere a prezentei directive nu aduc atingere răspunderii civile a întreprinderii în temeiul articolului 22. În contextul procedurilor în curs privind răspunderea civilă și la cererea instanței, autoritățile de supraveghere comunică instanței în fața căreia urmează să se desfășoare procedurile inițiate în temeiul articolului 22 toate informațiile pe care le au la dispoziție cu privire la o anumită întreprindere. |
Amendamentul 272
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Statele membre se asigură că, în cazul în care persoanele care prezintă suspiciuni motivate solicită acest lucru, autoritatea de supraveghere ia măsurile necesare pentru a proteja în mod corespunzător identitatea persoanelor respective și datele acestora cu caracter personal, care, în cazul în care ar fi divulgate, ar aduce prejudicii persoanelor în cauză. |
Amendamentul 273
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. În cazul în care suspiciunea motivată intră în sfera de competență a unei alte autorități de supraveghere, autoritatea care o primește o transmite autorității respective. |
2. În cazul în care suspiciunea motivată intră în sfera de competență a unei alte autorități de supraveghere, autoritatea care o primește o transmite autorității respective și informează persoana care a prezentat suspiciunea motivată astfel cum se prevede la alineatul (1). |
Amendamentul 274
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere evaluează suspiciunile motivate și, după caz, își exercită competențele menționate la articolul 18. |
3. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere evaluează suspiciunile motivate și, după caz, își exercită competențele menționate la articolul 18 într-un termen rezonabil. |
Amendamentul 275
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Autoritatea de supraveghere informează, cât mai curând posibil și în conformitate cu dispozițiile relevante ale dreptului intern și cu respectarea dreptului Uniunii, persoana menționată la alineatul (1) cu privire la rezultatul evaluării suspiciunii sale motivate, indicând motivele care au stat la baza acestuia. |
4. Autoritatea de supraveghere informează, cât mai curând posibil și în conformitate cu dispozițiile relevante ale dreptului intern și cu respectarea dreptului Uniunii, persoana menționată la alineatul (1) cu privire la rezultatul evaluării suspiciunii sale motivate și cu privire la decizia sa de a aproba sau de a refuza cererea de acțiune și indică motivele care au stat la baza acestora, precum și descrierea pașilor de urmat și a măsurilor pe care urmează a le lua. Autoritățile de supraveghere pot permite furnizarea de informații suplimentare de către persoana care a depus suspiciunea. |
Amendamentul 276
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere creează canale ușor accesibile pentru primirea suspiciunilor. Procedurile de prezentare a unor suspiciuni motivate trebuie să fie corecte, echitabile, oportune și gratuite. Statele membre se asigură că publicul este informat cu privire la aspectele practice privind accesul la procedurile de control administrativ și judiciar. |
Amendamentul 277
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Statele membre se asigură că persoanele care prezintă o suspiciune motivată în conformitate cu prezentul articol și care au, potrivit dreptului intern, un interes legitim în cauză, pot sesiza o instanță sau orice alt organism public independent și imparțial cu o procedură de revizuire în ceea ce privește legalitatea procedurală și de fond a deciziilor, a acțiunilor sau omisiunilor autorității de supraveghere. |
5. Statele membre se asigură că persoanele care prezintă o suspiciune motivată în conformitate cu prezentul articol pot sesiza o instanță sau orice alt organism public independent și imparțial cu o procedură de revizuire în ceea ce privește legalitatea procedurală și de fond a deciziilor, a acțiunilor sau omisiunilor autorității de supraveghere. |
Amendamentul 278
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Pentru a decide dacă să impună sancțiuni și, în caz afirmativ, pentru a determina natura și nivelul adecvat al acestora, se ține seama în mod corespunzător de eforturile depuse de întreprindere de a se conforma eventualelor măsuri de remediere solicitate de o autoritate de supraveghere, de eventualele investiții realizate și de eventualul sprijin specific furnizat în temeiul articolelor 7 și 8, precum și de eventualele colaborări cu alte entități pentru a aborda impactul negativ asupra lanțurilor sale valorice, după caz. |
2. Pentru a decide dacă să impună sancțiuni și, în caz afirmativ, pentru a determina natura și nivelul adecvat al acestora, se ține seama în mod corespunzător de: |
Amendamentul 279
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(a) eforturile depuse de întreprindere de a se conforma eventualelor măsuri de remediere solicitate de o autoritate de supraveghere; |
Amendamentul 280
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(b) eventualele investiții realizate și eventualul sprijin specific furnizat în temeiul articolelor 7 și 8; |
Amendamentul 281
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera c (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(c) orice eventuale colaborări cu alte entități pentru a aborda impactul negativ asupra lanțurilor sale valorice; |
Amendamentul 282
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera d (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(d) gravitatea și durata încălcării comise de întreprindere sau gravitatea efectelor care au avut loc; |
Amendamentul 283
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera e (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(e) măsura în care deciziile de stabilire a ordinii de prioritate au fost rezonabile, credibile și adoptate cu bună credință; |
Amendamentul 284
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera f (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(f) orice încălcări anterioare ale dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive de către întreprindere; |
Amendamentul 285
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera g (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(g) beneficiile financiare obținute sau pierderile evitate de întreprindere datorită încălcării, dacă sunt disponibile datele relevante; |
Amendamentul 286
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera h (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(h) sancțiunile aplicate pentru încălcări similare în alte state membre; |
Amendamentul 287
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera i (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(i) dacă întreprinderea a tratat efectiv plângerile sau propunerile formulate de persoane sau de părțile interesate afectate, inclusiv în temeiul articolului 9; |
Amendamentul 288
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 – litera j (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(j) orice alți factori agravanți sau atenuanți aplicabili circumstanțelor cazului. |
Amendamentul 289
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2a) Se prevăd cel puțin următoarele măsuri și sancțiuni: |
|
(a) sancțiuni pecuniare; |
|
(b) o declarație publică în cadrul căreia se menționează că o întreprindere este responsabilă și natura încălcării; |
|
(c) obligația de a lua o măsură, inclusiv de a înceta comportamentul care constituie o încălcare și de a nu-l repeta; |
|
(d) suspendarea produselor de la libera circulație sau de la export. |
Amendamentul 290
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Atunci când se impun sancțiuni pecuniare, acestea se bazează pe cifra de afaceri a întreprinderii. |
3. Atunci când se impun sancțiuni pecuniare, acestea se bazează pe cifra de afaceri netă la nivel mondial a întreprinderii. Limita maximă a sancțiunilor pecuniare nu poate fi mai mică de 5 % din cifra totală de afaceri netă la nivel mondial a întreprinderii în exercițiul financiar care precedă decizia de aplicare a amenzii. |
Amendamentul 291
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Statele membre se asigură că, în ceea ce privește întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 2 alineatul (2) litera (b), sancțiunile administrative pecuniare se calculează ținând seama de cifra de afaceri consolidată raportată de întreprinderea respectivă. |
Amendamentul 292
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3a. Statele membre stabilesc norme astfel încât întreprinderile constituite în conformitate cu legislația unei țări terțe în temeiul articolului 2 alineatul (2) să fie excluse de la procedurile de achiziții publice în cazul în care nu desemnează un reprezentant autorizat în temeiul articolului 16. |
Amendamentul 293
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre se asigură că deciziile autorităților de supraveghere care conțin sancțiuni legate de încălcarea dispozițiilor prezentei directive se publică. |
4. Statele membre țin evidența sancțiunilor care au fost impuse și se asigură că deciziile autorităților de supraveghere care conțin sancțiuni legate de încălcarea dispozițiilor prezentei directive se publică. Decizia publicată nu conține date cu caracter personal în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. |
Amendamentul 294
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia instituie o rețea europeană a autorităților de supraveghere, formată din reprezentanți ai autorităților de supraveghere. Rețeaua facilitează cooperarea autorităților de supraveghere și coordonarea și alinierea practicilor de reglementare, de investigare, de sancționare și de supraveghere ale autorităților de supraveghere și, după caz, schimbul de informații între acestea. |
Comisia instituie o rețea europeană a autorităților de supraveghere, formată din reprezentanți ai autorităților de supraveghere. Rețeaua facilitează cooperarea autorităților de supraveghere și coordonarea și alinierea practicilor de reglementare, de investigare, de sancționare și de supraveghere ale autorităților de supraveghere și, după caz, schimbul de informații între acestea și asigură comunicarea de informații publice periodice cu privire la activitățile rețelei. |
Amendamentul 295
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia poate invita agențiile Uniunii competente în domeniile reglementate de prezenta directivă să se alăture Rețelei europene a autorităților de supraveghere. |
Comisia invită Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Agenția Europeană de Mediu, Autoritatea Europeană a Muncii, Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, precum și alte agenții ale Uniunii competente în domeniile reglementate de prezenta directivă să se alăture Rețelei europene a autorităților de supraveghere. |
Amendamentul 296
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre cooperează cu Rețeaua pentru a identifica întreprinderile din jurisdicția lor, în special prin furnizarea tuturor informațiilor necesare pentru a evalua dacă o întreprindere din afara Europei îndeplinește criteriile stabilite la articolul 2. |
Amendamentul 297
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 8 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
8a. Rețeaua europeană a autorităților de supraveghere publică un registru al întreprinderilor din afara Europei și al conformității lor. |
Amendamentul 298
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute la articolele 7 și 8 și |
(a) nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute în prezenta directivă și |
Amendamentul 299
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) ca urmare a acestei neîndepliniri, s-a produs un impact negativ – în legătură cu care ar fi trebuit să se ia măsurile adecvate prevăzute la articolele 7 și 8 de identificare, prevenire, atenuare sau de încetare ori reducere a amplorii acestuia – și au rezultat daune. |
(b) ca urmare a acestei neîndepliniri, întreprinderea a determinat un impact negativ efectiv sau a contribuit la producerea acestuia – în legătură cu care ar fi trebuit să se ia măsurile adecvate prevăzute de prezenta directivă de identificare, prioritizare, prevenire, atenuare, încetare, remediere ori reducere a amplorii acestuia – și au rezultat daune. |
Amendamentul 300
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre se asigură că, în cazul în care o întreprindere a luat măsurile menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (b) și la articolul 7 alineatul (4) sau la articolul 8 alineatul (3) litera (c) și la articolul 8 alineatul (5), aceasta nu răspunde pentru daunele cauzate de un impact negativ care rezultă din activitățile unui partener indirect cu care are o relație de afaceri stabilă, cu excepția cazului în care, în speță, este nerezonabil să se preconizeze că măsurile luate efectiv, inclusiv în ceea ce privește verificarea conformității, ar fi adecvate pentru a preveni, a atenua, a opri sau a reduce la minimum impactul negativ. |
eliminat |
Amendamentul 301
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În contextul evaluării existenței și a întinderii răspunderii în temeiul prezentului paragraf, trebuie să se țină seama în mod corespunzător de eforturile depuse de întreprindere, în măsura în care acestea sunt legate în mod direct de daunele în cauză, de a se conforma eventualelor măsuri de remediere solicitate de o autoritate de supraveghere, de eventualele investiții realizate și de eventualul sprijin specific furnizat în temeiul articolelor 7 și 8, precum și de eventualele colaborări cu alte entități pentru a aborda impactul negativ asupra lanțurilor sale valorice. |
În contextul evaluării existenței și a întinderii răspunderii, trebuie să se țină seama în mod corespunzător de amploarea eforturilor depuse de întreprindere, în măsura în care acestea sunt legate în mod direct de daunele în cauză, de a lua măsuri de remediere, inclusiv pe cele solicitate de o autoritate de supraveghere, de eventualele investiții realizate și de eventualul sprijin specific furnizat în temeiul articolelor 7 și 8, precum și de eventualele colaborări cu alte entități și cu părțile interesate afectate pentru a aborda impactul negativ asupra lanțurilor sale valorice. |
Amendamentul 302
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre se asigură că: |
|
(a) termenul de prescripție pentru introducerea acțiunilor în despăgubire este de cel puțin zece ani și sunt în vigoare măsuri pentru a se asigura că cheltuielile de judecată nu sunt prohibitive pentru ca reclamanții să se adreseze justiției; |
|
(b) reclamanții sunt în măsură să caute măsuri de încetare, inclusiv inițierea de proceduri simplificate. Măsurile respective pot lua forma unor măsuri definitive sau provizorii de încetare a unei acțiuni care ar putea încălca prezenta directivă sau a unei obligații de respectare a unei măsuri din prezenta directivă; |
|
(c) sunt instituite măsuri pentru a se asigura că sindicatele mandatate, organizațiile societății civile sau alți actori relevanți care acționează în interes public pot introduce acțiuni în fața unei instanțe în numele unei victime sau al unui grup de victime ale efectelor negative și că aceste entități au drepturile și obligațiile unei părți reclamante în cadrul procedurilor, fără a aduce atingere legislației naționale în vigoare; |
|
(d) atunci când este introdusă o cerere, iar un reclamant furnizează elemente care demonstrează probabilitatea existenței răspunderii unei întreprinderi în temeiul prezentei directive și a indicat faptul că întreprinderea respectivă deține controlul asupra unor probe suplimentare, instanțele sunt în măsură să dispună ca aceste probe să fie dezvăluite de către întreprindere în conformitate cu dreptul procedural național, sub rezerva normelor Uniunii și a normelor naționale privind confidențialitatea și proporționalitatea. |
Amendamentul 303
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2b. Întreprinderile care au participat la inițiative ale industriei sau ale mai multor părți interesate, la inițiative care implică mai multe părți interesate sau care au utilizat verificarea de către o parte terță sau clauze contractuale pentru a sprijini punerea în aplicare a unor aspecte specifice ale obligațiilor lor de diligență necesară pot fi în continuare trase la răspundere în conformitate cu prezentul articol. |
Amendamentul 304
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Răspunderea civilă a unei întreprinderi pentru daunele rezultate, în conformitate cu prezenta dispoziție, nu aduce atingere răspunderii civile a filialelor sale sau a partenerilor de afaceri direcți și indirecți din lanțul valoric. |
3. Răspunderea civilă a unei întreprinderi pentru daunele rezultate, în conformitate cu prezenta dispoziție, nu aduce atingere răspunderii civile a filialelor sale sau a partenerilor de afaceri direcți și indirecți din lanțul valoric. În cazurile în care o filială intră în domeniul de aplicare al prezentei directive și a fost dizolvată de societatea-mamă sau s-a dizolvat în mod intenționat pentru a evita răspunderea, răspunderea poate fi imputată societății-mamă în cazul în care nu există niciun succesor legal. |
Amendamentul 305
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Normele privind răspunderea civilă în temeiul prezentei directive nu aduc atingere normelor Uniunii sau normelor naționale privind răspunderea civilă legată de impactul negativ asupra drepturilor omului sau de impactul negativ asupra mediului, care prevăd răspunderea în situații care nu sunt reglementate de prezenta directivă sau care prevăd o răspundere mai strictă decât cea prevăzută în prezenta directivă. |
4. Normele privind răspunderea civilă în temeiul prezentei directive nu limitează răspunderea întreprinderilor în temeiul sistemelor juridice ale Uniunii sau naționale, inclusiv al normelor privind răspunderea solidară. |
Amendamentul 306
Propunere de directivă
Articolul 24 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Sprijin public |
Sprijin public, achiziții publice și concesiuni publice |
Amendamentul 307
Propunere de directivă
Articolul 24 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre se asigură că întreprinderile care solicită sprijin public certifică faptul că nu li s-au impus sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă. |
Statele membre se asigură că (ne)respectarea obligațiilor care decurg din prezenta directivă sau din punerea lor în aplicare voluntară se califică drept unul dintre aspectele de mediu și sociale care trebuie luate în considerare în conformitate cu normele aplicabile acordării de sprijin public sau atribuirii contractelor și concesiunilor publice. |
Amendamentul 308
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 11 este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată. |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 3 alineatul (2), la articolul 11 și la articolul 14 alineatul (4a) este conferită Comisiei pe o perioadă de 5 ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentei directive]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune unei astfel de prelungiri cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. |
Amendamentul 309
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Delegarea de competențe menționată la articolul 11 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. |
3. Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 11 sau la articolul 14 alineatul (4a) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. |
Amendamentul 310
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. |
6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 11 sau al articolului 14 alineatul (4a) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. |
Amendamentul 311
Propunere de directivă
Articolul 29 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Revizuirea |
Revizuirea și raportarea |
Amendamentul 312
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Până la... [OP: a se introduce data = 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive. Raportul evaluează eficacitatea prezentei directive în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale și analizează următoarele aspecte: |
1. Până la... [OP: a se introduce data = 6 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, o dată la 3 ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cuprinzător privind punerea în aplicare a prezentei directive. Raportul evaluează eficacitatea prezentei directive în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale, în special în ceea ce privește eficacitatea sa în prevenirea potențialelor efecte negative, încetarea efectelor negative reale sau reducerea la minimum a acestora la nivel global, formularea de recomandări pentru acțiuni și este însoțită, dacă este cazul, de o propunere legislativă. Raportul analizează, în special, următoarele aspecte: |
Amendamentul 313
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera -a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-a) impactul prezentei directive asupra IMM-urilor, însoțit de o prezentare și o evaluare a eficacității diferitelor măsuri și instrumente de sprijin puse la dispoziția IMM-urilor de Comisie și de statele membre; |
Amendamentul 314
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera -aa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-aa) o evaluare a numărului de întreprinderi mici și mijlocii care aplică în mod voluntar durabilitatea întreprinderilor și diligența necesară în conformitate cu prezenta directivă; |
Amendamentul 315
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera -ab (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-ab) eficacitatea prezentei directive în atingerea obiectivelor sale, inclusiv costurile indirecte asociate și beneficiile economice, sociale și de mediu ale acesteia, precum și efectele asupra competitivității întreprinderilor din Uniunea Europeană; |
Amendamentul 316
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) dacă pragurile privind numărul de angajați și cifra de afaceri netă prevăzute la articolul 2 alineatul (1) trebuie reduse; |
(a) dacă pragurile privind numărul de angajați și cifra de afaceri netă prevăzute la articolul 2 trebuie reduse, în special pentru anumite sectoare, dacă modalitățile de calculare a pragurilor sunt adecvate și dacă trebuie eliminate lacunele semnificative pentru ca directiva să se aplice tuturor formelor juridice relevante de operatori economici și structurilor corporative complexe; |
Amendamentul 317
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(aa) eficacitatea mecanismelor de punere în aplicare instituite la nivel național și, în special, a sancțiunilor și a procedurilor privind răspunderea civilă; |
Amendamentul 318
Propunere de directivă
Articolul 29 – alineatul 1 – litera ab (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ab) convergența și divergențele dintre legislațiile naționale ale statelor membre care transpun prezenta directivă; |
Amendamentul 319
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) dacă lista sectoarelor de la articolul 2 alineatul (1) litera (b) trebuie modificată, inclusiv pentru a o alinia la orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; |
eliminat |
Amendamentul 320
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) dacă este necesară modificarea anexei, inclusiv în lumina evoluțiilor internaționale; |
eliminat |
Amendamentul 321
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) dacă articolele 4-14 ar trebui să vizeze și impactul negativ asupra climei. |
(d) dacă articolele 4-14 ar trebui să vizeze și impactul negativ suplimentar, în special pentru a include și efectele negative asupra bunei guvernanțe. |
Amendamentul 322
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera da (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(da) dacă se elaborează un plan amplu de durabilitate, care să abordeze alte impacturi asupra mediului decât cele asupra climei; |
Amendamentul 323
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera db (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(db) dacă definiția „lanțului valoric” în ceea ce privește întreprinderile financiare reglementate ar trebui extinsă la o gamă mai largă de întreprinderi; |
Amendamentul 324
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Comisia inițiază și coordonează o evaluare anuală la nivelul Uniunii cu privire la reziliența întreprinderilor la scenarii adverse legate de lanțurile lor valorice. Comisia transmite evaluarea sa Parlamentului European și Consiliului. |
Amendamentul 325
Propunere de directivă
Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 2 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre aplică aceste dispoziții după cum urmează: |
Statele membre aplică aceste dispoziții de la... [JO: a se introduce: 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] în ceea ce privește întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) care aveau în medie peste 1 000 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar sau care au fost societatea-mamă de cel mai înalt rang a unui grup cu un astfel de număr de angajați și care au generat o astfel de cifră de afaceri, și la articolul 2 alineatul (2) care au generat o cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane EUR în Uniune în exercițiul financiar precedent ultimului exercițiu financiar, sau au fost societatea-mamă de cel mai înalt rang a unui grup care a generat o astfel de cifră de afaceri. |
|
Statele membre aplică aceste dispoziții de la... [JO: a se introduce: 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] în ceea ce privește societățile menționate la articolul 2 alineatul (1), care aveau în medie peste 500 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar sau care au fost societatea-mamă de cel mai înalt rang a unui grup cu un astfel de număr de angajați și care au generat o astfel de cifră de afaceri. |
|
Statele membre aplică aceste dispoziții de la... [JO: a se introduce: 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] în ceea ce privește întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) care aveau în medie peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR, și la articolul 2 alineatul (2) care au generat o cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane EUR în Uniune și 150 de milioane EUR la nivel mondial în exercițiul financiar precedent ultimului exercițiu financiar, sau au fost societatea-mamă de cel mai înalt rang a unui grup care a generat o astfel de cifră de afaceri. |
|
Prin derogare de la al patrulea paragraf de la prezentul alineat, întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), care au avut în medie peste 250 de angajați și o cifră de afaceri mondială netă de peste 40 de milioane EUR, dar nu mai mult de 150 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar, pot decide să nu îndeplinească obligațiile în temeiul prezentei directive până la [JO: a se introduce: [5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive]. În astfel de cazuri, întreprinderea informează autoritatea de supraveghere, furnizând în același timp o scurtă declarație cu privire la motivele acestei situații. |
Amendamentul 326
Propunere de directivă
Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) de la... [JO: a se introduce: 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] în ceea ce privește întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) și la articolul 2 alineatul (2) litera (a); |
eliminat |
Amendamentul 327
Propunere de directivă
Articolul 30 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) de la... [JO: a se introduce: 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] în ceea ce privește întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 2 alineatul (2) litera (b). |
eliminat |
Amendamentul 328
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Încălcări ale drepturilor și ale interdicțiilor incluse în acordurile internaționale privind drepturile omului |
1. Drepturi și interdicții incluse în acordurile internaționale privind drepturile omului |
Amendamentul 329
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Încălcarea dreptului popoarelor de a dispune de resursele naturale ale teritoriului și de a nu fi private de mijloace de subzistență, în conformitate cu articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. |
1. Dreptul popoarelor de a dispune de resursele naturale ale teritoriului și de a nu fi private de mijloace de subzistență, în conformitate cu articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. |
Amendamentul 330
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Încălcarea dreptului la viață și securitate, în conformitate cu articolul 3 din Declarația universală a drepturilor omului. |
2. Dreptul la viață și securitate, în conformitate cu articolul 3 din Declarația universală a drepturilor omului. |
Amendamentul 331
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Încălcarea interzicerii torturii, a tratamentelor crude, inumane sau degradante, în conformitate cu articolul 5 din Declarația universală a drepturilor omului. |
3. Interzicerea torturii, a tratamentelor crude, inumane sau degradante, în conformitate cu articolul 5 din Declarația universală a drepturilor omului. |
Amendamentul 332
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Încălcarea dreptului la libertate și securitate, în conformitate cu articolul 9 din Declarația universală a drepturilor omului. |
4. Dreptul la libertate și securitate, în conformitate cu articolul 9 din Declarația universală a drepturilor omului. |
Amendamentul 333
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Încălcarea interdicției de a se efectua imixiuni arbitrare sau ilegale în viața privată, în familia, în locuința sau în corespondența unei persoane și atingerile aduse reputației unei persoane, în conformitate cu articolul 17 din Declarația universală a drepturilor omului. |
5. Interdicția de a se efectua imixiuni arbitrare sau ilegale în viața privată, în familia, în locuința sau în corespondența unei persoane și atingerile aduse reputației unei persoane, în conformitate cu articolul 17 din Declarația universală a drepturilor omului. |
Amendamentul 334
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
6. Încălcarea interdicției de a se efectua imixiuni în libertatea gândirii, a conștiinței și a religiei, în conformitate cu articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului. |
6. Interdicția de a se efectua imixiuni în libertatea gândirii, a conștiinței și a religiei, în conformitate cu articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului. |
Amendamentul 335
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Încălcarea dreptului de a beneficia de condiții de muncă corecte și favorabile, inclusiv de un salariu echitabil, de condiții de muncă decente, sigure și sănătoase și de o limitare rezonabilă a programului de lucru, în conformitate cu articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
7. Dreptul de a beneficia de condiții de muncă corecte și favorabile, inclusiv de o remunerație care asigură un trai decent, precum și de condiții de muncă sigure și sănătoase și de o limitare rezonabilă a programului de lucru. Acest lucru include atât dreptul la un salariu decent pentru angajați, cât și dreptul de a obține un venit de subzistență pentru persoanele care desfășoară activități independente și micii proprietari, în conformitate cu articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și cu articolul 23 alineatul (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului. |
Amendamentul 336
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7a. Dreptul tuturor la un nivel de trai adecvat pentru propria persoană și pentru familie, inclusiv hrană, îmbrăcăminte și locuință adecvate, precum și dreptul la îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață, în conformitate cu articolul 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și cu articolul 25 din Declarația universală a drepturilor omului. |
Amendamentul 337
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
8. Încălcarea interdicției de a se restricționa accesul lucrătorilor la locuințe adecvate, în cazul în care aceștia sunt cazați în locuințe oferite de întreprindere, și de a se restricționa accesul lucrătorilor la hrană, îmbrăcăminte, apă și salubritate adecvate la locul de muncă, în conformitate cu articolul 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
8. Interdicția de a se restricționa accesul lucrătorilor la locuințe adecvate, în cazul în care aceștia sunt cazați în locuințe oferite de întreprindere, și de a se restricționa accesul lucrătorilor la hrană, îmbrăcăminte, apă și salubritate adecvate la locul de muncă, în conformitate cu articolul 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
Amendamentul 338
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
9. Încălcarea dreptului copilului de a i se acorda prioritate interesului său superior în toate deciziile și acțiunile care îl afectează, în conformitate cu articolul 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului copiilor de a se dezvolta la întregul lor potențial, în conformitate cu articolul 6 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului copiilor la cel mai înalt standard de sănătate posibil, în conformitate cu articolul 24 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului la securitate socială și la un nivel de trai adecvat, în conformitate cu articolul 26 și 27 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului copiilor la educație, în conformitate cu articolul 28 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului copiilor de a fi protejați împotriva tuturor formelor de exploatare sexuală și abuz sexual și împotriva răpirii, vânzării sau deplasării ilegale într-un alt loc din țara lor sau din afara acesteia în scopul exploatării, în conformitate cu articolele 34 și 35 din Convenția cu privire la drepturile copilului. |
9. Dreptul copilului de a i se acorda prioritate interesului său superior în toate deciziile și acțiunile care îl afectează, în conformitate cu articolul 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Dreptul copiilor de a se dezvolta la întregul lor potențial, în conformitate cu articolul 6 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Dreptul copiilor la cel mai înalt standard de sănătate posibil, în conformitate cu articolul 24 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Dreptul la securitate socială și la un nivel de trai adecvat, în conformitate cu articolul 26 și 27 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Dreptul copiilor la educație, în conformitate cu articolul 28 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Dreptul copiilor de a fi protejați împotriva tuturor formelor de exploatare sexuală și abuz sexual și împotriva răpirii, vânzării sau deplasării ilegale într-un alt loc din țara lor sau din afara acesteia în scopul exploatării, în conformitate cu articolele 34 și 35 din Convenția cu privire la drepturile copilului. |
Amendamentul 339
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 10
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
10. Încălcarea interdicției de a se angaja copii care nu au împlinit vârsta de școlarizare obligatorie și, în orice caz, care au vârsta mai mică de 15 ani, cu excepția cazului în care legea locului de muncă prevede acest lucru în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) și cu articolele 4-8 din Convenția (nr. 138) a Organizației Internaționale a Muncii privind vârsta minimă, 1973. |
10. Interdicția de a se angaja copii care nu au împlinit vârsta de școlarizare obligatorie și, în orice caz, care au vârsta mai mică de 15 ani, cu excepția cazului în care legea locului de muncă prevede acest lucru în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) și cu articolele 4-8 din Convenția (nr. 138) a Organizației Internaționale a Muncii privind vârsta minimă, 1973. |
Amendamentul 340
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 11 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
11. Încălcarea interdicției privind munca copiilor în temeiul articolului 32 din Convenția cu privire la drepturile copilului, inclusiv privind cele mai grave forme ale muncii copiilor (persoane cu vârsta sub 18 ani), în conformitate cu articolul 3 din Convenția (nr. 182) a Organizației Internaționale a Muncii privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999. Printre acestea se numără: |
11. Interdicția privind munca copiilor în temeiul articolului 32 din Convenția cu privire la drepturile copilului, inclusiv privind cele mai grave forme ale muncii copiilor (persoane cu vârsta sub 18 ani), în conformitate cu articolul 3 din Convenția (nr. 182) a Organizației Internaționale a Muncii privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999. Printre acestea se numără: |
Amendamentul 341
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
12. Încălcarea interzicerii muncii forțate. Prin muncă forțată se înțelege orice muncă sau serviciu pretins unei persoane sub amenințarea unei pedepse și pentru care acea persoană nu s-a oferit de bunăvoie, de exemplu ca urmare a servituții pentru datorii sau a traficului de persoane. Sunt excluse din această noțiune muncile sau serviciile care respectă articolul 2 alineatul (2) din Convenția (nr. 29) a Organizației Internaționale a Muncii privind munca forțată din 1930 sau articolul 8 alineatul (3) litera (b) și litera (c) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. |
12. Interzicerea muncii forțate. Prin muncă forțată se înțelege orice muncă sau serviciu pretins unei persoane sub amenințarea unei pedepse și pentru care acea persoană nu s-a oferit de bunăvoie, de exemplu ca urmare a servituții pentru datorii sau a traficului de persoane. Sunt excluse din această noțiune muncile sau serviciile care respectă articolul 2 alineatul (2) din Convenția (nr. 29) a Organizației Internaționale a Muncii privind munca forțată din 1930 sau articolul 8 alineatul (3) litera (b) și litera (c) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. |
Amendamentul 342
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 13
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
13. Încălcarea interzicerii tuturor formelor de sclavie, a practicilor similare sclaviei, a șerbiei sau a altor forme de dominație sau opresiune la locul de muncă, cum ar fi exploatarea economică sau sexuală extremă și umilirea, în conformitate cu articolul 4 din Declarația universală a drepturilor omului și cu articolul 8 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. |
13. Interzicerea tuturor formelor de sclavie, a practicilor similare sclaviei, a șerbiei sau a altor forme de dominație sau opresiune la locul de muncă, cum ar fi exploatarea economică sau sexuală extremă și umilirea, în conformitate cu articolul 4 din Declarația universală a drepturilor omului și cu articolul 8 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. |
Amendamentul 343
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 14
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
14. Încălcarea interzicerii traficului de persoane în conformitate cu articolul 3 din Protocolul de la Palermo privind prevenirea, eliminarea și sancționarea traficului de persoane, în special a traficului de femei și copii, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale. |
14. Interzicerea traficului de persoane în conformitate cu articolul 3 din Protocolul de la Palermo privind prevenirea, eliminarea și sancționarea traficului de persoane, în special a traficului de femei și copii, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale. |
Amendamentul 344
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 15 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
15. Încălcarea dreptului la libertatea de asociere și de întrunire și a drepturilor de organizare și de negociere colectivă în conformitate cu articolul 20 din Declarația universală a drepturilor omului, articolele 21 și 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, articolul 8 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, cu Convenția (nr. 87) a Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical din 1948 și cu Convenția (nr. 98) a Organizației Internaționale a Muncii privind dreptul de organizare și negociere colectivă din 1949, inclusiv a următoarelor drepturi: |
15. Dreptul la libertatea de asociere și de întrunire și drepturile de organizare și de negociere colectivă în conformitate cu articolul 20 din Declarația universală a drepturilor omului, articolele 21 și 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, articolul 8 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, cu Convenția (nr. 87) a Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical din 1948 și cu Convenția (nr. 98) a Organizației Internaționale a Muncii privind dreptul de organizare și negociere colectivă din 1949, inclusiv următoarele drepturi: |
Amendamentul 345
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 16
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
16. Încălcarea interzicerii tratamentului inegal în ceea ce privește încadrarea în muncă, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de cerințele privind încadrarea în muncă, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Convenția (nr. 100) a Organizației Internaționale a Muncii privind egalitatea de remunerare, 1951, articolele 1 și 2 din Convenția (nr. 111) a Organizației Internaționale a Muncii privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și ocuparea forței de muncă), 1958 și articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. Inegalitatea de tratament include, în special, plata unei remunerații inegale pentru o muncă de aceeași valoare. |
16. Interzicerea tratamentului inegal în ceea ce privește încadrarea în muncă, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de cerințele privind încadrarea în muncă, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Convenția (nr. 100) a Organizației Internaționale a Muncii privind egalitatea de remunerare, 1951, articolele 1 și 2 din Convenția (nr. 111) a Organizației Internaționale a Muncii privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și ocuparea forței de muncă), 1958 și articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. Inegalitatea de tratament include, în special, plata unei remunerații inegale pentru o muncă de aceeași valoare. |
Amendamentul 346
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
17. Încălcarea interdicției de a nu acorda un salariu decent, în conformitate cu articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
17. Interdicția de a nu acorda un salariu decent, în conformitate cu articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
Amendamentul 347
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 18 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
18. Încălcarea interdicției de a provoca degradările măsurabile ale mediului, cum ar fi schimbările dăunătoare ale solului, poluarea apei sau a aerului, emisiile nocive sau consumul excesiv de apă sau orice alt impact asupra resurselor naturale, care |
18. Interdicția de a provoca degradări ale mediului, cum ar fi schimbările dăunătoare ale solului, poluarea apei sau a aerului, emisiile nocive sau consumul excesiv de apă sau orice alt impact asupra resurselor naturale, care |
Amendamentul 348
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 18 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) afectează bazele naturale pentru conservarea și producția de alimente sau |
(a) afectează bazele naturale pentru conservarea și producția de alimente și furaje sau |
Amendamentul 349
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 18 – litera da (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(da) afectează sănătatea, de exemplu producerea de epidemii, luând în considerare abordarea de tip „O singură sănătate” sau |
Amendamentul 350
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 18 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) afectează integritatea ecologică, cum ar fi defrișările, |
(e) afectează integritatea ecologică, cum ar fi defrișările, în conformitate cu articolul 3 din Declarația universală a drepturilor omului, articolul 5 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și articolul 12 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, |
Amendamentul 351
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 19
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
19. Încălcarea interdicției de a evacua în mod ilegal persoane de pe terenuri, păduri și ape sau de a le ocupa ilegal, atunci când se achiziționează, dezvoltă sau utilizează în alt mod terenuri, păduri și ape, inclusiv prin defrișări, dacă utilizarea acestora asigură subzistența unei persoane în conformitate cu articolul 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
19. Interdicția de a evacua în mod ilegal persoane de pe terenuri, păduri și ape sau de a le ocupa ilegal, atunci când se achiziționează, dezvoltă sau utilizează în alt mod terenuri, păduri și ape, inclusiv prin defrișări, dacă utilizarea acestora asigură subzistența unei persoane în conformitate cu articolul 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
Amendamentul 352
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 19 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
19a. Drepturile popoarelor indigene la autodeterminare în conformitate cu articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, cu articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și cu articolul 5 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, precum și dreptul acestora de a-și da, modifica, refuza sau retrage consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză pentru intervențiile, deciziile și activitățile care le pot afecta terenurile, teritoriile, resursele și drepturile, în conformitate cu articolul 27 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și cu articolul 15 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și cu articolele 2 și 5 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială. |
Amendamentul 353
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 20
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
20. Încălcarea dreptului popoarelor indigene la terenurile, teritoriile și resursele pe care, în mod tradițional, le-au deținut, ocupat sau utilizat ori pe care le-au dobândit în alt mod în conformitate cu articolul 25, articolul 26 alineatele (1) și (2), articolul 27 și articolul 29 alineatul (2) din Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene. |
20. Dreptul popoarelor indigene la terenurile, teritoriile și resursele pe care, în mod tradițional, le-au deținut, ocupat sau utilizat ori pe care le-au dobândit în alt mod în conformitate cu articolele 1 și 27 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și cu articolele 1, 2 și 15 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și cu articolul 5 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială. |
Amendamentul 354
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 1 – punctul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
21. Încălcarea unei interdicții sau a unui drept care nu intră sub incidența punctelor 1-20 de mai sus, dar care este inclus(ă) în acordurile privind drepturile omului enumerate în secțiunea 2 din prezenta parte, care afectează în mod direct un interes juridic protejat în acordurile respective, cu condiția ca întreprinderea în cauză să fi putut stabili în mod rezonabil riscul unei astfel de atingeri și măsurile adecvate de luat în vederea respectării obligațiilor menționate la articolul 4 din directivă, ținând seama de toate circumstanțele relevante ale operațiunilor sale, cum ar fi contextul sectorial și operațional. |
21. O interdicție sau un drept care nu intră sub incidența punctelor 1-20 de mai sus, dar care este inclus(ă) în acordurile privind drepturile omului enumerate în secțiunea 2 din prezenta parte, în cazul în care există un risc previzibil ca o astfel de interdicție sau un astfel de drept să fie afectat. |
Amendamentul 355
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Convenții privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului |
2. Convenții și instrumente privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului |
Amendamentul 356
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – liniuța 11
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
— Declarația privind drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice |
— Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice |
Amendamentul 357
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – liniuța 11 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile agricultorilor și ale altor persoane care își desfășoară activitatea în zonele rurale; |
Amendamentul 358
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – liniuța 12 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, 2003; |
Amendamentul 359
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – liniuța 12 b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția OCDE împotriva dării sau luării de mită, 1997; |
Amendamentul 360
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – liniuța 14 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția (nr. 169) a Organizației Internaționale a Muncii referitoare la populațiile indigene și tribale, 1989; |
Amendamentul 361
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – liniuța 15 – subliniuța 5 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția OIM privind sănătatea și securitatea în muncă, 1981 (nr. 155) |
Amendamentul 362
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – liniuța 15 – subliniuța 5 b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția OIM privind cadrul promoțional pentru sănătate și securitate în muncă, 2006 (nr. 187) |
Amendamentul 363
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – liniuța 15 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Instrumentele de drept internațional umanitar, astfel cum sunt prevăzute în Convențiile de la Geneva și în protocoalele adiționale |
Amendamentul 364
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – subtitlul 2 – liniuța 15 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice |
Amendamentul 365
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Încălcări ale obiectivelor și interdicțiilor recunoscute la nivel internațional incluse în convențiile de mediu |
Obiective și interdicții recunoscute la nivelul Uniunii și la nivel internațional incluse în convențiile de mediu și privind clima și în legislația Uniunii |
Amendamentul 366
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul - 1 (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- 1. Obligația de a identifica și de a preveni, de a atenua sau de a pune capăt unui impact negativ asupra uneia dintre următoarele categorii de mediu: |
|
(a) schimbările climatice; |
|
(b) declinul biodiversității; |
|
(c) poluarea redusă a aerului și a apei; |
|
(d) degradarea ecosistemelor terestre, marine și de apă dulce; |
|
(e) despădurirea; |
|
(f) supraconsumul de materiale, apă, energie și alte resurse naturale; |
|
(g) generarea nocivă și gestionarea defectuoasă a deșeurilor, inclusiv a substanțelor periculoase; |
Amendamentul 367
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Încălcarea obligației de a lua măsurile necesare legate de utilizarea resurselor biologice pentru a evita sau a reduce la minimum efectele negative asupra diversității biologice, în conformitate cu articolul 10 litera b) din Convenția din 1992 privind diversitatea biologică și [ținând seama de posibilele modificări în urma Convenției ONU privind diversitatea biologică post-2020], a obligațiilor incluse în Protocolul de la Cartagena privind dezvoltarea, manipularea, transportul, utilizarea, transferul și eliberarea organismelor vii modificate și în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora la Convenția privind diversitatea biologică din 12 octombrie 2014. |
eliminat |
Amendamentul 368
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Încălcarea interdicției de a importa sau exporta, fără permis, orice exemplar inclus într-un apendice la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) din 3 martie 1973, în conformitate cu articolele III, IV și V. |
2. Interdicția de a importa sau exporta, fără permis, orice exemplar inclus într-un apendice la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) din 3 martie 1973, în conformitate cu articolele III, IV și V. |
Amendamentul 369
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Încălcarea interdicției de a fabrica produse cu adaos de mercur în temeiul articolului 4 alineatul (1) și al anexei A partea I la Convenția de la Minamata privind mercurul din 10 octombrie 2013 (Convenția de la Minamata). |
3. Interdicția de a fabrica produse cu adaos de mercur în temeiul articolului 4 alineatul (1) și al anexei A partea I la Convenția de la Minamata privind mercurul din 10 octombrie 2013 (Convenția de la Minamata). |
Amendamentul 370
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Încălcarea interdicției de a utiliza mercurul și compușii mercurului în procesele de fabricație în sensul articolului 5 alineatul (2) și al anexei B partea I la Convenția de la Minamata de la data eliminării treptate specificate în convenție pentru produsele și procesele respective. |
4. Interdicția de a utiliza mercurul și compușii mercurului în procesele de fabricație în sensul articolului 5 alineatul (2) și al anexei B partea I la Convenția de la Minamata de la data eliminării treptate specificate în convenție pentru produsele și procesele respective. |
Amendamentul 371
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Încălcarea interdicției de a trata deșeuri de mercur contrar dispozițiilor articolului 11 alineatul (3) din Convenția de la Minamata. |
5. Interdicția de a trata deșeuri de mercur contrar dispozițiilor articolului 11 alineatul (3) din Convenția de la Minamata. |
Amendamentul 372
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
6. Încălcarea interdicției de a produce și utiliza produse chimice în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al anexei A la Convenția de la Stockholm din 22 mai 2001 privind poluanții organici persistenți (Convenția privind POP), în versiunea Regulamentului (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți (JO L 169, 25 iunie 2019, p. 45). |
6. Interdicția de a produce și utiliza produse chimice în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al anexei A la Convenția de la Stockholm din 22 mai 2001 privind poluanții organici persistenți (Convenția privind POP), în versiunea Regulamentului (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți (JO L 169, 25 iunie 2019, p. 45). |
Amendamentul 373
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Încălcarea interdicției de a manipula, colecta, stoca și elimina deșeurile într-un mod care nu este rațional din punct de vedere ecologic, în conformitate cu reglementările în vigoare în jurisdicția aplicabilă în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (d) punctele (i) și (ii) din Convenția privind POP. |
7. Interdicția de a manipula, colecta, stoca și elimina deșeurile într-un mod care nu este rațional din punct de vedere ecologic, în conformitate cu reglementările în vigoare în jurisdicția aplicabilă în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (d) punctele (i) și (ii) din Convenția privind POP. |
Amendamentul 374
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
8. Încălcarea interdicției de a importa un produs chimic enumerat în anexa III la Convenția privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional (UNEP/FAO), adoptată la 10 septembrie 1998, astfel cum indică partea importatoare la convenție, în conformitate cu procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză (PIC). |
eliminat |
Amendamentul 375
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
9. Încălcarea interdicției de a produce și a consuma substanțe specifice care epuizează stratul de ozon (de exemplu, CFC-uri, haloni, CTC, TCA, BCM, MB, HBFC-uri și HCFC-uri) după eliminarea lor treptată în temeiul Convenției de la Viena privind protecția stratului de ozon și al Protocolului său de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon. |
9. Interdicția de a produce și a consuma substanțe specifice care epuizează stratul de ozon (de exemplu, CFC-uri, haloni, CTC, TCA, BCM, MB, HBFC-uri și HCFC-uri) după eliminarea lor treptată în temeiul Convenției de la Viena privind protecția stratului de ozon și al Protocolului său de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon. |
Amendamentul 376
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 10 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
10. Încălcarea interdicției de a exporta deșeuri periculoase în sensul articolului 1 alineatul (1) și a altor deșeuri în sensul articolului 1 alineatul (2) din Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora din 22 martie 1989 (Convenția de la Basel) și în sensul Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190 din 12 iulie 2006, p. 1) [Regulamentul (CE) nr. 1013/2006], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2020/2174 al Comisiei din 19 octombrie 2020 (JO L 433 din 22 decembrie 2020, p. 11) |
10. Interdicția de a exporta deșeuri periculoase în sensul articolului 1 alineatul (1) și a altor deșeuri în sensul articolului 1 alineatul (2) din Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora din 22 martie 1989 (Convenția de la Basel) și în sensul Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190 din 12 iulie 2006, p. 1) [Regulamentul (CE) nr. 1013/2006], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2020/2174 al Comisiei din 19 octombrie 2020 (JO L 433 din 22 decembrie 2020, p. 11) |
Amendamentul 377
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 12 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
12a. Obligația de a realiza reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră interpretate în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a), articolul 4 alineatul (1), articolul 4 alineatul (2) și articolul 5 alineatul (1) din Acordul de la Paris în temeiul Cadrului Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, al Legii europene a climei și al Angajamentului mondial privind metanul. |
Amendamentul 378
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 12 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
12b. Obligația de a lua toate măsurile compatibile cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) care sunt necesare pentru a preveni, a reduce și a controla poluarea mediului marin din orice sursă, utilizând în acest scop cele mai bune mijloace practice de care dispun și în conformitate cu capacitățile lor, în conformitate cu articolul 194 alineatul (1) din UNCLOS, inclusiv articolul 194 alineatul (3) literele (a)-(d). |
Amendamentul 379
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 12 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
12c. Drepturile de acces la informație, de participare a publicului la luarea deciziilor și de acces la justiție în probleme de mediu, în conformitate, în special, cu articolele 4, 6 și 9 din Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus). |
Amendamentul 380
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 12 d (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
12d. Obligația de a se asigura că persoanele, grupurile și organizațiile care promovează și apără drepturile omului în probleme de mediu legate de lanțul valoric al unei întreprinderi pot acționa fără amenințări, restricții și insecuritate și nu sunt penalizate, persecutate sau hărțuite în vreun fel pentru implicarea lor, în conformitate cu articolul 3 alineatul (8) din Convenția de la Aarhus. |
Amendamentul 381
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 12 e (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
12e. Obligația de a lua toate măsurile adecvate pentru a preveni, a controla și a reduce orice impact transfrontalier asupra apelor transfrontaliere, în conformitate cu Convenția din 1992 privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale. |
ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU PERSOANELOR DE LA CARE RAPORTOAREA A PRIMIT CONTRIBUȚII
Următoarea listă este întocmită în mod absolut voluntar, sub responsabilitatea exclusivă a raportoarei. Raportoarea a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane în cursul pregătirii proiectului de raport:
93 Gruppen |
American Bar Association |
American Chamber of Commerce in Belgium (AmCham Belgium) |
American University College of Law |
Amnesty International |
Anti-Slavery International |
Association française des entreprises privées (AFEP) |
Association of Financial Markets in Europe (AFME) |
Austrian Chamber of Labour (AK) |
Bayer AG |
Business & Human Rights Resource Centre |
Business Europe |
Centraal Bureau Levensmiddelenhandel (CBL) |
Clean Clothes Campaign |
ClientEarth |
Coopération Internationale pour le Développement et la Solidarité (CIDSE) |
Cornell University |
Danish Institute for Human Rights |
Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) |
Deutscher Gewerkschaftsbund (DGB) |
Digital Europe |
E3G |
Economy for the Common Good (ECG) |
Ecopreneur |
Erasmus Universiteit Rotterdam |
Ernst and Young (EY) |
Eurochambres |
Eurogroup for Animals |
Eurometaux |
European Association of Auto Suppliers (CLEPA) |
European Branded Clothing Alliance (EBCA) |
European Coalition for Corporate Justice (ECCJ) |
European Cocoa Association |
European Economic and Social Committee (EESC) |
European Federation of Building and Woodworkers (EFBWW) |
European Federation of Food, Agriculture and Tourism Trade Unions (EFFAT) |
European Federation of Jewellery |
European Securities and Markets Association (ESMA) |
European Trade Union Confederation (ETUC) |
European Trade Union Institute (ETUI) |
European University Institute |
Evofenedex |
Federatie Nederlandse Vakbeweging (FNV) |
Federation Bancaire Francaise (FBF) |
Finnish Trade Union Representation to the EU |
Finnwatch |
Frank Bold |
Friedrich-Ebert-Stiftung |
Friends of the Earth Europe |
Germanwatch |
GLOBAL 2000 |
Global Witness |
Greenpeace Nederland |
Initiatief Duurzaam en Verantwoord Ondernemen (IDVO) |
Institut Jacques Delors |
International Alert |
International Federation for Human Rights |
Green Trade Network |
Mission of Norway to the EU |
MVO Platform |
Nederlandse Vereniging van Banken |
Nestlé |
Notre Affaire à Tous |
NOVA School of Law |
Open Society Foundations |
Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD) |
Oxfam |
Pensioenfederatie |
Quifactum |
Rutgers Law School |
Search for Common Ground |
Shift Project |
Sociaal-Economische Raad (SER) |
Solidaridad |
Stichting Vredesbeweging Pax Nederland (PAX) |
The Responsible Contracting Project |
Tony's Chocolonely |
TUI Group |
UNICEF |
Unionen |
University of Utrecht |
Verbraucherzentrale Bundesverband (VZBV) |
Vereniging VNO-NCW |
World Benchmarking Alliance |
World Wide Fund for Nature (WWF) |
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE (25.1.2023)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937
(COM(2022)0071 – C9‑0050/2022 – 2022/0051(COD))
Raportor pentru aviz (*): Raphaël Glucksmann
(*) Procedura comisiei asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
La 23 februarie 2022, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937. Propunerea prezintă și detaliază procesele obligatorii de diligență necesară pentru ca întreprinderile să își îndeplinească responsabilitățile și să fie trase la răspundere pentru nerespectarea acestor obligații.
Raportorul Comisiei DROI salută propunerea Comisiei și consideră că este probabil ca aceasta să contribuie la încurajarea schimbării în bine a conduitei întreprinderilor în ceea ce privește identificarea, prevenirea și atenuarea impactului negativ al operațiunilor și relațiilor lor în cadrul lanțurilor lor valorice globale.
Prin această propunere legislativă, UE are ocazia de a se afirma ca putere normativă globală, asumându-și un rol de frunte în rezolvarea gravelor probleme de dezvoltare durabilă cu care se confruntă societățile colectiv și la nivel mondial. Prezenta directivă reprezintă o ocazie fără precedent pentru UE de a integra durabilitatea umană și a mediului în practicile comerciale și ale corporațiilor și de a stimula schimbarea la nivel mondial.
În multe privințe însă propunerea nu reușește să adopte o abordare focalizată asupra drepturilor omului și nu aplică standardele internaționale larg acceptate. Ea nu își îndeplinește complet obiectivele declarate și nu reușește să respecte cele mai bune practici privind diligența necesară, deja aplicate voluntar de multe întreprinderi din UE.
Pentru a ridica nivelul de calitate și eficiența proceselor de diligență necesară și responsabilitatea întreprinderilor de-a lungul lanțurilor lor valorice, raportorul identifică mai multe aspecte în care trebuie avute în vedere clarificări și îmbunătățiri. Aceste îmbunătățiri au scopul de a face legislația mai eficace și mai funcțională pentru întreprinderi, părțile interesate afectate și victime.
În acest scop, ar putea fi adăugate sau consolidate următoarele elemente:
- garantarea faptului că întreprinderile depun eforturi privind diligența necesară de-a lungul întregului lor lanț valoric, pe baza riscului de impact negativ determinat de sectorul lor de activitate și de contextul operațiunilor lor;
- impunerea obligației întreprinderilor de a aborda riscurile și efectele negative asupra bunei guvernanțe, având în vedere interdependența dovedită și recunoscută la nivel internațional dintre buna guvernanță și exercitarea drepturilor omului;
- impunerea obligației întreprinderilor de a colabora semnificativ cu părțile interesate pentru a adopta decizii în cunoștință de cauză și practici privind diligența necesară și a și le îmbunătăți, precum și de a asigura protecția și siguranța tuturor părților interesate împotriva pedepselor și represaliilor pentru participarea lor;
- impunerea obligației întreprinderilor de a asigura repararea efectivă a prejudiciilor cauzate de operațiunile și lanțurile lor valorice sau legate de acestea;
- asigurarea răspunderii întreprinderilor și garantarea accesului la justiție și la căi de atac pentru victimele prejudiciilor legate de încălcarea obligațiilor de diligență necesară.
AMENDAMENTE
Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acele valori fundamentale care au inspirat crearea Uniunii, precum și universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului, și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional ar trebui să ghideze acțiunea Uniunii pe scena internațională. Astfel de acțiuni includ promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu durabile a țărilor în curs de dezvoltare. |
(1) Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acele valori fundamentale care au inspirat crearea Uniunii, precum și universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului, și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional ar trebui să ghideze acțiunea Uniunii pe scena internațională. Astfel de acțiuni includ promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu durabile a țărilor în curs de dezvoltare. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(5) Standardele internaționale existente privind conduita responsabilă în afaceri specifică faptul că întreprinderile ar trebui să protejeze drepturile omului și stabilesc modul în care ar trebui să abordeze protecția mediului în cadrul operațiunilor și al lanțurilor lor valorice. Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului79 recunosc responsabilitatea întreprinderilor de a-și exercita obligația de diligență în materie de drepturi ale omului prin identificarea, prevenirea și atenuarea impactului negativ al operațiunilor lor asupra drepturilor omului și prin contabilizarea modului în care abordează respectivul impact. Aceste principii directoare prevăd că întreprinderile ar trebui să evite încălcarea drepturilor omului și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului pe care l-au cauzat, la care au contribuit sau cu care au legătură în cadrul propriilor operațiuni și filiale și prin intermediul relațiilor lor de afaceri directe și indirecte. |
(5) Standardele internaționale existente privind conduita responsabilă în afaceri specifică faptul că întreprinderile ar trebui să protejeze drepturile omului și au responsabilitatea de a le respecta și stabilesc modul în care ar trebui să abordeze protecția mediului în cadrul operațiunilor și al lanțurilor lor valorice. Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului79 recunosc responsabilitatea întreprinderilor de a-și exercita obligația de diligență în materie de drepturi ale omului prin identificarea, prevenirea și atenuarea impactului negativ al operațiunilor lor asupra drepturilor omului și prin contabilizarea modului în care abordează respectivul impact. Aceste principii directoare prevăd că întreprinderile ar trebui să evite încălcarea drepturilor omului și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului pe care l-au cauzat, la care au contribuit sau cu care au legătură în cadrul propriilor operațiuni și filiale și prin intermediul relațiilor lor de afaceri directe și indirecte. Aceste principii directoare prevăd că întreprinderile trebuie să dispună de procese care să facă posibilă remedierea oricăror efecte negative asupra drepturilor omului pe care le produc sau la care contribuie. Aceste principii directoare recunosc în continuare, ca parte a obligației lor de a garanta protecția față de încălcările drepturilor omului în mediul de afaceri, că statele ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura, prin mijloace judiciare, administrative și legislative, că persoanele afectate au acces la o cale de atac eficientă. |
__________________ |
__________________ |
79 Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului de punere în aplicare a cadrului „Protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, 2011, disponibile la adresa https://www.ohchr.org/documents/publications/guidingprinciplesbusinesshr_en.pdf. |
79 Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului de punere în aplicare a cadrului „Protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, 2011, disponibile la adresa https://www.ohchr.org/documents/publications/guidingprinciplesbusinesshr_en.pdf. |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(6) Conceptul de diligență necesară în materie de drepturi ale omului a fost prevăzut și dezvoltat în continuare în Orientările OCDE pentru întreprinderile80 multinaționale, care au extins aplicarea obligației de diligență la aspectele de mediu și de guvernanță. Orientările OCDE privind conduita responsabilă în afaceri și orientările81 sectoriale sunt cadre recunoscute la nivel internațional care stabilesc măsuri practice de diligență necesară pentru a ajuta întreprinderile să identifice, să prevină, să atenueze și să țină seama de modul în care abordează impactul real și potențial al operațiunilor lor, al lanțurilor lor valorice și al altor relații de afaceri. Conceptul de diligență necesară este, de asemenea, integrat în recomandările Declarației tripartite de principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială a Organizației Internaționale a Muncii (OIM).82 |
(6) Conceptul de diligență necesară în materie de drepturi ale omului a fost prevăzut și dezvoltat în continuare în Orientările OCDE pentru întreprinderile80 multinaționale, care au extins aplicarea obligației de diligență la aspectele de mediu și de guvernanță. Orientările OCDE privind conduita responsabilă în afaceri și orientările81 sectoriale sunt cadre recunoscute la nivel internațional care stabilesc măsuri practice de diligență necesară pentru a ajuta întreprinderile să identifice, să prevină, să atenueze și să țină seama de modul în care abordează impactul real și potențial al operațiunilor lor, al lanțurilor lor valorice și al altor relații de afaceri. Orientările OCDE stabilesc, de asemenea, obligația ca întreprinderile să colaboreze cu părțile interesate pertinente pentru a oferi șanse semnificative ca opiniile lor să fie luate în considerare în planificarea proiectelor sau a altor activități care pot avea un impact semnificativ asupra comunităților locale, precum și în procesul decizional aferent. Conceptul de diligență necesară este, de asemenea, integrat în recomandările Declarației tripartite de principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială a Organizației Internaționale a Muncii (OIM).82 |
__________________ |
__________________ |
80 Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, ediția actualizată 2011, disponibilă la adresa http://mneguidelines.oecd.org/guidelines/.https://mneguidelines.oecd.org/mneguidelines/ |
80 Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, ediția actualizată 2011, disponibilă la adresa http://mneguidelines.oecd.org/guidelines/.https://mneguidelines.oecd.org/mneguidelines/ |
81 Orientările OCDE privind conduita responsabilă în afaceri, 2018, și orientările sectoriale specifice, disponibile la adresa https://www.oecd.org/investment/due-diligence-guidance-for-responsible-business-conduct.htm. |
81 Orientările OCDE privind conduita responsabilă în afaceri, 2018, și orientările sectoriale specifice, disponibile la adresa https://www.oecd.org/investment/due-diligence-guidance-for-responsible-business-conduct.htm. |
82 „Declarația tripartită de principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială” a Organizației Internaționale a Muncii, ediția a cincea, 2017, disponibilă la adresa: https://www.ilo.org/empent/Publications/WCMS_094386/lang--en/index.htm. |
82 „Declarația tripartită de principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială” a Organizației Internaționale a Muncii, ediția a cincea, 2017, disponibilă la adresa: https://www.ilo.org/empent/Publications/WCMS_094386/lang--en/index.htm. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(12) Prezenta directivă este în concordanță cu Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-202499. Acest plan de acțiune definește drept prioritate consolidarea angajamentului Uniunii de a promova în mod activ punerea în aplicare la nivel mondial a Principiilor directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și a altor orientări internaționale relevante, cum ar fi Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, inclusiv prin promovarea standardelor relevante privind diligența necesară. |
(12) Prezenta directivă este în concordanță cu Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-202499. Acest plan de acțiune definește drept prioritate consolidarea angajamentului Uniunii de a promova în mod activ punerea în aplicare la nivel mondial a Principiilor directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și a altor orientări internaționale relevante, cum ar fi Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, inclusiv prin promovarea standardelor relevante privind diligența necesară. Planul de acțiune subliniază și importanța luptei împotriva corupției în concordanță cu Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, recunoscând că fenomenul corupției facilitează, perpetuează și instituționalizează încălcările drepturilor omului și îngreunează respectarea și aplicarea drepturilor respective. |
__________________ |
__________________ |
99 Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu, Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024, (JOIN/2020/5 final). |
99 Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu, Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024, (JOIN(2020)5 final). |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 14
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(14) Prezenta directivă urmărește să asigure faptul că întreprinderile active pe piața internă contribuie la dezvoltarea durabilă și la tranziția către durabilitate a economiilor și a societăților prin identificarea, prevenirea, atenuarea, oprirea și reducerea la minimum a impactului negativ potențial sau real asupra drepturilor omului și asupra mediului în legătură cu propriile operațiuni, filiale și lanțuri valorice ale întreprinderilor. |
(14) Prezenta directivă urmărește să asigure faptul că întreprinderile active pe piața internă respectă drepturile omului și contribuie la dezvoltarea durabilă și la tranziția către durabilitate a economiilor și a societăților prin identificarea, prevenirea și atenuarea impactului negativ potențial și real asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe și prin oprirea impactului negativ real asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe în legătură cu propriile operațiuni, filiale și lanțuri valorice ale întreprinderilor, precum și prin asigurarea unor căi de atac eficiente și garantarea accesului la justiție pentru victimele în cauză. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 15
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(15) Întreprinderile ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a institui și a aplica măsuri privind diligența necesară în ceea ce privește propriile lor activități, filialele lor, precum și relațiile lor de afaceri directe și indirecte stabile de-a lungul lanțurilor lor valorice, în conformitate cu dispozițiile prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să impună întreprinderilor obligația de a garanta, în orice situație, că nu se va produce niciodată un impact negativ sau că acesta va fi oprit. De exemplu, în ceea ce privește relațiile de afaceri în cazul cărora impactul negativ este o consecință a intervenției statului, este posibil ca întreprinderea să nu fie în măsură să obțină astfel de rezultate. Prin urmare, principalele obligații prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie „obligații de mijloace”. Întreprinderea ar trebui să ia măsurile adecvate care pot conduce, în mod rezonabil, la prevenirea sau reducerea la minimum a impactului negativ în circumstanțele cazului respectiv. Ar trebui să se țină seama de particularitățile lanțului valoric al întreprinderii, ale sectorului sau ale zonei geografice în care își desfășoară activitatea partenerii săi din lanțul valoric, de puterea întreprinderii de a influența relațiile sale de afaceri directe și indirecte și de posibilitatea ca întreprinderea să își sporească puterea de influență. |
(15) Întreprinderile ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a institui și a aplica măsuri privind diligența necesară în ceea ce privește propriile lor activități, filialele lor, precum și relațiile lor de afaceri de-a lungul lanțurilor lor valorice, în conformitate cu dispozițiile prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să impună întreprinderilor obligația de a garanta, în orice situație, că nu se va produce niciodată un impact negativ sau că acesta va fi oprit. De exemplu, în ceea ce privește relațiile de afaceri în cazul cărora impactul negativ este o consecință a intervenției statului, este posibil ca întreprinderea să nu fie în măsură să obțină astfel de rezultate. Într-o astfel de situație, întreprinderea ar trebui să prevadă, în urma evaluării sale, încetarea relației de afaceri în ceea ce privește activitățile în cauză. Prin urmare, principalele obligații prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie „obligații de mijloace”. Întreprinderea ar trebui să ia măsurile adecvate care pot conduce, în mod rezonabil, la prevenirea sau reducerea la minimum a impactului negativ în circumstanțele cazului respectiv. Ar trebui să se țină seama de particularitățile lanțului valoric al întreprinderii, ale sectorului sau ale zonei geografice în care își desfășoară activitatea partenerii săi din lanțul valoric, de puterea întreprinderii de a influența relațiile sale de afaceri directe și indirecte și de posibilitatea ca întreprinderea să își sporească puterea de influență. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 15 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(15a) Întreprinderile ar trebui să adapteze măsurile privind diligența necesară la contextul, mediul și circumstanțele politice și sociale ale propriilor operațiuni, ale filialelor lor, precum și la relațiile lor de afaceri de-a lungul lanțurilor lor valorice. În zonele de conflict și în zonele cu risc ridicat, întreprinderile se confruntă cu un risc crescut de a fi implicate în încălcări grave ale drepturilor omului. În aceste zone, statele membre și întreprinderile ar trebui să respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar (DIU), atunci când este cazul, și ar trebui să își intensifice demersurile cu privire la diligența necesară în conformitate cu orientările elaborate de PNUD și de alte organisme internaționale pertinente privind o diligență sporită în materie de drepturi ale omului pentru întreprinderile din contexte afectate de conflicte. Se impune și completarea diligenței necesare standard cu o analiză a conflictului, care să se bazeze pe implicarea părților interesate și să urmărească înțelegerea cauzelor profunde ale conflictului, a factorilor săi declanșatori și a părților implicate, precum și a impactului activităților comerciale ale întreprinderii asupra conflictului. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 16
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(16) Procesul de diligență necesară prevăzut în prezenta directivă ar trebui să vizeze cele șase etape definite în Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, care includ măsuri privind diligența necesară pentru ca întreprinderile să identifice și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Sunt cuprinse următoarele etape: (1) integrarea diligenței necesare în politici și sisteme de management, (2) identificarea și evaluarea impactului negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului, (3) prevenirea, încetarea sau reducerea la minimum a impactului negativ real și potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului, (4) evaluarea eficacității măsurilor, (5) comunicarea, (6) asigurarea remedierii. |
(16) Procesul de diligență necesară prevăzut în prezenta directivă ar trebui să vizeze cele șase etape definite în Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, care includ măsuri privind diligența necesară pentru ca întreprinderile să identifice și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe. Sunt cuprinse următoarele etape: (1) integrarea diligenței necesare în politici și sisteme de management, (2) identificarea și evaluarea impactului negativ asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe, (3) prevenirea, încetarea sau reducerea la minimum a impactului negativ real și potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe, (4) evaluarea eficacității măsurilor, (5) comunicarea, (6) asigurarea remedierii. Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri cuprind și recomandări detaliate pentru a asigura implicarea semnificativă a părților interesate și accesul la justiție, inclusiv orientări pentru eliminarea barierelor din calea colaborării cu grupurile de părți interesate vulnerabile. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(16a) În fiecare dintre cele șase etape și pe parcursul întregului proces de diligență necesară, întreprinderile ar trebui să asigure o colaborare semnificativă cu părțile interesate. Astfel cum se prevede în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, colaborarea efectivă cu părțile interesate necesită procese interactive, se caracterizează printr-o comunicare bidirecțională și depinde de buna-credință a participanților de ambele părți. În sensul prezentei directive, procesele de colaborare cu părțile interesate ar trebui să garanteze siguranța și protecția integrității fizice și juridice a părților interesate. Întreprinderile ar trebui să abordeze riscurile de represalii și pedepse cu care se confruntă părțile interesate din cauza participării lor și ar trebui să acorde o atenție deosebită vulnerabilităților care se suprapun și factorilor care se intersectează în colaborarea cu părțile interesate. Grupurile de părți interesate vulnerabile sunt afectate de efecte negative diferențiate și adesea disproporționate și se confruntă adeseori cu discriminare și cu obstacole suplimentare în calea participării și a accesului la justiție. Întreprinderile ar trebui să furnizeze informații semnificative părților interesate cu privire la impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe al anumitor operațiuni, proiecte și investiții, în timp util și în mod accesibil, ținând seama de particularitățile grupului de părți interesate. Întreprinderile trebuie să respecte drepturile popoarelor indigene, astfel cum sunt prevăzute în Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene, inclusiv dreptul la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză și dreptul la autodeterminare. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(17) Impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului se produce în raport cu propriile operațiuni, filiale, produse și în cadrul lanțurilor lor valorice, în special la nivelul aprovizionării cu materii prime, al fabricării sau la nivelul produselor sau al eliminării deșeurilor. Pentru ca diligența necesară să aibă un impact semnificativ, aceasta ar trebui să acopere impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului generat pe parcursul întregului ciclu de viață al producției, utilizării și eliminării produselor sau furnizării de servicii, la nivelul propriilor operațiuni, filiale și în cadrul lanțurilor valorice. |
(17) Impactul negativ asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe se produce în raport cu propriile operațiuni, filiale, produse, servicii și în cadrul lanțurilor lor valorice, în special la nivelul aprovizionării cu materii prime, al fabricării sau la nivelul produselor sau al eliminării deșeurilor. Pentru ca diligența necesară să aibă un impact semnificativ, aceasta ar trebui să acopere impactul negativ asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe generat pe parcursul întregului ciclu de viață al producției, utilizării și eliminării produselor sau furnizării de servicii, la nivelul propriilor operațiuni, filiale și în cadrul lanțurilor valorice ale întreprinderilor din domeniul de aplicare. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 20
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(20) Pentru a permite întreprinderilor să identifice în mod corespunzător impactul negativ din lanțul lor valoric și pentru a le permite să exercite efectul de levier adecvat, obligațiile de diligență ar trebui să fie limitate în prezenta directivă la relațiile de afaceri stabile. În sensul prezentei directive, relațiile de afaceri stabile ar trebui să însemne astfel de relații de afaceri directe și indirecte care sunt sau se preconizează că vor fi durabile, având în vedere intensitatea și durata lor și care nu reprezintă o parte neglijabilă sau auxiliară a lanțului valoric. Natura relațiilor de afaceri „stabile” ar trebui reevaluată periodic și cel puțin o dată la 12 luni. În cazul în care este stabilă relația de afaceri directă a unei întreprinderi, atunci toate relațiile de afaceri indirecte conexe ar trebui considerate, de asemenea, ca fiind stabile în ceea ce privește întreprinderea respectivă. |
(20) Pentru a permite întreprinderilor să identifice în mod corespunzător impactul negativ din lanțul lor valoric și pentru a le permite să exercite efectul de levier adecvat, obligațiile de diligență din prezenta directivă ar trebui să acopere relațiile de afaceri. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(21) În temeiul acestei directive, întreprinderile din UE având peste 500 de angajați în medie și o cifră de afaceri netă la nivel mondial care depășește 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență. În ceea ce privește întreprinderile care nu îndeplinesc aceste criterii, dar care au avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar și care își desfășoară activitatea într-unul sau mai multe sectoare cu impact puternic, diligența necesară ar trebui să se aplice după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive, pentru a prevedea o perioadă de adaptare mai lungă. În scopul de a asigura o sarcină proporțională, întreprinderile care își desfășoară activitatea în astfel de sectoare cu impact puternic ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență mai bine orientată, axată pe impactul negativ grav. Lucrătorii temporari, inclusiv cei detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului103, ar trebui să fie incluși în calculul numărului de angajați din întreprinderea utilizatoare. Lucrătorii detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957, ar trebui să fie incluși numai în calculul numărului de angajați ai întreprinderii care transferă lucrătorii. |
(21) În temeiul acestei directive, întreprinderile din UE având peste 250 de angajați în medie sau o cifră de afaceri netă la nivel mondial care depășește 40 de milioane EUR și/sau un bilanț mai mare de 20 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență. În ceea ce privește întreprinderile care nu îndeplinesc aceste criterii, dar care sunt cotate la bursă sau au avut, în medie, peste 50 de angajați, precum și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 8 milioane EUR și/sau un bilanț mai mare de 4 milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale, cu condiția ca minimum 50 % din cifra de afaceri netă să fi fost generată într-unul sau mai multe sectoare cu impact puternic, diligența necesară ar trebui să se aplice după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive, pentru a prevedea o perioadă de adaptare mai lungă. Lucrătorii temporari, inclusiv cei detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului103, ar trebui să fie incluși în calculul numărului de angajați din întreprinderea utilizatoare. Lucrătorii detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957, ar trebui să fie incluși numai în calculul numărului de angajați ai întreprinderii care transferă lucrătorii. |
__________________ |
__________________ |
103 Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 173, 9.7.2018, p. 16). |
103 Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 173, 9.7.2018, p. 16). |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 22
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(22) Pentru a reflecta domeniile prioritare de acțiune internațională care vizează abordarea aspectelor legate de drepturile omului și de mediu, selectarea sectoarelor cu impact ridicat în sensul prezentei directive ar trebui să se întemeieze pe orientările sectoriale existente ale OCDE privind diligența necesară. Următoarele sectoare ar trebui considerate ca având un impact ridicat în sensul prezentei directive: fabricarea textilelor, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv a țițeiului, a gazelor naturale, a cărbunelui, a lignitului, a metalelor și a minereurilor metalifere, precum și tuturor celorlalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv cu metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). În ceea ce privește sectorul financiar, datorită particularităților sale, în special în ceea ce privește lanțul valoric și serviciile oferite, chiar dacă este reglementat de orientările OCDE specifice sectorului, acesta nu ar trebui să facă parte din sectoarele cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă. În același timp, în acest sector, acoperirea mai largă a impactului negativ real și potențial ar trebui asigurată prin includerea, de asemenea, a întreprinderilor foarte mari în domeniul de aplicare care sunt întreprinderi financiare reglementate, chiar dacă acestea nu au o formă juridică cu răspundere limitată. |
(22) Pentru a reflecta domeniile prioritare de acțiune internațională care vizează abordarea aspectelor legate de drepturile omului, de mediu și de buna guvernanță, selectarea sectoarelor cu impact ridicat în sensul prezentei directive ar trebui să se întemeieze pe colectarea de date și documente independente referitoare la încălcările drepturilor omului, aspecte legate de buna guvernanță și daune de mediu și ar putea să se bazeze pe orientările sectoriale existente și viitoare ale OCDE privind diligența necesară. Următoarele sectoare ar trebui considerate ca având un impact ridicat în sensul prezentei directive: fabricarea textilelor, a articolelor de îmbrăcăminte, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte și a articolelor din blană) și comerțul cu ridicata și cu amănuntul de îmbrăcăminte, încălțăminte și produse din piele în magazine specializate; agricultură, alimentarea cu apă, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), grădini botanice și zoologice și activități din rezervații naturale, fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; mineritul și exploatarea de carieră, extracția și rafinarea, transportul și tratarea resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv a țițeiului, a gazelor naturale, a cărbunelui, a lignitului, a metalelor și a minereurilor metalifere, precum și a tuturor celorlalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare); fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea echipamentelor electrice și fabricarea mașinilor și a echipamentelor; construcțiile, inclusiv construcția de clădiri, ingineria civilă și activități de construcții specializate; activități financiare și de asigurări și activități imobiliare; furnizarea de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat, inclusiv producția, transportul, distribuția și comercializarea acestor produse; activități juridice și contabile, inclusiv activitățile de audit; servicii de cazare și alimentație publică și activități de curățenie; activități de securitate și investigare, inclusiv activități de servicii aferente sistemelor de securitate; activități de ocupare a forței de muncă; activități de decontaminare și alte servicii de gestionare a deșeurilor, activități de colectare, tratare și eliminare a deșeurilor; recuperarea materialelor; activități în domeniul sănătății umane și al asistenței sociale, inclusiv activități de îngrijire la domiciliu; activități de servicii de informare, inclusiv activități de prelucrare și de găzduire a datelor și activități conexe; portaluri web. În sectorul financiar, acoperirea mai largă a impactului negativ real și potențial ar trebui asigurată prin includerea, de asemenea, a întreprinderilor foarte mari în domeniul de aplicare care sunt întreprinderi financiare reglementate, chiar dacă acestea nu au o formă juridică cu răspundere limitată. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 25
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(25) Pentru a obține o contribuție semnificativă la tranziția către durabilitate, diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să se efectueze în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului în raport cu persoanele protejate care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile și interdicțiile consacrate în convențiile internaționale, astfel cum sunt enumerate în anexa la prezenta directivă. Pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a drepturilor omului, o încălcare a unei interdicții sau a unui drept care nu este menționat în mod specific în anexa respectivă și care afectează în mod direct un interes juridic protejat prin convențiile respective ar trebui, de asemenea, să facă parte din impactul negativ asupra drepturilor omului reglementat de prezenta directivă, cu condiția ca întreprinderea în cauză să fi putut stabili în mod rezonabil riscul unei astfel de atingeri și orice măsuri adecvate care se impun a fi luate pentru a respecta obligațiile de diligență în temeiul prezentei directive, luând în considerare toate circumstanțele relevante ale operațiunilor sale, cum ar fi contextul sectorial și operațional. Diligența necesară ar trebui să includă și impactul negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile care decurg din convențiile internaționale de mediu enumerate în anexa la prezenta directivă. |
(25) Pentru a obține o contribuție semnificativă la tranziția către durabilitate, diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să se efectueze în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului în raport cu persoanele care rezultă din orice acțiune și omisiune care elimină sau reduce posibilitatea ca o persoană sau un grup să își exercite drepturile și să fie protejat prin interdicțiile consacrate în instrumentele și convențiile internaționale, astfel cum sunt enumerate în anexa la prezenta directivă. Pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a drepturilor omului, un impact negativ asupra exercitării unui drept care nu este menționat în mod specific în anexa respectivă și care afectează în mod direct un interes juridic protejat prin convențiile respective ar trebui, de asemenea, să facă parte din impactul negativ asupra drepturilor omului reglementat de prezenta directivă. Anexa respectivă ar trebui să fie revizuită periodic și să fie coerentă cu obiectivele Uniunii în domeniul drepturilor omului. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a modifica lista din anexă. Diligența necesară ar trebui să includă și impactul negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile care decurg din convențiile internaționale de mediu enumerate în anexa la prezenta directivă. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a-și exercita în mod adecvat obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului și mediul în raport cu operațiunile, filialele și lanțurile lor valorice, întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive ar trebui să integreze diligența necesară în politicile întreprinderilor, să identifice, să prevină și să atenueze, precum și să oprească și să reducă la minimum amploarea impactului negativ potențial și real asupra drepturilor omului și a mediului, să instituie și să mențină o procedură de depunere a plângerilor, să monitorizeze eficacitatea măsurilor luate în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta directivă și să comunice public cu privire la diligența necesară. Pentru a asigura claritatea pentru întreprinderi, în special măsurile de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial și de încetare a acestora sau, atunci când acest lucru nu este posibil, ar trebui să se facă o distincție clară în prezenta directivă în ceea ce privește reducerea la minimum a impactului negativ real. |
(27) Pentru a-și exercita în mod adecvat obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului, mediul și buna guvernanță în raport cu operațiunile, filialele și lanțurile lor valorice, întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive ar trebui să integreze diligența necesară în politicile întreprinderilor, să identifice, să prevină și să atenueze, precum și să oprească impactul negativ potențial și real asupra drepturilor omului, a mediului și a bunei guvernanțe și să prevadă măsuri pentru remedierea sa, să instituie și să mențină un mecanism de depunere a plângerilor, să monitorizeze eficacitatea măsurilor luate în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta directivă și să comunice public cu privire la diligența necesară. Pentru a asigura claritatea pentru întreprinderi, în special măsurile de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial și de încetare a acestora sau, atunci când acest lucru nu este posibil, ar trebui să se facă o distincție clară în prezenta directivă în ceea ce privește reducerea la minimum a impactului negativ real și furnizarea de măsuri pentru remedierea sa. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 28
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(28) Pentru a se asigura că diligența necesară face parte din politicile corporative ale întreprinderilor și în conformitate cu cadrul internațional relevant, întreprinderile ar trebui să integreze diligența necesară în toate politicile lor corporative și să implementeze o politică privind diligența necesară. Politica privind diligența necesară ar trebui să includă o descriere a abordării întreprinderii, inclusiv pe termen lung, în ceea ce privește diligența necesară, un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de angajații și filialele întreprinderii; o descriere a proceselor instituite pentru punerea în aplicare a obligației de diligență, inclusiv măsurile luate pentru a verifica respectarea codului de conduită și pentru a extinde aplicarea acestuia la relațiile de afaceri stabile. Codul de conduită ar trebui să se aplice tuturor funcțiilor și operațiunilor corporative relevante, inclusiv deciziilor de aprovizionare și achiziții. De asemenea, întreprinderile ar trebui să își actualizeze anual politica privind diligența necesară. |
(28) Pentru a se asigura că diligența necesară face parte din politicile corporative ale întreprinderilor și în conformitate cu cadrul internațional relevant, întreprinderile ar trebui să integreze diligența necesară în toate politicile lor corporative și să implementeze o politică privind diligența necesară. Politica privind diligența necesară ar trebui să includă o descriere a abordării întreprinderii, inclusiv pe termen lung, în ceea ce privește diligența necesară, un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de angajații și filialele întreprinderii; o descriere a proceselor instituite pentru punerea în aplicare a obligației de diligență, inclusiv măsurile luate pentru a verifica respectarea codului de conduită și pentru a extinde aplicarea acestuia la relațiile de afaceri. Codul de conduită ar trebui să se aplice tuturor funcțiilor și operațiunilor corporative relevante, inclusiv deciziilor de aprovizionare și achiziții. De asemenea, întreprinderile ar trebui să își evalueze și să își actualizeze cel puțin anual politica privind diligența necesară și ori de câte ori există motive întemeiate să se considere că pot apărea noi riscuri de impact negativ. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 30
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(30) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Pentru a permite o identificare cuprinzătoare a impactului negativ, o astfel de identificare ar trebui să se bazeze pe informații cantitative și calitative. De exemplu, în ceea ce privește impactul negativ asupra mediului, întreprinderea ar trebui să obțină informații cu privire la condițiile de referință în siturile sau infrastructurile cu risc mai ridicat din lanțurile valorice. Identificarea impactului negativ ar trebui să includă evaluarea situației drepturilor omului și a mediului într-un mod dinamic și la intervale regulate: înainte de o nouă activitate sau relație, înainte de luarea unor decizii majore sau de modificări în materie de operare; ca răspuns la modificările în raport cu mediul de operare sau în perspectiva acestora; și periodic, cel puțin o dată la 12 luni, pe toată durata unei activități sau a unei relații. Întreprinderile financiare reglementate care furnizează împrumuturi, credite sau alte servicii financiare ar trebui să identifice impactul negativ numai la începutul contractului. Atunci când identifică impactul negativ, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să identifice și să evalueze impactul modelului de afaceri și al strategiilor unui partener de afaceri, inclusiv practicile comerciale, de achiziții și de stabilire a prețurilor. În cazul în care întreprinderea nu poate să prevină, să oprească sau să reducă la minimum întregul impact negativ în același timp, aceasta ar trebui să fie în măsură să stabilească ordinea de prioritate a acțiunilor, cu condiția să ia măsurile aflate în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele specifice. |
(30) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice și să evalueze impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe. Pentru a permite o identificare cuprinzătoare a impactului negativ, o astfel de identificare ar trebui să se bazeze pe indicatori cantitativi și calitativi semnificativi privind colaborarea cu părțile interesate, pe o cartografiere a lanțurilor valorice ale întreprinderii, inclusiv pe informații pertinente, cum ar fi denumirile, amplasamentele, tipurile de produse și servicii furnizate, precum și pe filiale, furnizori și parteneri de afaceri. De exemplu, în ceea ce privește impactul negativ asupra mediului, întreprinderea ar trebui să obțină informații cu privire la condițiile de referință în siturile sau infrastructurile cu risc mai ridicat din lanțurile valorice. Identificarea impactului negativ ar trebui să includă evaluarea situației drepturilor omului și a mediului într-un mod dinamic și la intervale regulate: înainte de o nouă activitate sau relație, înainte de luarea unor decizii majore sau de modificări în materie de operare; ca răspuns la modificările în raport cu mediul de operare sau în perspectiva acestora; și periodic, cel puțin o dată la 12 luni, pe toată durata unei activități sau a unei relații. Consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al popoarelor indigene ar trebui să constituie o condiție preliminară pentru orice activitate care le afectează pământurile, teritoriile și resursele naturale. Atunci când identifică impactul negativ, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să identifice și să evalueze impactul modelului de afaceri și al strategiilor unui partener de afaceri, inclusiv practicile comerciale, de achiziții și de stabilire a prețurilor. În cazul în care întreprinderea nu poate să prevină, să oprească sau să atenueze întregul impact negativ în același timp, aceasta ar trebui să elaboreze și să pună în practică o strategie de stabilire a ordinii de prioritate în consultare cu părțile interesate, care ar trebui să ia în considerare gravitatea, probabilitatea, durata, răspândirea și reversibilitatea diferitelor impacturi negative reale și potențiale asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 32
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(32) În conformitate cu standardele internaționale, prevenirea și atenuarea, precum și încetarea și reducerea la minimum a impactului negativ ar trebui să țină seama de interesele celor afectați. Pentru a permite colaborarea continuă cu partenerul de afaceri din lanțul valoric în locul încetării relației de afaceri (dezangajare) și, eventual, al exacerbării impactului negativ, prezenta directivă ar trebui să asigure faptul că dezangajarea este o acțiune de ultimă instanță, în conformitate cu politica Uniunii de toleranță zero față de munca copiilor. Încetarea unei relații de afaceri în care a fost constatată munca copiilor ar putea expune copilul unui impact negativ și mai grav asupra drepturilor omului. Prin urmare, acest fapt ar trebui avut în vedere în cadrul procesului decizional cu privire la măsurile care se impun. |
(32) În conformitate cu standardele internaționale, prevenirea și atenuarea, precum și încetarea și remedierea impactului negativ ar trebui să țină seama de interesele celor afectați. Pentru a permite colaborarea continuă cu partenerul de afaceri din lanțul valoric în locul încetării relației de afaceri (dezangajare) și, eventual, al exacerbării impactului negativ, prezenta directivă ar trebui să asigure faptul că întreprinderile colaborează cu părțile interesate afectate și evaluează impactul negativ potențial al suspendării temporare a contractelor sau al încetării lor, pentru a evita prejudicii mai mari. Dezangajarea ar trebui prevăzută atunci când potențialul impact negativ este legat de o opresiune sistemică și organizată de stat și, prin urmare, nu poate fi prevenit prin acțiunile întreprinderii, precum și atunci când întreprinderea estimează că încetarea relației de afaceri nu va crea un impact negativ mai mare decât cel pe care intenționează să îl prevină sau să îl atenueze. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Pentru a respecta obligația de prevenire și atenuare în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. În cazul în care complexitatea măsurilor de prevenire o impune, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri de prevenire. Întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de asigurări contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderilor. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. Pentru a asigura prevenirea cuprinzătoare a impactului negativ real și potențial, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează prevenirea impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care au o relație de afaceri stabilă, cum ar fi finanțarea, de exemplu, prin finanțare directă, împrumuturi cu dobândă redusă, garanții de aprovizionare continuă și asistență pentru asigurarea finanțării, pentru a contribui la punerea în aplicare a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, sau orientări tehnice, de exemplu sub formă de cursuri de formare, modernizarea sistemelor de gestionare, precum și să colaboreze cu alte întreprinderi. |
(34) Pentru a respecta obligația de prevenire și atenuare în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri: întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri de prevenire. Planul de măsuri de prevenire ar trebui să fie actualizat în permanență prin colaborarea semnificativă cu părțile interesate și să fie bine adaptat la contextul operațiunilor întreprinderilor și al lanțului valoric. Planul ar trebui să identifice și să evalueze dacă modelul și strategiile de afaceri ale unei întreprinderi sunt adaptate la cerințele privind diligența necesară și să includă o strategie de stabilire a priorităților bazată pe gravitatea și probabilitatea impactului negativ potențial în cazul în care întreprinderea nu este în măsură să prevină sau să atenueze toate efectele negative potențiale în același timp. Întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener direct cu care au o relație de afaceri, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de asigurări contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderilor. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. Pentru a asigura prevenirea cuprinzătoare a impactului negativ real și potențial, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează prevenirea impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional pentru parteneri și furnizori, inclusiv pentru IMM-uri, cum ar fi finanțarea, de exemplu, prin finanțare directă, împrumuturi cu dobândă redusă, garanții de aprovizionare continuă și asistență pentru asigurarea finanțării, pentru a contribui la punerea în aplicare a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, sau orientări tehnice, de exemplu sub formă de cursuri de formare, modernizarea sistemelor de gestionare, precum și să colaboreze cu alte întreprinderi. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 36
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(36) Pentru a asigura eficacitatea prevenirii și atenuării potențialului impact negativ, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc să pună capăt relației de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial. Cu toate acestea, în cazurile în care potențialul impact negativ nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de atenuare descrise, directiva ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie să suspende temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de reducere la minimum, în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că aceste eforturi vor avea succes pe termen scurt; fie să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este grav. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. Este posibil ca prevenirea impactului negativ la nivelul partenerilor de afaceri indirecți să necesite colaborarea cu o altă întreprindere, de exemplu o întreprindere care are o relație contractuală directă cu furnizorul. În unele cazuri, o astfel de colaborare ar putea fi singura modalitate realistă de prevenire a impactului negativ, în special în cazul în care partenerul de afaceri indirect nu este pregătit să încheie un contract cu întreprinderea. În aceste cazuri, întreprinderea ar trebui să colaboreze cu entitatea care poate preveni sau atenua cât mai eficient impactul negativ la nivelul partenerului de afaceri indirect, respectând, în același timp, legislația concurenței. |
(36) În cazurile în care potențialul impact negativ nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de atenuare descrise, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și fie să suspende temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de atenuare, în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că aceste eforturi vor avea succes pe termen scurt; fie să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este legat de o opresiune sistemică și organizată de stat și, prin urmare, nu poate fi prevenit prin acțiunile întreprinderii, precum și în cazul în care întreprinderea estimează că încetarea relației de afaceri nu va crea un impact negativ mai mare decât cel pe care intenționează să îl prevină sau să îl atenueze. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor sau de a o suspenda temporar. Este posibil ca prevenirea impactului negativ la nivelul partenerilor de afaceri indirecți să necesite colaborarea cu o altă întreprindere, de exemplu o întreprindere care are o relație contractuală directă cu furnizorul. În unele cazuri, o astfel de colaborare ar putea fi singura modalitate realistă de prevenire a impactului negativ, în special în cazul în care partenerul de afaceri indirect nu este pregătit să încheie un contract cu întreprinderea. În aceste cazuri, întreprinderea ar trebui să colaboreze cu entitatea care poate preveni sau atenua cât mai eficient impactul negativ la nivelul partenerului de afaceri indirect, respectând, în același timp, legislația concurenței. |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 38
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(38) În temeiul obligațiilor de diligență necesară prevăzute de prezenta directivă, în cazul în care o întreprindere identifică un impact negativ real asupra drepturilor omului sau asupra mediului, aceasta ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a-l opri. Este de așteptat ca o întreprindere să poată opri impactul negativ real asupra propriilor activități și la nivelul filialelor. Cu toate acestea, ar trebui clarificat faptul că, în ceea ce privește partenerii de afaceri stabili, în cazul cărora nu se poate opri impactul negativ, întreprinderile ar trebui să reducă la minimum amploarea unui astfel de impact. Reducerea la minimum a amplorii impactului negativ ar trebui să necesite un rezultat care să fie cel mai apropiat posibil pentru a opri impactul negativ. Pentru a le oferi întreprinderilor claritate și securitate juridică, prezenta directivă ar trebui să definească acțiunile pe care ar trebui să le inițieze întreprinderile pentru a opri impactul negativ real asupra drepturilor omului și asupra mediului și pentru a reduce la minimum amploarea acestora, după caz, în funcție de circumstanțe. |
(38) În temeiul obligațiilor de diligență necesară prevăzute de prezenta directivă, în cazul în care o întreprindere identifică un impact negativ real asupra drepturilor omului, asupra mediului sau asupra bunei guvernanțe, aceasta ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a-l opri. Este de așteptat ca o întreprindere să poată opri impactul negativ real asupra propriilor activități și la nivelul filialelor. Cu toate acestea, ar trebui clarificat faptul că în cazul în care nu se poate opri impactul negativ, întreprinderile ar trebui să atenueze impactul și să asigure remedierea sa direct pentru persoanele sau comunitățile afectate sau să coopereze în acest sens. Atenuarea impactului negativ ar trebui să necesite un rezultat care să fie cel mai apropiat posibil pentru a opri impactul negativ. Remedierea ar trebui să urmărească să readucă persoanele afectate în situația în care ar fi fost dacă impactul negativ nu s-ar fi produs, dacă este posibil, și ar trebui să fie proporționale cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ. Pentru a le oferi întreprinderilor claritate și securitate juridică, prezenta directivă ar trebui să definească acțiunile pe care ar trebui să le inițieze întreprinderile pentru a opri impactul negativ real asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe și pentru a-l remedia. Măsurile de remediere ar trebui să se stabilească pe baza unei colaborări semnificative cu părțile interesate afectate și pot cuprinde restituirea sau reabilitarea, prezentarea de scuze și compensații financiare sau nefinanciare, evaluând dacă părțile interesate vulnerabile beneficiază echitabil de plățile compensatorii sau de alte forme de restituire. Întreprinderile ar trebui să ofere garanții că nu vor permite repetarea efectelor negative. Propunerea de măsuri de remediere prezentată de o întreprindere nu ar trebui să împiedice părțile interesate afectate să angajeze răspunderea civilă a întreprinderii și ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător de către instanțe în cadrul procedurilor civile. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 39
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(39) Pentru a respecta obligația de a opri și de a reduce la minimum amploarea impactului negativ real în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. Acestea ar trebui să neutralizeze impactul negativ sau să reducă la minimum amploarea acestuia, printr-o acțiune proporțională cu importanța și gradul impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ. Dacă este necesar pe fondul faptului că nu se poate opri imediat impactul negativ, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. De asemenea, întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener de afaceri direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora vor asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. În cele din urmă, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează oprirea sau reducerea la minimum a impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional IMM-urilor cu care au o relație de afaceri stabilă și să colaboreze cu alte entități, inclusiv, după caz, pentru a spori capacitatea întreprinderii de a opri impactul negativ. |
(39) Pentru a respecta obligația de a opri și de a reduce la minimum amploarea impactului negativ real în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri. Acestea ar trebui să neutralizeze impactul negativ sau să reducă la minimum amploarea acestuia, printr-o acțiune proporțională cu importanța și gradul impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ. Întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. Planul de măsuri corective ar trebui să fie elaborat prin colaborarea semnificativă continuă cu părțile interesate, urmărind în mod adecvat ducerea la îndeplinire a angajamentelor convenite, și să fie bine adaptat la contextul operațiunilor întreprinderilor și al lanțului valoric. Mai mult, planul ar trebui să determine și să evalueze dacă modelul și strategiile de afaceri ale întreprinderii sunt adaptate la cerințele privind diligența necesară. De asemenea, întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener de afaceri direct cu care au o relație de afaceri, potrivit cărora vor asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. În cele din urmă, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează oprirea sau atenuarea impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional partenerilor și furnizorilor, inclusiv IMM-urilor cu care au o relație de afaceri și să colaboreze cu alte entități, inclusiv pentru a spori capacitatea întreprinderii de a opri impactul negativ. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 41
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(41) Pentru a se asigura că impactul negativ real este oprit în mod eficace, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc de a înceta relația de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de a opri impactul negativ real sau de a-l reduce la minimum. Cu toate acestea, în cazurile în care nu s-a putut opri sau reduce la minimum impactul negativ real prin măsurile descrise, prezenta directivă ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a reduce la minimum impactul negativ, fie încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. |
(41) În cazurile în care nu s-a putut opri sau reduce la minimum impactul negativ real prin măsurile descrise, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză, fie suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a atenua impactul negativ, fie încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este legat de o opresiune sistemică și organizată de stat și, prin urmare, nu poate fi prevenit prin acțiunile întreprinderii, precum și în cazul în care întreprinderea estimează că încetarea relației de afaceri nu va crea un impact negativ mai mare decât cel pe care intenționează să îl prevină sau să îl atenueze. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor sau de a o suspenda temporar. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 42
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere persoanelor și organizațiilor posibilitatea de a depune plângeri direct la sediul lor în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Organizațiile care ar putea depune astfel de plângeri ar trebui să includă sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, precum și organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză, în cazul în care au cunoștință despre un impact negativ potențial sau real. Întreprinderile ar trebui să stabilească o procedură pentru tratarea plângerilor respective și să informeze lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor, după caz, cu privire la respectivele proceduri. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere nu ar trebui să împiedice reclamantul să exercite căi de atac. În conformitate cu standardele internaționale, plângerile ar trebui să poată prevedea în sarcina întreprinderii obligația de a lua măsuri adecvate ca urmare a plângerii și de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor. |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere persoanelor și organizațiilor posibilitatea de a depune avertizări timpurii și plângeri direct la sediul lor în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe în raport cu propriile lor operațiuni, cu operațiunile filialelor lor și cu operațiunile lanțului valoric desfășurate de entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri stabilă. Orice parte interesată ar trebui să aibă dreptul de a depune astfel de plângeri, inclusiv sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, comunitățile locale, popoarele indigene și organizațiile societății civile, apărătorii drepturilor omului și ai drepturilor de mediu, martorii direcți și victimele infracțiunilor de corupție comise de întreprindere sau de alte persoane juridice sau fizice al căror scop statutar este apărarea drepturilor omului, a mediului sau a bunei guvernanțe. Întreprinderile ar trebui să stabilească o procedură pentru tratarea plângerilor respective și transmiterea unui răspuns în timp util, precum și să informeze reclamanții și părțile interesate pertinente, inclusiv lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor, după caz, cu privire la respectivele proceduri. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere nu ar trebui să împiedice reclamantul să exercite căi de atac și să aibă acces efectiv la justiție. În conformitate cu standardele internaționale, întreprinderile ar trebui să ia măsuri ulterioare adecvate referitoare la plângere și să furnizeze informații cu privire la rezultatul procedurii, la măsurile și deciziile luate și la motivarea deciziilor. Plângerile ar trebui să poată prevedea în sarcina întreprinderii obligația de a lua măsuri adecvate ca urmare a plângerii și de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ, potențial sau real, care face obiectul plângerii. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor. |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 46
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(46) Pentru a oferi sprijin și instrumente practice întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, utilizând ca referință orientările și standardele internaționale relevante și în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, ar trebui să aibă posibilitatea de a emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice. |
(46) Pentru a oferi sprijin și instrumente practice întreprinderilor cu privire la modul în care ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care să asigure cu eficacitate respectarea acestor obligații și pentru a garanta punerea în aplicare efectivă și uniformă în toate statele membre, Comisia, utilizând ca referință orientările și standardele internaționale relevante și în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, dacă este cazul, cu Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, precum și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, ar trebui să emită orientări, inclusiv cu privire la următoarele aspecte: sectoare specifice cu risc ridicat; schimbul de resurse și de informații între întreprinderi și alte entități juridice în conformitate cu legislația concurenței; procese și resurse specifice pentru IMM-uri, pentru a sprijini aplicarea diligenței necesare; cartografierea lanțurilor valorice ale întreprinderilor, impacturi negative specifice, inclusiv impactul negativ asupra bunei guvernanțe; facilitarea accesului la justiție pentru victime; prevenirea și atenuarea riscurilor de represalii cu care se confruntă părțile interesate; diligență necesară sporită în zonele afectate de conflicte și cu risc ridicat; dezangajarea responsabilă; evaluarea și enumerarea dinamică a contextelor de opresiune sistemică și organizată de stat; metodologia și criteriile referitoare la sancțiunile administrative; integritatea și adecvarea sistemelor industriale și a inițiativelor care reunesc mai multe părți interesate; diligența necesară care ține seama de dimensiunea de gen și este adaptabilă din punct de vedere cultural; provocările cu care se confruntă micii agricultori. |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 47
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(47) Deși IMM-urile nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, acestea ar putea fi afectate de dispozițiile acesteia în calitate de contractanți sau subcontractanți ai întreprinderilor care intră în domeniul de aplicare. Cu toate acestea, scopul este de a reduce sarcina financiară sau administrativă asupra IMM-urilor, multe dintre acestea confruntându-se deja cu dificultăți în contextul crizei economice și sanitare mondiale. Pentru a sprijini IMM-urile, statele membre ar trebui să creeze și să opereze, individual sau în comun, site-uri web, portaluri sau platforme specializate, iar statele membre ar putea, de asemenea, să sprijine financiar IMM-urile și să le ajute să își consolideze capacitățile. Un astfel de sprijin ar trebui, de asemenea, să fie accesibil și, dacă este necesar, adaptat și extins la operatorii economici din amonte din țările terțe. Întreprinderile aflate în parteneriate de afaceri cu IMM-uri sunt, de asemenea, încurajate să le sprijine în respectarea măsurilor privind diligența necesară, în cazul în care astfel de cerințe ar pune în pericol viabilitatea IMM-urilor și ar utiliza cerințe echitabile, rezonabile, nediscriminatorii și proporționale față de IMM-uri. |
(47) Deși majoritatea IMM-urilor nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, acestea ar putea fi afectate de dispozițiile acesteia în calitate de contractanți sau subcontractanți ai întreprinderilor care intră în domeniul de aplicare. IMM-urile care nu sunt incluse în domeniul de aplicare, dar care decid să respecte în mod voluntar obligațiile de diligență în conformitate cu prezenta directivă ar trebui stimulate în acest sens și recompensate. În acest scop, statele membre sunt, de exemplu, încurajate să instituie sisteme de etichetare pentru a identifica IMM-urile corespunzătoare. Pentru a reduce sarcina financiară sau administrativă asupra IMM-urilor, multe dintre acestea confruntându-se deja cu dificultăți în contextul crizei economice și sanitare mondiale, precum și pentru a le sprijini, statele membre ar trebui să creeze și să opereze, individual sau în comun, site-uri web, portaluri sau platforme specializate. Un astfel de sprijin ar trebui, de asemenea, să fie accesibil și, dacă este necesar, adaptat și extins la operatorii economici din amonte din țările terțe. Statele membre ar trebui, de asemenea, să sprijine financiar IMM-urile prin finanțare specifică, să le ofere asistență tehnică pentru a le ajuta să respecte cerințele privind diligența necesară și să le ajute să își consolideze capacitățile. Întreprinderile aflate în parteneriate de afaceri cu IMM-uri sunt, de asemenea, încurajate să le sprijine în respectarea măsurilor privind diligența necesară, în cazul în care astfel de cerințe ar pune în pericol viabilitatea IMM-urilor și ar utiliza cerințe echitabile, rezonabile, nediscriminatorii și proporționale față de IMM-uri. |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 55
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(55) Pentru a asigura aplicarea și respectarea consecventă a dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive, autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să coopereze și să își coordoneze acțiunile. autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să coopereze și să își coordoneze acțiunile. În acest scop, Comisia ar trebui să instituie o rețea europeană a autorităților de supraveghere, iar autoritățile de supraveghere ar trebui să își acorde reciproc asistență în îndeplinirea sarcinilor care le revin. |
(55) Pentru a asigura aplicarea și respectarea consecventă a dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive, autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să coopereze și să își coordoneze acțiunile. autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să coopereze și să își coordoneze acțiunile. În acest scop, Comisia ar trebui să instituie o rețea europeană a autorităților de supraveghere, iar autoritățile de supraveghere ar trebui să își acorde reciproc asistență în îndeplinirea sarcinilor care le revin. Pentru a proteja condițiile de concurență echitabile și a atenua riscurile de alegere a unei instanțe mai favorabile care rezultă din asigurarea descentralizată a respectării normelor, Comisia ar trebui să sprijine statele membre cu orientări privind aplicarea și asigurarea respectării normelor și să monitorizeze conformarea la aceste orientări prin semestrul european pentru coordonarea politicilor, precum și să soluționeze posibilele deficiențe în recomandările adresate expres fiecărei țări. |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 70
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(70) Comisia ar trebui să evalueze și să raporteze dacă ar trebui adăugate noi sectoare pe lista sectoarelor cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă, pentru a o alinia la orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau în lumina unor dovezi clare privind exploatarea prin muncă, încălcările drepturilor omului sau amenințările emergente la adresa mediului, dacă lista convențiilor internaționale relevante prevăzută în prezenta directivă ar trebui modificată, în special în lumina evoluțiilor internaționale, sau dacă dispozițiile privind diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui extinse la impactul negativ asupra climei. |
(70) Comisia ar trebui să evalueze și să raporteze regulat dacă ar trebui adăugate noi sectoare pe lista sectoarelor cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă, inclusiv în concordanță cu orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau în lumina unor dovezi clare privind exploatarea prin muncă, încălcările drepturilor omului sau amenințările emergente la adresa bunei guvernări și a mediului și dacă lista convențiilor și instrumentelor internaționale relevante prevăzută în prezenta directivă ar trebui modificată, în special în lumina evoluțiilor internaționale. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a completa lista sectoarelor cu impact puternic. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Prezenta directivă se aplică întreprinderilor constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și care îndeplinesc una dintre următoarele condiții: |
1. Prezenta directivă se aplică tuturor întreprinderilor constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și care îndeplinesc una dintre următoarele condiții: |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar a avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă să fi fost generată în unul sau mai multe dintre următoarele sectoare: |
(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar este cotată la bursă sau a avut, în medie, peste 50 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 8 milioane EUR și/sau un bilanț mai mare de 4 milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale, cu condiția ca cel puțin 50 % din cifra sa de afaceri netă să fi fost generată în unul sau mai multe dintre următoarele sectoare cu impact puternic: |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) fabricarea textilelor, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; |
(i) fabricarea textilelor, a articolelor de îmbrăcăminte, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte și a articolelor din blană) și comerțul cu ridicata și cu amănuntul de îmbrăcăminte, încălțăminte și produse din piele în magazine specializate; |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; |
(ii) agricultură, alimentarea cu apă, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), grădini botanice și zoologice și activități din rezervații naturale, amenajarea teritoriului și gestionarea resurselor, fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv țițeiul, gazele naturale, cărbunele, lignitul, metalele și minereurile metalifere, precum și toate celelalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). |
(iii) mineritul și exploatarea de carieră, extracția și rafinarea, transportul și tratarea resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv țițeiul, gazele naturale, cărbunele, lignitul, metalele și minereurile metalifere, precum și toate celelalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare); |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) fabricarea calculatoarelor, a produselor electronice și optice, fabricarea echipamentelor electrice și fabricarea mașinilor și echipamentelor; |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiib (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiib) construcțiile, inclusiv construcția de clădiri, construcții civile și activități de construcții specializate; |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiic (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiic) activități financiare și de asigurări și activități imobiliare |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiid (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiid) furnizarea de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat, inclusiv producția, transportul, distribuția și comercializarea acestor produse; |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiid (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiie) activități juridice și contabile, inclusiv activitățile de audit; |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiif (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiif) servicii de cazare și alimentație publică și activități de curățenie; |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiig (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiig) activități de securitate și investigare, inclusiv activități de servicii ale sistemelor de securitate; |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiih (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiih) activități de ocupare a forței de muncă; |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiii (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iii i) activități de decontaminare și alte servicii de gestionare a deșeurilor, activități de colectare, tratare și eliminare a deșeurilor; recuperarea materialelor; |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiij (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iii j) activități în domeniul sănătății umane și al asistenței sociale, inclusiv activități de îngrijire la domiciliu; |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiik (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiik) activități de servicii de informare, inclusiv activități de prelucrare a datelor, de găzduire și activități conexe; portaluri web. |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) „impact negativ asupra drepturilor omului” înseamnă un impact negativ asupra persoanelor protejate, care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile sau uneia dintre interdicțiile enumerate în anexă partea I secțiunea 1, astfel cum sunt consacrate în convențiile internaționale enumerate în anexă partea I secțiunea 2; |
(c) „impact negativ asupra drepturilor omului” înseamnă orice impact negativ potențial sau real asupra persoanelor care rezultă din orice acțiune sau omisiune, care elimină sau reduce capacitatea unei persoane sau a unui grup de a se bucura de drepturi și de a fi protejat prin interdicții consacrate în convențiile și instrumentele internaționale, mai ales cele enumerate în anexă, partea I, secțiunea 1 și consacrate în anexă, partea I secțiunea 2, inclusiv jurisprudența ulterioară. Anexa respectivă este revizuită periodic și este coerentă cu obiectivele Uniunii în domeniul drepturilor omului. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a modifica listele din anexa I partea 1 secțiunile 1 și 2; |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ca (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ca) „impact negativ asupra bunei guvernări” înseamnă orice impact negativ potențial sau real din întregile lanțuri valorice ale întreprinderilor asupra bunei guvernări a unei țări, a unei regiuni sau a unui teritoriu, așa cum este definită în instrumentele internaționale de bună guvernare și anticorupție enumerate în anexa I, partea 1 secțiunea 3; Anexa respectivă este revizuită periodic și este coerentă cu obiectivele Uniunii în domeniul bunei guvernări. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a modifica lista din anexa I partea 1 secțiunea 3; |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera cb (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(cb) „zone afectate de conflicte și cu risc ridicat” înseamnă zone geografice în stare de conflict armat, conflict între state, război civil sau stare fragilă postconflict, zone aflate sub ocupație și/sau anexare, zone care se confruntă cu o guvernare și o securitate deficitare sau cu lipsa acestora, precum statele eșuate, zone care se confruntă cu violență și/sau încălcări grave pe scară largă ale dreptului internațional umanitar și/sau ale dreptului internațional al drepturilor omului, precum și zone în care aceste încălcări sunt sistemice și/sau impuse de stat; |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera n
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(n) „părți interesate” înseamnă angajații întreprinderii, angajații filialelor sale și alte persoane, grupuri, comunități sau entități ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri; |
(n) „părți interesate” înseamnă: |
|
(i) lucrătorii și angajații întreprinderii (inclusiv cei aflați în aranjamente informale) și reprezentanții lor, lucrătorii și angajații filialelor sale și reprezentanții lor, sindicatele, comunitățile locale, populațiile indigene, apărătorii drepturilor omului și ai drepturilor de mediu, organizațiile societății civile, martorii direcți ai infracțiunilor de corupție comise de întreprindere și victimele acestora și alte persoane, grupuri, comunități sau entități ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de impacturi negative asupra drepturilor omului, asupra mediului și a bunei guvernări legate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri din întregul lanț valoric; |
|
(ii) organizații care reprezintă persoanele, grupurile, comunitățile sau entitățile incluse la punctul (i) sau al căror scop statutar este apărarea drepturilor omului, a bunei guvernări, a mediului sau a climei; |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera na (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(na) „părți interesate vulnerabile” înseamnă persoane și grupuri de titulari de drepturi care se află în situații de marginalizare și de vulnerabilitate, din cauza unor contexte specifice sau a unor factori care se intersectează, inclusiv, printre altele, sexul, genul, vârsta, rasa, etnia, clasa, educația, identitatea indigenă, statutul de migrant, dizabilitatea, precum și statutul lor social și economic, care sunt cauzele unor impacturi negative diferențiate și adesea disproporționate și creează discriminare și obstacole suplimentare în calea participării și a accesului la justiție; |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera nb (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(nb) „apărători ai drepturilor omului” înseamnă persoane, grupuri și organe ale societății care promovează, protejează drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute sau fac eforturi pentru realizarea acestora; apărătorii drepturilor omului urmăresc promovarea și apărarea drepturilor civile și politice, precum și promovarea, apărarea și realizarea drepturilor economice, sociale și culturale; |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera nc (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(nc) „apărători ai drepturilor de mediu” înseamnă persoanele și grupurile care, în calitate personală sau profesională și în mod pașnic, depun eforturi pentru a proteja și a promova drepturile legate de mediu și climă, inclusiv de biodiversitate, apă, aer, teren, sol, floră și faună; |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera nd (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(nd) „implicarea semnificativă a părților interesate” înseamnă un proces interactiv, reactiv și continuu de colaborare cu părțile interesate, caracterizat printr-o comunicare bidirecțională, desfășurat cu bună-credință și care garantează punerea în aplicare adecvată a angajamentelor convenite și care implică furnizarea în timp util a tuturor informațiilor relevante de care au nevoie părțile interesate; procese adecvate de eliminare a barierelor din calea participării părților interesate vulnerabile (cum ar fi diferențele lingvistice, culturale, de gen și de putere, disensiuni în cadrul comunității), precum și o protecție adecvată pentru a asigura siguranța părților interesate și pentru a preveni răzbunările și represaliile; |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 4a |
|
Diligență necesară sporită în zonele afectate de conflicte și cu risc ridicat |
|
Statele membre se asigură că întreprinderile care funcționează în zonele afectate de conflicte și cu risc ridicat precum cele definite la articolul 3 litera (cb) își respectă obligațiile în virtutea dreptului internațional umanitar și exercită un nivel ridicat de diligență necesară care ține seama de conflicte în toate operațiunile și relațiile lor de afaceri prin integrarea în procesul lor de diligență necesară a unei analize a conflictelor, având la bază implicarea semnificativă și sensibilă la conflicte a părților interesate, care să vizeze cauzele profunde, factorii declanșatori și părțile implicate în conflict, precum și impactul activităților comerciale ale întreprinderii asupra conflictului. |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 5 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 5a |
|
Implicarea părților interesate |
|
1. Statele membre veghează ca întreprinderile să implice efectiv și semnificativ părțile interesate în îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul articolelor 4-11. |
|
2. În fiecare etapă și pe parcursul întregului proces de diligență necesară, întreprinderile au obligația de a asigura: |
|
(a) implicarea semnificativă a părților interesate într-un proces interactiv, reactiv și continuu, caracterizat prin comunicare bidirecțională, desfășurat cu bună credință, adaptat la și înlăturând barierele cu care se confruntă părțile interesate vulnerabile; |
|
(b) punerea la dispoziție la timp și completă a tuturor informațiilor relevante de care au nevoie părțile interesate, într-un mod accesibil și transparent, inclusiv a informațiilor relevante despre operațiuni, proiecte și investiții și impactul negativ real și potențial al acestora, în conformitate cu articolul 11; |
|
(c) o protecție adecvată a părților interesate împotriva riscului de represalii, în conformitate cu articolul 23; |
|
(d) o abordare care să țină seama de aspectele de gen și de cele culturale; |
|
(e) monitorizarea adecvată a punerii în aplicare a angajamentelor convenite. |
|
3. Implicarea lucrătorilor și a reprezentanților lucrătorilor nu aduce atingere Directivelor 2002/14/CE și 2009/38/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și Directivei 2001/86/CE a Consiliului. |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 6 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Identificarea impactului negativ real și potențial |
Identificarea și evaluarea impactului negativ real și potențial |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a identifica impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului care decurg din propriile operațiuni sau ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile lor valorice, din relațiile lor de afaceri stabile, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4). |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a identifica impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernări care decurg din propriile operațiuni sau ale filialelor și entităților lor din lanțurile lor valorice cu care întreprinderile au o relație de afaceri, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4). |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre se asigură că, în scopul identificării impactului negativ menționat la alineatul (1), după caz, pe baza unor informații cantitative și calitative, întreprinderile au dreptul de a utiliza resursele adecvate, inclusiv rapoartele independente și informațiile colectate prin procedura de tratare a plângerilor prevăzută la articolul 9. Întreprinderile organizează, de asemenea, după caz, consultări cu grupurile potențial afectate, inclusiv cu lucrătorii și cu alte părți interesate relevante, pentru a colecta informații cu privire la impactul negativ real sau potențial. |
4. Statele membre se asigură că, în scopul identificării și evaluării impactului negativ menționat la alineatul (1), întreprinderile iau măsuri și decizii pe baza: |
|
(a) unei inventarieri a lanțului valoric al întreprinderii și a unei divulgări a informațiilor relevante, inclusiv nume, locuri, tipuri de operațiuni, produse și servicii furnizate, precum și alte informații relevante privind filialele, sucursalele și relațiile de afaceri; |
|
(b) indicatorilor calitativi și cantitativi, inclusiv date defalcate; |
|
(c) rapoartelor independente și informațiilor colectate prin intermediul mecanismului de tratare a plângerilor prevăzut la articolul 9; |
|
(d) colaborării semnificative cu părțile interesate potențial afectate, în conformitate cu articolul 3 litera (nd); |
|
(e) contextului operațiunilor lor, ceea ce înseamnă că întreprinderile care își desfășoară activitatea în zone de conflict și în zone cu risc ridicat efectuează o diligență necesară sporită, sensibilă la conflicte, incluzând o analiză a conflictelor, a cauzelor profunde, a factorilor declanșatori și a părților implicate în conflict, precum și a impactului activităților întreprinderii asupra conflictului; |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. statele membre se asigură că, în scopul identificării impactului negativ menționat la alineatul (1), se pun la dispoziția întreprinderilor resurse adecvate și pot colabora cu Comisia în pregătirea resurselor necesare. Autoritățile de supraveghere definite la articolul 17 au competența de a desfășura activități de promovare și educaționale în această privință, inclusiv destinate întreprinderilor mai mici, care nu sunt supuse obligațiilor prevăzute în prezenta directivă. |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a preveni sau, în cazul în care prevenirea nu este posibilă sau nu este posibilă imediat, pentru a atenua în mod adecvat potențialul impact negativ asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului care au fost sau ar fi trebuit să fie identificate în temeiul articolului 6, în conformitate cu alineatele (2), (3), (4) și (5) din prezentul articol. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a preveni sau, în cazul în care prevenirea nu este posibilă sau nu este posibilă imediat, pentru a atenua în mod adecvat potențialul impact negativ asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernări care au fost sau ar fi trebuit să fie identificate în temeiul articolului 6. |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Întreprinderile au obligația de a lua următoarele măsuri, după caz: |
2. Întreprinderile au obligația de a lua măsuri adecvate, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele măsuri: |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) dacă este necesar, având în vedere natura sau complexitatea măsurilor necesare pentru prevenire, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri de prevenire, cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. Planul de măsuri de prevenire este elaborat în consultare cu părțile interesate afectate; |
(a) elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri de prevenire, cu termene rezonabile și clar definite pentru măsurile adecvate și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. Planul de măsuri de prevenire este elaborat în permanență prin implicarea semnificativă a părților interesate și este bine adaptat la contextul operațiunilor întreprinderilor și al lanțului valoric. Acesta determină și evaluează dacă modelul de afaceri și strategiile întreprinderii sunt adaptate la cerințele privind diligența necesară; include o strategie de stabilire a priorităților bazată pe gravitatea și probabilitatea impactului negativ potențial în cazul în care întreprinderea nu este în măsură să prevină sau să atenueze toate efectele negative potențiale în același timp; impune colaborarea cu părțile interesate afectate și evaluarea potențialelor efecte negative ale suspendării temporare sau ale rezilierii contractelor, pentru a evita un prejudiciu mai mare, prevede rezilierea contractelor atunci când potențialul impact negativ este legat de o opresiune sistemică și organizată de stat și, prin urmare, nu poate fi prevenit prin acțiunile întreprinderii și atunci când întreprinderea estimează că nu va crea un impact negativ mai mare decât cel menit să prevină sau să atenueze. |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Întreprinderile au obligația de a lua următoarele măsuri, după caz: |
3. Întreprinderile au obligația de a lua măsuri adecvate, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele măsuri: |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) neutralizarea impactului negativ sau reducerea la minimum a amplorii acestuia, inclusiv prin plata de daune către persoanele afectate și de compensații financiare către comunitățile afectate. Acțiunea trebuie să fie proporțională cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ; |
(a) oprirea și atenuarea impactului negativ, în cazul în care constată că a cauzat sau a contribuit la impactul respectiv de-a lungul întregului său lanț valoric; asigurarea remedierii integrale a daunelor direct în beneficiul persoanelor sau comunităților afectate sau cooperarea în vederea acesteia. Măsurile de remediere: |
|
(i) urmăresc să readucă persoanele afectate în situația în care ar fi fost dacă impactul negativ nu s-ar fi produs, dacă este posibil, și sunt proporționale cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ; |
|
(ii) se împart în mod echitabil între întreprindere și partenerul care cauzează prejudiciul sau contribuie la acesta; |
|
(iii) sunt stabilite pe baza unui angajament semnificativ cu părțile interesate afectate și pot include restituire sau reabilitare, prezentarea de scuze, compensații financiare sau nefinanciare, evaluând dacă părțile interesate vulnerabile beneficiază echitabil de plățile compensatorii sau de alte forme de restituire și luând măsuri pentru a preveni viitoarele efecte negative; |
|
(iv) nu împiedică părțile interesate afectate să angajeze răspunderea civilă a întreprinderilor și sunt luate în considerare în mod corespunzător de către instanțe în cadrul procedurilor civile. |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 8 – paragraful 3 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) dacă este necesar, în cazul în care nu se poate opri imediat impactul negativ, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. După caz, planul de măsuri corective este elaborat în consultare cu părțile interesate; |
(b) elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de acțiuni și măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite, cu instrumente și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. Planul de măsuri corective este elaborat prin implicarea semnificativă continuă a părților interesate, se urmărește în mod adecvat ducerea la îndeplinire a angajamentelor convenite și este bine adaptat la contextul operațiunilor întreprinderilor și al lanțului valoric. Acesta identifică și evaluează dacă modelul de afaceri și strategiile întreprinderii sunt adaptate la cerințele privind diligența necesară; impune colaborarea cu părțile interesate afectate și evaluarea impactului negativ al suspendării temporare sau al rezilierii contractelor, pentru a evita un prejudiciu mai mare și prevede rezilierea contractelor atunci când impactul negativ este legat de o opresiune sistemică și organizată de stat și, ca urmare, nu poate fi oprit sau atenuat prin acțiunile întreprinderii și atunci când întreprinderea estimează că nu va crea un impact negativ mai mare decât cel menit să fie oprit sau atenuat. |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 9 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Procedura de tratare a plângerilor |
Mecanismul de tratare a plângerilor |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre se asigură că plângerile pot fi depuse de: |
2. Statele membre se asigură că plângerile pot fi depuse de toate persoanele, grupurile, comunitățile, entitățile și organizațiile societății civile vizate de articolul 3 literele (n), (na), (nb) și (nc), precum și de persoanele fizice și juridice care le reprezintă. Dacă reclamantul este un copil, un tutore legal poate depune o plângere în numele copilului. |
(a) persoane care sunt afectate sau care au motive întemeiate să considere că ar putea fi afectate de un impact negativ; |
|
(b) sindicate și alți reprezentanți ai lucrătorilor ce reprezintă persoane care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză; |
|
(c) organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză. |
|
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre se asigură că reclamanții au dreptul: |
4. Statele membre se asigură că întreprinderile pun la dispoziția reclamanților și reprezentanților lor: |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera -a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-a) informații privind modul în care pot avea acces la aceste mecanisme de tratare a plângerilor și o descriere disponibilă public a procedurilor; |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera -aa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-aa) mecanisme de depunere a plângerilor legitime, accesibile, previzibile, sigure, echitabile, transparente, compatibile cu drepturile și adaptabile, care să permită părților interesate, în special titularilor de drepturi afectați real sau potențial, să aibă o participare semnificativă la crearea și evaluarea unor astfel de mecanisme independente de depunere a plângerilor; |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera -ab (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-ab) garanții că nu se recurge la retorsiune, garanții de confidențialitate și de anonimitate pentru părțile interesate; |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera -ac (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(-ac) informații complete și în timp util, inclusiv indicații clare privind calendarul măsurilor și acțiunilor întreprinse în contextul unei anumite plângeri, rezultatul procedurii și justificarea detaliată a acesteia; |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) de a solicita întreprinderii căreia i-au adresat o plângere în temeiul alineatului (1) să ia măsuri adecvate ca urmare a plângerii și |
(a) acțiuni adecvate, în timp util și efective ca urmare a plângerii din partea întreprinderii căreia i-au adresat o plângere în temeiul alineatului (1), |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. |
(b) ocazia de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ, potențial sau real, care face obiectul plângerii; |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera ba (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ba) remedierea integrală, așa cum se menționează la articolul 8 alineatul (3) litera (b) și în sensul acestuia, prin intermediul mecanismului de tratare a plângerilor și garanții că prejudiciile care fac obiectul plângerii nu se vor repeta. Măsura de remediere este proporțională cu importanța și amploarea impactului negativ; |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera bb (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(bb) accesul neîngrădit la procedura privind suspiciunile motivate, așa cum este descrisă la articolul 19, la mecanismele judiciare publice descrise la articolul 22 și la orice alt mecanism judiciar sau nejudiciar, indiferent de recurgerea de către acestea la un mecanism de tratare a plângerilor și indiferent dacă au utilizat sau nu căile de atac nejudiciare. |
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 13
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, poate emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice. |
1. Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu, dacă este cazul, cu Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, precum și cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, emite orientări referitoare la obligațiile concrete în baza articolelor 5-11, precum și la următoarele aspecte: |
|
(a) sectoare specifice de activitate economică cu grad ridicat de risc care au un impact negativ semnificativ asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernanțe, inclusiv sectoarele menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (b); |
|
(b) schimbul de resurse și de informații între întreprinderi și alte entități juridice cu scopul de a preveni, a atenua și a remedia impactul negativ în conformitate cu legislația concurenței; |
|
(c) procese și resurse specifice și schimb de informații pentru IMM-uri, pentru a le permite să aplice obligația de diligență în cadrul operațiunilor lor; |
|
(d) inventarierea lanțurilor valorice ale întreprinderilor și a proceselor eficiente de monitorizare a conduitelor partenerilor de-a lungul întregului lanț valoric; |
|
(e) impacturi negative specifice, inclusiv impacturi negative asupra bunei guvernări; |
|
(f) politici și practici comerciale, de achiziții și de stabilire a prețurilor responsabile și sustenabile; |
|
(g) facilitarea accesului la justiție al victimelor, inclusiv în ceea ce privește acțiunile colective, acțiunile de reprezentare, costurile nediscriminatorii ale procedurilor și termenele de prescripție adecvate; |
|
(h) prevenirea și atenuarea riscurilor de represalii cu care se confruntă părțile interesate, inclusiv apărătorii drepturilor omului și ai mediului, pentru participarea lor; |
|
(i) aplicarea unei diligențe necesare sporite în zonele afectate de conflicte, în situațiile de ocupație militară și în teritoriile care nu se autoguvernează; |
|
(j) retragerea responsabilă din relațiile de afaceri dăunătoare; |
|
(k) evaluarea și enumerarea dinamică a contextelor în care efectele negative sunt legate de opresiunea sistemică și organizată de stat și în care, ca urmare, implicarea semnificativă, prevenirea și atenuarea devin imposibile; |
|
(l) metodologia și criteriile care trebuie utilizate de autoritățile de supraveghere pentru a lua decizii referitoare la sancțiunile administrative și la natura și armonizarea sancțiunilor efective, proporționale și disuasive; |
|
(m) evaluarea integrității mecanismelor sectorului și a inițiativelor multipartite, precum și a caracterului adecvat al acestora, în special includerea perspectivelor societății civile și ale părților interesate în audituri; |
|
(n) măsurile pe care întreprinderile ar trebui să le ia pentru a asigura diligența necesară care să țină seama de dimensiunea de gen și de cultură; |
|
(o) măsurile pe care întreprinderile ar trebui să le adopte pentru a soluționa problemele cu care se confruntă micii proprietari, inclusiv accesul la un venit de subzistență. |
|
2. Având în vedere importanța punerii în aplicare uniforme la nivelul autorităților statelor membre pentru a asigura condiții de concurență echitabile, respectarea acestor orientări trebuie monitorizată prin semestrul european pentru coordonarea politicilor, iar potențialele deficiențe ar trebui soluționate în recomandările destinate expres fiecărei țări. |
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 1 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Încălcări ale drepturilor și ale interdicțiilor incluse în acordurile internaționale privind drepturile omului |
1. Drepturi și interdicții incluse în acordurile internaționale privind drepturile omului |
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 1 – partea introductivă (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Astfel de drepturi și interdicții includ, printre altele: |
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Încălcarea dreptului popoarelor de a dispune de resursele naturale ale teritoriului și de a nu fi private de mijloace de subzistență, în conformitate cu articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. |
1. dreptul popoarelor de a dispune de resursele naturale ale teritoriului și de a nu fi private de mijloace de subzistență, în conformitate cu articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; |
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Încălcarea dreptului la viață și securitate, în conformitate cu articolul 3 din Declarația universală a drepturilor omului. |
2. dreptul la viață și securitate, în conformitate cu articolul 3 din Declarația universală a drepturilor omului; |
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Încălcarea interzicerii torturii, a tratamentelor crude, inumane sau degradante, în conformitate cu articolul 5 din Declarația universală a drepturilor omului. |
3. interzicerea torturii, a tratamentelor crude, inumane sau degradante, în conformitate cu articolul 5 din Declarația universală a drepturilor omului; |
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Încălcarea dreptului la libertate și securitate, în conformitate cu articolul 9 din Declarația universală a drepturilor omului. |
4. dreptul la libertate și securitate, în conformitate cu articolul 9 din Declarația universală a drepturilor omului; |
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
5. Încălcarea interdicției de a se efectua imixiuni arbitrare sau ilegale în viața privată, în familia, în locuința sau în corespondența unei persoane și atingerile aduse reputației unei persoane, în conformitate cu articolul 17 din Declarația universală a drepturilor omului. |
5. interdicția de a se efectua imixiuni arbitrare sau ilegale în viața privată, în familia, în locuința sau în corespondența unei persoane și atingerile aduse reputației unei persoane, în conformitate cu articolul 17 din Declarația universală a drepturilor omului; |
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
6. Încălcarea interdicției de a se efectua imixiuni în libertatea gândirii, a conștiinței și a religiei, în conformitate cu articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului. |
6. interdicția de a se efectua imixiuni în libertatea gândirii, a conștiinței și a religiei, în conformitate cu articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului; |
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Încălcarea dreptului de a beneficia de condiții de muncă corecte și favorabile, inclusiv de un salariu echitabil, de condiții de muncă decente, sigure și sănătoase și de o limitare rezonabilă a programului de lucru, în conformitate cu articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
7. dreptul de a beneficia de condiții de muncă corecte și favorabile, inclusiv de o remunerație care să asigure un trai decent, de condiții de muncă sigure și sănătoase și de o limitare rezonabilă a programului de lucru. Acesta include atât dreptul la un salariu echitabil pentru angajați, cât și dreptul la un venit de subzistență pentru lucrătorii independenți și micii proprietari, în conformitate cu articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale; |
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 1 – punctul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7a. dreptul la un nivel de trai adecvat pentru propria persoană și pentru familie, inclusiv hrană, îmbrăcăminte și locuință adecvate, precum și dreptul la îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și cu articolul 25 alineatul (1) din Declarația universală a drepturilor omului; |
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 8
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
8. Încălcarea interdicției de a se restricționa accesul lucrătorilor la locuințe adecvate, în cazul în care aceștia sunt cazați în locuințe oferite de întreprindere, și de a se restricționa accesul lucrătorilor la hrană, îmbrăcăminte, apă și salubritate adecvate la locul de muncă, în conformitate cu articolul 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
8. interdicția de a se restricționa accesul lucrătorilor la locuințe adecvate, în cazul în care aceștia sunt cazați în locuințe oferite de întreprindere, și de a se restricționa accesul lucrătorilor la hrană, îmbrăcăminte, apă și salubritate adecvate la locul de muncă, în conformitate cu articolul 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale; |
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
9. Încălcarea dreptului copilului de a i se acorda prioritate interesului său superior în toate deciziile și acțiunile care îl afectează, în conformitate cu articolul 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului copiilor de a se dezvolta la întregul lor potențial, în conformitate cu articolul 6 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului copiilor la cel mai înalt standard de sănătate posibil, în conformitate cu articolul 24 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului la securitate socială și la un nivel de trai adecvat, în conformitate cu articolul 26 și 27 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului copiilor la educație, în conformitate cu articolul 28 din Convenția cu privire la drepturile copilului. Încălcarea dreptului copiilor de a fi protejați împotriva tuturor formelor de exploatare sexuală și abuz sexual și împotriva răpirii, vânzării sau deplasării ilegale într-un alt loc din țara lor sau din afara acesteia în scopul exploatării, în conformitate cu articolele 34 și 35 din Convenția cu privire la drepturile copilului. |
9. dreptul copilului de a i se acorda prioritate interesului său superior în toate deciziile și acțiunile care îl afectează, în conformitate cu articolul 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului; dreptul copiilor de a se dezvolta la întregul lor potențial, în conformitate cu articolul 6 din Convenția cu privire la drepturile copilului; dreptul copiilor la cel mai înalt standard de sănătate posibil, în conformitate cu articolul 24 din Convenția cu privire la drepturile copilului; dreptul la securitate socială și la un nivel de trai adecvat, în conformitate cu articolul 26 și 27 din Convenția cu privire la drepturile copilului; dreptul copiilor la educație, în conformitate cu articolul 28 din Convenția cu privire la drepturile copilului; dreptul copiilor de a fi protejați împotriva tuturor formelor de exploatare sexuală și abuz sexual și împotriva răpirii, vânzării sau deplasării ilegale într-un alt loc din țara lor sau din afara acesteia în scopul exploatării, în conformitate cu articolele 34 și 35 din Convenția cu privire la drepturile copilului; |
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 10
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
10. Încălcarea interdicției de a se angaja copii care nu au împlinit vârsta de școlarizare obligatorie și, în orice caz, care au vârsta mai mică de 15 ani, cu excepția cazului în care legea locului de muncă prevede acest lucru în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) și cu articolele 4-8 din Convenția (nr. 138) a Organizației Internaționale a Muncii privind vârsta minimă, 1973. |
10. interdicția de a se angaja copii care nu au împlinit vârsta de școlarizare obligatorie și, în orice caz, care au vârsta mai mică de 15 ani, cu excepția cazului în care legea locului de muncă prevede acest lucru în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) și cu articolele 4-8 din Convenția (nr. 138) a Organizației Internaționale a Muncii privind vârsta minimă, 1973; |
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Anexă – partea I – secțiunea 1 – punctul 11 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
11. Încălcarea interdicției privind munca copiilor în temeiul articolului 32 din Convenția cu privire la drepturile copilului, inclusiv privind cele mai grave forme ale muncii copiilor (persoane cu vârsta sub 18 ani), în conformitate cu articolul 3 din Convenția (nr. 182) a Organizației Internaționale a Muncii privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999. Printre acestea se numără: |
11. interdicția privind munca copiilor în temeiul articolului 32 din Convenția cu privire la drepturile copilului, inclusiv privind cele mai grave forme ale muncii copiilor (persoane cu vârsta sub 18 ani), în conformitate cu articolul 3 din Convenția (nr. 182) a Organizației Internaționale a Muncii privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999. Printre acestea se numără: |
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 12
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
12. Încălcarea interzicerii muncii forțate. Prin muncă forțată se înțelege orice muncă sau serviciu pretins unei persoane sub amenințarea unei pedepse și pentru care acea persoană nu s-a oferit de bunăvoie, de exemplu ca urmare a servituții pentru datorii sau a traficului de persoane. Sunt excluse din această noțiune muncile sau serviciile care respectă articolul 2 alineatul (2) din Convenția (nr. 29) a Organizației Internaționale a Muncii privind munca forțată din 1930 sau articolul 8 alineatul (3) litera (b) și litera (c) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; |
12. interzicerea muncii forțate. Prin muncă forțată se înțelege orice muncă sau serviciu pretins unei persoane sub amenințarea unei pedepse și pentru care acea persoană nu s-a oferit de bunăvoie, de exemplu ca urmare a servituții pentru datorii sau a traficului de persoane. Sunt excluse din această noțiune muncile sau serviciile care respectă articolul 2 alineatul (2) din Convenția (nr. 29) a Organizației Internaționale a Muncii privind munca forțată din 1930 sau articolul 8 alineatul (3) litera (b) și litera (c) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; |
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 13
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
13. Încălcarea interzicerii tuturor formelor de sclavie, a practicilor similare sclaviei, a șerbiei sau a altor forme de dominație sau opresiune la locul de muncă, cum ar fi exploatarea economică sau sexuală extremă și umilirea, în conformitate cu articolul 4 din Declarația universală a drepturilor omului și cu articolul 8 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. |
13. interzicerea tuturor formelor de sclavie, a practicilor similare sclaviei, a șerbiei sau a altor forme de dominație sau opresiune la locul de muncă, cum ar fi exploatarea economică sau sexuală extremă și umilirea, în conformitate cu articolul 4 din Declarația universală a drepturilor omului și cu articolul 8 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; |
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 14
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
14. Încălcarea interzicerii traficului de persoane în conformitate cu articolul 3 din Protocolul de la Palermo privind prevenirea, eliminarea și sancționarea traficului de persoane, în special a traficului de femei și copii, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale. |
14. interzicerea traficului de persoane în conformitate cu articolul 3 din Protocolul de la Palermo privind prevenirea, eliminarea și sancționarea traficului de persoane, în special a traficului de femei și copii, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale; |
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Anexă – partea I – secțiunea 1 – punctul 15 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
15. Încălcarea dreptului la libertatea de asociere și de întrunire și a drepturilor de organizare și de negociere colectivă în conformitate cu articolul 20 din Declarația universală a drepturilor omului, articolele 21 și 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, articolul 8 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, cu Convenția (nr. 87) a Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical din 1948 și cu Convenția (nr. 98) a Organizației Internaționale a Muncii privind dreptul de organizare și negociere colectivă din 1949, inclusiv a următoarelor drepturi: |
15. dreptul la libertatea de asociere și de întrunire și a drepturilor de organizare și de negociere colectivă în conformitate cu articolul 20 din Declarația universală a drepturilor omului, articolele 21 și 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, articolul 8 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, cu Convenția (nr. 87) a Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical din 1948 și cu Convenția (nr. 98) a Organizației Internaționale a Muncii privind dreptul de organizare și negociere colectivă din 1949, inclusiv a următoarelor drepturi: |
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 16
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
16. Încălcarea interzicerii tratamentului inegal în ceea ce privește încadrarea în muncă, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de cerințele privind încadrarea în muncă, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Convenția (nr. 100) a Organizației Internaționale a Muncii privind egalitatea de remunerare, 1951, articolele 1 și 2 din Convenția (nr. 111) a Organizației Internaționale a Muncii privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și ocuparea forței de muncă), 1958 și articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. Inegalitatea de tratament include, în special, plata unei remunerații inegale pentru o muncă de aceeași valoare< |
16. interzicerea tratamentului inegal în ceea ce privește încadrarea în muncă, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de cerințele privind încadrarea în muncă, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Convenția (nr. 100) a Organizației Internaționale a Muncii privind egalitatea de remunerare, 1951, articolele 1 și 2 din Convenția (nr. 111) a Organizației Internaționale a Muncii privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și ocuparea forței de muncă), 1958 și articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale; Inegalitatea de tratament include, în special, plata unei remunerații inegale pentru o muncă de aceeași valoare< |
Amendamentul 96
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 17
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
17. Încălcarea interdicției de a nu acorda un salariu decent, în conformitate cu articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
17. interdicția de a nu acorda un salariu decent, în conformitate cu articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale; |
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Anexă – partea I – secțiunea 1 – punctul 18 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
18. Încălcarea interdicției de a provoca degradările măsurabile ale mediului, cum ar fi schimbările dăunătoare ale solului, poluarea apei sau a aerului, emisiile nocive sau consumul excesiv de apă sau orice alt impact asupra resurselor naturale, care |
18. interdicția de a provoca degradări cantitative și calitative ale mediului, cum ar fi schimbările dăunătoare ale solului, poluarea apei sau a aerului, emisiile nocive sau consumul excesiv de apă sau orice alt impact asupra resurselor naturale, care |
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Anexă – partea I – secțiunea 1 – punctul 18 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) afectează integritatea ecologică, cum ar fi defrișările, |
(e) afectează integritatea ecologică, cum ar fi defrișările, și valoarea intrinsecă a ecosistemelor, precum și a relațiilor dintre acestea; |
Amendamentul 99
Propunere de directivă
Anexă – partea I – secțiunea 1 – punctul 18 – ultimul paragraf
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
în conformitate cu articolul 3 din Declarația universală a drepturilor omului, articolul 5 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și articolul 12 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
în conformitate cu articolul 3 din Declarația universală a drepturilor omului, articolul 5 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și articolul 12 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și dreptul la un mediu curat, sănătos și sustenabil; |
Amendamentul 100
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 19
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
19. Încălcarea interdicției de a evacua în mod ilegal persoane de pe terenuri, păduri și ape sau de a le ocupa ilegal, atunci când se achiziționează, dezvoltă sau utilizează în alt mod terenuri, păduri și ape, inclusiv prin defrișări, dacă utilizarea acestora asigură subzistența unei persoane în conformitate cu articolul 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. |
19. interdicția de a evacua în mod ilegal persoane de pe terenuri, păduri și ape sau de a le ocupa ilegal, atunci când se achiziționează, dezvoltă sau utilizează în alt mod terenuri, păduri și ape, inclusiv prin defrișări, dacă utilizarea acestora asigură subzistența unei persoane în conformitate cu articolul 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale; |
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 1 – punctul 20
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
20. Încălcarea dreptului popoarelor indigene la terenurile, teritoriile și resursele pe care, în mod tradițional, le-au deținut, ocupat sau utilizat ori pe care le-au dobândit în alt mod în conformitate cu articolul 25, articolul 26 alineatele (1) și (2), articolul 27 și articolul 29 alineatul (2) din Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene. |
20. dreptul popoarelor indigene la terenurile, teritoriile și resursele pe care, în mod tradițional, le-au deținut, ocupat sau utilizat ori pe care le-au dobândit în alt mod în conformitate cu articolul 25, articolul 26 alineatele (1) și (2), articolul 27 și articolul 29 alineatul (2) din Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene; |
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 1 – punctul 20 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
20a. dreptul popoarelor indigene la autodeterminare, în conformitate cu articolul 3 din Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene și dreptul lor de a-și da, modifica, refuza sau retrage consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză pentru intervențiile, deciziile și activitățile care le pot afecta terenurile, teritoriile, resursele și drepturile, în conformitate cu articolul 10, articolul 11 alineatul (2), articolele 19 și 28, articolul 29 alineatul (2) și articolul 32 alineatul (2) din Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene și cu articolul 6 și articolul 16 alineatul (2) din Convenția nr. 169 referitoare la populațiile indigene și tribale a OIM din 1989; |
Amendamentul 103
Propunere de directivă
Anexă – partea I – punctul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
21. Încălcarea unei interdicții sau a unui drept care nu intră sub incidența punctelor 1-20 de mai sus, dar care este inclus(ă) în acordurile privind drepturile omului enumerate în secțiunea 2 din prezenta parte, care afectează în mod direct un interes juridic protejat în acordurile respective, cu condiția ca întreprinderea în cauză să fi putut stabili în mod rezonabil riscul unei astfel de atingeri și măsurile adecvate de luat în vederea respectării obligațiilor menționate la articolul 4 din directivă, ținând seama de toate circumstanțele relevante ale operațiunilor sale, cum ar fi contextul sectorial și operațional. |
21. o interdicție sau un drept care nu intră sub incidența punctelor 1-20 de mai sus, dar care este inclus(ă) în acordurile privind drepturile omului enumerate în secțiunea 2 din prezenta parte. |
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Convenții privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului |
2. Convenții și instrumente privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului |
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – partea introductivă (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Astfel de convenții și instrumente includ, printre altele: |
Amendamentul 106
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 6 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția internațională pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate; |
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 7 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Declarația Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea violenței împotriva femeilor; |
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 2 – liniuța 10
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
— Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene |
— Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene, Orientările Grupului pentru Dezvoltare al ONU privind problemele popoarelor indigene (2009) și Orientările privind consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză ale Programului Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea emisiilor cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor în țările în curs de dezvoltare (2013); |
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 10 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Declarația Organizației Națiunilor Unite privind apărătorii drepturilor omului; |
Amendamentul 110
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 10 b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția internațională a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora; |
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 2 – liniuța 11
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
— Declarația privind drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice |
— Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice; |
Amendamentul 112
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 11 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Declarația Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau convingeri; |
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 11 b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile agricultorilor și ale altor persoane care își desfășoară activitatea în zonele rurale; |
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 12 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Protocolul Organizației Națiunilor Unite împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate; |
Amendamentul 115
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 14 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) referitoare la populațiile indigene și tribale, 1989 (nr. 169); |
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 14 b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind lucrătorii casnici, 2011 (nr. 189); |
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 14 c (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind violența și hărțuirea, 2019 (nr. 190); |
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Anexa I – Partea I – secțiunea 2 – liniuța 20 a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția (nr. 155) privind sănătatea și securitatea în muncă, 1981; |
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Instrumentele de drept internațional umanitar, inclusiv: |
|
- cele patru convenții de la Geneva din 1949: |
|
- Convenția (I) pentru îmbunătățirea sorții răniților și bolnavilor din forțele armate în campanie; |
|
- Convenția (II) pentru îmbunătățirea sorții răniților, bolnavilor și naufragiaților din forțele armate pe mare; |
|
- Convenția (III) referitoare la tratamentul prizonierilor de război; |
|
- Convenția (IV) referitoare la protecția persoanelor civile în timp de război; |
|
- Protocoale adiționale la Convențiile de la Geneva; |
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale; |
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 c (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Principiile fundamentale și orientările Organizației Națiunilor Unite privind dreptul la recurs și la despăgubiri al victimelor încălcărilor grave ale dreptului internațional al drepturilor omului și al victimelor încălcărilor grave ale dreptului internațional umanitar; |
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 d (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Rezoluția nr. 76/300 a Adunării Generale a ONU privind dreptul omului la un mediu curat, sănătos și sustenabil; |
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 e (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Rezoluțiile nr. 64/292, nr. 68/157 și 45/8 ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite privind dreptul omului la apă potabilă și salubritate; |
Amendamentul 124
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 f (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; |
Amendamentul 125
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 12 g (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri; |
Amendamentul 126
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 h (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția europeană a drepturilor omului; |
Amendamentul 127
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 i (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; |
Amendamentul 128
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 j (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Carta socială europeană; |
Amendamentul 129
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 23 k (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția europeană referitoare la statutul juridic al lucrătorului migrant; |
Amendamentul 130
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 12 l (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
— Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. |
Amendamentul 131
Propunere de directivă
Anexă – partea I – secțiunea 3 (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3. Instrumentele de bună guvernare și anticorupție |
|
Astfel de instrumente includ, printre altele: |
|
- Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, 2003; |
|
- Declarația Organizației Națiunilor Unite privind principiile fundamentale de justiție pentru victimele criminalității și ale abuzului de putere, 1985; |
|
- Principiile fundamentale ale ONU privind independența sistemului judiciar, 1985; |
|
- Convenția Consiliului Europei privind dreptul civil în domeniul corupției, 1999; |
|
- Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, 1997; |
|
- Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene, 1997; |
|
- Principiul zece privind combaterea corupției din Pactul mondial al ONU; |
|
- Codul de conduită al Organizației Națiunilor Unite pentru reprezentanții autorităților de aplicare a legii, 1979. |
PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ
Titlu |
Diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și modificarea Directivei (UE) 2019/1937 |
|||
Referințe |
COM(2022)0071 – C9-0050/2022 – 2022/0051(COD) |
|||
Comisie competentă Data anunțului în plen |
JURI 4.4.2022 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
AFET 4.4.2022 |
|||
Comisii asociate - data anunțului în plen |
15.9.2022 |
|||
Raportor/Raportoare pentru aviz Data numirii |
Raphaël Glucksmann 11.5.2022 |
|||
Examinare în comisie |
10.10.2022 |
|
|
|
Data adoptării |
24.1.2023 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
41 19 5 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Alexander Alexandrov Yordanov, François Alfonsi, Petras Auštrevičius, Traian Băsescu, Reinhard Bütikofer, Susanna Ceccardi, Włodzimierz Cimoszewicz, Anna Fotyga, Michael Gahler, Sunčana Glavak, Raphaël Glucksmann, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Sandra Kalniete, Dietmar Köster, Andrius Kubilius, Ilhan Kyuchyuk, David Lega, Miriam Lexmann, Nathalie Loiseau, Leopoldo López Gil, Antonio López-Istúriz White, Thierry Mariani, Pedro Marques, Marisa Matias, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Sven Mikser, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Matjaž Nemec, Gheorghe-Vlad Nistor, Urmas Paet, Demetris Papadakis, Kostas Papadakis, Tonino Picula, Giuliano Pisapia, Thijs Reuten, Nacho Sánchez Amor, Isabel Santos, Mounir Satouri, Radosław Sikorski, Jordi Solé, Sergei Stanishev, Dragoș Tudorache, Hilde Vautmans, Thomas Waitz, Charlie Weimers, Isabel Wiseler-Lima, Salima Yenbou, Bernhard Zimniok, Željana Zovko |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Anna-Michelle Asimakopoulou, Özlem Demirel, Markéta Gregorová, Karsten Lucke, Erik Marquardt, Carina Ohlsson, María Soraya Rodríguez Ramos, Mick Wallace |
|||
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final |
Manon Aubry, Damien Carême, Theresa Muigg, Younous Omarjee, Ivan Štefanec |
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
41 |
+ |
ECR |
Anna Fotyga |
PPE |
Andrius Kubilius |
RENEW |
Petras Auštrevičius, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Javier Nart, Urmas Paet, María Soraya Rodríguez Ramos, Dragoș Tudorache, Salima Yenbou |
S&D |
Włodzimierz Cimoszewicz, Raphaël Glucksmann, Dietmar Köster, Karsten Lucke, Pedro Marques, Sven Mikser, Theresa Muigg, Matjaž Nemec, Carina Ohlsson, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Giuliano Pisapia, Thijs Reuten, Isabel Santos, Sergei Stanishev, Nacho Sánchez Amor |
The Left |
Manon Aubry, Özlem Demirel, Marisa Matias, Younous Omarjee, Mick Wallace |
Verts/ALE |
François Alfonsi, Reinhard Bütikofer, Damien Carême, Markéta Gregorová, Erik Marquardt, Mounir Satouri, Jordi Solé, Thomas Waitz |
19 |
- |
ECR |
Charlie Weimers
|
ID |
Thierry Mariani, Bernhard Zimniok |
NI |
Kostas Papadakis |
PPE |
Alexander Alexandrov Yordanov, Anna‑Michelle Asimakopoulou, Traian Băsescu, Michael Gahler, Sandra Kalniete, David Lega, Leopoldo López Gil, Antonio López‑Istúriz White, David McAllister, Vangelis Meimarakis, Francisco José Millán Mon, Radosław Sikorski, Ivan Štefanec, Željana Zovko |
RENEW |
Hilde Vautmans |
5 |
0 |
ID |
Susanna Ceccardi |
PPE |
Sunčana Glavak, Miriam Lexmann, Gheorghe‑Vlad Nistor, Isabel Wiseler‑Lima |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL (25.1.2023)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937
(COM(2022)0071 – C9‑0050/2022 – 2022/0051(COD))
Raportor pentru aviz (*): Barry Andrews
(*) Procedura comisiei asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură
AMENDAMENTE
Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) Lanțul valoric ar trebui să acopere activitățile legate de producția unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și utilizarea și eliminarea produsului, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri stabili ai întreprinderii. Aceasta ar trebui să includă partenerii de afaceri stabili din amonte, direcți și indirecți, care proiectează, extrag, fabrică, transportă, stochează și furnizează materii prime, produse, părți ale produselor sau furnizează întreprinderii servicii necesare pentru desfășurarea activităților întreprinderii, precum și partenerii din aval, inclusiv partenerii de afaceri stabili direcți și indirecți, care utilizează sau primesc produse, părți ale produselor sau servicii de la întreprindere până la sfârșitul duratei de viață a produsului, inclusiv, printre altele, distribuția produsului către comercianții cu amănuntul, transportul și depozitarea produsului, demontarea produsului, reciclarea, compostarea sau depozitarea acestuia. |
(18) Lanțul valoric ar trebui să acopere activitățile unei societăți și ale partenerilor săi comerciali legate de producția și furnizarea de bunuri sau de prestarea de servicii, inclusiv partenerii de afaceri din amonte, direcți și indirecți, care proiectează, extrag, fabrică, transportă, stochează și furnizează materii prime, produse, părți ale produselor sau furnizează întreprinderii servicii, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului, precum și partenerii de afaceri din aval direcți și indirecți care distribuie produsul către angrosiști, comercianți cu amănuntul sau consumatori, transportă și depozitează produsul, demontează sau reciclează produsul, inclusiv compostul sau deșeurile rezultate din operațiunile societății. Utilizarea bunurilor nu ar trebui considerată ca făcând parte din lanțul valoric în sensul prezentei directive. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(21) În temeiul acestei directive, întreprinderile din UE având peste 500 de angajați în medie și o cifră de afaceri netă la nivel mondial care depășește 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență. În ceea ce privește întreprinderile care nu îndeplinesc aceste criterii, dar care au avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar și care își desfășoară activitatea într-unul sau mai multe sectoare cu impact puternic, diligența necesară ar trebui să se aplice după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive, pentru a prevedea o perioadă de adaptare mai lungă. În scopul de a asigura o sarcină proporțională, întreprinderile care își desfășoară activitatea în astfel de sectoare cu impact puternic ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență mai bine orientată, axată pe impactul negativ grav. Lucrătorii temporari, inclusiv cei detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului103, ar trebui să fie incluși în calculul numărului de angajați din întreprinderea utilizatoare. Lucrătorii detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957, ar trebui să fie incluși numai în calculul numărului de angajați ai întreprinderii care transferă lucrătorii. |
(21) În temeiul acestei directive, întreprinderile din UE având peste 250 de angajați în medie și care au generat o cifră de afaceri netă la nivel mondial care depășește 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență. În ceea ce privește întreprinderile care nu îndeplinesc aceste criterii, dar care au avut, în medie, 50 de angajați sau peste și au generat o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 8 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar și care își desfășoară activitatea într-unul sau mai multe sectoare cu impact puternic, diligența necesară ar trebui să se aplice după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive, pentru a prevedea o perioadă de adaptare mai lungă. În scopul de a asigura o sarcină proporțională, întreprinderile care își desfășoară activitatea în astfel de sectoare cu impact puternic ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență mai bine orientată, axată pe impactul negativ grav. Lucrătorii temporari, inclusiv cei detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului103, ar trebui să fie incluși în calculul numărului de angajați din întreprinderea utilizatoare. Lucrătorii detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957, ar trebui să fie incluși numai în calculul numărului de angajați ai întreprinderii care transferă lucrătorii. |
__________________ |
__________________ |
103 Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 173, 9.7.2018, p. 16). |
103 Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 173, 9.7.2018, p. 16). |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 22
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(22) Pentru a reflecta domeniile prioritare de acțiune internațională care vizează abordarea aspectelor legate de drepturile omului și de mediu, selectarea sectoarelor cu impact ridicat în sensul prezentei directive ar trebui să se întemeieze pe orientările sectoriale existente ale OCDE privind diligența necesară. Următoarele sectoare ar trebui considerate ca având un impact ridicat în sensul prezentei directive: fabricarea textilelor, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv a țițeiului, a gazelor naturale, a cărbunelui, a lignitului, a metalelor și a minereurilor metalifere, precum și tuturor celorlalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv cu metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). În ceea ce privește sectorul financiar, datorită particularităților sale, în special în ceea ce privește lanțul valoric și serviciile oferite, chiar dacă este reglementat de orientările OCDE specifice sectorului, acesta nu ar trebui să facă parte din sectoarele cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă. În același timp, în acest sector, acoperirea mai largă a impactului negativ real și potențial ar trebui asigurată prin includerea, de asemenea, a întreprinderilor foarte mari în domeniul de aplicare care sunt întreprinderi financiare reglementate, chiar dacă acestea nu au o formă juridică cu răspundere limitată. |
(22) Pentru a reflecta domeniile prioritare de acțiune internațională care vizează abordarea aspectelor legate de drepturile omului și de mediu, selectarea sectoarelor cu impact ridicat în sensul prezentei directive ar trebui să se întemeieze pe orientările sectoriale existente ale OCDE privind diligența necesară. Următoarele sectoare ar trebui considerate ca având un impact ridicat în sensul prezentei directive: fabricarea textilelor, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv a țițeiului, a gazelor naturale, a cărbunelui, a lignitului, a metalelor și a minereurilor metalifere, precum și tuturor celorlalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv cu metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare); furnizarea de servicii financiare, cum ar fi împrumuturi, credite, finanțare, pensii, finanțare de piață, gestionarea riscurilor, servicii de plată, servicii de securitizare, servicii de asigurare sau reasigurare, servicii și activități de investiții și alte servicii financiare. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 23
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(23) Pentru a realiza pe deplin obiectivele prezentei directive care abordează impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului în ceea ce privește operațiunile, filialele și lanțurile valorice ale întreprinderilor, ar trebui să fie vizate și întreprinderile din țări terțe care desfășoară activități importante în UE. Mai precis, directiva ar trebui să se aplice întreprinderilor din țări terțe care au generat în Uniune o cifră de afaceri netă de cel puțin 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar sau o cifră de afaceri netă de cel puțin 40 de milioane EUR, dar cel mult 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar din unul sau mai multe dintre sectoarele cu impact ridicat, după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive. |
(23) Pentru a realiza pe deplin obiectivele prezentei directive care abordează impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului în ceea ce privește operațiunile, filialele și lanțurile valorice ale întreprinderilor, ar trebui să fie vizate și întreprinderile din țări terțe care desfășoară activități importante în UE. Mai precis, directiva ar trebui să se aplice întreprinderilor din țări terțe care au generat în Uniune o cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar sau o cifră de afaceri netă de cel puțin 8 milioane EUR, dar cel mult 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar din unul sau mai multe dintre sectoarele cu impact ridicat, după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 36
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(36) Pentru a asigura eficacitatea prevenirii și atenuării potențialului impact negativ, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc să pună capăt relației de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial. Cu toate acestea, în cazurile în care potențialul impact negativ nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de atenuare descrise, directiva ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie să suspende temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de reducere la minimum, în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că aceste eforturi vor avea succes pe termen scurt; fie să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este grav. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. Este posibil ca prevenirea impactului negativ la nivelul partenerilor de afaceri indirecți să necesite colaborarea cu o altă întreprindere, de exemplu o întreprindere care are o relație contractuală directă cu furnizorul. În unele cazuri, o astfel de colaborare ar putea fi singura modalitate realistă de prevenire a impactului negativ, în special în cazul în care partenerul de afaceri indirect nu este pregătit să încheie un contract cu întreprinderea. În aceste cazuri, întreprinderea ar trebui să colaboreze cu entitatea care poate preveni sau atenua cât mai eficient impactul negativ la nivelul partenerului de afaceri indirect, respectând, în același timp, legislația concurenței. |
(36) Pentru a asigura eficacitatea prevenirii și atenuării potențialului impact negativ, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc să pună capăt relației de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial. Cu toate acestea, în cazurile în care potențialul impact negativ nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de atenuare descrise, directiva ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză în legătură cu care sau în lanțul valoric al cărora s-a produs impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru și dacă este în interesul potențialelor victime ale impactului negativ potențial sau real, în concordanță cu principiul retragerii responsabile, să suspende temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi adecvate de oprire sau de atenuare a impactului negativ, sau, ca măsură de ultimă instanță, să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este grav, sistemic sau sponsorizat de stat. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. Este posibil ca prevenirea impactului negativ la nivelul partenerilor de afaceri indirecți să necesite colaborarea cu o altă întreprindere, de exemplu o întreprindere care are o relație contractuală directă cu furnizorul. În unele cazuri, o astfel de colaborare ar putea fi singura modalitate realistă de prevenire a impactului negativ, în special în cazul în care partenerul de afaceri indirect nu este pregătit să încheie un contract cu întreprinderea. În aceste cazuri, întreprinderea ar trebui să colaboreze cu entitatea care poate preveni sau atenua cât mai eficient impactul negativ la nivelul partenerului de afaceri indirect, respectând, în același timp, legislația concurenței. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 41
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(41) Pentru a se asigura că impactul negativ real este oprit în mod eficace, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc de a înceta relația de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de a opri impactul negativ real sau de a-l reduce la minimum. Cu toate acestea, în cazurile în care nu s-a putut opri sau reduce la minimum impactul negativ real prin măsurile descrise, prezenta directivă ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a reduce la minimum impactul negativ, fie încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. |
(41) Pentru a se asigura că impactul negativ real este oprit în mod eficace, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc de a înceta relația de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de a opri impactul negativ real sau de a-l reduce la minimum. Cu toate acestea, în cazurile în care nu s-a putut opri sau reduce la minimum impactul negativ real prin măsurile descrise, prezenta directivă ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, dacă este în interesul potențialelor victime ale impactului negativ potențial sau real, în concordanță cu principiul retragerii responsabile, să suspende temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi adecvate pentru a opri sau atenua impactul negativ. Întreprinderea poate, ca măsură de ultimă instanță, să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav, sistemic sau sponsorizat de stat. Întreprinderea ar trebui să colaboreze prompt, eficient și semnificativ cu factorii implicați afectați de decizia de retragere, inclusiv cu lucrătorii și reprezentanții lor legitimi, înainte de a lua această decizie, și ar trebui să ia măsuri în privința impactului negativ legat de decizia de retragere. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 42
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere persoanelor și organizațiilor posibilitatea de a depune plângeri direct la sediul lor în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Organizațiile care ar putea depune astfel de plângeri ar trebui să includă sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, precum și organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză, în cazul în care au cunoștință despre un impact negativ potențial sau real. Întreprinderile ar trebui să stabilească o procedură pentru tratarea plângerilor respective și să informeze lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor, după caz, cu privire la respectivele proceduri. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere nu ar trebui să împiedice reclamantul să exercite căi de atac. În conformitate cu standardele internaționale, plângerile ar trebui să poată prevedea în sarcina întreprinderii obligația de a lua măsuri adecvate ca urmare a plângerii și de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor. |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere persoanelor și organizațiilor posibilitatea de a depune notificări sau plângeri direct la sediul lor în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului sau bunei guvernări în legătură cu lanțul lor de afaceri, propriile operațiuni, operațiunile filialelor lor și ale partenerilor lor de afaceri. Organizațiile care ar putea depune astfel de plângeri ar trebui să includă angajații întreprinderii, angajații filialelor, lucrătorii, sindicatele, organizațiile societății civile și alți reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, precum și organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză, în cazul în care au cunoștință despre un impact negativ potențial sau real. Întreprinderile ar trebui să stabilească o procedură sigură, legitimă, accesibilă și echitabilă pentru tratarea plângerilor respective și să informeze lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor, după caz, cu privire la respectivele proceduri. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere nu ar trebui să împiedice reclamantul să exercite căi de atac. În conformitate cu standardele internaționale, plângerile ar trebui să poată prevedea în sarcina întreprinderii obligația de a lua măsuri adecvate ca urmare a plângerii și de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 47
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(47) Deși IMM-urile nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, acestea ar putea fi afectate de dispozițiile acesteia în calitate de contractanți sau subcontractanți ai întreprinderilor care intră în domeniul de aplicare. Cu toate acestea, scopul este de a reduce sarcina financiară sau administrativă asupra IMM-urilor, multe dintre acestea confruntându-se deja cu dificultăți în contextul crizei economice și sanitare mondiale. Pentru a sprijini IMM-urile, statele membre ar trebui să creeze și să opereze, individual sau în comun, site-uri web, portaluri sau platforme specializate, iar statele membre ar putea, de asemenea, să sprijine financiar IMM-urile și să le ajute să își consolideze capacitățile. Un astfel de sprijin ar trebui, de asemenea, să fie accesibil și, dacă este necesar, adaptat și extins la operatorii economici din amonte din țările terțe. Întreprinderile aflate în parteneriate de afaceri cu IMM-uri sunt, de asemenea, încurajate să le sprijine în respectarea măsurilor privind diligența necesară, în cazul în care astfel de cerințe ar pune în pericol viabilitatea IMM-urilor și ar utiliza cerințe echitabile, rezonabile, nediscriminatorii și proporționale față de IMM-uri. |
(47) Pentru a sprijini IMM-urile, statele membre ar trebui să creeze și să opereze, individual sau în comun, site-uri web, portaluri sau platforme specializate, iar statele membre ar putea, de asemenea, să sprijine financiar IMM-urile și să le ajute să își consolideze capacitățile. Un astfel de sprijin ar trebui, de asemenea, să fie accesibil și, dacă este necesar, adaptat și extins la operatorii economici din amonte din țările terțe. Întreprinderile aflate în parteneriate de afaceri cu IMM-uri sunt, de asemenea, încurajate să le sprijine în respectarea măsurilor privind diligența necesară, în cazul în care astfel de cerințe ar pune în pericol viabilitatea IMM-urilor și ar utiliza cerințe echitabile, rezonabile, nediscriminatorii și proporționale față de IMM-uri. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) privind obligațiile întreprinderilor în ceea ce privește impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului, în raport cu propriile lor operațiuni, cu operațiunile filialelor lor și cu operațiunile lanțului valoric desfășurate de entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri stabilă, precum și norme |
(a) privind obligațiile întreprinderilor de a integra diligența necesară în politicile lor, de a identifica și evalua impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernări, de a preveni și atenua acest impact negativ potențial și de a opri impactul negativ real, de a stabili și menține o procedură de tratare a plângerilor, de a monitoriza eficiența politicii lor de diligență, de a comunica public despre politica lor de diligență și de a asigura măsuri de remediere și de a coopera în acest scop, după caz, în raport cu propriile lor operațiuni, produse sau servicii, cu operațiunile filialelor lor și cu operațiunile lanțului de aprovizionare desfășurate de entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri, precum și norme |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Caracterul „stabil” al relațiilor de afaceri trebuie reevaluat periodic și cel puțin o dată la 12 luni. |
eliminat |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) întreprinderea a avut, în medie, peste 500 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale; |
(a) întreprinderea a avut, în medie, peste 250 de angajați și a generat o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale; |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar a avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă să fi fost generată în unul sau mai multe dintre următoarele sectoare: |
(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar a avut, în medie, 50 de angajați sau mai mulți și a generat o cifră de afaceri netă de peste 8 milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă să fi fost generată în unul sau mai multe dintre următoarele sectoare: |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) furnizarea de servicii financiare, cum ar fi împrumuturi, credite, finanțare, pensii, finanțare de piață, gestionarea riscurilor, servicii de plată, servicii de securitizare, servicii de asigurare sau reasigurare, servicii și activități de investiții și alte servicii financiare; |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) au generat o cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane EUR în Uniune în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar; |
(a) au generat o cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane EUR în Uniune în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar; |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) au generat o cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane EUR, dar nu mai mult de 150 de milioane EUR în Uniune în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă la nivel mondial să fi fost generată în unul sau mai multe dintre sectoarele enumerate la alineatul (1) litera (b). |
(b) au generat o cifră de afaceri netă de peste 8 milioane EUR, dar nu mai mult de 40 de milioane EUR în Uniune în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă la nivel mondial să fi fost generată în unul sau mai multe dintre sectoarele enumerate la alineatul (1) litera (b). |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) „impact negativ asupra mediului” înseamnă un impact negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile prevăzute în convențiile internaționale de mediu enumerate în anexă, partea II; |
(b) „impact negativ asupra mediului” înseamnă un impact negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile stabilite în legislația internațională din domeniul mediului și al climei, inclusiv, dar nu numai în convențiile internaționale de mediu enumerate în anexă partea II; |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) „lanț valoric” înseamnă activitățile legate de producția unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și utilizarea și eliminarea produsului, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri stabili ai întreprinderii din amonte și din aval. În ceea ce privește întreprinderile în sensul literei (a) punctul (iv), „lanțul valoric” referitor la furnizarea acestor servicii specifice include numai activitățile clienților care primesc astfel de împrumuturi, credite și alte servicii financiare, precum și activitățile altor întreprinderi care aparțin aceluiași grup ale căror activități sunt legate de contractul în cauză. Lanțul valoric al acestor întreprinderi financiare reglementate nu acoperă IMM-urile care primesc împrumuturi, credite, finanțare, asigurări sau reasigurări de la astfel de entități; |
(g) „lanț valoric” înseamnă activitățile unei societăți și ale partenerilor săi comerciali legate de producția și furnizarea de bunuri sau de prestarea de servicii, inclusiv: |
|
(i) parteneri de afaceri din amonte direcți și indirecți care proiectează, extrag, fabrică, transportă, stochează și furnizează materii prime, produse, părți ale produselor sau furnizează întreprinderii servicii necesare pentru dezvoltarea produsului sau a serviciului și |
|
(ii) parteneri de afaceri din aval direcți și indirecți care distribuie produsul către angrosiști, comercianți cu amănuntul sau consumatori, transportă și depozitează produsul, dezmembrează sau reciclează produsul, inclusiv compostul sau deșeurile rezultate din operațiunile întreprinderii. |
|
Utilizarea bunurilor nu se consideră ca făcând parte din lanțul valoric în sensul prezentei directive. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera j
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(j) „inițiativă sectorială” înseamnă o combinație de proceduri, instrumente și mecanisme voluntare referitoare la obligația de diligență în cadrul unui lanț valoric, inclusiv verificări efectuate de terți independenți, concepute și supravegheate de guverne, de asociațiile sectoriale sau de alte grupări de organizații interesate; |
(j) „inițiativă sectorială sau multipartită” înseamnă o combinație de proceduri, bune practici, instrumente și mecanisme voluntare referitoare la obligația de diligență în cadrul unui lanț valoric, inclusiv verificări și audituri efectuate de terți independenți, supravegheate de Comisie, guverne, inclusiv guvernele țărilor în curs de dezvoltare, de asociațiile sectoriale sau de alte grupări de organizații interesate care: |
|
(i) sunt adoptate în mod voluntar de către întreprinderi și, odată adoptate, devin obligatorii pentru întreprinderi și, după caz, pentru partenerii lor, |
|
(ii) includ perspectivele societății civile în audituri și orientarea standardelor și a mecanismelor de tratare a plângerilor în conformitate cu criteriile de eficacitate ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera n
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(n) „părți interesate” înseamnă angajații întreprinderii, angajații filialelor sale și alte persoane, grupuri, comunități sau entități ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri; |
(n) „părți interesate” înseamnă persoane sau grupuri care au interese care sunt sau ar putea fi afectate de efectele negative potențiale sau reale asupra drepturilor omului, mediului și bunei guvernanțe cauzate de produsele, serviciile și operațiunile unei societăți, de filialele sale și de relațiile sale de afaceri de-a lungul lanțului valoric, cum ar fi angajații întreprinderii, angajații filialelor sale, lucrătorii și reprezentanții acestora, sindicatele, acționarii, titularii de drepturi și alte persoane, grupuri, comunități sau entități ale societății; |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Prin derogare de la alineatul (1), întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 2 alineatul (2) litera (b) au doar obligația de a identifica impactul negativ grav, real și potențial, relevant pentru sectorul respectiv menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (b). |
eliminat |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează servicii de credit, de împrumut sau alte servicii financiare, identificarea impactului negativ real și potențial asupra drepturilor omului și a impactului negativ asupra mediului se realizează numai înainte de furnizarea serviciului respectiv. |
eliminat |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În ceea ce privește impactul negativ real în sensul alineatului (1) care nu a putut fi oprit sau a cărui amploare nu a putut fi redusă la minimum prin măsurile prevăzute la alineatele (3), (4) și (5), întreprinderea trebuie să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite, ia următoarele măsuri: |
În ceea ce privește impactul negativ real în sensul alineatului (1) care nu a putut fi oprit sau a cărui amploare nu a putut fi atenuată prin măsurile prevăzute la alineatele (3), (4) și (5) sau prin orice alte mijloace și dacă nu există perspective realiste de schimbare, întreprinderea trebuie să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite și dacă este în interesul potențialelor victime ale unui impact negativ potențial sau real, în concordanță cu principiul retragerii responsabile, suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a reduce la minimum impactul negativ. |
(a) suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a reduce la minimum impactul negativ ori |
|
(b) încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav. |
Întreprinderea poate, ca măsură de ultimă instanță, să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav, sistemic sau sponsorizat de stat. Întreprinderea colaborează prompt, eficient și semnificativ cu factorii implicați afectați de decizia de retragere, înainte de a lua această decizie, și abordează impactul negativ legate de decizia de retragere. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre prevăd posibilitatea încetării relației comerciale care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. |
Statele membre prevăd posibilitatea suspendării sau, ca măsură de ultimă instanță, a încetării relației comerciale care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Prin derogare de la alineatul (6) litera (b), atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează credite, împrumuturi sau alte servicii financiare, acestea nu sunt obligate să rezilieze contractul de credit, de împrumut sau de alt tip de servicii financiare atunci când se poate presupune în mod rezonabil că acest fapt va cauza prejudicii substanțiale entității căreia îi este furnizat serviciul respectiv. |
eliminat |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile le oferă persoanelor și organizațiilor enumerate la alineatul (2) posibilitatea de a depune plângeri în cazul în care au suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și la impactul negativ asupra mediului în ceea ce privește propriile lor operațiuni, operațiunile filialelor lor și lanțurile lor valorice. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile creează sau participă la mecanisme eficace care pot fi utilizate de persoanele și organizațiile enumerate la alineatul (2) posibilitatea de a depune notificări sau plângeri în cazul în care au suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului, la impactul negativ asupra mediului sau asupra bunei guvernări în ceea ce privește lanțul lor valoric, operațiunile lor, operațiunile filialelor lor și ale partenerilor lor de afaceri. Statele membre se asigură că întreprinderile sunt în măsură să ofere posibilitatea de a depune notificări și plângeri prin acorduri de colaborare cu alte întreprinderi sau organizații, prin participarea la mecanisme multipartite de tratare a plângerilor sau prin aderarea la un acord-cadru global. Procedura de depunere a plângerilor trebuie să fie sigură, legitimă, accesibilă și echitabilă și să prevadă posibilitatea de a depune plângeri anonim, conform legislației Uniunii și celei naționale, și confidențial. Recurgerea la astfel de proceduri nu împiedică reclamanții să aibă acces la mecanisme judiciare. |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) persoane care sunt afectate sau care au motive întemeiate să considere că ar putea fi afectate de un impact negativ; |
(a) persoane care sunt afectate sau care au motive întemeiate și reale să considere că ar putea fi afectate de un impact negativ real sau potențial, produsele, serviciile și operațiunile respectivei întreprinderi, |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) sindicate și alți reprezentanți ai lucrătorilor ce reprezintă persoane care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză; |
(b) angajații întreprinderii, angajații filialelor sale, lucrători, sindicate, alți reprezentanți ai lucrătorilor sau organizații ale societății civile ce reprezintă persoane care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză sau sunt afectate de acesta; |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre se asigură că întreprinderile stabilesc o procedură de tratare a plângerilor menționate la alineatul (1), inclusiv o procedură în cazul în care întreprinderea consideră plângerea ca fiind neîntemeiată, și informează lucrătorii și sindicatele în cauză cu privire la procedurile respective. Statele membre se asigură că, în cazul în care plângerea este întemeiată, impactul negativ care face obiectul plângerii este considerat a fi identificat în sensul articolului 6. |
3. Statele membre se asigură că întreprinderile stabilesc o procedură de tratare a plângerilor menționate la alineatul (1), inclusiv o procedură sigură în cazul în care întreprinderea consideră plângerea ca fiind neîntemeiată. Statele membre se asigură că întreprinderile informează persoanele, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor pentru persoanele în cauză care își desfășoară activitatea în lanțul valoric în cauză și organizațiile societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză cu privire la procedurile respective. Statele membre se asigură că, în cazul în care plângerea este întemeiată, impactul negativ care face obiectul plângerii este considerat a fi identificat în sensul articolului 6. Statele membre se asigură că întreprinderile furnizează informații părților interesate în legătură cu astfel de mecanisme de tratare a plângerilor, inclusiv în legătură cu modul de accesare a acestora, cu deciziile și măsurile reparatorii referitoare la o întreprindere și cu modul în care întreprinderea le pune în aplicare. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere sunt împuternicite să emită orientări pentru întreprinderi și alți actori responsabili cu dezvoltarea și administrarea mecanismelor de tratare a plângerilor, inclusiv în ceea ce privește respectarea de către acestea a criteriilor prevăzute la prezentul articol, în conformitate cu standardele internaționale aplicabile. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, poate emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice. |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, cu Agenția Europeană de Mediu, cu Autoritatea Europeană a Muncii și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, emite orientări clare și cuprinzătoare, inclusiv pentru sectoare specifice, impacturi negative specifice și privind cursul dat în mod corespunzător unei plângeri. Aceste orientări precizează și modul în care obligațiile întreprinderilor ce decurg din prezenta directivă interacționează cu obligațiile decurgând din alte acte legislative ale Uniunii în scopul asigurării coerenței și complementarității. Orientările țin seama în special de nevoile IMM-urilor și permit asistența administrativă și financiară. Aceste orientări ajută întreprinderile, mai ales IMM-urile, să își îndeplinească obligațiile de diligență necesară în conformitate cu articolele 5-11, ținând seama de necesitatea de a simplifica sarcina administrativă a întreprinderilor mai mici, de a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul Uniunii și de a asigura o punere în aplicare consecventă a prezentei directive. Aceste orientări pot include următoarele: |
|
(a) pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice; |
|
(b) o prezentare generală privind inițiativele sectoriale, inițiativele multipartite și sistemele sectoriale aplicabile; |
|
(c) îndrumări practice cu privire la modul în care proporționalitatea și stabilirea priorităților în ceea ce privește impacturile, sectoarele și zonele geografice pot fi aplicate în cazul obligațiilor de diligență necesară, în funcție de dimensiunea și de sectorul întreprinderii; |
|
(d) practicile de achiziție responsabile; |
|
(e) procesele de diligență necesară care țin seama de dimensiunea de gen și de dimensiunea culturală; |
|
(f) schimbul de resurse și de informații între întreprinderi și alte entități juridice în scopul prevenirii, atenuării și remedierii impacturilor negative în conformitate cu legislația concurenței; |
|
(g) retragerea responsabilă; |
|
(h) un nivel mai ridicat de diligență necesară în zonele afectate de conflicte. |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Comisia poate completa măsurile de ajutor ale statelor membre pe baza acțiunilor existente ale Uniunii de sprijinire a diligenței necesare în cadrul Uniunii și în țările terțe și poate elabora noi măsuri, inclusiv facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate pentru a ajuta întreprinderile să își îndeplinească obligațiile. |
3. Comisia completează măsurile de ajutor ale statelor membre pe baza acțiunilor existente ale Uniunii de sprijinire a diligenței necesare în cadrul Uniunii și în țările terțe și elaborează noi măsuri, inclusiv facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate pentru a ajuta întreprinderile să își îndeplinească obligațiile, precum și o listă neexhaustivă a sistemelor sectoriale, în concordanță cu articolul 3 litera (j). Comisia și statele membre dezvoltă și consolidează mecanismele de cooperare și de parteneriat cu țările terțe pentru a trata cauzele profunde ale impacturilor negative asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra bunei guvernări și pentru a întări capacitatea actorilor economici din amonte de a respecta cerințele prezentei directive. Comisia sprijină colectarea participativă în condiții de siguranță a datelor independente privind aceste impacturi negative și întreprind măsurile necesare pentru ca datele să fie utilizate în punerea în aplicare a prezentei directive. |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Întreprinderile se pot baza pe sisteme sectoriale și pe inițiative multipartite pentru a sprijini punerea în aplicare a obligațiilor lor menționate la articolele 5-11 din prezenta directivă, în măsura în care astfel de sisteme și inițiative sunt adecvate pentru a sprijini îndeplinirea obligațiilor respective. Comisia și statele membre pot facilita diseminarea informațiilor cu privire la astfel de sisteme sau inițiative și la rezultatele acestora. Comisia, în colaborare cu statele membre, poate emite orientări pentru evaluarea adecvării sistemelor sectoriale și a inițiativelor multipartite. |
4. Întreprinderile se pot baza pe sisteme sectoriale și pe inițiative multipartite considerate adecvate de către Comisie, în concordanță cu articolul 3 litera (j) pentru a sprijini punerea în aplicare a obligațiilor lor menționate la articolele 5-11 din prezenta directivă, în măsura în care astfel de sisteme și inițiative sunt adecvate pentru a sprijini îndeplinirea obligațiilor respective. Comisia și statele membre facilitează diseminarea informațiilor cu privire la domeniul de aplicare exact și la alinierea cu prezenta directivă a unor astfel de sisteme sau inițiative, precum și la rezultatele acestora. Comisia, în colaborare cu statele membre, emite orientări pentru evaluarea adecvării sistemelor sectoriale și a inițiativelor multipartite. Participarea la inițiative industriale sau multipartite rămâne complementară responsabilității și obligațiilor individuale ale întreprinderii de a efectua diligența necesară în temeiul prezentei directive. |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Până la... [OP: a se introduce data = 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive. Raportul evaluează eficacitatea prezentei directive în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale și analizează următoarele aspecte: |
Până la... [OP: a se introduce data = 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive. Raportul evaluează eficacitatea prezentei directive în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale și analizează următoarele aspecte: |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera da (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(da) impactul asupra IMM-urilor |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 29 – litera db (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(db) disponibilitatea și eficacitatea instrumentelor de sprijin |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – subtitlul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Încălcări ale obiectivelor și interdicțiilor recunoscute la nivel internațional incluse în convențiile de mediu |
Încălcări ale obiectivelor și interdicțiilor recunoscute la nivelul UE și la nivel internațional incluse în convențiile de mediu și privind clima și în legislația Uniunii |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. încălcarea principiilor europene de mediu definite la articolul 191 din TFUE; |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Anexa I – partea II – punctul 12 d (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
12d. încălcarea obligațiilor care decurg din Acordul de la Paris. |
PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ
Titlu |
Diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și modificarea Directivei (UE) 2019/1937 |
|||
Referințe |
COM(2022)0071 – C9-0050/2022 – 2022/0051(COD) |
|||
Comisie competentă Data anunțului în plen |
JURI 4.4.2022 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
INTA 4.4.2022 |
|||
Comisii asociate - data anunțului în plen |
15.9.2022 |
|||
Raportoare pentru aviz Data numirii |
Barry Andrews 14.7.2022 |
|||
Examinare în comisie |
21.3.2022 |
14.11.2022 |
|
|
Data adoptării |
24.1.2023 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
22 19 1 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Barry Andrews, Tiziana Beghin, Geert Bourgeois, Saskia Bricmont, Jordi Cañas, Daniel Caspary, Arnaud Danjean, Paolo De Castro, Raphaël Glucksmann, Roman Haider, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Karin Karlsbro, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, Thierry Mariani, Margarida Marques, Emmanuel Maurel, Javier Moreno Sánchez, Carles Puigdemont i Casamajó, Samira Rafaela, Catharina Rinzema, Inma Rodríguez-Piñero, Helmut Scholz, Sven Simon, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt, Marie-Pierre Vedrenne, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler, Jan Zahradil, Juan Ignacio Zoido Álvarez |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Mazaly Aguilar, Anna Cavazzini, Enikő Győri, Manuela Ripa, Angelika Winzig |
|||
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final |
Catherine Griset, Leopoldo López Gil, Karsten Lucke, Christian Sagartz, Simone Schmiedtbauer |
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
22 |
+ |
NI |
Tiziana Beghin, Carles Puigdemont i Casamajó |
Renew |
Barry Andrews, Jordi Cañas, Karin Karlsbro, Samira Rafaela, Marie-Pierre Vedrenne |
S&D |
Paolo De Castro, Raphaël Glucksmann, Bernd Lange, Karsten Lucke, Margarida Marques, Javier Moreno Sánchez, Inma Rodríguez-Piñero, Mihai Tudose, Kathleen Van Brempt |
The Left |
Emmanuel Maurel, Helmut Scholz |
Verts/ALE |
Saskia Bricmont, Anna Cavazzini, Heidi Hautala, Manuela Ripa |
19 |
- |
ECR |
Mazaly Aguilar, Geert Bourgeois, Jan Zahradil |
ID |
Catherine Griset, Roman Haider, Danilo Oscar Lancini, Thierry Mariani |
NI |
Enikő Győri |
PPE |
Daniel Caspary, Arnaud Danjean, Christophe Hansen, Leopoldo López Gil, Christian Sagartz, Simone Schmiedtbauer, Sven Simon, Jörgen Warborn, Iuliu Winkler, Angelika Winzig, Juan Ignacio Zoido Álvarez |
1 |
0 |
Renew |
Catharina Rinzema |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE (6.3.2023)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937
(COM(2022)0071 – C9‑0050/2022 – 2022/0051(COD))
Raportor pentru aviz (*): René Repasi
(*) Procedura comisiei asociate – articolul 57 din Regulamentul de procedură
AMENDAMENTE
Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(4) Comportamentul întreprinderilor din toate sectoarele economiei este esențial pentru succesul obiectivelor de sustenabilitate ale Uniunii, deoarece întreprinderile din Uniune, în special cele mari, se bazează pe lanțuri valorice globale. De asemenea, este în interesul întreprinderilor să protejeze drepturile omului și mediul, în special având în vedere îngrijorarea crescândă a consumatorilor și a investitorilor cu privire la aceste subiecte. O serie de inițiative de promovare a întreprinderilor care sprijină transformarea orientată către valoare există deja atât la nivelul Uniunii77, cât și la nivel național78. |
(4) Comportamentul întreprinderilor din toate sectoarele economiei este esențial pentru succesul obiectivelor de sustenabilitate ale Uniunii, deoarece întreprinderile din Uniune, inclusiv cele mari, se bazează pe lanțuri valorice globale. De asemenea, este în interesul întreprinderilor să respecte drepturile omului și mediul, în special având în vedere îngrijorarea crescândă a consumatorilor și a investitorilor cu privire la aceste subiecte. O serie de inițiative de promovare a întreprinderilor care sprijină transformarea orientată către valoare există deja atât la nivelul Uniunii77, cât și la nivel național78. În plus, o legislație obligatorie privind diligența necesară a fost introdusă în state membre precum Franța și Germania, ceea ce sporește nevoia de condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, pentru a evita fragmentarea și pentru a oferi securitate juridică întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața unică. |
__________________ |
__________________ |
77 „Enterprise Models and the EU agenda” (Modele de întreprinderi și agenda UE), CEPS Policy Insights, nr. PI2021-02/ianuarie 2021. |
77 „Enterprise Models and the EU agenda” (Modele de întreprinderi și agenda UE), CEPS Policy Insights, nr. PI2021-02/ianuarie 2021. |
78 De exemplu, https://www.economie.gouv.fr/entreprises/societe-mission. |
78 De exemplu, https://www.economie.gouv.fr/entreprises/societe-mission. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 5
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(5) Standardele internaționale existente privind conduita responsabilă în afaceri specifică faptul că întreprinderile ar trebui să protejeze drepturile omului și stabilesc modul în care ar trebui să abordeze protecția mediului în cadrul operațiunilor și al lanțurilor lor valorice. Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului79 recunosc responsabilitatea întreprinderilor de a-și exercita obligația de diligență în materie de drepturi ale omului prin identificarea, prevenirea și atenuarea impactului negativ al operațiunilor lor asupra drepturilor omului și prin contabilizarea modului în care abordează respectivul impact. Aceste principii directoare prevăd că întreprinderile ar trebui să evite încălcarea drepturilor omului și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului pe care l-au cauzat, la care au contribuit sau cu care au legătură în cadrul propriilor operațiuni și filiale și prin intermediul relațiilor lor de afaceri directe și indirecte. |
(5) Standardele internaționale consacrate privind conduita responsabilă în afaceri, cum ar fi Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE privind diligența necesară, specifică faptul că întreprinderile ar trebui să respecte drepturile omului și stabilesc modul în care ar trebui să abordeze protecția mediului în cadrul operațiunilor și al lanțurilor lor valorice. Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului79 recunosc responsabilitatea întreprinderilor de a-și exercita obligația de diligență în materie de drepturi ale omului prin identificarea, prevenirea și atenuarea impactului negativ al operațiunilor lor asupra drepturilor omului și prin contabilizarea modului în care abordează respectivul impact. Aceste principii directoare prevăd că întreprinderile ar trebui să evite încălcarea drepturilor omului și să abordeze impactul negativ asupra drepturilor omului pe care l-au cauzat, la care au contribuit sau cu care au legătură în cadrul propriilor operațiuni și filiale și prin intermediul relațiilor lor de afaceri directe și indirecte. |
__________________ |
__________________ |
79 Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului de punere în aplicare a cadrului „Protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, 2011, disponibile la adresa https://www.ohchr.org/documents/publications/guidingprinciplesbusinesshr_en.pdf. |
79 Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului de punere în aplicare a cadrului „Protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, 2011, disponibile la adresa https://www.ohchr.org/documents/publications/guidingprinciplesbusinesshr_en.pdf. |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 15
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(15) Întreprinderile ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a institui și a aplica măsuri privind diligența necesară în ceea ce privește propriile lor activități, filialele lor, precum și relațiile lor de afaceri directe și indirecte stabile de-a lungul lanțurilor lor valorice, în conformitate cu dispozițiile prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să impună întreprinderilor obligația de a garanta, în orice situație, că nu se va produce niciodată un impact negativ sau că acesta va fi oprit. De exemplu, în ceea ce privește relațiile de afaceri în cazul cărora impactul negativ este o consecință a intervenției statului, este posibil ca întreprinderea să nu fie în măsură să obțină astfel de rezultate. Prin urmare, principalele obligații prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie „obligații de mijloace”. Întreprinderea ar trebui să ia măsurile adecvate care pot conduce, în mod rezonabil, la prevenirea sau reducerea la minimum a impactului negativ în circumstanțele cazului respectiv. Ar trebui să se țină seama de particularitățile lanțului valoric al întreprinderii, ale sectorului sau ale zonei geografice în care își desfășoară activitatea partenerii săi din lanțul valoric, de puterea întreprinderii de a influența relațiile sale de afaceri directe și indirecte și de posibilitatea ca întreprinderea să își sporească puterea de influență. |
(15) Întreprinderile ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a institui și a aplica măsuri privind diligența necesară în ceea ce privește propriile lor activități, filialele lor, precum și relațiile lor de afaceri directe și indirecte de-a lungul lanțurilor lor valorice, în conformitate cu dispozițiile prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să impună întreprinderilor obligația de a garanta, în orice situație, că nu se va produce niciodată un impact negativ sau că acesta va fi oprit. De exemplu, în ceea ce privește relațiile de afaceri în cazul cărora impactul negativ este o consecință a intervenției statului, este posibil ca întreprinderea să nu fie în măsură să obțină astfel de rezultate. Prin urmare, principalele obligații prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie „obligații de mijloace”. Întreprinderea ar trebui să ia măsurile adecvate, proporționale și corespunzătoare , în limita mijloacelor pe care le are la dispoziție, care pot conduce, în mod rezonabil, la prevenirea sau reducerea la minimum a impactului negativ în circumstanțele cazului respectiv. Ar trebui să se țină seama de particularitățile lanțului valoric al întreprinderii, ale sectorului sau ale zonei geografice în care își desfășoară activitatea partenerii săi din lanțul valoric, de puterea întreprinderii de a influența relațiile sale de afaceri directe și indirecte și de posibilitatea ca întreprinderea să își sporească puterea de influență. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(17a) Lanțurile valorice globale, în special lanțurile valorice ale materiilor prime critice, sunt afectate de efectele dăunătoare ale pericolelor naturale sau provocate de om. Riscurile din lanțurile valorice esențiale au fost puse în evidență de criza provocată de pandemia de COVID-19, iar frecvența și impactul acestor șocuri ar putea crește pe viitor, constituind un factor determinant al inflației și ducând la o creștere ulterioară a volatilității macroeconomice, precum și la incertitudine comercială și a pieței. Pentru a aborda acest aspect, UE ar trebui să introducă teste de reziliență care să verifice reziliența întreprinderilor, similare testelor de rezistență pentru instituțiile financiare, care să inventarieze, să evalueze și să ofere răspunsuri potențiale la riscurile din lanțul lor valoric, inclusiv la efectele externe, precum și la riscurile sociale, de mediu și politice. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 18
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(18) Lanțul valoric ar trebui să acopere activitățile legate de producția unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și utilizarea și eliminarea produsului, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri stabili ai întreprinderii. Aceasta ar trebui să includă partenerii de afaceri stabili din amonte, direcți și indirecți, care proiectează, extrag, fabrică, transportă, stochează și furnizează materii prime, produse, părți ale produselor sau furnizează întreprinderii servicii necesare pentru desfășurarea activităților întreprinderii, precum și partenerii din aval, inclusiv partenerii de afaceri stabili direcți și indirecți, care utilizează sau primesc produse, părți ale produselor sau servicii de la întreprindere până la sfârșitul duratei de viață a produsului, inclusiv, printre altele, distribuția produsului către comercianții cu amănuntul, transportul și depozitarea produsului, demontarea produsului, reciclarea, compostarea sau depozitarea acestuia. |
(18) Lanțul valoric ar trebui să acopere activitățile legate de producția unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și utilizarea și eliminarea produsului, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri ai întreprinderii. Aceasta ar trebui să includă partenerii de afaceri din amonte, direcți și indirecți, care proiectează, extrag, fabrică, transportă, stochează și furnizează materii prime, produse, părți ale produselor sau furnizează întreprinderii servicii necesare pentru desfășurarea activităților întreprinderii, precum și partenerii din aval, inclusiv partenerii de afaceri direcți și indirecți, care utilizează sau primesc produse, părți ale produselor sau servicii de la întreprindere până la sfârșitul duratei de viață a produsului, inclusiv, printre altele, distribuția produsului către comercianții cu amănuntul, transportul și depozitarea produsului, demontarea produsului, reciclarea, compostarea sau depozitarea acestuia. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 19
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(19) În ceea ce privește întreprinderile financiare reglementate care furnizează împrumuturi, credite sau alte servicii financiare, „lanțul valoric” în ceea ce privește furnizarea unor astfel de servicii ar trebui să se limiteze la activitățile clienților care beneficiază de astfel de servicii și ale filialelor acestora, ale căror activități sunt legate de contractul în cauză. Clienții care sunt gospodării și persoanele fizice care nu acționează în scop profesional sau comercial, precum și întreprinderile mici și mijlocii, nu ar trebui să fie considerați ca făcând parte din lanțul valoric. Activitățile întreprinderilor sau ale altor entități juridice care sunt incluse în lanțul valoric al clientului respectiv nu ar trebui să fie vizate. |
(19) În ceea ce privește întreprinderile financiare reglementate care furnizează împrumuturi, credite sau alte servicii financiare legate de încheierea unui contract, „lanțul valoric” în ceea ce privește furnizarea unor astfel de servicii ar trebui să includă activitățile clienților care beneficiază de astfel de servicii și ale filialelor acestora, ale căror activități sunt legate de contractul în cauză și impactul clienților și al altor întreprinderi care aparțin aceluiași grup. Clienții care sunt gospodării și persoanele fizice care nu acționează în scop profesional sau comercial, precum și întreprinderile mici și mijlocii, nu ar trebui să fie considerați ca făcând parte din lanțul valoric al întreprinderilor financiare reglementate. Cu toate acestea, o întreprindere financiară poate decide, în mod voluntar, să acopere IMM-urile din lanțul său valoric. Activitățile întreprinderilor sau ale altor entități juridice care sunt incluse în lanțul valoric al clientului respectiv nu ar trebui să fie acoperite în mod prioritar pentru a se evita suprapunerea exercițiilor de diligență necesară ale întreprinderilor financiare reglementate care au lanțuri valorice parțial suprapuse. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 20
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(20) Pentru a permite întreprinderilor să identifice în mod corespunzător impactul negativ din lanțul lor valoric și pentru a le permite să exercite efectul de levier adecvat, obligațiile de diligență ar trebui să fie limitate în prezenta directivă la relațiile de afaceri stabile. În sensul prezentei directive, relațiile de afaceri stabile ar trebui să însemne astfel de relații de afaceri directe și indirecte care sunt sau se preconizează că vor fi durabile, având în vedere intensitatea și durata lor și care nu reprezintă o parte neglijabilă sau auxiliară a lanțului valoric. Natura relațiilor de afaceri „stabile” ar trebui reevaluată periodic și cel puțin o dată la 12 luni. În cazul în care este stabilă relația de afaceri directă a unei întreprinderi, atunci toate relațiile de afaceri indirecte conexe ar trebui considerate, de asemenea, ca fiind stabile în ceea ce privește întreprinderea respectivă. |
eliminat |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 25
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(25) Pentru a obține o contribuție semnificativă la tranziția către durabilitate, diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să se efectueze în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului în raport cu persoanele protejate care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile și interdicțiile consacrate în convențiile internaționale, astfel cum sunt enumerate în anexa la prezenta directivă. Pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a drepturilor omului, o încălcare a unei interdicții sau a unui drept care nu este menționat în mod specific în anexa respectivă și care afectează în mod direct un interes juridic protejat prin convențiile respective ar trebui, de asemenea, să facă parte din impactul negativ asupra drepturilor omului reglementat de prezenta directivă, cu condiția ca întreprinderea în cauză să fi putut stabili în mod rezonabil riscul unei astfel de atingeri și orice măsuri adecvate care se impun a fi luate pentru a respecta obligațiile de diligență în temeiul prezentei directive, luând în considerare toate circumstanțele relevante ale operațiunilor sale, cum ar fi contextul sectorial și operațional. Diligența necesară ar trebui să includă și impactul negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile care decurg din convențiile internaționale de mediu enumerate în anexa la prezenta directivă. |
(25) Pentru a obține o contribuție semnificativă la tranziția către durabilitate, diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să se efectueze în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului în raport cu persoanele protejate care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile și interdicțiile consacrate în Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri și în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului. Pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a drepturilor omului, o încălcare a unei interdicții sau a unui drept care nu este menționat în mod specific în aceste orientări și care afectează în mod direct un interes juridic protejat prin convenții internaționale ar trebui, de asemenea, să facă parte din impactul negativ asupra drepturilor omului reglementat de prezenta directivă, cu condiția ca întreprinderea în cauză să fi putut stabili în mod rezonabil riscul unei astfel de atingeri și orice măsuri adecvate care se impun a fi luate pentru a respecta obligațiile de diligență în temeiul prezentei directive, luând în considerare toate circumstanțele relevante ale operațiunilor sale, cum ar fi contextul sectorial și operațional. Diligența necesară ar trebui să includă și impactul negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile care decurg din convențiile internaționale de mediu enumerate în Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri și în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului. |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a-și exercita în mod adecvat obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului și mediul în raport cu operațiunile, filialele și lanțurile lor valorice, întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive ar trebui să integreze diligența necesară în politicile întreprinderilor, să identifice, să prevină și să atenueze, precum și să oprească și să reducă la minimum amploarea impactului negativ potențial și real asupra drepturilor omului și a mediului, să instituie și să mențină o procedură de depunere a plângerilor, să monitorizeze eficacitatea măsurilor luate în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta directivă și să comunice public cu privire la diligența necesară. Pentru a asigura claritatea pentru întreprinderi, în special măsurile de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial și de încetare a acestora sau, atunci când acest lucru nu este posibil, ar trebui să se facă o distincție clară în prezenta directivă în ceea ce privește reducerea la minimum a impactului negativ real. |
(27) Pentru a-și exercita în mod adecvat obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului și mediul în raport cu operațiunile, filialele și lanțurile lor valorice, întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive ar trebui să integreze angajamentul lor în ceea ce privește diligența necesară în politicile și sistemele lor de management, să identifice, să prevină și să atenueze, precum și să oprească și să reducă la minimum amploarea impactului negativ potențial și real asupra drepturilor omului și a mediului pe care îl produc, la care contribuie sau de care sunt direct legate, să instituie și să mențină o procedură de depunere a plângerilor, să monitorizeze eficacitatea măsurilor luate în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta directivă și să comunice public cu privire la diligența necesară. Pentru a asigura claritatea pentru întreprinderi, în special măsurile de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial și de încetare a acestora sau, atunci când acest lucru nu este posibil, ar trebui să se facă o distincție clară în prezenta directivă în ceea ce privește reducerea la minimum a impactului negativ real. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 27 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(27a) În conformitate cu Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, implicarea semnificativă a părților interesate este o componentă-cheie a procesului de diligență necesară. Consultarea și implicarea părților interesate pot ajuta întreprinderile să identifice mai precis riscurile și să stabilească o strategie mai eficace privind diligența necesară. Prin urmare, consultarea și implicarea părților interesate ar trebui să fie necesare în toate etapele procesului de diligență necesară. Implicarea și consultarea acestora ar putea contribui la reducerea presiunii exercitate de piețele financiare și de investitorii pe termen scurt și ar putea face auzită vocea celor care au un interes puternic în sustenabilitatea pe termen lung a întreprinderii. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 27 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(27b) Întreprinderile ar trebui să furnizeze părților interesate informații semnificative cu privire la efectele negative reale și potențiale asupra drepturilor omului, asupra mediului și climei ale anumitor operațiuni, proiecte și investiții, în timp util și în mod accesibil, ținând seama de particularitățile diferitelor părți interesate. Întreprinderile trebuie să respecte drepturile popoarelor indigene, astfel cum sunt prevăzute în Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene, inclusiv dreptul la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză și dreptul popoarelor indigene la autodeterminare. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 28
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(28) Pentru a se asigura că diligența necesară face parte din politicile corporative ale întreprinderilor și în conformitate cu cadrul internațional relevant, întreprinderile ar trebui să integreze diligența necesară în toate politicile lor corporative și să implementeze o politică privind diligența necesară. Politica privind diligența necesară ar trebui să includă o descriere a abordării întreprinderii, inclusiv pe termen lung, în ceea ce privește diligența necesară, un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de angajații și filialele întreprinderii; o descriere a proceselor instituite pentru punerea în aplicare a obligației de diligență, inclusiv măsurile luate pentru a verifica respectarea codului de conduită și pentru a extinde aplicarea acestuia la relațiile de afaceri stabile. Codul de conduită ar trebui să se aplice tuturor funcțiilor și operațiunilor corporative relevante, inclusiv deciziilor de aprovizionare și achiziții. De asemenea, întreprinderile ar trebui să își actualizeze anual politica privind diligența necesară. |
(28) Pentru a se asigura că diligența necesară face parte din politicile corporative ale întreprinderilor și în conformitate cu cadrul internațional relevant, întreprinderile ar trebui să integreze și să aplice diligența necesară în toate politicile lor corporative și să implementeze o politică privind diligența necesară. Politica privind diligența necesară ar trebui să includă o descriere a abordării întreprinderii, inclusiv pe termen scurt, mediu și lung, în ceea ce privește diligența necesară, un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de angajații și filialele întreprinderii; o descriere a proceselor instituite pentru punerea în aplicare a obligației de diligență, inclusiv măsurile luate pentru a verifica respectarea codului de conduită și pentru a extinde aplicarea acestuia la relațiile de afaceri. Codul de conduită ar trebui să se aplice tuturor funcțiilor și operațiunilor corporative relevante, inclusiv deciziilor de aprovizionare și achiziții. De asemenea, întreprinderile ar trebui să își actualizeze și să își publice anual politica privind diligența necesară. |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 30
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(30) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Pentru a permite o identificare cuprinzătoare a impactului negativ, o astfel de identificare ar trebui să se bazeze pe informații cantitative și calitative. De exemplu, în ceea ce privește impactul negativ asupra mediului, întreprinderea ar trebui să obțină informații cu privire la condițiile de referință în siturile sau infrastructurile cu risc mai ridicat din lanțurile valorice. Identificarea impactului negativ ar trebui să includă evaluarea situației drepturilor omului și a mediului într-un mod dinamic și la intervale regulate: înainte de o nouă activitate sau relație, înainte de luarea unor decizii majore sau de modificări în materie de operare; ca răspuns la modificările în raport cu mediul de operare sau în perspectiva acestora; și periodic, cel puțin o dată la 12 luni, pe toată durata unei activități sau a unei relații. Întreprinderile financiare reglementate care furnizează împrumuturi, credite sau alte servicii financiare ar trebui să identifice impactul negativ numai la începutul contractului. Atunci când identifică impactul negativ, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să identifice și să evalueze impactul modelului de afaceri și al strategiilor unui partener de afaceri, inclusiv practicile comerciale, de achiziții și de stabilire a prețurilor. În cazul în care întreprinderea nu poate să prevină, să oprească sau să reducă la minimum întregul impact negativ în același timp, aceasta ar trebui să fie în măsură să stabilească ordinea de prioritate a acțiunilor, cu condiția să ia măsurile aflate în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele specifice. |
(30) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Pentru a permite o identificare cuprinzătoare a impactului negativ, o astfel de identificare ar trebui să se bazeze pe informații cantitative și calitative. De exemplu, în ceea ce privește impactul negativ asupra mediului, întreprinderea ar trebui să obțină informații cu privire la condițiile de referință în siturile sau infrastructurile cu risc mai ridicat din lanțurile valorice. Identificarea impactului negativ ar trebui să includă evaluarea situației drepturilor omului și a mediului într-un mod dinamic și la intervale regulate: înainte de o nouă activitate sau relație, înainte de luarea unor decizii majore sau de modificări în materie de operare; ca răspuns la modificările în raport cu mediul de operare sau în perspectiva acestora; și periodic, cel puțin o dată la 12 luni, pe toată durata unei activități sau a unei relații. Atunci când identifică impactul negativ, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să identifice și să evalueze impactul modelului de afaceri și al strategiilor unui partener de afaceri, inclusiv practicile comerciale, de achiziții și de stabilire a prețurilor. În cazul în care întreprinderea nu poate să prevină, să oprească sau să reducă la minimum întregul impact negativ în același timp, aceasta ar trebui să fie în măsură să stabilească ordinea de prioritate a acțiunilor, cu condiția să ia măsurile aflate în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele specifice. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 31
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(31) Pentru a evita o sarcină excesivă asupra întreprinderilor mai mici care își desfășoară activitatea în sectoare cu impact ridicat și care intră sub incidența prezentei directive, întreprinderile respective ar trebui să fie obligate să identifice numai acel impact negativ grav, real sau potențial, relevant pentru sectorul respectiv. |
(31) Pentru a evita o sarcină excesivă asupra IMM-urilor care intră sub incidența prezentei directive, întreprinderile respective ar trebui să fie sprijinite prin măsuri și instrumente adecvate și circumscrise. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 32
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(32) În conformitate cu standardele internaționale, prevenirea și atenuarea, precum și încetarea și reducerea la minimum a impactului negativ ar trebui să țină seama de interesele celor afectați. Pentru a permite colaborarea continuă cu partenerul de afaceri din lanțul valoric în locul încetării relației de afaceri (dezangajare) și, eventual, al exacerbării impactului negativ, prezenta directivă ar trebui să asigure faptul că dezangajarea este o acțiune de ultimă instanță, în conformitate cu politica Uniunii de toleranță zero față de munca copiilor. Încetarea unei relații de afaceri în care a fost constatată munca copiilor ar putea expune copilul unui impact negativ și mai grav asupra drepturilor omului. Prin urmare, acest fapt ar trebui avut în vedere în cadrul procesului decizional cu privire la măsurile care se impun. |
(32) În conformitate cu standardele internaționale, prevenirea și atenuarea, precum și încetarea și reducerea la minimum a impactului negativ ar trebui să țină seama de interesele celor afectați. Pentru a permite colaborarea continuă cu partenerul de afaceri din lanțul valoric în locul încetării relației de afaceri (dezangajare) și, eventual, al exacerbării impactului negativ, prezenta directivă ar trebui să asigure faptul că dezangajarea este o acțiune de ultimă instanță, utilizată doar în cazuri de încălcări grave sau repetate ale obligațiilor stabilite de prezenta directivă, după ce încercări repetate de luare a unor măsuri de atenuare au eșuat și doar dacă este în interesul celor afectați (dezangajare responsabilă), și în conformitate cu politica Uniunii de toleranță zero față de munca copiilor. Încetarea unei relații de afaceri în care a fost constatată munca copiilor ar putea expune copilul unui impact negativ și mai grav asupra drepturilor omului. Prin urmare, acest fapt ar trebui avut în vedere în cadrul procesului decizional cu privire la măsurile care se impun. În plus, dezangajarea ar trebui să țină seama și de posibilele impacturi pentru cei care depind de produs sau sunt afectați de perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Pentru a respecta obligația de prevenire și atenuare în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. În cazul în care complexitatea măsurilor de prevenire o impune, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri de prevenire. Întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de asigurări contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderilor. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. Pentru a asigura prevenirea cuprinzătoare a impactului negativ real și potențial, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează prevenirea impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care au o relație de afaceri stabilă, cum ar fi finanțarea, de exemplu, prin finanțare directă, împrumuturi cu dobândă redusă, garanții de aprovizionare continuă și asistență pentru asigurarea finanțării, pentru a contribui la punerea în aplicare a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, sau orientări tehnice, de exemplu sub formă de cursuri de formare, modernizarea sistemelor de gestionare, precum și să colaboreze cu alte întreprinderi. |
(34) Pentru a respecta obligația de prevenire și atenuare în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de elabora și pune în aplicare un plan de măsuri de prevenire. Întreprinderile pot să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de asigurări contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderilor, dacă este posibil. Asigurările contractuale pot contribui la punerea în comun și partajarea eficientă a responsabilităților, în special pentru IMM-uri. Recurgerea la asigurări contractuale nu exclude însă posibilitatea ca o întreprindere să își încalce obligațiile de diligență. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că pentru unele întreprinderi, inclusiv pentru investitorii instituționali, asigurările contractuale sunt dificil de obținut deoarece, de regulă, acestea nu au o relație contractuală cu o întreprindere în care s-a investit. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității, dacă este posibil. Pentru a asigura prevenirea cuprinzătoare a impactului negativ real și potențial, inclusiv în propriile operațiuni, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează prevenirea impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care au o relație de afaceri, cum ar fi finanțarea, de exemplu, prin finanțare directă, împrumuturi cu dobândă redusă, garanții de aprovizionare continuă și asistență pentru asigurarea finanțării, pentru a contribui la punerea în aplicare a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, sau orientări tehnice, de exemplu sub formă de cursuri de formare, modernizarea sistemelor de gestionare, precum și să colaboreze cu alte întreprinderi. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 35
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(35) Pentru a reflecta întreaga gamă de opțiuni pentru întreprindere în cazurile în care impactul potențial nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de reducere la minimum descrise, prezenta directivă ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la posibilitatea ca întreprinderea să încerce să încheie un contract cu partenerul de afaceri indirect, în vederea asigurării conformității cu codul de conduită al întreprinderii sau cu un plan de măsuri de prevenire, și să ia măsurile adecvate pentru a verifica respectarea contractului de către partenerul de afaceri indirect. |
(35) Pentru a reflecta întreaga gamă de opțiuni pentru întreprindere în cazurile în care se cunoaște că există un impact negativ grav în relațiile de afaceri indirecte în afara UE, prezenta directivă ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la posibilitatea ca întreprinderea să încerce să încheie un contract cu partenerul de afaceri indirect, în vederea asigurării conformității cu codul de conduită al întreprinderii sau cu un plan de măsuri de prevenire, și să ia măsurile adecvate pentru a verifica respectarea contractului de către partenerul de afaceri indirect. Această posibilitate ar trebui să fie luată în considerare pe o bază ad-hoc. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 36
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(36) Pentru a asigura eficacitatea prevenirii și atenuării potențialului impact negativ, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc să pună capăt relației de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial. Cu toate acestea, în cazurile în care potențialul impact negativ nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de atenuare descrise, directiva ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie să suspende temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de reducere la minimum, în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că aceste eforturi vor avea succes pe termen scurt; fie să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este grav. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. Este posibil ca prevenirea impactului negativ la nivelul partenerilor de afaceri indirecți să necesite colaborarea cu o altă întreprindere, de exemplu o întreprindere care are o relație contractuală directă cu furnizorul. În unele cazuri, o astfel de colaborare ar putea fi singura modalitate realistă de prevenire a impactului negativ, în special în cazul în care partenerul de afaceri indirect nu este pregătit să încheie un contract cu întreprinderea. În aceste cazuri, întreprinderea ar trebui să colaboreze cu entitatea care poate preveni sau atenua cât mai eficient impactul negativ la nivelul partenerului de afaceri indirect, respectând, în același timp, legislația concurenței. |
(36) Pentru a asigura eficacitatea prevenirii și atenuării potențialului impact negativ, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc să pună capăt relației de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial. Cu toate acestea, în cazurile în care potențialul impact negativ nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de atenuare descrise, directiva ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie să suspende temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi de prevenire și de reducere la minimum, în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că aceste eforturi vor avea succes pe termen scurt; fie să înceteze relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este grav. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. Aceste opțiuni ar trebui luate însă în considerare numai dacă acest lucru este în interesul celor afectați. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 38
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(38) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Este de așteptat ca o întreprindere să poată opri impactul negativ real asupra propriilor activități și la nivelul filialelor. Cu toate acestea, ar trebui clarificat faptul că, în ceea ce privește partenerii de afaceri stabili, în cazul cărora nu se poate opri impactul negativ, întreprinderile ar trebui să reducă la minimum amploarea unui astfel de impact. Reducerea la minimum a amplorii impactului negativ ar trebui să necesite un rezultat care să fie cel mai apropiat posibil pentru a opri impactul negativ. Pentru a le oferi întreprinderilor claritate și securitate juridică, prezenta directivă ar trebui să definească acțiunile pe care ar trebui să le inițieze întreprinderile pentru a opri impactul negativ real asupra drepturilor omului și asupra mediului și pentru a reduce la minimum amploarea acestora, după caz, în funcție de circumstanțe. |
(38) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Este de așteptat ca o întreprindere să poată opri impactul negativ real asupra propriilor activități și la nivelul filialelor. Cu toate acestea, ar trebui clarificat faptul că, în ceea ce privește partenerii de afaceri, în cazul cărora nu se poate opri impactul negativ, întreprinderile ar trebui să reducă la minimum amploarea unui astfel de impact. Reducerea la minimum a amplorii impactului negativ ar trebui să necesite un rezultat care să fie cel mai apropiat posibil pentru a opri impactul negativ. Pentru a le oferi întreprinderilor claritate și securitate juridică, prezenta directivă ar trebui să definească acțiunile pe care ar trebui să le inițieze întreprinderile pentru a opri impactul negativ real asupra drepturilor omului și asupra mediului și pentru a reduce la minimum amploarea acestora, după caz, în funcție de circumstanțe. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 39
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(39) Pentru a respecta obligația de a opri și de a reduce la minimum amploarea impactului negativ real în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. Acestea ar trebui să neutralizeze impactul negativ sau să reducă la minimum amploarea acestuia, printr-o acțiune proporțională cu importanța și gradul impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ. Dacă este necesar pe fondul faptului că nu se poate opri imediat impactul negativ, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. De asemenea, întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener de afaceri direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora vor asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. În cele din urmă, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează oprirea sau reducerea la minimum a impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional IMM-urilor cu care au o relație de afaceri stabilă și să colaboreze cu alte entități, inclusiv, după caz, pentru a spori capacitatea întreprinderii de a opri impactul negativ. |
(39) Pentru a respecta obligația de a opri și de a reduce la minimum amploarea impactului negativ real în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri. Acestea ar trebui să neutralizeze impactul negativ sau să reducă la minimum amploarea acestuia, printr-o acțiune proporțională cu importanța și gradul impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ. Dacă este necesar pe fondul faptului că nu se poate opri imediat impactul negativ, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. De asemenea, dacă este cazul, întreprinderile pot să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener de afaceri direct potrivit cărora vor asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. În cele din urmă, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează oprirea sau reducerea la minimum a impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional IMM-urilor cu care au o relație de afaceri și să colaboreze cu alte entități, inclusiv, după caz, pentru a spori capacitatea întreprinderii de a opri impactul negativ. |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 41
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(41) Pentru a se asigura că impactul negativ real este oprit în mod eficace, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc de a înceta relația de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de a opri impactul negativ real sau de a-l reduce la minimum. Cu toate acestea, în cazurile în care nu s-a putut opri sau reduce la minimum impactul negativ real prin măsurile descrise, prezenta directivă ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a reduce la minimum impactul negativ, fie încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. |
(41) Pentru a se asigura că impactul negativ real este oprit în mod eficace, întreprinderile ar trebui să acorde prioritate implicării în relații cu parteneri de afaceri din lanțul valoric, în loc de a înceta relația de afaceri, ca măsură de ultimă instanță după încercările nereușite de a opri impactul negativ real sau de a-l reduce la minimum și luând în considerare interesul celor afectați de impact. Cu toate acestea, în cazurile în care nu s-a putut opri sau reduce la minimum impactul negativ real prin măsurile descrise, prezenta directivă ar trebui totodată să facă trimitere și la obligația întreprinderilor de a nu încheia relații noi sau de a nu prelungi relațiile existente cu partenerul în cauză și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora le permite acest lucru, fie suspendă temporar relațiile comerciale cu partenerul în cauză, continuând, în același timp, să depună eforturi pentru a opri sau a reduce la minimum impactul negativ, fie încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav și dacă aceasta este în interesul celor afectați de impactul negativ respectiv. Pentru a permite întreprinderilor să își îndeplinească această obligație, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea de a pune capăt relației de afaceri care face obiectul contractelor reglementate de legislația lor. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 42
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere persoanelor și organizațiilor posibilitatea de a depune plângeri direct la sediul lor în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Organizațiile care ar putea depune astfel de plângeri ar trebui să includă sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, precum și organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză, în cazul în care au cunoștință despre un impact negativ potențial sau real. Întreprinderile ar trebui să stabilească o procedură pentru tratarea plângerilor respective și să informeze lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor, după caz, cu privire la respectivele proceduri. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere nu ar trebui să împiedice reclamantul să exercite căi de atac. În conformitate cu standardele internaționale, plângerile ar trebui să poată prevedea în sarcina întreprinderii obligația de a lua măsuri adecvate ca urmare a plângerii și de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor. |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere persoanelor și organizațiilor posibilitatea de a depune plângeri direct la sediul lor în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Plângerile trebuie să fie justificate în fapt și documentate în mod rezonabil. Organizațiile care ar putea depune astfel de plângeri ar trebui să includă sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, precum și organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză, în cazul în care au cunoștință despre un impact negativ potențial sau real. Întreprinderile ar trebui să stabilească o procedură pentru tratarea plângerilor respective și să informeze lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor cu privire la respectivele proceduri. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere nu ar trebui să împiedice reclamantul să exercite căi de atac. În conformitate cu standardele internaționale, plângerile ar trebui să poată prevedea în sarcina întreprinderii obligația de a lua măsuri adecvate ca urmare a plângerii, care pot include întâlniri cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 42 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(42a) Dacă o întreprindere cauzează un impact negativ real sau potențial sau contribuie la el, aceasta ar trebui să prevină sau să atenueze impactul, să utilizeze pârghiile pe care le are la dispoziție și să remedieze prejudiciul sau să contribuie la repararea lui. Întreprinderile care au legătură cu un impact negativ real sau potențial fără a-l cauza sau a contribui la acesta ar trebui să utilizeze în cea mai mare măsură posibilă pârghiile de care dispun pentru a atenua impactul și ar trebui să contribuie la remedierea acestuia. Datorită naturii lor specifice și relației lor cu clienții și cu entitățile în care s-a investit, investitorii instituționali și administratorii de active pot fi considerați ca fiind doar legați de un impact negativ. Prin urmare, aceștia nu pot fi considerați răspunzători pentru impacturile negative. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 43
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(43) Întreprinderile ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare și eficacitatea măsurilor privind diligența necesară. Acestea ar trebui să efectueze evaluări periodice ale propriilor operațiuni, ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile valorice ale întreprinderii, ale partenerilor lor de afaceri stabili, pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor prin care s-a identificat, prevenit, redus la minimum, oprit și atenuat impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Astfel de evaluări ar trebui să verifice dacă impactul negativ este identificat în mod corespunzător, dacă sunt puse în aplicare măsuri privind diligența necesară și dacă impactul negativ a fost împiedicat ori oprit în mod efectiv. Pentru a se asigura că astfel de evaluări sunt actualizate, acestea ar trebui efectuate cel puțin o dată la 12 luni și revizuite la mijlocul perioadei în cazul în care există motive întemeiate să se considere că ar fi putut surveni noi riscuri semnificative de impact negativ. |
(43) Întreprinderile ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare și eficacitatea măsurilor privind diligența necesară. Acestea ar trebui să efectueze evaluări continue ale propriilor operațiuni, ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile valorice ale întreprinderii, ale partenerilor lor de afaceri, pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor prin care s-a identificat, prevenit, redus la minimum, oprit și atenuat impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Astfel de evaluări ar trebui să verifice dacă impactul negativ este identificat în mod corespunzător, dacă sunt puse în aplicare măsuri privind diligența necesară și dacă impactul negativ a fost împiedicat ori oprit în mod efectiv. Evaluările ar trebui efectuate periodic și revizuite la mijlocul perioadei în cazul în care există motive întemeiate să se considere că ar fi putut surveni noi riscuri semnificative de impact negativ. Întreprinderile financiare ar trebui să evalueze întreprinderea înainte de a furniza serviciul financiar și, după caz, după furnizarea serviciului, dacă se poate preconiza în mod rezonabil că întreprinderea în cauză cauzează sau contribuie la un impact negativ. Frecvența adecvată a verificării într-o anumită perioadă de timp pe care o implică termenul „periodic” ar trebui să fie determinată în funcție de probabilitatea și gravitatea efectelor negative. Cu cât efectele sunt mai probabile și mai grave, cu atât ar trebui să se efectueze cu mai multă regularitate verificarea conformității. |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 44
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(44) Ca și în cazul standardelor internaționale existente stabilite de Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și cadrul OCDE, cerința privind diligența necesară prevede, printre altele, comunicarea de informații relevante la nivel extern cu privire la politicile, procesele și activitățile de diligență necesară vizând identificarea și abordarea impactului negativ real sau potențial, inclusiv constatările și rezultatele activităților respective. Propunerea de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea stabilește obligații de raportare relevante pentru întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive. Prin urmare, pentru a evita dublarea obligațiilor de raportare, prezenta directivă nu ar trebui să introducă noi obligații de raportare în plus față de cele prevăzute în Directiva 2013/34/UE pentru întreprinderile care intră sub incidența directivei respective, precum și standardele de raportare care ar trebui elaborate în temeiul acesteia. În ceea ce privește întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, dar care nu intră sub incidența Directivei 2013/34/UE, pentru a-și îndeplini obligația de comunicare ca parte a obligației de diligență în temeiul prezentei directive, acestea ar trebui să publice pe site-ul lor web o declarație anuală într-o limbă utilizată în mod obișnuit în domeniul afacerilor internaționale. |
(44) Ca și în cazul standardelor internaționale existente stabilite de Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și cadrul OCDE, cerința privind diligența necesară prevede, printre altele, comunicarea de informații relevante la nivel extern cu privire la politicile, procesele și activitățile de diligență necesară vizând identificarea și abordarea impactului negativ real sau potențial, inclusiv constatările și rezultatele activităților respective. Propunerea de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea stabilește obligații de raportare relevante pentru întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive. Prin urmare, pentru a evita dublarea obligațiilor de raportare, prezenta directivă nu ar trebui să introducă noi obligații de raportare în plus față de cele prevăzute în Directiva 2013/34/UE pentru întreprinderile care intră sub incidența directivei respective, precum și standardele de raportare care ar trebui elaborate în temeiul acesteia. Atunci când informațiile care ar trebui raportate în conformitate cu prezenta directivă sunt raportate în conformitate cu o altă cerință de raportare, ar trebui să se furnizeze localizarea informațiilor și, după caz, un link pentru accesarea raportului relevant, pentru a se asigura că utilizatorii le găsesc cu ușurință. În ceea ce privește întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, dar care nu intră sub incidența Directivei 2013/34/UE, pentru a-și îndeplini obligația de comunicare ca parte a obligației de diligență în temeiul prezentei directive, acestea ar trebui să publice pe site-ul lor web o declarație anuală într-o limbă oficială a statului membru. |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 45
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(45) Pentru a facilita respectarea de către întreprinderi a cerințelor privind diligența necesară de-a lungul lanțului lor valoric și pentru a limita transferul sarcinii de asigurare a conformității asupra partenerilor de afaceri IMM-uri, Comisia ar trebui să ofere orientări cu privire la clauze contractuale tip. |
(45) Pentru a facilita respectarea de către întreprinderi a cerințelor privind diligența necesară de-a lungul lanțului lor valoric și pentru a limita transferul sarcinii de asigurare a conformității asupra partenerilor de afaceri IMM-uri, Comisia ar trebui să ofere orientări cu privire la clauze contractuale tip. Se acordă prioritate elaborării de clauze contractuale pentru gestionarea riscurilor legate de mediu și de drepturile omului, în special în sectoarele considerate ca având un impact ridicat în sensul prezentei directive. |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 46
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(46) Pentru a oferi sprijin și instrumente practice întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, utilizând ca referință orientările și standardele internaționale relevante și în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, ar trebui să aibă posibilitatea de a emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice. |
(46) Pentru a oferi sprijin și instrumente practice întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, utilizând ca referință orientările și standardele internaționale relevante și în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, ar trebui să aibă posibilitatea de a emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice. Aici ar trebui incluse orientări practice privind modul în care pot fi aplicate proporționalitatea și stabilirea priorităților. |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 47
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(47) Deși IMM-urile nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, acestea ar putea fi afectate de dispozițiile acesteia în calitate de contractanți sau subcontractanți ai întreprinderilor care intră în domeniul de aplicare. Cu toate acestea, scopul este de a reduce sarcina financiară sau administrativă asupra IMM-urilor, multe dintre acestea confruntându-se deja cu dificultăți în contextul crizei economice și sanitare mondiale. Pentru a sprijini IMM-urile, statele membre ar trebui să creeze și să opereze, individual sau în comun, site-uri web, portaluri sau platforme specializate, iar statele membre ar putea, de asemenea, să sprijine financiar IMM-urile și să le ajute să își consolideze capacitățile. Un astfel de sprijin ar trebui, de asemenea, să fie accesibil și, dacă este necesar, adaptat și extins la operatorii economici din amonte din țările terțe. Întreprinderile aflate în parteneriate de afaceri cu IMM-uri sunt, de asemenea, încurajate să le sprijine în respectarea măsurilor privind diligența necesară, în cazul în care astfel de cerințe ar pune în pericol viabilitatea IMM-urilor și ar utiliza cerințe echitabile, rezonabile, nediscriminatorii și proporționale față de IMM-uri. |
(47) Deși IMM-urile nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, acestea ar putea fi afectate de dispozițiile acesteia în calitate de contractanți sau subcontractanți ai întreprinderilor care intră în domeniul de aplicare. Cu toate acestea, scopul este de a reduce sarcina financiară sau administrativă pentru a sprijini IMM-urile, multe dintre acestea confruntându-se deja cu dificultăți în contextul crizei economice și sanitare mondiale, și pentru a reduce sarcina financiară sau administrativă a acestora. Statele membre ar trebui să creeze și să opereze, individual sau în comun, site-uri web, portaluri sau platforme specializate, iar statele membre ar trebui, de asemenea, să sprijine financiar IMM-urile și să le ajute să își consolideze capacitățile. Un astfel de sprijin ar trebui, de asemenea, să fie accesibil și, dacă este necesar, adaptat și extins la operatorii economici din amonte din țările terțe. Întreprinderile aflate în parteneriate de afaceri cu IMM-uri sunt, de asemenea, încurajate să le sprijine în respectarea măsurilor privind diligența necesară, în cazul în care astfel de cerințe ar pune în pericol viabilitatea IMM-urilor și ar utiliza cerințe echitabile, rezonabile, nediscriminatorii și proporționale față de IMM-uri. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 54
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(54) Pentru a asigura aplicarea eficientă a măsurilor naționale de punere în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să prevadă sancțiuni disuasive, proporționale și eficace pentru încălcarea acestor măsuri. Pentru ca un astfel de regim de sancțiuni să fie eficace, sancțiunile administrative care urmează să fie impuse de autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să includă sancțiuni pecuniare. În cazul în care sistemul juridic al unui stat membru nu prevede sancțiuni administrative, astfel cum se prevede în prezenta directivă, normele privind sancțiunile administrative ar trebui aplicate astfel încât sancțiunea să fie inițiată de autoritatea de supraveghere competentă și impusă de autoritatea judiciară. Prin urmare, este necesar ca statele membre respective să se asigure că aplicarea normelor și a sancțiunilor are un efect echivalent cu sancțiunile administrative impuse de autoritățile de supraveghere competente. |
(54) Pentru a asigura aplicarea eficientă a măsurilor naționale de punere în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să prevadă sancțiuni armonizate, disuasive, proporționale și eficace pentru încălcarea acestor măsuri. Pentru ca un astfel de regim de sancțiuni să fie eficace, sancțiunile administrative care urmează să fie impuse de autoritățile naționale de supraveghere ar trebui să includă sancțiuni pecuniare. Mărimea acestor amenzi administrative ar trebui să fie comparabilă cu cea a amenzilor prevăzute în prezent în legislația concurenței și în legislația privind protecția datelor. În cazul în care sistemul juridic al unui stat membru nu prevede sancțiuni administrative, astfel cum se prevede în prezenta directivă, normele privind sancțiunile administrative ar trebui aplicate astfel încât sancțiunea să fie inițiată de autoritatea de supraveghere competentă și impusă de autoritatea judiciară. Prin urmare, este necesar ca statele membre respective să se asigure că aplicarea normelor și a sancțiunilor are un efect echivalent cu sancțiunile administrative impuse de autoritățile de supraveghere competente. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 57
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(57) În ceea ce privește daunele care se produc la nivelul relațiilor de afaceri stabile indirecte, răspunderea întreprinderii ar trebui să facă obiectul unor condiții specifice. Întreprinderea nu ar trebui să răspundă în cazul în care a aplicat măsuri specifice privind diligența necesară. Totuși, aceasta nu ar trebui să fie exonerată de răspundere prin punerea în aplicare a unor astfel de măsuri în cazul în care nu este rezonabil să se preconizeze că acțiunea întreprinsă efectiv, inclusiv în ceea ce privește verificarea conformității, ar fi adecvată pentru a preveni sau a atenua impactul negativ ori a-l opri sau a-i reduce la minimum amploarea. În plus, în contextul evaluării existenței și a întinderii răspunderii, trebuie să se țină seama în mod corespunzător de eforturile depuse de întreprindere, în măsura în care acestea sunt legate în mod direct de daunele în cauză, de a se conforma eventualelor măsuri de remediere solicitate de o autoritate de supraveghere, de eventualele investiții realizate și de eventualul sprijin specific furnizat, precum și de eventualele colaborări cu alte entități pentru a aborda impactul negativ asupra lanțurilor sale valorice. |
(57) În ceea ce privește daunele care se produc la nivelul relațiilor de afaceri indirecte, răspunderea întreprinderii ar trebui să facă obiectul unor condiții specifice. Întreprinderea nu ar trebui să răspundă în cazul în care a aplicat măsuri specifice privind diligența necesară. Totuși, aceasta nu ar trebui să fie exonerată de răspundere prin punerea în aplicare a unor astfel de măsuri în cazul în care nu este rezonabil să se preconizeze că acțiunea întreprinsă efectiv, inclusiv în ceea ce privește verificarea conformității, ar fi adecvată pentru a preveni sau a atenua impactul negativ ori a-l opri sau a-i reduce la minimum amploarea. În plus, în contextul evaluării existenței și a întinderii răspunderii, trebuie să se țină seama în mod corespunzător de eforturile depuse de întreprindere, în măsura în care acestea sunt legate în mod direct de daunele în cauză, de a se conforma eventualelor măsuri de remediere solicitate de o autoritate de supraveghere, de eventualele investiții realizate și de eventualul sprijin specific furnizat, precum și de eventualele colaborări cu alte entități pentru a aborda impactul negativ asupra lanțurilor sale valorice. |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 58
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(58) Regimul de răspundere nu reglementează cine ar trebui să dovedească faptul că acțiunea întreprinderii a fost în mod rezonabil adecvată în circumstanțele cauzei; prin urmare, această chestiune trebuie reglementată de dreptul intern. |
eliminat |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) privind obligațiile întreprinderilor în ceea ce privește impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului, în raport cu propriile lor operațiuni, cu operațiunile filialelor lor și cu operațiunile lanțului valoric desfășurate de entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri stabilă, precum și norme |
(a) privind obligațiile întreprinderilor în ceea ce privește impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ real și potențial asupra mediului, în raport cu propriile lor operațiuni, cu operațiunile filialelor lor și cu operațiunile desfășurate de entități în lanțul lor valoric folosind o abordare bazată pe risc; |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) privind răspunderea pentru încălcarea obligațiilor menționate mai sus. |
(b) privind răspunderea pentru prejudiciul adus în operațiunile descrise mai sus, în cazul în care întreprinderea a cauzat sau a contribuit la prejudiciu prin acțiuni sau omisiuni în conformitate cu dreptul intern; |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ba) privind accesul la justiție și căile de atac pe care le au la dispoziție victimele pentru prejudiciile suferite în legătură cu aceste impacturi. |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Caracterul „stabil” al relațiilor de afaceri trebuie reevaluat periodic și cel puțin o dată la 12 luni. |
eliminat |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Prezenta directivă nu constituie un motiv de reducere a nivelului de protecție a drepturilor omului, de protecție a mediului sau de protecție a climei prevăzut de legislația statelor membre la momentul adoptării prezentei directive. |
2. Prezenta directivă nu constituie un motiv de reducere a nivelului de protecție a drepturilor omului, de protecție a mediului sau de protecție a climei prevăzut de legislația statelor membre și nici nu reprezintă un motiv pentru a reduce accesul la justiție și la căi de atac pentru victime. |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iv – liniuța 19 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- un operator de piață, așa cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 18 din Directiva 2014/65/UE1a; |
|
__________________ |
|
1a Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349-496). |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iv – liniuța 19 b (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- o agenție de rating de credit, așa cum este definită la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului1a; |
|
__________________ |
|
1a Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009, p. 1). |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iv – liniuța 19 c (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- un administrator, așa cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 6 din Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului1a. |
|
__________________ |
|
1a Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1). |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(aa) „întreprindere în care s-a investit” înseamnă o întreprindere în care investește un investitor instituțional sau un administrator de active care nu poate fi considerată o întreprindere controlată; |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ab (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ab) „investitor instituțional” înseamnă o entitate astfel cum este definită la articolul 2 litera (e) din Directiva 2007/36/CE, care intră în domeniul de aplicare al articolului 2 din prezenta directivă; |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ac (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ac) „administrator de active” înseamnă o entitate astfel cum este definită la articolul 2 litera (f) din Directiva 2007/36/CE, care intră în domeniul de aplicare al articolului 2 din prezenta directivă; |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera e – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) „relație de afaceri” înseamnă o relație cu un contractant, subcontractant sau orice altă entitate juridică („partener”) |
(e) „relație de afaceri” înseamnă o relație cu un contractant, subcontractant sau orice altă entitate juridică („partener”) de-a lungul întregului său lanț valoric. |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera e – punctul iia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iia) care este direct legat de operațiunile, produsele sau serviciile comerciale; |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera f
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(f) „relație de afaceri stabilă” înseamnă o relație de afaceri, directă sau indirectă, care este sau se preconizează că va fi durabilă, având în vedere intensitatea sau durata sa și care nu reprezintă o parte neglijabilă sau doar auxiliară a lanțului valoric; |
eliminat |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) „lanț valoric” înseamnă activitățile legate de producția unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și utilizarea și eliminarea produsului, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri stabili ai întreprinderii din amonte și din aval. În ceea ce privește întreprinderile în sensul literei (a) punctul (iv), „lanțul valoric” referitor la furnizarea acestor servicii specifice include numai activitățile clienților care primesc astfel de împrumuturi, credite și alte servicii financiare, precum și activitățile altor întreprinderi care aparțin aceluiași grup ale căror activități sunt legate de contractul în cauză. Lanțul valoric al acestor întreprinderi financiare reglementate nu acoperă IMM-urile care primesc împrumuturi, credite, finanțare, asigurări sau reasigurări de la astfel de entități; |
(g) „lanț de aprovizionare” înseamnă activitățile partenerilor de afaceri ai unei întreprinderi legate de producția și furnizarea unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea sau utilizarea unui produs sau a unui serviciu. În ceea ce privește întreprinderile în sensul literei (a) punctul (iv), „lanțul valoric” referitor la furnizarea acestor servicii specifice include în mod prioritar activitățile clienților care primesc astfel de împrumuturi, credite și alte servicii financiare, precum și activitățile altor întreprinderi care aparțin aceluiași grup ale căror activități sunt legate de contractul în cauză și acoperă impactul acestor activități. Lanțul valoric al întreprinderilor financiare reglementate în sensul literei (a) punctul (iv) nu acoperă IMM-uri care primesc împrumuturi, credite, finanțare, asigurări sau reasigurări, servicii și activități de investiții sau alte servicii financiare de la astfel de entități; |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ga (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ga) „pârghie” înseamnă capacitatea unei întreprinderi de a efectua schimbări în practicile nocive ale entității care cauzează sau contribuie la impactul negativ; |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera h
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(h) „verificare efectuată de o parte terță independentă” înseamnă verificarea respectării de către o întreprindere sau de către părți ale lanțului său valoric a cerințelor în materie de drepturi ale omului și de mediu care decurg din dispozițiile prezentei directive de către un auditor independent față de întreprindere, fără conflicte de interese, cu experiență și competențe în domeniul mediului și al drepturilor omului și responsabil pentru calitatea și fiabilitatea auditului; |
(h) „verificare efectuată de o parte terță independentă” înseamnă verificarea respectării de către o întreprindere sau de către părți ale lanțului său valoric a cerințelor în materie de drepturi ale omului și de mediu care decurg din dispozițiile prezentei directive de către un auditor care are acreditare într-un stat membru pentru a efectua certificări bazate pe standarde recunoscute internațional referitoare la drepturile omului și mediu și care este independent față de întreprindere, fără conflicte de interese, cu experiență și competențe în domeniul mediului și al drepturilor omului și responsabil pentru calitatea și fiabilitatea auditului; |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera k
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(k) „reprezentant autorizat” înseamnă o persoană fizică sau juridică rezidentă sau stabilită în Uniune care are un mandat din partea unei întreprinderi în sensul literei (a) punctul (ii) să acționeze în numele său în ceea ce privește respectarea obligațiilor pe care întreprinderea respectivă le are în temeiul prezentei directive; |
(k) „reprezentant autorizat” înseamnă o persoană fizică sau juridică care are un mandat din partea unei întreprinderi în sensul literei (a) punctul (ii) să acționeze în numele său în ceea ce privește respectarea obligațiilor pe care întreprinderea respectivă le are în temeiul prezentei directive; |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera n
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(n) „părți interesate” înseamnă angajații întreprinderii, angajații filialelor sale și alte persoane, grupuri, comunități sau entități ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri; |
(n) „părți interesate” înseamnă toate persoanele, grupurile, comunitățile sau entitățile ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de efectele negative potențiale sau reale asupra mediului sau asupra drepturilor omului legate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri, inclusiv lucrătorii și reprezentanții acestora, comunitățile locale, copiii, popoarele indigene, asociațiile cetățenilor, sindicatele, organizațiile societății civile și acționarii întreprinderilor, precum și organizațiile al căror scop statutar este apărarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor sociale și ale lucrătorilor, a terenurilor din domeniul mediului sau a bunei guvernanțe; |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera q
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(q) „măsură adecvată” înseamnă o măsură care poate atinge obiectivele de diligență necesară, proporțională cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ, aflată în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele cazului specific, inclusiv caracteristicile sectorului economic și ale relației de afaceri specifice și influența întreprinderii, precum și necesitatea de a asigura stabilirea ordinii de prioritate a acțiunilor. |
(q) „măsură adecvată” înseamnă o măsură care poate atinge obiectivele de diligență necesară, proporțională cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ, aflată în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele cazului specific, inclusiv caracteristicile sectorului economic și ale relației de afaceri specifice și influența întreprinderii, capacitatea întreprinderii de a-și spori influența, precum și necesitatea de a asigura stabilirea ordinii de prioritate a acțiunilor. |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
în sensul primului alineat litera (h), Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 28 pentru a specifica standardele minime pentru verificarea de către o parte terță independentă. |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) integrarea diligenței necesare în politicile lor, în conformitate cu articolul 5; |
(a) integrarea diligenței necesare în politicile lor și în sistemele lor de gestionare, în conformitate cu articolul 5; |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) identificarea impactului negativ real sau potențial, în conformitate cu articolul 6; |
(b) identificarea și prioritizarea impactului negativ real sau potențial, în conformitate cu articolul 6; |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) prevenirea și atenuarea impactului negativ potențial, precum și oprirea impactului negativ real și reducerea la minimum a amplorii acestuia, în conformitate cu articolele 7 și 8; |
(c) prevenirea sau atenuarea impactului negativ potențial, precum și, dacă este aplicabil, oprirea impactului negativ real sau reducerea amplorii acestuia, în conformitate cu articolele 7 și 8; |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. În cazul în care nu este fezabil să se abordeze simultan toate impacturile identificate, statele membre se asigură că, atunci când desfășoară acțiunile menționate la alineatul (1) literele (b) și (c), întreprinderile acordă prioritate impacturilor negative în funcție de gravitatea și probabilitatea lor și iau în considerare natura și contextul operațiunilor lor, inclusiv localizarea geografică. Gravitatea este înțeleasă ca o funcție a amplorii, anvergurii și caracterului iremediabil al impactului negativ. Acțiunile desfășurate în conformitate cu alineatul (1) litera (c) pot aborda impacturile negative în ordinea de prioritate în care acestea au fost stabilite. |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile integrează diligența necesară în toate politicile lor corporative și că pun în practică o politică privind diligența necesară. Politica privind diligența necesară cuprinde toate elementele următoare: |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile integrează diligența necesară în toate politicile și sistemele lor de gestionare corporative și că pun în practică o politică privind diligența necesară. Politica privind diligența necesară cuprinde toate elementele următoare: |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de angajații și filialele întreprinderii; |
(b) un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de angajații și filialele întreprinderii. Codul de conduită este conceput astfel încât să asigure respectarea drepturilor omului și a mediului de către întreprindere; |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) o descriere a proceselor instituite pentru punerea în aplicare a obligației de diligență, inclusiv măsurile luate pentru a verifica respectarea codului de conduită și pentru a extinde aplicarea acestuia la relațiile de afaceri stabile. |
(c) o descriere a proceselor instituite pentru punerea în aplicare a obligației de diligență în tot lanțul valoric, inclusiv măsurile luate pentru a verifica respectarea codului de conduită. |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre se asigură că întreprinderile își actualizează anual politica privind diligența necesară. |
2. Statele membre se asigură că întreprinderile își actualizează și publică anual politica privind diligența necesară. Politicile privind diligența necesară ale întreprinderilor ar trebui să fie accesibile publicului prin intermediul punctului unic de acces european timp de cel puțin 30 de ani. |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre se asigură că întreprinderile aplică o politică de diligență necesară care este proporțională și adaptată probabilității și nivelului de gravitate al impactului lor negativ potențial sau real și situației lor specifice, în special în ceea ce privește sectorul lor de activitate, dimensiunea și lungimea lanțului lor valoric, dimensiunea întreprinderii, capacitatea sa, resursele și influența sa. |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a identifica impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului care decurg din propriile operațiuni sau ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile lor valorice, din relațiile lor de afaceri stabile, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4). |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate în limitele posibilităților de care dispun pentru a identifica și a evalua dacă provoacă, contribuie sau sunt direct legate de impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ real și potențial asupra mediului care decurg din propriile operațiuni sau ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile lor valorice, din relațiile lor de afaceri, adoptând o abordare bazată pe riscuri în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4). |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Statele membre se asigură că întreprinderile determină dacă produc, contribuie sau sunt direct legate de impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și de impactul negativ asupra mediului, pe baza unei evaluări a riscurilor și a unei metodologii de monitorizare bazate pe riscuri, ținând seama de probabilitatea, gravitatea și urgența impactului negativ, de natura și contextul operațiunilor lor, inclusiv de sector și localizare geografică, și dacă operațiunile lor și relațiile lor de afaceri cauzează sau contribuie la oricare dintre aceste efecte negative sau sunt direct legate de acestea; |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1b. Statele membre se asigură că întreprinderile își cartografiază lanțurile valorice și, acordând atenția cuvenită confidențialității comerciale, publică informații relevante, inclusiv nume, locații, tipuri de produse și servicii furnizate, precum și alte informații relevante privind filialele și relațiile de afaceri. |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Prin derogare de la alineatul (1), întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 2 alineatul (2) litera (b) au doar obligația de a identifica impactul negativ grav, real și potențial, relevant pentru sectorul respectiv menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (b). |
eliminat |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează servicii de credit, de împrumut sau alte servicii financiare, identificarea impactului negativ real și potențial asupra drepturilor omului și a impactului negativ asupra mediului se realizează numai înainte de furnizarea serviciului respectiv. |
eliminat |
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre se asigură că, în scopul identificării impactului negativ menționat la alineatul (1), după caz, pe baza unor informații cantitative și calitative, întreprinderile au dreptul de a utiliza resursele adecvate, inclusiv rapoartele independente și informațiile colectate prin procedura de tratare a plângerilor prevăzută la articolul 9. Întreprinderile organizează, de asemenea, după caz, consultări cu grupurile potențial afectate, inclusiv cu lucrătorii și cu alte părți interesate relevante, pentru a colecta informații cu privire la impactul negativ real sau potențial. |
4. Statele membre se asigură că, în scopul identificării și evaluării impactului negativ menționat la alineatul (1), după caz, pe baza unor informații cantitative și calitative, întreprinderile au dreptul de a utiliza resursele adecvate, inclusiv rapoartele independente și informațiile colectate prin procedura de tratare a plângerilor prevăzută la articolul 9. Întreprinderile organizează, de asemenea, după caz, consultări cu grupurile potențial afectate, inclusiv cu sindicatele, reprezentanții lucrătorilor și cu alte părți interesate relevante, pentru a colecta informații cu privire la impactul negativ real sau potențial. Punerea în practică a acestei abordări în sectorul serviciilor financiare se va baza pe orientări clare privind sectorul financiar. Instituțiile financiare reglementate, precum și alte întreprinderi fac trimitere la informațiile relevante obținute din alte surse decât agențiile de rating de credit, agențiile de rating al sustenabilității sau administratorii de indici de referință. |
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a preveni sau, în cazul în care prevenirea nu este posibilă sau nu este posibilă imediat, pentru a atenua în mod adecvat potențialul impact negativ asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului care au fost sau ar fi trebuit să fie identificate în temeiul articolului 6, în conformitate cu alineatele (2), (3), (4) și (5) din prezentul articol. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate și corespunzătoare pentru a preveni sau, în cazul în care prevenirea nu este posibilă sau nu este posibilă imediat, pentru a atenua în mod adecvat potențialul impact negativ asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului care au fost sau ar fi trebuit să fie identificate în temeiul articolului 6, folosind o abordare bazată pe risc, în conformitate cu alineatele (2), (3), (4) și (5) din prezentul articol. Întreprinderile care au legătură cu impactul negativ potențial fără a-l cauza sau a contribui la acesta sunt obligate să utilizeze pârghiile de care dispun în cea mai mare măsură posibilă pentru a preveni sau a atenua impactul și sunt obligate să contribuie la remedierea acestuia. |
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Întreprinderile au obligația de a lua următoarele măsuri, după caz: |
2. Pentru a respecta alineatul (1) din prezentul articol, întreprinderile au obligația de a lua următoarele măsuri, după caz: |
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera aa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(aa) definirea unei strategii de stabilire a priorităților în conformitate cu principiul 17 din Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului. Întreprinderile țin seama de nivelul de gravitate, de probabilitatea și de urgența diferitelor efecte negative potențiale sau reale asupra drepturilor omului, sau de efectele reale asupra mediului, de natura și contextul operațiunilor lor, inclusiv localizarea geografică, de sfera riscurilor, de amploarea acestora și de cât de iremediabile pot fi și, dacă este necesar, utilizează politica de stabilire a priorităților în eliminarea acestora. Atunci când acordă prioritate acțiunilor care vizează riscurile la adresa drepturilor omului, întreprinderile tratează gravitatea unui impact negativ ca factor predominant, de exemplu în cazul în care acțiunile tardive ar face ca impactul să fie iremediabil; |
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera ab (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ab) întreprinderile garantează că politicile lor de achiziții nu au un impact negativ real sau potențial asupra drepturilor omului sau un impact negativ real asupra mediului sau nu contribuie la un astfel de impact; |
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) urmărirea obținerii de garanții contractuale de la un partener de afaceri cu care a stabilit o relație de afaceri directă, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii (clauze contractuale în cascadă). În cazul în care se obțin astfel de garanții contractuale, se aplică alineatul (4); |
(b) urmărirea, dacă este posibil, a obținerii de garanții proporționale și, ținând seama de legislația concurenței, contractuale și de alt fel de la un partener de afaceri, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire. În cazul în care se obțin astfel de garanții, se aplică alineatul (4); |
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) efectuarea investițiilor necesare, de exemplu în procesele și infrastructurile de gestionare sau de producție, pentru a respecta alineatul (1); |
(c) stabilirea unor infrastructuri de procese și proceduri adecvate, pentru a respecta alineatul (1); |
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) furnizarea unui sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care întreprinderea are o relație de afaceri stabilă, în cazul în care respectarea de către acesta a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire ar pune în pericol viabilitatea IMM-ului; |
(d) furnizarea unui sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care întreprinderea are o relație de afaceri, în cazul în care respectarea de către acesta a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire ar pune în pericol viabilitatea IMM-ului; |
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. În ceea ce privește potențialul impact negativ care nu a putut fi prevenit sau atenuat în mod adecvat prin măsurile de la alineatul (2), întreprinderea poate urmări încheierea unui contract cu un partener cu care are o relație indirectă, în vederea asigurării conformității cu codul de conduită al întreprinderii sau cu un plan de măsuri de prevenire. În cazul încheierii unui astfel de contract, se aplică alineatul (4). |
eliminat |
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Garanțiile contractuale sau contractul trebuie însoțit(e) de măsuri adecvate de verificare a conformității. În scopul verificării conformității, întreprinderea poate face trimitere la inițiative sectoriale adecvate sau la verificări efectuate de o parte terță independentă. |
Garanțiile, contractuale sau necontractuale, trebuie însoțite de măsuri adecvate de verificare a eficacității lor. În scopul evaluării eficacității, întreprinderea poate face trimitere la inițiative sectoriale adecvate sau la verificări efectuate de o parte terță independentă. Condițiile trebuie să fie corecte, rezonabile și nediscriminatorii. |
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În cazul în care se obțin garanții contractuale sau se încheie un contract cu un IMM, condițiile utilizate trebuie să fie echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. În cazul în care se iau măsuri de verificare a conformității în ceea ce privește IMM-urile, întreprinderea suportă costul verificării efectuate de o parte terță independentă. |
În cazul în care se iau măsuri de verificare a eficacității în ceea ce privește IMM-urile, întreprinderea suportă costul verificării efectuate de o parte terță independentă. |
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4 – paragraful 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Statele membre se asigură că obligația generală de diligență prevalează întotdeauna clar asupra oricăror garanții contractuale. Garanțiile contractuale sunt evaluate întotdeauna în raport cu obligațiile generale. |
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În ceea ce privește potențialul impact negativ în sensul alineatului (1) care nu a putut fi prevenit sau atenuat în mod adecvat prin măsurile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4), întreprinderea trebuie să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite, ia următoarele măsuri: |
În ceea ce privește potențialul impact negativ în sensul alineatului (1) care nu a putut fi prevenit sau atenuat în mod adecvat prin măsurile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4), și ținând seama în mod corespunzător de eforturile întreprinderii de a utiliza efectul său de levier pentru a preveni sau a atenua în mod adecvat potențialele efecte negative, întreprinderea trebuie să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite, ia următoarele măsuri, în cazul în care ele sunt în interesul suprem al victimelor potențiale ale impactului negativ potențial sau real, în conformitate cu dezangajarea responsabilă, ținând seama și de proporționalitate, de consecințele perturbării lanțurilor de aprovizionare și de posibilele efecte negative ale unor astfel de decizii: |
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este grav. |
(b) ca măsură de ultimă instanță, încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care potențialul impact negativ este grav sau ireversibil. |
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 6
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
6. Prin derogare de la alineatul (5) litera (b), atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează credite, împrumuturi sau alte servicii financiare, acestea nu sunt obligate să rezilieze contractul de credit, de împrumut sau de alt tip de servicii financiare atunci când se poate presupune în mod rezonabil că va cauza prejudicii substanțiale entității căreia îi este furnizat serviciul respectiv. |
6. Prin derogare de la alineatul (5) litera (b), atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează credite, împrumuturi sau alte servicii financiare entităților care cauzează un potențial impact negativ în sensul alineatului (1) sau contribuie la el, acestea nu sunt obligate să rezilieze contractul de credit, de împrumut sau de alt tip de servicii financiare dacă acest lucru este strict necesar pentru a împiedica falimentul entității căreia îi este furnizat serviciul respectiv. O decizie de a rezilia contractul de credit, de împrumut sau de alt tip de servicii financiare prin derogare de la alineatul (5) litera (b) poate fi luată, ca măsură de ultimă instanță, numai dacă utilizarea de pârghii de către societățile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) nu a reușit până la urmă să influențeze entitatea căreia îi sunt furnizate serviciile respective să prevină sau să atenueze în mod adecvat impactul negativ potențial și dacă continuarea creditului, a împrumutului sau a altui contract de servicii financiare este proporțională cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ potențial. |
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a opri impactul negativ real care a fost sau ar fi trebuit să fie identificat în temeiul articolului 6, în conformitate cu alineatele (2)-(6) din prezentul articol. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate și proporționale, în limita mijloacelor de care dispun, pentru a atenua și a opri impactul negativ real pe care l-au cauzat sau la care au contribuit și care a fost identificat în temeiul articolului 6, în conformitate cu alineatele (2)-(6) din prezentul articol. Întreprinderile care au legătură cu impactul negativ fără a-l cauza sau a contribui la acesta sunt obligate să utilizeze pârghiile de care dispun în măsura posibilă pentru a opri impactul negativ. |
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. În cazul în care nu se poate opri un impact negativ, statele membre se asigură că întreprinderile reduc la minimum amploarea impactului respectiv. |
2. În cazul în care nu se poate opri un impact negativ, statele membre se asigură că întreprinderile încearcă să reducă la minimum amploarea impactului respectiv în cea mai mare măsură posibilă, continuând în același timp să încerce să pună capăt impactului negativ. |
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) neutralizarea impactului negativ sau reducerea la minimum a amplorii acestuia, inclusiv prin plata de daune către persoanele afectate și de compensații financiare către comunitățile afectate. Acțiunea trebuie să fie proporțională cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ; |
(a) neutralizarea impactului negativ sau reducerea la minimum a amplorii acestuia, inclusiv, atunci când este rezonabil și atunci când este cazul, prin plata de daune către persoanele afectate și de compensații financiare către comunitățile afectate. Acțiunea trebuie să fie proporțională și corespunzătoare cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ, precum și cu resursele și mijloacele sale; |
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera ba (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ba) să creeze o strategie de stabilire a priorităților în conformitate cu principiul 17 din Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; |
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) urmărirea obținerii de garanții contractuale de la un partener direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită și, după caz, a planului de măsuri corective, inclusiv prin urmărirea obținerii de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care aceștia fac parte din lanțul valoric (clauze contractuale în cascadă). În cazul în care se obțin astfel de garanții contractuale, se aplică alineatul (5). |
(c) dacă este cazul, urmărirea de garanții contractuale sau de altă natură de la un partener de afaceri pentru a asigura respectarea codului de conduită și a planului de măsuri corective. În cazul în care se obțin astfel de garanții, se aplică alineatul (5). |
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera d
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(d) efectuarea investițiilor necesare, de exemplu în procesele și infrastructurile de gestionare sau de producție, pentru a respecta alineatele (1), (2) și (3); |
(d) efectuarea, atunci când este necesar și aplicabil, a investițiilor necesare, de exemplu în procesele și infrastructurile de gestionare sau de producție, pentru a respecta alineatele (1), (2) și (3); |
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera e
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(e) furnizarea unui sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care întreprinderea are o relație de afaceri stabilă, în cazul în care respectarea de către acesta a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire ar pune în pericol viabilitatea IMM-ului; |
(e) furnizarea unui sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care întreprinderea are o relație de afaceri, în cazul în care respectarea de către acesta a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire ar pune în pericol viabilitatea IMM-ului; |
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. În ceea ce privește impactul negativ real care nu a putut fi oprit sau atenuat în mod adecvat prin măsurile de la alineatul (3), întreprinderea poate încerca să încheie un contract cu un partener cu care are o relație indirectă, în vederea asigurării conformității cu codul de conduită al întreprinderii sau cu un plan de măsuri corective. În cazul încheierii unui astfel de contract, se aplică alineatul (5). |
eliminat |
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Garanțiile contractuale sau contractul trebuie însoțit(e) de măsuri adecvate de verificare a conformității. În scopul verificării conformității, întreprinderea poate face trimitere la inițiative sectoriale adecvate sau la verificări efectuate de o parte terță independentă. |
Garanțiile, contractuale sau necontractuale, trebuie însoțite de măsuri adecvate de verificare a eficacității lor. În scopul evaluării eficacității, întreprinderea poate face trimitere la inițiative sectoriale adecvate sau la verificări efectuate de o parte terță independentă. Condițiile trebuie să fie corecte, rezonabile și nediscriminatorii. |
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În cazul în care se obțin garanții contractuale sau se încheie un contract cu un IMM, condițiile utilizate trebuie să fie echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. În cazul în care se iau măsuri de verificare a conformității în ceea ce privește IMM-urile, întreprinderea suportă costul verificării efectuate de o parte terță independentă. |
În cazul în care se iau măsuri de verificare a eficacității în ceea ce privește IMM-urile, întreprinderea suportă costul verificării efectuate de o parte terță independentă. |
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În ceea ce privește impactul negativ real în sensul alineatului (1) care nu a putut fi oprit sau a cărui amploare nu a putut fi redusă la minimum prin măsurile prevăzute la alineatele (3), (4) și (5), întreprinderea trebuie să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite, ia următoarele măsuri: |
În ceea ce privește impactul negativ real în sensul alineatului (1) care nu a putut fi oprit sau a cărui amploare nu a putut fi redusă la minimum prin măsurile prevăzute la alineatele (3), (4) și (5) și ținând seama în mod adecvat de eforturile întreprinderii de a folosi pârghiile care îi stau la dispoziție pentru a opri impactul negativ sau a-i reduce la minimum amploarea, întreprinderea trebuie să nu încheie relații noi sau să nu prelungească relațiile existente cu partenerul în legătură cu care a survenit impactul sau în lanțul valoric al căruia a survenit impactul și, în cazul în care legea care reglementează relațiile acestora îi permite, ia una dintre următoarele măsuri dacă acestea sunt în interesul superior al potențialelor victime ale impacturilor negative potențiale și reale, în conformitate cu dezangajarea responsabilă, ținând seama, de asemenea, de proporționalitate și de impacturile negative potențiale ale acestor măsuri: |
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) încetează relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav. |
(b) ca măsură de ultimă instanță, se dezangajează în mod responsabil din relația de afaceri în ceea ce privește activitățile vizate, în cazul în care impactul negativ este considerat grav. |
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Prin derogare de la alineatul (6) litera (b), atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează credite, împrumuturi sau alte servicii financiare, acestea nu sunt obligate să rezilieze contractul de credit, de împrumut sau de alt tip de servicii financiare atunci când se poate presupune în mod rezonabil că acest fapt va cauza prejudicii substanțiale entității căreia îi este furnizat serviciul respectiv. |
7. Prin derogare de la alineatul (6) litera (b), atunci când întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) furnizează credite, împrumuturi sau alte servicii financiare entităților care cauzează un impact negativ real sau contribuie la el în sensul alineatului (1), acestea nu sunt obligate să rezilieze contractul de credit, de împrumut sau de alt tip de servicii financiare dacă acest lucru este strict necesar pentru a preveni falimentul entității căreia îi este furnizat serviciul respectiv. O decizie de a rezilia contractul de credit, de împrumut sau de alt tip de servicii financiare prin derogare de la alineatul (6) litera (b) poate fi luată, ca o măsură de ultimă instanță, numai dacă utilizarea de pârghii de către întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) nu au reușit până la urmă să influențeze entitatea căreia îi sunt furnizate serviciile respective să oprească impactul negativ real sau să îi reducă la minimum amploarea și dacă continuarea creditului, a împrumutului sau a altui contract de servicii financiare este proporțională cu gravitatea impactului negativ real. |
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 8 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 8a |
|
Măsuri adecvate ale investitorilor instituționali și ale administratorilor de active pentru a stimula întreprinderile în care au investit să oprească impacturile negative reale pe care le-au cauzat |
|
1. Statele membre se asigură că investitorii instituționali și administratorii de active iau măsurile adecvate descrise la alineatul (3) de la prezentul articol pentru a stimula întreprinderile în care au investit să oprească impactul negativ real care a fost sau ar fi trebuit să fie identificat în temeiul articolului 6, în conformitate cu articolul 2 alineatele (2)-(6). |
|
2. În cazul în care nu se poate opri un impact negativ, statele membre se asigură că investitorii instituționali și administratorii de active stimulează întreprinderile în care au investit să reducă la minimum amploarea impactului respectiv. |
|
3. După caz, investitorii instituționali și administratorii de active au obligația de a colabora cu întreprinderea în care s-a investit și de a exercita drepturi de vot în conformitate cu articolul 3g alineatul (1) litera (a) din Directiva 2007/36/CE [Directiva privind drepturile acționarilor II], pentru a determina organul de conducere al unei întreprinderi în care s-a investit să oprească impactul real sau să îi reducă amploarea la minimum. Acțiunea urmărită din partea întreprinderii în care s-a investit trebuie să fie proporțională cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii în care s-a investit la impactul negativ. De asemenea, acțiunile solicitate investitorilor instituționali și administratorilor de active sunt proporționale și adecvate și țin seama în mod corespunzător de gradul de control pe care îl au asupra societății în care s-a investit. |
Amendamentul 96
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile le oferă persoanelor și organizațiilor enumerate la alineatul (2) posibilitatea de a depune plângeri în cazul în care au suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și la impactul negativ asupra mediului în ceea ce privește propriile lor operațiuni, operațiunile filialelor lor și lanțurile lor valorice. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile instituie sau participă la mecanisme eficace de depunere a plângerilor la nivel operațional care pot fi utilizate oferind persoanelor și organizațiilor enumerate la alineatul (2) posibilitatea de a depune plângeri în cazul în care au informații legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și la impactul negativ asupra mediului în ceea ce privește propriile lor operațiuni, operațiunile filialelor lor și lanțurile lor valorice. Plângerile trebuie să fie justificate în fapt și documentate în mod rezonabil. Procedura de depunere a plângerilor funcționează atât ca sistem de avertizare timpurie pentru conștientizarea riscurilor, cât și ca sistem de remediere și este sigură, legitimă, accesibilă și echitabilă și prevede posibilitatea de a depune plângeri anonim și confidențial. Recurgerea la astfel de proceduri nu împiedică reclamanții să aibă acces la mecanisme judiciare. |
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Statele membre se asigură că întreprinderile sunt în măsură să ofere un astfel de mecanism prin acorduri de colaborare cu alte întreprinderi, sisteme sectoriale sau organizații, prin participarea la mecanisme multilaterale de soluționare a reclamațiilor sau aderarea la un acord-cadru global. |
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) persoane care sunt afectate sau care au motive întemeiate să considere că ar putea fi afectate de un impact negativ; |
(a) persoane care sunt afectate sau care au motive întemeiate să considere că vor fi afectate de un impact negativ; |
Amendamentul 99
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) sindicate și alți reprezentanți ai lucrătorilor ce reprezintă persoane care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză; |
(b) sindicate și alți reprezentanți ai lucrătorilor ce reprezintă persoane care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, care au un interes legitim; |
Amendamentul 100
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză. |
(c) organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză și care au un interes legitim. |
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre se asigură că întreprinderile stabilesc o procedură de tratare a plângerilor menționate la alineatul (1), inclusiv o procedură în cazul în care întreprinderea consideră plângerea ca fiind neîntemeiată, și informează lucrătorii și sindicatele în cauză cu privire la procedurile respective. Statele membre se asigură că, în cazul în care plângerea este întemeiată, impactul negativ care face obiectul plângerii este considerat a fi identificat în sensul articolului 6. |
3. Statele membre se asigură că întreprinderile stabilesc o procedură de tratare a plângerilor menționate la alineatul (1), inclusiv o procedură în cazul în care întreprinderea consideră plângerea ca fiind neîntemeiată, și informează lucrătorii și sindicatele în cauză cu privire la procedurile respective. Statele membre se asigură că, în cazul în care plângerea este întemeiată, impactul negativ care face obiectul plângerii este considerat a fi identificat în sensul articolului 6. Acest lucru poate fi realizat în cooperare cu sistemele sectoriale sau cu inițiativele multipartite. |
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre se asigură că reclamanții au dreptul: |
4. Statele membre se asigură că reclamanții au dreptul de a solicita întreprinderii căreia i-au adresat o plângere în temeiul alineatului (1) să ia măsuri adecvate ca urmare a plângerii. |
Amendamentul 103
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) de a solicita întreprinderii căreia i-au adresat o plângere în temeiul alineatului (1) să ia măsuri adecvate ca urmare a plângerii și |
eliminat |
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. |
eliminat |
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Articolul 10 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre se asigură că întreprinderile efectuează evaluări periodice ale propriilor operațiuni și măsuri, ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile valorice ale întreprinderii, ale relațiilor lor de afaceri stabile, pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor de identificare, prevenire, atenuare, oprire și reducere la minimum a amplorii impactului negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Astfel de evaluări se bazează, după caz, pe indicatori calitativi și cantitativi și se efectuează cel puțin o dată la 12 luni și ori de câte ori există motive întemeiate să se considere că pot apărea noi riscuri semnificative de producere a respectivului impact negativ. Politica privind diligența necesară se actualizează în conformitate cu rezultatul acestor evaluări. |
Statele membre se asigură că întreprinderile efectuează evaluări continue ale propriilor operațiuni și măsuri, ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile valorice ale întreprinderii, ale relațiilor lor de afaceri, pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor de identificare, prevenire, atenuare, oprire și reducere la minimum a amplorii impactului negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului. Astfel de evaluări se efectuează în cooperare cu sindicatele și cu reprezentanții lucrătorilor și în consultare cu părțile interesate. Ele se bazează, după caz, pe indicatori calitativi și cantitativi și se efectuează în mod regulat și ori de câte ori există motive întemeiate să se considere că pot apărea noi riscuri semnificative de producere a respectivului impact negativ. Politica privind diligența necesară se actualizează în conformitate cu rezultatul acestor evaluări. |
Amendamentul 106
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Statele membre se asigură că întreprinderile care nu fac obiectul cerințelor de raportare în temeiul articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE raportează cu privire la aspectele reglementate de prezenta directivă prin publicarea pe site-ul lor web a unei declarații anuale într-o limbă uzuală în domeniul afacerilor internaționale. Declarația se publică până la data de 30 aprilie a fiecărui an pentru anul calendaristic precedent. |
Statele membre se asigură că întreprinderile care nu fac obiectul cerințelor de raportare în temeiul articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE raportează cu privire la aspectele reglementate de prezenta directivă prin publicarea pe site-ul lor web a unei declarații anuale într-o limbă oficială a statului membru. Declarația se publică până la data de 30 aprilie a fiecărui an pentru anul calendaristic precedent. |
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 28 în ceea ce privește conținutul și criteriile pentru o astfel de raportare în temeiul alineatului (1), specificând informații cu privire la descrierea obligației de diligență, a impactului negativ potențial și real și a acțiunilor întreprinse cu privire la acestea. |
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 28 în ceea ce privește conținutul și criteriile pentru o astfel de raportare în temeiul alineatului (1), specificând informații cu privire la descrierea obligației de diligență, a configurării sale, a metodologiei, a impactului negativ potențial și real și a acțiunilor întreprinse cu privire la acestea. Comisia se asigură că raportarea se poate realiza prin intermediul unui formular de raportare simplificat și, în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei directive, oferă orientări pentru a sprijini întreprinderile în îndeplinirea obligațiilor care le revin. |
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Atunci când adoptă acte delegate, Comisia se asigură că nu există nicio duplicare a cerințelor de raportare pentru întreprinderile menționate la articolul 3 litera (a) punctul (iv) care fac obiectul cerințelor de raportare și iau în considerare principalele efecte negative în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului1a, menținând în același timp pe deplin obligațiile minime prevăzute în prezenta directivă. |
|
__________________ |
|
1a Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1). |
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 2 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Statele membre se asigură că declarațiile anuale întocmite de întreprinderi în temeiul prezentului articol sunt transmise organismului de colectare menționat în Regulamentul [a se introduce Regulamentul privind ESAP] pentru ca aceste informații să devină accesibile în punctul unic de acces european (ESAP). |
Amendamentul 110
Propunere de directivă
Articolul 12 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor în scopul facilitării respectării de către acestea a articolului 7 alineatul (2) litera (b) și a articolului 8 alineatul (3) litera (c), Comisia adoptă orientări cu privire la clauze contractuale tip. |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor în scopul facilitării respectării de către acestea a articolului 7 alineatul (2) litera (b) și a articolului 8 alineatul (3) litera (c), Comisia adoptă orientări cu privire la clauze contractuale tip, în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Aceasta ar trebui să acorde prioritate elaborării de clauze contractuale pentru gestionarea riscurilor de mediu și în materie de drepturi ale omului. |
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, poate emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice. |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu, Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, precum și cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, emite orientări: |
Amendamentul 112
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 – litera a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(a) în format digital, ușor accesibil și gratuit; |
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 – punctul b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(b) inclusiv pentru sectoare specifice, contexte și domenii specifice sau impacturi negative specifice; |
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 – punctul c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(c) includerea unor orientări practice privind modul în care întreprinderile și sectoarele reglementate de prezenta directivă își pot aplica obligațiile de diligență necesară pe baza orientărilor sectoriale și orizontale relevante ale OCDE și ONU; |
Amendamentul 115
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 – litera d (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(d) inclusiv o prezentare generală a inițiativelor industriale aplicabile; |
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 – litera e (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(e) inclusiv îndrumări practice cu privire la modul în care se poate aplica proporționalitatea și stabilirea priorităților, în termeni de impact, sector și zonă geografică, în cazul obligațiilor de diligență necesară în funcție de dimensiunea și de sectorul întreprinderii; |
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 – litera f (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(f) Pentru a sprijini întreprinderile facilitându-le respectarea articolului 7 alineatul (2) litera (b) și a articolului 8 alineatul (3) litera (c), prin utilizarea de pârghii colective, adoptă și adaptează, după caz, orientări cu privire la dreptul concurenței în ceea ce privește obligațiile lor de diligență necesară. |
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Respectivele orientări se pun la dispoziție cel târziu în termen de ... [18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Comisia revizuiește periodic relevanța orientărilor sale, le adaptează la noile bune practici și emite orientări atunci când este necesar. |
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Fișele informative pentru fiecare țară sunt actualizate în mod regulat de către Comisie și sunt puse la dispoziția publicului pentru a furniza informații actualizate cu privire la convențiile și tratatele internaționale ratificate de fiecare partener comercial al Uniunii. Comisia colectează și publică date comerciale și vamale privind originea materiilor prime și a produselor intermediare și finite și publică informații privind riscurile de impacturi negative potențiale sau reale asupra drepturilor omului, mediului și guvernanței asociate anumitor țări sau regiuni, sectoare și subsectoare și produse. |
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Articolul 14 b – alineatul -1 (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
-1. Statele membre furnizează informații și sprijin eficace părților interesate, care pot include site-uri web, platforme sau portaluri dedicate, consiliere juridică și sprijin administrativ pentru a solicita drepturi care le sunt conferite prin prezenta directivă. |
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Pentru a oferi informații și sprijin întreprinderilor și partenerilor cu care au relații de afaceri stabile în cadrul lanțurilor lor valorice în eforturile de îndeplinire a obligațiilor care decurg din prezenta directivă, statele membre creează și operează în mod individual sau în comun site-uri web, platforme sau portaluri specializate. În acest sens, se acordă o atenție deosebită IMM-urilor prezente în lanțurile valorice ale întreprinderilor. |
1. Pentru a oferi informații și sprijin întreprinderilor și partenerilor cu care au relații de afaceri în cadrul lanțurilor lor valorice în eforturile de îndeplinire a obligațiilor care decurg din prezenta directivă, Comisia, în cooperare cu statele membre, creează și operează individual sau în comun site-uri web, platforme sau portaluri specializate. În acest sens, se acordă o atenție deosebită IMM-urilor prezente în lanțurile valorice ale întreprinderilor. |
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre pot decide să nu acorde sprijin de stat întreprinderilor care nu respectă obiectivele prezentei directive. |
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Comisia poate completa măsurile de ajutor ale statelor membre pe baza acțiunilor existente ale Uniunii de sprijinire a diligenței necesare în cadrul Uniunii și în țările terțe și poate elabora noi măsuri, inclusiv facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate pentru a ajuta întreprinderile să își îndeplinească obligațiile. |
3. Comisia completează măsurile de ajutor ale statelor membre pe baza acțiunilor existente ale Uniunii de sprijinire a diligenței necesare în cadrul Uniunii și în țările terțe și poate elabora noi măsuri, inclusiv facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate pentru a ajuta întreprinderile să își îndeplinească obligațiile. |
Amendamentul 124
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3a. Comisia elaborează și coordonează semestrial simulări de criză în materie de reziliență pentru întreprinderi. Acestea se bazează pe metodologii comune care ar urma să cartografieze, să evalueze sustenabilitatea lanțurilor valorice ale întreprinderilor și să ofere răspunsuri preventive și corective pentru a aborda riscurile și vulnerabilitățile legate de impactul negativ în lanțurile lor valorice. |
Amendamentul 125
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 3 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3b. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, o dată pe an și, dacă este necesar, mai frecvent, un rezumat al evaluărilor în temeiul alineatului (3a), inclusiv al riscurilor și al vulnerabilităților identificate. |
Amendamentul 126
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 3 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
3c. Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 28 pentru a specifica informațiile solicitate întreprinderilor în sensul alineatului (1) literele (a)-(f) până în octombrie 2024. |
Amendamentul 127
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Întreprinderile se pot baza pe sisteme sectoriale și pe inițiative multipartite pentru a sprijini punerea în aplicare a obligațiilor lor menționate la articolele 5-11 din prezenta directivă, în măsura în care astfel de sisteme și inițiative sunt adecvate pentru a sprijini îndeplinirea obligațiilor respective. Comisia și statele membre pot facilita diseminarea informațiilor cu privire la astfel de sisteme sau inițiative și la rezultatele acestora. Comisia, în colaborare cu statele membre, poate emite orientări pentru evaluarea adecvării sistemelor sectoriale și a inițiativelor multipartite. |
4. Întreprinderile se pot baza pe sisteme sectoriale și pe inițiative multipartite pentru a sprijini punerea în aplicare a obligațiilor lor menționate la articolele 5-11 din prezenta directivă, în măsura în care astfel de sisteme și inițiative sunt adecvate pentru a sprijini îndeplinirea obligațiilor respective. Comisia și statele membre facilitează diseminarea informațiilor cu privire la astfel de sisteme sau inițiative și la rezultatele acestora. Comisia, în colaborare cu statele membre, emite orientări pentru evaluarea adecvării sistemelor sectoriale și a inițiativelor multipartite. |
Amendamentul 128
Propunere de directivă
Articolul 14 – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. Recurgerea la sisteme sectoriale și la inițiative multipartite nu exonerează întreprinderea de responsabilitatea sa individuală de a-și îndeplini obligația de diligență și nu împiedică tragerea la răspundere a acesteia. |
Amendamentul 129
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) și la articolul 2 alineatul (2) litera (a) adoptă un plan pentru a se asigura că modelul de afaceri și strategia întreprinderii sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris. Acest plan identifică, în special, pe baza informațiilor de care întreprinderea dispune în mod rezonabil, măsura în care schimbările climatice reprezintă un risc pentru operațiunile întreprinderii sau un impact al acestora. |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) și la articolul 2 alineatul (2) litera (a) elaborează și publică un plan de tranziție, astfel cum este definit la articolul 19a alineatul (2) punctul (iii) din Directiva 2022/2464, în care identifică, pe baza informațiilor de care întreprinderea dispune în mod rezonabil, măsura în care schimbările climatice reprezintă un risc pentru operațiunile întreprinderii sau un impact al acestora. |
Amendamentul 130
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre se asigură că, în cazul în care schimbările climatice sunt sau ar fi trebuit să fie identificate ca fiind un risc principal sau un impact principal al operațiunilor întreprinderii, întreprinderea include în planul său obiective de reducere a emisiilor. |
2. Statele membre se asigură că, în cazul în care schimbările climatice sunt sau ar fi trebuit să fie identificate ca fiind un risc principal sau un impact principal al operațiunilor întreprinderii, întreprinderea include în planul său de tranziție obiective de reducere a emisiilor. |
Amendamentul 131
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Statele membre se asigură că întreprinderile țin seama în mod corespunzător de îndeplinirea obligațiilor menționate la alineatele (1) și (2) atunci când stabilesc remunerația variabilă, în cazul în care remunerația variabilă este legată de contribuția unui administrator la strategia de afaceri a întreprinderii, precum și de interesele și sustenabilitatea pe termen lung. |
eliminat |
Amendamentul 132
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Comisia pune la dispoziția publicului, inclusiv pe site-ul său web, o listă a autorităților de supraveghere. Comisia actualizează periodic lista pe baza informațiilor primite de la statele membre. |
7. Comisia pune la dispoziția publicului, inclusiv pe site-ul său web, o listă a autorităților de supraveghere și, dacă este cazul, a competențelor respective ale autorităților în cauză. Comisia actualizează periodic lista pe baza informațiilor primite de la statele membre. |
Amendamentul 133
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 7
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
7. Statele membre se asigură că fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul de a exercita o acțiune judiciară eficientă împotriva unei decizii obligatorii din punct de vedere juridic a unei autorități de supraveghere care o vizează. |
7. Statele membre se asigură că fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul de a exercita o acțiune judiciară eficientă împotriva unei decizii obligatorii din punct de vedere juridic a unei autorități de supraveghere care o vizează, în conformitate cu dreptul intern. |
Amendamentul 134
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7a. Statele membre se asigură că deciziile autorităților de supraveghere cu privire la respectarea de către o întreprindere a prezentei directive nu aduc atingere răspunderii civile a întreprinderii în temeiul articolului 22. |
Amendamentul 135
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre adoptă regimul sancțiunilor care se aplică în cazul nerespectării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. |
1. Comisia adoptă un regim armonizat al sancțiunilor administrative care se aplică în cazul nerespectării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. |
Amendamentul 136
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Toate sancțiunile adoptate sunt făcute publice. |
Amendamentul 137
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Atunci când se impun sancțiuni pecuniare, acestea se bazează pe cifra de afaceri a întreprinderii. |
eliminat |
Amendamentul 138
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Autoritatea creează o bază de date publică în care sunt enumerate toate întreprinderile care fac obiectul prezentei directive. Statele membre ar trebui să coopereze cu Autoritatea pentru a identifica toate întreprinderile din afara Europei care intră sub incidența prezentei directive. |
|
(a) lista întreprinderilor face legătura între denumirea fiecărei întreprinderi și declarația publicată în temeiul articolului 11 sau afișează în alt mod faptul că întreprinderea nu a publicat o declarație; |
|
(b) Autoritatea creează o bază de date publică a zonelor cu risc ridicat, astfel cum sunt definite la articolul 3; |
|
(c) fiecare zonă de risc ridicat ar trebui asociată cu o descriere a riscurilor specifice la care este supusă și cu documentația relevantă privind astfel de riscuri. |
Amendamentul 139
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute la articolele 7 și 8 și |
(a) întreprinderile nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute la articolele 7 și 8 și |
Amendamentul 140
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) ca urmare a acestei neîndepliniri, s-a produs un impact negativ – în legătură cu care ar fi trebuit să se ia măsurile adecvate prevăzute la articolele 7 și 8 de identificare, prevenire, atenuare sau de încetare ori reducere a amplorii acestuia – și au rezultat daune. |
(b) această neîndeplinire a obligațiilor a cauzat impactul negativ sau a contribuit la acesta. |
Amendamentul 141
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Prezentul articol nu se aplică situațiilor în care o întreprindere nu a cauzat sau nu a contribuit la un impact negativ, dar există o legătură directă între operațiunile, produsele sau serviciile întreprinderii și un impact negativ. |
Amendamentul 142
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2 – paragraful 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre se asigură că, în cazul în care o întreprindere a luat măsurile menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (b) și la articolul 7 alineatul (4) sau la articolul 8 alineatul (3) litera (c) și la articolul 8 alineatul (5), aceasta nu răspunde pentru daunele cauzate de un impact negativ care rezultă din activitățile unui partener indirect cu care are o relație de afaceri stabilă, cu excepția cazului în care, în speță, este nerezonabil să se preconizeze că măsurile luate efectiv, inclusiv în ceea ce privește verificarea conformității, ar fi adecvate pentru a preveni, a atenua, a opri sau a reduce la minimum impactul negativ. |
Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre se asigură că, în cazul în care o întreprindere a demonstrat că și-a respectat obligațiile prevăzute în prezenta directivă, aceasta nu răspunde pentru daunele cauzate de un impact negativ care rezultă din activitățile unui partener indirect, cu excepția cazului în care, în speță, este nerezonabil să se preconizeze că măsurile luate efectiv, inclusiv în ceea ce privește verificarea conformității, ar fi adecvate pentru a preveni, a atenua, a opri sau a reduce la minimum impactul negativ. |
Amendamentul 143
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
În cazul în care un impact negativ nu a fost prioritizat în urma prioritizării efectelor negative în conformitate cu articolul 4 alineatul (1a), o întreprindere nu poate fi considerată răspunzătoare pentru un risc care se materializează în urma unui astfel de impact negativ, cu condiția ca prioritizarea riscurilor să fi fost exactă în funcție de gravitatea și probabilitatea efectelor negative identificate în temeiul articolului 6. |
Amendamentul 144
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2 – paragraful 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În contextul evaluării existenței și a întinderii răspunderii în temeiul prezentului paragraf, trebuie să se țină seama în mod corespunzător de eforturile depuse de întreprindere, în măsura în care acestea sunt legate în mod direct de daunele în cauză, de a se conforma eventualelor măsuri de remediere solicitate de o autoritate de supraveghere, de eventualele investiții realizate și de eventualul sprijin specific furnizat în temeiul articolelor 7 și 8, precum și de eventualele colaborări cu alte entități pentru a aborda impactul negativ asupra lanțurilor sale valorice. |
eliminat |
Amendamentul 145
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Normele privind răspunderea civilă în temeiul prezentei directive nu aduc atingere normelor Uniunii sau normelor naționale privind răspunderea civilă legată de impactul negativ asupra drepturilor omului sau de impactul negativ asupra mediului, care prevăd răspunderea în situații care nu sunt reglementate de prezenta directivă sau care prevăd o răspundere mai strictă decât cea prevăzută în prezenta directivă. |
4. Normele privind răspunderea civilă în temeiul prezentei directive nu aduc atingere normelor Uniunii sau normelor naționale privind răspunderea civilă legată de impactul negativ asupra drepturilor omului sau de impactul negativ asupra mediului, care prevăd răspunderea în situații care nu sunt reglementate de prezenta directivă sau care prevăd o răspundere mai strictă decât cea prevăzută în prezenta directivă. Prezenta directivă nu aduce atingere drepturilor pe care persoana prejudiciată le poate exercita în conformitate cu normele din legislația privind răspunderea contractuală sau extracontractuală sau pe baza unui regim special de răspundere existent la data notificării directivei. |
Amendamentul 146
Propunere de directivă
Articolul 24
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Articolul 24 |
eliminat |
Sprijin public |
|
Statele membre se asigură că întreprinderile care solicită sprijin public certifică faptul că nu li s-au impus sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă. |
|
Amendamentul 147
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 11 este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată. |
2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 3 alineatul (1a), articolul 14 alineatul (3c) și la articolul 11 este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată. |
Amendamentul 148
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
3. Delegarea de competențe menționată la articolul 11 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. |
3. Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (1a), la articolul 14 alineatul (3c) și la articolul 11 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. |
Amendamentul 149
Propunere de directivă
Articolul 28 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 28a |
|
Amendament la Directiva (UE) 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor |
|
La anexa I se adaugă următorul text: „ (67) Directiva (UE) .../... a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (JO L ..., ..., p. ...)”. |
Amendamentul 150
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Până la... [OP: a se introduce data = 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive. Raportul evaluează eficacitatea prezentei directive în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale și analizează următoarele aspecte: |
Până la... [OP: a se introduce data = 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive. Raportul evaluează eficacitatea prezentei directive în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale, mai ales în privința eficacității sale în prevenirea impacturilor negative, oprirea lor sau reducerea la minimum a amplorii lor globale și analizează următoarele aspecte: |
Amendamentul 151
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera ca (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ca) dacă definiția „lanțului valoric” în ceea ce privește întreprinderile financiare reglementate ar trebui extinsă pentru a include IMM-urile; |
Amendamentul 152
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera da (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(da) dacă trebuie adoptate măsuri legislative suplimentare pentru efecte negative specifice; |
Amendamentul 153
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera db (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(db) atingerea obiectivelor prezentei directive, inclusiv convergențele în aplicarea măsurilor între statele membre; |
Amendamentul 154
Propunere de directivă
Articolul 29 – paragraful 1 – litera dc (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(dc) dacă impactul directivei a fost justificat și dacă a atins obiectivele vizate, inclusiv costurile indirecte asociate și beneficiile economice, sociale și de mediu ale acesteia pentru IMM-uri. |
ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR DE LA CARE RAPORTORUL PENTRU AVIZ A PRIMIT CONTRIBUȚII
Următoarea listă este elaborată în mod absolut voluntar, sub responsabilitatea exclusivă a raportorului pentru aviz. Raportorul a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane în pregătirea avizului, până la adoptarea acestuia în comisie:
Entitatea și/sau persoana |
Deutscher Industrie- und Handelskammertag e.V. (German Chambers of Industry and Commerce) |
Bundesministerium der Justiz (Federal Ministry of Justice (Germany)) |
European Coalition for Corporate Justice (ECCJ) |
Global Witness |
Südwind e.V. |
European Trade Union Confederation (ETUC) |
Responsible Business Alliance (RBA) |
Dutch Ministry of Foreign Affairs |
Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) |
Open Society European Policy Institute |
Andreas STIHL AG & Co. KG |
Bundesarbeitskammer Österreich (Federal Chamber of Labor Austria) |
Shift |
American Chamber of Commerce to the European Union (AmCham EU) |
Bundesverband der Deutschen Volksbanken und Raiffeisenbanken e.V. ( National Association of German Cooperative Banks |
Kirkland & Ellis International LPP |
Business Europe (Roundtable) |
BlackRock Inc. |
Deutsche Kreditwirtschaft (Association of German Banks) |
Gesamtverband der Deutschen Versicherungswirtschaft (German Insurance Association) |
Hans-Böckler Stiftung (Hans Böckler Foundation) |
Arbeitgeberverband Gesamtmetall e.V. ( Federation of German Employers' Associations in the Metal and Electrical Engineering Industries) |
PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ
Titlu |
Diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și modificarea Directivei (UE) 2019/1937 |
|||
Referințe |
COM(2022)0071 – C9-0050/2022 – 2022/0051(COD) |
|||
Comisie competentă Data anunțului în plen |
JURI 4.4.2022 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
ECON 4.4.2022 |
|||
Comisii asociate - data anunțului în plen |
15.9.2022 |
|||
Raportor pentru aviz Data numirii |
René Repasi 3.3.2022 |
|||
Examinare în comisie |
17.11.2022 |
|
|
|
Data adoptării |
24.1.2023 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
32 23 1 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
Rasmus Andresen, Anna-Michelle Asimakopoulou, Marek Belka, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Gilles Boyer, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Valentino Grant, Claude Gruffat, José Gusmão, Eero Heinäluoma, Michiel Hoogeveen, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, Billy Kelleher, Georgios Kyrtsos, Philippe Lamberts, Aušra Maldeikienė, Pedro Marques, Csaba Molnár, Denis Nesci, Dimitrios Papadimoulis, Piernicola Pedicini, Eva Maria Poptcheva, Dorien Rookmaker, Joachim Schuster, Ralf Seekatz, Paul Tang, Irene Tinagli, Ernest Urtasun, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt, Stéphanie Yon-Courtin, Marco Zanni |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Herbert Dorfmann, Gianna Gancia, Eider Gardiazabal Rubial, Valérie Hayer, Eugen Jurzyca, Chris MacManus, Ville Niinistö, Erik Poulsen, René Repasi |
|||
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final |
Susanna Ceccardi, Andor Deli, Pascal Durand, José Manuel Fernandes, Pierre Larrouturou, Marian-Jean Marinescu, Theresa Muigg, Alessandro Panza |
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
32 |
+ |
Renew |
Gilles Boyer, Engin Eroglu, Giuseppe Ferrandino, Valérie Hayer, Billy Kelleher, Georgios Kyrtsos, Eva Maria Poptcheva, Erik Poulsen, Stéphanie Yon-Courtin |
S&D |
Marek Belka, Pascal Durand, Jonás Fernández, Eider Gardiazabal Rubial, Eero Heinäluoma, Pierre Larrouturou, Pedro Marques, Csaba Molnár, Theresa Muigg, René Repasi, Joachim Schuster, Paul Tang, Irene Tinagli |
The Left |
José Gusmão, Chris MacManus, Dimitrios Papadimoulis |
Verts/ALE |
Rasmus Andresen, Claude Gruffat, Stasys Jakeliūnas, Philippe Lamberts, Ville Niinistö, Piernicola Pedicini, Ernest Urtasun |
23 |
- |
ECR |
Michiel Hoogeveen, Eugen Jurzyca, Denis Nesci, Dorien Rookmaker, Johan Van Overtveldt |
ID |
Susanna Ceccardi, Gianna Gancia, Valentino Grant, Alessandro Panza, Marco Zanni |
NI |
Andor Deli |
PPE |
Anna-Michelle Asimakopoulou, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Herbert Dorfmann, Markus Ferber, José Manuel Fernandes, José Manuel García-Margallo y Marfil, Danuta Maria Hübner, Aušra Maldeikienė, Marian-Jean Marinescu, Ralf Seekatz, Inese Vaidere |
1 |
0 |
PPE |
Frances Fitzgerald |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE (9.3.2023)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937
(COM(2022)0071 – C9‑0050/2022 – 2022/0051(COD))
Raportoare pentru aviz: Samira Rafaela
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Conduita responsabilă în afaceri face parte integrantă din angajamentul Uniunii Europene față de munca decentă la nivel mondial. Este ilustrarea modului în care întreprinderea de pe piața socială din Europa poate reînnoi practicile de guvernanță economică existente pentru a stimula tranziția justă către sustenabilitate, precum și pentru a ne respecta angajamentele în ceea ce privește drepturile omului și demnitatea. Uniunea Europeană va fi lider mondial în ceea ce privește diligența necesară a întreprinderilor în materie de sustenabilitate și, prin puterea exemplului, va inspira întreprinderile din țări terțe să răspundă ambițiilor stabilite de prezenta directivă. Raportoarea este ferm convinsă că politica privind diligența necesară va avea un impact dacă plasează drepturile inviolabile ale oamenilor și dreptul lor la un mediu curat înaintea intereselor comerciale parazitare învechite.
Raportoarea salută propunerea prezentată de Comisia Europeană și, prin amendamentele sale, urmărește să consolideze propunerea de directivă, printre altele, prin integrarea puternică a reprezentanților lucrătorilor și a partenerilor sociali, prin luarea în considerare a dimensiunii de gen și integrarea dimensiunii de gen, prin extinderea domeniului de aplicare, pentru a viza toate activitățile economice cu risc ridicat, și printr-o abordare axată pe victime. În întregul text, întreprinderile sunt considerate parteneri. Raportoarea subliniază importanța menținerii coerenței cu practicile și normele existente, cum ar fi Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială și Orientările OCDE privind diligența necesară.
Raportoarea consideră că IMM-urile din Europa sunt parteneri semnificativi pentru deblocarea întregului potențial al Directivei privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor. Întreprinderile europene, indiferent de dimensiunea lor, vor fi afectate indirect de prezenta directivă și toate merită sprijin în îndeplinirea obligațiilor aferente. Toate întreprinderile joacă un rol esențial în prevenirea, abordarea și remedierea efectelor negative asupra oamenilor sau mediului. Acesta este motivul pentru care amendamentele propuse de raportoare consolidează capacitatea întreprinderilor de a exercita diligența necesară, prin obligația impusă statelor membre de a oferi modele adaptate, orientări sectoriale specifice, formare și de a facilita crearea de rețele și/sau platforme. Exemple din acest domeniu au demonstrat eficiența și eficacitatea unor astfel de platforme de sprijin de diligență necesară în ceea ce privește reducerea sarcinilor administrative și valorificarea expertizei colective a întreprinderilor.
În plus, domeniul de aplicare a fost extins pentru a include principalele activități economice cu risc ridicat, cum ar fi întreprinderile financiare, astfel cum se recomandă în Orientările OCDE pentru o conduită responsabilă în afaceri. Este iresponsabil ca obiectivele prezentei directive să excludă sectorul care este parte integrantă a tuturor întreprinderilor care vor trebui să efectueze diligența necesară. Toate întreprinderile trebuie să se angajeze la un comportament responsabil.
Raportoarea este convinsă că această directivă nu va fi eficientă fără integrarea unei perspective care să țină seama de dimensiunea de gen. Directiva, astfel cum a fost propusă, nu a abordat suficient dimensiunea de gen a comportamentului responsabil în afaceri. Abordarea care nu ține seama de dimensiunea de gen nu va promova în mod eficace munca decentă în lanțurile valorice mondiale. În mod specific, raportoarea include în mod explicit sectorul turismului și hotelier pentru acest motiv, deoarece femeile sunt suprareprezentate în acest sector, dar sunt subreprezentate la nivelurile mai ridicate de ocupare a forței de muncă și de conducere și, ca atare, pot fi plasate într-o poziție precară.
În cele din urmă, raportoarea consideră că un angajament semnificativ cu grupurile și persoanele potențial afectate reprezintă nucleul prezentei directive, astfel cum reiese din amendamentele la procedura de depunere a plângerilor. Printre aceste grupuri potențial afectate se numără populațiile indigene, femeile, copiii și apărătorii drepturilor omului și ai mediului. În aceeași ordine de idei, avertizorii trebuie să fie protejați, deoarece pot dezvălui efecte negative care altfel nu ar fi fost descoperite. Raportoarea consideră că implicarea semnificativă a întreprinderilor va face parte integrantă din impactul și succesul prezentei directive.
AMENDAMENTE
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 3
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(3) În comunicarea sa intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”75, Comisia s-a angajat să modernizeze economia socială de piață a Europei pentru a realiza o tranziție justă către durabilitate. Prezenta directivă va contribui și la Pilonul european al drepturilor sociale, care promovează drepturile ce asigură condiții de muncă echitabile. Aceasta face parte din politicile și strategiile UE privind promovarea muncii decente la nivel mondial, inclusiv în lanțurile valorice globale, astfel cum se menționează în Comunicarea Comisiei privind munca decentă la nivel mondial76. |
(3) În comunicarea sa intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”75, Comisia s-a angajat să modernizeze economia socială de piață a Europei pentru a realiza o tranziție justă către durabilitate. Prezenta directivă va contribui și la Pilonul european al drepturilor sociale („Pilonul”), care promovează drepturile ce asigură un trai decent și condiții de muncă echitabile. Aceasta va crea, de asemenea, o mai mare vizibilitate a Pilonului și o mai mare asumare a acestuia în rândul întreprinderilor, a căror implicare este esențială pentru punerea în aplicare eficace a Pilonului. Aceasta face parte din politicile și strategiile UE privind promovarea muncii decente la nivel mondial, inclusiv în lanțurile valorice globale, astfel cum se menționează în Comunicarea Comisiei privind munca echitabilă și decentă la nivel mondial76. Condițiile de muncă decente includ, printre altele, locuri de muncă și timp de lucru sigure, salarii adecvate, dialog social, libertatea de asociere, existența consiliilor de muncă, negocierea colectivă, drepturile la informare, consultare și participare ale lucrătorilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și sănătatea și siguranța. |
__________________ |
__________________ |
75 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” [COM(2020) 14 final]. |
75 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” [COM(2020) 14 final]. |
76 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind munca decentă la nivel mondial pentru o tranziție justă și o redresare durabilă globală, COM(2022) 66 final. |
76 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind munca decentă la nivel mondial pentru o tranziție justă și o redresare durabilă globală, COM(2022) 66 final. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 22 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(22a) Pentru a reflecta domeniile prioritare ale acțiunii internaționale destinate protecției drepturilor omului, zonele geografice cu risc ridicat ar trebui selecționate, în sensul prezentei directive, pe baza Rapoartelor anuale ale UE privind drepturile omului și democrația ale Serviciului European de Acțiune Externă și reevaluate anual. |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 26 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(26a) Pentru a realiza o implementare eficientă a prezentei directive, Comisia ar trebui să introducă un set de instrumente pentru ajuta în mod practic întreprinderile să respecte cerințele în materie de diligență necesară, de exemplu prin puncte de contact, schimb de bune practici sau un set standardizat de principii, ca bază pentru un cod de conduită. |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 32
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(32) În conformitate cu standardele internaționale, prevenirea și atenuarea, precum și încetarea și reducerea la minimum a impactului negativ ar trebui să țină seama de interesele celor afectați. Pentru a permite colaborarea continuă cu partenerul de afaceri din lanțul valoric în locul încetării relației de afaceri (dezangajare) și, eventual, al exacerbării impactului negativ, prezenta directivă ar trebui să asigure faptul că dezangajarea este o acțiune de ultimă instanță, în conformitate cu politica Uniunii de toleranță zero față de munca copiilor. Încetarea unei relații de afaceri în care a fost constatată munca copiilor ar putea expune copilul unui impact negativ și mai grav asupra drepturilor omului. Prin urmare, acest fapt ar trebui avut în vedere în cadrul procesului decizional cu privire la măsurile care se impun. |
(32) În cazul în care nu poate preveni, atenua, opri sau reduce la minimum, în același timp și în întregime, toate impacturile negative reale și potențiale identificate, întreprinderea ar trebui să poată stabili ordinea priorității lor în funcție de probabilitatea și de gravitatea impactului negativ, pe baza consultării cu părțile interesate afectate și, după caz, cu alte părți interesate relevante. În conformitate cu cadrul internațional relevant, gravitatea unui impact negativ ar trebui evaluată în funcție de importanța acestuia (intensitatea impactului negativ), de numărul de persoane afectate sau de întinderea mediului afectat (amploarea impactului negativ), de caracterul său ireversibil și de dificultatea de a restabili situația existentă înainte de impact (caracterul iremediabil al impactului negativ). Strategia de stabilire a priorităților asigură, de asemenea, că toate impacturile negative sunt abordate într-un termen rezonabil. În conformitate cu standardele internaționale, prevenirea și atenuarea, precum și încetarea și reducerea la minimum a impactului negativ ar trebui să țină seama de interesele celor afectați, în urma unui angajament semnificativ cu aceștia. Pentru a permite colaborarea continuă cu partenerul de afaceri din lanțul valoric în locul încetării relației de afaceri (dezangajare) și, eventual, al exacerbării impactului negativ, prezenta directivă ar trebui să asigure faptul că dezangajarea este o acțiune de ultimă instanță, inclusiv în conformitate cu politica Uniunii de toleranță zero față de munca copiilor, cu Strategia Uniunii privind drepturile copilului și cu data-țintă de 2025 proclamată de Organizația Națiunilor Unite pentru eliminarea completă a muncii copiilor la nivel mondial. Încetarea unei relații de afaceri în care a fost constatată munca copiilor ar putea expune copilul unui impact negativ și mai grav asupra drepturilor omului. În aceeași ordine de idei, femeile aflate în condiții de muncă precare s-ar putea confrunta cu efecte negative mai grave asupra drepturilor omului, sporind astfel vulnerabilitatea acestora. Prin urmare, acest fapt ar trebui avut în vedere în cadrul procesului decizional cu privire la măsurile care se impun, urmărind totodată să acționeze în interesul grupurilor afectate. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 42
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere persoanelor și organizațiilor posibilitatea de a depune plângeri direct la sediul lor în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Organizațiile care ar putea depune astfel de plângeri ar trebui să includă sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, precum și organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză, în cazul în care au cunoștință despre un impact negativ potențial sau real. Întreprinderile ar trebui să stabilească o procedură pentru tratarea plângerilor respective și să informeze lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor, după caz, cu privire la respectivele proceduri. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere nu ar trebui să împiedice reclamantul să exercite căi de atac. În conformitate cu standardele internaționale, plângerile ar trebui să poată prevedea în sarcina întreprinderii obligația de a lua măsuri adecvate ca urmare a plângerii și de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor. |
(42) Întreprinderile ar trebui să ofere persoanelor și organizațiilor posibilitatea de a depune plângeri direct la sediul lor în cazul unor suspiciuni legitime cu privire la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării accesibilității acestui mecanism de tratare a plângerilor și protecției reclamantului, în special a femeilor, a persoanelor vulnerabile, a persoanelor cu dizabilități și a minorilor. În exercitarea acestui drept, lucrătorii și reprezentanții acestora ar trebui, de asemenea, să fie protejați în mod corespunzător. Organizațiile care ar putea depune astfel de plângeri ar trebui să includă sindicatele și reprezentanți ai lucrătorilor care reprezintă persoane ce își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză, organizații ale societății civile, apărători ai drepturilor omului și ai drepturilor de mediu care își desfășoară activitatea în domeniile legate de lanțul valoric în cauză, în cazul în care au cunoștințe întemeiate cu privire la un impact negativ potențial sau real. Statele membre ar trebui să ofere întreprinderilor un cadru, în conformitate cu legislația și practicile lor naționale în domeniul muncii, cu privire la procedura pe care ar trebui să o stabilească pentru tratarea plângerilor respective. Întreprinderile ar trebui să informeze lucrătorii, sindicatele și alți reprezentanți ai lucrătorilor, după caz, cu privire la astfel de procese și măsuri conexe. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere nu ar trebui să împiedice reclamantul să exercite căi de atac eficiente. În conformitate cu standardele internaționale, reclamanții ar trebui să aibă dreptul de a solicita întreprinderii măsuri subsecvente adecvate, în scris și, la cererea reclamantului, prin mijloace adecvate de comunicare, cu privire la plângere. Monitorizarea ar trebui să se bazeze pe fapte și să furnizeze dovezi în sprijinul explicației. Reclamanții ar trebui să aibă dreptul de a se întâlni cu un reprezentant al întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ, potențial sau real, care face obiectul plângerii. Acest acces nu ar trebui să conducă la solicitări nerezonabile din partea întreprinderilor, odată ce întreprinderea a asigurat monitorizarea. Întreprinderile pot colabora cu parteneri de afaceri și entități, inclusiv prin inițiative relevante ale industriei și ale mai multor părți interesate, atunci când tratează plângeri în cazul în care reclamanții respectivi sunt identici, de exemplu prin schimb de informații, investigații comune sau exerciții comune de monitorizare. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 48
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(48) Pentru a completa sprijinul acordat de statele membre IMM-urilor, Comisia se poate baza pe instrumentele, proiectele și alte acțiuni existente ale UE care contribuie la punerea în aplicare a obligației de diligență în UE și în țările terțe. Aceasta poate institui noi măsuri de sprijin care să susțină întreprinderile, inclusiv IMM-urile, în ceea ce privește cerințele privind diligența necesară, inclusiv un observator pentru transparența lanțului valoric și facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate. |
(48) Pentru a completa sprijinul acordat de statele membre IMM-urilor, Comisia se poate baza pe instrumentele, proiectele și alte acțiuni existente ale UE care contribuie la punerea în aplicare a obligației de diligență în UE și în țările terțe. Aceasta poate institui noi măsuri de sprijin care să susțină întreprinderile, inclusiv IMM-urile, în ceea ce privește cerințele privind diligența necesară, inclusiv un observator pentru transparența lanțului valoric și facilitarea inițiativelor comune ale părților interesate. Comisia ar putea, de asemenea, să împărtășească și să evidențieze practicile naționale instituite de organizațiile profesionale care permit microîntreprinderilor și IMM-urilor să răspundă în mod eficace cerințelor de guvernanță într-un mod adaptat capacităților și particularităților lor. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 64 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(64a) Obligațiile întreprinderilor prevăzute de prezenta directivă, referitoare la impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului, nu ar trebui să aibă un impact negativ chiar asupra acestor drepturi, inclusiv dreptul la libertatea de asociere, de întrunire, dreptul de a se organiza și dreptul la negocierile colective. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice atunci când anumite societăți (societățile de asigurare astfel cum sunt definite la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2009/138/CE și instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (6) din Directiva 2016/2341) intră, în scopul furnizării de pensii ocupaționale, într-o relație cu o entitate juridică care are obligația de a contracta pensii ocupaționale pentru angajații ei. Excluderea acestor relații specifice va garanta că întreprinderile care furnizează pensii ocupaționale și entitățile juridice care acționează în calitate de angajatori își pot îndeplini întotdeauna obligațiile, inclusiv cele care derivă din contractele colective de muncă, pentru a oferi pensii ocupaționale angajaților lor. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar a avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă să fi fost generată în unul sau mai multe dintre următoarele sectoare: |
(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar a avut, în medie, 150 de angajați sau mai mult, cu condiția ca cel puțin 50 % din cifra sa de afaceri netă să fi fost generată de una sau mai multe dintre următoarele activități de mare risc: |
(i) fabricarea textilelor, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; |
(i) fabricarea textilelor, a articolelor de îmbrăcăminte, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata și cu amănuntul de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte1a; |
(ii) agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; |
(ii) agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi2a; |
(iii) extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv țițeiul, gazele naturale, cărbunele, lignitul, metalele și minereurile metalifere, precum și toate celelalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). |
(iii) extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv țițeiul, gazele naturale, cărbunele, lignitul, metalele și minereurile metalifere, precum și toate celelalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare)3a; |
|
(iiia) activități de construcții4a; |
|
(iiib) furnizarea de servicii financiare precum împrumuturile, creditele, finanțarea, pensiile, finanțarea de piață, gestionarea riscurilor, serviciile de plată, securitizarea, asigurarea sau reasigurarea, serviciile și activitățile de investiții și alte servicii financiare5a; |
|
(iiic) producerea de soluții hardware și software, inclusiv inteligență artificială, supraveghere, recunoaștere facială, stocare sau prelucrare a datelor, servicii de telecomunicații, inclusiv furnizori de servicii de internet6a; |
|
(iiid) activități de ocupare a forței de muncă, cum ar fi serviciile de curățenie și serviciile casnice, turismul și ospitalitatea, asistența medicală, asistența socială și îngrijirea persoanelor vârstnice7a; |
|
(iiie) producția și furnizarea de energie, furnizarea de apă, gaz, abur, aer condiționat, precum și gestionarea apelor uzate și a deșeurilor8a; |
|
(iiif) furnizarea de servicii de audit și de certificare cu privire la respectarea cerințelor care decurg din dispozițiile prezentei directive; |
|
(iiig) transport, logistică și depozitare9a; |
|
(iiih) fabricarea și prelucrarea de produse din plastic; |
|
__________________ |
|
1a http://mneguidelines.oecd.org/responsible-supply-chains-textile-garment-sector.htm |
|
2ahttps://mneguidelines.oecd.org/rbc-agriculture-supply-chains.htm |
|
3a https://mneguidelines.oecd.org/stakeholder-engagement-extractive-industries.htm; http://mneguidelines.oecd.org/child-labour-risks-in-the-minerals-supply-chain.htm |
|
4a https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_norm/---ipec/documents/publication/wcms_854733.pdf |
|
5a https://mneguidelines.oecd.org/rbc-financial-sector.htm |
|
6a file:///C:/Users/cdheret/Downloads/G2232396.pdf |
|
7a https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_norm/---ipec/documents/publication/wcms_854733.pdf ; https://www.bmas.de/SharedDocs/Downloads/DE/Publikationen/Forschungsberichte/fb-543-achtung-von-menschenrechten-entlang-globaler-wertschoepfungsketten.pdf?__blob=publicationFile&v=1 |
|
8a https://idsn.org/wp-content/uploads/2015/02/SR_on_Water_and_Sanitation_-_references_to_CBD_August_20141.pdf |
|
9a https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_dialogue/---sector/documents/normativeinstrument/wcms_742633.pdf |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) „impact negativ asupra drepturilor omului” înseamnă un impact negativ asupra persoanelor protejate, care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile sau uneia dintre interdicțiile enumerate în anexă partea I secțiunea 1, astfel cum sunt consacrate în convențiile internaționale enumerate în anexă partea I secțiunea 2; |
(c) „impact negativ asupra drepturilor omului” înseamnă un impact negativ asupra persoanelor sau grupurilor de persoane protejate, care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile sau uneia dintre interdicțiile enumerate în anexă partea I secțiunea 1, astfel cum sunt consacrate în convențiile internaționale enumerate în anexă partea I secțiunea 2. Prezenta anexă ar trebui revizuită periodic. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera n
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(n) „părți interesate” înseamnă angajații întreprinderii, angajații filialelor sale și alte persoane, grupuri, comunități sau entități ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri; |
(n) „părți interesate” înseamnă lucrătorii care lucrează pentru întreprindere și pentru filialele sale, sindicatele și reprezentanții lucrătorilor, precum și alte persoane, grupuri, comunități sau entități și reprezentanții acestora, ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri; |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de angajații și filialele întreprinderii; |
(b) un cod de conduită care să descrie normele și principiile care trebuie urmate de conducerea, angajații întreprinderii, reprezentanții acestora și filialele întreprinderii. Codul de conduită este elaborat în consultare cu lucrătorii, sindicatele și reprezentanții lucrătorilor și este pus la dispoziția publicului pentru a facilita accesul tuturor părților și al părților interesate relevante. Codul de conduită este conceput astfel încât să garanteze că întreprinderea respectă drepturile omului, mediul și buna guvernanță și este aliniat la valorile fundamentale ale Uniunii referitoare la un nivel ridicat de protecție și la îmbunătățirea calității mediului și la egalitatea între bărbați și femei, la convențiile internaționale enumerate în partea I secțiunea 2 din anexă, precum și la dreptul relevant al Uniunii, inclusiv în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice. Codul de conduită se bazează pe orientările europene care urmează să fie elaborate de Comisie cu un set standardizat de principii în urma consultării partenerilor sociali. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre se asigură că, în scopul identificării impactului negativ menționat la alineatul (1), după caz, pe baza unor informații cantitative și calitative, întreprinderile au dreptul de a utiliza resursele adecvate, inclusiv rapoartele independente și informațiile colectate prin procedura de tratare a plângerilor prevăzută la articolul 9. Întreprinderile organizează, de asemenea, după caz, consultări cu grupurile potențial afectate, inclusiv cu lucrătorii și cu alte părți interesate relevante, pentru a colecta informații cu privire la impactul negativ real sau potențial. |
4. Statele membre se asigură că, în scopul identificării și al evaluării impactului negativ asupra drepturilor omului și a mediului menționat la alineatul (1), pe baza unor informații cantitative și calitative, inclusiv a unor date defalcate, cum ar fi date defalcate în funcție de sex care să permită identificarea tendințelor specifice de gen, întreprinderile utilizează resursele adecvate, inclusiv rapoartele independente și informațiile colectate prin procedura de tratare a plângerilor prevăzută la articolul 9. Întreprinderile organizează, de asemenea, după caz, consultări cu grupurile afectate și potențial afectate, inclusiv cu lucrătorii, sindicatele și reprezentanții lucrătorilor, precum și, după caz, cu alte părți interesate relevante, cum ar fi organizațiile societății civile, precum și cu apărătorii drepturilor omului și ai mediului, în vederea colectării de informații cu privire la impactul negativ real sau potențial. Părțile interesate vor varia în funcție de natura impactului real sau potențial în cauză, de sectorul vizat, precum și de zona geografică în care se desfășoară activitățile întreprinderii. |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. Identificarea și evaluarea impactului negativ real și potențial include analizarea modului în care activitățile întreprinderii ar putea afecta sau afectează deja în mod specific diferite grupuri, acordând o atenție deosebită provocărilor cu care se confruntă persoanele din grupuri sau populații dezavantajate sau marginalizate sau care ar putea fi expuse riscului de a fi puse în situații vulnerabile, cum ar fi femeile, copiii, migranții, populațiile indigene și persoanele cu handicap. O astfel de analiză se bazează pe convențiile privind drepturile omului și libertățile fundamentale enumerate în partea I secțiunea 2 din anexă, susținute de o evaluare care ia în considerare dimensiunea de gen, luând în considerare impactul diferențiat asupra bărbaților și femeilor și utilizarea unei abordări bazate pe drepturile copilului. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) dacă este necesar, având în vedere natura sau complexitatea măsurilor necesare pentru prevenire, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri de prevenire, cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. Planul de măsuri de prevenire este elaborat în consultare cu părțile interesate afectate; |
(a) având în vedere natura sau complexitatea măsurilor necesare pentru prevenire, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri de prevenire, cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru monitorizarea îmbunătățirilor. Acest plan de acțiune în materie de prevenire ia în considerare dimensiunea de gen prin luarea în considerare a impactului diferențiat asupra bărbaților și femeilor și ține seama de provocările legate de mediu și de schimbările climatice. Planul de acțiune în materie de prevenire este elaborat într-un angajament semnificativ, de exemplu prin intermediul procedurilor de consultare, cu părțile interesate afectate și, după caz, cu alte părți interesate relevante. În cazul în care o întreprindere nu este în măsură să prevină în același timp toate impacturile negative potențiale identificate, aceasta elaborează și pune în aplicare o strategie de stabilire a priorităților, în consultare cu părțile interesate afectate și, după caz, cu alte părți interesate relevante, care să țină seama de nivelul de gravitate și de probabilitatea, durata, răspândirea și de reversibilitatea diferitelor impacturi negative potențiale asupra drepturilor omului, a mediului și a climei. Toate impacturile și riscurile negative sunt abordate într-un termen rezonabil. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) neutralizarea impactului negativ sau reducerea la minimum a amplorii acestuia, inclusiv prin plata de daune către persoanele afectate și de compensații financiare către comunitățile afectate. Acțiunea trebuie să fie proporțională cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ; |
(a) inversarea impactului negativ sau, dacă nu este posibil, neutralizarea și reducerea la minimum a amplorii acestuia, inclusiv prin politici reactive și, după caz, prin plata de daune către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile afectate și de compensații financiare către comunitățile afectate. Acțiunea trebuie să fie proporțională cu importanța și amploarea impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) dacă este necesar, în cazul în care nu se poate opri imediat impactul negativ, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. După caz, planul de măsuri corective este elaborat în consultare cu părțile interesate; |
(b) dacă este necesar, în cazul în care nu se poate opri imediat impactul negativ, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru monitorizarea îmbunătățirilor. Planul de măsuri corective este elaborat printr-un angajament semnificativ, inclusiv prin proceduri de consultare, cu părțile interesate afectate și, după caz, cu alte părți interesate relevante. Planul de corecție respectiv este pus la dispoziția publicului și monitorizat în consultare cu reprezentanții părților interesate afectate. În cazul în care întreprinderea nu este în măsură să înceteze sau să reducă la minimum toate impacturile negative reale în același timp, planul include o strategie justificată de stabilire a priorităților, care ia în considerare nivelul de gravitate și de probabilitate, durata, răspândirea și reversibilitatea fiecărui impact negativ real asupra drepturilor omului, a mediului și a climei. Toate impacturile și riscurile negative sunt abordate într-un termen rezonabil. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Statele membre se asigură că plângerile pot fi depuse de: |
2. Statele membre se asigură că întreprinderile dispun de proceduri de depunere a plângerilor legitime, accesibile, previzibile, echitabile, transparente și compatibile cu drepturile, acordând o atenție deosebită protecției persoanelor afectate și a reprezentanților acestora. Statele membre se asigură că întreprinderile adoptă și pun în aplicare politici și procese pentru a menține independența procedurii de depunere a plângerilor, iau în considerare dimensiunea de gen și abordează nevoile persoanelor care pot fi expuse unui risc crescut de vulnerabilitate sau marginalizare, nu în ultimul rând prin eliminarea barierelor din calea accesului la acestea. Informațiile se publică într-un mod care să nu pună în pericol siguranța părților interesate, inclusiv prin nedivulgarea identității acestora și prin garantarea nerepresaliilor ca urmare a utilizării procedurilor de depunere a plângerilor. Plângerile pot fi depuse de: |
(a) persoane care sunt afectate sau care au motive întemeiate să considere că ar putea fi afectate de un impact negativ; |
(a) persoane care sunt afectate sau care au motive întemeiate să considere că ar putea fi afectate de un impact negativ; |
(b) sindicate și alți reprezentanți ai lucrătorilor ce reprezintă persoane care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză; |
(b) sindicate și reprezentanți ai lucrătorilor ce reprezintă persoane care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului valoric în cauză; |
(c) organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză. |
(c) organizații ale societății civile active în domeniile legate de lanțul valoric în cauză; |
|
(ca) persoane care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2019/1937. |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
4. Statele membre se asigură că reclamanții au dreptul: |
4. Statele membre se asigură că reclamanții sau reprezentanții acestora primesc în timp util informații cu privire la măsurile și acțiunile întreprinse în contextul unei plângeri specifice depuse și au dreptul: |
(a) de a solicita întreprinderii căreia i-au adresat o plângere în temeiul alineatului (1) să ia măsuri adecvate ca urmare a plângerii și |
(a) de a primi într-un termen rezonabil un răspuns adecvat la plângere, în scris, și, la cererea reclamantului prin mijloace adecvate de comunicare, de către întreprinderea căreia i-au adresat o plângere în temeiul alineatului (1), oferind astfel o explicație cu privire la faptul dacă o plângere a fost considerată nefondată sau justificată și |
(b) de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ grav, potențial sau real, care face obiectul plângerii. |
(b) de a se întâlni cu reprezentanți ai întreprinderii la un nivel adecvat pentru a discuta cu privire la impactul negativ, potențial sau real, care face obiectul plângerii și, în cazul în care plângerea a fost considerată justificată, pentru a discuta posibile acțiuni corective. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera ba (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ba) de a obține o remediere totală sau contribuție pentru remedierea totală a impacturilor negative reale. Măsura corectivă este proporțională cu importanța și amploarea impactului negativ. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 – litera bb (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(bb) de a avea acces la procedura privind suspiciunile motivate descrisă la articolul 19, la răspunderea civilă descrisă la articolul 22 sau la orice alt mecanism judiciar sau extrajudiciar de soluționare a reclamațiilor. |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4a. Statele membre se asigură că orice eforturi extrajudiciare de remediere trebuie să fie depuse în paralel pentru a încuraja negocierea colectivă și recunoașterea sindicatelor și nu ar trebui în niciun caz să submineze rolul sindicatelor legitime în soluționarea litigiilor legate de muncă. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 4 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
4b. Recurgerea la mecanismul de gestionare a plângerilor și de remediere la nivelul întreprinderii nu împiedică reclamantul să exercite căi de atac. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 13 – titlu
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Orientări |
Orientări și sprijin personalizat pentru întreprinderi |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 13 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, poate emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice sau impacturi negative specifice. |
Pentru a oferi sprijin întreprinderilor sau autorităților statelor membre cu privire la modul în care întreprinderile ar trebui să își îndeplinească obligațiile de diligență, Comisia, în consultare cu statele membre și cu părțile interesate relevante, inclusiv partenerii sociali transsectoriali și sectoriali, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, cu Agenția Europeană de Mediu, cu Serviciul European de Acțiune Externă, cu Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și Întreprinderi Mici și Mijlocii (EISMEA) și, după caz, cu organismele internaționale care au expertiză în ceea ce privește diligența necesară, cum ar fi ONU, OIM și Consiliul Europei, emite orientări, inclusiv pentru sectoare specifice, zone geografice cu risc ridicat specifice sau impacturi negative specifice. Orientările respective se bazează pe lucrările și studiile deja existente, cum ar fi Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, precum și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și sunt stabilite astfel încât să aibă o dimensiune specifică de gen și să includă, după caz, aspecte legate de grupurile aflate în situații vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități. Orientările țin seama de sistemele sectoriale deja existente privind diligența necesară și de informațiile referitoare la anumite zone geografice. Orientările sunt în format digital și ușor accesibil și sunt disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii. Comisia revizuiește periodic relevanța orientărilor și le adaptează la noile nevoi și la cele mai bune practici, pe baza unor informații actualizate periodic privind drepturile omului, impactul negativ potențial sau real legat de mediu și de guvernanță, asociat cu anumite țări, regiuni, sectoare și activități economice. |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 13 – alineatul 1 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1a. Statele membre elaborează, în consultare cu partenerii sociali transsectoriali și sectoriali, precum și cu reprezentanții industriei și pe baza orientărilor furnizate de Comisie, platforme digitale cu orientări pentru întreprinderi cu privire la modul de elaborare a politicilor și metodologiilor privind diligența necesară pentru a evalua, a identifica, a preveni și a pune capăt impactului negativ real și potențial, precum și pentru a elabora un plan de acțiuni preventive și corective. Aceste platforme acoperă diferitele situații menționate la articolul 2 alineatul (1) și furnizează formulare adaptate pentru întreprinderi, adaptate la riscurile reale sau potențiale cu care se pot confrunta. |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 13 – alineatul 1 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
1b. Orientările, instrumentele și metodologiile menționate la articolul 13 alineatul (1) și alineatul (2) sunt, de asemenea, accesibile întreprinderilor care sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, dar care ar putea fi afectate indirect. Scopul sprijinului adaptat este de a stimula întreprinderile de toate dimensiunile să efectueze diligența necesară și să își consolideze capacitatea de a face acest lucru. Statele membre se asigură că IMM-urile beneficiază de sprijin adaptat și cuprinzător, de exemplu prin oportunități de formare și prin crearea unei platforme de colaborare în rețea și de schimb de cunoștințe care să disemineze cele mai bune practici și inițiative transsectoriale, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (1a). |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Încălcări ale drepturilor și ale interdicțiilor incluse în acordurile internaționale privind drepturile omului |
1. Încălcarea drepturilor și a interdicțiilor incluse în acordurile internaționale privind drepturile omului |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 1 – punctul 7 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
7a. Încălcarea dreptului de a beneficia de condiții de muncă sigure și sănătoase, în conformitate cu Convenția OIM privind securitatea și sănătatea în muncă și cu Convenția OIM privind cadrul promoțional pentru sănătate și securitate în muncă; |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 1 – punctul 21 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
21a. Încălcarea dreptului la muncă (de exemplu, articolul 6 din ICECR) |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 1 – punctul 21 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
21b. Încălcarea interdicției de a viola sau hărțui femeile (de exemplu, Convenția OIM nr. 190, „Convenția de la Istanbul” a Consiliului Europei) |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 1 – punctul 21 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
21c. Încălcarea drepturilor fără discriminare între bărbați și femei, astfel cum este exprimată (de exemplu, la articolele 1 și 2 din CEDAW și la articolul 3 din PIDCP) |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 3 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- Convenția internațională a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora; |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 9 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- Declarația Organizației Națiunilor Unite privind apărătorii drepturilor omului; |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 10 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile agricultorilor și ale altor persoane care își desfășoară activitatea în zonele rurale; |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 14 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- Convenția (nr. 169) a Organizației Internaționale a Muncii referitoare la populațiile indigene și tribale; |
|
Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind violența și hărțuirea, 2019 (nr. 190); |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 15 a (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- Convenția privind sănătatea și securitatea în muncă, 1981 (nr. 155); |
|
Convenția privind cadrul promoțional pentru sănătate și securitate în muncă, 2006 (nr. 187); |
|
Convenția europeană a drepturilor omului; |
|
Carta socială europeană; |
|
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; |
|
Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul); |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 15 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului; |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuța 15 c (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- Convenția internațională a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora; |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Anexa I – partea I – secțiunea 2 – liniuțele 15 d - 15 j (noi)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
- Convenția privind securitatea și sănătatea în muncă, 1981 (nr. 155) și Protocolul din 2002 la aceasta; |
|
- Convenția privind cadrul promoțional pentru sănătate și securitate în muncă, 2006 (nr. 187); |
|
- Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind violența și hărțuirea, 2019 (nr. 190); |
|
- Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; |
|
- Carta socială europeană; |
|
- Convenția europeană a drepturilor omului; |
|
- Carta drepturilor fundamentale; |
PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ
Titlu |
Diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și modificarea Directivei (UE) 2019/1937 |
|||
Referințe |
COM(2022)0071 – C9-0050/2022 – 2022/0051(COD) |
|||
Comisie competentă Data anunțului în plen |
JURI 4.4.2022 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
EMPL 4.4.2022 |
|||
Comisii asociate - data anunțului în plen |
15.9.2022 |
|||
Raportoare pentru aviz Data numirii |
Samira Rafaela 5.9.2022 |
|||
Examinare în comisie |
8.11.2022 |
|
|
|
Data adoptării |
1.3.2023 |
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
28 20 1 |
||
Membri titulari prezenți la votul final |
João Albuquerque, Marc Angel, Dominique Bilde, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Brglez, Jordi Cañas, David Casa, Leila Chaibi, Ilan De Basso, Margarita de la Pisa Carrión, Jarosław Duda, Estrella Durá Ferrandis, Lucia Ďuriš Nicholsonová, Loucas Fourlas, Elisabetta Gualmini, Agnes Jongerius, Irena Joveva, Radan Kanev, Ádám Kósa, Katrin Langensiepen, Miriam Lexmann, Elena Lizzi, Sara Matthieu, Jörg Meuthen, Max Orville, Kira Marie Peter-Hansen, Dragoş Pîslaru, Dennis Radtke, Elżbieta Rafalska, Guido Reil, Daniela Rondinelli, Mounir Satouri, Monica Semedo, Beata Szydło, Eugen Tomac, Romana Tomc, Nikolaj Villumsen, Marianne Vind, Maria Walsh, Stefania Zambelli |
|||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Marc Botenga, Gheorghe Falcă, Lina Gálvez Muñoz, José Gusmão, Pierre Larrouturou, Antonius Manders, Samira Rafaela, Evelyn Regner, Marie-Pierre Vedrenne |
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
28 |
+ |
Renew |
Jordi Cañas, Lucia Ďuriš Nicholsonová, Irena Joveva, Max Orville, Samira Rafaela, Monica Semedo, Marie-Pierre Vedrenne |
S&D |
João Albuquerque, Marc Angel, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Brglez, Ilan De Basso, Estrella Durá Ferrandis, Lina Gálvez Muñoz, Elisabetta Gualmini, Agnes Jongerius, Pierre Larrouturou, Evelyn Regner, Daniela Rondinelli, Marianne Vind |
The Left |
Marc Botenga, Leila Chaibi, José Gusmão, Nikolaj Villumsen |
Verts/ALE |
Katrin Langensiepen, Sara Matthieu, Kira Marie Peter-Hansen, Mounir Satouri |
20 |
- |
ECR |
Margarita de la Pisa Carrión, Elżbieta Rafalska, Beata Szydło |
ID |
Dominique Bilde, Elena Lizzi, Guido Reil, Stefania Zambelli |
NI |
Ádám Kósa, Jörg Meuthen |
PPE |
David Casa, Jarosław Duda, Gheorghe Falcă, Loucas Fourlas, Radan Kanev, Miriam Lexmann, Antonius Manders, Dennis Radtke, Eugen Tomac, Romana Tomc, Maria Walsh |
1 |
0 |
Renew |
Dragoş Pîslaru |
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (10.2.2023)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937
(COM2022)0071 – C9‑0050/2022 – 2022/0051(COD))
Raportor pentru aviz: Tiemo Wölken
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acele valori fundamentale care au inspirat crearea Uniunii, precum și universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului, și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional ar trebui să ghideze acțiunea Uniunii pe scena internațională. Astfel de acțiuni includ promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu durabile a țărilor în curs de dezvoltare. |
(1) Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că politica Uniunii în domeniul mediului ar trebui să contribuie la conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, la ocrotirea sănătății persoanelor, la utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și la promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice. Acele valori fundamentale care au inspirat crearea Uniunii, precum și universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a drepturilor de mediu, și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional ar trebui să ghideze acțiunea Uniunii pe scena internațională. Astfel de acțiuni includ, printre altele, promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu durabile a țărilor în curs de dezvoltare. |
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) Un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului, precum și promovarea valorilor europene fundamentale se numără printre prioritățile Uniunii, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”. Aceste obiective presupun implicarea nu numai a autorităților publice, ci și a actorilor privați, în special a întreprinderilor. |
(2) Un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului, realizarea neutralității climatice până în 2050, precum și promovarea valorilor europene fundamentale se numără printre prioritățile Uniunii, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”74. Aceste obiective presupun implicarea nu numai a autorităților publice, ci și a actorilor privați, în special a întreprinderilor. |
__________________ |
__________________ |
74 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul verde european (COM/2019/640 final). |
74 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul verde european (COM/2019/640 final). |
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 4
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(4) Comportamentul întreprinderilor din toate sectoarele economiei este esențial pentru succesul obiectivelor de sustenabilitate ale Uniunii, deoarece întreprinderile din Uniune, în special cele mari, se bazează pe lanțuri valorice globale. De asemenea, este în interesul întreprinderilor să protejeze drepturile omului și mediul, în special având în vedere îngrijorarea crescândă a consumatorilor și a investitorilor cu privire la aceste subiecte. O serie de inițiative de promovare a întreprinderilor care sprijină transformarea orientată către valoare există deja atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național. |
(4) Comportamentul întreprinderilor din toate sectoarele economiei este esențial pentru succesul obiectivelor de sustenabilitate ale Uniunii, deoarece întreprinderile din Uniune, în special cele mari, se bazează pe lanțuri valorice globale. De asemenea, este în interesul întreprinderilor să protejeze drepturile omului, precum și mediul și clima, în special având în vedere nevoia de sustenabilitate pe termen lung ca o condiție prealabilă pentru asigurarea dezvoltării economice pentru generațiile viitoare, precum și îngrijorarea crescândă a consumatorilor și a investitorilor cu privire la aceste subiecte. O serie de inițiative de promovare a întreprinderilor care sprijină transformarea orientată către valoare există deja atât la nivelul Uniunii77, cât și la nivel național78. |
__________________ |
__________________ |
77 „Enterprise Models and the EU agenda” (Modele de întreprinderi și agenda UE), CEPS Policy Insights, nr. PI2021-02/ianuarie 2021. |
77 „Enterprise Models and the EU agenda” (Modele de întreprinderi și agenda UE), CEPS Policy Insights, nr. PI2021-02/ianuarie 2021. |
78 De exemplu, https://www.economie.gouv.fr/entreprises/societe-mission |
78 De exemplu, https://www.economie.gouv.fr/entreprises/societe-mission |
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(8a) Acordurile internaționale încheiate în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică, la care Uniunea și statele membre sunt părți, cum ar fi recentul „Cadru mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal” stabilesc obiective și ținte precise pentru a remedia prăbușirea biodiversității la nivel mondial, inclusiv refacerea, conservarea, stoparea dispariției speciilor, reducerea riscurilor asociate pesticidelor și subvențiile dăunătoare mediului. Rolul sectorului privat, în special strategiile sale de investiții, este considerat esențial pentru atingerea acestor obiective. |
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 9
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) În cadrul Legii europene a climei86, Uniunea s-a angajat, de asemenea, din punct de vedere juridic să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și să reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030. Ambele angajamente necesită modificarea modului în care întreprinderile derulează procesele de producție și efectuează achiziții. Planul Comisiei privind obiectivele climatice87 pentru 2030 modelează diverse grade de reducere a emisiilor care se impun în diverse sectoare economice, deși toate trebuie să înregistreze reduceri considerabile în orice scenariu pentru ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele climatice. Planul subliniază, de asemenea, că „datorită modificării normelor și practicilor în materie de guvernanță corporativă, inclusiv în ceea ce privește finanțarea durabilă, proprietarii și administratorii de întreprinderi vor acorda prioritate obiectivelor de durabilitate în acțiunile și strategiile lor”. Comunicarea din 2019 privind Pactul verde european88 prevede că toate acțiunile și politicile UE ar trebui să își unească eforturile pentru ca UE să realizeze o tranziție de succes și echitabilă către un viitor durabil. De asemenea, prevede că preocuparea pentru durabilitate ar trebui să fie integrată și mai mult în cadrul guvernanței corporative. |
(9) În cadrul Legii europene a climei86, Uniunea s-a angajat, de asemenea, din punct de vedere juridic să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și să reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030. Ambele angajamente necesită modificarea modului în care întreprinderile derulează procesele de producție și efectuează achiziții. Planul Comisiei privind obiectivele climatice87 pentru 2030 modelează diverse grade de reducere a emisiilor care se impun în diverse sectoare economice, deși toate trebuie să înregistreze reduceri considerabile în orice scenariu pentru ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele climatice. Planul subliniază, de asemenea, că „datorită modificării normelor și practicilor în materie de guvernanță corporativă, inclusiv în ceea ce privește finanțarea durabilă, proprietarii și administratorii de întreprinderi vor acorda prioritate obiectivelor de durabilitate în acțiunile și strategiile lor”. Programul general de acțiune pentru mediu al Uniunii până în 2030 („PAM 8”)87a urmărește să accelereze tranziția verde către o economie circulară neutră din punct de vedere climatic, rezilientă și competitivă, precum și să protejeze, să refacă și să îmbunătățească starea mediului, printre altele, prin stoparea și inversarea pierderii biodiversității. PAM 8 are ca obiectiv prioritar pe termen lung ca până cel târziu în 2050 oamenii să ducă o viață bună, în limitele resurselor planetei, într-o economie a bunăstării în care nu se irosește nimic, creșterea economică este regeneratoare, neutralitatea climatică în Uniune a fost realizată, iar inegalitățile au fost reduse considerabil. Comunicarea din 2019 privind Pactul verde european88 prevede că toate acțiunile și politicile UE ar trebui să își unească eforturile pentru ca UE să realizeze o tranziție de succes și echitabilă către un viitor durabil. De asemenea, prevede că preocuparea pentru durabilitate ar trebui să fie integrată și mai mult în cadrul guvernanței corporative. |
__________________ |
__________________ |
86 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) PE/27/2021/REV/1 (JO L 243, 9.7.2021, p. 1). |
86 Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) PE/27/2021/REV/1 (JO L 243, 9.7.2021, p. 1). |
87 SWD(2020) 176 final. |
87 SWD(2020) 176 final. |
|
87a Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (JO L 114, 12.4.2022, p. 22). |
88 COM(2019) 640 final. |
88 COM(2019) 640 final. |
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 11
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(11) Planul de acțiune privind economia circulară91, Strategia privind biodiversitatea92, Strategia93„De la fermă la consumator”94 și Strategia privind substanțele chimice și Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice, pentru redresarea Europei95, Industria 5.096, Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale97 și Revizuirea politicii comerciale din 202198 enumeră printre elementele lor o inițiativă privind guvernanța corporativă durabilă. |
(11) Planul de acțiune privind economia circulară91, Strategia privind biodiversitatea92, Strategia „De la fermă la consumator”93, Strategia privind substanțele chimice94, strategia în domeniul farmaceutic94a, Planul de acțiune al UE din 2021 privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului94b și Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice, pentru redresarea Europei95, Industria 5.096, Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale97 și Revizuirea politicii comerciale din 202198 enumeră printre elementele lor o inițiativă privind guvernanța corporativă durabilă. Prin urmare, cerințele privind diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să contribuie la conservarea și refacerea biodiversității și la îmbunătățirea stării mediului, în special a aerului, a apei și a solului. Acestea ar trebui, de asemenea, să contribuie la accelerarea tranziției către o economie circulară netoxică. Cerințele privind diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să contribuie și la obiectivele Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării, pentru a crea un mediu netoxic și a proteja sănătatea și buna calitate a vieții oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor de impacturile negative și de riscurile legate de mediu. |
__________________ |
__________________ |
91 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un nou Plan de acțiune privind economia circulară Pentru o Europă mai curată și mai competitivă [COM(2020) 98 final]. |
91 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un nou Plan de acțiune privind economia circulară Pentru o Europă mai curată și mai competitivă [COM(2020) 98 final]. |
92 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre [COM(2020) 380 final]. |
92 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre [COM(2020) 380 final]. |
93 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic [COM(2020) 381 final]. |
93 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic [COM(2020) 381 final]. |
94 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice [COM(2020) 667 final]. |
94 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice [COM(2020) 667 final]. |
|
94a Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Strategia farmaceutică pentru Europa [COM(2020)0761]. |
|
94b Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, COM(2021)0400. |
95 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei [COM(2021) 350 final]. |
95 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei [COM(2021) 350 final]. |
96 Industria 5.0; https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/industrial-research-and-innovation/industry-50_en |
96 Industria 5.0; https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/industrial-research-and-innovation/industry-50_en |
97 https://op.europa.eu/webpub/empl/european-pillar-of-social-rights/ro/index.html |
97 https://op.europa.eu/webpub/empl/european-pillar-of-social-rights/ro/index.html |
98 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă, [COM(2021) 66 final]. |
98 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă, [COM(2021) 66 final]. |
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 20
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(20) Pentru a permite întreprinderilor să identifice în mod corespunzător impactul negativ din lanțul lor valoric și pentru a le permite să exercite efectul de levier adecvat, obligațiile de diligență ar trebui să fie limitate în prezenta directivă la relațiile de afaceri stabile. În sensul prezentei directive, relațiile de afaceri stabile ar trebui să însemne astfel de relații de afaceri directe și indirecte care sunt sau se preconizează că vor fi durabile, având în vedere intensitatea și durata lor și care nu reprezintă o parte neglijabilă sau auxiliară a lanțului valoric. Natura relațiilor de afaceri „stabile” ar trebui reevaluată periodic și cel puțin o dată la 12 luni. În cazul în care este stabilă relația de afaceri directă a unei întreprinderi, atunci toate relațiile de afaceri indirecte conexe ar trebui considerate, de asemenea, ca fiind stabile în ceea ce privește întreprinderea respectivă. |
(20) Pentru a permite întreprinderilor să identifice în mod corespunzător impactul negativ din lanțul lor valoric și pentru a le permite să exercite efectul de levier adecvat, obligațiile de diligență ar trebui să acopere în prezenta directivă toate relațiile de afaceri. În sensul prezentei directive, relațiile de afaceri ar trebui să însemne relații de afaceri directe și indirecte. |
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 21
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(21) În temeiul acestei directive, întreprinderile din UE având peste 500 de angajați în medie și o cifră de afaceri netă la nivel mondial care depășește 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență. În ceea ce privește întreprinderile care nu îndeplinesc aceste criterii, dar care au avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar și care își desfășoară activitatea într-unul sau mai multe sectoare cu impact puternic, diligența necesară ar trebui să se aplice după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive, pentru a prevedea o perioadă de adaptare mai lungă. În scopul de a asigura o sarcină proporțională, întreprinderile care își desfășoară activitatea în astfel de sectoare cu impact puternic ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență mai bine orientată, axată pe impactul negativ grav. Lucrătorii temporari, inclusiv cei detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului, ar trebui să fie incluși în calculul numărului de angajați din întreprinderea utilizatoare. Lucrătorii detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957, ar trebui să fie incluși numai în calculul numărului de angajați ai întreprinderii care transferă lucrătorii. |
(21) În temeiul acestei directive, întreprinderile din UE având peste 250 de angajați în medie și o cifră de afaceri netă la nivel mondial care depășește 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale ar trebui să aibă obligația de a respecta obligația de diligență. Lucrătorii temporari, inclusiv cei detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului, ar trebui să fie incluși în calculul numărului de angajați din întreprinderea utilizatoare. Lucrătorii detașați în temeiul articolului 1 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 96/71/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/957, ar trebui să fie incluși numai în calculul numărului de angajați ai întreprinderii care transferă lucrătorii. |
__________________ |
__________________ |
103 Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 173, 9.7.2018, p. 16). |
103 Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 173, 9.7.2018, p. 16). |
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 22
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(22) Pentru a reflecta domeniile prioritare de acțiune internațională care vizează abordarea aspectelor legate de drepturile omului și de mediu, selectarea sectoarelor cu impact ridicat în sensul prezentei directive ar trebui să se întemeieze pe orientările sectoriale existente ale OCDE privind diligența necesară. Următoarele sectoare ar trebui considerate ca având un impact ridicat în sensul prezentei directive: fabricarea textilelor, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv a țițeiului, a gazelor naturale, a cărbunelui, a lignitului, a metalelor și a minereurilor metalifere, precum și tuturor celorlalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv cu metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). În ceea ce privește sectorul financiar, datorită particularităților sale, în special în ceea ce privește lanțul valoric și serviciile oferite, chiar dacă este reglementat de orientările OCDE specifice sectorului, acesta nu ar trebui să facă parte din sectoarele cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă. În același timp, în acest sector, acoperirea mai largă a impactului negativ real și potențial ar trebui asigurată prin includerea, de asemenea, a întreprinderilor foarte mari în domeniul de aplicare care sunt întreprinderi financiare reglementate, chiar dacă acestea nu au o formă juridică cu răspundere limitată. |
(22) Pentru a reflecta domeniile prioritare de acțiune internațională care vizează abordarea aspectelor legate de drepturile omului, de mediu și de climă, selectarea sectoarelor cu impact ridicat în sensul prezentei directive ar trebui să se întemeieze pe orientările sectoriale existente ale OCDE privind diligența necesară. Următoarele sectoare ar trebui considerate ca având un impact ridicat în sensul prezentei directive: fabricarea textilelor, a articolelor din blană, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse de origine animală, produse din lemn, alimente și băuturi; energie, extracția de resurse, inclusiv extracția, transportul și manipularea resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv a țițeiului, a gazelor naturale, a cărbunelui, a lignitului, a metalelor și a minereurilor metalifere, precum și tuturor celorlalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv cu metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). În ceea ce privește sectorul financiar, datorită particularităților sale, în special în ceea ce privește lanțul valoric și serviciile oferite, chiar dacă este reglementat de orientările OCDE specifice sectorului, acesta nu ar trebui să facă parte din sectoarele cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă. În același timp, în acest sector, acoperirea mai largă a impactului negativ real și potențial ar trebui asigurată prin includerea, de asemenea, a întreprinderilor foarte mari în domeniul de aplicare care sunt întreprinderi financiare reglementate, chiar dacă acestea nu au o formă juridică cu răspundere limitată. |
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 22 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(22a) Prezenta directivă recunoaște abordarea de tip „O singură sănătate” ca abordare integrată și unificatoare ce urmărește să echilibreze în mod sustenabil și să optimizeze sănătatea oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor. Abordarea „O singură sănătate” recunoaște că sănătatea oamenilor, a animalelor domestice și sălbatice și a plantelor și a mediului în general, inclusiv a ecosistemelor, sunt strâns interconectate și interdependente. Ca urmare, prezenta directivă ține seama de rolul-cheie al sectorului sănătății în adaptarea la schimbările climatice și se angajează să facă sistemele noastre de sănătate sustenabile din punctul de vedere al mediului, neutre din punct de vedere climatic și reziliente cel târziu până în 2050. Întreprinderile din sectoarele relevante ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că cele cinci libertăți pentru bunăstarea animalelor sunt respectate. În ceea ce privește acvacultura, standardele Codului sanitar pentru animale acvatice al OIE privind transportul și sacrificarea și Platforma UE pentru bunăstarea animalelor – Orientări privind calitatea apei și gestionarea în vederea bunului tratament al peștilor de crescătorie ar trebui să fie pe deplin respectate. În ceea ce privește angajamentul G7 de a recunoaște creșterea rapidă a rezistenței la antimicrobiene (RAM) la nivel mondial, este necesar să se promoveze utilizarea prudentă și responsabilă a antibioticelor în medicamentele de uz uman și veterinar, să se sensibilizeze cu privire la septicemie, să introducă dezvoltarea de sisteme de supraveghere integrate bazate pe o abordare de tip „O singură sănătate”, să se promoveze în același timp accesul la antimicrobiene, să se consolideze cercetarea și inovarea pentru noi antibiotice în cadrul parteneriatelor internaționale și să se stimuleze dezvoltarea de noi tratamente antimicrobiene, cu un accent deosebit pe stimulentele de atragere. |
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 23
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(23) Pentru a realiza pe deplin obiectivele prezentei directive care abordează impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului în ceea ce privește operațiunile, filialele și lanțurile valorice ale întreprinderilor, ar trebui să fie vizate și întreprinderile din țări terțe care desfășoară activități importante în UE. Mai precis, directiva ar trebui să se aplice întreprinderilor din țări terțe care au generat în Uniune o cifră de afaceri netă de cel puțin 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar sau o cifră de afaceri netă de cel puțin 40 de milioane EUR, dar cel mult 150 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar din unul sau mai multe dintre sectoarele cu impact ridicat, după doi ani de la încheierea perioadei de transpunere a prezentei directive. |
(23) Pentru a realiza pe deplin obiectivele prezentei directive care abordează impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului în ceea ce privește operațiunile, produsele și serviciile, filialele și lanțurile valorice ale întreprinderilor, ar trebui să fie vizate și întreprinderile din țări terțe care desfășoară activități importante în UE. Mai precis, directiva ar trebui să se aplice întreprinderilor din țări terțe care au generat la nivel mondial o cifră de afaceri netă de cel puțin 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar. |
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 24 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(24a) Este posibil ca întreprinderile care fac parte dintr-un grup, inclusiv filialele și întreprinderile-mamă, să nu utilizeze întotdeauna același lanț valoric. Totuși, este posibil ca procesele și acțiunile de diligență necesară să se desfășoare la nivelul grupului. În acest sens, societățile-mamă pot îndeplini obligațiile de diligență necesară în temeiul prezentei directive în numele societăților care sunt filialele lor care intră sub incidența prezentei directive. |
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 25
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(25) Pentru a obține o contribuție semnificativă la tranziția către durabilitate, diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să se efectueze în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului în raport cu persoanele protejate care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile și interdicțiile consacrate în convențiile internaționale, astfel cum sunt enumerate în anexa la prezenta directivă. Pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a drepturilor omului, o încălcare a unei interdicții sau a unui drept care nu este menționat în mod specific în anexa respectivă și care afectează în mod direct un interes juridic protejat prin convențiile respective ar trebui, de asemenea, să facă parte din impactul negativ asupra drepturilor omului reglementat de prezenta directivă, cu condiția ca întreprinderea în cauză să fi putut stabili în mod rezonabil riscul unei astfel de atingeri și orice măsuri adecvate care se impun a fi luate pentru a respecta obligațiile de diligență în temeiul prezentei directive, luând în considerare toate circumstanțele relevante ale operațiunilor sale, cum ar fi contextul sectorial și operațional. Diligența necesară ar trebui să includă și impactul negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile care decurg din convențiile internaționale de mediu enumerate în anexa la prezenta directivă. |
(25) Pentru a obține o contribuție semnificativă la tranziția către durabilitate, diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui să se efectueze în ceea ce privește impactul negativ asupra drepturilor omului în raport cu persoanele protejate care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile și interdicțiile consacrate în convențiile internaționale, astfel cum sunt enumerate în anexa la prezenta directivă. Pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a drepturilor omului, o încălcare a unei interdicții sau a unui drept care nu este menționat în mod specific în anexa respectivă și care afectează în mod direct un interes juridic protejat prin convențiile respective ar trebui, de asemenea, să facă parte din impactul negativ asupra drepturilor omului reglementat de prezenta directivă, cu condiția ca întreprinderea în cauză să fi putut stabili în mod rezonabil riscul unei astfel de atingeri și orice măsuri adecvate care se impun a fi luate pentru a respecta obligațiile de diligență în temeiul prezentei directive, luând în considerare toate circumstanțele relevante ale operațiunilor sale, cum ar fi contextul sectorial și operațional. Diligența necesară ar trebui să includă și impactul negativ asupra mediului asociat cu categoriile de mediu reprezentate de atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protecția solului, a apei și a resurselor marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării, inclusiv substanțele nocive, protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor și care rezultă din nerespectarea obligațiilor în conformitate cu dispozițiile relevante ale instrumentelor enumerate în anexa la prezenta directivă. |
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 27
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(27) Pentru a-și exercita în mod adecvat obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului și mediul în raport cu operațiunile, filialele și lanțurile lor valorice, întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive ar trebui să integreze diligența necesară în politicile întreprinderilor, să identifice, să prevină și să atenueze, precum și să oprească și să reducă la minimum amploarea impactului negativ potențial și real asupra drepturilor omului și a mediului, să instituie și să mențină o procedură de depunere a plângerilor, să monitorizeze eficacitatea măsurilor luate în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta directivă și să comunice public cu privire la diligența necesară. Pentru a asigura claritatea pentru întreprinderi, în special măsurile de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial și de încetare a acestora sau, atunci când acest lucru nu este posibil, ar trebui să se facă o distincție clară în prezenta directivă în ceea ce privește reducerea la minimum a impactului negativ real. |
(27) Pentru a-și exercita în mod adecvat obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului, mediul și clima în raport cu operațiunile, produsele și serviciile, filialele și lanțurile lor valorice, întreprinderile care intră sub incidența prezentei directive ar trebui să integreze diligența necesară în politicile întreprinderilor, cu măsuri și obiective pe termen scurt, mediu și lung, să identifice, să prevină și să atenueze, precum și să oprească și să reducă la minimum amploarea impactului negativ potențial și real asupra drepturilor omului, a mediului și a climei, să colaboreze semnificativ cu părțile interesate, să instituie și să mențină o procedură de depunere a plângerilor, să monitorizeze și să evalueze eficacitatea măsurilor luate în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta directivă și să comunice public cu privire la diligența necesară. Pentru a asigura claritatea pentru întreprinderi, în special măsurile de prevenire și atenuare a impactului negativ potențial și de încetare a acestora sau, atunci când acest lucru nu este posibil, ar trebui să se facă o distincție clară în prezenta directivă în ceea ce privește reducerea la minimum a impactului negativ real. |
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 29 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(29a) Obligațiile de diligență necesară ar trebui recunoscute ca un proces continuu și dinamic și nu un simplu „exercițiu de bifare”, iar strategiile de diligență necesară ar trebui deci să fie în concordanță cu natura dinamică a efectelor negative. Strategiile respective ar trebui să acopere fiecare impact negativ real sau potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului, inclusiv asupra climei sau a bunei guvernanțe, deși gravitatea și probabilitatea impactului negativ, capacitatea întreprinderii de a trata impactul negativ și contribuția directă a întreprinderii la cauza impactului negativ ar trebui să fie luate în considerare în contextul unei politici de stabilire a priorităților, dacă nu este fezabil să se prevină, să se neutralizeze sau să se corecteze toate impacturile negative identificate în același timp. |
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 30
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(30) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului și asupra mediului. Pentru a permite o identificare cuprinzătoare a impactului negativ, o astfel de identificare ar trebui să se bazeze pe informații cantitative și calitative. De exemplu, în ceea ce privește impactul negativ asupra mediului, întreprinderea ar trebui să obțină informații cu privire la condițiile de referință în siturile sau infrastructurile cu risc mai ridicat din lanțurile valorice. Identificarea impactului negativ ar trebui să includă evaluarea situației drepturilor omului și a mediului într-un mod dinamic și la intervale regulate: înainte de o nouă activitate sau relație, înainte de luarea unor decizii majore sau de modificări în materie de operare; ca răspuns la modificările în raport cu mediul de operare sau în perspectiva acestora; și periodic, cel puțin o dată la 12 luni, pe toată durata unei activități sau a unei relații. Întreprinderile financiare reglementate care furnizează împrumuturi, credite sau alte servicii financiare ar trebui să identifice impactul negativ numai la începutul contractului. Atunci când identifică impactul negativ, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să identifice și să evalueze impactul modelului de afaceri și al strategiilor unui partener de afaceri, inclusiv practicile comerciale, de achiziții și de stabilire a prețurilor. În cazul în care întreprinderea nu poate să prevină, să oprească sau să reducă la minimum întregul impact negativ în același timp, aceasta ar trebui să fie în măsură să stabilească ordinea de prioritate a acțiunilor, cu condiția să ia măsurile aflate în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele specifice. |
(30) În conformitate cu obligațiile de diligență prevăzute în prezenta directivă, o întreprindere ar trebui să identifice impactul negativ real sau potențial asupra drepturilor omului, asupra climei și alte impacturi asupra mediului. Pentru a permite o identificare cuprinzătoare a impactului negativ, o astfel de identificare ar trebui să se bazeze pe informații cantitative și calitative. De exemplu, în ceea ce privește impactul negativ asupra climei și alte impacturi asupra mediului, întreprinderea ar trebui să obțină informații cu privire la condițiile de referință în siturile sau infrastructurile cu risc mai ridicat din lanțurile valorice. Identificarea impactului negativ ar trebui să includă evaluarea situației drepturilor omului, a mediului și a climei într-un mod dinamic și la intervale regulate: înainte de o nouă activitate sau relație, înainte de luarea unor decizii majore sau de modificări în materie de operare; ca răspuns la modificările în raport cu mediul de operare sau în perspectiva acestora; și periodic, cel puțin o dată la 12 luni, pe toată durata unei activități sau a unei relații. Întreprinderile financiare reglementate care furnizează împrumuturi, credite sau alte servicii financiare ar trebui să identifice impactul negativ numai la începutul contractului. Atunci când identifică impactul negativ, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să identifice și să evalueze impactul modelului de afaceri și al strategiilor unui partener de afaceri, inclusiv practicile comerciale, de achiziții și de stabilire a prețurilor. În cazul în care întreprinderea nu poate să prevină, să oprească sau să reducă la minimum întregul impact negativ în același timp, aceasta ar trebui să elaboreze și aplice o strategie de stabilire a priorităților care ar trebui să țină seama de gravitate și de probabilitatea și reversibilitatea diferitelor impacturi negative asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra climei și de consultarea cu părțile interesate. |
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 31
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Pentru a evita o sarcină excesivă asupra întreprinderilor mai mici care își desfășoară activitatea în sectoare cu impact ridicat și care intră sub incidența prezentei directive, întreprinderile respective ar trebui să fie obligate să identifice numai acel impact negativ grav, real sau potențial, relevant pentru sectorul respectiv. |
eliminat |
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 34
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(34) Pentru a respecta obligația de prevenire și atenuare în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. În cazul în care complexitatea măsurilor de prevenire o impune, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri de prevenire. Întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora acesta va asigura respectarea codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de asigurări contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderilor. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. Pentru a asigura prevenirea cuprinzătoare a impactului negativ real și potențial, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează prevenirea impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care au o relație de afaceri stabilă, cum ar fi finanțarea, de exemplu, prin finanțare directă, împrumuturi cu dobândă redusă, garanții de aprovizionare continuă și asistență pentru asigurarea finanțării, pentru a contribui la punerea în aplicare a codului de conduită sau a planului de măsuri de prevenire, sau orientări tehnice, de exemplu sub formă de cursuri de formare, modernizarea sistemelor de gestionare, precum și să colaboreze cu alte întreprinderi. |
(34) Pentru a respecta obligația de prevenire și atenuare în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri. Întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri de prevenire. Întreprinderile ar trebui să obțină garanții, contractuale sau de altă natură, de la un partener direct cu care au o relație de afaceri, potrivit cărora acesta va asigura respectarea planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de asigurări corespunzătoare, contractuale sau de altă natură, de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderilor. Garanțiile ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. Pentru a asigura prevenirea cuprinzătoare a impactului negativ real și potențial, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează prevenirea impactului negativ, inclusiv asupra personalului și conducerii proprii, să ofere sprijin specific și proporțional pentru un IMM cu care au o relație de afaceri, cum ar fi finanțarea, de exemplu, prin finanțare directă, împrumuturi cu dobândă redusă, garanții de aprovizionare continuă și asistență pentru asigurarea finanțării, pentru a contribui la punerea în aplicare a planului de măsuri de prevenire, sau orientări tehnice, de exemplu sub formă de cursuri de formare, modernizarea sistemelor de gestionare, precum și să colaboreze cu alte întreprinderi. |
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 35
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(35) Pentru a reflecta întreaga gamă de opțiuni pentru întreprindere în cazurile în care impactul potențial nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de reducere la minimum descrise, prezenta directivă ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la posibilitatea ca întreprinderea să încerce să încheie un contract cu partenerul de afaceri indirect, în vederea asigurării conformității cu codul de conduită al întreprinderii sau cu un plan de măsuri de prevenire, și să ia măsurile adecvate pentru a verifica respectarea contractului de către partenerul de afaceri indirect. |
(35) Pentru a reflecta întreaga gamă de opțiuni pentru întreprindere în cazurile în care impactul potențial nu a putut fi abordat prin măsurile de prevenire sau de reducere la minimum descrise, prezenta directivă ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la posibilitatea ca întreprinderea să încerce să încheie un contract cu partenerul de afaceri indirect, în vederea asigurării conformității cu un plan de măsuri de prevenire, și să ia măsurile adecvate pentru a verifica respectarea contractului de către partenerul de afaceri indirect. |
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 35 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(35a) Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Agenția Europeană de Mediu și, după caz, alte agenții, cum ar fi Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Consiliul European pentru Inovare și Agenția executivă pentru IMM-uri (EISMEA) ar trebui să emită orientări într-un format digital și ușor accesibil, în mod gratuit, cu privire la aspecte, inclusiv informații privind sectoare specifice sau efecte negative specifice, subliniind, printre altele, factorii de risc specifici și oferind îndrumare practică. |
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 38
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(38) În temeiul obligațiilor de diligență necesară prevăzute de prezenta directivă, în cazul în care o întreprindere identifică un impact negativ real asupra drepturilor omului sau asupra mediului, aceasta ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a-l opri. Este de așteptat ca o întreprindere să poată opri impactul negativ real asupra propriilor activități și la nivelul filialelor. Cu toate acestea, ar trebui clarificat faptul că, în ceea ce privește partenerii de afaceri stabili, în cazul cărora nu se poate opri impactul negativ, întreprinderile ar trebui să reducă la minimum amploarea unui astfel de impact. Reducerea la minimum a amplorii impactului negativ ar trebui să necesite un rezultat care să fie cel mai apropiat posibil pentru a opri impactul negativ. Pentru a le oferi întreprinderilor claritate și securitate juridică, prezenta directivă ar trebui să definească acțiunile pe care ar trebui să le inițieze întreprinderile pentru a opri impactul negativ real asupra drepturilor omului și asupra mediului și pentru a reduce la minimum amploarea acestora, după caz, în funcție de circumstanțe. |
(38) În temeiul obligațiilor de diligență necesară prevăzute de prezenta directivă, în cazul în care o întreprindere identifică un impact negativ real asupra drepturilor omului sau asupra mediului, aceasta ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a-l opri. Este de așteptat ca o întreprindere să poată opri impactul negativ real asupra propriilor activități și la nivelul filialelor. Cu toate acestea, ar trebui clarificat faptul că, în ceea ce privește partenerii de afaceri, în cazul cărora nu se poate opri impactul negativ, întreprinderile ar trebui să reducă la minimum amploarea unui astfel de impact. Atenuarea amplorii impactului negativ ar trebui să necesite un rezultat care să fie cel mai apropiat posibil pentru a opri impactul negativ. Pentru a le oferi întreprinderilor claritate și securitate juridică, prezenta directivă ar trebui să definească acțiunile pe care ar trebui să le inițieze întreprinderile pentru a opri impactul negativ real asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra climei și pentru a reduce la minimum amploarea acestora. |
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 39
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(39) Pentru a respecta obligația de a opri și de a reduce la minimum amploarea impactului negativ real în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. Acestea ar trebui să neutralizeze impactul negativ sau să reducă la minimum amploarea acestuia, printr-o acțiune proporțională cu importanța și gradul impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ. Dacă este necesar pe fondul faptului că nu se poate opri imediat impactul negativ, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. De asemenea, întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții contractuale de la un partener de afaceri direct cu care au o relație de afaceri stabilă, potrivit cărora vor asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de garanții contractuale corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii. Garanțiile contractuale ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. În cele din urmă, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează oprirea sau reducerea la minimum a impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional IMM-urilor cu care au o relație de afaceri stabilă și să colaboreze cu alte entități, inclusiv, după caz, pentru a spori capacitatea întreprinderii de a opri impactul negativ. |
(39) Pentru a respecta obligația de a opri și de a reduce la minimum amploarea impactului negativ real în temeiul prezentei directive, întreprinderile ar trebui să aibă obligația de a lua următoarele măsuri, după caz. Acestea ar trebui să neutralizeze impactul negativ sau să reducă la minimum amploarea acestuia, printr-o acțiune proporțională cu importanța și gradul impactului negativ și cu contribuția conduitei întreprinderii la impactul negativ. Dacă este necesar pe fondul faptului că nu se poate opri imediat impactul negativ, întreprinderile ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri corective cu termene de acțiune rezonabile și clar definite și cu indicatori calitativi și cantitativi pentru măsurarea îmbunătățirilor. De asemenea, întreprinderile ar trebui să încerce să obțină garanții de la un partener de afaceri direct, potrivit cărora va asigura respectarea codului de conduită al întreprinderii și, după caz, a planului de măsuri de prevenire, inclusiv prin solicitarea de garanții corespunzătoare de la partenerii săi, în măsura în care activitățile lor fac parte din lanțul valoric al întreprinderii. Garanțiile ar trebui să fie însoțite de măsuri adecvate de verificare a conformității. În cele din urmă, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să facă investiții care vizează oprirea sau reducerea la minimum a impactului negativ, să ofere sprijin specific și proporțional IMM-urilor cu care au o relație de afaceri și să colaboreze cu alte entități, inclusiv, după caz, pentru a spori capacitatea întreprinderii de a opri impactul negativ. |
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 44 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(44a) Întreprinderile ar trebui să le furnizeze părților interesate informații adecvate, cuprinzătoare și relevante cu privire la impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra climei, precum și cu privire la măsurile luate pentru respectarea obligației lor de diligență necesară. De asemenea, părțile interesate ar trebui să poată solicita informații suplimentare din partea unei întreprinderi cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligațiile prevăzute în prezenta directivă. |
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 46 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(46a) Părțile interesate, inclusiv apărătorii drepturilor omului și ai mediului, ar trebui să fie implicate efectiv, semnificativ și într-un mod adecvat de către întreprinderi în întregul proces de diligență necesară. Întreprinderile ar trebui să le ofere părților interesate informații relevante cu privire la impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului, asupra mediului și asupra climei al anumitor operații, proiecte și investiții, în timp util și într-un mod accesibil și care să respecte particularitățile culturale, ținând seama de caracteristicile grupului de părți interesate cum ar fi posibilele vulnerabilități. Întreprinderile trebuie să respecte drepturile populațiilor indigene, așa cum sunt prevăzute în Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene, inclusiv dreptul la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză și dreptul popoarelor indigene la autodeterminare. |
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 50
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(50) Pentru a se asigura că prezenta directivă contribuie în mod eficace la combaterea schimbărilor climatice, întreprinderile ar trebui să adopte un plan pentru a se asigura că modelul de afaceri și strategia întreprinderii sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris. În cazul în care clima este sau ar fi trebuit să fie identificată ca fiind un risc principal sau un impact principal al operațiunilor întreprinderii, întreprinderea ar trebui să includă în planul său obiective de reducere a emisiilor. |
(50) Pentru a se asigura că prezenta directivă contribuie în mod eficace la combaterea schimbărilor climatice, întreprinderile ar trebui să adopte, în consultare cu părțile interesate, un plan pentru a se asigura că modelul de afaceri și strategia întreprinderii sunt concordante cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris, precum și cu obiectivul de a realiza neutralitatea climatică până în 2050, așa cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei). Planul ar trebui să țină seama de întregul lanț valoric și să includă ținte cu termene precise legate de obiectivele lor climatice pentru emisiile de categoria 1, 2 și, după caz, pentru emisiile de categoria 3, inclusiv obiective de reducere a valorii absolute a emisiilor de gaze cu efect de seră și, după caz, a emisiilor de metan, pentru 2030 și în etape de cinci ani până în 2050. Planul ar trebui să țină seama în mod corespunzător de cele mai recente recomandări ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și ale Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice, să ia în considerare riscurile și impactul acțiunilor climatice pentru întreprindere, să identifice pârghiile de decarbonizare din cadrul întreprinderilor și din lanțul valoric și să elaboreze acțiuni de punere în aplicare pentru a atinge obiectivele climatice ale întreprinderii pe baza datelor științifice la zi. Planurile ar trebui să includă obligații clare pentru administratori și pentru membrii consiliului de administrație, astfel încât să se asigure că riscurile și impacturile de mediu și climatice sunt abordate în strategia întreprinderii. |
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 51
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(51) Pentru a se asigura că un astfel de plan de reducere a emisiilor este pus în aplicare în mod corespunzător și integrat în stimulentele financiare ale administratorilor, planul ar trebui să fie luat în considerare în mod corespunzător la stabilirea remunerației variabile a administratorilor, în cazul în care remunerația variabilă este legată de contribuția unui administrator la strategia de afaceri a întreprinderii, precum și la interesele și sustenabilitatea pe termen lung. |
(51) Obiectivele climatice și planul de tranziție ar trebui să fie puse în aplicare în mod corespunzător, integrate în stimulentele financiare ale administratorilor, iar planul ar trebui să fie luat în considerare în mod corespunzător la stabilirea remunerației variabile a administratorilor. |
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 63
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(63) În toate legislațiile naționale ale statelor membre, administratorilor le revine obligația de prudență față de întreprindere. Pentru a se asigura că această obligație generală este înțeleasă și aplicată într-un mod coerent și consecvent cu obligațiile de diligență introduse prin prezenta directivă și administratorii țin seama în mod sistematic de aspectele legate de durabilitate în cadrul procesului decizional, prezenta directivă ar trebui să clarifice, într-un mod armonizat, obligația generală de prudență a administratorilor de a acționa în interesul întreprinderii, prevăzând luarea în considerare de către administratori a aspectelor legate de durabilitate, astfel cum sunt menționate în Directiva 2013/34/UE, inclusiv, după caz, de consecințele asupra drepturilor omului, schimbărilor climatice și mediului, inclusiv pe termen scurt, mediu și lung. O astfel de clarificare nu necesită modificarea structurilor corporative naționale existente. |
(63) În toate legislațiile naționale ale statelor membre, administratorilor le revine obligația de prudență față de întreprindere. Pentru a se asigura că această obligație generală este înțeleasă și aplicată într-un mod coerent și consecvent cu obligațiile de diligență introduse prin prezenta directivă și administratorii țin seama în mod sistematic de aspectele legate de durabilitate în cadrul procesului decizional, prezenta directivă ar trebui să clarifice, într-un mod armonizat, obligația generală de prudență a administratorilor de a acționa în interesul întreprinderii, prevăzând integrarea de către administratori a aspectelor legate de durabilitate, astfel cum sunt menționate în Directiva 2013/34/UE, inclusiv de consecințele asupra drepturilor omului, schimbărilor climatice și mediului, inclusiv pe termen scurt, mediu și lung. O astfel de clarificare nu necesită modificarea structurilor corporative naționale existente. |
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 64
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(64) Responsabilitatea pentru diligența necesară ar trebui să fie atribuită administratorilor întreprinderii, în conformitate cu cadrele internaționale privind diligența necesară. Prin urmare, administratorii ar trebui să fie responsabili de instituirea și supravegherea acțiunilor de diligență necesară prevăzute în prezenta directivă și de adoptarea politicii privind diligența necesară a întreprinderii, ținând seama de contribuțiile părților interesate și ale organizațiilor societății civile și integrând diligența necesară în sistemele de gestionare corporativă. De asemenea, administratorii ar trebui să adapteze strategia corporativă la impactul real și potențial identificat și la orice măsuri privind diligența necesară întreprinse. |
(64) Responsabilitatea pentru diligența necesară ar trebui să fie atribuită administratorilor întreprinderii, în conformitate cu cadrele internaționale privind diligența necesară. Prin urmare, administratorii ar trebui să fie responsabili de instituirea și supravegherea acțiunilor de diligență necesară și punerea în aplicare a planului de tranziție climatică menționat în prezenta directivă, așa cum se prevede în prezenta directivă și de adoptarea politicii privind diligența necesară a întreprinderii, ținând seama de contribuțiile părților interesate și ale organizațiilor societății civile și integrând diligența necesară precum și acțiunile de punere în aplicare din planul de tranziție climatică al întreprinderii conform prezentei directive în sistemele de gestionare corporativă. De asemenea, administratorii ar trebui să adapteze strategia corporativă la impactul real și potențial identificat și la orice măsuri privind diligența necesară și planul de tranziție climatică întreprinse. |
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 70
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(70) Comisia ar trebui să evalueze și să raporteze dacă ar trebui adăugate noi sectoare pe lista sectoarelor cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă, pentru a o alinia la orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau în lumina unor dovezi clare privind exploatarea prin muncă, încălcările drepturilor omului sau amenințările emergente la adresa mediului, dacă lista convențiilor internaționale relevante prevăzută în prezenta directivă ar trebui modificată, în special în lumina evoluțiilor internaționale, sau dacă dispozițiile privind diligența necesară în temeiul prezentei directive ar trebui extinse la impactul negativ asupra climei. |
(70) Comisia ar trebui să evalueze și să raporteze periodic dacă ar trebui adăugate noi sectoare pe lista sectoarelor cu impact ridicat reglementate de prezenta directivă, pentru a o alinia la orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau în lumina unor dovezi clare privind exploatarea prin muncă, încălcările drepturilor omului sau amenințările emergente la adresa mediului și climei, dacă lista convențiilor internaționale relevante prevăzută în prezenta directivă ar trebui modificată, în special în lumina evoluțiilor internaționale. |
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 71
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(71) Obiectivul prezentei directive, și anume o mai bună exploatare a potențialului pieței unice de a contribui la tranziția către o economie durabilă și la dezvoltarea durabilă prin prevenirea și atenuarea impactului negativ potențial sau real asupra drepturilor omului și asupra mediului în lanțurile valorice ale întreprinderilor, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual sau într-un mod necoordonat, ci, având în vedere amploarea și efectele acțiunilor, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii. În special, problemele abordate și cauzele acestora au o dimensiune transnațională, deoarece numeroase întreprinderi își desfășoară activitatea la nivelul Uniunii sau la nivel mondial, iar lanțurile valorice se extind în alte state membre și în țări terțe. În plus, măsurile luate de fiecare stat membru în parte riscă să fie ineficiente și să conducă la fragmentarea pieței interne. Prin urmare, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut în articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv. |
(71) Obiectivul prezentei directive, și anume o mai bună exploatare a potențialului pieței unice de a contribui la tranziția către o economie durabilă și la dezvoltarea durabilă prin prevenirea și atenuarea impactului negativ potențial sau real asupra drepturilor omului și asupra mediului și asupra climei în lanțurile valorice ale întreprinderilor, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual sau într-un mod necoordonat, ci, având în vedere amploarea și efectele acțiunilor, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii. În special, problemele abordate și cauzele acestora au o dimensiune transnațională, deoarece numeroase întreprinderi își desfășoară activitatea la nivelul Uniunii sau la nivel mondial, iar lanțurile valorice se extind în alte state membre și în țări terțe. În plus, măsurile luate de fiecare stat membru în parte riscă să fie ineficiente și să conducă la fragmentarea pieței interne. Prin urmare, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut în articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv. |
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) întreprinderea a avut, în medie, peste 500 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 150 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale; |
(a) întreprinderea a avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale; |
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – partea introductivă
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar a avut, în medie, peste 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă să fi fost generată în unul sau mai multe dintre următoarele sectoare: |
(b) întreprinderea a atins pragul de 250 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost întocmite situații financiare anuale în baza literei (a) și a fost activă în unul sau mai multe dintre următoarele sectoare: |
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) fabricarea textilelor, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; |
(i) fabricarea textilelor, a articolelor din blană, a articolelor din piele și a produselor conexe (inclusiv a articolelor de încălțăminte) și comerțul cu ridicata de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte; |
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse din lemn, alimente și băuturi; |
(ii) agricultură, silvicultură, pescuit (inclusiv acvacultură), aprovizionarea cu apă, gestionarea fondului funciar și a resurselor, inclusiv conservarea naturii, fabricarea de produse alimentare și comerțul cu ridicata cu materii prime agricole, animale vii, produse de origine animală, produse din lemn, alimente și băuturi; |
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – subpunctul iii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iii) extracția resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv țițeiul, gazele naturale, cărbunele, lignitul, metalele și minereurile metalifere, precum și toate celelalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). |
(iii) extracția, rafinarea, transportul și tratarea resurselor minerale, indiferent de locul din care sunt extrase (inclusiv țițeiul, gazele naturale, cărbunele, lignitul, metalele și minereurile metalifere, precum și toate celelalte minerale nemetalice și produse de carieră), fabricarea produselor metalice de bază, a altor produse din minerale nemetalice și a produselor metalice prelucrate (cu excepția mașinilor și echipamentelor) și comerțul cu ridicata cu resurse minerale, produse minerale de bază și intermediare (inclusiv metale și minereuri metalifere, materiale de construcție, combustibili, produse chimice și alte produse intermediare). |
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b – subpunctul iiia (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iiia) sectorul energiei, inclusiv sectorul gazelor, nuclear, al aburului, al electricității și al altor surse pe tot parcursul ciclului lor de viață, de la extracția, rafinarea, producerea, arderea combustibililor la transportul, manipularea, depozitarea și gestionarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor radioactive; |
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ba) întreprinderea intră sub incidența Directivei privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD); |
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – litera bb (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(bb) societatea nu a atins pragul de la literele (a) și (b), dar este acoperită de obligații pentru sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). |
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) au generat o cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane EUR în Uniune în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar; |
(a) au generat o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar; |
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 – litera b
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(b) au generat o cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane EUR, dar nu mai mult de 150 de milioane EUR în Uniune în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar, cu condiția ca cel puțin 50 % din această cifră de afaceri netă la nivel mondial să fi fost generată în unul sau mai multe dintre sectoarele enumerate la alineatul (1) litera (b). |
(b) au generat o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 40 de milioane EUR în exercițiul financiar care precedă ultimul exercițiu financiar în unul sau mai multe dintre sectoarele enumerate la alineatul (1) litera (b). |
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) o persoană juridică constituită într-una din formele juridice enumerate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului; |
(i) o persoană juridică constituită într-una din formele juridice enumerate în anexa I sau II la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului1; |
__________________ |
__________________ |
1Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
1Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). |
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul ii
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) o persoană juridică constituită în conformitate cu legislația unei țări terțe într-o formă comparabilă cu cele enumerate în anexele I și II la directiva respectivă; |
eliminat |
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera b
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
„impact negativ asupra mediului” înseamnă un impact negativ asupra mediului care rezultă din încălcarea uneia dintre interdicțiile și obligațiile prevăzute în convențiile internaționale de mediu enumerate în anexă, partea II; |
„impact negativ asupra mediului” înseamnă: |
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera b – punctul i (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(i) un impact negativ asupra uneia dintre următoarele categorii de mediu: |
|
(a) atenuarea schimbărilor climatice; |
|
(b) adaptarea la schimbările climatice; |
|
(c) utilizarea durabilă și protecția solului, resurselor de apă și a celor marine; |
|
(d) tranziția către o economie circulară; |
|
(e) prevenirea și controlul poluării, inclusiv substanțele nocive; |
|
(f) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor; |
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera b – punctul ii (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ii) un impact negativ asupra mediului care rezultă din nerespectarea obligațiilor în conformitate cu dispozițiile relevante ale instrumentelor enumerate în partea I punctele 18 și 19 din anexă și în partea II din anexă, luând în considerare, dacă sunt disponibile, legislația națională și măsurile legate de aceste dispoziții referitoare la textele internaționale enumerate în anexă, partea I, punctele 18 și 19 și în anexă, partea II; |
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera b – subpunctul iii (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iii) un impact negativ care rezultă dintr-o infracțiune, așa cum se prevede în [protecția mediului prin intermediul dreptului penal]1a; |
|
_______________ |
|
1a COM(2021)851 |
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera c
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(c) „impact negativ asupra drepturilor omului” înseamnă un impact negativ asupra persoanelor protejate, care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile sau uneia dintre interdicțiile enumerate în anexă partea I secțiunea 1, astfel cum sunt consacrate în convențiile internaționale enumerate în anexă partea I secțiunea 2; |
(c) „impact negativ asupra drepturilor omului” înseamnă un impact negativ asupra persoanelor protejate, care rezultă din încălcarea unuia dintre drepturile sau uneia dintre interdicțiile enumerate în anexă partea I secțiunea 1, astfel cum sunt consacrate în convențiile internaționale enumerate în anexă partea I secțiunea 2, ținând seama de dispozițiile naționale care implică punerea în aplicare a oricăreia dintre aceste interdicții și obligații, dacă există, și de măsurile legate de aceste dispoziții în legătură cu textele internaționale; |
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ca (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ca) „impact negativ asupra bunăstării animalelor” înseamnă un impact negativ asupra calității vieții ființelor sensibile care rezultă din încălcarea legislației Uniunii privind protecția animalelor; |
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera cb (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(cb) „principiul «poluatorul plătește»” înseamnă principiul definit în [protecția mediului prin intermediul dreptului penal]1a |
|
_______________ |
|
1a COM(2021)851 |
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera cc (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(cc) „Abordare de tip «O singură sănătate»” înseamnă abordarea de tip „O singură sănătate” așa cum este definită la articolul 2 punctul (5) din Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (Programul „UE pentru sănătate”); |
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera cd (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(cd) „obiectiv bazat pe date științifice” înseamnă un obiectiv definit pe baza unor dovezi științifice concludente privind mediul și cu o validare științifică independentă care atestă că, atunci când este realizat de întreprindere, garantează că impacturile activității sale sunt aliniate la obiectivele și criteriile de durabilitate ale Uniunii pentru aspectul de mediu în cauză. În cazul concret al atenuării schimbărilor climatice, aceasta înseamnă un obiectiv care să permită alinierea impacturilor companiei asupra schimbărilor climatice la obiectivele Legii europene a climei, în special la obiectivul de neutralitate climatică până cel târziu în 2050, și la un scenariu climatic de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C, fără depășire sau cu o depășire limitată, așa cum este definit de IPCC; |
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(f) „relație de afaceri stabilă” înseamnă o relație de afaceri, directă sau indirectă, care este sau se preconizează că va fi durabilă, având în vedere intensitatea sau durata sa și care nu reprezintă o parte neglijabilă sau doar auxiliară a lanțului valoric; |
eliminat |
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera fa (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(fa) dialog cu părțile interesate. |
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera g
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(g) „lanț valoric” înseamnă activitățile legate de producția unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și utilizarea și eliminarea produsului, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri stabili ai întreprinderii din amonte și din aval. În ceea ce privește întreprinderile în sensul literei (a) punctul (iv), „lanțul valoric” referitor la furnizarea acestor servicii specifice include numai activitățile clienților care primesc astfel de împrumuturi, credite și alte servicii financiare, precum și activitățile altor întreprinderi care aparțin aceluiași grup ale căror activități sunt legate de contractul în cauză. Lanțul valoric al acestor întreprinderi financiare reglementate nu acoperă IMM-urile care primesc împrumuturi, credite, finanțare, asigurări sau reasigurări de la astfel de entități; |
(g) „lanț valoric” înseamnă activitățile legate de producția unui bun sau de furnizarea de servicii de către o întreprindere, inclusiv dezvoltarea produsului sau a serviciului și utilizarea și eliminarea produsului, precum și activitățile conexe partenerilor de afaceri stabili ai întreprinderii din amonte și din aval. |
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera h
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(h) „verificare efectuată de o parte terță independentă” înseamnă verificarea respectării de către o întreprindere sau de către părți ale lanțului său valoric a cerințelor în materie de drepturi ale omului și de mediu care decurg din dispozițiile prezentei directive de către un auditor independent față de întreprindere, fără conflicte de interese, cu experiență și competențe în domeniul mediului și al drepturilor omului și responsabil pentru calitatea și fiabilitatea auditului; |
(h) „verificare efectuată de o parte terță independentă” înseamnă verificarea respectării de către o întreprindere sau de către părți ale lanțului său valoric a cerințelor în materie de drepturi ale omului, de climă și de mediu care decurg din dispozițiile prezentei directive de către un auditor independent față de întreprindere, fără conflicte de interese, cu experiență, know-how și competențe în domeniul climei, al mediului și al drepturilor omului și responsabil pentru calitatea și fiabilitatea auditului, inclusiv pentru posibilele cereri de despăgubire în cazul prejudiciilor suferite ca rezultat al unui audit deficitar; |
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ha (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ha) „apărători ai drepturilor omului și ai mediului” înseamnă persoanele și grupurile care, în calitate personală sau profesională și în mod pașnic, depun eforturi pentru a proteja și a promova drepturile omului în ceea ce privește mediul și clima, inclusiv biodiversitatea, apa, aerul, terenurile, solul, flora și fauna; |
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera i
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(i) „IMM” înseamnă o microîntreprindere, o întreprindere mică sau o întreprindere mijlocie, indiferent de forma sa juridică, care nu face parte dintr-un grup mare, astfel cum sunt definiți acești termeni la articolul 3 alineatele (1), (2), (3) și (7) din Directiva 2013/34/UE; |
(i) „întreprindere mică și mijlocie” sau „IMM” înseamnă o microîntreprindere, o întreprindere mică sau o întreprindere mijlocie, indiferent de forma sa juridică, care nu face parte dintr-un grup mare, astfel cum sunt definiți acești termeni la articolul 3 alineatele (1), (2), (3) și (7) din Directiva 2013/34/UE; |
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera l
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(l) „impact negativ grav” înseamnă un impact negativ asupra mediului sau un impact negativ asupra drepturilor omului care este deosebit de semnificativ prin natura sa sau care afectează un număr mare de persoane sau o zonă extinsă a mediului sau care este ireversibil ori deosebit de dificil de remediat ca urmare a măsurilor necesare pentru a restabili situația existentă înainte de impact; |
(l) „impact negativ grav” înseamnă un impact negativ asupra mediului sau un impact negativ asupra drepturilor omului care este deosebit de semnificativ prin natura sa sau care afectează un număr mare de persoane, animale sau o zonă extinsă a mediului sau care este ireversibil ori deosebit de dificil de remediat ca urmare a măsurilor necesare pentru a restabili situația existentă înainte de impact; |
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera n
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(n) „părți interesate” înseamnă angajații întreprinderii, angajații filialelor sale și alte persoane, grupuri, comunități sau entități ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri; |
(n) „părți interesate” înseamnă angajații întreprinderii, angajații filialelor sale și alte persoane, grupuri, comunități sau entități sau organizații neguvernamentale și apărători ai drepturilor omului, inclusiv persoane juridice sau fizice care îi reprezintă, ale căror drepturi sau interese sunt sau ar putea fi afectate de impacturi negative potențiale sau reale asupra drepturilor omului și mediului cauzate de produsele, serviciile și operațiunile întreprinderii respective, ale filialelor sale și ale relațiilor sale de afaceri de-a lungul întregului lanț valoric, în condițiile în care au un interes legitim și substanțial; |
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera na (nouă)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(na) „parteneri sociali” înseamnă angajații întreprinderii și reprezentanții acestora care cooperează cu conducerea și cu reprezentanții acesteia prin intermediul dialogului social; |
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – litera q
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(q) „măsură adecvată” înseamnă o măsură care poate atinge obiectivele de diligență necesară, proporțională cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ, aflată în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele cazului specific, inclusiv caracteristicile sectorului economic și ale relației de afaceri specifice și influența întreprinderii, precum și necesitatea de a asigura stabilirea ordinii de prioritate a acțiunilor. |
(q) „măsură adecvată” înseamnă un ansamblu de măsuri care poate atinge obiectivele de diligență necesară, proporțională cu gravitatea și probabilitatea impactului negativ, aflată în mod rezonabil la dispoziția întreprinderii, luând în considerare circumstanțele cazului specific, inclusiv caracteristicile sectorului economic și ale relației de afaceri specifice și influența întreprinderii, precum și necesitatea de a asigura stabilirea ordinii de prioritate a acțiunilor. |
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera a
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) integrarea diligenței necesare în politicile lor, în conformitate cu articolul 5; |
(a) integrarea diligenței necesare în politicile lor și în sistemele lor de gestionare, în conformitate cu articolul 5; |
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre se asigură că întreprinderile-mamă care intră sub incidența prezentei directive își pot îndeplini obligațiile prevăzute la articolele 5-11 și la articolul 15 alineatele (1) și (2) în numele întreprinderilor care sunt filialele acestora și care intră sub incidența prezentei directive. Aceasta se face fără a aduce atingere răspunderii civile a filialelor în conformitate cu articolul 22. |
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate pentru a identifica impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului și impactul negativ asupra mediului care decurg din propriile operațiuni sau ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile lor valorice, din relațiile lor de afaceri stabile, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4). |
1. Statele membre se asigură că întreprinderile iau măsurile adecvate în mod transparent pentru a identifica și evalua impactul negativ real și potențial asupra drepturilor omului, precum și impactul negativ real și potențial asupra mediului care decurg din propriile operațiuni, produse și servicii sau din cele ale filialelor lor și, în cazul în care sunt legate de lanțurile lor valorice, din relațiile lor de afaceri, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4). |
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 2
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
2. Prin derogare de la alineatul (1), întreprinderile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 2 alineatul (2) litera (b) au doar obligația de a identifica impactul negativ grav, real și potențial, relevant pentru sectorul respectiv menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (b). |
eliminat |
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 2 a (nou)
|
|
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
2a. Statele membre se asigură că, în scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alineatul (1), întreprinderile: |