RAPORT referitor la propunerea de numire a lui Ildikó Gáll-Pelcz în funcția de membră a Curții de Conturi

25.5.2023 - (C9‑0126/2023 – 2023/0803(NLE))

Comisia pentru control bugetar
Raportor: Ryszard Czarnecki

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a lui Ildikó Gáll-Pelcz în funcția de membră a Curții de Conturi

(C9‑0126/2023 – 2023/0803(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9‑0126/2023),

– având în vedere articolul 129 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0197/2023),

A. întrucât, prin scrisoarea din 3 aprilie 2023, Consiliul a consultat Parlamentul European cu privire la numirea lui Ildikó Gáll-Pelcz în funcția de membră a Curții de Conturi;

B. întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat apoi calificările lui Ildikó Gáll-Pelcz, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; întrucât, în cadrul acestei evaluări, comisia a primit din partea candidatei un curriculum vitae, precum și răspunsurile sale la întrebările scrise care i-au fost adresate;

C. întrucât comisia a organizat apoi, la 24 mai 2023, o audiere a candidatei, în cursul căreia aceasta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei;

1. emite un aviz nefavorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Ildikó Gáll-Pelcz în funcția de membră a Curții de Conturi și cere Consiliului să își retragă propunerea și să îi prezinte o nouă propunere;

2. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

 

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI ILDIKÓ GÁLL-PELCZ

EXPERIENȚĂ

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Membră 2017 –

Camera IV (Reglementarea piețelor și economia competitivă) (2017-)

Comitetul pentru controlul calității auditului (Camera III – Acțiune externă, securitate și justiție) (2021-2022)

Președintă a Comitetului de audit intern (2019-2020)

Membră a Comitetului de audit intern (2018-2019)

Grupul operativ pentru analiza prospectivă (2018-2019)

Comitetul director K2 (proiectul de renovare al Curții de Conturi Europene) (2019 –)

Rapoarte publicate:

- Raportul anual al Curții de Conturi privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar (2017, 2018, 2019, 2020, 2021)

- COMITETUL UNIC DE REZOLUȚIE Raport cu privire la orice datorie contingentă a Comitetului Unic de Rezoluție, a Consiliului sau a Comisiei care rezultă din îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament pentru exercițiul financiar (2018)

- Comerțul electronic: multe dintre provocările pe care le prezintă colectarea TVA-ului și a taxelor vamale nu au fost încă soluționate (2019)

- Riscuri, provocări și oportunități în răspunsul politicii economice a UE la criza provocată de pandemia de COVID-19 (2020)

- Instrumentele de apărare comercială:  sistemul de protecție a întreprinderilor din UE împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping sau al unor subvenții funcționează bine (2020)

- Schimbul de informații fiscale în UE: o fundație solidă, fisuri în punerea în aplicare (2021)

- Drepturile de proprietate intelectuală în UE – O protecție cu lacune (2022)

- Statisticile europene: calitatea lor mai poate fi îmbunătățită (2022)

Rapoarte în curs de elaborare:

Operatorii economici autorizați, Orașele inteligente, Mecanismul de redresare și reziliență – Transformarea digitală, Concurența fiscală dăunătoare, Plățile digitale, Geoblocarea, Raportul anual privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2022

PARLAMENTUL EUROPEAN

Vicepreședintă 2014 – 2017

Președinta Comitetului pentru controlul auditurilor 2014 – 2017

Deputată 2010 – 2017

Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) (2010-2017)

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) (2014-2017)

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM) (2010-2017)

Comisia de anchetă privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor (EMIS) (2016-2017)

Comisia de anchetă pentru spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (PANA) (2016-2017)

Comisia specială pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAXE2) (2015-2017)

Comisia specială pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAXE) (2015)

Comisia privind criza financiară, economică și socială (CRIS) (2010-2011)

ADUNAREA NAȚIONALĂ A UNGARIEI

Vicepreședintă 2009 – 2010

Membră 2006 – 2010

Comisia pentru afaceri europene (2006-2010)

Președinta Comisiei de anchetă pentru examinarea utilizării fondurilor UE (2008 – 2010)

UNIVERSITATEA DIN MISKOLC

Directoare a Institutului de Management și Administrarea Afacerilor, șefa Departamentului de economie a afacerilor, profesoară asociată  2000 – 2010

Șefă adjunctă a Departamentului de economie a afacerilor, profesoară asociată, asistentă universitară, lector  1992 – 2000

Directoare adjunctă, Centrul de Calcul 1989 – 1992

Ingineră de sistem, programatoare și ingineră cercetătoare 1985 – 1989

CALIFICĂRI, DIPLOME UNIVERSITARE

Atestat de abilitare (2016)

„Taking advantage of the potential of the Single Market” (Valorificarea potențialului pieței unice)

Doctorat (1997)

„Increasing economic efficiency by using advanced analytical and planning methods for business processes” (Creșterea eficienței economice prin utilizarea metodelor analitice și de planificare avansate pentru procesele de afaceri)

Profesoară universitară (1997)

„Role of accounting information systems in the operation of companies” (Rolul sistemelor de informații contabile în funcționarea întreprinderilor)

Ingineră specializată în economie, Universitatea din Miskolc (1991)

Inginer mecanic calificat, domeniul conceperii proceselor

Universitatea Tehnică de Industrie Grea, Miskolc (1985)

COMPETENȚE LINGVISTICE

Maghiară (limbă maternă)

Engleză (competență profesională)

Germană (competență profesională limitată)

Rusă (competență profesională limitată)

CALIFICĂRI

Expert fiscal calificat, fiscalitate internațională (2004)

Auditoare autorizată și consultantă în domeniul fiscal (1996)

Contabilă autorizată (1993)

 

 

 

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI ILDIKÓ GÁLL-PELCZ LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI

Îndeplinirea atribuțiilor: învățăminte desprinse și angajamente viitoare

1. Care sunt principalele dumneavoastră realizări în calitate de membră a CCE? Care au fost cele mai mari insuccese ale dumneavoastră?

Printre principalele mele realizări în calitate de membră a CCE se numără introducerea și dezvoltarea continuă a raportului anual consolidat unic privind întreprinderile comune, care joacă un rol esențial în promovarea și accelerarea adoptării de soluții inovatoare în întreaga Uniune în domenii importante. Această evoluție nu reprezintă o înlocuire a fostelor declarații de asigurare separate, ci o extindere a sferei de interes a auditului pentru a include aspecte orizontale și pentru a ne permite să propunem acțiuni ce ar trebui puse în aplicare, demers care contribuie de la an la an la îmbunătățirea vizibilă a performanței întreprinderilor comune. Acest produs inovator, în prezent standardizat, a fost considerat deosebit de util atât de către Parlamentul European, cât și de către întreprinderile comune.

În timpul mandatului meu, am avut șansa să fiu membră a diferitelor comitete în momente cruciale ale existenței lor și, prin urmare, să fiu implicată în principalele evoluții. De exemplu, am fost unul dintre cei patru membri ai Grupului operativ pentru analiza prospectivă, care a pus bazele integrării analizei prospective în activitatea CCE, instituind strategia multianuală 2020+, lansând procesul de transformare digitală a auditurilor noastre financiare și, în cele din urmă, conducând la adoptarea Strategiei CCE pentru perioada 2021-2025.

Am fost membră și apoi președintă a Comitetului de audit intern, deschizând calea pentru revizuirea Regulamentului de procedură al acestuia, prin care s-au specificat mai în detaliu rolurile și responsabilitățile relevante, care sunt acum prezentate într-o listă elaborată pentru a asigura exhaustivitatea și transparența.

În cele din urmă, am fost, de asemenea, membră a Comitetului pentru controlul calității auditului atunci când Curtea și-a început auditurile privind NGEU/MRR, iar propunerea mea de a desemna președintele Comitetului pentru controlul calității auditului ca membru responsabil cu efectuarea tuturor activităților de evaluare a calității pentru sarcinile legate de NGEU/MRR a fost sprijinită în unanimitate de colegii mei și a condus la un proces de evaluare mai consecvent și mai coerent.

În ceea ce privește insuccesele, am avut șansa de a nu mă confrunta eu însămi cu experiențe de acest gen, fapt care s-a datorat, probabil, și mentalității mele pozitive și capacității mele de a considera provocările drept oportunități de învățare, dezvoltare personală și perfecționare.

2. Care sunt principalele învățăminte desprinse în domeniul dumneavoastră de competență / rezultate obținute în îndeplinirea atribuțiilor și a sarcinilor dumneavoastră de audit?

 Am fost membră raportoare pentru diverse rapoarte financiare și de evaluare a performanței:

- Raportul anual privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021

(a se vedea întrebarea 1)

- Raportul special nr. 12/2019 intitulat „Comerțul electronic: multe dintre provocările pe care le prezintă colectarea TVA-ului și a taxelor vamale nu au fost încă soluționate”

Prin intermediul acestui raport, Curtea a formulat recomandări care ar putea ajuta Comisia și statele membre să abordeze mai bine anumite provocări, cum ar fi insuficiența controalelor UE pentru prevenirea fraudei și detectarea abuzurilor sau lacunele în procesul de asigurare a colectării eficiente a TVA.

- Documentul de analiză nr. 06/2020 al Curții, intitulat „Riscuri, provocări și oportunități în cadrul răspunsului în materie de politică economică al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19”

Prin această analiză, Curtea a identificat oportunități care au contribuit deja la punerea în lumină a unor progrese permanente în ceea ce privește capacitatea bugetară a UE de a reacționa la șocuri economice majore și de a atenua discrepanțele economice care decurg din acestea între statele sale membre, precum și la evidențierea potențialului de a promova priorități ale UE, cum ar fi dezvoltarea durabilă și digitalizarea.

- Raportul special nr. 17/2020 intitulat „Instrumentele de apărare comercială: sistemul de protecție a întreprinderilor din UE împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping sau al unor subvenții funcționează bine”

Prin intermediul acestui raport, Curtea a formulat recomandări care vor contribui la sensibilizarea cu privire la instrumentele de apărare comercială, la documentarea mai adecvată a anumitor controale și la îmbunătățirea eficacității generale a acestei politici.

- Raportul special nr. 03/2021 intitulat „Schimbul de informații fiscale în UE: o fundație solidă, fisuri în punerea în aplicare”

 Prin intermediul acestui raport, Curtea a formulat recomandări care vor ajuta Comisia, pe de o parte, să îmbunătățească sfera de cuprindere a cadrului legislativ al UE și să perfecționeze monitorizarea și orientările și statele membre, pe de altă parte, să utilizeze mai eficient informațiile pe care le primesc.

- Raportul special nr. 06/2022 intitulat „Drepturile de proprietate intelectuală în UE – O protecție cu lacune”

 Prin acest raport, Curtea a formulat recomandări care vor contribui la completarea și actualizarea cadrului de reglementare, la evaluarea mecanismelor de guvernanță și a metodologiei de stabilire a taxelor și la îmbunătățirea sistemelor de indicații geografice. Recomandările noastre sunt menite să ajute, de asemenea, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală să își îmbunătățească cadrul de reglementare a aspectelor legate de responsabilitate și sistemele de finanțare, control și evaluare.

O observație importantă este că acest raport a fost desemnat, în cadrul procedurii de decernare a Premiilor anuale ale CCE pentru un limbaj clar din 2023, drept câștigător la categoriile „cel mai bun titlu”, „cel mai bun rezumat” și „cele mai bune concluzii și recomandări”.

- Raportul special nr. 26/2022 intitulat „Statisticile europene:  calitatea lor mai poate fi îmbunătățită”

 Prin intermediul acestui raport, Curtea a prezentat recomandări care vor contribui la formularea unui răspuns mai adecvat la nevoile utilizatorilor, vor ghida abordarea lacunelor în materie de date din domenii statistice importante, cum ar fi piața muncii, întreprinderile sau sănătatea, și vor acorda prioritate finanțării UE pentru proiecte inovatoare.

- Raportul special nr. 13/2023 intitulat „Authorised Economic Operators – Solid customs programme with untapped potential and uneven implementation” (Operatorii economici autorizați – Un program vamal solid cu potențial neexploatat și punere în aplicare inegală)

 Prin intermediul acestui raport, Curtea a formulat recomandări care au avut deja un impact pozitiv în sprijinirea Comisiei pentru a-i permite să realizeze îmbunătățiri ale cadrului de reglementare și în ceea ce privește monitorizarea punerii în aplicare a acestuia. Recomandările au fost transmise în timp util, pregătind terenul pentru publicarea Pachetului de reforme în domeniul vamal pe 17 mai.

 În ceea ce privește rapoartele mele în curs de elaborare, acestea abordează teme precum orașele inteligente, concurența fiscală dăunătoare, MRR și transformarea digitală, plățile digitale, geoblocarea, iar între aceste documente se numără și raportul anual privind întreprinderile comune ale UE pentru exercițiul financiar 2022.

3. Ce valoare adăugată ați putea aduce Curții în al doilea mandat și/sau mai ales în domeniul de care ați fi responsabilă? Ați dori să vă schimbați responsabilitățile? Ce anume vă motivează?

Potențialul meu de a aduce o valoare adăugată suplimentară CCE pentru un al doilea mandat se bazează pe ultimii șase ani petrecuți în cadrul instituției, mai precis pe o înțelegere reală a modului de operare al instituției, inclusiv a operațiunilor, proceselor și mandatului. Am fost întotdeauna implicată activ în toate etapele auditurilor aflate în responsabilitatea mea, ceea ce constituie o experiență și un know-how ce merită valorificate.

Deși sunt, în general, deschisă la schimbare, aș prefera să nu îmi schimb domeniul de responsabilitate, deoarece consider că experiența, cunoștințele și expertiza mea pot produce rezultatele optime în Camera IV, unde cred sincer că activitatea mea are un impact pozitiv, după cum a confirmat recunoașterea din partea colegilor, a entităților auditate și a părților interesate.

În ceea ce privește motivația, în cazul meu există deja un puternic simț al datoriei și al responsabilității în activitatea pe care o desfășor în serviciul Uniunii Europene și al cetățenilor săi. Această motivație este susținută de dorința de a valorifica experiența dobândită în cursul primului meu mandat și de a contribui în continuare la evidențierea domeniilor în care gestiunea financiară a UE ar putea fi îmbunătățită.

4. Cum vă asigurați că realizați obiectivele planificate ale unei sarcini de audit? Ați fost vreodată în situația în care nu ați putut să vă îndepliniți sarcina de audit și din ce motive? Cum procedați în astfel de situații controversate?

 În cazul auditurilor pentru care sunt membru raportor, atingerea obiectivelor de audit planificate este posibilă datorită unei planificări și pregătiri atente, a unei participări active în diferitele etape ale activității de audit, asigurate atât în ceea ce mă privește, cât și în privința membrilor cabinetului meu, precum și colaborării constructive cu entitățile auditate, în spiritul abordării noastre fără surprize.

În ceea ce privește sarcinile mele de audit, Curtea nu s-a confruntat cu controverse sau provocări care ne-ar fi putut împiedica să finalizăm o anumită sarcină de audit. Practica mea obișnuită este de a participa pe deplin la toate etapele auditului, de la analiza problemelor până la formularea de concluzii și transmiterea de recomandări. Buna cooperare în cadrul și în afara echipei de audit, reuniunile periodice și ad-hoc privind stadiul procesului de audit, feedbackul din partea tuturor părților implicate fac posibilă identificarea și abordarea problemelor înainte ca acestea să se poată materializa. 

5. Dacă ați fi reconfirmată în funcție pentru un al doilea mandat și, în mod ipotetic, ați fi aleasă decan al unei camere în cadrul CCE, cum ați orienta activitățile pentru a-i defini prioritățile? Ați putea să ne dați două sau trei exemple de domenii de activitate care necesită o atenție deosebită în viitor?

În calitate de decan, responsabilitatea mea nu ar acoperi doar coordonarea activității camerei de audit și definirea priorităților sale, ci și asigurarea faptului că aceste priorități sunt aliniate la obiectivele mai ample ale CCE.

Pe de o parte, este necesară o acoperire echilibrată a domeniilor tematice relevante (cu participarea activă atât a membrilor, cât și a auditorilor la discuțiile strategice privind portofoliul de audit actual și viitor al camerei în cauză și cu contribuții de la bază spre vârf privind definirea abordării de urmat) și, pe de altă parte, o astfel de acoperire trebuie să rămână flexibilă pentru a putea răspunde oricăror probleme urgente (cum ar fi pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina sau criza energetică) care ar putea apărea în orice moment. În acest sens, pentru a asigura o mai mare precizie în abordarea noastră și o rapiditate sporită în desfășurarea unora dintre auditurile Curții, ar putea fi necesar ca, în etapele de programare și de planificare, să existe un domeniu de aplicare mai bine definit și/sau mai redus al auditului, în timp ce subiectele de audit mai ample ar putea fi, de asemenea, împărțite în audituri secvențiale mai restrânse și cu desfășurare mai rapidă.

Câteva exemple de domenii strategice în care consider că este necesar să se asigure o abordare mai precisă, cu respectarea modului nostru de lucru bazat pe programarea multianuală, se referă la noile inițiative, cum ar fi gestionarea instrumentului „Next Generation EU” (NGEU), precum și la subiectele transversale, cum ar fi noile tehnologii și schimbările climatice.

6. Dacă ar trebui să gestionați selectarea sarcinilor de audit pentru pregătirea programului de lucru anual al CCE, pe ce bază ați alege din lista de priorități primită din partea Parlamentului și/sau a Comisiei CONT?

Ce ați face dacă o prioritate politică nu corespunde cu evaluarea riscurilor activităților Uniunii efectuată de CCE?

Gestionarea selecției sarcinilor de audit necesită o abordare atentă și sistematică pentru a identifica și a oferi un răspuns la cele mai semnificative riscuri în timp util și în mod eficace. În acest scop, CCE ia în considerare o serie de factori, inclusiv contribuțiile furnizate de PE prin intermediul Conferinței președinților de comisie, iar programul nostru anual de lucru este stabilit în condiții de independență deplină, pe baza unei evaluări a riscurilor pe care le prezintă activitățile Uniunii realizate chiar de CCE, precum și pe baza disponibilității resurselor.

Curtea a primit 131 de propuneri din partea a 20 de comisii pentru programul său de lucru pentru 2023 și 77 de propuneri din partea a 18 comisii pentru programul de lucru pentru 2024. Pentru 2023, 64 % dintre sarcinile de audit nou adăugate ale Curții au fost legate de propunerile făcute prin intermediul CPC, ceea ce, în opinia mea, reflectă un bun echilibru între propria noastră evaluare a riscurilor și dorințele Parlamentului.

Cu toate acestea, pot considera că efectuarea unui audit separat privind priorități politice urgente reprezintă o opțiune viabilă.

Administrarea portofoliului, metodele de lucru și rezultatele preconizate

7. Elaborarea în timp util a unor rapoarte de bună calitate și temeinice este de o importanță fundamentală:

– Cum v-ați asigura că datele folosite pentru un audit sunt fiabile și că constatările auditului rămân valabile?

Existența unor probe de audit adecvate este o condiție prealabilă pentru auditurile Curții. Curtea se bazează pe o varietate de surse pentru datele sale, inclusiv pe datele furnizate de instituțiile UE și de statele membre, și este esențial să se verifice exactitatea și exhaustivitatea acestor date, pentru a se asigura faptul că constatările Curții au la bază informații fiabile. Acest lucru este garantat de proceduri interne solide pentru controlul calității, care decurg din înțelegerea surselor de date și din identificarea oricăror eventuale erori sau inconsecvențe.

Pentru a se asigura că constatările sale rămân actualizate, Curtea trebuie să țină pasul cu cele mai recente tendințe și evoluții din domeniile pe care le auditează. De asemenea, Curtea trebuie să fie pregătită să își adapteze abordarea de audit ca răspuns la informații noi sau la circumstanțe în schimbare. De exemplu, CCE a reacționat foarte rapid la criza provocată de pandemia de COVID-19 prin publicarea a două evaluări oportune și de actualitate, una referitoare la răspunsul pe plan economic (pentru care am fost membru raportor), și una referitoare la răspunsul în domeniul medical, care a identificat nu numai provocările existente, ci și oportunitățile subiacente. Prin comparație, dacă Mecanismul de redresare și reziliență poate fi un model pentru instrumentele viitoare, auditurile reactive rapide ar putea fi, de asemenea, un model pentru răspunsul CCE la auditarea unor astfel de instrumente.

– Cum ați îmbunătăți calitatea și relevanța recomandărilor?

Activitatea de audit a Curții este menită să aducă o valoare adăugată. În cazul auditurilor pentru care sunt membru raportor, urmăresc în mod constant formularea de recomandări care oferă sugestii relevante, practice și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru remedierea deficiențelor. Când am fost membră a Comitetului pentru controlul calității auditului, am analizat beneficiile potențiale ale introducerii unei tipologii de recomandări, de exemplu în funcție de nivelul la care se aplică acestea (operaționale, manageriale și strategice). O astfel de tipologie ar putea clarifica obiectul recomandărilor și ar putea ajuta părțile interesate să identifice aspectele care prezintă cel mai mare interes pentru ele.

Consider, de asemenea, că urmărirea acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor, atât la nivelul instituțiilor și organismelor UE, cât și la nivelul statelor membre, este un element esențial, nu numai fiindcă oferă feedback cu privire la măsura în care entitățile auditate au pus în aplicare acțiunile recomandate, ci și pentru că oferă un stimulent entităților auditate să reacționeze în mod adecvat la recomandările Curții și pentru că ajută Curtea să identifice domeniile și subiectele cu privire la care putem aduce cea mai mare valoare adăugată.

8. Obiectivul reformei CCE este de a stabili o relație de responsabilitate mai trainică între echipa de audit și membrul raportor:

– Având în vedere experiența dumneavoastră, considerați că rolul unui membru este de a se implica mai mult în activitatea de audit?

Da, cred – iar experiența mea a dovedit acest lucru – că implicarea membrilor poate duce la o înțelegere mai aprofundată a procesului de audit și le poate permite acestora să ofere informații și perspective valoroase echipelor de audit. Prin implicarea în procesul de planificare, Curtea se poate asigura că abordarea de audit este aliniată la prioritățile strategice ale Curții. Pe lângă implicarea într-un dialog constructiv cu echipa de audit și furnizarea de feedback cu privire la abordarea și constatările auditului, noi, în calitate de membri, putem, de asemenea, să oferim informații cu privire la evoluțiile relevante în materie de politică și de legislație și să partajăm cunoștințe și experiență care au fost acumulate în cadrul activității anterioare a Curții.

– Ați schimba modul în care lucrați cu o echipă de audit? Dacă da, cum?

Nu, nu aș schimba modul în care lucrez cu echipele mele de audit. Implicarea mea în audit, care urmează o abordare constructivă și bazată pe colaborare, este o experiență satisfăcătoare și valoroasă pentru mine și transmite echipei un semnal puternic cu privire la colaborare. Această implicare permite, de asemenea, monitorizarea auditului pe parcursul întregului proces.

9. Ce ați recomanda pentru a îmbunătăți și mai mult și a moderniza funcționarea, planificarea și activitatea CCE (ciclul de audit)? După primul mandat, ați putea să menționați un aspect pozitiv și unul negativ al activității CCE?

Deși Curtea a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea ciclului său de audit, odată cu introducerea programării multianuale a activităților noastre, este întotdeauna posibil să se modernizeze în continuare activitatea și procesele Curții. De exemplu, consider că digitalizarea prezintă un potențial enorm, deoarece adoptarea de noi tehnologii și instrumente de analiză a datelor ne poate ajuta să raționalizăm și mai mult activitatea noastră de audit și să îmbunătățim accesibilitatea rapoartelor noastre de audit.

Unul dintre aspectele cele mai apreciate și mai vizibile ale activității noastre este faptul că aceasta generează îmbunătățiri ale stării de fapt. Nu numai că rapoartele de audit ale Curții sunt respectate în mare măsură de instituțiile UE și de statele membre, dar recomandările Curții au condus, de asemenea, la îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește gestionarea și utilizarea fondurilor UE.

Un aspect negativ ar putea fi faptul că rapoartele Curții sunt uneori criticate pentru că sunt prea tehnice și dificil de înțeles pentru nespecialiști. Pentru a aborda această problemă, Curtea ar putea lua în considerare dezvoltarea unor formate mai ușor de utilizat și mai accesibile pentru rapoartele sale de audit, cum ar fi rapoartele de sinteză sau infograficele, pentru a contribui la comunicarea mai eficace a constatărilor și recomandărilor sale către un public mai larg.

10. Conform tratatului, Curtea trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare pentru a întări atât supravegherea publică a cheltuielilor generale, cât și rentabilitatea acestora:

– Având în vedere experiența pe care ați dobândit-o în primul dumneavoastră mandat, cum s-ar putea îmbunătăți și mai mult cooperarea dintre Curtea de Conturi și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) la auditarea bugetului UE?

Curtea consideră că CONT este un punct de contact esențial în cadrul Parlamentului și ne propunem să menținem colaborarea, cu respectarea pe bază reciprocă a rolului ambelor entități. Cred că parteneriatul nostru funcționează foarte bine în ceea ce privește asigurarea responsabilității și a transparenței în utilizarea fondurilor UE prin asigurarea unei colaborări strânse și, astfel, prin valorificarea punctelor noastre forte și a expertizei noastre.

Această cooperare este deja definită prin reuniuni periodice între cele două instituții, partajarea constatărilor și rapoartelor de audit relevante sau implicarea Comisiei CONT în procesul de planificare a auditului CCE. În ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune, dialogul și răspunderea necesare – care sunt esențiale, binevenite și în interesul cetățenilor noștri – au loc în limitele stabilite de tratate și de legislația aplicabilă și ținând seama în mod corespunzător de independența noastră.

– De asemenea, cum ar putea fi întărite relațiile dintre CCE și instituțiile naționale de audit?

Dincolo de schimburile periodice ale Curții cu instituțiile de audit din statele membre în cadrul Comitetului de contact al instituțiilor supreme de audit ale UE, consolidarea relațiilor cu instituțiile naționale de audit (INA) ar putea implica schimbul de informații și de bune practici între CCE și INA, furnizarea de sprijin în materie de formare pentru INA și explorarea oportunităților de audituri comune sau de colaborare în domenii specifice de audit.

Printr-o colaborare mai strânsă, Curtea de Conturi Europeană și INA pot îmbunătăți calitatea și eficacitatea activității lor de audit și pot asigura o supraveghere mai cuprinzătoare și mai integrată a bugetului UE. Acest lucru poate contribui la identificarea și abordarea problemelor și a riscurilor într-un stadiu incipient, îmbunătățind astfel gestionarea și utilizarea fondurilor UE.

În ceea ce mă privește, de exemplu, consider că sunt utile schimburile foarte constructive pe care le am cu diferite autorități naționale în etapele pregătitoare ale rapoartelor noastre, ce presupun discuții privind bunele practici și posibilele provocări în domeniile tematice relevante.

11. Cum veți sprijini Parlamentul în procesul de scurtare a procedurii de descărcare de gestiune? Ce acțiuni puteți întreprinde dumneavoastră?

 Curtea se angajează să respecte termenele stabilite de legiuitor pentru descărcarea de gestiune. Curtea depune eforturi pentru a-și prezenta rapoartele anuale chiar mai devreme, acolo unde este posibil, fără a compromite calitatea activității sale de audit. Rapiditatea procesului depinde, de asemenea, de entitatea auditată și de primirea la timp a informațiilor justificative, cum ar fi situațiile financiare. De asemenea, Curtea trebuie să acorde suficientă atenție verificării și validării observațiilor sale preliminare cu entitățile auditate, precum și procesului post-audit, inclusiv procesului de traducere.

Deși scurtarea acestei proceduri este dificilă, am sprijinit întotdeauna raționalizarea acesteia și mă bucur că CCE a luat deja măsuri vizibile în acest scop. Anul trecut, Curtea și-a publicat raportul anual la 13 octombrie, iar anul acesta va fi publicat chiar mai devreme, pe 6 octombrie, adică cu mai mult de o lună înainte de termenul legal (15 noiembrie).

Independența și integritatea

12. Ce garanții de independență puteți oferi Parlamentului European și cum ați proceda pentru a vă asigura că niciuna dintre activitățile dumneavoastră trecute, actuale sau viitoare nu aruncă dubii asupra modului în care vă îndepliniți atribuțiile în CCE?

Garanția independenței pe care o pot acorda Parlamentului European este primul meu mandat de membră a CCE. În ultimii șase ani, mi-am dovedit independența, integritatea și imparțialitatea prin activitatea mea.

Susțin respectarea valorilor etice fundamentale ale CCE și respect pe deplin Codul nostru de conduită, care le interzice membrilor să se implice în orice activitate care le-ar putea compromite independența.

13. Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă cu fonduri UE și/sau un caz de corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți? Ați fost în această situație în mandatul dumneavoastră actual?

În calitate de membru al CCE, este esențial să se mențină imparțialitatea și integritatea atunci când se tratează orice nereguli, fraude sau cazuri de corupție care pot apărea în legătură cu fondurile UE. În opinia mea, nu contează dacă neregula, frauda sau cazul de corupție are legătură cu persoane din statul meu de origine sau cu orice alt stat membru. Aș raporta orice astfel de caz de care am luat cunoștință. Nu am fost în această situație în mandatul meu actual.

14. Existența unui conflict de interese poate genera un risc pentru reputația CCE. Cum ați gestiona un potențial conflict de interese?

Aș dezvălui orice potențial conflict de interese și aș solicita să fiu recuzată, după caz, de la o sarcină de audit sau orice proces decizional legat de aceasta.

15. Sunteți implicată în acțiuni în justiție? Dacă da, în ce fel de acțiuni?

Nu, nu sunt.

16. Ce angajamente speciale sunteți pregătită să vă asumați pentru a asigura o transparență mai mare și o cooperare mai intensă și pentru a lua efectiv în considerare pozițiile Parlamentului și a da curs solicitărilor sale de audituri?

Voi continua să colaborez activ cu CONT și cu alte comisii relevante pentru a mă asigura că prioritățile de audit ale CCE se aliniază la nevoile și preocupările Parlamentului, promovând în același timp independența noastră în calitate de organism de supraveghere al UE. Acest lucru ar implica reuniuni periodice cu deputații în Parlamentul European, schimbul de informații cu privire la planificarea auditurilor și la rezultate, precum și colaborarea în ceea ce privește inițiativele comune.

În plus, voi pleda pentru raționalizarea structurii rapoartelor noastre de monitorizare și voi include toate răspunsurile necesare, oferind în același timp explicații detaliate și concrete cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului.

Alte întrebări

17. Vă veți retrage candidatura la reînnoirea mandatului dacă avizul Parlamentului privind numirea dumneavoastră în funcția de membră a CCE este nefavorabil?

Da, îmi voi retrage candidatura, deoarece este esențial, pentru activitatea mea, ca Parlamentul să aibă încredere în mine. Parlamentul a dat un aviz profesional favorabil cu privire la numirea mea în urmă cu șase ani și sper că exercitarea atribuțiilor mele în timpul primului mandat oferă Parlamentului o bază solidă pentru a reitera acest aviz, având drept rezultat reînnoirea mandatului meu.

18. Numirea în funcția de membru al CCE cere atenție și devotament deplin față de instituție și asigurarea încrederii cetățenilor în Uniune:

– În opinia dumneavoastră care este cel mai bun mod de a îndeplini aceste îndatoriri profesionale?

În calitate de membri ai Curții de Conturi Europene, este esențial să dăm dovadă de un angajament ferm în îndeplinirea rolului și a responsabilităților asociate funcției. Aceasta presupune o înțelegere clară a misiunii instituției, cunoașterea funcționării Uniunii Europene și asumarea celor mai înalte standarde de profesionalism, etică și integritate.

Membrii Curții de Conturi ar trebui să acționeze întotdeauna în interesul UE și al cetățenilor săi, asigurându-se că resursele publice sunt utilizate în mod eficace și eficient. De asemenea, ar trebui să depunem eforturi pentru a spori vizibilitatea instituției, pentru a comunica rezultatele auditurilor sale și pentru a colabora cu publicul și cu părțile interesate în vederea consolidării încrederii.

– În momentul de față câte zile sunteți prezentă personal în Luxemburg? Intenționați să schimbați această situație?

În ceea ce privește aranjamentele personale, locuiesc în Luxemburg și nu intenționez să modific acest aranjament.

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	24.5.2023
Rezultatul votului final	+: –: 0:	13 13 0
Membri titulari prezenți la votul final	Olivier Chastel, Ilana Cicurel, Ryszard Czarnecki, José Manuel Fernandes, Luke Ming Flanagan, Daniel Freund, Monika Hohlmeier, Jean-François Jalkh, Joachim Kuhs, Alin Mituța, Jan Olbrycht, Markus Pieper, Sándor Rónai, Eleni Stavrou, Lara Wolters
Membri supleanți prezenți la votul final	Maria Grapini, Hannes Heide, Niclas Herbst, David Lega, Ryszard Antoni Legutko, Marian-Jean Marinescu, Mikuláš Peksa, Sabrina Pignedoli, Ramona Strugariu, Viola von Cramon-Taubadel
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final	Attila Ara-Kovács